VOPSIREA MATERIALELOR PLASTICE LA AUTOTURISME

ELEV: ZANFIRA ANDREI MDLIN

CUPRINS

1. Materiale de vopsire2. Produse auxiliare care intr n compoziia materialelor de vopsire3. Operaiile principale ale vopsirii4. Tehnologia chituirii

ARGUMENT

Studiul cauzelor coroziunii Acest proces complicat care concura la distrugerea metalelor , a permis stabilirea unor metode de protectie care au reusit sa reduca in mare parte prevederile provocate de acest proces .Pentru piesele metalice cele mai utilizate metode sunt: acoperiri de suprafata (prin zincare , cromare, nichelare), protectie prin pelicule de oxizi , protectie prin vopsire si fosfatare. Prin aplicarea materialelor de vopsire se formeaza pe suprafata obiectelor protejate pelicule subtiri aderente care au un dublu rol:acela de protectie si acela de a crea un aspect placut . In lucrarea mea am prezentat principalele produse de vopsire, operatiile principale ale vopsirii (grunduire , chituire) si am descris tehnologia acestor operatii cu domeniile de utilizare , avantajele si dezavantajele lor. Operatia de vopsire avand und grad inalt de periculozitate datorita compozitiei materialelor de vopsire am prezentat in finalul proiectului cele mai importante norme de tehnica securitatii muncii care trebuie respectate in atelierele de vopsitorie auto.

MATERIALE DE VOPSIRE

Def - Materialele de vopsire constituie totalitatea materialelor care se aplic prin diverse procede pe suprafee diferite in vederea protejarii acestora de efectele distructive provocate de ageni atmosferici (aciunea luminii, umiditate , agenii chimici ,etc.)Prin aplicarea materialelor de vopsire , se formeaz suprafaa obiectelor protejate, pelicule subtiri care au dublu rol: acela de protectie de a crea un aspect placut In compozitia materialelor de vopsire , intra de obicei un component lichid numit liant si un component solid numit pigment , si materiale de umplutura.Materialele de vopsire se clasifica prin mai multe criterii:-substanta peliculogena de baza-ordinea de aplicare pe suprafete-modulde aplicare

Componentele materialelor de vopsire Pincipalele materii prime care intra in componenta materialelor de vopsire (lacuri si vopsele ) sunt:-liani (uleiurile , rasinile ,sicative )-pigmeni -materialele de umplutur-dizolvani-plastifiani Uleiurile :La fabricarea lacurilor si vopselelor se utilizeaza uleiuri vegetale sicative sau semisicative.In mod obisnuit nu se folosesc ca atare dupa o precurare prealabila , deci ca semifabricatie (uleiurile sicative sau fierte , polimerizate sau oxidate , etc . ) SicativiSunt substante care adaugate uleiurilor sicative sau semisicative scurteaza timpul de uscare , micsorand timpul de formare filmului . RasinileSunt substante organice naturale sau sintetice.Rasinile naturale provin din secretiile unor animale sau plante . PigmentiiSunt substante colorate insolubile .Cu lianti si dizolvanti ei formeaza dispersii a caror finete depinde de gradul de macinare a pigmentului .Dupa natura si provenienta lor pot fi: -pigmenti anorganici naturali-pigmenti anorganici artificiali -pigmenti metalici-pigmenti organici naturali sau sinteticiAcestia dau culoarea materialului de vopsire . Materialele de umplutura Pot fi:-dupa originea lor -naturale sau artificiale Materialele de umplutura sunt substante solide , inactive si se folosesc sub forma de pulberi fine . DizolvantiSunt lichide de natura organica de obicei foarte volatile .Ele dizolva substanta peliculogena , liantul , apoi dupa aplicarea lui pe o suprafata oarecare produsului de vopsire se evapora folosind la formarea peliculei protectoare PlastifiantiSunt produse organice nevolatile care dizolva sau gelifica substantele peliculogene.Plastifiantii spre deosebire de dizolvanti raman in pelicula dupa formarea acesteia (flexibilitate , maleabilitate )

PRODUSE AUXILIARE CARE INTRA IN COMPOZITIA MATERIALELOR DE VOPSIREDef Produsele auxiliare au rolul de a influenta unele deficiente specifice materiilor prime utilizate si de a impiedica unele procese nefavorabile. Dupa functiile pe care le indeplinesc in obtinerea materialelor de vopsire si in aplicarea lor , materialele auxiliare se clasifica in mai multe grupe :a) agenti stabilizatori au rolul de a impiedica fenomenele de sedimentare , de decatare a pigmentilor b) agenti de dispersiesunt substante care au rolul de a usura desfacerea compusilor solizi care se afla in suspensie in vopseaAgentii de dispersie buni sunt uleiurile:-uleiul polimerizat-uleiul de in sulfonat-uleiul de ricin etc.c)agenti de umectaresunt substante care contribuie la buna umezire a unui corp solid , fin divizat , aflat intr-un lichid .d) agenti antispumantila fabricarea lacurilor si vopselelor precum si in timpul aplicarii acestora pe diferite suprafete exista tendinta de a se forma spuma , fie din cauza procesului de fabricatie , fie din cauza folosirii diferitelor utilaje la aplicarea lacurilor si vopselelor sau din cauza presiunii de pulverizare a temperaturii etc.e) agenti antioxidanti se utilizeaza pentru a impiedica formarea de pelicule groase solide pe suprafata lacurilor si vopselelor in timpul depozitarii , chiar si la ambalajele inchise.f)agenti de matisaresunt cazuri in care se ceare ca pelicula de lac sau de vopsea sa nu fie lucioasa dupa uscare .Aceasta se poate realiza fie actionandu-se asupra cantitatii si formei pigmentului din vopsea , fie prin adaugare de mici cantitati din unele substante ca: ceruri naturale sau sintetice , sapunuri metalice , etc.

g)agenti impotriva scurgeriiactioneaza prin intarzierea oxidarii liantului sau prin intarzierea evaporarii dizolvantului

2.Principalele produse de vopsire

Lacurile:sunt solutii de derivati celulozici , rasini naturale sau sintetice in dizolvanti organici cu sau fara adaos de uleiuri vegetaleEmailurile:sunt lacuri in care s-au introdus pigmenti metalici organici sau anorganici Grindurile:sunt dispersii de pigmenti si materiale de umplutura in lacuri sau uleiuri Chiturile:Se folosesc pentru:-suprafata obiectelor grunduite poate sa prezinte cavitati sau denivelari datorate obiectului sau rezultate de la manipulari , temporari etc.-pentru eliminarea neregularitatilor si obtinerea unor suprafete netede in vederea vopsirii se folosesc chiturile.Grindurile de culoare :numite si vopsele intermediare , sunt obisnuite prin dispresarea pigmentilor si a materialelor de umplutura in lacuri si ulei Vopselele:sunt dispersii de pigmenti sau de pigmenti si materiale de umplutura in diferite substante peliculogene Diluanii:sunt amestecuri de dizolvanti care servesc la diluarea lacurilor , emailurilor si vopselelor gata fabricate pentru a le duce la vascozitatea prescrisa de tehnologie

Materialele de slefuit:sunt materiale abrazive sub forma de piatra , pasta sau fixate pe un suport de hartie sau panza care servesc pentru netezirea si uniformizarea suprafetelor dupa chituire Materiale de lustruit:sunt emulsii de ceruri in apa care contin diferite adaosuri de substante de defergente si substante usor abrazive . Caracteristici generale ale materialelor de vopsire:-culoarea este importanta pentru obtinerea aspectului placut al obiectului vopsit -finetea-calitatea unui email sau vopsea este cu atat mai buna cu cat pigmentul este folosit la fabricare este mai fin -capacitatea de intindere-proprietatea unui lac sau vopsea de a da o pelicula uniforma ca grosime dupa un timp oarecare de la aplicare -puterea de acoperire reprezinta capacitataea unui email sau vopsea de a acoperi suprafetele pe care sunt aplicate -vascozitatea este o carcateristica importanta . gradul de vascozitate are o mare importanta atat la aplicarea cat si la obtinerea protectiei dorite -timpul de uscare este o caracteristica importanta reprezentand timpul in care un lac sau o vopsea trece din stare lichida in stare solida dupa aplicare-mirosul si toxicitatea-sunt conferite in special de dizolvanti si diluanti care sunt volatili

OPERATIILE PRINCIPALE ALE VOPSIRII

1. Factorii care determina o buna vopsirea) Alegerea materialelor de vopsire :Industria de lacuri si vopsele produce o gama variata de sortimente , fiecare tip de vopsea fiind necesar pt. un anumit scop . De asemenea terbuie sa se tina seama de posibilitatile tehnologice pe care le impune vopseaua aleasa . Studiul conditilor de exploatare ale obiectului supus vopselii trebuie sa tina seama de o serie de factori: obiectul va fi utilizat in exterior sau in interior cum se prezinta climatul solicitarea este mult mai mare in zonele reci si mai ales cele subtropicale , uscate si umede daca produsele vin in contact cu substante chimice pe acoperiri rezistente la agenti externi se utilizeaza emailurile alhidice si epoxidice uscare la aer sau la cuptor emailurile nelaminice

b) Alegerea procesului tehnologic

Depinde de calaitatea suprafetei si materialul din care este confectionat obiectul , de calitatea obiectelor , materialelor de vopsire si gradul de finisare Tehnologia trebuie sa asigure prin operatiile si fazele preconizate , realizare tuturor acestor conditii sis a cuprinda toate operatiile pentru chituire trebuie luate detalii in legatura cu felul chitului , nr. de straturi , grosimea lor , de asemenea se indica presiunea areului temperatura vopselei eventual si alte caracteristici daca sunt necesare . Ceilalti factori care determina o buna vopsire sunt pregatirea suprafetei utilaje adecvate si organizarea sectiei de vopsire .c)Pregatirea suprafetelor Un sistem correct de vopsire ales , dar aplicat pe o suprafata suficient pregatita va avea ca rezultat formarea unei pelicule mai putin rezistente .Pregatirea suprafetelor inainte de vopsire constituie cea mai importanta operatie atat pentru protectia anticoroziva cat si pentru aderenta cat mai buna a materialelor peliculogene .d)Dotarea cu utilaje speciale Orice efort de imbunatatire a calitatii vopsirii daca nu este sprijiniy de introducerea mecanizarii procesului tehnologic si de folosirea utilajelor nu da rezultate optime .Pregatirea suprafetei in agregate complexe , automate ,vopsirea in spatii inchise , bine ventilate , lipsite de praf si de alte impuritati , precum si uscarea in cuptoare la temperaturi de 80-180 confera peliculelor o natura deosebita , rezistenta la coroziune si un aspect placut.e)Organizarea sectiei de vopsitorieAmplasarea sectiei sau a atelierului trebuie organizata astfel incat drumul pieselor pentru vopsire trebuie in special sa fie direct si scurt . Contrar prin stivuiri , manevrari , creste pericolul lovirii si deformarii pieselor . Indreptarea loviturilor pe o piesa vopsita eventual chituirea, slefuirea si revopsirea locala , cu o vopsea cu uscare la aer nu mai readuce piesa la calitatile initiale , chiar si aspectul are mult de suferit deoarece in jurul locului vopsit , care apare ca un petec , se observa stropii fasciculului de vopsea pulverizata .Daca atelierul de vopsitorie face parte dintr-o sectie , amplasarea lui trebuie facuta la extremitatea halei, pentru a avea o legatura directa cu exteriorul.Daca sunt mai multe etaje , vopsitoria se amplaseaza la ultimul etaj . Incaperile trebuie sa fie luminoase si bine ventilate.

2.Pregatirea materialelor pentru vopsire

Materialele de vopsire se livreaza de catre fabricile furnizoare intr-o stare cat mai vascoasa , de multe ori sub forma unor paste.Emailurile , vopselele si grundurile , mai ales contin pigmenti si materiale de umplutura , care din cazua denstitatii lor mari , in comparatie cu densitatea lichidelor in care se afla in suspensie , manifesta o puternica tendinta de sedimentare .Cu cat vascozitatea este mai redusa cu atat viteza de depunere este mai mare. Materialele de vopsire pregatite pentru aplicare au vascozitate mica deci poate sa reziste cateva luni , pigmentii si materialele sa se separe de lant.Cele mai multe nuante de vopsele se obtin prin amestecul in proportii diferite a pigmentilor de culori diferite.Pregatirea de vopsire trebuie executata cu precizie chiar in momentul dezasamblarii , zona capacului trebuie stearsa cu grija cu o carpa uda.Dupa scoaterea capacului si mai ales daca acesta nu a fost inchis etans , daca materialul de vopsire este cu uscare la er , se constata existenta la suprafata a unei pielite care poate ajunge la cativa mm si constituie un ninceput de uscare a vopselei.Pentru vasi si recipienti mici de vopsire , amestecarea se realizeaza manual;pentru butoaie mai mare de 200kg se face mecanizat.Se trece apoi la diluare , verificandu-se puritatea diluantului .Butoaielein care se livreaza pot forma rugina, care, prin deschidere ajunge in masa lichidului sau , datorita depozitarii in aer liber si inchiderii neetanse , poate contine apa.Daca se respecta conditiile de puritate mentionate , in general, nu este necesar sa se mai filtreze vopseaua;totusi daca se constata existenta impuritatilor se executa si filtrare printr-o sita metalica.Exista materiale de vopsire fromate din doi componenti care se amesteca exclusiv inainte de utilizare si se prepara numai in cantitati necesare pentru o perioada de timp limitata.Pentru aceste vopsele , se amesteca , mai intai , cele doua componente si se amogenizeaza , se masoara vascozitatea si la sfarsit , daca mai este necesar , se adauga si diluantul .

3.Operatiile principale

Grunduirea este operatia prin care se depune pe suprafata metalului prima pelicula de material de vopsire ce constituie baza acoperirilor interioare .Grundul este compus din putin liant si foarte mult pigment si materiale de umplutura.Chituirea urmareste umplerea tuturor denivelarilor , pana la nivelul proeminentelor , astfel incat suprafata sa prezinte un gram de netezime cat mai pronuntat.Exista 2 tipuri de chituri:-chituirea de cutit-chituirea prin pulverizareSlefuirea urmareste indepartarea tuturor urmelor provenite de la chituire , astfel incat sa se obtina o netezime cat mai avansata .Vopsirea (lacuirea) Operatiile anterioare au avut cas cop crearea conditiilor optime pentru ca pelicula finala de vopsea sa prezinte cat mai putine defecte .Uneori , se aplica numai unul sau mai multe straturi de vopsea , cazuri cand peste email se depune si un strat de lac .Uscarea este operatia prin care peliculele devin dure .Se aplica fiecarui strat de materiale de vopsire in parte .Poate fi:-naturala =>in aer liber-artificiala=>in cuptoare

4.Avamtaje si dezavantaje Prin chituire se reuseste sa se acopere toate neregularitatile si denivelarile suprafetelor , realizandu-se suprafetele netede , frumoase ca aspect.Chituirea nu se preteaza mecanizarii , de aceea este insotita de un mare consum de manopera .Daca se executa cu chituri clasice , poroase , cu mult material de umplutura , desi se imbunatateste aspectul , calitatea anticoroziva este mult prejudiciata.

TEHNOLOGIA CHITUIRII

Chituirea de cutit (sau spaclu se aplica local sau general)Se incepe cu chituirea celor mai accidentate locuri si se termina eventual , cu chituirea generala.Nu se aplica straturi mai groase mai mari de 0,5 mm pentru o singura faza de lucru.Dupa fiecare strat, se lasa sa se usuce.Exista chituri pentru uscare la cuptor si chituri pentru uscare la aer.Din categoria chiturilor pentru uscare la er fac parte chiturile rapide (de obicei nitroceluzoice) , care se utilizeaza pentru lucrarile de reparatii provizorii .Chitul se aplica cu spaclu de otel nu de celuloid; se urmareste ca , prin aceasta operatie , chitul nu numai sa astupe denivelarea , ci sa o si umple , fara sa lase goluri de aer.Astuparea denivelarilor cu aliaje de lipit se realizeaza cu tehnologia clasica a lipirii.Anterior , suprafata se curate de grasimi si oxizi (cu solutie acida de clorura de zinc , cu paste decapante ) , dupa care aliajul se topeste cu ciocanul de lipit , pentru suprafetele verticale si cu lamap de benzina pentru suprafetele orizontale .Chiturile din doi componenti (epoxidice,poliesterice) se prepara numai in momentul utilizarii .Se aplica intocmai ca si chiturile obisnuite .Ele se livreaza sub forma de doi componenti separati; un component este construit din liant , materiale de umplutura si pigment , iar celalalt , kdin intaritorul propriu-zis .Exista produse la care intaritorul nu se prezinta ca un lichid , ci este amestecat si el cu un material de umplutura , formand un fel de pasta.Din acest motiv, in timp ce intaritorul lichid se amesteca cu celalalt component, in proportie de 10% , in cazul intaritorului pasta, proportia poate ajunge chiar la 50%; dupa amestecare , se intaresc in decurs de h pana la 3 h la temperatura normala . Din acest motiv , se prepara numai in cantitatile strict necesare si se utilizeaza cat mai repede posibil .Exista procedee prin care denivelarile se umplu cu material plastic topit.Principiul de lucru este asemanator sudarii cu flacara ; existya un arzator cu gaz , prin flacara caruia se insufla materialul plastic sub forma de pulbere , cu un curent de aer comprimat . Pulberea de material plastic , trecand prin flacara , se topeste si in aceasta stare ajungand cu piesa , se lipeste si apoi se solidifica .Chiturile stropice se aplica pe suprafetele a caror chituire cu cutitul s-a terminat , iar straturile de chit au fost slefuite; rolul acestor chituri este de a umple cele mai fine goluri si denivelari.Tocmai de aceea se aplica prin stropire , procedeu prin care se asigura o finete a lucrului mai mare decat prin aplicarea cu spaclu .Exista de asemenea , chituri de stropice cu sucare la aer sau la cuptor (superioare celor cu uscare naturala ).Dupa fiecare chituire , si in special dupa cele finale se executa slefuirea .

15