7/25/2019 14-Etapa Gandirii Traditionaliste Romanesti

1/2

Momentul 1900 a reprezentat o placa turnanta in dezvoltarea ideologica romaneasca. Cele 4

orientari ideologice ale culturii critice de sorginte junimista au capatat caractere elaborate

devenite canonice in primul deceniul al sec 20. Conservatorismul junimist, nationalismul

eminescian si populismul agrars-au cristalizat ca discursuri bine conturate in aceeasi ani de

dupa 1900. In aceeasi epoca ,discursul liberala capatat si el o mai mare maturitate doctrinara,

discursul in cauza a ost divizat acum in trei orientari ideologice , din care doua vor continua sasubziste cu un statut minoritar in perioada interbelica.

Conservatorismul junimist a capatat o e!presie bine articulata in lucrarile lui C. ".Motru. Cartea

"Cultura romana si politicianismul".Motru isi dezvolta argumentatia in cone!iune cu cultura

traditionalista a epocii ata de care el isi maniesta partial adeziunea. #iscursul lui Motru

sleuieste ideile maioresciene prin adaugarea unor reerinte intelectuale occidentale mai recente

si printr-o mai mare ambitie de rigoare teoretica. $e!tul lui Motru conjuga un diagnostic al vietiiculturale romanesti cu o analiza a conte!tului social si politic.

In primul rand, Motru se raporteaza la reerintele intelectuale preluate din disciplina psi%ologieisociale sau a celei colective. &e baza acestor reerinte, Motru caracteriza cultura romaneasca a

momentului sub etic%eta pseudoculturii, descoperind categoria inautenticitatii ca reprezentat decaracteristica sa deinitorie. &seudocultura romaneasca moderna trebuie sa ie deosebitadeopotriva ata de cultura desavarsita a 'ccidentului contemporan si ata de semicultura

societatiilor traditionaliste de elul societatilor romanesti in perioada anterioara occidentalizarii

accentuate. (emicultura traditionalista este caracterizata de Motru intr-o maniera care evocaetic%eta barbariei orientale. Inautenticitatea pseudoculturii este inteleasa in spiritul analizei

maiorescene a disjunctiei dintre orme si ond. )a el ca si Maiorescu, Motru respinge societatea

rezultata din procesul de modernizare accelerata ara a recomanda intoarcerea la valorile si

ormele sociale traditionaliste care au precedat-o, inautenticitatea culturala este asociata cumaladiile sociale si politice ale lumii romanesti. Marea noutate adusa de Motru in aceasta analiza

este reprezentata de ideea colonialismului ca o parte a sindromului de inautenticitate si

dizarmonie descoperit in lumea romaneasca. &oliticianismul birocratic este indicat de Motru careprezentand o curea de transmisie intre societatea occidentala cu veleitati imperialiste si

societatea romaneasca dominata imperialist si colonizata. &rin aceasta idee Motru se situeaza in

pro!imitatea unei abordari ce avea sa ie dezvoltata cu mult mai mare consecventa in gandirea destanga. #irectia culturala a lui Motru a ost sustinuta de periodicul *+oua revista romana.

Discursul semanatorist a ost initiat de Iorga prin disociere ata de discursul junimist , o

traiectorie ideologica pe care o urmase minescu insusi in anii 1/0. Iorga se angajeaza pe otraiectorie de dezvoltare ideologica marcata de recuperarea traditiei romanesti anterioare

modernizarii ca suport si sprijin al seriozitatii si responsabilitatii in viata proesionala

universitara, in cultura si in viata sociala in general. Iorga inaugureaza *+eamul romanesc*,

lansat la 190 va continua sa unctioneze ca o publicatie minora, uneori redactata in intregime dedirectorul ei pana la 1940. In *+eamul romanesc*, nationalismul eminescian si semanatorist isi

asuma o dimensiune antisemita, ine!istenta in revista *(emanatorul*. &romovand noul saudiscurs Iorga s-a asociat cu l. C. Cuza. In 1910 ,Iorga si Cuza au lansat un nou partid politic

&artidul +ationalist #emocrat care a ost prima ormatiune politica ce si-a asumat in "omania

calitatea de reprezentant e!clusiv al nationalismului adevarat, autentic si bine inteles, acuzandpartidele dominante, liberal si conservator de inconsecventa si supericialitatea in promovarea

aceeasi cauze nationale. . Iorga si Cuza au ost primii lideri politici din "omania care au

7/25/2019 14-Etapa Gandirii Traditionaliste Romanesti

2/2

considerat ca realizarea statului national nu epuizeaza dezideratele unei gandiri nationaliste,

autentice si consecvente.

Discursul nationalist democrat a lui Iorga de la 1910 reprezinta corespondentul romanesc al

noii directii idelogice a dreptei nationaliste ce a avut ca prim reprezentant partidul rancez,

ction rancaise lansat la 19. nalogia este justiicata si ca atare demarajul ideologic a luiIorga de la 190-1910 a indeplinit aceeasi unctie in societatea romaneasca. "olul indeplinit de

Iorga in procesul de cristalizare ideologic ce va conduce la ascism este cu atat mai semniicativ

cu cat imaginea lui Iorga este inseparabila de momentul asasinarii sale de la 1940 de catrepartidul ascist 3arda de ier. Cele doua momente au ost separate de despartirea lui Iorga ata de

directia ideologica pe care el insusi o lansase, aceasta avea sa se produca la 1922, cand asociatul

lui Iorga, Cuza a radicalizat demersul nationalist in directia ascismului in timp ce Iorga s-a

departat de aceeasi amilie doctrinara. laturi de Iorga si Cuza, nationalismul traditionalist deactura eminesciana a mai avut doi reprezentanti majori in perioada &rimului "azboi Mondial,

(imion Me%edinti care a preluat conducerea *Convorbiri literare* imprimand revistei orientarea

traditionalista. Cu o mai mare inluenta a ost urel C.&opovici. &ublicistica lui &opovici din*(emanatorul* a ost stransa in volumul sau din 1910 *+ationalism sau democratie*, o critica a

civilizatiei moderne. Cartea reprezinta o e!presie mai radicala a nationalismului de dreapta decat

discursurile lui Iorga si Cuza. &opovici stabileste ideea unei incompatibilitati intre societateasustinuta de valorile nationale autentice si traditionaliste si ormele politice ale

constitutionalismului liberal in curs de dezvoltare pe continentul european. #emocratia

reprezenta un ansamblu de proceduri cu ambitia aplicabilitatii universale , culturile nationalereprezentand insa unitati socio-culturale separate prin granite insurmontabile ale

compre%ensiunii, ale aplicabilitatii ideilor universaliste. "ezulta de aici, ca nationalismul pt care

&opovici pledeaza in continuarea lui Iorga nu poate i decat antidemocratic.