1.GANDIREA POLITICA CA OBIECT DE STUDII INSTORICO-TEORETICE IDEE notiune introdusa de filozofii greci, care in general este forma de intelegere in gand a realtitatii obiective .Conduc actiunea omului catre progres .IDEE POLITICA- - forma repr. in gand a realtitatii politice si putem spune ca politica poate fi privita ca totalitate de idei . Sunt elemente constitutive ale vietii politice si parte integranta in stiinta politica. Politica este si o lupta de idei.Gandirea politica contemporana isi are originile in inceputurile interpretarilor si conceptiiilor antichitatii, intre trecut prezent si viit exista rel stransa. Geneza si dezv ideiilor politice a fost generata de divizarea sociala a societatii ce a dus la aparitia diverselor grupur isi paturi sociale cu interese social economica , politice contradictorii.Fiecare grup social incerca in mod teoretic sa isi exprima pozitia sa fata de structura oranduirii statale , formele puterii , incercand sa influenteze constiinta de masa a populatiei..Fiecare grup social incerca sa se prezinte ca exponent al intereselor intregului popor. Istoria gandirii politice este de fapt un fenomen de reinonoire si imbogatire a lor , a bazelor ei teoretico metodologice . Ele reflectau starea reala a domeniului politic.TRADITIE IN DEZVOLTAREA IDEIILOR POLITICE- forma de organizare a stiintei, sistemul de teorii si idei , formele si metodele specifice de argumentare , metodologia.. La temelia majoritatii invataturilor politice stau tablourile intepretative despre lume corespunzatoare etapei istorice respective.Cum am putea aprecia continutul invataturilor politice in contextul istoriei- Evidentierea etapelor poarta un caracter general teoretic . de acea este ncesar sa analizam aparitaia si dezv gandirii poltice in cadrul etapelor evolutiei lumea antica, , evul mediu, lumea noua , epoca contemporana .Identificam 3 etape de dezv. a stiintei : preistoria ei , formarea bazelor stiintelor politice , si institutionalizarea ei .( renasterii , reformei , industrializarii , luminii).DOCTRINA termenul este fol in stransa leg cu cel de idee si ideologie. Jean Touchard compara o idee politica cu o piramida cu mai multe etaje. In dictionarul lui Robert etimologia termenului dotrina ( docere lat invatamant ) pe care il defineste ca un ansamblu de notiuni despre care se afirma a fi adevarate si prin care se pretinde a se furniza o interpretare de fapte , A orienta sau a diriJa actiunea .. spre deosebbire de ideologie dotrina poate fi eliberata de un partit sau de o persoana., ideologia este opera colectiva .ambele sunt suport pentru acitunea politica.. ideologia are caracter mai larg.Trasaturi majore ale doctrinei doctrinele sunt incarcate cu potential emotional , ele vizeaza mai putin sa demonstreze cat sa convinga. - apar ca justificare a anumitor interese sau a anumitor grupuri, partidele tind sa transfigureze , referindu-se la valori sublime , obiectele vizate. au caracter sistematic , vor se emotioneze si in acesc scop utilizeaza rationamente , nu doar apeluri emotionale.DOCTRINA DEFINITIE O doctrina politica este un ansamblu de idei (teze), articulate ,de regula, pe baza unui principiu unificator , care interpreteaza , apreciaza si tinde sa orienteze realitatea politica , in lumina unor valori care exprima optiuni ideologice. DISONANTA COGNITIVA ( dupa am. Leon Festinger ) discordanta sau contradictie intre elementele de cunoastere percepute care creaza tensiune cognitiva sau angoasa psihica.Orice teorie lasata pe seama sa tinde sa se aplatizeze , sa se unidimensionalizeze , sa se papagaliceasca . simplitatea , spune EdgarMorin , poate dobandi 3 modalitati :- degradarea doctrinara ( se pastreaza din teorie ceea ce este operational , manipulator si teoria din logos devine tehne , avand doar valoare instrumentala ) degradarea tehnicista ( teoria devina doctrina , adica din ce in ce mai putin capabila de examenul eficientei actiunii , intervine procesuld e dogmatizare care produce un fel frecare a mintii , inchidere in sine )si degradarea pop ( se elimina obscuritatile , teoria reducandu-se la cateva fomule soc )Doctrina dreptului naturalHugo Grotius rasturna rasturna raporturile de pana atunci cerand ca statul sa se subordoneze intereselor individului.Era o premisa a doctrinei liberale..Baruch Spinoza formula principiul libertatii constiiintei. Tot premisa a doctrinei lib. Aceste inceputuri moderne predefinau nasterea partidelor.Benjamin Constant (1815) sublinia, unilateral e drept, ca un partid este o reuniune de oameni care profeseaza aceeasi doctrina politica . primele 3 curente doctrinare : liberalismul , consevatorismul si socialismulLiberalismul doctrina politica a burgheziei triumfatoare : proprietatea privata garantata , piata libera , neinterventia statului in sfera productiei si comertului , libertate pentru individ , egalitate in fata legilor , proportionalitatea pedepselor , regim reprezentativ , separarea puterilor in stat .Conservatorismul- legat de interesele unor categorii a nobilimii , a fost o reactie fata de dezv industriala , inaltarea burgheziei si corespunzator fata de liberalism deci in termenii sec 19 o reactie de dreapta . A existat si o aripa extrmista Providentialista sau teocratica , ea este expresia nemijlocita a contra revolutiei feudale si restaurarii monarhice .Socialismul- apare mai intai sub forma unor doctrine utopiste , care aveau ca nota comuna critica proprietatii capitaliste .Cea mai puternica exprimare se gaseste in opera utopistilor socialisti francezi din prima treime sec 19Democratia crestina -prima parte a sec 19 sub diferite denumiri democratie crestina , catolicism liberal , catolicsms social .Dcotrinele si partidele nationaliste sec 19 au cosntruit la inceput o expresie ideologica a constiinte inationale pentru ca treptat sa dobandeasca o tenta agresiva , revansarda (Franta si Germania 1870) . sau care sa se impleteasca cu elemente social rasiste si social darwiniste . Am mai putea mentiona populismul ( sua miscare a fermierilor indreptate impotriva dezv din nord , sau Romania care milita pt rezolvarea problemei rurale si intregirea tarii Stere)Partidele totalitare concepte cheie : clasa ( comunism ), rasa ( rasism) si corporatie (fascismul italian si portughez )2 GANDIREA POLITICA IN ORIENTUL ANTIC 1 Egiptul antic . Gandirea politica antica egipteana rezulta din diferite texte diferite sub raportul caracterului lor : texte sapientiale , texte social-politice si de critica sociala , literatura , profetica . Conceptul central este Maat intruchiparea adevarului si dreptatea sau ordinea straveche .Scopul era transmiterea traditiei. Orice abatare era pedepsita de divinitate .Aceste texte au rol politic ., omul tacut , tipul supus care sa dea ascultare fara sa cracneasca. Teste social politice care anticipeaza unele lucruri-presupun o mutatie in constiinte in mintea egiptenilor desfasurarea proceselor istorice nu mai reprezinta o infaptuire a zeilor ci o suita de acte impotriva sau pt stapanirea faraonului . textele sapientiale sunt cele care povatuiesc pe faraoni cum sau previna rascoalele si sa tina sub puterea lor supusii nemultumiti. Categoria profetica , in fapt proorocirea restabilirii vechii ordini si a venirii unui faraon izbavitor .2Asiro babilonieinii Elementul esential al conducerii statului era teama ca baza a raporturilor dintre zei si oameni .Frica trebuia inspirata de stapani robilor lor .Regele era si preot , intemrdiar intre zei si oameni. Un rol improtant l-a jucat mantica accadiana ( semnele sfinte ) si magia mesopotamiana . am notat de asemenea primatul teoriei ciclice in explicarea lumii , a vesnicei reintoarceri pe care o gasim si la evrei . Avem si un document aparte cu caract juridic codul hammurapi, text transmis regelui de catre zeul Sames vcare indeamna la realizarea unificarii regatului , temperarea guvernari isi realizarea unei legitimari acceptabile. 3China antica Confucianismul ( doctrina lui confucius sec 4 si 5) a devenit o filozofie umanista cuprinzatoare care si din cauza caractelui epociia plonajt intr-un rationalism sceptic. Elemente fundamentale ale gandirii sale politice - formularea idealul omului superior ( a reusit sa ofera un sens nou conceptiei de aristrocrat , declarand ca termenul trebuie sa fie definit prin valoare individula si nu prin nastere sau rang ) modelul adecvat de guvernamant ( traditia Chou, loialitate fata de conducatorii legitimi si dorinta de a armoniza cele doua scoli Shang si Chou , de a consolida unitatea si mai ales simbolurile ei ) caracterul guvernamantului( El ierarhiza tehinicile de guvernare acordand locul de frunte virtutii educatoare a conducatorului si locul cel mai de jos pedepsei.Bunul carmuitor ar trebui sa fie in stare sa guverneze fara sa se manifeste personal si fara ca guvernantii sa isi dea seama de existenta guvernamantului) - politica si morala ( regulile sunt aceleasi pt toti , dar exista reguli diferite in conf cu cele 5 relatii fundamentale de interdependenta : superior si subordonat(stapan si servitor) parinte si copii, sot si sotie , frate mai mare si rude , prieten si prieten. Conduita justa este acea conduita individuala realmente adecvata realtiei specifice de dependenta reciproca , pentru ca ea optimizeaza beneficiile pt ambele parti )4India antica MANAVA DHAMA SHASTRA LEGILE LUI MANU , CARTEA DESPREA INVATATURA LUI MANU datare imprecisa indica fie sec 6 i.e.n sau 4-3 i.e.n.Deoarece existau mai multe dharma a aparut necesitatea unui indreptar unic pentru hindusii credinciosi.Manu si-a facut cunoscuta propria invatatura despre dharma . In realitate dharma este opera brahmanilor , ea a fost creata de brahmani pentru a consfinti si preciza pozitia dominanta in ierarhia sociala . invatatura lui Manu se concentreaza asupra consacrarii inegalitatii , o inegalitate paroxista., consolidata prin bariere religioase social-politice si morale de netrecut. Inegalitatea rezulta si din originea deosebita a brahmanieinilor , ei fiind creatie divina . invatatura lui Manu face apoi explicit apologia brahmanului , pe care-l asimileaza cu divinitatea , pana si nasterea unui brahman este eveniment divin pentru ca reprezinta intruchiparea dreptatii. In opozitie apare statutul sudrasilor , sudra e rob , chiar eliberat de stapanul lui , fiind rob din nastere el nu poate avea proprietate , iar bunurile sale sunt la discretia stapanului. Regele este intruparea stapanitorilor divini ai lumii , intrecand in stralucire pe ceilalti nemuritori..Functia sa apare strand legata de mentinerea notiunii de casta .Ca sef suprem al statului el este carmuitorul intregului ap administrativ , numeste persoanele oficiale , conduce armata , politica externa , percepe impozitele , este judecatorul suprem. Toti supusii ii datoreaza ascultare -.Regele aplica pedepsele dar este executorul brahmanilor si intereselor loR, deci trebuie sa le arate respect brahmanilor si sa se conduca dupa sfaturile lor. Reusita ina ceasta lume depinde de legile destinului ( destinul in conceptia ;lor este felul de viata care-i dau cuiva dreptul faptele savarsite intr-o viata anterioara) si de purtarea omului, deci trebuie sa se recurca la mijloace care depind de om.ARTHACASTRA SAU STIINTA POLITICII Lucrarea reprezinta un tratat normativ de stiinta politica in care acentul cade asupra modului in care un rege trebuie sa isi conduca statul , pentru a-l face puternic si infloritor , capabil de a se opune statelor dusmane si chair de a le supune puterii sale . -in centrul atentiei se situeaza problemele puterii laice , religia fiind pusa in dependenta de politica , aparand ca un intrument necesar al acesteia .- Economia este izvorul bogatiilor materiale si baza puterii statului, tratatul pune accent pe necesitatea intemeierii guvernamantului pe stiinta . pentru ca regele sa poata dobandi , pastra si stapani bogatiile statuluisi propria putere este nevoie sa stapaneasca si cele 4 stiinte folosofia , vedele , stiinta economiei si cea a conducerii statului.- Atentia acordata problemelor economice .- Problema structurii sociale este rezolvata traditional : impartirea societatii in varne , consevandu-se inagelitatea sociala. regimul monarhic este apreciat drept cel mai acceptabil. Cautiya militeaza pt o monarhie centralizata si puternica , glorificand puterea regala .- studiint politica externa a statului Cautilya ajunge la concluzia ca exista 6 forme fuDAMENTALE ale acestia , razboiul fiind una dintre ele .3 GANDIREA POLITICA A GRECIEI ANTICEIn Grecia antica in unele polis-uri ( orase-state) tirania si in unele aristocratia ( puterea execitata de adunari populare ).Conceptiile timpurii au un caracter mitologic , in sec 1 i.e.n are loc distantarea gandirii politice de ideologia mitologica primitiva.Solon-a contribuit prin activitatea sa practica la reformarea oranduirii social-politice a polisului atenian. El gaseste un compromis intre paturile sociale , sa limiteze dreptul genetic in favoarea proprietatii private , a creat premise pt dezv democratiei ateniene clasice. Leg lui a existat peste 200 ani.Pitagora Statul si dreptul trebuie sa realizeze ordinea in realtii sociale.Pitagora sustinea forma de guvernamant si si dreptul autentic acestei guvernari considerand ca aceasta armonie corespunde unor anumite proportii matematice superioare.Heraclit este adeptul unei aristocratii, dar al unei aristocratii a constiintelor cu ratiune .Democratie o concepe ca pe conducerea de catre cei prosti si rai. Popoprul sa lupte pt legi.Democrit statul si dreptul sunt necesare societetiiUn grup de sofisti ( Protagoras) erau adeptii democratiei sclavagiste .Altii adeptii aristocratiei sclavagiste .Socrate pledeaza pentru o oranduire unde domina legea dreapta .numai prin cunostinte se poate forma a inchipuire justa despre legi si dreptate.1.STATUL IDEAL A LUI PLATON Platon ( 427-347 i.e.n Aristocle nume adev )- elev al scolii socratice reaseaza gandirea politica pe noi baze .In 387 creaza scoala sa care a functionat ca academie peste 900 ani. Printre academicieni talentati a fost si Aristotel. Lucrarile lui sunt scrise sub forma de dialoguri cu Socrate.Statul apare ca multitudinii neceseitatii oamenilor , iar o organizatie ideala poate fi realizata numai in baza ratiunii intemeiate pe dreptate . . Intre stat adevarat si om adevarat exista o analogie.. Cetatea apare drept model analogic sufletului. Omului ii sunt proprii 3 facultati :inteligenta , tendinta de actiune si dorintele senzoriale.. Descrie 3 functii ale cetatii, o tripartizare : satisfacerea nevoilor , forta fizica , conducerea care alcatuiesc baza a trei clase : muncitori , militari , regi si filozofi.Cetatea omeneasca este intemeiata pe diviziunea muncii si diversivitatea meseriilor. CelCelor 3 clase le corespund 3 parti ale sufletului omului: partea apetenta , partea pasionala , partea rationala.Platon explica notiunile de putere si politica considerandu-le o arta de unire a diferitelor interese din poilis (stat cetate)pentru intaurarea bunastarii generale Temelia metodei comparate clasificare regimurilor politice .Orasul excelent bazat pe cunoastere si posedare a adevarului.. 4 tipuri negative de organizare sociala .: timocratia ( dominatia celor puternici )., oligarhia ( puterea se afla in mainile celor putini si bogati), democratia ( puterea poporului),tirania Platon distinge intre republica ideala si varietati de cetati posibile in realitate , ne da o clasificare a diferitelor forme de guvernare dupa 2 criterii : dupa numarul diriguitorilor si dupa caracterul guvernarii. Face o elgatura dintre calitate si cantitate : conducerea de catre unul , cei putini, cei multi.Clasificarea reg politice in Republica de PlatonRegimul Monarhia Timocratia Oligarhia Democratia Tirania Principiul guvernarii Ambitia Bogatia Libertatea Sclavia si denaturarii( coruperii)Cetatea ideala dupa Republica de Platon Partea sufletului virtutea locul din corp clasa metafora metalRatiune inteleptciune cap regi-filozofi pastori aur Manie curaj piept razboinici caini argint Dorinta cumpatare pantec producatori turma bronz , fier Platon acorda improtanta educatiei.Mai tarziu este nevoit sa faca compromisuri in conceptiile sale . In Legile , considera ca formele de guvernare pot fi reduse la 2 monarhia si democratia , pentru rezultate bune ar fi bine sa se imbine cele doua .Acorda importanta elaborarii teorii despre legi.Inainteaza idee divizarii sociale a muncii, rapandind-o si asupra sferei de conducere a statului.Clasificare Oranduirilor de stat in Politicul lui PlatonLEGILE PUTEREA UNUIA CELOR PUTINI CELORMULTI Se respecta binele comun MONARHIA ARISTOCRATINA (TIMOCRATIA) DEMOCRATIA Anomie, lipsa legilor TIRANIA OLIGARHIA OHLOCRATIAUtopia lui Platon a demonstrat ca un stat ideal nu a a fost construit .2Politica lui Aristotel Aristotel scrie cea mai severa critica la adresa discursului lui Platon din Republica Platon imi este prieten , dar mai prieten imi este adevarul . opera lui impresioneaza prin multitudinea problemelor studiate , profunzimea analizei , problemele etice , politice de drept , 400-1000 de lucrari.Studiaza stiinta politica in plan complex : studiul fericirii si al virtutii , studiul stiintei guvernarii, determinarea celei mai bune forme de guvernamant . Stinta politica este legata de etica . Metoda politica drept stiinta este metoda de analiza. Oamenii si numai oamenii sunt inzestrati cu capacitatea de a vorbinu numai pentru a exprima sezatii ci si pentru a comunica intre ei , exprimand diferite ganduri, prin aceasta el afima provenienta naturala a politicii.Numai unii oameni sunt politici si acestea realizeaza complet natura omului, adica aceea de a trai in comun, intr-un polis condus de un ansamblu de reguli care reglementeaza viata publica , numit constitutie, politeia , carea sigura o viata dreapta .Un polis este organizat de o politeia , adica o totalitate a cetatenilor .In centru atentiei se afla virtutile etice , dar si cele diaonoetice ( vitejia , prudenta echitate si bunul simt )Aceste virtuti sunt conditiile fericirii.Statul isi are originea in tendinta omului de cominicare,Priveste statul din 3 puncte de vedere principale : clasificarea tipurilor existente de state , cea mai buna forma de stat , personalitatea conducatorului.Metoda politicii ca stiinta este metoda cercetarii..Aristotel inainteaza 2 metode pt clasificarea formelor de stat cantitativa ( dupa numarul diriguitorilor )si calitativa (conducerea orientata spre binele in general sau in interesele celor ce conduc)Metoda cantitativa metoda calitativa :scopul urmarit de diriguitori(dupa numarul de diriguitori) asigurarea bunastarii generale meschin , avantaj personalO singura persoana Monarhia Tirania Cei multi Aristocratia OligarhiaMajoritatea politeteia Democratia Determina isi notiunea de cetatean (polites)- cetateam al statului este numai acela care poate participa in puterea legislativa consultanta si judecatoareasca a statului dat.. In afara de aceasta cetatenii fac serviciul militar si slujesc lui Dumnezeu .4 functii ale cetatenilor :militara,. administrativa , judecatoareasca , preoteasca . In afara de cetateni se mai pot distinge :nobili si nenobili, liberi si robi, insa robii nu sunt parte componenta a statuluiCare este programul politic a lui Aristotel ?El isi imagineaza in cea mai buna forma a statului grecii se transforma in stapani de sclavi, iar popoarele lumii in robii lor .Aristotel incearca sa priveasca statul din puct de vedere istoric insa nu este ins tare sa inteleaga motivele aparitiei statului.Familia stapan si rob , sot si sotie , tatal si copil.Trateaza incorect formarea satelor considerand a acest proces are loc in urma unirii a catorva familii. Iar din cateva sate apare statul. Incorect trateaza si natura puterii staului . El considera puterea statului drept o prelungire a puterii capului familiei3 Tucidide ISTORIA , in care a descris razboiul Sparta si Atena . EL se dezice de mitologie si prezinta istoria ca un scop al evenimentelor politice si a conflictelor militare , ca un proces politic Arata ca realizarila remarcabile ale polisului in care traiesc se datoireaza democratiei .Oamenii se supun puterilor si legilor , in deosebi stabilite in apararea celor obijduiti, de asemenea si elgilor nescrise , incalcarea carora se considera o rusine.4GUVERNAREA MIXTA A LUI POLYBIOS-Istoria universala in 40 carti Explica dezv societatiidintr-o anumita forma ciclica caract atat pentr dezv dpv istoric a structurii politice cat si a ideologiei politice .Este adeptul unei forme mixte de guvernare ( monarhie , aristocratie , democratie ). El vede asigurarea stabilitatii necesare de stat.in forma combinata puterea unuia ( monarhia ) este executata de consuli , puterea celor putini ( aristocratia ) de senat , iar puterea poporului ( democratia ) este realizata de adunarea poporului.4 GANDIREA POLITICA A ROMEI ANTICE1 inceputurile gandirii politice romane si mostenirea greaca Grecii au avut un geniu teoretic filozofic si stiintific materializat in folosofia si stiinta politica , iar romanii sunt caracterizati de un geniu politic predominat pragmatic, de un geniu juridic si un geniu administrativ manifestat in urbanism si constructii .Pitagora in Legea celor 12 table arata concceptia unei justitii exchitabile si distributive.Vocabularul politic imprumutat de la greci. Vocabularul latin a folosit un singur termen- dictatura , numai ca regimul antic al dictaturii era un regim impus de imprejurari exceptionale, de regula un razboi care avea o perioada limitata si totodata prerogative limitate.Polibyos punctuld e plecare este dupa el monarhia care este intemeiata pe drept si aceasta decade in tiranie , intemeiata pe forta dupa care urmeaza aristocratia ca moment de inflorire a statului, urmat de oliarhie , guvernamantul celor bogatisi apaoi de democratie .. Exista o singura solutie instuituirea unui guvernamant mixt care combina regimurile.GANDIREA POLITICA A LUI CICERO . Prin lucrarile sale Despre stat , Despre republica , Despre indatoriri- cicicero contribuie la dezvoltarea teoriei politice expunand idei pol originale , adaptand la conditiile Romei antice ideeile gandirii grecesti . Prin tratatul Despre destin se considera un clasic al stoicismului , de unde reia idea caracterului natural al sociabilitatii si al polisului. Teoria politica a lui Cicero se sprijina pe dreptul natural care vine de la Aristotel. Idee privind dreptul natural se considera drept cel mai important aport a lui Cicero in dezv teoriei politica.Cicero evidentiaza 3 forme de guvernare puterea regala ( monarhia ), puterea aristocratiei ( optimus ) si puterea populara ( democratia ).Adeptul formei de guvernare mixte.El da definitia republicii- republica este lucru al poporului. Pe baza ideilor privind dreptul natural , spiritul civic al cetatii antice , notiunea de popor - pe baza lor au fost intemeiata religia civica .GANDIREA POLITICA IN PERIODA PRINCIPATULUIDoctrina principatului sec 2 . primul document este o lucrare a lui Piniu cel Tanar Panegiricul lui Traian- care marcheaza imperiul apartine celui care il merita . Epoca de aur a acestei practici o reprezinta domnia Antoniilor care consta in faptul ca imparatul isi alege un caloborator cu care isi imparte intr-un fel puterea.. Pliniu subliniaza ca sistemul e justificat de necesitatewa de a se deschide tuturor., cine trebuie sa comande tututror trebuie sa fie ales de toti.Dcotrina lui Dion- daca monarhia este de origine divina , orice putere regala nu devine prin aceasta divina . Se inspira din monarhiile elenistice si face ca gandirea politica romana sa beneficieze de traditia din orient.. in viunea lui Dion puterea regelui este absoluta dar nu arbitrara , vointa regelui trebuie sa fie conforma legii supreme, adica dreptei ratiuni. Regele trebuie sa posede stiinte politice pentru a guverna si calitati morale pentru a fi exemplu in ochii poporului.In opera lui Marc Aureliu ( de vorba cu mine insumi) intalnim preocupari de morala si metafizica , dar nici o mentiune despre misiunea sa de imparat.El se defineste pe sine ca imparat , un cetateam an imperiului, iar ca om un cetatea al lumii.Filosofia stoica devenise folosofia unui imperiu unificatsi bine stabilit . El asigura exercitarea cu masuna a puterii monarhice si impune participarea tutturor la treburile publice ca od atorire categorica.5 GANDIREA POLITICA MEDIEVALA , E EPOCII RENASTERII SI A REFORMARII Teoriile politice ale eveului mediu se reflectau prin prisma dogmaticei teologice . Se considera ca puterea , statul , inegalitatea provin de la dumnezeu , iar cea mai buna forma de guvernare este monarhia ..Perioada feudalismului se caract prin faptul ca a dominat biserica catorlica cu ierarhia ei stricata , condusa de Papa de la Roma .Dogmele teoretice erau prezentate ca axiome politice , biblia a capatat puterea legii. Aceasta perioda se carc printr-o lupta intre biserica crestina si puterea laica.Teoria politica a evului mediuSFANTUL AUGUSTIN( 354-430). Fiind puternic atasat de imp catolic roman care era amenintat de barbari el aproba inasprirea puterii politelor , care la cererea bisericii ii executa pe donatisti .. Augustin este cel dintai crestin care justifica dreptul statului de a-i infrunta pe necatolici.. Stabilesteidentitatea dintre cetatea lui Dumnezeu si Sfanta Biserica..El indreptateste constrangerea . razboiul drept.Filozofia lui Augustin este apropiata de tradfitia filozofica platonista..Ceatia lui este un platonism crestin.EL respinge ideile lui Cicero , afirmand liberul arbitru uman si faptul ca ordinea lucrurilor este determinata de Dumnezeu ..Statul in aceptiunea lui este o comunitate de oameni unita prin relatii sociale . Iar istoria umana este o confruntare intre doua cetati, imparatii : cetatea divina( biserica)si cetatea pamanteasca ( statul ). Augustin ridica problema corelatiei celor doua puteri cea laica si ce BISERICEASCA.(odata cu venirea lui Hristos pe pamant , cetatea cereasca s-a materializat in sfanta biserica .)Aceasta idee sta la baza incercarilor de a intari centrcismul Papei de la Roma.In aceasta perioda in Franta este vehiculata idea dependentei fata puterii fata de feudali si nu de religie.SFANTUL TOMA( 1225 -1274)-folosfia scolastica .,,scolastica - vin de la elevii scolilor manastiresti, in care se predau artele liberale , stiintele in special teologia si filosofia .. este caract prin ifluenta lui Aristotel asupra filosofiei crestine . Dupa Toma creatorul statului este Dumnezeu , la fel ca si legile , sunt tot divine .. Exista 3 elem care determina puterea : originea divina( divina ) , esenta ( unii conduc , altii se supun-relatii dominatie-supunere) si modul de aplicare. Toma distinge 5 forme de stat : monarhia , oligarhia , aristocratia , democratia si forma mixta ( aristocratie si democratie)Se pronunta pentru pastrarea sclavagismului DANTE ALIGHIERI( 1265-1321)-lucrarea Despre Monarhie indreptata asupra puterii papale .. El considera ca puterile laice si bisericesti sunt complet separate si independente .Cel mai important intr-un stat civilizat este pacea , care poate fi realizata printr-o monarhie universala.TEORIA POLITICA A RENASTERII. Epicentru renasterii a fost in Italia .Ideologia renasterii avea o orientare antifeudala si anti-plebica. Omul in viata politica nu mai doreste sa se supuna dogmelor religioase , el participa activ la lupta pentru putere , folosind metode ce nu se mai inscriu in principiile eticii religioase.Chintesenta renasterii este umanistmul . In centrul universului este omul si nu Dumnezeu.Machiavelli se pronunta impotriva conceptiilor teologice despre politica si stat . Insa recunoaste religia in calitate de instrument ce favorizeaza consolidarea statului, deoarece un popor se conduce usordaca este religios.. Politica si puterea nu sunt detemrinate de fortele divine ci depind de conditiile pamantesti..Ele sunt despartite de morala si religie si sunt privite ca un sistem autonom de valori, privite ca o sfera de activitate a omului de sine statatoare .Machiaveli defineste 6 forme de conducere :trei drepte :monarhia , aristocratia , democratia care pot trece usor in antipodul lor negativ : tirania , oligarhia si ohlocratia . Idealul lui Machiaveli o reprezinta republica in care la realizarea puterii de stat participa reprezentantii poporului, nibilimii si conducatorului de stat ales , o republica ce va imbina principiul democratic , aristocratic si monarhic.TEORIA POLITICA A REFORMEI . pe teoreticienii reformei ii preocupau in afara de problemele Renasterii , problemele birocratizarii si coruptiei bisericii romano catolice .Ei au declarat razboi fara compromis bisericii si doctrinelor ei , actiune ce a zguduit regulile medievale ale Europei Occodentale.Jean Calvineste un mare activist al bisericii si reformator al ei. A infiintat miscare numita calvinism. A devenit religia din Scotia , Olanda si a unei parti din Germania nord.El a reorganizat structura religioasa si politica dupa bazele Bibliei , pe principii Democratic-republicane cu ministri invatatori , sfat al batranilor si diaconi.Femeile erau imbrate in negru si nus e fardau , campanie impotriva vrajitoarelor, pedeapsa cu moartea pentru vrajitorie.Calvin organizeaza orasul pe principii democratic- republicane.Harul depinde numai de vointa lui Dumenzeu si nu depinde de credinTA aceasta este idea principala a lui Calvin. Soarta omului este predestinata lui Dumnezeu . In republica sa teoretica Clvin introduce in calitate de norma obligatorie a vietii sociale indeplinirea legii dumnezeiiesti , simplificand in acelasi timp ritualurile bisericesti.. cele doua sacrmanete : botezul si impatasania.6 TEORIA POLITICA A VREMII NOI SI A INDUSTRIALISMULUIEpoca vremii noi de la inceputul lui1492 . descoperirea Americii de Columb.Epoca industrialismului incepe o data cu prima revolutie industriala ( a doua jum a sex 18 si primele decenii ale sec 19)Jean Bodinistoric francez este primul care pune in ciculatia notiunea de stiinta politica , este fondatorul stiintei politice moderne in franta . Boldin defineste functiile stului , se expune asupra providentei statului , se pronunta pentru un stat centralizat puternic , a proclamt principiul suveranitatii, a considerat cea mai buna forma de guvernamant ca monarhia suverana , s-a pronuntat impotriva suprematiei puterii papale asupra puterii laice , eleboreaza conceptul determinismului geografic .. El distinge statul si societatea civilaThomas Hobbles folosof englez Natura i-a creat pe oameni egali in privinta capacitatilor fizice si intelectuale.Gaseste trei pricini de razboi in natura omului : rivalitatea , temerea si scopul sclviei.El se pronunta categoric impotriva separarii puterii intre diferite organe ale puterii, rege , paiata lorzilor si paiata obastilor, deoarece separarea puterilor este pricina destramarii staului. Libertatea nelimitata a indivizilor trebuie sa fie supusa puterii pentru a evita razboiul.John Locke el a contribuit la elaborarea doctrinei liberalismului clasic , ideilor dreptului natural : starea naturala este o imparatie a libertatii, egalitatii si proprietatii; provenientei contractuale a stului ; promoveaza ideile separarii puterii , a pus bazale sistemului politic britanic.Benedict Spinoza olandez Este primul care a demonstrat posibilitatea constituirii unei republici democratice.Charles Luis de Secondad Montesquieuse pronunta impotriva depotismului , dar este adept al monarhiei parlamentare din Anglia , considerand anume ca ina ceasta tara s-a realizat destul de eficient principiul separarii puterii ce a dus la stoparea despotismului. Este considera fondator al determinismului geografic.

Vom mentiona aportul la dezv teoriei si practicei politice a ganditorilor politici americanisi a constituiei SUA. Institutiile americane de guvernamant au fost create dupa principiul ambitiilor trebuie sa le contrapuna alte ambitii si putere si contraputere.Ideiile ganditorilor socialismului utopic . Ele pledau pentru egalitatea deplina a membrilor societatii.. Ei pledau pentru o societate ideala , care in realitate este imposibil de realizat.Rousseau - intemeiaza ideea despre vointa generala ca baza a guvernarii staTALE . Ideea principala de guvernare cu statul in teoria lui este : popoprul ca exponet a vointei majoritatii comanda , iar functionarii statului sprijinindu-se pe legile adorptate cu vointa majoritatii conduc. .Democratism politic.Edmund Berk politica trebuie sa aiba radacini trainica in istorie. Ia nastere o noua directie numita conservatorism Imanuel Kant eleboreaza un proiect privind mentinerea pacii si a securitatii internationale cu ajutorul unui organ international. Statul este conceput ca stat de drept.Gheorg Wilhelm Hegel- distinge societatea civila si statul politic, in societatea civila poate sa se manifeste libertatea omuluiAlexis de TOCqueville ajunge la urmatoarele concluzii privind democratia democratia este o legitatie internationala si ireversibila prin care se afirma dreptatea sociala si are loc declinul aristocratiei.

STIINTA POLITICA IN EUROPA SF SEX 19 SI INCEPUTUL SEC 20Karl Marx-- puterea politica este numai produsul puterii economice.. El elaboreaza teoria luptei de clasa ca principalei forte motrice a procesului istoric.. El studiaza rolul claselor si intereselor de clasa. Insa el a subapreciat rolul contradictiilor dintre clase , a revolutiei ca forma de dezv si vedea gresit rolul stului.Max Weber- Statul un asemenea institut politic , care pretinde cu scuces la monopolul legitim al violetei fizice .Este adeptul stului de drept , dar atrage atentia asupra birocratizarii rapide a vietii sociale din statele de drept a Europei dina cea perioada.. Poporul ale liderul statului care nu este legat prin obligatii fata de birtocratie si de acea va fi in stare sa exercita un control efectiv asupra ei .Robert Mihels studierea partidelor.Partidele sunt impuse si ca acestea incredinteaza puterea monopolista membrilor sai.. Fara partide este imposibils a se obtina rezultate.Carl Smith considera ca politica predomina desupra altor activitati umane .El caract politica , actiunile politice si motivatiile printr-o distingere specifica - folosind notiunile prieten dusman, al sau -strain .Statul si puterea un institut totalitar.. el elaboreaza teoria democratiei calificate.Hanna Arendt-Miscarile totalitare sunt niste organizatii atomizate de masa si indivizi izolati.Karl Iaspers- Libertate politica are urmatoarele semne distinctive - libertatea ficarui om in parte este posibila numai in raport cu libertatea celorlalti -scutul care protejeaza omul de la violenta este stul de drept -dreptul omului de a lua parte la viata sociala -vointa se materializeaza in hotararile adoptate in ruma consultarilor -libertatea politica este democratia , -organizarea alegerilor si formarea elitei politice lr efectueaza partidele -tehinica democratiei este legatade modul democratic de viata -lbertatea politica trebuie trebuie sa creeze posibilitati pentru celellate libertati ale omului. libertatea se garanteaza prin constitutia scrisa sau nescrisa .Getano Mosca -mentioneaza ca in toate clasele societatii existau doua clase clasa celor care guverneaza si clasa celor guvernati.

Vilifredo Paretto- Da notiunea de clasa a elitei politice Iosef Sumpeter conceptia democratiei elitare .( poporul are posibilitatea de a primi sau nu pe acei oameni care trebuie sa conduca cu ei Rymond Aron- este cunoscut dupa critica dura asupra marxismului si practicii contructiei societatii comuniste.Moris Diuverge - -vede aparitia si functiionarea partidelor in stransa legatura cu dezv organului de stat parlamentul.DEZVOLTAREA STIINTELOR POLITICE IN SUA Gabriel Almond -, notiunea de cultura politica .( tine de orietarile politice ), el distinge urmatoarele tipuri de cultura politica : cultura politica patriarhala , cultura politica cetateneasca , cultura politica participativa.Robert Dahl Analizeaza dezv democratiei pe parcursul intregii istorii. Propune modelul poliarhic cu statul concomitent condus de mai multe persoane . Modelul poliarhic presupune toleranta fata de opozitie si posibilitati relativ mari de a influenta comportamentul guvernului.. Sistemul american aproape de sit poliarhic.Samuel Hutington:- pentru prima data in sitorie politica globala este si multipolara si policivilizata -balanta influentei intre civilizatii se deplaseaza , influenta orientului scade , creste puterea rconomica , militara si politica a civilizatiilor asiatice. apare o noua ordine politica bazata pe civilizatii: societatile cu culturi asemanatoare colaboreaza intre ele -pretentiile universale ale occidentului duc la confliecte cu alte civilizatii -supravietuirea occidentului depinde de fatul daca americanii vor confima din nou identitatea lor occidentala si Postmodernismul- directie de cercetari care isi spune sopul de a gasi noi proiecte culturale si noi metode privind analiza sociologica a lumii.7 CONTRIBUTIA GANDIRII ROMANESTI LA DEZVOLTAREA POLOTOLOGIEI CA STIINTA Gndirea politic romneasc are la baz o valoroas motenire de la stramoii si daci i romani care, n perioadele istorice respective erau unele dintre cele mai naintate gndiri politic O alt trastur a gndirii politice romnesti o constituie aceea ca ea exprima specificul n care poporul romn s-a format, precum i problemele cu care s-a confruntat n devenirea sa istoric, legate, mai ales, de necesitatea aprrii n faa aciunilor de cotropire strin, de pstrare i aprare a fiinei statale i de neam, de eliberare social i naional, de furire a statului naional unitar, de dezvoltare a unor relaii cu alte popoare i state, n mod deosebit cu cele vecine, care, de-a lungul istoriei, au promovat o politic expansionist pe seama teritoriului romnesc, mai ales din partea celor trei mari imperii: otoman, habsburgic i tarist. Tot ca o trstur distinct poate fi considerat aceea c gndirea politic romneasc, n multe momente din evoluia sa a avut o dimensiune nu numai naional ci i europeana .lucrarea lui Neagoe Basarab are o valoare deosebit prin principiile formulate n legatur cu organizarea i conducerea statului privind mai ales, criteriul meritelor i calitilor personale n selectarea persoanelor cu funcii de conducere, ci nu pe baza de clientelism politic sau nrudire, problem de mare actualitate i n zilele noastre.Grigore Ureche vedea statul sub forma unor monarhii elective si care sa conduca pe baza unor legi scrise.Miron Costin preconiza o monarhie care, n deciziile adoptate s in cont i de Sfatul Domnesc, iar n politic s se in cont de mprejurrile existenteDimitrie Cantemir - o profund gndire politic, apreciat n epoc prin analiza i profunzimea ideilor avansate valabile pna n zilele noastre.Scoala ardeleana - , reprezentanii colii ardelene se ncadreaza n dimensiunea iluminist european, deschiztoarea formelor de organizare i conducere democratic a societii, de instituire a statului de drept., Ion Heliade Rdulescu, urmnd tradiia aristotelic, definete politica "tiina ce se ocup despre binele material i moral al societii". Crile de valoare, afirma el, nu se ocup dect de adevarata politic.Nicolaie Balcescu - El a militat prin ntreaga sa activitate i oper pentru drepturile naionale ale tuturor romnilor inclusiv a celor din Transilvania. n acelai timp s-a ncadrat n ntreaga micare revoluionar european, fiind alturi de unele dintre marile personaliti ale timpului care acionau n scopul afirmrii drepturilor i libertilor popoarelor, pentru eliberare social i naionalMihail Kogalniceanu idealul Unirii Tarilor Romane Printre problemele majore care au preocupat gndirea politic i ca atare tiina politic s-au nscris cele referitoare la afirmarea statelor naionale unitare, la relaiile dintre acestea, la meninerea noii ordini internaionale consfiinit prin sistemul tratatelor de la Versailles, la stabilirea i mentinerea pcii n plan european i mondial legate n mod expres de respectarea suveranitii i integritii teritoriale a tuturor statelorGheorghe Bratianu- n analiza fenomenului politic legat ndeosebi de etnogeneza i perenitatea poporului romn, de situaia geopolitic a Romniei, de importana i rolul partidelor politice n viaa riiDimitrie Draghicescu - tiina politic ar trebui s realizeze un studiu obiectiv i critic, o analiz sincer a aspiraiilor multiple i schimbatoare ce stpnesc vremea noastr.D Gusti - identific tiina politic cu politica tiinei, tiina politic cerceteaz realitatea politic, o explic, dar se i pronun asupra valorii i eficienei aciunii politice analizatePetre Ghiata - , tiina politic nregistreaz i explic prin cauze, prin descifrarea succesiunilor cauzale, dar nu ajunge la formularea legilor, de aceea "probabilitile" previziunii ne apar destul de necesare.M. Djuvara (jurist) obiectul tiinei politice l reprezint aciunea politic, aciune prin excelen colectiv, social, care se realizeaz n cadrul ideii de statO alt trstur a gndirii politice romneti este aceea c ea s-a afirmat cu idei valoroase i n perioada regimului comunist, chiar n pofida acestui regim represiv Ca o trstur a gndirii politice postdecembriste o constituie faptul c au aprut numeroase studii despre politic, inclusiv lucrri memorialistice realizate n mare msur de persoane care au fost implicate direct n vltoarea acestor evenimente( revolutia dec 89)