17
Statiunile balneare si baleneo- climaterice din Romania Staţiunea balneară  este reprezentată de localitatea şi arealul care dispune de resurse de substanțe minerale, științific dovedite ş i traditional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instala ţ ii specifice pentru cura ş i care are o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale  balneare în condi ţii corespunzătoare

137434510 Statiuni Balneoclimaterice Romania

Embed Size (px)

Citation preview

  • Statiunile balneare si baleneo-climaterice din Romania

    Staiunea balnear este reprezentat de localitatea i arealul care dispune de resurse de substane

    minerale, tiinific dovedite i traditional recunoscute ca

    eficiente terapeutic, de instalaii specifice pentru cura i care

    are o organizare ce permite acordarea asistenei medicale

    balneare n condiii corespunztoare

  • n ara noastr se gsesc 11 categorii de ape minerale : -ape oligominerale (acratice), care conin puin de 1 g substane solide la 1 litru ;

    -ape carbogazoase, care conin cel puin 1 g d bioxid de carbon la 1 litru ;

    - ape alcaline, care conin peste 1 g substane la litru, piedominand bicarbonatul de sodiu

    sau de potasiu ;

    -ape alcalino-teroase i feroase, care conin peste 1 g substane solide dizolvate,

    predominand calciul, rnagneziul i bicarbonatul;

    ape feruginoase, care conin cel puin 10 mg fier la litru ;

    -ape arsenicale, care conin cel puin 1 mg HAsO2 sau 1,3 mg HAsO4 sau 0,7 mg arsen la

    litru ;

    ape cloruro-sodice, care conin peste .1 g substane 0/00, din care predomin sodiul i

    clorul ;

    -ape iodurate, care conin cel puin 1 mg iod (dup propunerile mai recente cel puin 5

    mg) la litru ;

    -ape sulfuroase, care conin cel puin 1 mg sulf litrabil la litru ;

    - ape sulfatate, care conin peste 1 g substane solide la litru, din care predomin anionul

    sulfat (SO4) i cationii sodiu i magneziu (ape purgative), calciu (gipsoase) sau fier

    (vitriolice);

    -ape radonice, care conin radon n diferite concentraii, de la cateva uniti pan la cateva mii de uniti

  • Apele minerale sulfuroase se gsesc n judeul Arge la Brdet, n judeul Braov la Homorod, n judeul Buzu la Fiici izvorul Valea Gvanelor, n Cara- Severin la Bile Herculane, n Constana Neptun, Hebe, Anteu, Argus, Venera, 7 Izvoare, Cluj la Bia la Izvorul Bilor, Dmbovia la Pucioasa, in judetul Gorj la Scelu, n judetul Iai la Nicolina i Strunga, n judeul Mehedini la Bala, in judeul Prahova la Sinaia , Izvorul Valea Cinelui, n judeul Slaj la Bizua, Vlcea la Caciulata Izvorul Cciulata , Climneti, Izvorul Pua , n judeul Vlcea la Bile Olaneti

  • Ape minerale sulftate se gsesc: Bacu- La Slnic Moldova, in judeul Buzu la Srata-

    Monetoru. Pentru stomac, in judeul Cluj la Leghia Ape Bazin, in judeul Galai n localitatea Cudalbi, izvorul Fntn, judeul Hunedoara n localitatea Vaa de Jos Izvorul Vechi, judeul Ialomia, lacalitatea Amara la Buvet, Maramure la Ocna ugatag izvorul Brebu, n judeul Neam la Bleti i Oglinzi, in Timi la Ivanda Fntna Magus, Vlcea -Bile Goora ,Climneti Pua.

    Ape minerale sulfatate

    Din aceast categorie fac parte apele minerale n care predomin anionul sulfat cu peste 20 miliechivaleni , la o mineralizare total a apei de peste 1g/litru.

    Anionul sulfat i are originea n rocile sedimentare bogate n ghips (sulfat de calciu) i n rocile bogate n carbonat de magneziu. S-ar putea ca n straturile profunde terestre s se formeze acid sulfuric, care n contact cu sedimentele de sare s formeze sulfatul de sodiu, foarte uor

    solubil n apa de infiltraie, formnd izvorul sulfatat.

  • Ape minerale clorurate-sodice

    Sunt apele minerale in care predomin clorura de sodiu cu limita minim de 1g/l, respectiv 393 mg sodiu/l si 607 mg clor/l, originea lor fiind legat de rocile sedimentare bogate n sare.

    Apele minerale clorurate-sodice ce nu depaesc concentraia de 15g/l sunt folosite n cura intern sau sub form de pulverizaii i aerosoli. n funcie de concentraia lor, aceste ape sunt considerate izotone (320 milimoli), i hipotone (peste 350 milimoli).

    Alturi de izvoarele clorurate sodice-pure (Hygeea de la Bile Herculane), apele de acest tip mai pot conine anionul bicarbonic (Slnic

    Moldova, Sngeorz Bi), sau anionul sulfat (Bleti, Ivanda)

  • Ape minerale alcaline

    Pentru a face parte din aceast categorie apa mineral trebuie s conin cel puin 1g hidrocarbonat de sodiu/litru de apa, concentrie ce corespunde la 726 mg anion bicarbonic. Originea anionului bicarbonic se gsete n rocile sedimentare cu carbonai, dizolvarea acestora fiind mult uurat de prezena bioxidului de carbon.

    Efectele farmacodinamice ale apelor alcaline sunt

    imprimate de prezena i ponderea diferiilor ioni din apa mineral, fapt ce explic individualitatea fiecrui izvor mineral. De obicei slab mineralizate apale minerale alcaline sunt folosite n

    cura intern sau sub form de aerosoli, producnd modificri ale secreiei gastrice n funcie de forma gastritei, de momentul n care

    sunt administrate, dar i de proporia dintre ionii izvorului mineral.

  • SLANIC MOLDOVA

    Staiunea este situat la o altitudine de 530 m, pe versantul estic al Carpailor Rsriteni, ntr-o depresiune strbtut de Prul Slnic.

    Renumele statiunii Slnic Moldova este dat de cele

    peste 20 de izvoare de ap mineral captate i

    utilizate n scopuri curatuive:

    - alcaline, clorurate, carbogazoase, hipotone (Izvorul

    Ciunget) indicat cu precadere in fazele alergice ale

    balii ulceroase si in hepatitele cronice persistente.

    - alcaline, slab feruginoase, necarbogazoase

    (compoziie apropiat de cea a izvoarelor alcaline

    pure, foarte rar ntlnite n ar i n strintate

    sonda 1 i sonda 2) indicate n terapia de recuperare a

    afeciunilor digestive i hepatobiliare.

    - clorurosodice, alcaline, carbogazoase, slab

    sulfuroase, bromurate, iodurate (izvoarele 1, Ibis, 3,

    14, 15, 6, 8, 10), indicate n sfera afeciunilor gastrice

    i a glandelor anexe.

    - ape sulfuroase (Izvorul Cascada) indicat cu

    precdere n proceduri inhalatorii.

    - ape feruginoase (izvorul 14, 15, uor carbogazos i

    hipotomic, bogat n siliciu), recomandat n micoze ale

    pielii, paradontoze, dar i n tratamente cosmetice (uz

    extern).

    - ape vitricole feruginoase, izvorul 8bis i 5.

    - ape oligominerale reci, indicate n procese

    inflamatorii ale cailor urinare, litiaze urinare (izvorul

    300 scari).

  • BAILE FELIX

    Staiunea este situat la altitudinea de 140 metri, n partea de nord-vest a Romniei, n Cmpia Criurilor, la zona de contact cu extremitatea vestic a

    dealurilor de la poalele Munilor Pdurea Craiului.

    Efectele benefice ale apelor termale din aceasta statiune sunt folosite pentru urmatoarele afectiuni: - Afectiuni reumatismale inflamatorii ( poliartrita reumadoida, spondiloza anchilozanta) - Afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, poliartroza) - Afectiuni reumatismale abarticulare - Afectiuni post-traumatice - Afectiuni neurologice periferice - Afectiuni neurologice centrale - Afectiuni ginecologice - Afectiuni asociate (boli de nutritie si metabolism, boli endocrine).

  • VATRA DORNEI

    Staiunea Vatra Dornei deine ape minerale carbogazoase,

    feruginoase, slab bicarbonatate,

    sodice, calcice, magneziene, hipotone;

    nmol de turb; bioclimat montan cu caracter tonic, stimulent.

    Aceste ape pot trata afeciuni cardiovasculare (stri dup infarct miocardic, cardiopatia ischemic, insuficien mitral i aortic compensat; hipertensiunea arterial, arteriopatii periferice prin arteroscleroz, varice); afeciuni reumatismale degenerative (spondiloz cervical, dorsal i lombar, artroze, poliartroze); afeciuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendperiostoze, periartrit, stri dup operaii pe muchi, oase i articulaii); afeciuni neurologice periferice (pareze uoare); afeciuni asociate (respiratorii, endocrine, afeciuni ale tubului digestiv, ginecologice, metabolice i de nutriie, nevroz astenic, boli profesionale).

  • Staiunea Moneasa

    Supranumita Perla Muntilor Apuseni si numita in limba maghiara

    Menyhza, adica Orasul Paradisului, Moneasa este situata intr-o mica

    depresiune, la poalele muntilor Codru-Moma, la altitudinea de 280 metri.

    Piscurile din jur se inalta pana la altitudini de 1 000 de metri. Apele

    termominerale de aici au fost cunoscute, se pare, inca de pe vremea romanilor,

    care au avut aici terme. Apele au temperatura de 25 32 de grade si sunt

    bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice, cu certe proprietati curative.

    In 1835, Descrierea geografica a comitatului Arad

    mentioneaza pentru prima data folosirea

    apelor termominerale din regiune. Intr-un

    raport din 1854 sta scris ca statiunea a

    fost vizitata de 27 de vilegiaturisti. Dupa

    ce Ministerul de Interne Imperial de la

    Viena i-a conferit titlul de statiune

    balneara, pe 13 mai 1886, numarul de

    turisti a crescut, in anul 1895, la 2 000 de

    persoane. Traseele turisice din jurul

    statiunii, in peisajul feeric al Muntilor

    Codru-Moma, se pot parcurge insotiti de

    un ghid sau pe cont propriu.

  • OCNA SIBIULUI

    Baza de tratament din cadrul complexului este renumita in tratarea diferitelor afectiuni reumatismale, personalul de inalta calificare impreuna cu resursele naturale fiind garantia unor tratamente cu rezultate pozitive.

    Aici se pot trata : afectiuni reumatismale degenerative articulare (spondilartrozele, coxartrozele, gonartrozele, artrozele mainilor, artrozle picioarelor, artrozele umerilor); afectiuni reumatismale degenerative abarticulare (entesomiopatiile, periatritele scapulohumerale, coxofemurale, epicondilitele, calcaneitele exostozice, metatarsalgiile posturale); afectiuni reumatismale inflamatorii nespecifice etc.

  • Staiunea Bile Govora este situat n zona central a sudului Romniei in judeul Vlcea.

    BAILE GOVORA

    Factorii terapeutici naturali specifici ale acestei staiuni sunt: Ape minerale pentru administrare n cura extern: ape minerale de mare concentraie, iodurate, bromurate, sulfuroase, clorurate, sodice, hipertone; Ape minerale pentru administrare n cura intern: bicarbonatate, sulfuroase, sodice, calcice, hipotone; Bioclimatul sedativ cu predominana aeroionilor negativi i ncarcatura minim cu polenuri alergogene, umiditatea fiind relativ constant. Indicele de stres cutanat 10 iar pulmonar 25. Govora este una din cele mai bogate staiuni n ape iodurate i bromurate din Europa, iodul i bromul fiind de origine organic.

  • SOVATA

    Statiunea este situat n partea central nordic a Romniei, pe cursul superior al rului

    Trnava Mic, n depresiunea Praid Sovata la piciorul sud vestic al Munilor Ghiurghiului

    Factori terapeutici naturali specifici: - Apa mineral clorurat sodic a lacurilor

    heliotermale cu concentratie mare: intre 40 % si

    250 % in functie de adancimea de recoltare.

    Temperatura lacurilor Ursu si Negru variaza

    vara intre 30 - 40 grade Celsius la 1 metru

    adancime, respectiv 40 - 60 grade Celsius la 1,5

    metri. Lacul Ursu prezint cel mai intens fenomen de heliotermie dintre lacurile

    terapeutice din ar. - Nmolul sapropelic sulfuros provenit din

    lacurile heliotermice.

    - Bioclimat sedativ de cruare.

  • BAILE OLANESTI

    Staiunea este situat la o altitudine

    de 450 m, n nord-estul Olteniei,

    ntr-o depresiune intracolinar a

    Carpailor Meridionali de o parte i

    de alta a rului Olneti, afluent al Oltului.

    Aceast staiune deine: - ape minerale sulfuroase, clorurate, slab iodurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, oligominerale, hipotone, izotone; - bioclimat sedativ de cruare. Indicele de stres cutanat este de 10 iar cel pulmonar 25.

  • Sngeorz Bi

    Statiunea dispune de instalatii pentru bai calde in cada cu ape minerale, pentru electroterapie si hidroterapie, pentru aerosoli si inhalatii, pentru impachetari cu namol mineral cald si cu parafina, mofete; de asemenea ea dispune de izvoare cu ape minerale pentru cura interna si de sali de gimnastica medicala. Statie de imbuteliere a apei minerale.

  • Lacu Sarat

    Lacu Sarat (1,72 km patrati, adancimea maxima 1,5 m) contine importante rezerve de namol sapropelic si apa minerala hipertonica continand compusi ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului (mineralizare 70 - 84 g/litru), folosite pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative, inflamatorii (spondiloze cervicale, dorsale sau lombare, artroze, poliartroze, tendonite, tendimiozite, periartrite scapulohumerale), boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica), dermatologice (psoriasis, ichthyosis,dermatita keratotic, neurodermatite, etc.), endocrine (benigne, hipotiroidism,hipoovarianism pubertal), afectiuni ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, neurite, sciatica si sechele dupa poliomelita), a starilor post-traumatice (dupa operatii pe muschi, tendoane si articulatii, dupa luxatii si fracturi), respiratorii (bronsite cronice, traheolaringite, laringite) si alte boli.

  • Borsec

    Oras situat in nord-estul Romaniei (Judetul Harghita), in depresiunea intramontana cu acelasi nume din Carpatii Orientali, inconjurata de Muntii Bistrita, Muntii Calimani, Muntii Giurgeu si Muntii Ceahlau, altitudine 900 m

    Statiunea Borsec este recomandata in tratamentul bolilor cardiovasculare ( insuficienta mitrala compensatorie si insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine (hipertiroidie, boala Basedow, starea de prepubertate la copii supraponderali), dischinezie biliara, boli digestive (gastrita cronica hipoacida, constipatie cronica, colita cronica nespecifica), colicistita cronica necalcaroasa, tulburari renale si ale aparatului urinar, nevroza astenica, boli dermatologice, metabolice si de nutritie, etc.

    Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic inca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan international. Apele minerale au primit medalia Targului International de la Viena (1873), medalia de argint si diploma de onoare la expozitiile organizate in 1876 la Berlin si respectiv, Trieste, diploma de onoare a Expozitiei de la Paris (1878).