POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNIIBALNEOCLIMATERICE SL ANIC – MOLDOVA

1. INTRODUCERE1.1. Slanic – Moldova – statiune balneoclimaterica si centru turistic

La începutul secolului al XIX-lea, prin codrii seculari ai Slanicului se avântau doar cetele de vânatori.

Serdarul Mihalache Spiridon descopera într-o vale îngusta, aproapede gura pârâului Pufu, izvoare cu apa puternic mineralizata.

Banuind calitatile terapeutice ale acestora, serdarul deschide cale deacces pâna la ele si astfel numelelui va ramâne în documentele vremii strâns legat de descoperirea acestor izvoare datatoare de sanatate.

Microclimatul blând, aerul puternic ozonat, frumusetea ¸si linistea acestor locuri i-au atras de-a lungul timpului pe multi dintre boierii vremii sa viziteze si sa petreaca aici clipe de odi-hna. Unii dintre ei si-au ridicat case la Slanic sau la Tg. Ocna, la câtiva kilometri de-partare. Printre ei se remarca câteva personalitati ale acelor timpuri: poetul Costachi Conachi,Costache Negri, Radu Rosetti, mitropolitul Veniamin Costachi si, mai târziu, Nicu Gane.

În a doua jumatate a secolului al XIX-lea, apar primele feredeie (local public pentru fa-cut baie), se organizeaza excursii la Hârja, la Poiana Sarata, pe valea Oituzului.

În ultimii ani ai vietii si Ion Creanga si-a alinat suferintele la Slanic – Moldova, în mai multe rânduri.

De la acesti vizitatori au ramas multe însemnari, însa din literatura româna de calatorii se remarcadoua nume sonore: Alexandru Vlahuta si Nicolae Iorga. Acestia si-au purtat pasii pe valea Slanicu-lui, pâna în granita veche cu Ardealul, la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul celui de-al XX-lea. Din detaliile oferite de catre cei doi scriitori se desprinde faptul ca Slanic – Moldova cunosteaîn perioada respectiva clipe de prosperitate, numarul vizitatorilor era în crestere, la fel si amena-jarile specifice unei statiuni balneare. Acestia au ramas extaziati de cadrul natural dominat de un„circ” de munti învesmântati de la poale si pâna-n vârf în catifeaua vechilor paduri. Pe fundul aces-tei pâlnii se înaltau hoteluri si vile atragatoare, unele ascunse chiar prin padure, chioscuri, bazare, deunde vilegiaturistii cumparau suveniruri facute la ocna, carti, ziare, sculpturi ale mesterilor italieni.

Cararile si drumurile pietruite erau împodobite cu banci, cu „piete” de tenis luminate.

Nu lipseau balurile, concertele, reprezentatiile de teatru, muzica de promenada.

Vlahuta numeste aceasta asezare „Sinaia Moldovei”, însa Iorga e mai retinut deoarece lipseaviata oficiala, prezenta liderilor politici ai vremii. Marele istoric admite ca Slanic-Moldova „e o minunelecuitoare, împacatoare, întaritoare si fermecatoare, un zâmbet în mijlocul padurilor unde poposesc nunumai cei care cauta tamaduire, ci si cei sanatosi care se simt mai bine aici decât acasa la dânsii”.

Prin calitatea exceptionala a apelor sale, aflate la concurenta cu cele de la KarlovyVary, Vichy, Baden-Baden, Aix-les-Bains, statiunea Slanic a capatat si denumirea de „Perla Moldovei”.

1

Avântul balneoclimateric si turistic de la începutul secolului al XX-lea a fost întrerupt în aniiprimului razboi mondial (196-1918), zona fiind teatrul unor crâncene batalii (Oituz, Ciresoaia etc.). Efor-turile de razboi ale populatiei si distrugerile produse au ruinat statiunea. Cu timpul, a renascut din pro-pria cenusa si s-a dezvoltat continuu, extinzându-si si intensificându-si activitatile balneare si turistice.

Statiunea are prestigiu si renume international. O parte din drumurile de acces s-aumodernizat. Peste cumpenele de ape cu valea Oituzului si valea Dofteanei se pot efectua deplasari cumijloace auto, pe toata durata anului. Aceste cai de acces deservesc în primul rând activitatile industrialespecifice extractiei de petrol din zona, dar ele sunt utilizate si pentru începutul unor trasee turistice.

Statiunea Slanic-Moldova are valente balneoclimaterice si turistice.

1.2. Pozitia geografica

Statiunea Slanic-Moldova, veche de cca. 200 de ani, este situata în partea central-esticaa României, în Carpatii Orientali, pe valea râului Slanic, afluent al Trotusului, pe cursul sau mijlociu.Bazinul hidrografic al Slanicului dreneaza versantul sud-estic al Muntilor Nemira. În literatura despe-cialitate, muntii cuprinsi între vaile Uzului si Oituzului, drenati spre est de Dofteana, Slanic si afluentiilor, au fost cunoscuti sub denumiri diferite : Muntii Trotus – Oituz, Muntii Trotusului, Muntii Nemira.

ValeaSlanicului, lunga de 28 km, traverseaza mai multe culmi muntoase, de aceea este îngusta, cu multe defileesi portiuni usor largite, formate din eroziune diferentiata în rocile si structurile complexe ale flisului.

Una din aceste depresiuni este situata la cca. 10 km de la izvoaresi la 18 km distanta de confluenta cu Trotusul. Este depresiunea ocupata de orasul Slanic – Moldova.

Din punct de vedere matematic, aceasta asezare urbana este situata la 26◦30’ long. E si 46◦14’lat. N. Este o asezare de tip însirat, mai mult sau mai putin liniar. Extremitatile sud-vest si nord-estale orasului au pozitii exprimate prin urmatoarele cu : 26◦26’ E - 26◦34’ E si 46◦12’ N - 46◦15’ N.

În ceea ce priveste altitudinea,exista multe diferentieri. Centrul civic propriu-zis, Primaria si Parcul Central, este situat la cca. 530m, lateral, pe versanti, cotele cresc rapid. Altitudinilecursului Slanic variaza între 600 m în partea dinamonte a statiunii si peste 300 m în avalul acesteia, respectiv, limita satului Cerdac care apartine orasului.

În nord, se limiteaza cu com. Dofteana, la vest, cu judetul Covasna, iar la sud cubazinulhidrografic Oituz, respectiv com. Oituz. În sud-est, la varsare, intra în contact cu orasul Tg. Ocna.Cai de acces sunt spre Tg. Ocna, spre localitatile Hârja si Poiana Sarata, peste culmea Dobru Paltinis.

Pentru interese strict turistice sau balneo-climaterice, au fost elaborate monografiile : „Slanic – Moldova – mic îndreptar turistic” (Y. Nicoara siR. Busnea, 1981) si „Muntii Nemira – ghid turistic” (M. Albota, 1983) în care se întâlnesc multe infor-matii privind geografia fizica si economica si informatii privind evolutia statiunii de-a lungultimpului.

2

PARTEA I. ELEMENTELE CADRULUI NATURAL

Pentru studiereacadrului natural al orasului Slanic-Moldova este important sa stabilim mai întâi zona pe care o luam înconsiderare în acest scop. Orasul în sine cuprinde doar o suprafata redusa în lungul râului cu acelasinume, ori elementele cadrului natural prezinta interferente pe arii mult mai largi. În plus, daca avemîn vedere si potentialul turistic al arealului Slanic-Moldova, aceste extinderi sunt cu atât mai necesare.

Consideram ca pentru o buna cunoastere geografica a regiunii trebuiesa ne referim cu analizele cel putin pentru bazinul hidrografic al râului Slanic, cu extinderi, în unelesituatii, la întregul masiv muntos al Nemirei, pentru ca aici se desfasoara majoritatea traseelor turistice.

Justificarea arealului ales consta în aceea ca în afara aspectelor geologice care seîncadreaza într-un context mai larg, celelalte elemente ale cadruluinatural (relief, clima, hidrografie, veg-etatie, fauna, soluri, resurse economice etc.) pot fi analizate într-un context mai restrâns. Astfel, fiziono-mia reliefului este determinata de conditiile strict locale de modelare (roci, structura, altitudine, frag-mentare, pante etc.), clima este supusa unor zonalitati altitudinale riguroase, expozitiei versantilor si par-ticularitatilor de relief si vegetatie, reteaua hidrogarfica se refera la un bazin bine individualizat, iar flora,fauna si solurile prezinta caracteristicile locale, azonale, distincte, pe un fond de zonalitate mai larga.

3

2. GEOLGIA REGIUNII SL ANIC MOLDOVA

2.1. Alcatuire geologica

Din puncte de vedere geologic, bazinul hidrografic alorasului Slanic este situat la contactul dintre flisul intern si cel extern. Spre albia râului se resimte usor in-fluenta tranzitiei la unitatea cristalino-mezozoica din Muntii Ciucului, aici scufundata si invadata de flis.

2.1.1. Pânza de Ceahlau

Limita estica a acestei pânze trece prin apropierea izvoarelor Uzululuisi practic se situeaza putinmai la vest de obârsia Slanicului. Fruntea acestei pânze reprezinta abruptul culmii principale a Nemirei,cu semnificatie turistica deosebita pentru Slanic – Moldova si, din acest motiv, o prezentam pe scurt.

Principaleledepozite care alcatuiesc aceasta pânza apartin Neocomianului, Barremianului, Aptianului siAlbianului.

4

a. Neocomianuleste reprezentat prin stratele de Sinaia,alcatuite dintr-un flis gresos, în care M. Sandulescu si J. Dandulescu (1964) au separat trei orizonturi :

- orizontulinferior: sisturi argiloase si marnoase cenusii sau maslinii cu rare intercalatii de gresii calcaroase subtiri;

- orizontul mediu: marnocalcaresi calcare fine, cenusii, dispuse uneori în pachete groasede pâna la 2-3 m si gresii calcaroase masive;

- orizon-tul superior sistos-gresos: o alternanta ritmica de gresii calcaroase negricioase, fin diaclazate, cu unelefragmente de brecii calcaroase si clorito-sisturi, semnal apropierii de unitatea cristalino-mezozoica.

b. Barremian – AptianApare

în Depresiunea Ciuc, la vest de zona Slanic, sub forma a doua orizonturi gresoase (Stratele de Bistra).

- orizontul inferior,al stratelor de Bistra (gresii calcaroase micacee – în bancuri de 20 – 50 cm, marne si marnocalcare;

- orizontul superior, lipsit de marnocalcare, dar cu gresiimai masive si mai grosiere.

Stratele deBistra urmeaza în continuare cu roci sedimentare peste cele de Sinaia, având vârsta barremian-aptiana.

c. Barremian-AlbianAceste strate apar mai la vest, în zona Sânmartin, si ies cu mult din zona studiata de

noi. În principiu, este vorba de serii de flis sistos si fli¸s gresos cu sare, fara intercalatii de marno-calcare.

2.1.2. Pânza flisului curbicorticalApartine cretacicului inferior si superior.

a. Neocomian-AptianInclude sisturile negre si stratele

de Toroclaj si ocupa suprafete întinse în partea superioara a bazinului râului Slanic si la vest de acesta.

- sisturile negre, din baza Neocomianului, sunt alcatuite din sisturisiltitice si argiloase negre, cu multe intercalatii de gresii calcaroase diaclazate si de calcare sideritice.

- stratele de Toroclaj, separate si denumite astfel de J. Gherman si M. Solcanu(1959), au fost apoi descrise de mai multi actori (St. Albu, D. Turtureanu, I. Bucur, M. Sandulescu si J.Dandulescu), si cuprind sisturi siltitice, sisturi marnoase verzi si gresii curbicorticale groase de 3-10 cm.

b. Albian-VraconianUrmeaza în continuitate

peste stratele de Toroclaj si reprezinta seria flisului curbicortical. A fost cercetat de Gh. Macovei si I.Atanasiu (1923), M. Filipescu (1955), I. Atanasiu si M. Sandulescu (1958), J. Dandulescu (1964) etc.

Flisul curbicortical din bazinul Trotusului se compune din trei complexe usor diferentiate:

5

- complexul sistos-inferior: a alternata ritmica de gresii calcaroase sau marnoase curbicorticale, finmuscoritice în strate de 2-10 cm si marne verzui-cenusii,sistoase, sfarâmicioase în pachete de 5-20 cm.

- complexul gresos (gresia de Cotumba); flis gresos, alcatuit dinbancuri groase de 0,5 – 2 m de gresii granulare, granoclasatemuscoritice, cu inercalatii conglomeratice.

- complexul sistos-gresos superior: flis sistos curbicortical cu intercalatii degresii masive de tipul celor de Cotumba si marnocalcare sideritice numeroase. Local, în bazinul Uzuluisi Slanicului, apare un depozit mai gros de gresii numite „gresiede Ciughes” (M. Sandulescu, 1962).

c. Cernomanianul

Reprezentat printr-un pachet subtirede marne si argile rosii cu intercalatii verzi, are o repartitie discontinua si, mai ales, la nord de râul Uz.

d. Pânza sisturilor negre (Audia)

Aceasta pânza ocupa suprafetereduse si este reprezentata numai prin seria sisturilor negre (de Audia) de vârsta neocomiana-albiana.

e. Pânza de Tarcau

Aceasta pânza care contine depozite cretacice si paleogene ocupa suprafete destul de mari.

2.2. Tectonica si structura geologica

În ansamblul sau, masivul Nemira apartine muntilor flisului a caror structura geologicaeste reprezentata prin pânze de sariaj, care se dispun de la vest catre est, suprapuse unele peste altele.

a. Pânza de Ceahlau (I. Dumitrescu si al., 1962), numitade alti autori pânza interna superioara (M. Filipescu) sau unitatea vest interna (I. Bancila) este cea maivestica. Trece pe la vest de zona de care ne ocupam, reprezentând aliniamentul celor mai înalte culmi.

b. Pânza flisului curbicortical (I.Dumitrescu si al., 1962) numitasi pânza interna inferioara (M. Filipescu), sau unitatea est interna (I. Bancila), este încalecata la vest depânza de Ceahlau, iar spre est aceasta încaleca peste pânza de Audia (a sisturilor negre). Fruntea acesteipânze, mai bine evidentiate, se însinueaza pe la valea Uzului si trece spre nord, spre valea Trotusului.

c. Pânza sisturilor negre (Audia) numita (în acelasi contextca mai sus) zona de solzi sau unitatea mediointerna, iese de sub flisul curbicortical si încaleca spre estpânza de Tarcau. Caracterul tectonic deosebit este evidentiat prin plierea pâna la solzi a depozitelor.

d. Pânza de Tarcau are o extindere mai mare în zona noastra.Fruntea ei se poate urmari bine de la izvoarele Tazlaului Sarat, pe la est de Muntii Berzunt, la vest de Tg.Ocna, pâna la valea Oituzului, unde face un feston larg în jurul semiferestrei Oituz-Slanic, apoi pâna laSoveja. Aceasta pânza acopera unitatea externa a flisului care apare numai în semifereastra mentionata.

2.3. EVOLUTIA PALEOGEOGRAFIC A

Evolutia paleogeografica a bazinului hidrografic al râului Slanic, integrata înevolutia generala a Carpatilor Orientali, respectiv a muntilor flisului din care face parte masivul Nemira,

6

este legata de fenomenele tectonice care au avut loc la contactul dintre Platforma Moesica, pe de oparte si aria geosinclinala foarte întinsa în care aveau sa se formeze în etape succesive Muntii Carpati.

Dupa Gr. Poseasi col. (1974), în aceasta evolutie se cuprind mai multe epoci care la rândul lor suntîmpartite în etape.

Astfel, înepocaprecarpatica, înetapaprecambrianas-au desavârsit fundamentele celor doua arii mari de platforma (moldoveneasca si moesica), în timp ceteritoriul Carpatilor apartinea domeniului marin. La mijlocul epocii precarpatice, înetapacaledonica(paleozoic inferior, pâna în devonian) au fost afectate de cutari regiuni din Dobrogea de nord si probabilla bordura de vest a Platformei moldovenesti. Au fost puse în loc sisturi verzi, ale caror elemente,reluate în cutari ulterioare, se întâlnesc în rocile din unitatea marginala a flisului si în Subcarpati.

La sfârsitul Paleozoicului (Carbonifer-Permian) are loco noua faza de cutare,numita hercinica. În Carpatii Orientali s-au produs fenomene orogeneticesi magmatice prin care s-auformat sisturile cristaline din partea lor centrala. La periferia de est a sisturilor cristaline se schiteaza De-presiunea Precarpatica. Catenele hercinice, cu prelungiri pâna în Dobrogea de nord au fost ulterior mod-elate de catre eroziune. Se pastreaza în Carpatii Orientali resturi, în Muntii Rodnei si Mun¸tii Bistritei.

Etapahercinica încheieepocaprecarpatica.

La sfârsitulPaleozoicului si începutul Mezozoicului începe o noua epoca, numita carpatica, cu mai multe etape.

Urmeazaetapacarpatica veche.

Etapaneocarpatica înseamna, pentru zona montana, reducerea cutarilor si inten-sificarea proceselor de înaltare dupa unele oscilatii pe verticala, care au accentuat unele falii mai vechi.

Etapa neocarpatica este ultima mare verigadin lantul ciclurilor evolutive si se refera la Subcarpati. Pentru zona flisului, aceasta etapa prezinta im-portanta pentru miscarea pe verticala si în principal pentru înaltarea generala a întregului sistem montan.

Pentruformele actuale de relief, cea mai mare importanta a avut-o evolutia cuaternara în conditii periglaciare.Au aparut formele caracteristice de modelare: interfluvii ascu¸tite sau mai rotunjite, versanti în generalabrupti pe care se dezvolta si în prezent procese geomorfologice actuale. Modelareacuaternara a condusla formarea actualelor vai, multe dintre ele având terase. În aceasta evolutie roca si structura, ca factoripasivi, au avut o importanta deosebita. Au aparut numeroase forme de relief structural si petrografic.

Dupa Gr. Posea si col. (1974), evolutia reliefului din Carpa¸tii Orientali spre formele actualede relief este mai bine evidentiata începând cu epoca morfostructurala carpatica. Caracterul principalal acestei epoci îl constituie faptul ca modelarea se produce pe fondul construirii lantului muntos.

Perioada cuaternara este mai importanta pentru fizionomia actuala a re-liefului. Acum s-au adâncit vaile si s-au format terasele în conditii climatice periglaciare si postglaciare.

În functie de tectonica, structura si litologie, valea

7

Slanicului s-a adâncit mult, având între izvoare (1480 m) si confluenta sa cu Trotusul (250 m), o diferentade altitudine de peste 1200 m. Local, energia de relief are valori de peste 450-500 m, iar catre parteasuperioara a bazinului hidrografic de 700-800 m (calculata între cumpana de ape si albia râului Slanic).

3. RELIEFUL

3.1. Morfografia

Bazinul hidrogarfic al râului Slanic dreneaza versantul de est, orientat catre Trotus, al Muntilor Nemira.

Sculptati prin procese denudationale si eroziune fluviatil a deosebitde active, Muntii Nemira, în ansamblul lor, se prezinta ca un masiv de înaltime medie, cu culmile celemai înalte situate în partea lui centrala, la peste 1600 m, din care se desprind spre nord, est si sud culmisecundare cu altitudini tot mai coborâte spre vaile Uzului, Dofteanei, Trotusului, Slanicului si Oituzului.

Altitudinile cele mai mari (Nemira Mare – 1649 m, situat putin mai la nord de obârsiaSlanicului si Sandru Mare (1639 m) situat chiar la izvoareleacestui râu si ale afluentului sau Cheschesu),apartin domeniului gresiei eocene de Tarcau, mai dura si constituie culmile principale ale Nemirei.

Pe latura rasariteana, care ne intereseaza, în bazinul Slanicului, numaiSandru Mare este mai înalt, în rest, întreaga cumpana de ape care îl desparte de Dofteana si de Oituznu trece decât în mod exceptional de 1300 m. Aceasta situatie se întâlneste numai în partea superioara,la vest de Sandru Mare, si se pune în evidenta prin vârfurile Ceangau (1397 m) si Ghepar (1303).

Versantii situati pe de o parte si de altaa vaii Slanicului reprezinta culmi prelungi cu interfluvii ascutite în cursul superiorsi cel strict inferior,abrupturi accentuate spre cursul râului si sunt fragmentate adânc si îngust de afluenti. Interfluviul stâng

8

porneste din Sandru Mare si se continua spre nord-est printr-un aliniament de creste dominate local deunele vârfuri a caror înaltime scade mereu catre confluenta cu Trotusul (Ciresul – 1050 m, Tega – 870m, Pantâru – 650 m, Ciresoaia – 764 m, Dl. Titirez – 720 m, Dl.Magura – 500 m). În dealul Ciresoaiareapar gresiile de Tarcau care se întind si peste Trotus – în acest sector a fost sculptat de defilelul dela Ciresoaia. Aceste vârfuri se desprind de pe aliniamentul descendent al liniei cumpenei de apa.

Afluentii de stânga ai Slanicului fragmenteazaacest versant prin vai înguste si adânci, care cuprind între ele culmi joase, frecvent despadurite spreaval si puternic afectate de procese geomorfologice actuale foarte intense (eroziuni plane si torentiale si,uneori, chiar alunecari). Între aceste culmi mntionam Dl. Zarea Cheschesu, Dl. Pufu, Dl. Pantâru etc.,separate de Slanicul Superior, p. Cheschesului, p. lui Ignat, p. Pufului, p. Piatra, p. L,ui Tudorache.

Versantuldrept se aseamana mult cu cel stâng, fiind sculptat în acelasi complex litologic. Si acest versant, la nivelulcumpenei de ape, coboara spre nord-est, în lungul Slanicului, dupa o linie pe care se însiruie vârfuri maiînalte, „hogbackuri”, sculptate în roci mai dure, aflate în boltele unor anticlinale locale. Aceste vârfuripleaca din vf. Ghepar (1303 m) si se continua cu Chisop (1268 m), Cernica (995 m), Paltinis (1015m), Sarasa (700 m), Ungurului (771 m), Iordogatului (740 m),Cosna (783 m), Chilaului (527 m).

Se poate observa ca acest versanteste putin mai înalt decât cel stâng, deoarece este mai aproape de partea centrala a Masivului Nemira.

Este interesant de observat ca atât interfluviul stâng cât si cel drept prezinta câte un sector mai coborât înpartea cutata. Pe stânga, înseuarea Pantâru din dealul Pantâru este mai joasa decât culmile vecine (Tegasi Ciresoaia), iar pe dreapta, acest sector este cuprins între vârfurile Paltinis si Ungurului si se poateconstata ca ele sunt în continuare. Aici este o zona mai larga în care disodilele iau locul gresiei de Tarcausau de Tisesti, aflate la extremitati, unde mentin cotele cele mai mari, rezultate prin eroziune diferentiata.

Si versantul drept este puternicfragmentat de afluentii mici ai Slanicului (p. Pescaru, p. Sarata, p. Dobru, p. Piscului, p. Cerbului,p. Surei), care separa între ele culmile înguste cu versanti abrupti - Dobru, Derbului, Cerbu, Sivie.

În caracterizarea morfologica a cumpenelor de apa si a interfluviilormentionam ca fondul general de semetie si tinerete evidenta este întrerupt local de sectoare în care acestiaapar mai largi, mai domoli si cu pante mai reduse sub forma unor plaiuri. Asa este capul dealurilor dintrepâraiele Cheschesului si Piatra si dealul Pantâru pe partea stânga, dealul Dobrului si dealul Cerbului,pe dreapta. Peste dealul Dobrului trece si drumul de exploatare si turistic care leaga valea Slaniculuide valea Oituzului, repectiv orasul Slanic – Moldova cu localitatile Hârja si Poiana Sarata. Pe ceilaltiafluenti, înainteaza numai local drumuri de exploatare forestiere sau petroliere, dar acestea nu trec pestecumpana de ape decât în zona mai joasa din dealul Pantâru, peste care se face legatura ce valea Dofteanei.

Versantii

Dupa cum am aratat, cu câteva exceptii, versantii vaii râului Slanic si ai afluentilor acestuia suntabrupti. Gradul lor de împadurire este mai mare catre partea superioara a bazinului hidrografic si mai

9

redus pe sectorul mijlociu si inferior, unde procesele geomorfologice actuale sunt deosebit de active.

Modelarea interfluviilor si a versantilor s-a desfasurat în timp, dar cu inten-sitati diferite, determinate de miscarile tectonice în contrapondere si de oscilatiile climatice. La nivelulculmilor si al interfluviilor, geografii au identificat suprafete de nivelare situate la altitudini diferite.

În zonele în care, înlitologie predomina roci mai moi (disodile, marne, argile) versantii sunt maidomoli, iar pantele mai putinabrupte. Astfel de situatii se întâlnesc pe sectorul mijlociu al vaii Slanicului si au fost mentionate mai sus.

Vaile râurilor

Reteaua hidrografica estereprezentata prin valea Slanicului si vaile afluentilor sai, cu directii în general perpendiculare pe acesta.

Obârsia râului Slanic se afla sub culmilesituate imediat la vest de vârful Sandru Mare, respectiv vârfurile Ceangau si Ghepar. De sub vârfulSandru Mare izvoraste un afluent de stânga al Slanicului (cel mai important) care se numeste Cheschesu.

Valea Slanicului, orientata sud-vest – nord-est,cu o lungime de aproape 30 km, se prezinta ca fiind în general îngusta, cu usoare schimbari locale dedirectie si cu putine portiuni mai largite sub forma unor microdepresiuni, acolo unde rocile sunt mai moisau în preajma traversarii unor bare mai dure. Astfel de sectoare mai largi sunt ocupate de partile centraleale orasului Slanic – Moldova si a localitatilor apartinatoare: Cerdac si Biserica Slanic (azi Ciresoaia).

Între aceste microdepresiuni, valea este mai îngusta si exista chiar unele sectoare cu aspect de defileu.

Îngustimea vaiia impus popularea acesteia numai pe un singur aliniament de case, pe aproape toata lungimea sa. Dinaceasta cauza, orasul Slanic – Moldova, modest ca populatie, se întinde pe o lungimede cca. 15 km.

Pe fundul vaii, râul Slanic prezinta o albie tipic de munte, cu numeroase praguri si repezisuri. Albiamajora este alcatuita din bolovanisuri, prundisuri si pietrisuri, mai rar nisipuri, ¸si are o latime redusa.

TeraseleSlanicului

Se pastreaza mai putinevident în relief din cauza evolutiei active a versantilor în conditiile unei adânciri rapide a albiei râului.Cel mai bine reprezentate si în special pe cursul mijlociu ¸si inferior sunt terasele de lunca cu altitudinide 1-2 m si 3-5 m, care se racordeaza cu versantii cu glacisuri de racord. Aceste terase sunt holocene.

Tearsele superioare apar fragmentar. Unele dintre acesteaau altitudini relative cuprinse între 7 si 25 msi sunt de vârsta Wurmiana, iar altele, cele mai înalte (30-70 m), apartin tot Pleistocenului, dar nu pot fidiferentiate în mod corespunzator, dupa I. Ichim – „Muntii Stânisoarei” – Ed. Academica Româna, 1978.

În cuprinsul microdepresiunilor Cerdac si Biserica Slanic, pe fondul unor roci friabile, evolutiavaii pare mult mai avansata, peisajul fiind aproape deluros. În apropiere de confluenta cu Trotusul, întreMuntii Magura (pe stânga) si Chilaului-Tisesti (pe dreapta), râul Slanic strabate din nou un sector îngust,

10

aproape în defileu. La nord, peste dealul Magura, si râul Trotus strabate în acelasi complex de rocide la defileul Ciresoaia, foarte îngust, în care, pentru calea ferata, a fost necesara saparea unui tunel.

3.2. Morfometria

Caracteristicile morfometrice ale teritoriului orasului Slanic – Moldova, respectiv abazinului hidrografic al râului Slanic, pe care îl ocupa aproape în totalitate, pun în evidenta stadiul actualde evolutie a reliefului în context paleogeografic si sub impactul activitatilor antropice (în special de-spaduririle). Diferentele care se constata între valorile indicilor morfometrici (hipsometrie, densitatea siadâncimea fragmentarii reliefului, pantele etc.) sunt foarte variate si complexe si acestea rezulta din poz-itia geografica de ansamblu a zonei, la periferia muntilor flisului din grupa centrala a Carpatilor Orientali.

Teritoriul propriu-zis alorasului Slanic-Moldova are altitudinea minima de 300 m, iar cea a statiunii balneoclimaterice de 500 m.

3.2.1. Adâncimea fragmentarii reliefului ( Energia de relief )

Având în vedere specificul montan al regiunii, cu vai adânci si energie de re-lief mare, au fost diferentiate urmatoarele categorii de adâncimi ale fragmentarii:

a. Energii de relief mai mici de 150 m – se întâlnesc pe suprafete reduse, pe cur-sul inferior al Slanicului, în sectorul confluentei cu Trotusul ( pe lunca comunaa celor doua râuri ) si în înseuarea mai joasa de la sud de dealul Pantâru.

b. Energii de relief de 150 – 200 m – ocupa suprafete mai extinse la sud de dealul Pantâru, apoiîn plaiul Pufului, dealul Sarasa si microdepresiunile Cerdac si Biserica Slanic. Relieful este mai do-mol, cu altitudini de 600 – 800 m, iar rocile mai friabile au permis o nivelare mai buna a formelor.

c. Energii de relief de 200 – 250 m – au o raspândire fragmentara tot pe formele mai joase de re-lief: la sud de dealul Pantâru, la est de dealul Ungurului, în dealul Sarasa, pe versantul de sud-vestal dealul Tega, în Muntele Dobru si în subbazinele hidrografice ale pâraielor Pufu si Chesches.

d. Energii de 250 – 300 m ( de relief ) – apar tot fragmentar în defileul de la varsarea Slanicu-lui ( în dealul Magura – în nord si Chilaului – în sud ), apoi în bazinul mijlociu al Slanicu-lui ( în dealul Ungurului si Cerbului ), în cel superior ( pe versantul nordic al Muntelui Cer-nica ) si catre obârsia Slanicului. În litologie, locul disodilelor este luat de gresia de Kliwa– Tisesti ( în dealul Magura si la Tisesti ) si de gresia de Tarcau, în bazinul superior.

e. Energii de relief de 300 – 400 m – se afla în cea mai mare parte a bazinului strict supe-rior al Slanicului si în petice reduse, în Muntele Chilaului, dealul Ungurului si Muntele Paltinis.

f. Energii mai mari de 400 m – sunt reprezentate prin suprafete discon-tinui pe versantul de sud-est al Muntelui Sandru Mare, precum si în MuntiiCeangau si Ghepar, toate în zona de obârsie a Slanicului si a Cherchesului.

3.2.2. Densitatea fragmentarii reliefului

Densitatea fragmentarii reliefului în bazinul hidrografic al râului Slanic, exprimata prin lungimea reteleihidrografice raportata la unitatea de suprafata, prezinta variatii atât în functie de altitudinea reliefului cât

11

si de litologie si de gradul de împadurire. Un rol important îl are si masivitatea formelor derelief. Asa seexplica faptul ca în bazinul superior Slanic – Chesches – Pufu se întâlnesc, pe subbazine, densitati foartediferite în aceleasi conditii de altitudine, litologie ¸si vegetatie. Astfel, subbazinul superior al Slanicului,pâna la confluenta cu Cheschesu are densitatea de 1,3 km / kmp,în timp ce Pufu are numai 0,7 km / kmp.

În sectorul mijlociu si inferior al bazinului, în special pe partea stânga a vaii, se întâlnescsubbazine cu retea scurta de cursuri de apa sau foarte rara, dar aici situatia este determinatade existenta unei scoarte de alterare mai groasa, care permite infiltratii substantiale în substrat.Este evident ca pe aceste cumpene de ape mai joase (500 – 700m) si cantitatile de precipi-tatii sunt mai reduse decât pe culmile înalte, de peste 1200– 1300 m, din zona de obârsie.

Pe ansamblul bazinului hidrografic al râului Slanic, densitateafragmentarii reliefului este cuprinsa între 0,9 km / kmp.

3.2.3. Pantele

Înscriindu-se pe adâncimi mari ale fragmentarii reliefului, determinate de potentialul morfogenetic de-osebit de activ al râurilor din bazinul hidrografic Slanic, pantele au, la rândul lor, valori crescute.

Valorile reduse, mai mici de 10◦ocupa numai doua areale, reduse ca suprafata: unul însectorul confluentei cu Trotusul, iar al doilea pe versantul domol al dealului Pantâru.

O repartitie mai larga, ocupa pantele de 10◦ – 15◦ si cele de 15◦ – 20◦. Aces-tea se întâlnesc aproape pe întreaga suprafata a bazinului mijlociu si inferior ( cu un-ele exceptii locale în Magura, Chilau – Tisesti si Ungurului), în subbazinul Pufu-lui ( Poiana Pufului ) si în zona de confluenta a Slanicului cu pârâul Cheschesului.

Pantele de 20◦ – 30◦ si 30◦ – 40◦ sunt frecvente în sectorul defileului de pe cursul infe-rior al Slanicului ( Magura – Tisesti ), precum si pe mai multe areale din dealul Unguru-lui, Muntii Dobru – Paltinis, subbazinele superioare ale pârâurilor Piatra, Chesches si Slanic,inclusiv o mare parte a versantului de est al Muntilor Sandru – Ceangau – Ghepar.

Cât priveste pantele mai mari de 40◦, acestea au o repartitie redusa, într-un sector foarte fragmentat, situat între pârâul Chesche¸s si Slanicul superior.

Pante mari, de peste 30◦ – 40◦ se mai întâlnesc strict local pe unii versanti foarteabrupti, în care valea Slanicului este foarte îngusta si cu aspect de defileu.

3.3. Procese geomorfologice actuale

Fiind o regiune cu o morfogeneza deosebit de activa, bazinul hidrografic al râu-lui Slanic cunoaste în prezent o serie de procese geomorfologiceactuale specifice.

În primul rând este vorba despre fenomene de tip periglaciarcaracteristice zonelor mai înalte,cu altitudini de peste 1000 – 1200 m. În cadrul acestora mentionam în primul rândsolifluxiunile care se dezvolta pe culmile cele mai înalte din partea superioara a bazinu-lui hidrografic ( Sandru Mare, Ceangau, Ghepar ), si conditiile existentei unor pajisti sub-alpine destul de întinse. Alaturi de solifluxiuni, tot aici se întâlnesc musuroaie înierbate.

12

Procesele de dezagregare au pus în loc unele aglomerari de grohotisuri, numite aici „stâncarii”.De asemenea, mai sunt specifice si alte procese de crioniva¸tie si de morfogeneza eoliana.

Al aturi de procesele periglaciare, pe culmile cele mai înalteactioneaza siapa provenita din precipitatii, completând procesele de pluviodenudatie.

În restul bazinului hidrografic Slanic, procesele de crionivatie tipic periglaciare scad înintensitate,dar nu lipsesc cu desavârsire. În schimb, restul actiunilor morfogenetice depluviodenudatie se in-tensifica, fiind favorizate de rocile mai putin dure, de pantele si de energiile mari ale reliefului side lipsa locala a vegetatiei arborescente ( din cauza despaduririlor ). Pe aceste areale se intensi-fica eroziuni areolare si torentiale, uneori si alunecari de teren care actioneaza în contextul înghetu-lui si dezghetului, al dezagregarii si alterarii rocilor superficiale. Procesele de pluviodenudatie prez-inta intensitatile cele mai mari în partea mijlocie a bazinului hidrografic, pe interfluvii si pe ver-santi, care au contribuit aici la formarea unei scoarte dealterare destul de importante ca grosime.

Multi dintre afluentii Slanicului, cu regim puternic torential, etaleaza la confluenta conuri de de-jectie de diferite dimensiuni dar mici. De asemenea, din scurgeri areolare la baza panteloraccentuate, despadurite, se formeaza glacisuri coluviale de racord, iar atunci când, la aparitialor, contribuie si unii torenti mici ( foarte scurti ), aceste glacisuri devin proluvio-coluviale.

4. CLIMA

4.1. Aspecte generale

Pozitia geografica a bazinului hidrografic al râului Slanic pe versantul de est alCarpatilor Orientali, unde altitudinea reliefului coboara în trepte catre periferiaacestora, prezinta o importanta deosebita pentru regimul elementelor climatice.

În primul rând trebuie mentionat faptul ca, prin pozitia si orientarea lor, Carpatii Orientalireprezinta o bariera în calea circulatiei maselor de aer din vest si din nord-vest, predomi-nante ca frecventa, dar mai umede si mai moderate. Din aceasta cauza, versantul lor es-tic prezinta unele nuante de continentalism, mascate în buna parte de caracterul montan alclimei. Aici amplitudinile termice sunt mai mari, iar precipitatiile mai reduse decât frontulde vest, care primeste în plin masele de aer de origine oceanica. Se excepteaza depresiu-nile largi ale Giurgeului si Ciucului, care au climate specifice datorate influentelor locale.

În al doilea rând, la coborârea versantului estic de la cota de 1600 – 1700m pâna la munceii josi si Subcarpati, masele de aer din vest sufera un pro-ces de foehnizare, care diminueaza într-o anumita masura umiditatea lor.

În al treilea rând, în plan local se poate vorbi de o etajare evidenta a conditiilor de climapeste care se suprapune influenta fragmentarii reliefului, orientarea diferita a culmilor mon-tane si a retelei de vai, expunerea versantilor, gradul de acoperire cu vegeta¸tie etc. În felulacesta, pe fondul climatic tipic muntilor mijlocii si jo¸si apar numeroase nuante locale.

13

Climatul temperat montan, cu nuante usoare de continentalism, reprezinta un tip de tranz-itie între clima muntilor mai înalti din vest si cea specifica Subcarpatilor si, în continuare,spre est, Podisului Moldovei, unde nuantele de continentalism devin moderate si accentuate.

Valea Slanicului are o orientare generala SV – NE, dar fiind îngusta si usor în-tortocheata, favorizeaza mai putin circulatia maselor de aer dinspre SV, mai alesca, dinspre aceasta directie, exista si o închidere prin forme de relief mai înalt.

În ansamblu, pe o suita de microdepresiuni si îngustari ale vaii Slanicului, se creeaza anumite microcli-mate locale, cu unele nuante de adapostire, dar si cu frecvente inversiuni termice care favorizeaza produc-erea unor temperaturi scazute. În lipsa unor date meteorologice înregistrate în plan local, aceste inversiunisi temperaturi mai scazute se pun bine în evidenta prin prezenta mesteacanului în multe sectoare de vai.

Analiza regimului elementelor climatice se face pe baza datelor înregistrate la statia meteorologicaTg.Ocna, situata la extremitatea din aval a vaii Slanicului ( la confluenta cu Trotusul ) si care poatefi considerata ca reprezentativa pentru nuantele de adapostire din microdepresiunile din lungul vaii.

4.2. Factorii genetici ai climei

4.2.1. Factorii radiativi

Radiatia solara care constituie principala sursa de încalzire a scoartei terestre si, de aici, a at-mosferei, variaza în timpul unui an, fiind mult mai mica iarna decât în perioada de vara.

Odata cu ridicarea soarelui deasupra orizontului, radiatia solara directa creste trep-tat pâna în lunile iunie – iulie, când atinge maximul, apoi scade dinnou.

În afara de radiatia solara directa, la încalzirea atmosferei mai contribuie si radiatia difuza careeste în strânsa legatura cu plafonul de nori. În variatia sa diurna, valorile cele mai mari se în-registreaza spre amiaza, când se formeaza ecranul de nori, apoi scade seara si spre dimineata.

4.2.2. Factorii dinamici

În zona Slanic – Moldova, circulatia locala a atmosferei rezulta din modificarile de al-titudine, de orientarea si fragmentarea principalelor unitati de relief asupra maselorde aer aflate în deplasare. În ansamblu, predomina mase de aer de natura nord-atlantica ( cu frecventa cea mai mare ), dar si eurasiatice ( mai alesiarna ).

Orientarea principalelor vai ( Trotusul si afluentii sai, printre care si Slanicul ), destul de variata în lun-gul acestora, canalizeaza masele de aer pe directii locale diferite. În plus, aliniamentele de culmi maiînalte din vest constituie o bariera în calea circulatiei predominante, iar coborârea în trepte tot mai joasespre est, permite foehnizarea maselor de aer si patrunderea unor influente continentale dinspre est.

4.2.3 Factorii locali

Din cele relatate mai sus rezulta si influenta destul de mare ( uneori predominanta ) a factorilor lo-cali asupra climei în ansamblul sau. Relieful mai înalt din vest, directia generala a vaii râului Slanic( SV – NE ), existenta unei alternante de microdepresiuni ¸si sectoare înguste de vale, diversele orien-tari ale culmilor secundare, diferenta mare de altitudine dintre obârsia vaii ( 1639 m ) si confluenta cu

14

Trotusul ( 300 m ) si alte elemente locale, introduc numeroase modificari în regimul climatic zonal.

Se realizeaza astfel o suita de topoclimate în lungul râului si altele gen-erate de altitudinea si expozitia versantilor si a cumpenelor de apa.

4.3 Variatia si repartitia elementelor climatice

4.3.1. Temperatura aerului

Variatia temperaturii aerului ( diurna, lunara, sezoniera anuala si multianu-ala ) se înscrie în contextul conditiilor de foehnizare si decontinentalismslab – moderat, rezultate din pozitia geografica a zonei Slanic – Moldova.

Pentru o caracterizare mai buna a regimului termic, vom utiliza date de la statia meteorologica Tg.Ocna, pe o perioada lunga de timp. Valorile termice caracteristice se prezinta în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1

VARIATIA TEMPERATURII AERULUI LA

STATIA METEOROLOGICA TG. OCNA

Statia meteo TG.OCNA ( 2007 )

Luni I F M A M I I A S O N

Temp. medie 5,4 1,6 6,6 10,3 18,3 21,7 24,1 21,6 14,7 10,1 2,5

Temp. max. 17 17,9 23,6 23,2 31,9 37,2 39,7 37,9 27,6 23,6 14,511,7

Temp. minima -10,8 -13,4 -3,4 0,2 3,2 11,8 12 11,7 5,3 0,2 -8,1 -14,3

Amplitudine 27,8 31,3 27 23 28,7 25,4 27,7 26,2 22,3 23,8 22,6

Variatiile termice diurne se înscriu în coordonatele generale ale climatului temperat montan, cu nuantede continentalism. În mersul zilnic al temperaturii aerului, dependent de miscarea aparenta a soare-lui si de înclinarea eclipticii, se constata cresteri pâna la orele 13 – 14, apoi scaderi pâna spre orelediminetii ( orele 7 – 8, iarna si orele 5 – 6, vara ). Valorilemaxime sunt determinate de pozitia zen-itala a soarelui, la care se adauga inertia de încalzire provenita din iradierile în atmosfera a reflexiilorde la suprafata scoartei terestre. Valorile minime provin din aceeasi iradiere de la suprafata solului,în conditiile în care soarele se afla dincolo de linia orizontului. Aceasta iradiere se continua înca 1 –2 ore dupa rasaritul soarelui si astfel se explica întârzierea momentului producerii minimei zilnice.

Regimul termic diurn este influentat însa de circulatia generala si locala a maselor de aer, de prezenta

15

inversiunilor termice, a diferentelor de umiditate si nebulozitate si de frecventa mare a cetii.

În legatura cu regimul termic diurn, prezinta importanta meteorologica si practica numarul total dezile cu temperaturi medii mai mari de 0◦ C, care înseamna lipsa înghetului. La Tg. Ocna, numarulacestor zile este de 291 pe an si este de presupus ca pe valea Slanicului acest numar scade.

O anumita importanta o are si numarul de zile cu temperaturi mai mari de 10◦ C, dar aici nefiind zonaagricola, efectele binefacatoare se resimt numai în vegetatia spontana si în starea de confort a locuitorilor.

În analiza diurna a temperaturii aerului, mai scoatem în evidenta si faptul ca în decursul unui an,la Tg. Ocna, numarul lunilor în care nu au aparut temperaturi negative este de 6 (mai, iunie,iulie, august, septembrie, octombrie), în timp ce pe vârfulNemira Mare, acest risc exista permanent.Deci, pe culmile cele mai înalte, înghetul sau cel putin bruma pot aparea pe toata durata anului.

Un alt fenomen legat de temperatura aerului îl constituie inversiunile termice. În conditiile locale de en-ergie a reliefului, de orientare a vailor si de existenta unor microdepresiuni în lungul acestora, prezenta in-versiunilor termice este un fenomen frecvent. Ele se formeaza cel mai adesea în anotimpurile de tranzitie,primavara si toamna, când au loc schimbari frecvente în circulatia si temperatura maselor de aer. De ex-emplu, o invazie de aer mai cald din vest peste temperaturi mai scazute aici, trece la început peste culmilemai înalte, iar aerul mai rece din depresiuni mai persista înca. De asemenea, foehnizarea unor mase de aerodata cu coborârea versantului estic al Carpatilor Orientali,afecteaza mai întâi culmile mai înalte, în timpce depresiunile si vaile ramân pentru o anumita perioada mai reci ( în situatia de inversiune termica ).

Exista adesea si situatii de calm relativ în care aerul mai rece ¸si mai greu se acumuleazape fundul vailor. Desi valea râului Slanic este destul de îngusta, pot fi mentionati to-tusi unii curenti de deal-vale sau de vale-deal, sub formaunor brize montane slabe.

Valorile medii lunare pe anul 2007 se prezinta :

Tabelul nr. 2

VALORILE MEDII LUNARE ALE UMIDIT ATII ( 2007)

Luna I F M A M I I A S O N

U ≥ 80 1 3 1 3 3 8 7

U ≤ 30 4 1 13 10 4 21 4 3

Ceata 1

Neb.zecimi din

boltacereasca

5,9 5,8 5,4 4,6 4,6 4,5 2,7 5 4,5 4,3 4,8

16

Soare (h) 116,1 108,1 189,8 236 281,1 321,5 374,3 235,7 208,3147,2 99,8

4.3.2. Umezeala relativa a aeruluiUmiditatea aerului depinde de caracteristicile maselor deaer aflate în tranzit, de sursele

de evaporare, de dinamica etc. În strânsa corelatie cu temperatura aerului, umezeala aces-tuia variaza permanent si poate fi analizata diurn, lunar, anotimpual, anual si multianual.

Valorile umezelii relative a aerului au o mare importanta în reglarea proce-selor de evaporatie, dezvoltarea vegetatiei, în formarea cetii si a norilor.

La Tg. Ocna, valoarea medie a umiditatii aerului este de 79%.

Pe parcursul unui an, umezeala aerului la Tg. Ocna este mai mare iarnasi toamna ( 80-82% ) si mai mica primavara si vara ( 74-78% ).

În regimul diurn, umezeala aerului variaza în raport invers cu temperatura sa, fiind mai maredimineata si mai mica la primele ore ale dupa-amiezii, dar sensibilitatea acestui element este de-osebit de mare. Valoarea instantanee cea mai mica s-a înregistrat în luna mai 1992 ( 15% ).

De asemenea, în decurs de un an, se constata unele perioade cu umiditate mare

( octombrie – noiembrie – decembrie ) si altele mai „uscate”( august, mai si iulie ).

Pe anotimpuri, valorile medii de la Tg. Ocna se prezinta ast-fel: iarna – 82%, primavara – 78%, vara – 78%, toamna – 82%.

În regim multianual se constata ani cu valori medii mari ale umiditatii ( 1985,1991 – 83%, 2005 – 85 % ), ani cu umiditate situata în jurul valorii mediimultianuale si ani cu umiditate mica ( 1990 – 75%, 1993 – 76% ).

Se poate constata ca la Tg. Ocna exista putine zile cu umiditate foarte scazuta, fapt ce conduce laconcluzia ca si fenomenele de seceta sunt mai putin frecvente. Se poate spune însa ca pe valea râuluiSlanic, pe masura ce se patrunde în interiorul sistemului montan, umezeala atmosferei este tot mai mare.

CeataLegat de umezeala aerului, de variatiile termice, inclusiv de fenomenele de inversiune, ceata este un

fenomen meteorologic destul de frecvent pe valea râului Slanic. Numarul total de zile cu ceata vari-aza de la 50, la Tg. Ocna, pâna la 257 pe vârful Toaca. Aceasta diferenta deosebit de mare, cu valorifoarte mari caracteristice pentru zonele înalte, presupune ca în zona orasului Slanic – Moldova, cu unrelief atât de variat ca altitudine, orientare, expozitie, fragmentare etc., exista o multitudine de situ-atii care se refera la prezenta cetii. Mai sunt resimtite si influentele introduse de circulatia locala aaerului, care disipeaza pe alocuri fenomenul. În vaile atât de întortocheate ale râului Slanic, a aflu-entilor si microdepresiunilor situate în lungul lor, prezenta cetii este un fenomen destul de frecvent.

4.3.3. Nebulozitatea

17

Regimul nebulozitatii prezinta importanta pentru caracterizarea climat-ului unui anumit teritoriu, de acesta fiind legate precipitatiile.

Pe ani, cele mai multe zile senine s-au înregistrat în 1985 si 1986 ( 57de zile ), 1990 ( 47 de zile ), 1992 si 1993 ( 46 de zile ) etc.

Tot în legatura cu regimul nebulozitatii, prezinta importanta si frecventa zilelor pe grade de înnourare siîncadrarea lor pe sezoane. Se constata ca numarul de zile considerate senine se înregistreaza vara ( 50 –60 % din numarul total al zilelor ), în timp ce iarna predomina numarul de zile cu cer considerat acoperit.

Ciclul anual al nebulozitatii prezinta un mers dependent de cel alumezelii aerului si ambele conditioneaza regimul precipitatiilor.

Referindu-ne la teritoriul orasului Slanic – Moldova, putem spune ca datele privind nebulozitatea suntoarecum diferite fata de Tg.Ocna ( cu un climat adapostit ), dar nu sunt statii meteo situate în apropiere.

Este de presupus ca diferentele de altitudine si fizionomia de amanunt a reliefului introduc multe modi-ficari locale.

4.3.4. Durata de stralucire a soarelui

O influenta deosebita asupra radiatiei solare directe, dar si a celorlalte tipuride radiatie ( difuza, globala ), prezinta durata de stralucire a soarelui.

Mediile anotimpuale se prezinta astfel:

- La Tg.Ocna: primavara – 40,5 %, vara – 52,8 %, toamna – 14,2 %, iarna – 28,2 %.

Durata mai mare de stralucire a soarelui din perioada de vara este benefica pentru dez-voltarea vegetatiei montane si pentru starea de sanatate a localnicilor sau a turistilor venitila odihna sau la tratament. La Slanic – Moldova sunt organizate si numeroase can-tonamente pentru sportivi, pentru care razele soarelui sunt de asemenea binefacatoare.

* Albedoul

În raporturile dintre durata de stralucire a soarelui si încalzirea atmosferei, o importanta deosebitao prezinta albedoul, care însemna capacitatea scoartei terestre de a reflecta radiatiile solare. Avândîn vedere faptul ca în arealul de care ne ocupam, padurile ocupa o proportie însemnata ( 70% ),albedoul are valori mici pe fondul de culoare închisa al acestora. Terenurile despadurite, în bunaparte afectate de eroziuni torentiale si areolare, sunt mai deschise la culoare datorita rocilor si aicialbedoul poate avea ( strict local ) unele valori mai mari. Înprivinta spatiului cladit, nici în acestcaz nu sunt suprafete extinse, în cea mai mare parte, caselesi vilele se pierd printre arborii pa-durilor. O oarecare influenta, dar putin semnificativa, ar putea exercita partea centrala a orasu-lui, dar, pe fondul general, aceasta nu se resimte practic înmodificari ale starilor de vreme.

4.3.5. Precipitatiile

Precipitatiile atmosferice reprezinta un element meteorologic foarte important pen-tru procesele de modelare, de pluviodenudatie, întretinerea scurgerii apei direct

18

sau prin intermediul resurselor subterane pe care le alimenteaza etc. Cantitatilede precipitatii variaza cu umiditatea maselor de aer si cu altitudinea reliefului.

Pentru perioada de vara, mai prezinta importanta în producerea unor cantitati mai mari de precipitatii siexistenta unor situatii sinoptice deosebite, care evolueaza deasupra Marii Negre si în regiunea de sud-est a Carpatilor. Se creeaza suite de arii ciclonale cu circulatie retrograda, care se mentin câte 2-3 zilepe acest spatiu, ele fiind abatute spre est de lantul carpatic, iar dupa ce ajung deasupra Basarabiei si aUcrainei, unde presiunea atmosferica este mai mare, are loc o noua abatere spre vest. În felul acesta,masele de aer umede, aflate într-o circulatie inversa acelor de ceasornic, genereaza cantitati mari deprecipitatii si inundasii în Podisul Moldovei si mai ales în Subcarpati ( exemplu în anii 1991 si 2005).

Daca analizam caracteristicile climatice din punctul de vedere al precipitatiilor, nuantele de continen-talism ies si mai bine în evidenta. Astfel, între lunile de vara si cele de iarna apar diferente im-portante care se pot exprima prin coeficienti de raport de 2,5 – 3. De exemplu, la Tg. Ocna, ra-portul dintre cantitatile lunare minime si maxime este de 3,6, iar la Slanic putin mai scazut. Sepoate spune ca în zonele mai înalte, caracterul de torentialitate al precipitatiilor este mai redus.

La periferia Carpatilor si în Subcarpati, torentialitatea precipitatiilor creste foartemult. Uneori, într-o singura zi, cad cantitati care depasesc cu mult valorile lunare.Asa, de exemplu, în noaptea de 28 – 29 iulie 1991, au cazut în Subcarpatii Ta-zlaului si pe Valea Trotusului inferior urmatoarele cantitati de precipitatii, în l/mp:

- Orasa – Livezi: 186,2;

- Solont: 193,6;

Aceste precipitatii au produs inundatii deosebit de grave pe râul Tazlau, soldate cu rupereabarajului Belci, distrugerea a numeroase locuinte si, ceea ce este mai grav, pierderea a nu-meroase vieti omenesti. La Slanic nu s-au produs fenomene deosebite la acea data.

4.3.6. Regimul eolianÎn circulatia aerului se resimte influenta locala a liniilor principale de relief, prin dirijarea directi-ilor dominante din vest, nord-vest si nord, pe culoarele înguste ale vailor si, în acest caz, sunt de-osebiri importante între vaile râurilor, pe de o parte, si interfluvii si versanti, pe de alta parte.

Trebuie avut în vedere faptul ca, pe vaile Slanicului si ale afluentilor sai, situatiile morfomet-rice locale sunt mult mai complicate decât cele de la statiameteorologica Tg. Ocna. La rân-dul sau, valea Trotusului, pe care este amplasata statia meteo Tg.Ocna, este larga si reprez-inta un adevarat culoar de canalizare a circulatiei atmosferice. În cazul vaii Slanicului, avemde-a face cu o multitudine de directii si orientari care introduc modificari locale sensibile.

În ceea ce priveste situatiile de calm atmosferic, acestea detin o pondere de 45,7% în repar-titia frecventelor. Daca analizam repartitia calmului atmosferic pe anotimpuri, se constata ca val-orile cele mai mici se produc primavara si iarna, iar cele mai mari, vara si în prima partea toamnei. Spre sfârsitul toamnei, starea de instabilitate a atmosferei creste din nou, ca ur-mare a schimbarilor în circulatia generala a maselor de aer la trecerea de la sezonul cald la cel

19

rece. Este posibil ca si desfrunzirea padurilor de foioase si lipsa generala a vegetatiei ierboasesa prezinte o anumita importanta, prin rezistenta mai scazuta care se opune circulatiei aerului.

Tabelul nr. 3

Viteza vântului la statia meteo Tg.Ocna

Lunile I. F. M. A. M. I. I. A. S. O. N.

Media(m/s)

4 2,8 2,7 3,1 3 2,9 3,4 2,7 2,3 2,3 2,5

Rafale(m/s)

17 14 12 24

Dupa cum am mai aratat atunci când am analizat diferentierile termice dintre vai si interfluvii, pe valeaSlanicului se poate vorbi despre usoare efecte de briza de munte în circulatia locala a atmosferei.

4.3.7. Topoclimate

Desi cu o suprafata destul de micaîn cadrul statiunii Slanic – Moldova, pot fi deosebite din punct de vedere climatic,în functie de altitu-dine, orientarea versantilor, particularitatile morfometrice de amanunt ale vaii, mai multe topoclimate :

1. Topoclimatuldevale – ocupa culoarul propriu-zis al vaii râului Slanic siprezinta nuante evidente de adapostire, cu temperaturi medii multianuale cuprinse între7◦ C, în amonte deizvoare si 8,5◦ C – 9◦ C la limita din aval a teritoriului orasului. Precipitatiile se apropie de 600 l / mp, iarvânturile sunt mai reduse ca intensitate. Se produc adesea inversiuni termice, unele însotite si de ceata.

2. Topoclimatulculmilor joasesi mijlocii – temperaturaaerului scade odata cu altitudinea. La nivelul interfluviilor mijlocii ( 800 m –1000 m ), temperaturamedie ajunge pâna la 4◦ C – 5◦ C. Cantitatile de precipitatii cresc pâna la 700 l / mp, iar vânturileprezinta intensitati mai mari. Directiile se mentin diferite în functie de orientarea vaii si a culmilor.

3. Topoclimatulculmilor înalte – se întâlneste numai la obârsia Slanicului, în vf. SandruMare, la altitudini de peste 1200 m. Temperaturile medii scad pâna la 1-2◦ C, precipitatiile cresc la peste750 – 800 l / mp anual. Vânturile dominante se integreaza în circulatia de la nivelul crestelor carpaticeînalte, nemaifiind influentate de interfluviile locale. Etajul padurilor de amestec si de conifere, specificcelorlalte doua microclimate, face loc pasunilor subalpine renumite în Muntii Nemira ( la peste 1400 m ).

20

5. HIDROGRAFIA

5.1. Apele subterane

Bogatia în ape subterane a teritoriului este data de posibilitatile de ali-mentare, respectiv cantitatile de precipitatii cazute si de cele de cantonare îndepozitele geologice, respectiv de permeabilitatea si deporozitatea rocilor.

Dupa cum am aratat mai sus, cantitatile de precipitatii sunt bogate în bazinul hidrografic al râu-lui Siret si pot asigura o alimentare buna pânzelor de apa subterana. În privinta rocilor însa, pre-domina tipurile dure si, adesea, impermeabile. Dar majoritateaacestor roci este mult diminuatade diaclaze, de existenta a numeroase fisuri si crapaturi, precum si de pânzele unei scoarte de al-terare destul de dezvoltate. Disodilele, la rândul lor, sunt mai putin compacte si permit o oare-care infiltrare a apei, constituind pânze subterane freatice ( de suprafata ) sau de adâncime.

Apele freatice se întâlnesc si pe versanti, sub scoarta de alterare, darele nu sunt cantonate, mai ales în lunca râului Slanic, în conurile prolu-viale ale afluentilor si în glacisul proluviocoluvial de la baza versantilor.

Aceste ape apartin tipurilor specifice muntilor flisului, care difera în functie de rocile predominante.

Astfel, o prima categorie de ape subterane corespunde rocilor flisului pânzei de Ceahlau, care seîntâlneste practic la vest de obârsia Slanicelului, dar cu care are legatura prin circulatie. Aici,prezenta unor roci conglomeratice, poroase, permite retinerea unor cantitati mai importante de ape.

Pe teritoriul hidrografic al râului Slanic întâlnim urmatoarele categorii de ape subterane :

a. Ape subterane cantonate în rocile pânzei de Tarcau

Predominarea gresiei eocene din zona izvoarelor Slanicului permite acumularea unor rezerve destulde bogate de ape subterane datorita numeroaselor diaclaze si goluri pe care le contin acestestrate.Gresia de Tarcau se prezinta sub forma de pachete cu multe intercalatii de nisipuri, marne si argile.

21

Natura calcaroasa a cimentului conduce la o crestere a alcalinitatii acestor ape. Din pânzele desub pachetele de gresii se alimenteaza râul Slanic pe cursul sau superior, în zona izvoarelor.

b. Ape subterane cantonate în disodile

Rocile disodilice sunt mai slab coezive si permit infiltrari ale apelor din precipitatii. Ca urmare, aflu-entii Slanicului, în cea mai mare parte din suprafata bazinului sau hidrografic, au o alimentare bo-gata. Debitele acestor pânze freatice sunt cuprinse între 0,4 –0,7 l / kmp. Din punct de vederechimic, continutul acestor ape reflecta marea varietate de roci între care exista si unele ce contin sulf( bituminoase ). Patrunse în adâncime, aceste ape sulfuroase întâlnesc emanatii carbogazoase, îm-preuna cu care formeaza ape minerale de Slanic, atât de variate si de cautate. Prezenta hidrogenu-lui sulfurat în aceste ape este legata de existenta sulfurilor de fier diseminate în masa disodilelor.

c. Ape subterane cantonate în gresii oligocene

Aceste gresii silicioase sunt mai compacte si mai dure decât cele de la Tarcau. Continutul deape subterane este mai redus. Acest fapt se observa si în alimnetarea retelei hidrografice de suprafata. Peharta hidrografica, afluentii din cursul inferior al Slanicelului, alimentati din aceste ape, seaca frecvent.

O importanta deosebita în cadrul resurselor subterane o prezinta apele mineralizate. Acesteasunt raspândite în special la baza versantului drept, pe un front lung de cca. 2 km, cuprins între conflu-entele pârâului Slanic cu pârâul Slanicelu (cca. 550 m altitudine) si cu pârâul Scarisoara. Versantul caredomina acest front de izvoare minerale de pe dreapta râului Slanic apartine muntelui Paltinis (1015 m).

Izvoarele care apar pe stânga Slanicului sunt situate putinmai în amonte si sunt dominate de culmea Cheschesului (1010 m). Între aceste culmi (Cheschesu sprenord si Paltinis spre sud) a fost descoperit de-a lungul timpului unnumar mare de izvoare. (peste 20).

La gura pârâului Scarisoara, valeaSlanicului se îngusteaza mai mult, într-un sector scurt de chei numite “La 300 scari”. În sectoarele undese ivesc la zi, izvoare minerale apar grupate câte 3-4, singulare, la intervale de câte 50-150 m distanta.

Asupra calitatilor fizico-chimice ale acestor izvoare s-au facut multe cercetari si analize, înca din a doua jumatate a secoluluitrecut, de catre medici, chimisti si geologi. Printre acestia amintim pe dr. D. Hurmuzescu, dr. E. Severin,dr. A. Teohari, dr. Gh. Tudoran, dr. C. Baltaceanu, dr. C. Sumuleanu, geologul St. Cantuniari etc.

O prima etapa a acestor analizes-a desfasurat dupa 1852, apoi acestea au fost reluate în anii 1953, 1957, 1965 ¸si se continua periodic.

Principalele calitati fizico-chimice ale acestor ape minerale provin din con¸tinutulde saruri dizolvate din rocile disodilice de catre apele de infiltratie cu un aport de CO2, provenit dinfenomene postvulcanice legate de periferia de sud-est fragmentata tectonic a lantului muntos vulcanic.

Actiunea terapeutica a apelor minerale de la Slanic – Moldova estefavorizata atât de calitatile sale fizice (radioactivitate„ temperatura, osmoza, stare coloidala, ionizare etc),cât si de cele chimice, într-o mare diversitate de tipuri si utiliz ari. Aproape fiecare izvor are particularitati

22

specifice si un domeniu strict de folosire. În principal, a¸sa cum arata Gh. Tudoran, apele minerale de laSlanic sunt utilizate în diferite afectiuni ale organelor digestive (stomac, intestine, ficat), boli de nutritie.

Unele izvoare continmult hidrogen sulfurat sau siliciu, cum sunt de exemplu izvoarele de la Cascada Slanic si sunt folositepentru tratarea bolilor din spectrul celor otorinolaringologice sau a unor afectiuni bronhice si pulmonare.

În ultimii ani, prin foraje, au fost captate izvoare noi, dintre care unul (sonda nr.2, I.B.C.) contine apeasemanatoare cu cele ce apar mai la nord, în valea Dofteanei, la Ciunget. Aceasta apa minerala este dincategoria bicarbonatata, sodica, carbogazoasa, asemanatoare renumitelor ape din celebra statiune Vichy.

Pentru uz curativ, izvoarelesunt captate si aduse în sisteme de canalizare în locuri special amenajate cu buvete si usor accesibilepentru suferinzi. Principalele izvoare utilizate, prin continutul lor chimic si importanta terapeutica sunt :

1. Izvorul 300scari (480 m altitudine)

Contine o apa oligo-metalica (cu mineralemetalice diferite), cu o mineralizare de cca. 197 mg/l (redusa) si este utilizata în curele diuretice ;

2. Izvorul nr. 1 (488 m altitudine)

Izbucneste de la Piciorul Boroisului, din crapaturile unei stâncide gresie, situata pe malul drept al Slanicului, la cca. 1 km amonte de statiune. Contine apa clorurata,carbogazoasa, bicarbonatata, sodica, slab sulfuroasa. Mineralizarea acestui izvor este de 8.614 mg/l

3. Izvorul nr. 1 bis (450 m altitudine)

La o mineralizare totala de 14.391mg/l, acest izvor are apa hipertona, clorurata, bicarbonatata, sodica, carbogazoasa, slab sulfuroasa ;

4. Izvorul nr. 3

Contineapa clorurata, bicarbonatata, sodica, carbogazoasa, slab sulfuroasa, hipertona, ca si izvorul nr. 1 bis ;

5. Izvorul nr. 5 (518 m altitudine)

Este printre cele mai vechi izvoare descoperite (1804-1807)si izvoraste din Piciorul Boroisului, cu o mineralizare de aproape 2 200 mg/l. Are o apa carbogazoasa,vitriolic a, hipotona, care nu se utilizeaza în cure interne, ci numai pentru inhalatii si extern local ;

6. Izvorul nr.6

Situat pe stânga Slanicului, iese la zide sub muntele Pufu Mare, cu o mineralizare totala de 19 679 mg/l. Apa sa este clorurata, bicarbonatata,sodica, foarte slab sulfuroasa, hipertona, foarte concentrata. Se consuma numai cu avizul medicului ;

7. Izvorul nr. 8

A fost descoperit în 1882.Are o mineralizare de 2 492 mg/l si o apa vitriolica, feruginoasa, slab sulfurata, carbogazoasa, hipotona ;

23

8. Izvorul nr. 10

Contine apa clorurata,bicarbonatata, sodica, carbogazoasa, slab sulfuroasa, hipertona, la o mineralizare totala de 12 091 mg/l ;

9. Izvorul Nr. 15

Este situat pe malul drept a râului Slanic, cu o mineralizaretotala de 10 736 mg/l. Apa sa este cloruro-bicarbonatata, sodica„ carbogazoasa, sulfuroasa, hipertona ;

10. Sondanr. 2

Acest izvor, descoperitrecent, este alcalin pur si are o mineralizare totala de 4 002 mg/l. Contine o apa de tip Vichy (Celestin)asemanatoare si cu cea de la izvorul Ciunget, de pe Doftenita. Debitul sau este foarte mare (31 l/s) ;

11. Izvorul nr. 2 (Clocotisul)

Acest izvor este numit astfel din cauza continutului mare de bioxid de carbon, care-l face sa iasa desub munte “bolborosind”, cu degajarea unei mari cantitati de gaze. Se afla la cca. 50 m de izvorul nr. 1 ;

12. Alte izvoare

În afara de izvoarele mentionatemai sus, care sunt si cele mai importante si valorificate, în aceeasi zona mai apar si altele, cum ar fi :

- izvorul de la cascada, cu mineralizarea totala de 7 743 mg/l ;

- izvorul de la “Sub trei fagi” de la Botul Cheschesului.

Acestea sunt mai putin folosite în cura balneara.

- izvorul nr. 4. si 5, situat la 14-15 m departare unul de altul.Ambele ies de sub Piciorul Boroisului, la o altitudine de 518 m si îsi aduna ape într-un singur bazin.

-izvoarele 7, 9, 11 si 12 sunt situate în apropierea izvorului nr. 6 si sunt utilizate mai ales în curele externe.

– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –

5.2. Apele de suprafata

5.2.1. Reteaua hidrografica

– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData –

24

Bazinul hidrografic alrâului Slanic, cu o suprafata de 126 kmp si o altitudine medie de 755 m, reprezinta suprafata de pe careacesta, cu un debit mediu multianual de 1,25 m3, se alimenteaza din surse pluviale, nivale si subterane.

Asupra cumpenelor de ape, ca forme de relief, am facut referiri la capitolul respectiv.Linia cumpenei de ape desparte acest bazin hidrografic de alte bazine, dupa cum urmeaza : Dofteana înnord, Uzul prin afluentul sau Rosu în nord-vest, Râul Negru – afluent al Oltului în vest ¸si Oituzul în sud.

Râul Slanic,situat într-o zona montana cu altitudine mijlocie si cu precipitatii care la nivelul bazinului depasesc 700-

25

800 l/mp anual, are mai multi afluenti atât pe dreapta, cât ¸si pe stânga. Dintre acestia, numai o partesunt codificati în Atlasul cadastrului apelor din România (cei cu o suprafata de bazin de peste 10 km).

În tabelul de mai jos prezentam elementele morfometrice ale râului Slanic si a principalilor sai afluenti.

Râul Afluent L Altitudinea Panta

Supraf.

Baz.

AltitudineSupraf. Pad. Coef

Imp.

de : km Izvor Confl. o/oo kmp m kmp %

Slanic d 28 1480 248 44 126 775 89,2 70

am Cheschesu10 1480 540 94 29 973 25,6 88

Cheschesu s 6 1460 540 153 12 923 11,5 96

am Pufu 11 1480 535 86 44 895 37,5 85

Pufu s 4 900 535 91 9,5 720 9,3 98

am Dobru 12 1480 530 79 58 820 51,3 88

Dobru d 3,5 820 530 82 6,5 735 6,2 95

am Piatra 15 1480 450 69 74 807 67 90

Piatra s 3 610 450 53 4,5 585 3,3 73

Am Sarata 19 1480 360 59 95 790 77,5 82

Sarata s 2,5 500 360 56 3 430 1,2 40

Statia hidro-metricaCiresoaia

20 1480 320 58 100 775 79 79

26

Limita - oras 25 1480 300 47 122 760 86 70

ConfluentaTrotus

28 1480 248 44 126 755 89,2 70

Râul Slanic îsi aduna apele prin confluenta succesiva a 12 pâraie mici, care izvorasc de pe versantulsudic al muntilor Sandru Mare, Ceangau si, dupa un traseu de cca. 28 km, se varsa în Trotus, la Tg.Ocna, la poalele dealului Magura. Pe cursul superior si mijlociu, valea este îngusta, cu portiuni în chei,iar albia minora prezinta numeroase praguri, repezisuri si cascade. Cea mai semnificativa este CascadaSlanicului, situata putin în amonte de statiune. Abia pe ultima treime a cursului sau inferior pantele se maidomolesc, valea devine putin mai larga în depresiunea eroziva Biserica Slanic si apoi se termina cu un noudefileu sculptat în gresii de Tisesti (Kliwa), în dreptul dealului Magura, care domina valea Trotusului.

Lungimearâului Slanic este de 27 km, iar latimea medie a bazinului de 4,7 km; latimea maxima este de 8 km.

Petoata lungimea, dar mai ales pe cursul superior si mijlociu, râul Slanic primeste mai multi afluenti, atât pedreapta cât si pe stânga. Acestia dreneaza culmile muntoase laterale care constituie cumpenele de apa cubazinul Dofteana la nord, cu bazinul superior al Uzului la nord-vest si vest si cu bazinul Oituzului la sud.

Pentru ca însasi valea Slanicului este îngusta, afluentii saisunt scurti si au pante deosebit de mari. Pe stânga, seria afluentilor mai importanti începe cu Cheschesu,care izvoraste chiar de sub Vf. Sandru Mare. Acesta are o directie aproximativa spre sud si conflueazacu Slanicul în amonte de statiune, la cota de 500 m. Valea Cheschesului desparte culmile secundare aleCheschesului pe stânga si Pufului pe dreapta, care înainteaza pâna lânga albia Slanicului si o domina clar.

Pârâul Pufuizvoraste de sub Vf. Ciresul, traverseaza poienile Pufului si conflueaza cu Slanicul, în statiunea balneara.

Tot pe stânga, spre aval, urmeazaafluentii Piatra, Sarata si Pârâul lui Tudorache care sunt mai scurti, dreneaza munti mai putin înalti si auîn sectoarele superioare sau pe toata lungimea lor scurgere intermitenta sau torentiala (seaca uneori).

Pe dreapta, toti afluentii sunt mai scurti, deoarece acest versant este maiîngust, dar si mai abrupt în cea mai mare parte. Principaliiafluenti pe aceasta parte sunt pâraiele Pescaru,Dobrului, Piscului, Cerbului si Suru. Afluentii din aval de pârâul Dobrului prezinta fenomene de secare.

5.2.2. Regimul aluviunilor

Scurgerea aluviunilor (în suspensiesi târâte) exprima potentialul morfogenetic al unui bazin hidrografic. Regimul aluviunilor este însa multmai variabil în timp si spatiu decât cel al scurgerii lichide. Aici, în afara factorilor care determina variabil-itatea scurgerii apei si care se mentin si în cazul aluviunilor, se mai adauga multe elemente de influenta

27

si, toate, la rândul lor sunt variabile. Astfel conteaza foarte mult tipurile litologice de roci, duritatea,structura si rezistenta lor la eroziune, gradul lor de acoperire cu vegetatie, intensitatea precipitatiilor,perioada din an când se produc viiturile, respectiv starea fenologica a vegetatiei, gradul de interventieantropica în albii si în bazinul hidrografic. Chiar si pantele care au o anumita influenta asupra scurgeriiapei, prezinta în cazul aluviunilor, conotatii mult mai pregnante si mai complexe, deoarece, de marimealor, depinde intensitatea proceselor geomorfologice actuale pe arealele – sursa de materiale solide.

În bazinul hidrografical râului Slanic nu se efectueaza masuratori asupra aluviunilor, deci lipsesc siruri de valori înacest sens.

5.2.3. Regimul termic si al fenomenelor de înghet

Râul Slaniceste un râu cu debite relativ mici si, ca urmare, variatiile temperaturii apei le urmaresc pe cele ale aerului.De asemenea, prezenta fenomenului de înghet cu durate siintensitati diferite are o frecventa anuala.

Lastatia hidrometrica Slanic (Ciresoaia), masurarea temperaturii aerului s-a efectuat cu unele întreruperi.

5.2.4. Regimul calitatii apelor

Compozitiachimica a apei râului Slanic reflecta natura litologica a complexului de roci care se afla în bazinul sauhidrografic. Gresiile calcaroase de Tarcau sau silicioase de Kliwa si disodilele cu o compozitie complexa,din care nu lipsesc bituminoasele, contribuie la o încarcare polimerizata a apelor. Pânzele subterane deadâncime sunt puternic mineralizate, asa cum am mentionat la subcapitolul referitor la apele subterane.

O parte din apa izvoarelor se scurge în râu si modifica specificul zonal al concentratiilor.

Depasirea concentratiilor normale si exceptionale denota o mineralizare foarte puternica a apei râuluiSlanic. În ceea ce priveste factorii de mineralizare, constatam depasiri mai mici de calciu (usor pestenormal, dar numai uneori) si la sulfati (aceeasi situatie) si mari de clor (uneori de 4 ori limita normala) side peste doua ori limita admisa exceptional. Aceste depasiri provin din izvoarele minerale ale statiunii.

Referitor la calitatea apei, mai trebuie mentionate evacuarile de ape uzate de la statiunea balnearasi de la orasul Slanic, precum si unele poluari accidentale provocate de exploatarea petrolului din zona.

6. ÎNVELISUL BIOPEDOLOGIC

6.1. Vegetatia

Vegetatia, strict dependenta de conditiile de clima, cunoasteîn regiunea pe care o studiem, o etajare evidenta. În cadrul bazinului hidrografic Slanic, diferentele de

28

altitudine, în ansamblu, ating 1400 m (250 m la Tg. Ocna si 1639 m pe Vf. Sandru Mare). Pe acestecart mare de variatie altitudinala în spatii restrânse, atât clima, cât si vegetatia sunt supuse etajarii. Dupacum am vazut, temperatura medie anuala scade de la peste 9,0ËC la limita dinspre aval a teritoriuluiorasului Slanic Moldova pâna la 1-2ËC la limita dinspre aval a teritoriului statiunii balneoclimatericeSlanic Moldova, cu o altitudine de 500 – 550 m, în acest caz, diferenta de altitudine fiind de peste 1000 m.

În ceea ce priveste vegetatia, pornind de la punctele celemai înalte spre cele maijoase, întâlnim urmatoarele etaje de vegetatie, dupa Al. Rosu – „Geografia fizica a României”, 1980.

[a.] Etajul subalpin (1600 m – 1639 m)

Se caracterizeaza prin existenta unor specii ierboase de tip alpin si subalpin care formeazape Sandru Mare paduri întinse. Între acestea, mentionam coarna (Carex Curvula), rugina(Juncus Trifidius), piciorul cocosului de munte (Ranunculus Alpestris), degetarusul (SoldanellaPusila), apoi plante semilemnoase sau arbusti ca afinul (Vaccinium Myrtillus), merisorul (Vac-cinium Vitis Idaea), apoi arbori pitici si târâtori ca jneapanul (Pinus Montana), ienuparul pitic(Junnipirus Sibirica), arinul de munte (Alnus Viridis), mesteacanul (Betula Nana) si altele.

[a.] Etajul p adurilor (400 m – 1600 m)

Acestui etaj îi corespunde, practic, întreaga suprafata a bazinului hidrografic Slanic. Cu olarga fâsie de întrepatrundere între ele, ca urmare a pozitiei sudice a muntilor Slanicului, acestetaj se subîmparte în doua subetaje : al padurilor de conifere si al padurilor de foioase.

b1. Subetajul padurilor de amestec

Ocupa înaltimile mai mari de 1000 m pe versantii cu expunere sudica si de 800 mpe cei cu expunere nordica. În acest subetaj, desi nu poate fi vorba de codri ma-sivi de conifere, datorita amestecului de foaioase, predomina bradul, molidul si pinul. Înamestec apar numeroase exemplare de fag, platan de munte, mesteacan, scorus etc.

Sub arbori se dezvolta arbusti precum soculrosu, caprifoiul, coacazul de munte, iar în poieni cresc specii semilemnoase ca zuburatoarea, trestia depadure, zmeurul, murul, ierburi si flori ca paiusul rosu, paiusca, rogozul, horsti, clopotei, sunatoare etc.

b2. Subetajul padurilor de foioase (600 m – 1000 m)

Pentru extinderea sa mare în arealul de care ne ocupam, separamca subetaj tonul de amestec între padurile de conifere si cele de foaioase. Odata cu scaderea altitudinii,exemplarele de conifere scad foarte mult si aproape ca dispar la altutudini mai mici de 500 – 600 m.

În acest subetaj,în afara speciilor mentionate mai sus, se constata mai întâi o predominare a exemplarelor de fag, lacare, pe masura ce coborâm, se adauga carpenul, stejarul, ciresul, paltinul de munte, paltinul de câmpie,jugastrul, ulmul etc. În lungul râului cresc specii de arbori mai higrofili ca arinul, salcia si rachita.

29

Ca arbusti se întâlnesc voinicelul, lemnul-râios, alunul, cornul, sângerul etc.

Dintre plantele ierboase mentionam paiusul, tiruta depadure, margeluta, vioreaua, brebenelul, ghiocelul, rogozul, feriga, murul, pastita, laptele-câinelui etc.

c. Subetajul padurilor de foioase

Ocupa regiunile cele mai joase din partea inferioara a bazinului hidrografic. În general, cuexceptia coniferelor care apar doar sporadic, exista speciile mentionate la subetajul padurilor de amestec.

În ceea ce privestegradul de împadurire, pe masura ce s-au intensificat exploatarile de lemn, acesta a scazut continuu.

La data descoperii izvoarelor naturale(cca. 1800), calatorii de atunci pomenesc de codri de nepatruns. Cu timpul, versantii mai accesibili aufost defrisati. În lipsa padurilor s-au declansat si au evoluat pâna la faze deosebit de avansate, pe alocuri,procesele geomorfologice actuale : eroziuni areolare si torentiale, ravinari si chiar alunecari de teren.

În prezent,coeficientul global de împadurire (la nivelul întregului bazin hidrografic al râului Slanic) este sub 70%.

30

31

6.2. FAUNA

Pozitiageografica a zonei Slanic – Moldova, situata pe rama de est a muntilor flisului, în partea lor centrala,are o importanta deosebita pentru conturarea particularitatilor hidroclimatice si biogeografice. În acestcontext, componenta si repartitia teritoriala a elementelor faunistice reflecta caracteristicile acestei zone.

32

Spre deosebire de vegetatie, fauna dispune de o mobilitatemai mare în ocupareaarealelor, dar principiile generale ale zonalitatii geografice latitudinale si altitudinale sunt respectate. Înplus, speciile de animale sunt strâns legate de tipul covorului vegetal, care le ofera hrana si adapost.

În componenta faunei, ca si cea a florei, se rasfrânge în principal influenta elementelorspecifice Europei Centrale. În fauna padurilor în etajul carora se afla bazinul hidrografic al râului Slanic,aceste elemente sunt predominante. Se mai întâlnesc si unele specii caracteristice Europei Estice (de tipstepic), cu deosebire pe cursul strict inferior al râului Slanic, în apropierea depresiunii de la Tg. Ocna.

Vorbind despre fauna în general, se poate mentiona ca în ultimele milenii si chiar în timpurile istoriceau disparut o serie de specii care populau si aceasta zona. Dintre acestea, mentionam unele mamiferecuaternare, cum ar fi: mamutul, cerbul urias, ursul de pestera (Ursus Spelaeus), apoi alte animale care seîntâlneau în timpurile istorice, cum ar fi : bourul, bizonul,castorul, marmota alpina, zimbrul si altele.

Legenda spune ca la descalecatul Moldovei, în 1359, Dragos-Vodaar fi ucis un zimbru în codrii de pe Valea Moldovei si este de presupus ca acest animal popula codriiintinsi din Carpatii Orientali. Nu întâmplator, stema Moldovei si primele timbre emise la 1858 aveauca însemn capul de zimbru. Se presupune ca zimbrul a trait pe aceste meleaguri pâna în anul 1740.

Cât priveste castorul, cu denumirea populara de „breb”, si acesta a trait pe aceste meleaguri, deoarecemai la sud, tot în zona muntoasa, exista localitati cu acest nume (Brebu, în Subcarpatii Prahovei).

Marmota alpina a disparut acumcca. 100 ani, iar capra ibex, care se întâlneste acum în Mun¸tii Pirinei, a trait si în Carpati, pe la 1850.

Fauna din muntii Slanicului apartineîn principal biotopului de padure. Pe culmile cele mai înalte ale Muntelui Sandru si mai spre nord, peNemira, în golurile alpine, se întâlnesc si specii caracteristice biotopului pajistilor subalpine si alpine.

[1.] Faunacaracteristica zoneidepadure. În padurile din bazinul hidrografic al râului Slanic,care ocupa 70 % din suprafata sa, traiesc multe mamifere ca : lupul , vulpea, mistretul, caprioara,cerbul, ursul brun si mici : veverite si unele specii de soareci de zapada. Foarte rar se întâlnescexemplare de râs si de jder. Pasarile sunt foarte numeroase si în special pasarelele. Nu lipsesc nicivrabiile care sunt mai prezente în câmpurile cultivate.

Dintre speciile proprii padurilor, mentionam corbul, cotofana, grangurul, pitigoiul de bradet,pitigoiul codat, auselul cu cap rosu, cojoaica, forfecuta de padure, botgrosul, ciocanitoarea si altele.

[1.] Faunacaracteristica pajistilor subalpine. Golurile de munte ocupa suprafete reduse, iarfauna de aici, mai putin caracteristica. Se întâlnesc totusi soarecii alpini si pasari : brumarita ,cintita alpina si ochiul-boului (pitulicea). Mai vin aici animale si pasari din padurile învecinate :cocosul de munte, ierunca, mierla si sturzul.Faunadin apelecurgatoare. Pestii caracteristicizonei de munte sunt : lostrita si pastravul. În râul Slanic au fost aclimatizati pastravi curcubeu,adusi din Canada. Se mai întâlnesc scobarul si lipanul. Înlegatura cu fauna acvatica, trebuiementionat ca aceasta este raspândita mai ales pe cursul superior al Slanicului si pe afluentii sai,

33

acolo unde salinitatea este mai redusa. În rest, numarul indivizilor este mult mai scazut din cauzamineralizarii. Faunadin perimetrulasezarilor. Exista unele specii de pasari care, pe un fondde zonalitate mai putin evidentiat, prefera apropierea localitatilor, unde îsi fac cuiburile si îsi gas-esc mai usor hrana. Dintre acestea, mentionam în primul rând vrabiile, rândunelele, lastunul siurzicarul. Iarna îsi cauta adapost sticletele si unele specii de pitigoi. Dintre mamifere, mentionamsoarecii, sobolanii de casa, jderul si nevastuica.

Pentru zona Slanic – Moldova, fauna prezinta o importanta deosebita din mai multe puncte de vedere : caelement al mediului înconjurator care ofera un plus de frumusete peisajului natural, economic si turistico-cinegetic. Cerbul, ursul si râsul reprezinta un fond cinegetic deosebit de valoros pentru trofeele carepotfi vânate pe aceste meleaguri. De asemenea, se vâneaza mistreti, lupi si vulpi. Fondul de vânatoare dinzona, peisajele deosebit de frumoase, climatul blând si mai cuseama bogatia de sanatate pe care o oferaizvoarele minerale, fac ca muntii Slanicului sa fie cautati de numerosi vizitatori din tara si de peste hotare.

PARTEA II CADRUL SOCIO-UMAN

7. ISTORICUL DEZVOLT ARII STATIUNII BALNEOCLIMATERICE SI A ORASULUISLANIC – MOLDOVA

7.1. ISTORICUL LOCUIRII TERITORIULUI

Izvoareleminerale de la Slanic – Moldova au fost probabil cunoscute din vremuri vechi de catre putinii localnicicare salasluiau pe aceste meleaguri, dar în documente, consemnarile apar destul de târziu. Valea Slanicu-lui este destul de îngusta si, de pe vechiul drum al Trotusului care leaga Moldova de Ardeal, patrundedestul de adânc spre culmile înalte ale Nemirei ; din aceasta cauza a fost mult timp oarecum izolata.

În bazinul hidrografic al Trotusului exista mai multe pasuri (trecatori) careau înlesnit legatura dintre civilizatiile vechi de pe valea Siretului cu cele din tinuturile Oltului Superior.

Istoriciiau probat faptul ca multe elemente ale culturii de Cris si de Cucuteni care s-au descoperit în statiunileneolitice de pe valea Siretului si pe valea Oltului se întâlnesc si în statiunile din bazinul Trotusului.

Ocupatia romana din Dacia de pestemunti si contopirea populatiei locale cu colonistii romani a crescut gradul de civilizatie de pe teritoriulDaciei Felix. Ca urmare, si în teritoriile vecine neocupate de romani, care apartineau lumii carpilor,s-au înregistrat progrese însemnate economice si social-culturale. Dacii liberi de aici si probabil si ceide la nord si sud de bazinul Trotusului au avut legaturi permanente cu Dacia Romana. Numeroase urmemateriale se gasesc la muzeul din Tg. Ocna si ele provin din statiunile arheologice de la Tisesti, Oituz etc.

Începând din sec. II-III

34

(d. Hr.) si în preajma întemeierii principatelor românesti, teritoriul de la est de Carpati a cunoscut o dez-voltare a populatiei locale (geto-dacii, numiti aici sicarpi) în conditiile unor migratii ale altor popoare.

Perioada marilor migratii apartine feudalismului timpuriu care s-a situat în sec. XII-XIII.

Aceste asezari încep sa ocupe si terenuri mai joase, situate în luncile râurilor.Se executa defrisaripentru extinderea vetrelor localitatilor mai vechi din zona. Mentionam în primul rând vechile vami : Tg.Trotus, aflat în fata trecatorii Oituz, în apropierea ocnelor de sare, apoi Bretcu-vama pentru tranzitul spreCetatea Brasovului, Oituzul (pe acelasi traseu), Uzul si Comanesti, pentru traseul prin pasul Ghimes catreCetatea Ciceului. Între tinuturile Bacaului si Brasovului, aceste vami aveau un rol deosebit de important.

Dezvoltarea economico-sociala a Moldovei, perioada de înflorire si de decadere, luptele permanente duse împotriva navalitorilorturci, tatari, polonezi, unguri etc. s-a rasfrânt în mod direct si asupra zonei Trotusului, inclusiv a Slanicu-lui. Astfel, sub Alexandru cel Bun, au fost atestate documentar Tg. Trotus si alte localitati din zona.

Catre partea finala a feudalismului începe si popularea mai accentuata a vaii Slanicului siaparitia localitatilor de aici, prima fiind Biserica Slanic, situata la câtiva kilometri distanta de Tg. Ocna.

Trecerile dinvalea Slanicului catre bazinele hidrografice vecine (Dofteana si Oituz) s-aurealizat destul de târziu, odatacu începerea exploatarii petrolului. De aceea, valea Slanicului a ramas multa vreme oarecum izolata.

Asa seface ca despre aceste locuri se pomeneste în scris, pentru prima data la 1 ianuarie 1757, când domnitorulConstantin Cehan Racovita împreuna cu Doamna Sultana si cu fiii lor daruiesc mosia pe care o aveau aici„cu întreaga vale a Slanicului si cu tot dealul de unde se scoate sare” EpitropieiSpitalului Sf. Spiridondin Iasi „fiindca pentru cheltuielile spitalicesti este mare trebuinta de a pune la cale un venit ca sa fietotdeauna statator si nestramutat, ca sa aiba saracii bolnavi cheltuiala lor ce se cade dupa orânduiala”.

7.2. Aparitia si dezvoltarea statiuni balneoclimaterice Slanic MoldovaÎn ceea ce priveste descoperirea izvoarelor min-

erale pe baza carora s-a dezvoltat ulterior statiunea balneoclimaterica, scriitorul Wilhelm de Kotzebue,care si-a petrecut aici vara anului 1885 (când locurile începeau deja sa devina renumite), povesteste :

„Unvânator din cei cu adevarata patima a vânatului, serdarul Mihalache Spiridon, camarasul ocnelor de la Tg.Ocna, gonea în anul 1801 un cerb prin valea Slanicului, nelocuita de niciun suflet omenesc si acoperitacu o padure seculara prin care abia-ti puteai face drum. De-a împuscat vânatul sau nu, mai putin nepasa ; el cazu ostenit pe-o stânca, la picioarele sale curgea vâjâind apa Slanicului. Deodata vede tâsnindun izvor din stânca, apa lasa o urma galbuie în calea sa cea mai scurta pâna la râu. Vânatorul gustadintr-însa cu luare-aminte, se întoarce peste câteva minute cu o butelca la locul descoperirii pe care îlînsemnase prin ramuri de copaci ; acum se afla în starea de a-si supune descoperirea prietenilor sai din Tg.Ocna. Prietenii recunosc ca apa minerala si în strainatate este întrebuintata spre tamaduirea boalelor”.

Din aceasta scurta povestire se desprind câteva aspecte geografice deosebit de importante :

35

- pâna la 1800, cursul superior si mijlociu al vaii Slanicului era nelocuit ;

- valea Slanicului era împadurita în întregime ;

- primii oameni care au gustat apele minerale (locuitori dinTg. Ocna) si-au dat seama de calitatilelor terapeutice si de posibilitatea valorificarii acestora pentru „tamaduirea bolilor”, ca în strainatate.

De altfel, serdarulMihalache ia oameni cu dânsul si începe curatirea locurilor unde a întâlnit acest izvor. Se spune (W. DeKotzebue) ca acum a fost „pentru prima data de la facerea lumii când s-a auzit zgomot de secure pe acestemeleaguri”. Tot acum se descopera un al doilea izvor, situat lânga cel dintâi, dar cu proprietati diferite.

Ceva mai târziu, în anii 1804-1807, acelasi serdar Mihalache Spiridon mai descoperaizvoarele nr. 3, 4 si 5. De asemenea, prin taierea unor arbori a reusit sa deschida un drum îngust pânala ele. Pe acest drum, la acea vreme, nu se putea ajunge decât calare la izvoarele datatoare de sanatate.

Vestea descoperirii izvoarelor s-a transmis rapid înMoldova si în Tara Româneasca, dar accesul pâna la ele era desebit de greu. Se impunea amenajarea unuidrum cât de cât practicabil si existenta unor oameni locali, stabili, care sa „umanizeze” locurile strabatutemai mult de animale salbatice si care sa-i serveasca pe cei care ar fi venit sa se tamaduiasca aici.

La 1808, Mihalache Spiridon obtine de la domnitorulScarlat Callimachi aprobarea de a stramuta 12 familii de „rufetasi” – tarani care lucrau la ocnele desare, si care, în schimbul scutirii de biruri, erau obliga¸ti sa asigure serviciile pentru vizitatori. Tot elconstruieste o bisericuta si câteva „odai” (casute) în preajma izvoarelor. Amenajeaza primele izvoare si letransforma în bai („feredeie”) pentru bolnavi. Aceste lucrari de constructie s-au realizat prin anul 1810.

La 1812 apar primii beneficiariai bailor de aici, 2-3 bolnavi care auzisera de faima si de posibilitatile terapeutice ale acestor izvoare.

În felul acesta, zona Slanicului începe sa intre în constiinta oamenilor, mai întâi a boierilor sia carturarilor. Defrisarile ocupa teritorii tot mai largi pe aceasta vale, în special în vecinatatea izvoarelorminerale. Într-o astfel de „taietura rasa”, la 1816, se construiesc primele doua case mai mari din bârne,cu ocazia vizitei pe care a facut-o aici însusi mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache, om de aleasablândete sufleteasca si bunatate si un carturar deosebit. Dupa cum scrie W. de Kotzebue, în 1885, acestecase erau de fapt doua maghernite lungi, acoperite cu sindrila, cu peretii plini de gauri, cu tavane scunde,cu ferestre mici si cu prispe. Camerele (iatacele) erau ca niste colivii, cam la trei stânjeni patrati de mari.

Acesta a fost începutul existentei statiunii balneoclimaterice Slanic – Moldova. Dar calitatea deosebitaa apelor minerale, aerul bun si faima care a facut rapid înconjurul tarii au contribuit la dezvoltarea sarapida. Dupa numai cîtiva ani, la 1820, existau deja vreo 40 de camere construite de serdarul Mihailuca.

În anul 1824 se acorda un privilegiu domnesc pentru înfiintarea bailor. Dupa numai2 ani, la 1826, domnitorul Ionita Sandu Sturza ajuta la cresterea acestei statiuni: urca numarul camerelorde la 40 la 50 si pe cel al colonistilor rufetasi la 27. Totodata îl obliga pe serdar sa „deie încaperi farachirie la un numar de 30 de bolnavi saraci”. Pentru acestia, serdarul construieste 6 camere speciale.

36

În aceeasi perioada începe si popularea vaii Slanicului din aval de izvoarele minerale. Numerositarani de pe valea Oituzului si din împrejurimi se asaza aici si întemeiaza satele Cerdac si Slanicul Nou.

La 1840, aceasta apare pentru prima data pe o harta a tarii, sub numele de „Feredeiele Slanicului”.

Pentru faptul ca izvoarele se aflau pe mosia administratade serdarul Mihalache Spiridon, acesta le-a considerat timp de 40 de ani ca pe o proprietate personala. Înplus, chiar si fiul sau, boierul Mihalache Nastasache, s-a considerat proprietar al tuturor acestor terenurisi a înfiintat o a doua statiune la poalele dealului Magura, de la confluenta Slanicului cu Trotusul, carea functionat aici multa vreme cu numele Baile Nastasache, utilizând sapte izvoare minerale locale.

Aceasta situatie a durat pâna la 1845, când statul contestadreptul de proprietate al familiei serdarului asupra bailor. Un an mai târziu, Adunarea Moldovei trece,prin donatie, localul bailor, împreuna cu padurile din jur (800 falcii), izvoarele minerale, baile si toateacareturile si hrisovelitii catre Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon din Iasi. S-a pus înaplicare de fapt dorintamai veche a domnitorului Constantin Racovita, exprimata prin hrisovul acestuia de la 1 ianuarie 1857.

Odata intrata în administrarea Epitropiei Sf. Spiridon,statiunea Slanic capata un avânt deosebit. Folosirea izvoarelor a început pe baza de prescriptii medicaleclare, facute în urma analizei apei acestora. În urma multor analize(partiale în 1852, apoi tot mai com-plete) farmacistii Zotta si Abrahamfi, împreuna cu chimistii Schnell si Theodor Stenner, au elaborat unstudiu complet al izvoarelor pe care le compara cu apele unor vestite statiuni europene: Setters, Krah-nchen, Aix-la-Chapelle, St. Marie, Vichy, Kissingen, Marienbad, Karlsbad, Ems, Spaa si multe altele.

În1856, Ludwig Steege completeaza gama analizelor si scoate si mai mult în evidenta calitatea acestor ape.

Dupa 1850, apeleminerale de Slanic – Moldova participa la competitii internationale. Astfel, la Expozitia Internationalade Balneologie de la Frankfurt pe Main, apele de la izvoarelenr. 1, 3 (regele Slanicului) si 4 au obtinutmedalia de argint. Dupa 32 de ani, la Expozitia de la Viena din 1883, aceleasi ape obtin medalia de aur.

Aceste calitati deosebite la care se adauga si amenajarile locale (desi mult mai modeste) fac BaileSlanic o statiune balneoclimaterica de prim ordin în România si cu celebritate internationala recunoscuta.

Desigurca apele minerale de o calitate exceptionala reprezinta prima conditie care a stat la baza aparitiei si dez-voltarii acestei statiuni, dar aceasta nu a fost singura, adaugându-se si alte elemente ale cadrului natural.

Dupa o dezvoltare oarecum haotica la început a statiunii, mai ales în preajma izvoarelor,în 1887 se adopta un plan de sistematizare a acesteia, cu obligativitatea mutarii centrului sau în parteade jos, pe o portiune de teren ceva mai larg. Încep sa apara constructii noi, mai mari si mai moderne,pe toata durata dintre 1887 si 1912. S-a înaltat astfel hotelul „Racovita”, dupa numele domnitoruluicare a donat Epitropiei Sf. Spiridon terenul respectiv. Acest hotel cu 100 de camere este o cladiremonumentala care îmbina armonios stilul baroc cu traditia româneasca în constructii. În plus, mai avea

37

si amenajari auxiliare (instalatii de bai, sala de aer comprimat, sala de teatru, terenuri de tenis, cricket side fotbal) care, pentru acele timpuri, ofereau conditii foarte bune de tratament, odihna si de agrement.

Tot în aceasta perioada s-au mai construit hotelurile „Zimbru”, „Pufu”, „Cerbu”,„Nemira”,„Dobru”, „Central”, precum si complexul „Cazinou” cu sala de teatru, concert si bal, sala de cura si „In-halatorul”, dotat cu instalatii speciale de pulverizatii, aduse de la Munchen, împreuna cu patru specialisti.

În constructii, piatradin carierele de pe valea Slanicului a luat locul lemnului, iar mesterii care le-au înaltat au fost adusi dinItalia. Unii mesterii s-au stabilit chiar în statiune. A¸sa este exemplul lui Antonio Mayro care a participatla înaltarea primelor cladiri din piatra din 1880 si care are urmasi aici în familii cu numele Mayru.

Vechile casute ale primilor colonisti (rufetasi) si feredeieleprimitive au fost demolate, iar pe locul lor a fost amenajat un parc mare cu alei frumoase, cu arbori siarbusti ornamentali. În apropierea parcului s-a amenajato sera. Pentru apararea de posibile inundatiisi pentru amenajarea cât mai buna a teritoriului, s-au executat lucrari de regularizare si de îndiguire perâul Slanic, s-au construit noi stâlpi si cai de acces spre vilele aflate pe panta muntelui, spre izvoareleminerale sau locurile pitoresti învecinate, cum ar fi Cascada Slanicului sau padurile înconjuratoare.

Tot în aceastaperioada se executa lucrari de captare a izvoarelor, se construieste o uzina electrica si se sapa o fântâna.

Drumul pâna la statiune se facea totusi cu destula dificultate, pâna în anul 1888,când s-a dat în folosinta linia ferata Adjud-Tg. Ocna. Accesul modern si simplu de pe marea artera decirculatie a impus si modernizarea (pentru acel timp, pietruirea cu macadam) drumului de la Tg. Ocnapâna la statiune si astfel s-a realizat la 1890 soseaua Tg. Ocna – Slanic, cu patru poduri de fier peste râu.

În ceea ce priveste apele minerale, acestea intra în mai multecompetitii internationale si câstiga numeroase medalii, facând ca statiunea balneoclimaterica Slanic –Moldova sa rivalizeze cu marile statiuni europene si chiar mondiale si sa devina statiune internationala.Astfel de medalii au fost obtinute la Expozitia Universala de la Paris (1889), la Expozitia Cooperatistadin Bucuresti (1894), la Expozitia Universala de la Paris (1900). Cele mai multe medalii au fost de aur.

Se poate spune ca în preajma anului1900, statiunea balneoclimaterica Slanic – Moldova era moderna pentru acele timpuri si se compara custatiunile straine. Înca de atunci a mai fost denumita „Perla Moldovei”, nume care se pastreaza si astazi.

Aniiprimului razboi mondial au însemnat distrugeri si regres pentru sta¸tiune, ca de altfel pentru întreaga tara.Aceste locuri au fost teatrul unor batalii crâncene duse de armatele române împotriva trupelor germane.

Înca din primele luni de razboi, s-au dat prin aceste locuri batalii înversunate.Prin trecatorile Carpatilor Orientali, printre care si cele de pe valea Trotusului, trupele austro-ungaresi germane încercau sa îsi faca drum catre valea Siretului si spre Iasi, ramasa pentru o vreme capitalatarii. Muntenia fusese deja ocupata si trupele dusmane încercau sa distruga si Moldova. Pentru a ocupalocalitatea Slanic – Moldova, nemtii au atacat de mai multe ori dinspre muntii Pufu si Cerbu, distrugându-

38

se în acest fel hotelurile, vilele si instalatiile balneare. Dupa caderea Slanicului, trupele germane si-auinstalat cartierul general la hotelul „Racovita” si au transformat hotelul „Cazinou” în grajd pentru cai.

Spre sfârsitul razboiului, când germanii învinsi s-au retras, acestia auprodus noidistrugeri, incendiind cladirea hotelului. De la acest incendiu, focul s-a extins sideasupra unei mari partia padurii de pe muntele Dobru. Au fost de asemenea distruse amenajarile de la izvoare si cele mai multedintre hotelurile si vilele care ramasesera. La sfârsitul razboiului, Slanicul era distrus aproape complet.

În timpul acestui razboi, în defileulde la Ciresoaia, situat lânga Gura Slanicului, la Tg. Ocna, s-au dat batalii crâncene soldate cu zeci de miide morti. În memoria lor s-a construit un monument pe dealulMagura si un osuar în satul Ciresoaia.

Dupa razboi, a începutreconstructia statiunii, dar lucrarile s-au desfasurat cu greutati mari. În 1927, dupa aproape 10 ani, s-arepus în functiune uzina electrica, iar hotelul „Racovita” era înca o ruina în 1932. Pâna la cel de-al doilearazboi mondial s-au refacut multe hoteluri si vile, dar nu s-a ajuns înca la dezvoltarea de dinainte de 1916.

Perioadacelui de-al doilea razboi mondial a însemnat de asemenea stagnare si distrugere. Dupa razboi reîn-cepe actiunea de refacere a statiunii, ajungându-se ca dupa 1965 -1970, aceasta sa redevina o adevarata„Perla a Moldovei”. S-au construit cladiri noi, s-au reparat si reamenajat multe vile vechi. S-aintrodusîncalzire centrala si apa curenta. Statiunea a fost racordata la sistemul energetic national, s-a modernizatreteaua publica de iluminare, introducându-se lampile cu neon. În 1964 a fost instalat un releu TV.

În paralel cu dezvoltareastatiunii propriu-zise, s-a trecut si la realizarea componentei de servicii si rezidentiale a localitatii Slanic– Moldova. S-au construit blocuri de locuinte pentru populatia locala, ocupata în cea mai mare parteîn sfera serviciilor balneare si turistice, un complex alimentar, un complex mestesugaresc, o casa decultura în care functionau o biblioteca, un teatru popular, o galerie de arta, terenuri de sport si altele.

Modernizarea statiunii a continuat prin construirea dupa1970 a hotelului international „Perla”, a hotelului „Flora”, a Complexului Sanatorial al Sindicatelor, apensiunii „Nemira” etc. Tratamentele din statiune au fostcompletate si extinse si cu complexul dinsalina Tg. Ocna, amenajat pentru afectiuni ale cailor respiratorii. Pentru conducerea de partid si de stata vremii a fost construita „Casa de odihna si tratament Dobru”, care functiona în regim preferential.

Înconstructiile nou realizate s-au adoptat stiluri arhitectonice moderne, adaptate peisajului montan, iar camateriale de constructie, resursele locale : piatra, lemnul, la care s-au adaugat betonul, sticla si aluminiul.

În 1973, statiunea Slanic – Moldova dispunea de o capacitate de cazare de 2208 locuri permanente, dincare 200 locuri în vile de categoria A, 653 locuri în vile de categoria I, 993 locuri în vile de categoria aII-a, 518 locuri în vile de categoria a III-a, 171 locuri în hoteluri, 44 în case particulare si 12 în camping.

Ulterior s-au dat în folosinta noi dotari, cum ar fi:

- un hotel de 300 locuri ;

39

- un complex balnear pentru copii astmatici, cu 500 locuri ;

- o cabana turistica cu 200 locuri ;

- un restaurant alpin cu 200 locuri ;

- un nou camping cu 200 locuri, o cantina-pensiune cu 500 locuri.

Pentru strainii care vizitau în aniicomunismului statiunea, s-a amenajat si un magazin de tip„shop”, cu marfuri vândute numai pe valuta.

Dupa 1989, primii ani postrevolutionariai tranzitiei s-au caracterizat printr-un declin însemnat al statiunii. A scazut mult numarul pacientilor sial turistilor, s-au produs numeroase furturi si distrugeri, iar multe hoteluri si vile au ramas în paragina.O parte din spatiul de cazare a fost închiriat unor persoanestraine, mai ales din Republica Moldova.

În ultimii ani, lucrarile au început sa cunoascaun nou avânt. Unele vile si hoteluri au fost privatizate, altele sunt în reconstructie, s-au refacut spatiilesi instalatiile balneare si de tratament. S-au construit sau sunt în constructie vile si case de odihna noi.

Anumite societati comerciale mai prospere sau regiiautonome (ROMTELECOM) si-au construit vile si amenajari pentru tratament, odihna si agrement pentrusalariatii proprii. O mare extindere a avut-o si continua sa o aiba cantonamentul pentru sportivi de diferitespecialitati de la cluburi din Moldova si chiar din alte zone ale tarii. Realizarile din ultimii ani vor fi scoaseîn evidenta mai amanuntit în capitolul referitor la potentialul turistic antropic (baza materiala) al statiunii.

7.3. POTENTIALUL UMAN SI ECONOMIC

7.3.1. Evolutia numarului de locuitori

Primii locuitoriai teritoriului statiunii balneoclimaterice Slanic Moldova sunt cele 12 familii de rufetasi – tarani carelucrau la ocnele de sare din Tg. Ocna. Acestea au fost mutate aici de catre serdarul Mihalache Spiridonîn anul 1808, pe baza unei aprobari obtinute de la domnitorul Moldovei de atunci, Scarlat Callimachi.

În schimbul scutirii de biruri, acesti „rufetasi” trebuia sa asigure serviciile celor care ar fi venit laferedeiele abia înfiintate. Pentru ei, serdarul a construit câteva casute, iar în 1810, o bisericuta din lemn.

Anul 1824 reprezinta momentul înfiintarii oficiale a bailor Slanic – Moldova.Acum, Ionita Sandu Sturza acorda privilegiul de înfiintare si aproba cresterea numarului de rufetasi la 27.

Dupa 12 ani, în 1836, numarul colonistilor de aici a ajuns la 50.

Odata cu cresterea faimeiizvoarelor tamaduitoare de la Slanic, s-a înmultit si numarul vizitatorilor, de regula boieri si carturari,pentru care s-au amenajat noi încaperi si bai. Era necesara totodata si cresterea numarului celor careasigurau serviciile respective : aducerea apei, încalzirea pietrelor, organizarea meselor, curatenie etc.

În felul acesta, multi tarani

40

din zonele vecine, mai ales de pe valea Oituzului, s-au asezat în valea Slanicului, întemeind sate noi:Cerdac si Satul Nou. Aceste sate figureaza deja pe harta rusa din 1835, cu 31, respectiv 36 gospodarii.

Statiunea propriu-zisa este înscrisa pe harta tarii la 1840 sub denumirea de „Feredeiele Slanicului”.

În toata aceasta perioada,numarul populatiei din zona izvoarelor si din valea Slanicului din aval de acestea, continua sa creasca.

C.C. Giurascu, în lucrarea „Principatele române la începutul sec. XIX” (1957), întocmeste si o listaa asezarilor, în care Slanicul apare de doua ori : o data „ape minerale, cu 1-5 curti” pe apa Slanicului si adoua oara, „satul Slanic”, 110 gospodarii. Tot aici mentioneaza si satele din aval, Cerdac si Satul Nou.

Desi era constituit si cunoscut pentru baile sale si fusese înscrisdeja în harta din 1840, Filipescu Dubau nu marcheaza Slanicul pe harta sa din 1853. Ulterior, statiunease înscrie pe toate hartile întocmite de militari si geografi. Dupa cum am aratat mai sus, perioada 1887 –1912 s-a caracterizat printr-o dezvoltare intensa a statiunii, atât ca dotari, cât si ca numar al populatiei.

În timpul razboiului, distrugerile provocate si numarul mare al mortilor din rândul celor aflati sub arme,dar si din cadrul populatiei civile, au provocat o scadere drastica a populatiei de pe aceste meleaguri.

Dupa cumam vazut, însasi refacerea economica si a potentialului turistic al zonei s-a facut cu foarte mare greutate.

Înanii celui de-al doilea raznoi mondial se consemneaza din nou o anumita depopulare a vaii Slanicului.

Odata cu lucrarile de refacere sistematica a statiunii si exploatarea bogatiilorlocale (petrol, lemn, piatra de constructii etc.), dupa 1950, numarul de locuitori a început sa creasca.

Baile se extind, se construiescvile, hoteluri, instalatii balneare, magazine, cladiri administrative si, în paralel, mai multe locuinte înblocuri sau în case particulare. Concomitent si satele dinaval (Cerdac si Ciresoaia) devin tot mai mari.

La împartirea administrativa din anul 1968, teritoriul orasuluise extinde foarte mult prin înglobarea celor doua sate mentionate, iar populatia aproape ca se dubleaza.

În ceea ce priveste statiunea propriu-zisa, populatia este însa mult mai mica. În anul 1992,numarul de locuitori stabili era de 5311, din care 5295 români, 13 maghiari si 3 de alte nationalitati.

Dupa religie, proportiile sunt diferite. Astfel, 2140 locuitori sunt ortodocsi, 2876 romano-catolici,8 greco-catolici, 1 reformat, 3 penticostali, 2 adventisti, 8 crestini dupa Evanghelie si 3 de alta religie.

Populatia activa cuprinde un numar de 2300 locuitori, în cadrul carora predomina barbatii (aprox.1400). Numarul de femei încadrate (active) este de aprox. 90.

41

8. ASPECTUL ACTUAL AL STATIUNII BALNEOCLIMATERICE SL ANIC – MOLDOVA

8.1. Scurta caracterizare a evolutiei teritoriale a orasului Slanic – MoldovaTeritoriul actual al orasului Slanic – Moldova care cuprinde statiunea balneoclima-

terica (orasul propriu-zis) si doua sate apartinatoare (Cerdac si Ciresoaia) a fost ocupat cu spatii claditeprogresiv, începând cu anul 1808, când serdarul Mihalache Spiridon a construit lânga izvoarele nr. 1, 2si 3 câteva casute pentru rufetasii adusi de la Tg. Ocna. La 1810, acesta construieste si o bisericuta.

Pentru scopuriterapeutice, înca primitive pentru acea perioada, serdarul Mihalache construieste doua case mai mari dinbârna, tot în apropierea acestor câteva izvoare descoperite, pelocul unei suprafete defrisate în prealabil.Cele doua case erau niste maghernite acoperite cu sindrila, cu peretii gauriti si cu ferestre foarte mici.

Aceste câteva casute, împreuna cu cele doua case din lemn, prevazutecu prispe, au constituit primul nucleu al asezarii Slanic. Nucleul s-a pastrat, cu mici completari pâna

42

în anul 1845, când izvoarele cu cele câteva dotari si o anumita suprafata de padure trec în administratiaEpitropiei Spitalelor Sf. Spiridon din Iasi, care începe oactiune intensa de dezvoltare si modernizare.

Pentru început, se efectueaza analize ale continutului de saruri minerale ale apelorizvoarelor si pentru stabilirea proprietatilor lor curative. Calitatea deosebita a acestor ape, care rivalizacu cele din statiunile europene renumite pe vremea aceea (Karlovy Vary, Vichy etc.) le-a facut repedecunoscute în tara si peste hotare. Ca urmare, numarul caselor de vacanta si a instalatiilor pentru bai(feredeie) a crescut. La dezvoltarea teritoriala a statiunii, un rol important l-a avut si o lege din 1864, carepermitea vânzarea unor portiuni laturalnice catre oameni cu stare din marile orase de atunci (Bucuresti,Iasi, Braila, Galati) si care a favorizat construirea (tot în zonaizvoarelor) a altor numeroase vile si casede vacanta. Aceasta poate fi considerata a doua etapa în dezvoltarea localitatii Slanic – Moldova.

Cresterea numarului de case în noua asezare, într-o zona mai îngusta a vaii, a condus la ooarecare aglomerare a sectorului izvoarelor minerale. Statiunea era tot mai renumita, apele sale au începutsa primeasca medalii de aur la expozitiile internationale si, în consecinta, statiunea trebuia extinsa.

Cum locurile de lânga izvoare erau insuficiente, planul desistematizare al statiunii, conceput la 1887, a impus mutarea centrului sau în spatiul mai larg din aval, dincentrul microdepresiunii. Pe noile amplasamente s-au executat multe cladiri mari si moderne (hoteluri,vile, pavilioane balneare, cladiri administrative si culturale etc.), astfel ca în anii 1912-1914, statiuneaocupa o suprafata aproape la fel de mare ca si cea de astazi. Aceasta este a treia etapa a dezvoltarii urbanea Slanicului. Asupra constructiilor executate în aceasta perioada am facut referiri în capitolul anterior.

Anii primu-lui razboi mondial au produs distrugeri importante în frumoasa statiune numita înca de pe atunci „PerlaMoldovei”. Aceste distrugeri nu au putut fi remediate în întregime în anii dintre cele doua razboaie mon-diale. Dupa 1948 s-a trecut la extinderea si modernizarea statiuniipâna la forma, extinderea si fizionomiaactuala. Aspectul actual reprezinta o a patra etapa în dezvoltarea arhitecturala si urbanistica a statiunii.

Pâna laîmpartirea administrativa din 1968, statiunea, sub numele de Baile Slanic, ocupa numai teritoriul orasuluipropriu-zis de astazi, iar satele din aval erau fiecare câte o comuna aparte. Dupa acest an, cele doua sateau fost incluse în teritoriul orasului, capatând si unele functiuni suburbane, în special în sfera serviciilor.

8.2. Caracteristicile actuale ale asezarii

43

44

Orasul Slanic Moldova se desfasoara pe valea Slanicului, între izvoarele minerale si Tg. Ocna,incluzând, în afara statiunii propriu-zise si localitatile rurale Cerdac si Ciresoaia (fosta Biserica Slanic).

Atunci când am prezentatcadrul natural al regiunii, am extins analiza la întreaga suprafata a bazinului hidrografic, considerândca aceste elemente trebuie analizate într-un context mai larg, care sa explice mai bine legaturile dintrestructura geologica si litologie, pe de o parte, cu celelalte componente ale peisajului geografic: relief,clima, hidrografie (în special aparitia izvoarelor mineralizate), vegetatie si soluri. De fapt, teritoriul actualal orasului, asa cum figureaza ca unitate administrativa, ocupa aproape în întregime bazinul hidrografical râului Slanic. În afara de acesta, conditiile naturale reprezinta componenta de baza, definitorie apotentialului turistic. În afara tratamentului balnear propriu-zis, vizitatorii statiunii vin aici si pentruaerul curat si ozonat, peisajele deosebit de pitoresti, linistite si posibilitatile de drumetie în împrejurimi.

În ceea ce priveste prezentarea potentialuluituristic antropic, principalele utilitati sunt în apropierea izvoarelor minerale, în statiuneapropriu-zisa.

Statiunea Slanic – Moldova este situata într-o microdepresiunesculptata de acest râu si afluentii sai, prin eroziune diferentiala în muntii Pufu (pe stânga) si Dobru siPaltinis (pe dreapta). Principalii afluenti ai Slanicului din zona statiunii sunt pâraiele Pufu si Dobru.

Intrarea în statiune, venind dinspre Tg.Ocna, se face dupa un mic defileu, când valea se largeste usor în microdepresiunea mentionata mai sus.

Aceastalargire a vaii permite desfacerea caii de acces în trei artere principale. Aceste trei strazi sunt legate întreele prin câteva stradute secundare si alei care dau întregii statiuni un aspect de parc. De o parte si de alta,la poalele versantilor, se însiruie vile si hoteluri, fiepe aliniamente, fie izolate, în functie de microrelief.

Începând cu zona izvoarelorminerale, valea se îngusteaza mult, iar cele trei strazi principale se contopesc din nou în una singura.

Privita înansamblu, statiunea apare ca un orasel de munte, cu hoteluri si vile, cu o arhitectonica adecvata, cu câtevastrazi mai largi si mai drepte în centrul microdepresiunii, dar si cu stradute si alei întortochiate si cu pantemari, care asigura accesul la fiecare vila sau grup de vile si cu un parc mare si frumos în partea centrala.

Intrarea în Slanic se face pe str. Stefan cel Mare, o artera larga, strajuita de teibatrâni, cu coroanele unite ca un coridor umbrit. Dupa trecerea microdefileului, din aceasta se desprindestr. Vasile Alecsandri care strabate în linie dreapta partea dreapta a depresiunii si continua pâna la o nouaîngustare a vaii (cea din zona izvoarelor), unde se uneste din nou cu str.N. Balcescu. Între strada V.Alecsandri si str. N. Balcescu se întinde parcul statiunii, iar pe partea sa dreapta (în sensul de urcare catreizvoare) se însiruie în trepte vile frumoase si moderne, amplasate la baza versantului muntelui Pufu.

Tot pe partea stânga a depresiunii, la baza muntelui Pufu, dar pe o terasamai înalta, se însiruie un alt aliniament de vile, prin fata carora trece str. M. Eminescu. Aceasta strada se

45

desprinde din str. V. Alecsandri si dupa ce strabate microdepresiunea, se uneste cu str. N. Balcescu, totîn zona izvoarelor. Din ea se desprinde str. I. Creanga, care urca abrupt pe Coasta Pufului, spre padure.

În ceea ce privesteprincipalele constructii din cadrul statiunii, în cele ce urmeaza, vom face o scurta prezentare a lor.

În centrul statiunii, între str. V. Alecsandri si str. N.Balcescu, în afara parcului s-a amenajat si un stadion. În fata acestuia se afla Dispeceratul de cazare sibirourile fostei Întreprinderi balneoclimaterice, în prezent numita S.C. „Perla Moldovei” S.A., iar lângaacestea, complexul comercial „Perla”, cu produse alimentare si industriale, apoi o librarie si o farmacie.

În spatele Dispeceratului se afla, cu câteva trepte mai jos, cofetaria „Tosca”,apoi un complex de prestari servicii, iar în continuare Clubul si Pensiunea „Cernica”, vila Florilor s.a.

Str. N. Balcescu urmareste îndeaproape albia minora a râuluiSlanic, al carui mal stâng este consolidat cu blocuri mari de piatra, fasonat si prevazut cu balustrada.

Dupa intrarea în statiune, pe partea stânga a str. N. Balcescu, pe o terasa situata la bazamuntelui Cerbu, peste râu se afla „Pavilionul Racovita”, al sanatoriului balnear medical, legat printr-unpod de piatra. Aceasta cladire a fost înaltata în anii 1891-1894 si reprezinta fostul hotel „Racovita”.

În stânga acestui vechi hotels-a construit recent cladirea noua a bazei de tratament prevazuta si cu o policlinica medicala balneara.

Lao mica distanta spre amonte, tot peste râul Slanic se afla cladirea Inhalatorului, construita în 1912 si carea fost la vremea aceea una dintre cele mai moderne utilitati de acest fel din sud-estul Europei. Accesuldin str. N. Balcescu si pâna la Inhalator se face pe un al doilea pod de piatra, construit peste râul Slanic.

Str. N. Balcescu continua pe lânga albia râului si dupa ce trece de „CascadaRacovita”, în sectorul confluentei Slanicului cu pârâul Dobru, din aceasta se desprinde o strada laterala(str. Dobru), care urmeaza cursul acestui pârâu. Trecerea peste râul Slanic se face pe un pod de lemn.

La intersectia acestor strazi si în continuare pe pârâul Dobru se afla un grup devile care se încheie spre padure, cu blocul de garsoniere. Între acestea mentionam vila Rodica (amenajataîn fosta cladire a Administratiei Bailor), vila Lia si cladirea fostului „Hotel Central”, reamenajata.

Drumul pe pârâul Dobru se continua, si mai multe poteci urca din acesta spre munte. O astfel de potecaduce la „Cabana de pe stânca Dobru”, de unde se desfasoara o frumoasa panorama asupra statiunii.

De la confluenta pârâului Dobru cu Slanicul, pe stânga acestui afluent, din strada Dobru se desprinde oalee în serpentina care, dupa 150-200 metri de urcus întortochiat, ajunge la „Casa de odihna si tratamentDobru” (fosta vila a Partidului), o cladire lucrata în trepte si în materiale speciale care valorifica foartebine abruptul de teren al interfluviului din preajma confluentei, folosind o arhitectonica de tip elvetian.

Aici, la confluenta Slanicului cu pârâul Dobru, pe dreapta str. N. Balcescu (cum urci spreizvoare) se afla parcul statiunii, iar în continuare, pe stânga, mai sunt alte câteva vile amplasate pe coastamuntelui, în padure. Acestea se numesc „Aurora”, „Paltinis”, „Narciselor” si „Trei brazi”. Tot aici se

46

termina si strada. Spre dreapta, o straduta pietruita urca pe strada V. Alecsandri. Terenul este mai înaltsi ofera de asemenea a panorama larga asupra statiunii si a microdepresiunii Slanic, în ansamblul sau.

Strada V. Alecsandri,în sensul coborârii spre aval, are mai întâi, în dreapta sa, parcul statiunii. Acest parc cu o suprafata de12 ha, ocupa partea centrala a microdepresiunii si are aspectul unui amfiteatru cu trepte largi. Aici, lega-tura dintre str. N. Balcescu si str. V. Alecsandri se face printr-o alee mai larga, care urca spre versantulstâng printr-un sistem de trei nivele de trepte pâna la Complexul „Cazino”, care adaposteste Casa de Cul-tura, cu functionalitate complexa : biblioteca, cinematograf, club, apoi braserie si pensiunea „Cazino”.

Strada V. Alecsandri se continua prinfata primului rând de vile de la poalele Pufului : „Vila Florilor”, „Oituz”, „Camelia”, „Pufu” si altele.În continuare, spre amonte, urmeaza oficiul ROMTELECOM, apoi alte vile cu nume de flori, raspânditela liziera padurii : „Gladiola”, „Liliacul”, „Crinul”, „L acramioara”, ultimele functionând si ca sanatoriipentru copii, dupa care urmeaza alte vile cu nume diferite. La capatul strazii V. Alecsandri, pe un platoumai larg si mai înalt, pe locul unde a fost vechiul hotel „Pufu”, distrus în timpul primului razboi mon-dial, a fost construit în 1971 hotelul international de cura „Perla”, cu o capacitate mare de cazare (174locuri) si cu baza de tratament. Tot în acest sector din str. V. Alecsandri se desprind doua strazi secun-dare : strada Porumbeilor, spre dreapta, pe care se întânescmagazinul cu suveniruri si vilele „Miorita”,„Rândunica” etc. O alta alee urca prin padurice pâna la complexul sanatorial „Venus” (U.G.S.R.).

La capatul celalalt al strazii V. Alecsandri, dinspre aval, se desprinde spre versantul stâng alvaii o alta strada numita M. Eminescu. Aceasta strada ocoleste mai întâi prin fata vilei „Caprioara”, apoiurca baza versantului pe o treapta superioara, dupa care, în lungul Muntelui Pufu, trece prin fata vilelor„Poiana”, „Palas”, „Bradut”, „Alunis” si a hotelului „Flora”. În vila Alunis functioneaza un sanatoriupermanent pentru copii. De la hotelul „Flora”, cladire moderna cu patru nivele, de categoria I, cu ocapacitate de 80 locuri, se desprinde spre munte str. I. Creanga, care urca pe pantele Pufului si trece pela vilele „Violeta” si „Vulturului”. Tot pe aceasta strada se afla sera, construita înca din anul 1850, careasigura speciile de plante decorative pentru ornarea strazilor si aleilor statiunii sau a parcului central.

În amonte de ramificatia I. Creanga, str. M. Eminescu continua pe la pen-siunea „Nemira”, care cuprinde doua sali de mese (308, respectiv 224 locuri), sala de mese pentru copiisi sportivi aflati în cantonament si unde se servesc meniuri speciale terapeutice (pentru suferinzi) sauenergizante (pentru sportivi). De pe terasa acestei pensiuni se deschide o frumoasa perspectiva catre ver-santul opus: culmea Dobru, vf. Cerbu, cabana Dobru si, mai jos, vilele pe care le-am mentionat anterior.

În continuare, tot pe Coasta Pufului, se întâlnesc vilele „Garofita” si „Brândusa”. Ultimele douavile adapostesc sanatoriul de vara pentru copii, iar catre capatul din amonte se înalta complexul „Venus”(U.S.G.R.), cu o capacitate de cazare de 598 locuri si cu baza de tratament. La capatul dinspre amonte alstatiunii se gaseste zona izvoarelor minerale. De-a lungul timpului au fost descoperite 24 izvoare, dintrecare 20 sunt în exploatare. Exista o mare varietate a tipurilor de ape minerale care pot fi utilizate pentruo gama foarte larga de afectiuni (stari de convalescenta, surmenaj, denutritie, nevroze, anemii etc.)

47

Izvoarele sunt amenajate si captate, iar apa de munte dintre ele este adusa prin conducte la complexelede tratament balnear si la buvete speciale, numerotate siînsotite de prescriptii medicale de folosire.

În amonte de izvoare, în afara de cabana Chesches semai întâlnesc înca multe obiective si trasee turistice pe care, de asemenea,le vom analiza în amanunt.

Asezarile ruraleCerdac si Ciresoaia, situate în aval de statiunea propriu-zisa, apartin din punct de vedere administrativ deorasul Slanic – Moldova. Aceste localitati sunt localitati tipic montane, având o structura liniar-rasfirata siocupa fiecare microdepresiuni sculptate din lungul vaii râului Slanic, pe o lungime totala de cca. 10 km.

Satul Cerdac, situat la jumatatea distantei dintre Slanic si Tg. Ocnas-a format prin colonizarea cu „rufetasii” din Tg. Ocna siprin venirea taranilor din zonele învecinate,atrasi de câstiguri mai lesnicioase din activitati de servicii din cadrul statiunii. Aici functiona o statiede postalion, un loc de popas pentru calatorii care porneau din Tg. Ocna catre statiune. Prin popularemai intensa, ocupatiile localnicilor s-au diversificat : crescatori de animale, lucratori forestieri, carausi.

Satul Ciresoaiaa fost înfiintat initial tot de rufetasi, la care s-au adaugat tarani din zonele vecine, care se îndeletniceauîn principal cu cresterea animalelor, lucrul în padure, carausia si lucrul în carierele de piatra din zona.

În prezent, aceste sate constituie popasuri si, adesea,chiar locuri pentru înnoptat pentru turistii si drumetii care circula în jurul statiunii Slanic Moldova.

8.3. Zonele rezidentiale si de agrementStatiunea

balneoclimaterica, respectiv orasul Slanic propriu-zis nu ocupa o suprafata prea mare, dar prin varietateaactivitatilor balneare si turistice, prin necesitatea amenajarii unor sectoare rezidentiale, administrative,culturale si de agrement se pot distinge câteva regiuni functionale distincte. Aceasta diferentiere a teri-toriului statiunii are în vedere si perspectiva dezvoltarii spatiului cladit si amenajarilor balneare, turisticesi de agrement. Totodata se prevad si lucrari pentru reabilitarea, protectia si conservarea mediului.

În conformitate cuproiectul nr. 65/1993 elaborat de S.C. „Urban Proiect” S.A.Bucuresti si avizat de minister, s-a urmaritdezvoltarea teritoriala, modernizarea si intrarea într-un flux international complex al acestei statiuni.

În situatia actuala, teritoriul stati-unii balneoclimaterice Slanic – Moldova cuprinde urmatoarele unitati teritoriale de referinta (U.T.R.) :

8.3.1 U.T.R. nr.1 – Statiunea balneo-turisticaAceasta este o unitate de

referinta mixta, cu functiuni balneo-turistice si de locuire si cuprinde urmatoarele subzone functionale :

- activitati balneare ;

- activitati turistice ;

- resurse hidrotermale ;

48

- obiective de utilitate publica (administrative, financiar-bancare, cultur-ale, sanitare, comerciale, alimentatie publica, amenajari sportive) ;

- subzona mixta, balneara si locuinte ;

- complex sportiv ;

- parc ;

- gospodarie comunala (sera si amenajari edilitare) ;

- unitati agricole nepoluante (pastravarie).

În cadrul acestei unitati, functia dominantaeste cea balneara si de turism, iar functiile complementare sunt cele carese refera la institutii publice,de cultura si educatie, alimentatie publica, functia de cazare si functiune dubla (locuire si cazare) ;

8.3.1. U.T.R. nr. 2 – Popas turistic – camping

Are o functiune dominanta de turism si de agrement, cu spatii de cazareîn bungalow-uri si casute tip camping, un punct de alimentatie publica si amenajari pentru agrement.

8.3.2. U.T.R. nr. 3 – Ansamblul de locuit Stefan cel Mare

– 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData – Esteo zona cu functie mixta, predominant rezidentiala, cu cladiri cu mai multe niveluri (blocuri).

Ocupa sectorul de la intrarea în statiune(în sensul venirii dinspre Tg. Ocna) si cuprinde câteva subzone functionale :

- subzona predominant rezidentiala ; (cladiri P + 3 ; P + 4)

- institutii publice (administrative, comerciale, învatamânt, sanatate) ;

- zona de parcuri – recreere.

Dupa cum se poate observa, în afara functiei predominante(rezidentiala) exista si functii complementare (institutii publice, comer¸t, servicii, mici întreprinzatori).

8.3.3. U.T.R. nr. 4 – Ansamblul de locuit N. Balcescu I – II

Are ca functie predominanta cea delocuire, iar complementar functii de comert, servicii si de activitati productive a micilor întreprinzatori.

8.3.4. U.T.R. nr. 5 – Slanic – Moldova

Aceasta unitate exclusiv rezidentiala ocupa sectoarele cu caracter periurban, respectiv terenurile din prea-jma intrarii în statiune si de peste râul Slanic. Are complementar functiuni de comert si servicii,turismocazional si activitasi productive a micilor întreprinzatori. Unitatea se poate împarti în trei subzone :

- subzona exclusiv rezidentiala ; (regim P si P + 1)

- subzona predominant rezidentiala ; (cladiri P + 1 ; P + 3)

- terenuri aflate sub apa (albia râului).

8.3.5. U.T.R. nr. 6 – Cerdac

49

Aceasta unitate functionala (zona functionala) este exclusiv rezidentiala, cu functie dominantade locuire, cu gospodarii de tip rural. Complementar se practica functii comerciale, servicii, turismocazional si activitati productive, nepoluante de catre micii întreprinzatori. Cuprinde câteva subzone :

- subzona exclusiv rezidentiala cu regim de înaltime P si P + 1 ;

- subzona predominant rezidentiala ; (P si P + 1)

- subzona cu dotari si servicii publice ; (P + 1)

- subzona unitatilor agricole. (gospodaria anexa S.C. IND ROMÂNIA)

8.3.6. U.T.R. nr. 7 – CiresoaiaEste în cea mai mare parte asemanatoare cu U.T.R. nr. 6.

Din cele prezentate mai sus se poate constata ca preocuparile pentruorganizarea actuala si pentru dezvoltarea de perspectiva sunt concretizate în masuri pentru ca aceastastatiune sa se dezvolte în conditii moderne de functionalitate, cu separarea clara a fiecarei functiuni sicu respectarea în orice împrejurare a conditiilor de aparare si de conservare a mediului înconjurator.În acest sens, chiar în programul de perspectiva, nu sunt permise niciun fel de activitati poluante.

9. POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII

9.1. Potentialul turistic naturalÎn partea I a lucrarii

de fata am efectuat o prezentare mai pe larg a cadrului natural al teritoriului orasului Slanic – Moldova,respectiv a bazinului hidrografic Slanic, deoarece aceasta regiune, împreuna cu arealele înconjuratoare(M. Nemira, V. Uzului, V. Trotusului etc.) reprezinta un potential turistic natural deosebit de valoros.

Pe structurile geologice cutate aleflisului carpatic, pluviodenudatia si eroziunea fluviatil a au sculptat forme de relief deosebit de pitoresticu altitudine medie, acoperite în cea mai mare parte de paduri de conifere, de amestec si de foioase.Aceste elemente ofera peisaje frumoase, pline de pitoresc, cu aer curat, ozonat ¸si cu multa liniste. Lor lise adauga si climatul blând de adapostire din microdepresiunile care se însiruie în lungulvaii Slanicului.Toate aspectele privind geologia, relieful, clima, hidrografia si învelisul biogeografic au fost analizate.

Trebuie mentionat însa faptul ca elemntul hotarâtor care a conditionat aparitiasi dezvoltarea statiunii balneoclimaterice Slanic – Moldova îl constituie resursele de ape minerale.

9.1.1. Apele mineraleValoarea resurselor hidrominerale care constituie

potentialul balnear al zonei este deosebit de importanta. Acestea au fost avute în vedere si în programelede modernizare si de dezvoltare în perspectiva a statiunii. Existenta factorilor terapeutici naturali de curaimpune organizarea a trei tipuri de asistenta medicala: profilactica, curativa si de recuperare functionala.

Pentru statiuneaSlanic Moldova, potentialul îl constituie calitatea apelor, înalta lor valoare terapeutica si capacitatea

50

corespunzatoare a debitelor, apreciate ca rezerve, ce a imprimat sta¸tiunii un profil balnear de tratamental afectiunilor digestive, ale glandelor anexe, ale aparatului respirator, boli de nutritie si metabolism.

Fondul balnear al statiunii are unspecific aparte, unic în România si în Europa. Aici, pe o zona relativ restrânsa, se întâlnesc multe izvoare,variate în ceea ce priveste compozitia, concentratia, complexitatea chimica si efectele terapeutice.

Dupa cum am vazut, aceste izvoare au fostdescoperite la 20 iulie 1801 de catre serdarul Mihalache Spiridon. De fapt, el a descoperit la început unsingur izvor (nr.1), dupa care a mai cunoscut si altele (2, 3, 4). În timp, numarul izvoarelor descoperiteaici a crescut. Unele s-au pierdut, dar au fost gasite altele. În prezent sunt cunoscute 24 de izvoare,din care 20 sunt în exploatare, 3 în conservare si unul în rezerva. Din cele 20, numai 13 sunt folosite.

Aparitia acestor izvoare se datoreaza dizolvarii rocilor calcaroase, a gipsurilor si a sarii dinstraturile de gresie de Tarcau si, mai ales, din disodile. Tot aici sunt si formatiunibituminoase, care cresccontinutul de sulf. Calitatea acestor ape minerale de dizolvare este adusa la parametrii cunoscuti prininfiltratiile mofetice cu CO2, provenite de la periferia zonei vulcanice, situata la cca. 60 – 70 km în vest.

Cercetarile complexe realizate în anii ’80 au evidentiat existenta a doua tipuri de zacamânt hidromineral,distincte din punct de vedere hidrogeologic, hidraulic, fizico-chimic si medical: ape minerale cloruratesi ape bicarbonatate. Pe aceste doua tipuri generale se grefeaza numeroase particularitati strict locale.

a. Apemineraleclorurate,sodice,bromuratesi iodurate

Acestea alcatuiesc zacamântul hidrotermal superior,sunt în general concentrate, dar cu debite reduse si cu presiuni mici. Se utilizeaza balneomedical, atâtca izvoare minerale, cât si ca sonde sapate în acest scop. Se folosesc izvoarele: 1, 1 bis, 2, 3, 4, 5, 6,7, 8, 10, 12, „300 de scari”, 16, 17, iar ca sonde, 1 si 4 IMFBRM si 703 (izv. 14), 704(izv. 15) IBF.

În generaltoate sursele de apa minerala sunt amenajate si racordate la consum. Dintre acestea, numai izvoarele 1,1 bis, 3, 8 si 10 sunt captate si prevazute cu amenajari de suprastructura corespunzatoare, în doua pavil-ioane. La celelalte este necesara reconditionarea lucrarilor realizate pâna acum si completarea acestora.Captarile izvoarelor 2, 4, 7, 12 prezinta o stare avansata de uzura, necesitând lucrari de reconditionare.În aceasta situatie este si conducta de transport catre bazinele de înmagazinare si distributie.

b. Apelemineralebicarbonatate,sodice

Au fost puse în evidenta prinlucrarile hidrogeologice realizate de I.M.F.B.R.E. în perioada 1973 – 1975. Sunt ape cu o mineralizaretotala ce nu depaseste 400 mg /l, cu debite mari si presiuni mai mari (0,4 –0,6 atm). Aceste ape apar înforaje / sondele 2, 3, 5, 6 I.M.F.B.R.E.) si ca emergente naturale (izv. 18 Chesches). Din cele 5 surse,în prezent se exploateaza numai sondele 2 si 3 si aici sunt necesare lucrari de suprastructura (buvete).

În ceea ce priveste rezervele, acestea au fost evaluate în mai multe etape. Seconsidera ca ele sunt suficiente în conditiile unei exploatari normale fara fortare prin pompari exagerate.

51

c. Gazeleterapeutice

Gazele de tip CO2 însotesc zacamântul hidromineral si sunt dizolvate înapele minerale, carora le confera caracteristicile de ape carbogazoase sau ca gaze sub forma de emanatiilibere, mofetariene. Determinarile calitative ale acestor gaze au aratat ca majoritatea contin peste 70%CO2 (izv. 1,8, 1 bis, 7, 11), iar la unele chiar peste 90% (3 si12). Aceste surse au cel mai mare potential.

Exploatareagazelor terapeutice se facea pâna în 1978 printr-o mofeta rudimentara amenajata pe izv. 10. În prezent,pe lânga aceasta mai functioneaza o a doua mofeta moderna, care foloseste gazele de la izvorul 3.

d. Calitateaapelorminerale.Indicatii terapeutice

În urma a numeroase analize efectuate de-a lungul anilor,s-au stabilit cu precizie particularitatile chimico-fizice si curative ale apelor minerale din fiecare izvor.Astfel, dupa A. Pricajan (1972), compozitia chimica a apelor de la Slanic – Moldova se prezinta mai jos.

Pe baza analizelor de amanunt, care au pus în evidenta particularitatile specifice ale fiecaruiizvor în cadrul celor doua structuri hidrominerale mari, s-au precizat urmatoarele tipuri de ape minerale :

1.1.1.1.2.3.• Apeclorurosodice,alcaline,calcaroase,carbogazoase,slabsulfuroase,bromurate,iodurate(izv. 1, 1bis, 3, 14, 15, 6, 8, 10). Aceste ape sunt unice, atâtîn tara cât si în strainatate.

• Ape alcaline,clorurate,carbogazoase,hipotone,detip Vichy (în special izv. Ciunget, dinbazinul învecinat al Dofteanei).

• Ape alcaline,slabferuginoase,necarbogazoase, rar întâlnite în tara si peste hotare (sonda1, sonda 2). Astfel de ape se mai întâlnesc la Tinca (România), Vichy-Celestin si Pougues-les-Eaux (Franta).

• Apesulfuroase (izv. Cascada), se mai gasesc la Grozesti, lânga Tg. Ocna.

• Apeferuginoase, (14 si 15) : fac parte din categoria mai mare a apelor de la pozitia nr. 1.

• Apevitriolice: feruginoase – izv. 8 si silicioase – izv. 5.

• Apeoligominerale : reci – izv. „300 Scari”.

Dinpunct de vedere termic, toate apele de la Slanic – Moldova sunt reci, (temperaturi între 10◦ si 14◦ C).

În ceea ce priveste calitatea terapeutica, în ansamblu,atât apele minerale cât si gazele mofetice sunt indicate si utilizate în foarte multe afectiuni. Astfel, apelese folosesc atât în cura interna (afectiuni digestive, hepato-biliare, ale cailor respiratorii, renale, boli denutritie si metabolism), cât si în cea externa, (boli reumatismale degenerative si articulare, ginecologice,

52

profesionale, nevroze astemice, afectiuni posttraumatice si neurologice). La rândul lor, mofetele cu gaze(CO2) se folosesc pentru afectiuni cardiovasculare si ale aparatului respirator (nevroze respiratorii).

9.1.2. Alte elemente ale cadrului natural

În statiunea Slanic – Moldova si în îprejurimi se întâlnescnumeroase puncte sau zone de atractie catre care se practica un turism itinerant, aproape permanent.

Prezentam aici câteva din aceste zone, urmând ca la capitolul referitorla activitati turistice sa detaliem si itinerariile respective, precum si alte aspecte legate de specificul lor.

IzvoareleSlanicului sunt situate la o altitudine de cca.1480 m sub culmea muntelui Sandru Mare (1639 m), într-o zona deosebit de pitoreasca. Valea este foarteîngusta, iar printre stânci apa curge cu nenumarate praguri si cascade mici. Codrii întinsi încep sa lase locsi pentru stâncarii dezgolite. În continuare, se poate urca pe poteci pe culmile cele mai înalte din zona.

PoianaChesches (Poiana Caprioarelor)situata la cca. 2 km de statiune este o poiana verde si plina de flori. Aici s-a amenajat un camping.

Vârful SandruMare (1639 m), estelipsit de paduri (etajul subalpin) si ofera privelisti splendide, în special spre est, spre padurile de amestecdin vaile Slanicului si ale Dofteanei. La orizont se vad Depresiunea Darmanesti si muntii Berzunt.

Vârfurile Gheparsi Ceangau (1303 m, respectiv1397 m) împreuna cu Sandru Mare fac parte dintr-un traseu turistic mai larg, care porneste din PasulOituz si se încheie în valea Uzului, la Cascada Nasolea, trecând si peste principalele înaltimi muntoase,cum ar fi cele mentionate deja, apoi Nemira Mare (1649 m), Farcu Mare (1498 m) si Farcu Mic.

Vârful NemiraMare, cel mai înalt din Muntii Nemira, renumit prin pajistile subalpine si stâncariile sale,precum si pentru privelistile pe care le ofera. Se întâlnesc si urme de transee din primul razboi mondial.

Muntii din bazinulmijlociual Slanicului : includem aici toti muntii mijlocii si josi din jurul statiuni balenoclimaterice care suntdeosebit de pitoresti si reprezinta puncte de trecere sau de oprire în numeroase trasee turistice. Printreacestia amintim : Pufu (1062 m), Poiana Pufu, Cernica (995 m), Dobru (832 m), Cerbul, Paltinis (1015m), iar spre confluenta Slanicului cu Trotusul, muntii încarcati de istorie : Ciresoaia (764 m) si Magura.

Cheilesi CascadaSlanicului, situate la un kilometru amonte de statiune, suntimportante prin pitorescullor. Cheile se întind pe o lungime de cca. 400 m, iar lânga cascada s-a amenajat o pastravarie (veche deaproape 80 de ani). De asemenea, aici exista si izvoare minerale. Cascada este situata la o altitudine de559 m.

CheileDofteanei, trecând peste cumpana de ape învalea Dofteanei, la cca. 2 km în amonte de confluenta cu pârâul Salarie, se întâlnesc cheile acestui râu,sapate în stânca. Râul Dofteana are în chei si o suita de cascade (3 caderi de apa de câte 2 – 3 m fiecare).

ValeaPufului reprezinta de aemeneaun traseu pitoresc, care se deprinde de pe râul Slanic la cca. 1,2 km îm amonte de statiune. Râul curge

53

printre doi munti pitoresti (Coama Chesches si Zarea Chesches). Drumul urca apoi în Poiana Pufului.

Exista de asemenea alte puncte turistice strict locale („300 de Scari”) sau mai îndepartate,la care se ajunge pe poteci de munte. Practic toate culmile muntoase si toate vaile din bazinul Slaniculuisi cele învecinate (Uzul, Dofteana, Trotus si Oituz) sunt pline de elemente pitoresti ale cadrului natural.

9.2. Potentialul turistic antropicFrumusetile

cadrului natural din statiuena balneoclimaterica Slanic – Moldova si din împrejurimile sale au fost com-pletate cu numeroase dotari strict necesare în practicarea turismului stationar,itinerant sau ocazional.

9.2.1. Amenajari pentru turismul stationar balnearDescoperirea izvoarelor minerale

de importanta internationala din valea Slanicului a atras înca din prima jumatate a secolului al XIX-leanumerosi calatori (la început boieri si carturari, apoi si populatie de rând) pentru odihna si tratament.

Asupra primelor dotari(casute, feredeie, hoteluri) am facut referiri la capitolul privind istoricul si dezvoltarea acestei statiuni.

Pentruetapa actuala si de perspectiva, prezinta însa interes mai ales constructiile si dotarile care s-au realizatîn perioada 1887 – 1912, dintre care multe mai functioneaza si astazi, la care se adauga cele construitedupa cel de-al doilea razboi mondial. Se poate spune ca, în prezent, exista un fond vechi de amenajaribalneare, în mare parte modernizat si un fond nou alcatuit din hoteluri, vile, pensiuni, sanatorii etc.

Între cladirile din fondul vechi mentionam hotelul „Racovita” construit în anii 1891 – 1894 peste râulSlanic si în care astazi functioneaza Sanatoriul Medical Balnear sub denumirea de „Pavilionul Racov-ita”. Tot din cladirile vechi face parte si actuala vila „Rodica” situata în apropierea confluentei Slaniculuicu pârâul Dobru si care a functionat initial ca sediu al „Casei Administratiei Bailor”. În apropiere degaseste fostul hotel „Central” renovat si dat actualmenteîn folosinta. Între hotelul „Racovita” si „Cen-tral” se afla „Inhalatorul”, înfiintat în 1912, la vremea aceea cel mai modern din sud-estul Europei.

Din 1894 dateaza si o cladire în stil baroc ridicata de arhitectii H. Rick siGeorge Sterian din Iasi care a fost destinata cazinoului statiunii. Astazi, complexul „Casino” adapostestecasa de cultura, clubul, biblioteca oraseneasca, cinematograful, braseria si pensiunea „Casino”. A fostscos din circuitul balnear propriu-zis, dar activitatile de aici sunt complementare si strict necesare.

Baza de cazare si tratament este completata de numeroase vile mai vechi si mai noi care sunt raspânditela baza versantilor muntilor Pufu, Dobru si Paltinis. Dintre acestea mentionam : „Aurora”, „Paltinis”,„Trei Brazi”, situate la poalele Dobrului, spre zona izvoarelor si risipite prin padure, apoi vilele de lapoalele Pufului, de pe versantul stâng al Slanicului (vilele „Oituz”, „Camelia”, „Pufu” si „Florilor”) lacare s-au facut reparatii capitale în ultimii ani. În continuare, totla baza muntelui Pufu se întâlnescvilele „Gladiola”, „Liliacul”, „Crinul”, „L acramioara”, „Doina”, „Ursuletul” si „Rica”), multe dintreeleraspândite printre poienile din padure. În afara de spatiul de locuit, unele dintre aceste vile functioneazasi ca sanatorii, cum ar fi „Crinul” si „Lacramioara”, care adapostesc Sanatoriul permanent pentru copii.

54

În partea centrala a statiunii se afla numeroase vile, dintre care le mentionam pe cele de pestr. Porumbeilor („Miorita”, „Rândunica”, „Primaverii” si „Liliana”), precum si pe cele din str. M. Emi-nescu („Caprioara”, „Poiana”, „Palas”, „Bradul”, „Alunis” (Sanatoriul permanent pentru copii) si hotelul„Flora”), acesta fiind construit mai târziu, pe 4 nivele, fiind una dintre cele mai moderne cladiri ale statiu-nii. Imediat dupa hotelul „Flora”, spre dreapta, începe str. I. Creanga, unde se mai gasesc în drumul sprePuful înca doua vile „Violeta” si „Vulturul”. Alte 4 vile, tot pe coasta Pufului, se numesc : „Privigheto-rilor”, „Ghiocelul”, „Garofita” si „Brândusa”. În ultima functioneaza un sanatoriu de vara pentru copii.

Al aturi de hotelul „Flora”, dupa 1970, s-au construit mai multe edificiimoderne pentru cazare si pentru cura balneara. Între acestea mentionam hotelul international „Perla”,casa de odihna si tratament „Dobru”, Complexul Sanatorial „Venus” si moderna pensiune „Nemira”.

În legatura cu baza materiala pentru turismbalnear, este necesar sa facem câteva mentiuni asupra capacitatii si calitatii acesteia, precum si o evaluarea cresterii în timp a acestei capacitati. În acest scop se poate mentiona faptul ca lucrarile de modern-izare si de sistematizare executate în anii 1887 – 1912 au facut ca, în preajma primului razboi mondial,statiunea sa fie una dintre cele mai mari din România si sa câstige un prestigiu international important.

Dupa primul razboi mondial, se constataun regres semnificativ cauzat de numeroasele distrugeri side întârzierea lucrarilor de refacere. Lucrarileacestea, care au continuat si dupa 1950 – 1960, au refacut în buna parte potentialul de cazare si balnearal statiunii. Astfel, în anul 1973, aceasta dispunea de un numar total 2208 locuri de cazare repartizatepe vile de categoria A (200), vile de categoria I (653), vile de categoria a II-a (993), vile de categoriaa III-a (518), hoteluri (171), case particulare (44) si camping (12). În aceeasi perioada se prevedea ca,pâna în 1980, sa mai fie date în folosinta un hotel cu 300 locuri, un complex balnear pentru copii cu 500locuri, mai multe vile de confort I si A cu 200 locuri, un hotel balnear cu 500 locuri etc. Tot în aceastaperioada intra în functiune si spatiul de tratament balnear din salinaTg. Ocna pentru care s-au amenajatsi alte dotari complementare. La salina se trateaza afectiuni astmatice, iar bolnavii din Slanic – Moldovase transporta zilnic, cu mijloace auto în serii. O parte dintre bolnavi sunt cazati chiar în Tg. Ocna.

La sfârsitul anilor ’80, statiunea balneo-climaterica Slanic – Moldova beneficia de peste 3200 locuri de cazare. În primii ani de dupa revolutie,s-au produs mai multe schimbari, dintre care multe cu efecte negative asupra potentialului turistic si acapacitatilor de cazare, tratament si de agrement. Se ajunge astfel ca la sfârsitul anului 1992 numarul delocuri sa scada pâna la 3030, iar în 1996, aceasta scadere sa continue, ajungânndu-se pâna la 2003 locuri.

În general, perioada 1990 – 1996 s-a caracterizat printr-oscadere generala a întregii activitati publice de cura si tratament. O parte dintre spatii au fost preluatede S.C. „BancPost” si S.C. ROMTELECOM, care le-au transformat în centre nationale de perfectionare,altele au intrat în procesul de privatizare si au capatat alte destinatii sau se afla în reparatie si, în sfârsit,o a treia categorie de spatii este dezafectata din cauza gradului mare de uzura (vilele : „Oituz”, „Crinul”,„L acramioara”, „Cerbul”, „Ursuletul”). Pavilionul central „Racovita” si vila „Florilor” s-au reamenajat.

55

Prin intrarea în flux a vilelor aflate în curs de modernizare, se poate creste capacitatea de cazare cu înca175 locuri.

În ceea ce priveste structura bazei actuale decazare, pe tipuri de unitati, se constata ponderea mare a locurilor în vile (61% - 1224 locuri), mai redusaîn hoteluri (39% - 780 locuri) si 165 locuri în popasul turistic care apartine de S.C. „Ray 11” S.R.L.

Pe categorii de confort, situatia actuala se prezinta astfel :

• Confort 3 stele : 298 locuri (14,3%) ;

• Confort 2 stele : 1327 locuri (63,7 %) ;

• Confort 1 stea : 458 locuri (22%).

Posibilitatile de cazare se vor extinde si în localitatile rurale apartinatoare.

Gradul general de confort a maicrescut în ultimul timp prin modernizarea vilelor : „Rica”,„Primaverii”, „Liliana”, „Paltinis”, „Palas” siaparitia unor vile si pensiuni noi : „Casa Alex”, „Teleconstructia”, „Margareta” (agro-turistica), „Cristal”,„Sabina”, „Poiana Verde”, „Montana”, „La Don Sergio”. „La Bella Casa”, „El Greco” (neclasificata),„La bârlogul ursului” (neclasificata), „Adela”, „CFR Slanic”, „Avadanei Pavel” si „Dumitruc Viorel”.

În sprijinul turismului detoate tipurile, o importanta desoebita o prezinta reteaua de comert si de alimentatie publica. Principalelespatii comerciale sunt : Complexul „Perla” cu profil mixt, cu o suprafata construita desfasurata de 1080mp din care utila 760 mp, cu o suprafata de vânzare de 470 mp, mai multe magazine alimentare sinealimentare la parterele unor blocuri precum si numeroase chioscuri si buticuri cu profil general.

La rândulsau, alimentatia publica din statiune beneficiaza de 3212 locuri la mese. Structurate pe tipuri astfel :

Tipul Total locuri Din care :

Categoria I Categoria a II-a

Restaurante 730 340 390

Bar de zi 272 132 140

Berarie 150 - 150

Pensiune – cantina 1980 930 1050

56

Cofetarie – cazino 80 80 -

TOTAL 3212 1482 1730

Tot în sprijinul activitatilor balneoturistice, statiunea Slanic – Moldova dispune de o baza de agrementcu posibilitati deocamdata reduse, dar cu perspective bune. Aceasta baza de agrement dispune de :

- cazino – singura dotare de cultura, reprezentativa pentru statiune care are o valoare arhi-tectonica deosebita. A fost reamenajat în anii 1986 – 1989 si are un profil cultural – ed-ucativ (club, biblioteca, sala de spectacole cu 320 locuri, casa de cultura, discoteca) ;

- popicarie – cu 4 piste ;

- 2 terenuri de tenis de câmp ;

- parcul central al statiunii.

Parcul statiunii are o întindere de 12 ha sieste situat în centrul statiunii între strazile N. Balcescu si V. Alecsandri. Din aleea centrala a parcului sedesprind din rondul din mijloc mai multe alei în forma de raze, care îl împart în mai multe zone, cu peluze,ronduri de flori, brazi si frasini care umbresc bancile raspândite în tot parcul. Într-un cadru de gazon caun arc de cerc, sunt scrise din flori si plante pitice anul, luna si ziua curenta ca si numele statiunii.

Parcul dispune de câteva exemplare de larice sau zada, ospecie de brad cu caracter alpin care îsi pierde frunzele toamna. Din loc în loc sunt amplasate statui alemarilor carturari români. În mijlocul parcului este un chiosc în care, ani în sir, a cântat fanfara militara.

Tot în parc se înalta si biserica veche a orasului, care aminteste de data de 20 iulie 1801, când a fostdescoperit primul izvor mineral pe aceste meleaguri. Biserica a fost înaltata în anii 1927-1929 de catresotii Axinte si Maria Pamdrea pe locul bisericutei de lemn a lui Mihalache Spiridon, din 1810, care a fostdistrusa în timpul bombardamentelor din anii 1916-1918. Aceasta este construita din „piatra de Slanic”si caramida, amintind de stilul bisericilor din secolul al XVII-lea. În interior se gaseste o lista a eroilorcazuti pe câmpurile de lupta din valea Slanicului.

Picturile de pe peretii interiori ai bisericii sunt realizate de catre pictorii Grigore Constantinescusi Sterian Iliescu din scoala lui Gh. Tatarescu. Catapeteasma este pictata de pictorul Kraft, din Iasi.

9.2.2. Calitatea bazei de tratament

Baza de tratament estefolosita pentru realizarea unor proceduri majore, concomitent cu proceduri asociate, specifice fiecaruipacient. În statiunea balneoclimaterica Slanic – Moldova este conturata o zona de tratament al carei pivotfunctional esteBazadetratamentbalneologic, constructie noua, dotata cu aparatura moderna în scopulsatisfacerii cerintelor actuale, cu o capacitate de 5000 de proceduri pe zi si 8 cabinete de consultatii.

57

Zona functionala de tratament mai cuprindeo policlinica cu 13 cabinete medicale,un cabinetstomatologic, o camera degarda care deserveste înprincipal populatia locala, dar si pacientii din statiune siInhalatorul care este în curs de modernizare.

Pe lânga aceste constructii independente, statiuneamai beneficiaza debazede tratamentîn complexehotelierepentrucura, care cuprind în bloc : cazare,alimentatie si tratament, pentru a se evita pe cât posibilcontactul cu exteriorul pe timp nefavorabil.

De baze detratament proprii beneficiaza hotelurile „Perla”, „Venus”, „Flora”, vila „Dobru”, pavilionul „Racovita”.

Înbazele de tratament, un loc important îl ocupa tratamentele pe baza utilizarii substantelor hidromineralesi care totalizeaza 1200 proceduri / 8h si constau în : bai cu plante, bai cu sare, hidromasaj, bai partiale.

Statiunea beneficiaza si de2 mofete, una cu o capacitate de 40 locuri pe serie (400-500 proceduri / 8h) si cealalta cu o capacitate de12 – 15 locuri / serie. Mofetele sunt amplasate în zona izvoarelor, una este mai veche, iar alta moderna.

9.2.3. Turismul balnear la izvoare, în regim de cura sau ocazional

În cele prezentate mai sus am descristurismul balnear în regim stationar sau în majoritate sta¸tionar, care se efectueaza în bazele de tratamentexistente. Se poate observa ca atât numarul mai mare de locuri de cazare decât de tratament, precumsi circulatia turistica generala conduc la situatia în care multe persoane consuma apa de la izvoareleminerale din buvetele amenajate, fie sub forma de cura, recomandata si supravegheata de catre medici,fie ocazional, dupa indicatiile scrise pe placutele fixate lânga izvoare. În plus, chiar si bolnavii internati cuafectiuni complexe, parcurg zilnic distanta pâna la izvoare, pentru consumul apei conform prescriptiilor.

În acest sens, prezentam în continuare câteva recomandari medicale pentruprincipalele izvoare minerale, fara a intra în prea multe detalii de specialitate. Principalele caracteristicichimice care se reflecta în actiuni farmacodinamice si terapeutice sunt împartite în mai multe categorii.

a)CATEGORIA I

- izvorul nr.1 – afectiuni gastrice (gastroduodenite cronice, boala ul-ceroasa, hiperaciditate, dispepsii), afectiuni biliare si pancreatice, diureza ;

- izvorul nr.1bis – afectiuni gastrice, stimuleaza actiunea peptica, activeaza motilitatea gastro-intestinala,combate spasmul piloric, afectiuni biliare, litiaza biliara, distonii neurovegetative, boli metabolice. Cândeste încalzita, se poate utiliza si în dispepsii hiperstenice, în colecistite, în colopatii cu constipatie etc. ;

- izvorul nr.3 – denutritii, surmenaje, boli biliare, constipatii, boli metabolice, gastoduodenite (prudenta lavârstnici).

- izvorul nr.14 – aceleasi indicati ca la izvorul 3, în special fiind indicat pentru boli de nutritiesi de metabolism însotite de anemii feriprive. Se recomanda bolnavilor care nu suporta sulful.

58

- izvorul nr.15 – hiperaciditate etc. (în general aceleasi efecte casi izvorul 1) ;

- izvorul nr. 6 – actiune excitosecretorie puternica asupra mucoasei gastrice, stimuleaza motilitateagastrointestinala, cel mai mult dintre toate celelalte ape minerale, gastrite cronice cu constipatie,boli de nutritie si metabolism, colecistite, diskineziibiliare. Se recomanda prudenta la folosire.

- izvorul nr.8 – mareste secretia gastrica. Aceleasi indicatiica si izvorul 7, dar fara precautiile de la izvorul 6 ;

- izvorul nr.10 – aceleasi recomandari ca si izvorul 8

b) CATEGORIA a II-a : se refera laizvorul Ciunget de pe valea Dofteanei si nu facem decât putinereferiri asupra sa. Se recomanda în afectiuni gastrice, boli ulceroase, stimuleaza diureza, hepatite cron-ice, hepatite cronice metabolice, hepatite cronice toxice, gastroduodenite cronice, angiocolite cronice,colecistite cronice, boli de nutritie, stari alergice, litiaze urinare acide etc. Apa de Ciunget, de tip Vichy,este superioara în multe privinte apelor de la Slanic, de aceea se îmbuteliaza si se aduce în statiune.

c) CATEGORIA a III-a :izvorul sonda2 – afectiuni renale si ale cailor urinare, afectiuni digestive sihepatobiliare etc. Este bine tolerata si de catre vârstnici. Mai este recomandata pentru boli ale stomaculuisi duodenului, se recomanda în curele de diureza, sechele postoperatorii pe stomac, colecistite, diskineziibiliare, hepatite cronice, boli intestinale, pancreatitecronice, boli de nutritie, boli renale si ale cailorurinare, sechele postglomerulonefrita, sindrom enterorenal, litiaze renale, stari alergice, boli alergice.

d) CATEGORIA a IV-a :izvorul Cascada – uz extern, în afectiuni respiratorii, înprincipal, apoi în cura interna, în afectiuni ale cailor biliare, stari alergice alimentare, boli de nutritie etc.

e) CATEGORIAa V-a : izvorul 14 (ca si la CATEGORIA I),izvorul Botul Cheschesului – contine siliciu si este reco-mandat pentru efecte desensibilizante, infectii cronice, intoxicatii cronice, anemii prin hemoragii etc.

f) CATEGORIA a VI-a :apelevitriolice : feruginoase (izvorul 8 bis) si silicioase (izvorul 5). Se utilizeaza numai extern, sub forma deinhalatii, aerosoli pulverizati în afectiuni respiratorii si O.R.L., cu hipersecretii si caracter spasmodic.

g)CATEGORIA a VII-a : apeleoligominerale –izvorul „300 Scari” are urmatoarele afectiuni terapeutice: cresterea diurezei apoase, cresterea motilitatii uretrale, actiune antimicrobiana, mai ales colibaciliara.

9.2.4. Potentialul pentru turismul de agrement

Este evident ca potentialul pentru turismul balnear este utilizatîn buna parte si pentru turismul de agrement, fie în forme obisnuite, fie sub forma de cantonamente devara sau de iarna pentru diferite categorii de sportivi. În aceste scopuri sunt utlizate cu predilectie spatiilede cazare din vile si hoteluri, iar instalatiile balnearesi izvoarele sunt valorificate numai ocazional.

Pentru activitatile de turism propriu-zis,statiunea Slanic – Moldova mai dispune si de alte dotari. Între acestea, mentionam în primul rând cabanade pe stânca Dobru, care se afla în vârful unei stânci golase si abrupte, de unde se desfasoara o panorama

59

deosebita asupra întregii statiuni. Cabana este frecvent utilizata de grupuri de turisti, atât vara cât si iarna.La cabana se urca pe o poteca ce se desprinde din drumul care urca spre munte pe valea pârâului Dobru.

La 2 km amonte de statiune se afla „Popasul turistic din Poiana Caprioarelor”. Aicieste un camping bine dotat cu bungalow-uri si casute de tip camping, un punct de alimentatie publicasi locuri de agrement. Deplasarea pâna la acest camping se face cu minicare, pornindu-se din centrulstatiunii, din fata parcului. Frecventa de deplasare a minicarului este (pe durata zilei), din ora în ora.

Cabana „Romeo” de pe Muntele Sandru Mare reprezinta o alta dotarecu functiuni turistice. Urcusul se face de la popasul din Poiana Caprioarei pe poteci abrupte de munte.

10. ACTIVIT ATI TURISTICE

10.1. Tipuri de turism

Daca încercam sa adaptam schemele generale de clasificare a turismului la situatia statiunii balneocli-materice Slanic-Moldova, observam ca formele care se practica aici se înscriu, într-un fel sau altul, înfiecare dintre acestea. Este vorba deci de activitati turistice deosebit de complexe, realizate de catrepersoane din tara si din strainatate, stationare sau itinerante, care se desfatoara în toate anotimpurilesi se practica cu aproape toate mijloacele de transport ( cu exceptia celor navale ), cu toate tipurilede motivatie, cu caracter personal sau social, pentru toate vârstele si cu diferite faze de organizare.

a) Dupa locul de provenienta al turistului

În statiunea Slanic – Moldova sosesc turisti atât din tara, cât si din strainatate. În ceea ce privestecetatenii straini, exemplificam ca anii ’70 – ’80, în statiune soseau numerosi turisti din R.F.G., Fin-landa, Danemarca, S.U.A. si din Israel, care cautau sanatatea izvoarelor si pitorescul plin de farmecsi de liniste al zonei. Existau mai multe firme straine care aveau contacte permanente cu O.N.T.Carpati. Printre acestea mentionam firmele de turism : „LOMOMATK” din Finlanda, „TRANSEU-ROPA” din R.F.G., „SCANDINAVSK” si „FOLKTURIST” din Danemarca, „ATLAS TRAVEL Ltd.”,„AIRTOURS Ltd.”, „UNIVERS Ltd.” si „SHARTOURS Ltd.” din Israel si multe altele.

Dupa 1989, initial a fost o perioada de regres a numarului de turististraini. Ulterior însa, numarul acestora a crescut din nou, dar acum predomina mai ales cei din RepublicaMoldova, care au închiriat mai multe spatii de cazare, apoidin Ucraina si Federatia Rusa. Numarulturistilor din tarile occidentale continua însa sa fie scazut. O anumita pondere au capatat-o turistii din tariarabe, veniti mai ales în interes de afaceri. De asemenea sementine ridicat numarul de turisti din Israel.

b) Dupagraduldemobilitateal turistilor

Si înacest caz, la Slanic – Moldova sunt incluse toate categoriile de turism, atât în forme stationare, de sejur,cât si itinerant. Cele mai extinse sunt însa formele de turism balnear, cu sejur mediu si cele itinerante.

În toate aceste forme de desfasurare, numarul anualal turistilor a cunoscut o crestere continua pâna în anul 1990. S-au înregistrat medii anuale de 60.078

60

turisti (anii 1981-1985, cu un maxim în 1985 de 73.701 turi¸sti) si de 69.500 turisti (anii 1985-1990).

Dupa o scadere în perioada1990-1992, anul 1993 se înscrie cu un oarecare reviriment. Astfel în 1992, capacitatea a fost ocupata înproportie de 40%, iar în 1993 de 80%. Urmarind evolutia solicitarilor din ultimii ani, se poate constataca acestea au fost de 228.349 (din care 20.832 straini) în 1994 si de 193.965 (din care 18.886 straini)în 1995. Se poate previziona pentru perioada imediat urmatoare un numar total de 250.000 turisti.

c) Dupaperioadaîn caresedesfasoara

Cele 3 tipuri de turism care apartin acestei categorii (de iarna, devara, si ocazional) sunt prezente în permanenta la Slanic – Moldova. Curele balneare se pot desfasura petoata durata anului. De asemenea, conditiile de mediu si dotarile existente permit practicarea turismuluiitinerant atât iarna cât si vara. Turismul ocazional este reprezentat prin excursii, weekend-uri, conferinte.

d) Dupamijloaceledetransport

Cu exceptia navelor maritime sau fluviale,toate celelalte mijloace de transport pot fi utilizate pentru a ajunge aici si pentru deplasari în zona.

În functie de caile de acces alese pentru deplasare, mijloacele de transport sunt diferite.

- cu trenul : pentru Slanic – Moldova, calatorii coboara în halta C.F.R. Salina din Tg. Ocna. Trenurilepot sosi din directia Onesti si atunci halta Salina urmeaza dupa statia Tg. Ocna sau din directiaSiculeni-Ghimes. În acest caz, statia Salina este înainte de Tg. Ocna. Din halta Salina, trans-portul se poate face, pe o distanta de 18 km, cu autobuze, cu taxiuri sau cu automobile proprietate.

De la Bucurestila Tg. Ocna exista trenuri directe pe ruta Bucuresti-Comanesti sau trenuri cu schimbare la Adjud. LiniaAdjud – Siculeni strabate Carpatii Orientali de-a lungul vaii Trotusului. Dinspre Ardeal, trenurile potsosi, fie de la Brasov, fie de la Cluj si Tg. Mures pâna la Siculeni, iar de aici pe linia Siculeni – Adjud.

- pe sosea : din Bucuresti se circula pe E85, pâna la Ad-jud, apoi, pe valea Trotusului, pe DN 11A si DN 12B.

Din Galati se strabatDN25 si DN24, pâna la DN2 (la Cosmesti), apoi pe E85 (pâna la Adjud), DN 11A, DN 12A si DN 12B.

De la Iasi, pe DN 28 pâna la E85 apoi ca mai sus.

Dela Suceava, pe E85 pâna la Bacau, apoi pe DN 11 (pâna la Onesti), iar de acolo pe DN 12A si DN 12B.

De la Bacau, ca mai sus.

De la Brasov, pe DN 11 (Brasov – Onesti), apoi ca mai sus.

De la Cluj-Napoca, fie pe E 60(DN15) (Cluj-Napoca – Tg. Mures) si DN13 (Tg. Mures – Sighisoara – Brasov), apoi ca mai sus, fie peE 60 (DN15), apoi pe DN 13A prin Sovata-Odorhei-Miercurea Ciuc-Ghimes-Tg.Ocna-Slanic-Moldova.

61

Din Miercurea Ciuc seajunge pe DN12 (Mirecurea Ciuc – Tusnad – Chichis), apoi peDN11 sau DN12 prin Ghimes-Palanca.

- cu avionul : cu avioanele TAROM, pâna la Bacau, apoi cu autocarul pe o distanta de cca. 80 km.

e) Dupamotivatie

Toate tipurile din aceasta categorie sunt practicate. Asupra celorpentru tratament, agrement si sportiv am facut mai multe mentiuni. Mai notam ca si turismul cu motivatietehnico-stiintifica este deosebit de dezvoltat. Am aratat deja ca la Slanic – Moldova au luat fiinta în ultimiiani centre de perfectionare ale cadrelor de la BANC POST siROMTELECOM. De asemenea, aici se or-ganizeaza aproape saptamânal diferite simpozioane, sesiuni stiintifice, întâlniri sindicale, conferinte etc.

f) Dupacaracterulsocial-economical cererii

Turismul la Slanic – Moldova îmbraca toatagama de subtipuri. Exista atât turism particular (de regula neorganizat), cât si turism social (excursii,cantonamente, weekend-uri familiale). De asemenea, nu exista limite de vârsta în ceea ce priveste prac-ticarea activitatilor turistice. În ultimul timp a luat un avânt importantsi turismul de afaceri, atât în ceeace priveste cetatenii români, cât si straini (moldoveni, evrei, ucraineni, rusi, germani si chiar americani).

Daca ne referim si la altecriterii de clasificare a turismului, cum ar fi caracterul prestatiei (sejur la munte si balnear), vârsta partic-ipantilor (nu exista limite în acest sens) si modul de organizare (organizat, semiorganizat si neorganizat),toate acestea sunt bine reprezentate în statiunea balneoclimaterica Slanic – Moldova. Se poate scoate înevidenta caracterul complex al turismului în aceasta zona si practicarea lui în orice perioada a anului.

10.2. Trasee turistice

Într-o zona atât de pitoreasca, cuposibilitati relativ usoare de acces si cu dotare materiala deosebita, se pot alege numeroase trasee pentruturism itinerant, fie pornind din statiune catre diferite obiective, fie ca parti ale unor deplasari mai lungi.

10.2.1. Trasee prin statiune si vecinatatea ei imediata

1. La izvoare : Cel mai utilizat traseu, am putea spune chiar obligatoriu, este vizitarea izvoarelor. Pen-tru pacientii internati, trecerea pe la izvoarele minerale este o activitate zilnica. Pentru turistii obisnuiti,vizitarea acestor izvoare se face ocazional pentru satisafcerea unor curiozitati sau ca punct existent petrasee mai lungi. Izvoarele se afla într-un sector de vale mai îngusta a râului Slanic, în imediata apropierea limitei dinspre amonte a parcului central. Aici, mai multeizvoare sunt captate si apa lor este adusala buvete amenajate pe ziduri, la baza muntelui. În fata acestor ziduri se afla un platou betonat.

Acest versant de munte reprezinta si un punct de interesgeologic datorita tufurilor vulcanice prezente aici, la o departare de circa 70 km de muntii vulcanici. Peaici patrund si mofetele carbogazoase care sporesc si înnobileaza calitatea acestor ape minerale. Pâna

62

la buvete, în partea stânga, coboara câteva trepte si, traversând peste râul Slanic, se întâlneste izvorulnumit „300 Scari”, descoperit în 1832. Numele provine de la faptul ca din acest punct pornesc 300 detrepte care urca pe muntele Dobru. Îanintând spre amonte pe aleea betonata, se întâlneste izvorul nr. 6,descoperit în 1844. În apropierea sa, pe aceeasi alee se afla mofeta, amenajata într-o cabina mica. Aceastaa fost înfiintata în anul 1976. Aceste 2 izvoare sunt oarecum mai izolate, deoarece, putin mai în fata seafla pavilionul de distribuire prin buvete, despre care am men¸tionat mai sus. Acest pavilion este partialacoperit si aici sunt „aduse” izvoarele nr. 1 si 8, la o buveta, apoi nr.1 bis, nr. 10 si nr. 3, la o a douabuveta. Buvetele functioneaza dupa programe prestabilite în trei reprize a câte doua ore în fiecare zi.

Spre amonte de acest pavilion al buvetelor, aleea urca pe valea Slanicului, pe o parte sau pe alta a sa,cu treceri peste poduri, printr-un peisaj tot mai salbatic si mai stâncos, pâna ce la un moment dat peisajulse largeste din nou. Aici, din Piciorul Boroisului apar izv. nr. 5 descoperit tot de serdar în anii 1804– 1807. Dupa câteva serpuiri ale Slanicului, mai spre amonte de acest izvor se întâlneste izv.nr. 15.

Încontinuare, tot pe râul Slanic, la o anumita distanta se afla pastravaria (statiunea salmonicola) populata cuvarietati speciale de pastravi aduse din Canada (pastravul curcubeu). Pastravaria a fost înfiintata în 1930.

În amonte de pastravarie, drumul se continua prin padure si, dupa40 – 50 m, se deschide un platou, unde este sonda nr. 2. În apropierea acestei sonde s-au mai amplasatsonda nr. 1 si sonda nr. 3 care, de asemenea, au captat apele minerale de la o anumita adâncime.

Daca de la sondanumarul 2 se mai urca putin pe albia Slanicului, se întâlneste un baraj înalt de cca. 30 m, construit pentruretentia aluviunilor grosiere. În spatele acestui baraj,s-a format un mic lac, în buna parte colmatat.

2. La cascada : Cascada se afla la altitudinea de 559 m, iar drumulpâna aici, pornind din centru statiunii dureaza 20 min. Este situata deci la o distanta de cca. 1,5 km.

În apropierea cascadei, spre dreapta se desprinde drumul forestier care urca pe muntelePufu, pe valea pârâului cu acelasi nume. Tot aici este restaurantul „Cascada” si o cabana cu 40 locuri.

3. PoianaCaprioarelor : Este situata la cca. 2km departare de statiune, în zona confluentei Slanicului cu pârâul Chesches. Poiana este larga si deosebitde pitoreasca. În mijlocul sau, pe o suprafata de 2,5 ha s-a amenajat un popas turistic cu 150 locuri.

Din punct de vedere aldrumetiilor, Poiana Caprioarelor este un fel de punct de ramificatie. În fata se profileaza muntele SandruMare si Culmea Nemira Mare, lunga de 20 km, spre care pornesc poteci de munte. Trecând peste Sandrusi Nemira, se poate ajunge în Pasul Oituz si de aici, mai departe în depresiunea Ciucului. Aceste locuripline de pitoresc dar si de legende sunt adesea supuse unor vânturi puternice, mai ales iarna. Din acestmotiv, zona de trecere spre Transilvania se mai numeste în vest, la ardeleni, „Poarta Vânturilor”, iarîn est, la moldoveni, „Poarta Nemirei”. Pe muntele Sandru s-a construit cabana forestiera „Romeo”.

4. ValeapârâuluiPufu : Excursii fruumoase se pot efectua si pe valea acestuipârâucare conflueaza cu Slanicul la cca. 1200 m în amonte de statiune. Valea acestui pârâu este orientata de

63

la nord-vest spre sud-est si este cuprinsa între muntii Coama Chesches si Zarea Chesches. Drumul urcaîn pante line prin Poaiana Pufului plina cu rugi de mure, margarete de câmp, clopotei sau gura-leuluide munte. Sus, în poiana, se afla o cabana forestiera, care poate oferi adapost în caz de intemperii.

5. Vârful lui Ignat (958 m) : Aici se poate ajunge mai usor pornind dela Scoala Nr. 1 Slanic si urcând pe pârâiasul Sasului. De pe acest vârf se desfasoara o panorama splen-dida asupra statiunii si a vaii Slanicului. Pe Muntele Ignat a existat o exploatare veche de ozocherita.

6 . La „300 Scari” (45 minute) : Urcusul începedin apropierea izvorului cu acelasi nume, iar poteca este consolidata cu lespezi de piatra ce formeazao scara mare, cu 300 trepte, pâna ce ajunge pe muntele Dobru. Acesta este în general împadurit, darprezinta si multe poieni. De aici se deschide o perspectiva larga spre statiune, dar si spre culmile de lanord de aceasta : Sandru Mare, Pufu. În fundul zarii se profileaza Muntii Oituzului si Nemira-Tiganca.

În cele de mai sus am prezentat câteva trasee turistice care pot fi considerate „locale” pentruca nu ies prea mult din limitele statiunii (2 – 3 km). Exista însa si numeroase trasee, tot în jurul acesteistatiuni, dar ele sunt ceva mai complexe si se consuma în timp mai îndelungat. Între acestea mentionam :

7. Slanic-Moldova– Golul Paltinisului (1015m) – Vf. lui Apostol(864m) – Vf. Iancului(900m) – Vf. Cernica(995m) – Dobrul (1141m) – „300 Scari” – Slanic – Moldova

Acest traseu dureaza 3-4 ore si începe din centru statiunii. Urcarea se face pepotecade sub muntele Cerbu si se ocoleste practic cumpana de ape a afluentul Dobru, cu popasuri pe fiecarepisc de munte situat pe acesta. Coborârea se face de pe muntele Dobru, pe la „300 Scari”, în statiune.

8. MuntelePufu(1047m)

Acesta este situat la nord de Slanic – Moldova, iar parcurgerea cu piciorul a traseului dureaza treiore. Se urca pe valea Pufului si prin poienile Pufului. De pe Vf. Pufu sedeschid privelisti frumoase întoate directiile. Întoarcerea se poate face fie prin acela¸si traseu, fie pe o alta poteca, pâna la Scoala Nr. 1.

9. PeMunteleCerbu(886m)

Pornind de la biserica statiunii sau de la Cimitirul Eroilor din satul Cerdacse poate urca pe muntele Cerbu, situat la sud-est de statiune. De pe acest munte se poate observa valeaSlanicului pâna departe, care prezinta îngustari si largiri usor terasate. Coborârea se face pe la parteade nord a Cerbului, pe valea Dobrului, pe unde trece si drumul de exploatare care vine dinspre Hârja.

10. La Hârja si PoaianaSarata (2-3 ore)

Urmarind drumul mentionat la traseul anterior, (în prezentbine întretinut si circulat) se trece pe la golul Paltinisului (1015 m), apoi se coboara peste 3 km pâna laDepresiunea Hârja de pe valea Oituzului. De aici nu este departe Poiana Sarata, o alta depresiune situatala 450 m altitudine, unde exista si o tabara scolara. Întoarcerea se poate face din Poaian Sarata pestemuntele Cernica apoi pe culmea Dobrului si pe la „300 Scari”. Întregul circuit este lung de 15 -16 km.

11. PeValeaOituzului

Valea Oituzului este un vechi vad de trecere din Moldova spre

64

Transilvania, fiind plina de semnificatii istorice. Pe aici s-au dat batalii în primul razboi mondial care audat gir angajamentului trupelor române de a nu se permite trecerea armatelor germane. Toate locurile suntîncarcate de aceste semnificatii eroice si se întâlnesc numeroase monumente : MAUSOLEUL EROILORde la Oituz, MONUMENTUL COMEMORATIV „CASTELUL”, troite si alte însemne comemorative.

Mergând spre vest, se ajunge la Pasul Oituz, locul efectiv peunde soseaua urca si coboara înserpentine. Aici este si un han. Tot un popas turistic complex si bine dotat se gaseste si la Poiana Sarata.

12. PeMuntii Sandru(1639m) si Nemira-Tiganca(1626m)

Este untraseu de cca. 4 ore. Urcusul începe pe valea Slanicului, apoi trece pe pârâul Chescches si pe interfluviuldintre acesta si Slanicul Superior, numit Botul Coamei. Se urca în continuare cca. 4 km si se ajungela Fântâna Ursului, apoi panta devine aproape abrupta, pâna la piciorul Sandrului. Aici se termina pa-durea si urmeaza ceea ce localnicii numesc „Golul de Munte”, respectiv pajisti subalpine si grohotisuri.

Ultimii 200 m se urca prin acest peisaj alpin.Muntele Sandru Mare, printre cei mai înalti din zona, ofera de jur împrejur privelisti pline de pitoresc.

Din punct de vedere geologic, ne aflam în zona gresiei eocene de Tarcau, care afost folosita la fundatiile unor constructii impunatoare, printre care si Universitatea Al. I. Cuza din Iasi.

Din Muntele Sandru, prin 12 izvoare si pârâiase se formeazacursul râului Slanic care, dupa 28 km, se varsa în Trotus. Întoarcerea se face prin est, pe valea Salarie.

10.2.2. Trasee mai lungi (prin Muntii Nemira)

O alta categorie de trasee reprezinta integrarea statiunii Slanic– Moldova în circuitul turistic mai larg al Muntilor Nemira. În traseele turistice ale Nemirei sunt inclusesi o mare parte din potecile si muntii Slanicului pe care le-am mentionat la excursiile mai scurte sau lacele cu durata medie, 3 – 5 ore. O mare parte din traseele lungi sunt marcatecu indicatoare turistice.

1. HotelulOituz– PasulOituz –Vf. Mailat – Vf. Boca–Vf. Ghepar–Vf. Ceangau–Vf. SandruMare–Vf. NemiraMica –Vf. NemiraMare – Vf. FarcuMare – Vf. FarcuMic – valeaUzului (CascadaNasoleaMare). Durata : 12-14 h

Dupacum se observa din trasee si din marcaj, se poate constata ca acest traseu strabate practic întreaga culmeprincipala a Nemirei si trece pe cele mai importante vârfuri, fiind la rândul sau întrepatruns cu alte trasee.

Traseul începe de la hotelul situat în Pasul Oituz, iar poteca strabate la începutprimele înaltimi în partea de sud a Nemirei. Asupra importantei turistice a acetei zone am facut referirimai sus. Urcusul continua pâna la Vf. Mailat, la care se ajunge dupa cca. 2 h si se face un scurt popas.

Pe muntele Mailat se intersecteaza câtevatrasee turistice. Traseul pe care îl prezentam urmeaza, în linii mari, cumpana de ape pâna la Vf. Boca ,apoi la Vf. Ghepar, care apartine si bazinului Slanicului. Traseul urmareste obârsia Slanicului, trecândpeste Vf. Ceangau si ajunge la jumatatea sa pe Vf. Sandru Mare (1639 m). Dupa cum am mai aratat,

65

aici exista pajisti subalpine, iar privelistea este frumoasa în toate directiile. În departare, spre est, se potidentifica Depresiunea Darmanesti si Muntii Berzunt. Prima parte a traseului dureaza 6 h 30 min. – 7 h.

Dupa un bine meritat popas laSandru, traseul trece pe lânga cabana forestiera „Romeo”, apoi se continua urcând si coborând usor pesteSaua Sandrului pâna în Muntii Nemira Mica. Din preajma vârfului se poate urca pe o poteca secundaracare trece la început prin padure, apoi peste pasunea alpina pâna la acesta. Drumul se continua pe SauaNemirei si, dupa cca. 2 h si 30 min de la plecarea de pe Sandru, se ajunge la Nemira Mare, cel mai înaltdin zona, unde se intersecteaza mai multe trasee turistice. În continuare, dupa cca. 1 h, se ajunge în Vf.Farcu Mare, apoi în Farcu Mic si, de aici se coboara în valea râului Uz, pe malul drept al acestuia. Aicieste un pod peste Uz si se întâlnesc câteva cabane forestiere. În apropiere se afla si „Monumentul Eroilorde pe Valea Uzului”. Pe cursul apei, pantele abrupte si gresiile dure au condus la formarea unor cascade.

2. PopasulturisticSlanic-Moldova-CulmeaCaprioarei-Vf.SandruMare-ValeaRomânului-ApaRosie.

Partea de traseu care începe în Poiana Caprioarelor si urca pe muntii Cheschesului pâna în Vf. SandruMare, am prezentat-o la traseele mijlocii. De pe Sandru Mare, drumul se poate continua spre vest, peversantul nordic al Ceangaului pâna în valea Românului, apoi la cantonul si la cabana silvica Apa Rosie.

3. Slanic– Moldova– ValeaPufu– Vf. Cires– SauaNemirei – NemiraMare – Vf. FarcuMare – Vf. FarcuMic – ValeaUzului – CascadaNasoleaMare.

În buna parte, acest traseu a fost descris pânaal Vf. Cires si apoi de pe Muntele Nemira si pâna la Cascada Nasolea Mare în cadrul primului traseumajor. Aici mai prezentam câteva aspecte de pe restul traseului. Urcând pe Muntele Pufu, drumul treceprintre Vf. Pufu (E) si Vf. Ciresului (V). Prin saua aceasta trece si un drum forestier care urca pe ValeaSlanicului si coboara pe Valea Dofteanei. Traseul turistic urca mai întâi pe Vf. Cires, unde se ajunge dupacca. 1 h de la plecarea din Slanic. De aici exista doua variante : una care coboara pe Valea Dofteaneisi o alta, pe care o urmarim noi, ocoleste pe la est-nord-est Sandru Mare si ajunge în Saua Nemirei,unde se întâlneste cu traseul mentionat anterior pâna în valea Uzului pâna în Cascada Nasolea Mare.

4. Slanic– Moldova– La Salarie– MunteleCleja– La Strigoi –La Argintarie–PlaiulCiungetului–StrajaMica– Lacul Balatau– Salatruc.

Si acest traseu este deosebit de interesant deoarece valorifica frumusetile peisajului dinzona, trece pe la renumitele izvoare de Ciunget (în unele privinte superioare celor de la Slanic) si ajungela un lac de baraj natural (Balatau) si un alt lac de baraj antropic (P. Uzului), în apropierede Salatruc.

Drumul de la Slanic pâna în valea Salarie a mai fost prezentat. De aiciajunge în valea Dofteanei. Nu departe se afla cheile si cascadele Dofteanei. Traseul însa urca pe valeaSalariei, apoi pe muntele Cleja, de unde se coboara pâna la pârâul Strigoi. Aici începe Valea Ciungetcare continua pâna la râul Dofteana. Dupa cca. 2h de mers, se ajunge la Lacul Balatau, considerat unmonument al naturii, barajul sau formându-se pe cale naturala, prin alunecari produse în anul 1883.

5. PopasulturisticSlanic– Moldova– CulmeaCaprioarei– SandruMare–Vf. Negru–Lemnia.

66

Este un traseu carese suprapune în mare parte peste cel mentinat la punctul 2. De la Sandru Mare se coboara pe o culmesecundara, prelunga si paralela cu Nemira în partea sa sudica. Se ajunge dupa un drum total de 9 – 10h laBretcu, coborând de pe muntele Negru pâna în valea Lemnia. Aici este si o biserica fortificata care a fostzidita în secolul al XVI-lea. Ne aflam deja în bazinul râului Negru, afluent al Oltului. În zona mai existasi alte trasee turistice deosebit de pitoresti. Le-am consemnat pe cele mai importante si mai accesibile.

10.2.3. Excursii cu mijloace auto

Din punct de vedere turistic, trebuie mentionate si excursiile cuautocare care se pot organiza în zona, pe trasee mult mai mari. Gama acestora poate fi extrem de variata,iar traseele foarte diferite ca directie si lungime. Câteva dintre acestea le mentionam în continuare :

1) Slanic-Moldova-Tg.Ocna

Pacientii care efectueaza cure respiratorii în Salina Tg. Ocna parcurgzilnic acest drum lung de cca. 18 km, cu autobuzul. Si alti turisti se pot deplasa la Salina în cadrul unorcalatorii organizate, deoarece accesul în mina se face dupa un anumit program si cu unele restrictii.

În afara de vizitarea Salinei, excursia la Tg. Ocna mai poate avea si alte obiective

• Statiunea Arheologica Podei – Tg. Ocna, în care se gasesc elemente aleculturii de Cris si de Cucuteni care atesta locuirea acestor meleaguri de peste10 000 de ani ;

• Biserica fortificata „Raducanu”, zidita în 1762, de catre Vel Logofatul RaduRacovita împreuna cu sotia sa Maria si fiica lor, Elena ;

• Mormântul lui Costache Negrri (1812-1876) ;

• Mausoleul de pe Magura închinat memoriei ostasilor români care au cazutpe aceste meleaguri în primul razboi mondial ;

• Vf. Ciresoaia si Cosna, locuri ale acestor mari batalii si un mausoleu ;

• Osuarul de la Ciresoaia, la 3 – 4 km în amonte de oras.

2) Slanic-Moldova– Onesti– Borzesti

Drumul trece prin Tg. Ocna si, dupa 15 km, se ajunge la Onesti, centru petrochimic. Aici pot fi vizitate :

• Muzeul de Istorie care etaleaza numeroase vestigii ramase de la dacii liberi(secolele II-III d.Hr.) ;

• Mausoleul cu obelisc zidit pentru cinstirea eroilor neamului ;

67

• Combinatul chimic de la Borzesti. Aici se afla „CAROM” S.A. – Uzinade cauciuc, Rafinaria Borzesti („RAFO”). De asemenea, alte sectii cu profilchimic produc insecticide si pesticide, soda caustica, produse de parfumerieetc. ;

• Biserica lui Stefan cel Mare si a fiului sau Stefanita, zidita la Borzesti, în anul1493. Pe aceste meleaguri s-a nascut însusi marele domnitor. Tot la Borzestiexista si podul vechi de piatra construit, dupa legenda, de catre Stefan celMare si Stefanita.

DinOnesti se poate continua calatoria, fie spre Pasul Oituz si apoi spre Sf. Gheorghe si Brasov, fie pe valeaCasinului. Ambele vai sunt deosebit de pitoresti, iar în lungul lor se însiruie localitati mari si frumoase.

3) Slanic-Moldova– Bacau

Pe acest traseu se poate vizita Muzeul „George Enescu” dela Tescani, Popasul Magura de pe Culmea Pietricica si multe obiective turisticedin Municipiul Bacau.

4) ExcurisiepevaleaSuperioara aTrotusului

Acest traseu urca pe Valea Trotusului spre Pasul Ghimes-Faget si se continua spre Miercurea – Ciuc.

Începând de la Tg. Ocna, soseaua trece pe la Osuarul de la Ciresoaia, apoi imediat pe Mosoarele, undepe malul Trotusului se afla ca piesa de muzeu, prima sonda de petrol din Moldova (1863). Nu dupa multtimp se ajunge la Comanesti, unde ani de zile au existat exploatari miniere (Comanesti-Vermesti etc.).Aici se poate vizita Palatul Ghica, datând din secolul al XIX-lea, în prezent monument istoric. De laComanesti se poate trece lateral, spre dreapta, la Moinesti,oras petrolier, apoi în continuare spre Bacau.

Tot din Comanesti se urca în continuare catre izvoarele Trotusului, trecând pe la Palanca, unde estemonumentul Emil Rebreanu si vechea cladire a punctului de frontiera care a functionat pâna în 1918.

11. PERSPECTIVELE TURISTICE ALE STATIUNII SL ANIC-MOLDOVA

Înultimii 2 ani s-a constatat o crestere a numarului de turisti care frecventeaza statiunea pentru tratament,odihna sau agrement, si sunt premise ca acesta va creste în continuare. În consecinta, sunt necesaremasuri si activitati pentru dezvoltarea si modernizarea dotarilor actuale si pentru constructii noi. În acestsens s-a elaborat un proiect complex de ansamblu comandat unui institut specializat din Bucuresti.

În actiunea de modernizare se remarca 3 directii principale :

• Cresterea capacitatilor de tratament si de cazare ;

• Cresterea gradului de confort ;

68

• Ecologizarea completa a zonei ;

În cele ceurmeaza, prezentam câteva aspecte privind perspectivele turistice, rezidentiale si ecologice ale statiunii.

În statiuneapropriu-zis a se vor realiza :

• Noi constructii si amenajari pentru activitati balneoturistice si complementare cu pastrareaspecificului arhitectural ;

• Reabilitarea cladirii Casino, punându-se accent pe renovarea salii de spectacole, utilarea eicu echipamente de sonorizare, iluminare si video, înnoirea pieselor de mobilier ;

• Refacerea infrastructurii de tratament a „Inhalatorului”;

• Extinderea si ameliorarea spatiilor verzi existente ;

• Amenajari pentru sport si dotari aferente :

-Construirea pârtiei de schi din cadrul programului „Super Schiîn Carpati”, dotata cu instalatie de nocturna, tunuri de zapada, teleschi,complex turistic de închiriere a echipamentelor sportive de iarna ;

-Reamenajarea bazei sportive va cuprinde un complex cu pist˘a de atletism, terenuride tenis, baschet, volei, handbal, patinoar artificial demontabil, vestiare, spatii de parcare ;

-Sala sportiva polivalenta destinata competitiilor sportive în sala :

-Reabilitarea salii de fitness si body building si dotareacu echipamente sportive si aparate multifunctionale performante ;

- Amenajarea terenurilor de tenis existente ce include insta-latii de nocturna si schimbarea covorului asfaltic cu covor sintetic ;

- Dezvoltarea unei oferte sportive si a unui calen-dar competitional mai bogat, precum si mediatizarea lor.

• Amenajari si constructii complementare functiunii dominante(hotel cu baza de tratament,moteluri, casute de vacanta) ;

• Renovarea completa a tuturor izvoarelor minerale ;

• Reabilitarea si reutilarea mofetelor ;

• Refacerea cailor de acces în zona izvoarelor ;

69

• Reconditionarea captarilor de apa minerala în scopul cresterii debitului ;

• Reutilarea si reabilitarea bazelor de tratament ;

• Îmbunatatirea serviciilor de turism :

- Dezvoltarea agro-turismului ;

- Construirea unui helioport ;

• Manifestari culturale bogate si permanentizarea lor :

- teatru, festivaluri si con-cursuri de muzica usoara, populara si simfonica, fie în incinta Casei de Cultura, fie în aer liber ;

- îmfiintarea unui centru cul-tural care sa gazduiasca prezentarea unor produse ale mesterilor populari din toate zonele tarii

În popasulturistic-camping :

• Aceasta zona de agrement va fi extinsa si împrejmuita în vederea protejarii ;

• Se vor autoriza numai constructii de vacanta.

În ansamblul de locuinte Stefancel Mare :

• Pentru realizarea unui confort urban se vor înlocui terasele de la blocurile vechi cu sarpante si sevor reface finisarile, aducându-le la nivelul celor moderne ;

• Va fi întretinuta zona verde si se vor amenaja noi alei pietonale ;

• Se vor amenaja locuri de joaca pentru copii ;

• Se vor monta panouri cu afisaje moderne ;

• Se vor organiza platforme gospodaresti cu dotarile corespunzatoare ;

• Se vor realiza garaje în versanti, numai cu avizul Regiei Nationale a Padurilor.

Ansamblul de locuit N. BalcescuI-II

Aceasta zona functionala nu are disponibilitati de teren. Se vor realiza :

• Înlocuirea teraselor de la blocurile vechi cu sarpante sirealizarea unor finisaje moderne ;

• Albia pârâului va fi bine întretinuta, realizându-se amenajarile necesare ;

70

• Se vor extinde spatiile verzi, reteaua de alei si se vor construi garaje în versanti ;

• Cimitirul va fi protejat printr-un spatiu de siguranta de 50 m. Se va amenaja intrarea încimitir ;

• Se va reorganiza piata agro-alimentara, fara extinderea perimetrului actual.

Sectorul periurban al orasului :

• Se va largi strada N. Balcescu si nu se va mai aproba costruirea de locuinte la o apropiere maimare de 15 m de strada ;

• Se vor construi mai multe locuinte individuale, cu regim P+1 ;

• Se vor construi utilitati comerciale.

În localitatile componente

• Se vor cosntrui case noi si utilitati comerciale ;

• Se vor moderniza caile laterale de acces ;

• Se vor amenaja si consolida malurile râului ;

• Vor fi date în folosinta ateliere mici de productie ;

Din cele prezentate mai sus rezultaca statiunea balneoclimaterica Slanic – Moldova va cunoaste o dezvoltare armonioasa în toate sectoarelesale functionale cu respectarea stricta a conditiilor de urbanism modern si de ecologizare a zonei.

Restrictiile ecologice cele mai severe se vor impune în special în zona izvoarelor. Aici se propun :

• Amenajarea zonei cu alei pentru promenada, marginite cu arbori plantati în scopul ca aces-tea sa devina si mijloace de cura de teren ;

• Amenajarea unor constructii de suprastructura a unor izvoare la care acestea lipsesc sau suntnecorespunzatoare ;

• Îmbunatatirea tehnica a distribuitoarelor si modernizarea lor ;

• Realizarea unor lucrari de extindere la mofeta din zona (anexe pentru asteptare, cabinet medical,grup sanitar) ;

71

• Închiderea izvoarelor cu grilaje ornamentale ;

• Se vor populariza calitatile terapeutice ale izvoarelor prin afisaje moderne ;

• Se va pune sub protectie hidrogeologica întreaga zona a izvoarelor, de-a lungul râului, înamonte de statiune. Perimetrul de protectie va fi zonat astfel :

- zona externa de restrictie;

- zona interna de regim sever;

• Protectia aerului prin interzicerea oricaror obiective poluante ;

• Protectia vegetatiei, în special a padurilor ;

• Protectia fonica prin interzicerea tranporturilor grele si a exploziilorde orice fel ;

• Se vor efectua lucrari de întretinere curenta a barajului, care, prin colmatare, creeaza probleme înzona.

În ansamblu, masurile de ecologizare vor cuprinde întregul teritoriu al statiunii si zonele înconjuratoare.

Reabilitarea traseelor turistice montane în cooperare cu Regia Nationala a Padurilor va cuprindemarcarea traseelor, reabilitarea refugiilor montane precum si creearea unui serviciu de Salvamont.

Comunicare

Carentele si disfunctionalitatile în activitatea turistico-balnearaderiva din lipsa unei comunicari eficiente. Se impune realizarea unei baze de date cât mai cuprinzatoare siaccesibile on-line, promovarea unor forme atractive de prezentare si informare cu ajutorul unor suporturiimagistice (ghiduri, brosuri, pliante etc.), cât si o publicitate mai agresiva în mass-media centrala.

BIBLIOGRAFIE

1. Albota, M. (1983) – „Muntii Nemira – Ghid turistic” ; Ed. Sport-Turism, Bucuresti ;

3. Buzdugan, C. (1968) – „Descoperiri arheologice în Depre-siunea Onesti”, Rev. „Carpica”, Muzeul de Istorie Bacau ;

5. Cucu, V. (1970) – „Orasele României” ; Ed. Stiintifica Bucuresti ;

6. Dragoi, C., Swizewski, C. (1967) – „Contributii geografice economiceasupra asezarilor rurale din bazinul Trotus” ; Ed. Tehnica Bucuresti ;

7. Giurascu, C.C. (1957) – „Principatele române la începutul sec. al XIX-lea” ; Ed. Stiintifica, Bucuresti ;

72

8. Gâstescu, P. (1971) – „Lacurile din România (limnologieregionala)” ; Ed. Academica româna, Bu-curesti ;

9. Iancu, M. (1969) – „Zonarea turistica a României” ; Colocviu national de geografia turismului, Bu-curesti ;

8. Ichim, I. (1979) – „Muntii Stânisoara. Studiu geomorfologic” ; Ed. Academica româna, Bucuresti ;

9. Lupu, N., Vacarasu, I., Brândus, C. (1972) – „Judetele Patriei” ; Ed. Academica româna, Bucuresti ;

10. Mihailescu, V. (1963) – „Carpatii sud-estici” ; Ed. Stiintifica, Bucuresti ;

11. Mihailescu, V. (1969) – „România, geografie fizica” ; Ed. Stiintifica, Bucuresti ;

12. Nicoara, Y., Busnea, R. (1981) – „Slanic-Moldova” ; Mic îndreptar turistic, Ed. Sport-Turism ;

13. Popescu, N. (1972) – „Depresiunile din România. CarpatiiOrientali si de Curbura” ; Teora Nr. 6, Bucuresti ;

14. Posea Gr., Popescu N., Ielenicz, M. (1969) – „Zonarea judetelor din România dupapotentialul turistic”, Lucrarile Colocviului National de grografia turismului, Bucuresti ;

15. Pricajan, A. (1972) – „Apele minerale si termale din România”, Ed. Tehnica, Bucuresti ;

16. Radulescu, N. Al. (1973) – „Potentialul turistic alreliefului României”. Realizari în geografia româneasca ;

17. Snak, O. (1976) – „Economia si organizarea turismului”, Ed. Sport-Turism, Bucuresti ;

18. Stefanescu, C. (1967) – „Statiuni balneare si climaterice. Ghid”, Ed. Meridiane, Bucuresti ;

19. Tufescu, V. (1972) – „Turismul si elementele culturii materiale ale poporului român”, Ed. Tehnica,Bucuresti

20. Tufescu, V. (1974) – „România – natura, om, economie”, Ed. Stiintifica, Bucuresti ;

21. Velcea, V., Savu, Al. (1982) – „Geografia Carpatilor sia Sub-carpatilor României”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti ;

22. Vacarasu, I. (1973) – „Contributii la cunoasterea hidrolog-ica montana a bazinului Trotus”, Ed. Sport-Turism, Bucuresti

23. Vacarasu, I. (1980) – „Valea Trotusului”, Ed. Sport-Turism,Bucuresti ;

24. Enciclopedia geografica a României ;

25. Atlasul climatic al României ;

26. Monografia hidrologica a bazinului hidrografic Siret (1965), I.S.C.H., Bucuresti.

2

73

74

75

Vedere generala

76