10apmsj-old.anpm.ro/files/APM Salaj/Rapoarte starea... · Web viewDupă această perioadă populaţia ocupată în industrie a înregistrat o uşoara creştere la nivelul anului 2001,

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL SĂLAJ, ÎN ANUL 2005

10.1. Agricultura

gricultura constituie una din ramurile cheie ale economiei româneşti. Contribuţia agriculturii şi silviculturii la formarea PIB, în anumite perioade de timp, a fost în mod constant semnificativă. Populaţia activă, ocupată în sectorul agricol manifestată o tendinţă de creştere numerică. Sectorul privat a devenit principalul deţinător al terenului agricol.

România aplică o politică de privatizare şi restructurare a agriculturii, de sprijinire a producătorilor agricoli şi de liberalizare a comerţului cu produse agricole

10.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul

În ultimele decenii, odată cu creşterea numărului populaţiei de pe glob şi necesităţilor ei, se înregistrează o creştere considerabilă a producerii diferitor substanţe şi articole sintetice, în componenţa cărora intră compuşii chimici care, în timpul fabricării şi utilizării, prezintă un pericol mare pentru sănătatea oamenilor şi mediul ambiant.

Plus la aceasta, începând cu mijlocul secolului trecut, a sporit considerabil utilizarea pesticidelor în agricultură, aplicarea intensivă a cărora provoacă efecte toxice asupra tuturor fiinţelor vii

O categorie deosebit de periculoasă a compuşilor menţionaţi o prezintă poluanţii organici persistenţi (POP) care se utilizează în industrie şi agricultură şi, în unele cazuri, se generează în cadrul proceselor industriale şi în rezultatul arderii. POP prezintă pericol extrem de mare

Solul este recipientul cel mai prielnic pentru acumularea diferitor substanţe de provenienţă tehnogenă, inclusiv a pesticidelor clororganice şi altor poluanţi organici persistenţi. În prezent nu poate fi găsit măcar un loc pe suprafaţa terestră, inclusiv în rezervaţiile naturale, unde n-ar fi putut fi depistate remanenţe de pesticide. Se consideră că pesticidele nu influenţează semnificativ proprietăţile solului, însă ele au proprietatea de a mări concentraţiile în şirul trofic: plante, insecte, animale, om.

Uneori poluarea solului cu pesticide poate fi semnificativă şi cu consecinţe negative de lungă durată. Din lipsa de disciplină tehnologică sau neatenţie, împrăştierea pesticidelor are loc la încărcare-descărcare sau la staţionarea agregatelor pentru introducerea erbicidelor. Chiar şi în prezent, după zeci de ani de la asemenea poluări accidentale, pe câmpuri sau la marginea lor poţi vedea pleşuri de pământ lipsite de orice vegetaţie.

10.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionările metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

10.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură

Faţă de anul 2004 a crescut nesemnificativ suprafaţa de teren arabil, o tendinţă crescătoare au suprafeţele de păşuni, vii şi livezi. Se înregistrează o reducere a

CAPITOLUL 10. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

A

133


suprafeţelor de fâneţe comparativ cu anul 2004. Pe ansamblu suprafaţa de teren agricol a crescut.

Nr. crt.

Categoria de folosinţă

Suprafaţa (ha)2004 2005

1. Arabil total 121 381 121 5342. Păşuni 78 594 78 7383. Fâneţe 34 098 33 8614. Vii 1 832 2 4135. Livezi 4 040 4 1566. Agricol total 239 945 240 702

Tabel 10.1.1

10.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

După cum rezultă din repartizarea solurilor pe clase de pretabilitate, solurile din judeţul Sălaj au fertilitate scăzută, necesitând cheltuieli ridicate pentru înfiinţarea culturilor. Din această cauză proprietarii renunţă în anumiţi ani la cultivarea acestora. O parte din terenul arabil, existent sau inclus în intravilanul localităţilor, a fost ocupat de construcţii, în general locuinţe, dar şi construcţii industriale. Sunt preferate terenurile situate dea lungul căilor de comunicaţii cu scopul utilizării acestei infrastructuri, crescând în acelaşi timp costurile de realizare a canalizărilor şi a altor reţele.

Nr. crt.

Categoria de folosinţă

Suprafaţa de teren scoasă din circuitul agricol în anul 2005 (mp)

1. Arabil 13 328,952. Păşune 12 118,843. Fâneaţă 4,964. Livadă 329,755. Suprafaţa totală 25 782,5

Tabel 10.1.2

10.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor împădurite

Conform datelor furnizate de Direcţia Silvică Zalău în anul 2005 nu au fost scoase suprafeţe de terenuri din fondul forestier.Pentru asigurarea unei gospodăriri durabile a pădurilor un factor determinant este regenerarea acestora. În acest sens, în anul 2005 prin campania de împăduriri s-a parcurs cu lucrări de regenerare o suprafaţă totală de 150 ha din care s-au regenerat natural 94 ha în urma aplicării tratamentelor cu regenerări naturale, iar 54 ha au fost parcurse cu lucrări de împăduriri, urmare a aplicării tăierilor de refacere – substituiri. De asemenea, au fost executate completări curente pe o suprafaţă de 14 ha pentru culturile din anii precedenţi.

CAPITOLUL 10. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI134


10.1.2.4. Evoluţia şeptelului (bovine, porcine, păsări, etc.)

Evoluţia şeptelului este strâns legată de fluctuaţia preţurilor de achiziţie, dependente de modificările taxelor vamale care protejează uneori producţia internă. Astfel, comparativ cu anul 2004 se constată o scădere cu 8,6% la efectivul de bovine, se menţine constant numărul de porcine, iar la păsări se înregistrează o creştere cu 39,2%

Nr.crt. Specificare 2004 2005

1 Bovine 51 229 46 824 2 Porcine 67 058 67 058 3 Păsări 858 221 1 294 643

Tabel 10.1.3

10.1.2.5. Agricultura ecologică

Agricultura ecologică certificată este un sector nou în România, constituind una din căile de dezvoltare pentru asigurarea unei agriculturi durabile. Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, care vizează spaţiul rural şi asigură cadrul implementării programului SAPARD, are ca obiectiv strategic dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar, în strânsă legătură cu protecţia mediului şi conservarea resurselor naturale.

Numărul unităţilor/fermelor care aplică metode de producţie ecologică este în creştere, dar nu există date foarte exacte referitoare la suprafeţele cultivate şi producţiile obţinute în sectorul de agricultură ecologică.

Până în prezent în judeţul Sălaj au fost înregistraţi 8 producători agricoli, care practică o agricultură ecologică în următoarele domenii:

4 în producţia vegetală; 2 în producţia horticolă; 2 în apicultură.România a acceptat în întregime legislaţia Uniunii Europene din acest sector al

agriculturii, urmând a fi inclusă în lista ţărilor terţe cu echivalenţă în UE.

10.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului

Datorită faptului că la nivelul judeţului Sălaj predomină o agricultură de subzistenţă, cantităţile de îngrăşăminte chimice, erbicide şi pesticide utilizate sunt reduse. Prin folosirea neraţională a pesticidelor în ceea ce priveşte modul şi cantitatea aplicată pot avea efecte negative asupra calităţii solului, mai ales asupra capacităţii bioproductive, asupra populaţiei edafice şi a activităţii fiziologice.

În judeţul Sălaj predomină fermele cu număr mic de capete de animale. Reziduurile rezultate din creşterea animalelor sunt depozitate pe termen scurt şi sunt administrate ca îngrăşământ organic pe terenurile agricole.



În ceea ce priveşte utilizarea OMG (organisme modificate genetic) la nivelul anului 2005 nu a fost identificat nici un agent economic utilizator de OMG-uri, faţă de anul 2004 când a fost identificat un singur agent economic care a achiziţionat 480 kg sămânţă de soia (tip AG 0801 RR), în vederea însămânţării unei suprafeţe de 5 ha de teren.

10.1.4. Utilizarea durabilă a solului

Starea mediului ambiant si utilizarea eficienta a resurselor naturale influenţează condiţiile de creştere economica, nivelul si calitatea vieţii populaţiei. Utilizarea iraţionala a resurselor naturale in ultimele decenii, in primul rând, exploatarea intensiva a terenurilor agricole, utilizarea in agricultura si in industrie a tehnologiilor nocive din punct de vedere ecologic, poluarea apei si a aerului au condus la reducerea productivităţii potenţialului natural si au avut un impact distructiv asupra mediului ambiant, in special, asupra resurselor acvatice, aerului, solurilor si biodiversităţii.

Protectia resurselor de sol – constituie o problema ecologica majora. Solurile reprezinta acea resursa naturala, de a carei utilizare depinde cea mai mare parte a populatiei. Utilizarea durabilă a resurselor naturale reprezintă una din priorităţile de bază ale României. Astfel, în ultimii ani au existat preocupări în acest domeniu:

activitatea de reglementare în domeniul protecţiei mediului, a activităţilor din sectorul agricol se realizează cu respectarea Codului Bunelor Practici Agricole, care a fost elaborat conform Conţinutului - Cadru din Anexa 3 a Hotărârii nr. 964 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole;

au fost promovate proiecte prin Programul SAPARD; a fost realizat inventarul terenurilor degradate, care necesită acţiuni de

reîmpădurire şi s-au reactualizat fişele perimetrelor de ameliorare pentru terenuri care necesită refacere.

10.2. Industria

Activitatea industrială a judeţului Sălaj a început să se dezvolte după anul 1970, ca al treilea val de industrializare la nivelul regiunii Nord Vest, după reorganizarea administrativ – teritorială din 1968 şi declarării oraşului Zalău ca reşedinţă de judeţ.Zalăul, ca principal centru industrial, a cunoscut un ritm accelerat de dezvoltare economică şi explozie demografică la începutul anilor 70, purtând amprenta etapei moderniste a industriei româneşti, fiind înfinţate intreprinderea de armături industriale (IAIFO, în prezent Rominserv) în 1971 şi cea de conductoare electrice (Elcond, în prezent Cuprom), în 1973, dezvoltarea cotinuând cu alte unităţi de reper. Ramurile industriale care caracterizeaza judeţul Sălaj sunt: metalurgia, prelucrarea lemnului şi industria construcţiilor de maşini; de asemenea se desfăşoară activităţi din domeniul industriei textile şi a procesarii produselor agricole.

Evoluţia recentă a industriei sălajene a înregistrat un declin accentuat după 1990, declin care s-a manifestat la nivelul întregii ţări.

Astfel, dacă la nivelul anului 1990 populaţia ocupată în industrie reprezenta 38.615, în anul 2000 aceasta reprezenta 21.584 persoane, adică o pierdere de 44,10%,



această valoare situându-se sub media pe regiune de 49,67%. După această perioadă populaţia ocupată în industrie a înregistrat o uşoara creştere la nivelul anului 2001, după care s-a menţinut în jurul valorii de 24.000 persoane, care reprezintă un procent de circa 9.5% din populaţia stabilă a judeţului.

Indicator Anul2001 2002 2003 2004 2005

Populaţia ocupată în industrie – mii persoane

24.1 24.4 23,6 24,4 23,0

% din total populaţie stabilă 9,4 9,7 9,5 9,8 9,3Tabel 10.2.1

În ceea ce priveşte distribuţia spatială, la nivelul judeţului Sălaj industria a fost şi este concentratata pe trei zone:

- oraşul Zalău reşedinţa de judeţ, centru industrial cu industrie diversificată, care se menţine ca centru industrial;

- oraşele mici: Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei şi Jibou ;- zone miniere, în special industria extractivă de exploatare a cărbunelui; în cursul

anului 2005 întreaga activitate minieră subterană a fost sistată, activitatea de extracţie continuând doar în exploatare la zi în perimetrul minier Sărmăşag .

Declinul industrial a generat restructurarea şi privatizarea societăţilor industriale, creându-se intreprinderi private mici şi mijlocii care însă nu au absorbit forţa de muncă din marea industrie de stat.

În ceea ce priveşte situaţia investiţiilor în industrie în perioada 2001 – 2005 aceasta se caracterizează printr-o creştere constantă .

Indicator Anul2001 2002 2003 2004 2005

Investiţii în industrie mii lei RON

23.890,1 98.383,6 101.690,0 103743,2 143.326,2

% din total investiţii 84,9 85,7 84,4 84,3 85,7Tabel 10.2.2

Referitor la cifra de afaceri din unităţi locale active în ramura industrie, se constată o creştere constantă în mil. lei, dar o scădere relativ la procentul total din cifra de afaceri a judeţului, astfel:

Indicator Anul2001 2002 2003 2004 2005

Cifra de afaceri din unităţi locale active din industrie – mii lei RON

763,3 932,3 1194,0 1831,4 *

% din total cifră de afaceri din unităţi locale active

67,0 54,4 52,1 54,3 *

Tabel 10.2.3



Nota: * - lipsa date definitive: cifra de afaceri din industrie, eşantion INS este de 1310,4 mil. lei RON

Declinul industriei a determinat o scădere considerabilă a presiunii ramurii industriale asupra mediului în perioada 1990 – 2000. După anul 2000 s-a înregistrat o tendinţă de creştere.

Efectele asupra mediului cauzate de industrie se manifestă asupra tuturor factorilor de mediu, astfel: :

Efecte asupra apei, prin:- consumuri de apă potabilă inclusiv în scopuri industriale, nefiind asigurate

resurse de apă industrială şi nefiind implementate suficiente măsuri de eficientizare a consumului de apă;

- evacuări de apă uzată industrială insuficient epurată şi/sau de ape pluviale contaminate în emisari şi reţele de canalizare;

Efecte asupra aerului prin emisii atmosferice de gaze şi pulberi din procese tehnologice, procese de ardere şi activităţi de depozitare materii prime, materiale şi deşeuri.

Efecte asupra solului prin ocuparea de suprafeţe de teren cu activităţi industriale, poluarea cu poluanţi din aer şi poluarea terenurilor datorită depozitării necorespunzătoare de substanţe chimice şi deşeuri de orice natură.

Producerea de deşeuri şi existenţa depozitelor de deşeuri industriale. Efecte asupra populaţiei datorită disconfortului creat de zgomot şi poluarea

aerului în special. Efecte asupra vegetaţiei datorită poluării aerului. Riscuri de accidente tehnologice.

Unităţile industriale existente la nivelul judeţului Sălaj se pot clasifica în funcţie de tipul impactului cauzat asupra factorilor de mediu, astfel:

1. Instalaţii industriale IPPC care au potenţiale efecte semnificative asupra tuturor factorilor de mediu, astfel ;- SC CUPROM SA Bucureşti Sucursala Zalău, M.Viteazul, 111, activităţi din

domeniul prelucrării metalelor – producţia de sârmă din cupru laminată;- SC Rominserv SA Bucureşti, PL Rominserv Valves IAIFO SA, activităţi în

domeniul metalurgic – producţia de articole de robinetărie, prin topire – turnare fontă şi oţel;

- SC Silcotub SA Zalău, M.Viteazul, 93, activităţi în domeniul producţiei şi prelucrării metalelor – laminor continuu de ţevi;

- SC Cemacon SA Zalău, Fabricii, 1, activităţi în domeniul industriei mineralelor –fabricarea produselor ceramice.În afara celor 4 activităţi industriale mari se găsesc încă două activităţi IPPC:

SC Uzina Electrică SA Zalău, V. Miţei, 2, activităţi în domeniul energetic – producerea în special de energie termică;

SC Flavoia SRL Oradea, Nistrului, 42, activităţi de creştere intensivă a păsărilor.

Aceste instalaţii evacuează poluanţi în toţi factorii de mediu, nefiind conforme cu legislaţia în vigoare; se înregistrează astfel evacuări de ape uzate insuficient epurate în



reţele de canalizare şi receptori naturali cât şi emisii de substanţe poluante în aer, din procese de ardere şi din procese tehnologice, peste valorile prevăzute de legislaţia în vigoare. De asemenea se manifestă efecte asupra solurilor şi apelor subterane datorită depozitelor de deşeuri aferente acestor activităţi, fiind ocupate suprafeţe de 46,30ha de depozitul de deşeuri din industria energetică şi 7,97 ha de depozite din sectorul metalurgic.

În momentul de faţă sunt în proces de modernizare şi adaptare la cele mai bune tehnici disponibile BAT, investind anual sume considerabile pentru modernizarea tehnicilor şi a managementului, pentru eficientizarea consumurilor de resurse naturale (apă, energie, resurse minerale) şi tehnici de reducere a emisiilor. De asemenea sunt prevazute măsuri pentru prevenirea riscurilor şi monitorizarea emisiilor şi a mediului în zona de amplasare.

Investiţiile totale estimate cf. Angajamentelor asumate de România pe cap. 22 Mediu în vederea integrării în UE, pentru instalaţiile IPPC se prezintă astfel:

Nr crt. Sectorul Sume(EURO)

2004-2007 2007-20141. Metalurgie 2.918.000 2.892.0002. Industria mineralelor 150.000 -3. Industria energetică 5.400.000 29.420.0004. Creşterea păsărilor 32.750 135.500

Tabel 10.2.4

Instalaţiile IPPC trebuie să se conformeze până la data de 30.12.2007, cu excepţia a trei din acestea, UE Zalău, SC Flavoia şi SC Rominserv SA, care au obţinut perioada de tranziţie , urmând a se conforma abia în 2013, 2014 şi, respectiv, 2012.

În cursul anului 2005, toate instalaţiile IPPC au investit în modernizarea tehnologiei, echipamente de depoluare, în vederea reducerii presiunii asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, astfel:

- SC Rominserv SA, a achiziţionat o instalaţie pentru reţinerea pulberilor la cuptoarele electrice cu arc şi o instalaţie de desprăfuire la dezbătătoarele din turnătorie;

- SC Cuprom a continuat politica de achiziţie a catalizatorilor cu platină pentru reducerea emisiilor de COV şi a început investiţiile pentru reabilitarea sistemului de colectare şi tratare a apei uzate;

- SC Silcotub a investit în reabilitarea depozitului de deşeuri tehnologice periculoase şi în reducerea consumului de solvenţi organici cu conţinut de COV;

- SC Cemacon SA a investit în achiziţia de arzătoare moderne pentru reducerea emisiilor de gaze de la cuptoarele de ardere a cărămizilor cât şi investiţii pentru reducerea nivelului de zgomot şi pulberi la receptorii protejaţi din vecinătate, prin refacerea pereţilor clădirii aferente liniei de fabricare produse ceramice nr. 3 şi izolarea acestora;

- UE Zalău a investit în instalarea de arzătoare cu NOX redus la IMA nr. 3 , reducând astfel emisiile de NOx;



- SC Flavoia a investit în reabilitarea reţelelor de canalizare tehnologică şi pluvială, în reabilitarea depozitelor temporare de dejecţii, în îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apa.

2. Instalaţii industriale care utilizează solvenţi organici cu conţinut de COV, cu efecte potenţiale semnificative asupra aerului şi dupa caz asupra apei şi producerii de deşeuri, inclusiv deşeuri periculoase.

Presiunile asupra mediului cauzate de aceste activităţi se manifestă mai pregnant asupra aerului datorită emisiilor de compuşi organici volatili. În judeţ există 15 instalaţii inventariate sub incidenta Directivei1999/13/CE aparţinând de 14 titulari. Acestea desfăşoară activităţi în domeniul prelucrării lemnului – 6 instalaţii, a prelucrării maselor plastice cu fibră de sticlă – 4 instalaţii, în industria cauciucului – o instalaţie, în metalurgie – 3 instalaţii.

Cu excepţia SC Cuprom SA toate celelalte instalaţii sunt neconforme cu cerinţele Directivei 1999/13/CE, urmând a realiza investiţii pentru conformare până la 31.10.2007.

Nivelul emisiilor de COV provenit din aceste instalaţii a fost de 66,12 Mg/an, Nivelul investiţiilor necesare pentru conformare pentru emisia de COV, evaluate în vederea negocierii cu UE, sunt de 353.700 euro, investiţii eşalonate până la 31.10.2007. Până la această dată au realizat investiţii pentru reducerea emisiilor de COV: SC Silvania SA, SC Silcotub SA şi SC Cuprom SA.În afara acestor instalaţii mai există activităţi în domeniul prelucrării lemnului care utilizeaza solventi organici, dar acestea se situează sub pragul de consum prevăzut de Directivă.

Desigur influenţa asupra aerului a acestor activităţi se manifestă şi prin emisiile de pulberi din procese de producţie, precum şi pulberi şi gaze provenite din procese de ardere, activităţile din domeniul prelucrării lemnului fiind în general generatoare de pulberi din prelucrare şi de deşeuri de lemn şi rumeguş care se utilizează ca şi combustibil în instalaţii proprii. Faţă de anul 2004 au fost implementate măsuri pentru reducerea emisiilor de pulberi rezultate de la prelucrarea lemnului la instalaţiile neconforme, în prezent majoritatea instalaţiilor fiind prevăzute cu sisteme de reţinere a pulberilor.

În ceea ce priveşte impactul asupra apei, aceste categorii de instalaţii evacuează ape uzate tehnologice insuficient epurate cu conţinut de solvenţi organici, în reţele de canalizare sau emisari. S-au impus măsuri pentru preepurarea apelor uzate în vederea descărcării în reţele de canalizare sau staţii de epurare, practic neexistând descărcări de ape uzate tehnologice în reţele de canalizare .

Impactul produs datorită producţiei de deşeuri este de asemnea semnificativ, atât în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri generată cât şi cantitatea de deşeuri periculoase generate. În general deşeurile rezultate de la prelucrarea lemnului sunt utilizate drept combustibil în instalaţii proprii de ardere, eliminarea acestora nefiind o problema esentială. Apar probleme datorită gestionării necorespunzătoare.

În ceea ce priveşte deşeurile generate din industria prelucrării maselor plastice şi a fibrei de sticlă, s-au luat în ultimul an măsuri pentru ca acestea să fie incinerate cu recuperare de energie în industria cimentului.

Deşeurile rezultate de la prelucrarea cauciucului au fost depozitate în depozitul propriu al SC Silvania SA, cu o suprafaţa de 0,54 ha, dar începând cu anul 2005 s-a sistat depozitarea, demarându-se procedura de închidere ecologică a depozitului. În



prezent se asigură valorificarea deşeurilor din cauciuc, inclusiv prin incinerare cu recuperarea energiei.

Nămolurile rezultate de la tratarea apelor uzate cu conţinut de substanţe periculoase sunt gestionate respectându-se regimul deşeurilor periculoase şi sunt incinerate în instalaţii ecologice, IF Tehnologies şi Pro Air Clean.

3. Activităţi extractiveO categorie de activităţi industriale cu efecte semnificative asupra mediului, în

special asupra solului şi a apelor sunt lucrările de extracţie a cărbunelui (EM Sălajul), extracţia calcarului şi a altor materiale de construcţii în cariere cât şi extracţia agregatelor minerale din albiile cursurilor de apa.

3.1. Extracţia cărbunelui a înregistrat a diminuare a producţiei în perioada 2004 –2005, fiind închise toate sectoarele subterane şi parţial carierele la zi; a rămas în exploatare din patru perimetre miniere, doar un singur perimentru – Sărmăşag cu lucrări numai în carieră. Efectele asupra mediului sunt efecte istorice datorate ocupării şi degradării suprafeţelor de teren, datorită lucrărilor propriu-zise de exploatare (cariere, halde de steril, efecte asupra morfologiei terenului datorită exploatării în subteran).

Reconstrucţia ecologică prin redarea în circuitul iniţial al terenului concomitent cu exploatarea a fost impusă în ultimii ani, astfel în perioda anului 2005 s-au redat în circuitul agricol suprafeţe în 16,5 ha.

Totodată a fost propusă pentru reconstrucţie ecologică în cursul anului 2006, fiind asigurată finanţarea de la MEC, suprafaţa de 71,00 ha aferentă închiderilor de mină în perimetrele Ip – Zăuan şi Zăghid.

Alte presiuni exercitate de extracţia cărbunelui sunt asupra aerului prin poluarea cu pulberi din zonele de extracţie la zi şi în zonele de depozitare a cărbunelui şi sterilului.

Efecte asupra apei sunt în general reduse şi se manifestă prin scăderea nivelului hidrostatic în zonele afectate de exploatare cât şi poluarea cu suspensii a apelor pompate din cariere şi din subteran, acestea însccriindu-se în general în valorile normate.

3.2. Extracţia materialelor de construcţii în cariere (calcare, gipsuri şi tufuri vulcanice)

Efectele principale sunt efecte de degradare a terenurilor ocupate de cariere abandonate şi halde de steril, terenuri ocupate de construcţii şi instalaţii care nu mai sunt utilizate. Măsurile impuse, de exemplu pentru SC Cominex Nemetalifere SA în perimetrul minier Cuciulat, nu au fost realizate datorita încetării activităţii în 2005.

Alte efecte asupra mediului au fost create de emisiile de pulberi în aer.S-au realizat investiţii în instalaţii de reţinere a pulberilor la SC Cominex

Nemetalifere, sectorul minier Prodăneşti care au dus la reducerea emisiilor de pulberi şi îmbunătăţire a calităţii aerului în zonă.

Efectele cauzate de vibraţii asupra patrimoniului construit şi natural în zona carierei Piroşa în perioada 2004 a determinat luarea de măsuri împotriva SC Cominex Nemetalifere SA pentru modificarea tehnologiei de împuşcare în vederea reducerii efectelor asupra caselor din localitatea Piroşa, în cursul anului 2005 nemaifiind înregistrate sesizări.

3.3. Extracţia ţiţeiului în zona Marca – Leşmir



Efectele cauzate de extracţia ţiţeiului în zona Marca se manifestă asupra tuturor factorilor de mediu, astfel: ocuparea terenurilor şi poluarea acestora cu produse petroliere, poluarea apelor de suprafaţă şi subterane cu produse petroliere, poluări accidentale cu produse petroliere datorită inundaţiilor, care se manifestă anual în perioadele de primăvară, vară, poluarea aerului cu hidrocarburi şi gaze de ardere, în special CO, producţia de deşeuri şi în special de deşeuri periculoase (şlamuri petroliere). O problemă care necesită soluţionare este depozitul de şlam de p.p, în care s-a sistat depozitarea înainte de 2003, depozit care va fi dezafectat până în 2009.

Efectele asupra mediului manifestă o tendinţă de reducere datorită măsurilor de conformare realizate de către titularul activităţii, SC PETROM SA Suplac, prin: supraînălţarea coşului de dispersie aferent parcului de colectare ţiţei P6, echipări ecologice la sonde, închiderea recipienţilor de colectare a ţiţeiului la parcuri, reabilitarea canalizării pluviale şi realizarea separatorului de produse petroliere, refacerea traseelor colectoarelor de gaze de combustie şi transport fluide, îndiguire şi împrejmuire crater şi alte măsuri care au determinat o reducere a presiunii asupra mediului.

4. Alte activităţi industriale care crează presiuni asupra mediuluiFaţă de categoriile de activităţi menţionate mai sus, în judeţul Sălaj sunt

frecvente:- activităţile de prelucrare a lemnului care nu utilizează solvenţi organici, sau

utilizeaza în cantităţi mai mici decât pragul de consum prevăzut de Directiva COV; acestea au efecte locale asupra aerului datorită emisiilor de pulberi şi gaze; în general sunt echipate cu instalaţii locale de reţinere a pulberilor; deşeurile produse sunt în general valorificate intern, cu excepţia deşeurilor periculoase care se incinerează în instalaţii ecologice în afara judeţului;

- industria textilă cu activităţi de finisare a materialelor textile la SC Samtex SA Jibou; efectele cauzate de activitate se manifestă în special asupra apelor, datorită depăşirilor indicatorilor reglementaţi pentru descărcarea în reţeua publică de canalizare, agentului economic fiind obligat să identifice soluţii pentru îmbunătăţirea procesului de preepurare; de asemenea producţia de deşeuri constituie o presiune, fiind impusă cerinţa de valorificare a deşeurilor textile, la nivelul judeţului Sălaj neexistind facilităţi de reciclare a acestora. Totodată, sunt o serie de agenţi economici care desfăşoară activităţi în domeniul confecţionării produselor din materiale textile care generează presiuni prin producţia de deşeuri; la nivelul judeţului activează agenţi economici colectori de deşeuri textile, care asigură valorificarea acestora. În zonele în care nu există canalizare menajeră, o problemă o constituie evacuările de ape uzate, agenţii economici având obligaţia de a colecta şi vidanja apele uzate la staţii de epuare orăşeneşti.

- industria încălţămintei: activităţile se desfăşoară în special în Şimleu Silvaniei, fiind activităţi noi, în general conforme; presiunile sunt create de producţia de deşeuri, neexistând unităţi de reciclare locale;

- industria procesării produselor agricole, vegetale şi animale (fabrici de conserve de legume şi fructe, abatoare): presiunile se manifestă în special asupra apelor, aceste unităţi fiind dotate cu instalaţii de epurare sau preepurare, dar acestea nu asigură în toate cazurile randamentele necesare de epurare. Generarea de deşeuri constituie o problemă dar acestea işi găsesc valorificare în agricultură sau în instalaţii de procesare, în afara judeţului - (ex. PROTAN – pentru deşeurile



animaliere). Presiunile create de aceste activităţi sunt mai reduse în prezent datorită închiderii abatoarelor neconforme – în 2005 funcţionând doar două abatoare, cât şi datorită programelor de modernizare a celor existente. Sunt modernizate sau în curs de modernizare prin programul SAPARD o serie de obiective de acest gen;

- industria produselor de panificaţie:activităţile din acest domeniu sunt în general reglementate, problemele fiind generarea de deşeuri şi ambalaje care nu în toate cazurile sunt valorificate corespunzător, producţia de ape uzate care constituie o problemă în mediul rural şi emisiile atmosferice din procesarea cerealelor şi procese de ardere. Putem spune ca poluarea cauzată de activităţile industriale s-a redus în cursul

anului 2005, datorită impunerii legislaţiei de mediu şi a derulării programelor investiţionale, atât în ceea ce priveşte nivelul emisiilor de poluanţi în aer cât şi în apă. Problemele legate de gestionarea deşeurilor s-au diminuat, asigurându-se implementarea sistemului de colectare selectivă, valorificare şi/sau eliminare a deşeurilor de producţie.

Starea mediului nu este influenţată doar de industrie: măsurile ferme deja întreprinse şi cele care vor fi întreprinse au redus şi vor reduce în continuare presiunea asupra mediului. Chiar dacă efectele în calitatea mediului înconjurător nu sunt încă evidente, acestea se vor vedea în viitorul apropiat. Este însă necesară reducerea presiunii cauzate de transporturi unde presiunea este în creştere şi producerea de energie.

10.3. Energie şi transport

10.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

Sectorul energetic, prin complexitatea instalaţiilor şi proceselor tehnologice, caracteristicile materiilor prime şi deşeurilor rezultate, numărul şi amploarea suprafeţelor de teren ocupate, este unul din principalele sectoare industriale poluatoare. Astfel:

- producerea de energie având la bază materiile fosile şi minerale constituie un important factor de diminuare a resurselor neregenerabile;

- combustia cărbunelui, gazelor naturale, produselor petroliere duc la emisia unor importante cantităţi de poluanţi în atmosferă;

- poluarea receptorilor naturali cu ape uzate provenite din activitate producere a energiei;

- poluarea solului şi a apei subterane prin intermediul depozitelor de zgură şi cenuşă;

În judeţul Sălaj ramura producătoare de energie termică este reprezentată în principal de SC Uzina Electrică Zalău SA, care până în urmă cu câţiva ani asigura energia termică pentru industria şi populaţia municipiului Zalău. Începând cu anul 2000 cantitatea de energie livrată către consumatori a scăzut considerabil datorită faptului că cea mai mare parte a consumatorilor casnici şi cel mai important consumator industrial (SC Silvania SA Zalău-fabrică anvelope) au trecut la Centrale termice pe gaz natural. În anul 2004, s-a finalizat modernizarea instalaţiei nr.3 la SC Uzina Electrică SA Zalău, şi s-a realizat trecerea acestuia de la funcţionare pe combustibili solid şi lichid la



funcţionare pe gaz metan, în conformitate cu planul de implementare a Directivei nr.2001/80/CE, costul investiţiei fiind de 1500 mii Euro având drept rezultat scăderea cantităţilor de poluanţi emişi. Obiectul de activitate al SC Uzina Electrică Zalău SA, este şi de producere a energiei electrice, cu drept de livrare în S.E.N.

Impactul asupra mediului a SC Uzina Electrică Zalău SA este reliefat în datele de automonitorizare prezentate mai jos. Sectorul energetic nu afectează doar calitatea atmosferei, ci poate influenţa calitatea şi a celorlalţi factori de mediu: apă, sol, vegetaţie. Deasemenea se are în vedere şi influenţa factorilor de polure accidentală: produse petroliere(scurgeri de păcură, carburanţi şi lubrefianţi), praf de cărbune, zgură şi cenuşă, ape uzate.

1. Emisii de poluanţi în atmosferă în anul 2005:

Nr. crt.POLUANT

Cantitate totală emisă - t/an -

Cazan de abur de 105 t/hPutere termică

72,3Mwt

1. Oxizi de sulf 0,0

2. Oxizi de azot 4,76

3. Dioxid de carbon 4847,6

4. Monoxid de carbon 1,64

5. Pulberi sedimentabile 0,0

Tabel 10.3.1.

2. Evacuări de ape uzate în receptor: Valea Zalăului; valori medii lunare pe anul 2005:

Luna pHconcentraţie

ioni de Ca

concentraţie

ioni de ClCCO-Mn

concentraţie

ioni de sulfat

concentraţie

totală de

săruri

suspensiisubst.

extractibile

Ian. 7,40 15,7 26,5 4,6 40,9 436 16,8 1,65

Feb. 7,40 13,1 32,8 4,6 39,9 376 12,2 1,12

Martie 7,30 14,8 31,9 4,1 40,7 405 14,4 0,31

Aprilie 7,41 16,9 30,1 5,0 40,0 441 19,4 0,29

Mai 7,43 12,8 31,0 4,6 39,5 354 15,8 1,23

Iunie 7,42 14,1 30,0 3,9 39,8 351 14,8 0,92

Iulie 7,44 14,1 26,10 3,7 38,2 369 24,96 1,18

August 7,19 13,3 18,8 4,6 35,0 376 21,6 0,69

Sept. 7,39 11,6 21,4 3,9 37,9 308 16,2 0,84



Oct. 7,11 10,8 28,6 4,0 38,8 341 18,4 0,7

Nov. 7,47 15,4 24,8 4,2 41,2 332 18,6 1,2

Dec. 7,46 14,5 25,8 3,9 40,4 426 25 1,33

Total 7,46 13,92 27,31 4,25 39,35 376,25 18,18 0,955

Tabel 10.3.2

3. Evacuări de ape uzate în receptor: Valea Miţei; valori medii lunare pe anul 2005:

Luna pHConc. ioni

de CaConc. ioni

de ClCCO-Mn

Conc. ioni de sulfat

Conc. totală de săruri

Suspen-sii

Subst. extracti-

bile

Ian. 7,37 16,7 48,1 2,7 45,0 480 15 0,49

Feb. 7,27 14,0 43,6 4,9 39,3 397 8,7 0,33

Martie 7,3 14,0 48,9 4,1 38,6 355 18,5 0,21

Aprilie 7,44 14,7 59,4 3,6 39,9 427 20,9 0,15

Mai 7,41 14,7 47,0 4,2 70,3 403 16,4 0,16

Iunie 7,39 12,8 47,3 4,1 39,0 314 13,3 0,11

Iulie 7,51 12,1 23,0 4,5 40,8 394 22,9 0,05

August 7,32 12,9 44,1 3,9 40,2 323 21,6 0,27

Sept. 7,34 10,8 23,9 2,9 38,5 281 15,1 0,14

Oct. 7,45 13,1 21,7 3,4 39,3 442 20,1 0,18

Nov. 7,48 12,9 25,5 3,5 39,2 387 16,5 0,2

Dec. 7,43 12,0 42,3 3,1 40,8 478 17,8 0,23

Total 7,39 13,39 39,5 3,74 42,57 390 17,23 0,21

Tabel 10.3.3

Se observă o uşoară poluare a receptorilor naturali cu ape uzate provenite din activitatea de producere a energiei, precum şi poluarea solului şi a apei subterane prin intermediul depozitelor de zgură şi cenuşă;

10.3.2. Consumul brut de energie



Consumul energetic este strâns legat de dezvoltarea economică şi de problemele de mediu privind creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, datorită dezvoltării ramurilor industriale bazate pe utilizarea combustibililor fosili. Pe termen mediu şi lung se urmăreşte maximizarea eficienţei energetice prin revitalizarea politicii de conservare a energiei şi echilibrarea balanţei energetice, prin schimbarea materiei prime utilizate la producerea energiei.

Consumul de energie se examinează la trei niveluri şi anume:- consumul de energie utilă rezultat din instalaţii - consumul final de energie în care se consideră energia consumată pentru a

obţine energia utilă; - consumul final de energie se împarte apoi la sectoarele de consum( industrie,

transport, domestic terţiar)- consumul de energie primară necesar consumului final de energie.

Consumul brut de energie utilizat de SC Uzina Electrică Zalău SA :

AnEnergie termică(Gcal) Energie electrică(MWh)

Produsă Livrată Consum intern brut

Produsă Livrată Consum intern brut

1995 546.340 484.204 169.216 54.745 19.085 43.142

1996 605.858 537.298 159.817 74.995 28.797 50.476

1997 587.850 502.343 126.552 47.130 17.385 40.591

1998 501.445 421.745 105.637 43.865 15.417 36.845

1999 409.685 348.835 101.301 45.402 20.119 31.113

2000 382.942 321.178 75.012 49.399 25.712 27.743

2001 286.931 227.681 59.954 35.376 17.956 22.257

2002 171.653 110.990 58.590 20.883 8.203 17.376

2003 148.302 73.878 64.783 18.322 8.412 15.347

2004 126.306 57.078 46.708 9.385 3.728 10.423

2005 105.552 47.481 12.246 0,0 0,0 4.116

Tabel 10.3.4

Analiza consumurilor de combustibili :



ANULCONSUM COMBUSTIBIL LA SC Uzina Electrică Zalău SA Cărbune- t/an -

Gaz metan- mc/an -

Păcură- t/an

1995 404.272 0 42.4172001 200.772 0 16.1132002 103.180 0 13.5782003 89.420 0 14.2902004 40.970 3.459 10.8642005 0 16.220 0

Tabel 10.3.5

Figura 10.3.1

10.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative

După cum am amintit în subcapitolul anterior, doar o mică parte din agenţi economici şi din populaţia municipiului Zalău mai consumă energie termică de la SC Uzina Electrică Zalău SA.

Anul

Cantitate de energie termică

livrată la agenţi economici- Gcal -

Cantitate de energie termică livrată la populaţie

- Gcal -

2003 28.770 30.991

2004 29997 19234

2005 18.193 12.294



Tabel 10.3.6

Scăderea cererii de energie termică livrată de S.C. Uzina Electrica Zalău S.A. se datorează debranşărilor masive atât a agenţilor economici cât şi a populaţiei de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică datorită costurilor de producţie şi livrare ridicate.

Agenţii economici îşi asigură energia necesară proceselor tehnologice în instalaţii proprii care funcţionează pe bază de combustibil gazos sau deşeuri din lemn.

Încălzirea unităţilor administrative se realizează prin intermediul centralelor termice care funcţionează cu precădere pe combustibil gazos, dar şi cu deşeu lemn, produse petroliere, etc.

În zonele rurale, pentru încălzire se foloseşte lemnul, deşeurile de lemn, cărbunele, doar o mică parte din localităţile de pe Valea Someşului utilizează gaz metan pentru încălzire.

Cea mai mare parte a gazului metan este folosită de consumatorii casnici sau industriali pentru producerea de energie termică, gazul metan constituind combustibilul. În acelaşi timp gazul metan este şi o valoroasă materie pentru industria chimică. Din punct de vedere al protecţiei mediului, gazul metan este cel mai puţin poluant combustibil în sensul că are factorii de emisie cei mai reduşi pentru poluanţii obişnuiţi în procesele de ardere(CO, NOx), conţinutul de sulf fiind doar cel indus de adaosul de mercaptani, cantităţile de SO2 degajate în urma arderii sunt de asemenea neglijabile şi spre deosebire de combustibilii lichizi şi solizi nu emite cenuşă sau H2S.

Consumul de gaz metan la nivelul anului 2004 a fost de 51 922 000 mc, iar în anul 2005 a crescut la 66 368 000 mc..

Consumul de gaz metan la nivelul anului 2005:

Consum total de gaz- mii mc -

Consum de gaz la consumatori industriali-mii mc-

Consum de gaz la consumatori casnici

-mii mc-

66.368 37.384 28.984

Tabel 10.3.7

În judeţul Sălaj activitatea de transport de gaze naturale se dezvoltă începând cu anul 1959, când este dată în funcţiune conducta Nord I.

Lungimea reţelei de transport gaze naturale pe teritoriul judeţului Sălaj este de 167,64 km, dublat pe tronsoanele Căşei – Cormeniş şi Cormeniş – Jibou.

Se estimează pentru perioadele următoare o scădere a consumului de gaz metan, bazându-se pe evoluţia ascendentă a preţului gazelor naturale, importanţei crescânde care se acordă problemelor de mediu în vederea aderării României la Uniunea Europeană, siguranţa persoanelor şi bunurilor publice şi private, cât şi investiţiilor ce se vor efectua în sectorul energetic, în vederea modernizării şi retehnologizării instalaţiilor de termoficare, cf.strategiei naţionale în domeniu.



În celelalte localităţi urbane din judeţ situaţia sistemului de încălzire se prezintă astfel : Oraşul Jibou dispune aproape în totalitate de instalaţii de ardere neindustriale(centrale termice) care utilizează ca şi combustibil gaz natural. În oraşul Şimleu Silvaniei încălzirea locuinţelor şi a clădirilor administrative se realizează prin intermediul unor centrale termice de cartier, care funcţionează pe combustibil lichid uşor şi începând din anul 2005 pe gaz metan. În oraşul Cehu Silvaniei încălzirea locuinţelor şi a spaţiilor administrative se realizează cu sobe pe diferite tipuri de combustibil, neexistând sistem centralizat de încălzire.

Consumul de CLU utilizat la funcţionarea instalaţiilor de ardere neindustriale(centralele termice), în oraşul Şimleu Silvaniei în anul 2005 a scăzut foarte mult datorită debranşărilor masive din sistemul centralizat de încălzire, astfel :

Localitatea

Consum de CLU

Agenţi economici

- mc -

Consum de CLU

Unităţi administrative

- mc -

Consum de CLU

La populaţie

- mc -

Şimleu Silvaniei 71, 62 890,560 3.091,681

Tabel 10.3.8

10.3.4. Impactul consumului de energie asupra mediului

Impactul consumului de energie termică asupra mediului este semnificativ, are efecte pe termen lung, producând acidifierea precipitaţiilor, solului şi a apelor de suprafaţă, precum şi schimbările climatice

Studiile şi statisticile internaţionale relevă faptul că cea mai mare parte a emisiilor de dioxid de carbon, gaz responsabil de producerea “efectului de seră”, se datorează producerii energiei, principalele surse fiind: arderile din sectorul rezidenţial, comercial, instituţional, arderile din sectorul industrial, sectorul energetic, emisii din trafic. Emisiile de CO2 rezultate din arderea diferiţilor combustibili variază în limite mari. În medie, pe unitatea de energie degajată, gazele naturale eliberează cantitatea cea mai mică de CO2, petrolul cu 44% mai mult, iar cărbunele cu 75% în plus faţă de gazele naturale.

Pe lângă CO2 alţi poluanţi emişi din arderea combustibililor fosili în termocentrale sunt: oxidul de carbon, oxizii de azot, dioxidul de sulf (produc ploi acide), particulele în suspensie, hidrocarburi, etc.

Dacă în cazul termocentralelor cea mai mare parte a emisiilor poluante poate fi reţinută prin instalaţii şi filtre adecvate, o problemă mai dificilă o ridică transportul – principala sursă de poluare a mediului urban. Pentru reducerea emisiilor produse de automobile s-au realizat formule noi de benzine, cu conţinut mai mic de benzen. În unele ţări a devenit obligatorie utilizarea convertoarelor catalitice pentru noile maşini.

Identificarea şi evaluarea impactului potenţial (pozitiv sau negativ), datorat funcţionării centralei termoelectrice, asupra factorilor biotici şi abiotici de mediu, precum şi a comunităţii umane s-a realizat prin cuantificarea efectelor poluanţilor.

Dar sectorul energetic nu afectează doar calitatea atmosferei; impactul sectorului energetic se resimte şi asupra celorlalţi factori de mediu: apă, sol, vegetaţie prin modificarea şi alterarea calităţii acestora.



10.3.5. Impactul producerii de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului

Pe teritoriul judeţului Sălaj se află Secţia a V-a de extracţie ţiţei a sucursalei S.C. Petrom S.A. Suplacul de Barcău, pe o suprafaţă de 377.975,5 ha. Amplasamentul Schelei este situat într-o zonă deluroasă, constituită în cea mai mare parte din teren arabil şi numai în mică parte din păşuni şi păduri, fiind localizată pe un teren în general plan din lunca majoră a râului Barcău.

Secţia cuprinde un număr de 11 parcuri de colectare şi 808 sonde.S.C. PETROM S.A. filiala Suplacul de Barcău, desfăşoară pe teritoriul judeţului

nostru activitate de extracţie a ţiţeiului, în zona comunei Marca, fiind afectate localităţile Leşmir şi Şumal, pe malul drept al râului Barcău. Prelucrarea ţiţeiului se realizează pe teritoriul judeţului Bihor, unde sunt amplasate şi instalaţiile de depoluare. Tehnologia de exploatare se bazează pe aprinderea zăcământului, aflat la adâncimea de cca. 200 de metri, înglobat într-un strat de nisipuri, fiind acoperit de un strat impermeabil de marne. Prin arderea a cca.7% din hidrocarburi, se crează o temperatură suficient de mare să provoace cracarea hidrocarburilor grele, vâscoase, rezultând hidrocarburi mai uşoare, concomitent cu crearea unei presiuni, suplimentate de degajări de oxizi de carbon şi de vapori de apă, alături de aerul şi aburul injectat în strat. În aceste condiţii ţiţeiul este împins către sondele de extracţie, de unde, prin tuburile de foraj care străbat stratul impermeabil de marne, este scos la suprafaţă. După extracţie urmează o succesiune de separări de faze, ţiţeiul fiind amestecat, într- o proporţie semnificativă, cu compuşi organici volatili (rezultaţi din cracarea termică), gaze cu efect de seră şi azot, nisipuri îmbibate cu hidrocarburi. Componenţii fazei gazoase sunt evacuaţi imediat în atmosferă prin coşurile de dispersie, iar faza lichidă este pompată la Rafinăria Suplacu de Barcău. Ţiţeiul fiind un material vâscos, conductele de transport trebuie încălzite cu abur, mai ales în perioada de iarnă. Şlamul este transportat la rafinărie pentru prelucrare. Sistemul de extracţie este completat de bateriile de cazane pentru abur, liniile de alimentare cu gaz sărac (combustibilul pentru cazane), coloanele de dedurizare cu dizolvatoarele de sare, compresoarele de aer, traseele de alimentare cu apă, conductele de abur, condens şi aer comprimat.

Procesul de ardere din zăcământ nu poate fi controlat doar prin cantitatea de abur şi aer injectate în strat. Datorită coroziunii apar neetanşări în tuburile de foraj, traseele aerului şi aburului injectat şi al ţiţeiului care erupe, devenind necontrolate. În aceste condiţii s-au format, şi se pot forma în continuare cu totul aleator, cratere la suprafaţa terenului, prin care ies hidrocarburi şi gaze, prezentând un pericol deosebit pentru oameni şi animale. Multitudinea traseelor tehnologice în funcţiune sau abandonate fragmentează terenurile agricole, iar peisajul este complet degradat. Datorită faptului că majoritatea amenajărilor sunt precare (din pământ), fără impermeabilizare, instalaţiile şi utilajele defecte sau abandonate sunt contaminate cu hidrocarburi, apa din precipitaţii antrenează hidrocarburile în cursurile de apă (Barcău) şi în sol. Pânza freatică este unica sursă de alimentare cu apă potabilă şi menajeră a locuitorilor din cele două sate afectate. Prin monitorizare se constată variaţii mari ale salinităţii apei din fântâni, iar valorile normate pentru indicatorii de calitate ai apei potabile prezintă depăşiri. O zonă critică o reprezintă traseul conductei de ţiţei, în special la supratraversarea râului Barcău, terenul fiind şi inundabil. Pericolul maxim îl reprezintă intervenţiile la conducta de supratraversare, în caz de întărire prin congelare



a ţiţeiului.Nu s-a efectuat un calcul privind costurile refacerii ecologice a zonelor afectate de exploatarea de ţiţei după încetarea activităţii.

În urma monitorizării emisiilor de COV, NO2, CO, SO2 de la coşurile de evacuare din parcuri şi de la bateriile de cazane şi imisiile în aer pentru aceiaşi indicatori s-au înregistrat depăşiri la emisiile de CO şi depăşiri la imisii în zonele din imediata vecinătate a obiectivelor.

În autorizaţia de mediu emisă pentru Secţia a V –a de extracţie ţiţei a Sucursalei S.C. Petrom S.A. Suplacul de Barcău, prin programul de conformare s-au stabilit măsuri pentru reducerea emisiilor şi imisiilor, precum şi monitorizarea acestora.

10.3.6. Energii neconvenţionalePe teritoriul judeţului Sălaj nu sunt identificate surse de energie neconvenţională.

10.3.7. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2005 şi tendinţe generale de mediu în următorii ani

Evoluţia energiei termice produsă şi livrată de SC Uzina Electrică Zalău SA este redată în graficele de mai jos:

Figura 10.3.2

Figura 10.3.3

După cum se observă, cantităţile livrate populaţiei scad în fiecare an începând cu 1995, datorită scăderii cererii de energie atât în sectorul industrial cât şi la populaţie.

De asemenea se observă o scădere a cantităţilor de energie termică generată de centralele termice în oraşele Şimleu Silvaniei şi Cehu Silvaniei, atât în sectorul industrial, cât şi la populaţie în perioada 1995 – 2005, menţionând că în Cehu Silvaniei în anul 2005, nu a mai funcţionat nici o centrală de ardere neindustrială(centrală termică).

Anul

Energie termică generată– Gcal –

Şimleu Silvaniei

Energie termică generată

– Gcal –Cehu Silvaniei

1995 11 760 50 319



2001 9 598 5 198

2002 9 656 9 520

2003 8 166 5 860

2004 6 738 3 599

2005 3 238 -

Tabel 10.3.9

Nu se cunosc exact tendinţele pieţii în următorii ani.S.C. Uzina Electrică Zalău a obţinut perioadă de tranziţie în urma negocierilor de

aderare la Uniunea Europeană, capitolul 22 – Mediu, pentru încadrarea în normele impuse de H.G. 541/2003, modificată şi completată prin HGR nr.322/2005, privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere(SO2, NOx, pulberi), până în anul 2013, urmând să ia măsuri pentru încadrarea în prevederile legale. Se intenţionează retehnologizarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemului centralizat de producere, transport şi distribuţie a energiei termice, modernizarea cazanelor şi funcţionarea lor ulterioară pe biomasă, SC Uzina Electrică SA Zalău, devenind astfel primul producător din ţară de energie verde(din combustibili regenerabili), în cogenerare.

Strategia sectorului energetic în domeniul protecţiei mediului are în vedere dezvoltarea unui nou sistem de politici de mediu cuprinzând:

- promovarea unei politici ecologice de combustibil;- retehnologizarea şi modernizarea centralelor electrice;- optimizarea organizării activităţii de încadrare în reglementările de mediu;- ridicarea nivelului profesional al personalului de exploatare;- consultarea publicului pentru proiecte noi, decizii privind modernizări,

extinderi, etc.- promovarea unei politici active de conştientizare a factorilor de decizie asupra

implicaţiilor pe care le au reglementările de mediu asupra funcţionării instalaţiilor.

10.3.8. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transporturi

Pentru înlăturarea disconfortului creat de suprasolicitarea arterei principale de circulaţie, respectiv b-dul Mihai Viteazu, autorităţile locale au mai făcut un pas în ceea ce priveşte degrevarea municipiului de trafic greu, prin faptul că proiectul "Şoseaua ocolitoare" a fost declarat eligibil pentru finanţare. Proiectul(prima din Regiunea NV), se va bucura de finanţare prin fondul Phare 2004-2006.

Mult aşteptata şosea de centură va porni din zona RAR – între staţia de gaz şi fosta fermă Avicolă – va trece peste păşunea şi pe lângă liziera pădurii aferente localităţii Valea Miţii, pe lângă şcoala din aceeaşi localitate şi livada Aghireş şi va ieşi înaintea podului situat la intrarea în Aghireş. La circa 300 de metri de sat, se va face racordajul cu drumul care intră în Zalău, dar zona este importantă şi pentru că va marca



joncţiunea arterei ocolitoare cu viitoarea autostradă construită. Fluidizarea traficului auto a fost îmbunătăţită prin realizarea proiectului "Undă verde", de sincronizare a semafoarelor de pe B-dul M.Viteazu.

Pe raza teritorială a judeţului Sălaj nu sunt amplasate obiective care să deservească obiective în domeniul transporturilor aeriene. Nu au fost efectuate monitorizări care să urmărească influenţa exercitată de transporturile aeriene asupra populaţiei sau asupra principalilor factori de mediu.

Emisii de poluanţi atmosferici rezultaţi din transporturi rutiere în anul 2005:

Activitate/poluant

SO2

(Mg)NOx

(Mg)NMVOC

(Mg)CH4

(Mg)CO2

(Gg)CO

(Mg)NH3

(Mg) Pb(kg)

Cd(kg)

Trafic rutier 302,04 903,60 1015,12 15,55 132,73 8183,73 0,55 - -

Tabel 10.3.10

10.3.9. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi

Dezvoltarea continuă a mijloacelor de transport a dus la o creştere accentuată a poluării aerului. Volumul poluanţilor emişi de mijloacele de transport se situează imediat după cel al combustibililor în surse fixe, dar ţinând seama că mijloacele rutiere de transport elimină poluanţii la nivelul solului, riscul pentru sănătate în zona intens populate este mult mai crescut. Emisia poluanţilor în atmosferă se face în cazul motoarelor cu benzină, prin ţeava de eşapament, prin evaporare din carburator şi rezervor, iar în cazul motoarelor Diesel prin ţeava de eşapament. Poluanţii emişi sunt: CO2, CO, NOx, Pb, hidrocarburi nearse, pulberi, fum.

În anul 2005 în judeţul Sălaj au fost efectuate o serie de măsurători pentru determinarea nivelului de zgomot, urmărindu-se în principal traficul rutier ca sursă de zgomot şi într-o proporţie mai mică traficul feroviar (zona gării Jibou). Cele mai mari valori se înregistrează, în orele de vârf (730 şi 1530) în intersecţiile: Astralis-Autogară şi Centru-Silvania amplasate în municipiul Zalău şi zona centrală Cetate din Şimleu Silvaniei. Din cele patru localităţi urbane ale judeţului, municipiul Zalău are numărul cel mai mare de locuitori, industria cea mai dezvoltată şi un trafic rutier intens. Analizând datele prezentate mai sus putem concluziona că mun. Zalău este cel mai afectat sub aspectul poluării sonore pe artera principală a oraşului combinată cu poluarea cu gaze mai ales în punctele de intersecţie a străzilor. La sfârşitul anului 2005 societatea de transport local de călători, SC Transurbis SA Zalău, şi-a reînnoit parcul auto prin achiziţionarea şi punerea în circulaţie a 7 autobuze şi 10 microbuze noi. Activitatea de transport s-a eficientizat astfel, prin retragerea din exploatare a autobuzelor uzate, care produceau o poluare peste limitele admisibile pe arterele municipiului Zalău.

Prin promovarea proiectului "Autostrada Braşov – Oradea", care va străbate şi judeţul Sălaj, s-a avut în vedere prevenirea şi reducerea la minim a impactului asupra mediului produs de investiţie, cât şi efectele indirecte de reducere a impactului cauzat de traficul pe căile de transport existente prin devierea traficului de pe acestea pe noua arteră de transport.

10.3.10. Situaţia parcului auto la nivel naţional



După anul 1990 parcul auto al municipiului Zalău a crescut exponenţial. O dată cu creşterea numărului de autovehicule a crescut în mod firesc şi cererea populaţiei pentru locuri de parcare. Cum majoritatea proprietarilor de automobile locuiesc în blocuri de locuinţe, s-a declanşat procesul de sacrificare a spaţiilor verzi şi a locurilor de joacă pentru copii din jurul blocurilor, în scopul transformării acestora în locuri de parcare şi garaje acoperite. Această stare de fapt s-a realizat în detrimentul zonelor verzi şi a celor de recreere, zone cu un rol bine cunoscut şi definit în asigurarea sănătăţii locuitorilor din mediile urbane.

În anul 2005 s-a început construcţia Centrului de afaceri şi parcare Zalău, care va dispune de 82 de locuri de parcare, pe două nivele în subteran, rezolvând o parte din problemele municipalităţii privind amenajarea parcărilor auto.

Situaţia numărului şi categoriilor de autovehicule în judeţul Sălaj se prezintă astfel:

Nr.crt. Categorie de vehicule

Număr de vehicule

1. Autoturisme 18.7612. Autovehicule uşoare marfă şi autobuze < 3,5 tone 2.4323. Autovehicule grele marfă 3,5 – 7,5 tone 413

4. Autoutilitare şi autobuze cu masă maximă autorizată peste 7,5 tone 1.534

5. Motorete şi motociclete < 50 cm³ 1356. Motociclete > 50 cm³ 307. Tractoare 7858. Alte categorii 54

Total : 24.144Tabel 10.3.11

10.4 Turismul

Principalii factori de stres legaţi de practicarea turismului şi activităţilor de agrement sunt determinaţi de poluarea rezultată din transport, managementul deşeurilor

şi lipsa unei educaţii ecologice corespunzătoare. Turismul practicat exercită presiuni prin lipsa

unor spaţii organizate şi administrate pentru o destinaţie specifică activităţilor de turism, absenţei facilităţilor turistice de nivel ridicat şi practicării unui turism neecologic.

Infrastructura turistică deţine 180 de locuri de cazare în mediul urban. Agroturismul este insuficient dezvoltat, deşi judeţul nu duce lipsă de atracţii turistice cum ar fi bisericile vechi din lemn şi ariile naturale protejate, particularităţi naturale,


Fig. 10.4.1Grădina Botanică Jibou


elemente etnografice şi etnofolclorice, numeroase obiective de ordin istoric, arheologic sau cultural.

Principalele obiective turistice sunt cantonate în zona Munţilor Meseş şi Plopiş, dar şi în zona oraşelor Zalău şi Jibou, prin situl arheologic de la Moigrad, Grădina Botanică a Centrului de Cercetări Biologice Jibou şi Băile Jibou.

În general turismul nu se desfăşoară controlat şi de multe ori are loc fără respectarea unor norme elementare de conduită turistică civilizată.

Repartiţia geografică a principalelor localităţi de interes turistic, precum şi posibilităţile de acces la acestea nu permit conturarea unor zone turistice propriu-zise. Având în vedere condiţiile date, zonele turistice existente nu se confruntă în mod deosebit cu practicarea unui turism agresiv sau care să producă un impact major asupra zonelor înconjurătoare. Cu toate acestea, practicarea de către anumite grupuri de persoane a „turismului de duminică” în unele zone din vecinătatea oraşelor sau în zone frecventate pentru frumuseţea peisajelor, coroborată cu lipsa educaţiei ecologice, lasă de multe ori în urmă un peisaj dezolant.

Se constată o uşoară evoluţie pozitivă în revigorarea potenţialului turistic prin dezvoltarea unor proiecte de investiţii cu finanţare externă în zone cu potenţial balnear (ex. Băile Jibou) cât şi de dezvoltare a infrastructurii de mediu (alimentări cu apă, chiar şi canalizări - comuna Sărmăşag) şi a infrastructurii de transport în zone rurale, ca o premisă a dezvoltării turismului ecologic.S-a elaborat de către Consiliul Judeţean o strategie de dezvoltare a turismului pentru perioada 2003-2012 şi o strategie de dezvoltare economico-socială a judeţului care va include şi strategii şi soluţii de dezvoltare a turismului ecologic, pentru a preveni presiunile asupra mediului.

10.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu


Fig. 10.4.2Cabana de vânătoare Lapiş


Poluarea accidentală poate fi considerată ca un accident major de mediu produs printr-o descărcare în mediu, din motive foarte complexe, a unui agent poluant, în asemenea cantitate încât afectează toate structurile acestuia şi necesită măsuri imediate de intervenţie şi depoluare a mediului.

Urmările acestor accidente de mediu sunt importante sub aspect social, ecologic şi economic. La fel de importante sunt preocupările omului, ale societăţii, şi mai ales ale specialiştilor din domeniu, pentru prevenirea lor şi pentru intervenţiile imediate în vederea reducerii şi eliminării pagubelor produse.

Cauzele poluărilor accidentale pot fi: poluări accidentale produse din cauze tehnologice şi neglijenţe umane; poluări accidentale ale localităţilor şi terenurilor, cu produse petroliere, prin

spargerea conductelor de transport a acestor produse; poluări accidentale datorate accidentelor de circulaţie; poluări accidentale cauzate de factori naturali; poluări accidentale, cu produse petroliere, ale fluviului Dunărea.

10.5.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului

Pe teritoriul judeţului Sălaj în cursul anului 2005 în perioada 27.08.2005 – 29.08.2005 pe râul Someş, s-a produs o poluare accidentală cu mortalitate piscicolă de mică amploare. Fenomenul a fost sesizat în data de 27.08.2005 în jurul orelor 15:00, pe raza localităţii Lozna comuna Letca.

Cauza poluării: deversare de ape reziduale cu substanţe organice în condiţii de „ape mari”, fenomen ce a cauzat hipoxia.

Nu a fost identificată sursa de poluare. Cauza mortalităţii piscicole:

Analizele fizico-chimice efectuate în laboratorul SGA-Sălaj (Sistemul de Gospodărire a Apelor) au evidenţiat:

- valori ale concentraţiilor de oxigen dizolvat din apa cursului la limita inferioară de existenţă pentru peşti (4,52mg/l);

- turbiditatea ridicată a apei şi valori ridicate ale concentraţiilor pentru suspensii (1186mg/l) care au avut un efect mecanic asupra respiraţiei peştilor;

- temperaturi ridicate ale apei în secţiunile de monitorizare;- concentraţii ridicate la indicatorii amoniu şi amoniac (amoniu 4,43 mg/l, amoniac

0,166 mg/l) datorită substanţelor organice aflate în descompunere şi antrenate de apele mari; Analizele biologice efectuate (comunitatea studiată: fitoplancton) pe probele recoltate au indicat că nu există o mortalitate a bocenozei şi nu s-a consemnat o pustiire biologică. Examenul toxicologic nu a decelat existenţa unor substanţe toxice.

Efectele/pagubele provocate: - evenimentul a produs mortalitatea piscicolă de mică amploare manifestat numai

pe teritoriul judeţului Sălaj. Nu au fost utilizatori de apă afectaţi de poluare.



- totalul cheltuielilor pentru activităţile desfăşurate în teren de către SGA- Sălaj s-au ridicat la valoarea de 1642,299 RON.

Măsuri luate: - supravegherea surselor de poluare pe tronsonul de curs cu mortalitate piscicolă

limita Cluj-Sălaj, limita Sălaj-Maramureş;- monitorizarea cursului prin analize de laborator fizico-chimice, biologice şi

analize toxicologice;- colectarea peştelui mort de către SGA Sălaj, în condiţii de siguranţă pentru

mediu şi transportarea acestuia la crematoriu de la DSV-Sălaj (Direcţia Sanitară Veterinară).

Modul de intervenţie: - un echipaj mixt format din personal al APM, GNM, SGA s-a deplasat în teren

pentru verificări;- au fost recoltate probe de apă şi probe biologice;- au fost transmise informări la MMGA, GNMP, ANPM, Prefectura Sălaj, fiind

înştiinţată populaţia din zonă.

10.5.2. Poluări cu efect transfrontier

În cursul anului 2005 nu s-au semnalat poluări cu efect transfrontier pe teritoriul Judeţului Sălaj.

10.6. Impactul realizării Canalului de Navigaţie de Mare Adâncime pe braţul Chilia (Ucraina)

Nu este cazul pentru judeţul Sălaj.

10.7 Concluzii

Putem spune ca poluarea cauzată de activităţile industriale s-a redus în cursul anului 2005, datorită impunerii legislaţiei de mediu şi a derulării programelor investiţionale, atât în ceea ce priveşte nivelul emisiilor de poluanţi în aer cât şi în apă. Problemele legate de gestionarea deşeurilor s-au diminuat, asigurându-se implementarea sistemului de colectare selectivă, valorificare şi/sau eliminare a deşeurilor de producţie.

Starea mediului nu este influenţată doar de industrie: măsurile ferme deja întreprinse şi cele care vor fi întreprinse au redus şi vor reduce în continuare presiunea asupra mediului. Chiar dacă efectele în calitatea mediului înconjurător nu sunt încă evidente, acestea se vor vedea în viitorul apropiat. Este însă necesară reducerea presiunii cauzate de transporturi unde presiunea este în creştere şi producerea de energie.

Impactul consumului de energie termică asupra mediului este semnificativ, are efecte pe termen lung, producând acidifierea precipitaţiilor, solului şi a apelor de suprafaţă, precum şi schimbările climatice

Scăderea cererii de energie termică livrată de S.C. Uzina Electrica Zalău S.A. se datorează debranşărilor masive atât a agenţilor economici cât şi a populaţiei de la



sistemul centralizat de alimentare cu energie termică datorită costurilor de producţie şi livrare ridicate. Sectorul energetic afectează atât calitatea atmosferei, cât şi ceilalţi factori de mediu: apă, sol, vegetaţie, prin modificarea şi alterarea calităţii acestora.

Din punct de vedere al protecţiei mediului, gazul metan este cel mai puţin poluant combustibil, conţinutul de sulf fiind neglijabil, spre deosebire de combustibilii lichizi sau solizi. Din punct de vedere al impactului global producţia de CO2 proporţională cu cantitatea de carbon ce intră în procesul de ardere, seşi nepoluantă la sursele deemisie constituie un element cantitativ în bilanţul general la scară mondială a emisiilor de CO2, care au un rol deosebit în "efectul de seră", motiv pentru care politica globală de protecţia mediului încearcă să reducă cantităţile de CO2 degajate în atmosferă. Specific industriei gazelor naturale este şi faptul că metanul deşi nepoluant în cantităţi obişnuite emise, în consecinţă tehnologia de extracţie, transport şi distribuţie este de asemenea la scară globală un element determinant pentru distrugerea stratului de ozon, motiv pentru care pierderile tehnologice sau accidentale de gaz metan se încearcă a fi reduse sub nivelul impus de prevederile legislaţiei din domeniul protecţiei mediului, legată de toxicitatea emisiilor de poluanţi în atmosferă.

Referitor la vegetaţia şi fauna unui sol prin care trec conductele de gaz metan, trebuie menţionat faptul că în cazul în care concentraţia gazului în sol se menţine o perioadă mai lungă apar efecte nocive asupra faunei şi florei locale, dar aceste efecte sunt strict locale, în urma unei scăpări de gaz(pori sau alte neetanşeităţi), unul din modurile de depistare fiind chiar efectul asupra vegetaţiei care se ofileşte şi-şi schimbă culoarea. Nivelul de încărcare al solului cu metanul emis este direct proporţional cu presiunea gazului în conducta defectă, ori în ultima vrene presiunile sunt relativ scăzute faţă de trecut.

Presiuni exercitate de traficul rutier se manifestă prin:- poluarea factorilor de mediu cu gaze de eşapament, hidrocarburi, Pb, pulberi

antrenate, poluare fonică şi vibraţii- lipsa unor artere stradale bine întreţinute sau lipsa totală a asfaltării în zonele

marginale ale localităţilor- lipsa parcărilor suficiente pentru autovehicule- lipsa de fluidizare a traficului în orele de vârf- contribuţia substanţială la creşterea emisiilor atmosferice de gaze cu efect de

seră şi acidifiantTransportul durabil este singura modalitate viabilă pentru mobilitatea urbană şi

reducerea poluării din trafic. Durabilitatea în transportul urban înseamnă reducerea cantitativă a traficului auto şi îmbunătăţirea calitativă a traficului rămas.

Vehicolele transportului în comun nu mai sunt în centrul atenţiei publice, sectorul este considerat un sector în declin, nu a beneficiat de procese inovative, condiţiile de funcţionare a transportului în comun în interiorul localităţilor s-a înrăutăţit, reducând atractivitatea la public.

În cursul anului 2005 nu s-au semnalat poluări cu efect transfrontier pe teritoriul judeţului Sălaj.

Faţă de anul 2004 a crescut nesemnificativ suprafaţa de teren arabil, o tendinţă crescătoare au suprafeţele de păşuni, vii şi livezi. Pe ansamblu suprafaţa de teren agricol a crescut.

Agroturismul este insuficient dezvoltat, se constată o uşoară evoluţie pozitivă



în revigorarea potenţialului turistic prin dezvoltarea unor proiecte de investiţii cu finanţare externă în zone cu potenţial balnear.


Documents

10apmsj-old.anpm.ro/files/APM Salaj/Rapoarte starea... · Web viewDupă această perioadă populaţia ocupată în industrie a înregistrat o uşoara creştere la nivelul anului 2001,