1

Aplicarea tehnologiei pentru plăcile de ciment armate cu aşchii de lemn

BETONYP

1. Prezentarea plăcilor prefabricate

BETONYP La comenzi speciale fabrica acceptã urmãtoarele operatii la plãcile BETONYP: finisarea - şlefuirea tăierea la dimensiune prelucrarea marginilor găurirea:

În constructii plãcile BETONYP se folosesc la realizarea următoarelor lucrãri: • cofraje pierdute • îmbrăcarea faţadelor • îmbrăcarea pereţilor interiori • protecţie antiincendiu • placarea podelelor • pereţi interiori rezistenţi la sarcină • pereţi exteriori rezistenţi la sarcină • pereţi autoportanţi • podele rezistente la sarcină • tavane suspendate • tavane suspendate rezistente la foc Cu plãcile BETONYP montate pe structurã de lemn se pot realiza următoarele construcţii: instituţii publice instituţii comerciale instituţii de învăţământ spitale centre de divertisment case de locuit case de vacanţă grajduri (clădiri pentru creşterea vitelor) depozite

Aceste diferite aplicaţii se pun în practică prin proiectarea individuală a fiecărei structuri sau placări în parte în funcţie de caracteristicile fizice, mecanice şi termodinamice ale plăcilor prefabricate BETONYP şi de principiile construcţiei clădirilor. (Aceste principii vor fi descrise amănunţit ulterior).

2

2. Principalele proprietăţi, ambalare, transport şi depozitare a plăcilor

prefabricate BETONYP

2.1 Definiţie

Plăcile de beton armate cu aşchii de lemn sunt plăci produse în prese netede din material lemnos, aşchii de lemn, cu adaos de liant (ciment portland) şi aditivi chimici pentru aplicaţii în industria construcţiilor.

2.2 Principalele proprietăţi ale plăcilor prefabricate BETONYP

Principalele proprietăţi ale plăcilor BETONYP sunt: incombustibile (B1 conform cu standardul DIN 4102); rezistente la apă; rezistente la atacul ciupercilor; fără formaldehide şi azbest.

Plăcile prefabricate BETONYP împletesc proprietăţile avantajoase ale cimentului cu acelea ale fragmentelor de lemn tratate cu aditivi chimici. Structura plăcii este stratificată uniform începând de la ambele feţe formate din fragmentele fine de lemn până la stratul central mai grosier. Ambele suprafeţe sunt netede şi au culoarea cimentului gri. Plăcile BETONYP sunt mai uşoare decât materialele de construcţii tradiţionale. Sunt rezistente la ploaie şi îngheţ. Insectele şi ciupercile nu le atacă şi nici nu le afectează suprafaţa. Cu proprietăţi fizice şi mecanice excelente, BETONYP -ul este unul din cele mai importante materiale în construcţiile cu structuri uşoare.

2.3 Ambalarea plăcilor BETONYP

Plăcile de ciment armate cu aşchii de lemn sunt împachetate în fabrică pe suporţi din cherestea sau în stive pe paleţi. Stratul de protecţie de deasupra ce acoperă stiva, este făcut din placă din fibre de lemn sau placă din aşchii de calitate redusă. Stivele sunt prinse cu bandă din oţel sau plastic. Marginile plăcilor prefabricate sunt protejate în zona benzilor de prindere cu muchii de protecţie. Stiva este acoperită cu folie.

2.4 Transportul plăcilor BETONYP

Gata pentru livrare, paleţii pot fi transportaţi cu trenuri de marfa sau camioane. Încărcarea se face mecanizat de SC FALCO şi destinatarul ar trebui să fie de asemenea în posesia unui echipament de descărcare mecanizată.

Beneficiarul are obligatia sã trimitã o masinã corespunzãtoare pentru încãrcarea mecanizatã. Transportul si descãrcarea cade in sarcina cumpărătorului.

2. 5. Depozitarea plăcilor BETONYP

3

Depozitarea adecvată presupune: • Plăcile trebuie stivuite pe suporturi de cherestea dreptunghiulare. Pentru a preveni

deformarea trebuie prevăzuţi suporţi intermediari la o distanţă de minim 0,8 m. (Fig. 1.a.) Lungimea totală a plăcilor trebuie sprijinită de suporţi din cherestea plasaţi cel puţin în patru puncte la distanţe egale. (Fig. 2.a.).

• Stiva trebuie protejată împotriva mizeriei şi umezelii cu o prelată sau folie; • Stivele trebuie de asemenea protejate împotriva umezelii solului; • Când se manevrează plăcile individual, acestea se vor manipula vertical pe una din

muchii (Figura 1); • A se evita umezirea sau uscarea pe o suprafatã.. • A se evita depozitarea pe o muchie. Figura 2 arată modul de depozitare a plăcilor de

BETONYP.

Figura 1. Depozitarea, manipularea mecanică şi manuală a plăcilor BETONYP

Figura 2. Depozitarea corectă şi greşită a plăcilor BETONYP

4

3. Proprietăţile plăcilor BETONYP

3.1 Proprietăţi fizice ale plăcilor BETONYP

3.1.1 Dimensiuni Lungime: 3200 mm + 5 mm

- 0 mm Lăţime: 1250 mm + 5 mm

- 0 mm Grosime: 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 24, 28, 30, 32, 36, 40 mm La comenzi speciale, plăcile pot fi fabricate şi la alte grosimi în domeniul 8-40 mm.

Tabelul 1.

Masa pe unitate de suprafaţă şi toleranţa grosimii în funcţie de grosimea plăcilor

BETONYP.

Grosimea

plăcilor

Masa pe unitate de

suprafaţă (ptr. densitatea

Toleranţa în

grosime (mm)

(mm) de 1450 Kg/m3) clasa I Clasa II

8 10 12

11,5 14,5 17,5

+0,7

14 16 18 20

(22) 24

20,5 23,0 26,0 29,0 32,0 35,0

+1,0

+1,0

28 (30) (32) (36) 40

40,5 43,5 46,5 52,0 58,0

+1.0

+1.5

Pentru plăcile finisate toleranţa este uniformă de +0,3 mm, comparată cu grosimea nominală.

5

3.1.2 Densitate

În conformitate cu cerinţele standardului EN 634, partea 2-a densitatea plăcilor trebuie să fie mai mare de 1000 Kg/m3. Conform cu certificatul Z-9.1.89 (DIBT din Berlin) densitatea trebuie să fie între limitele de 1150-1500 Kg/m3. Conform cu rezultatele testelor efectuate la o temperatură de 20oC şi la umiditatea relativă de 50-60%, şi un conţinut de umiditate a plăcilor de 9%, densitatea plăcilor BETONYP este de 1400 + 100 Kg/m3. Pentru calcule matematice, din motive de securitate, se recomandă creşterea sau scăderea valorii maxime cu 20%.

3.1.3 Conţinutul de umezeală

La fel ca lemnul, în condiţii naturale, plăcile BETONYP îşi echilibrează conţinutul de umiditate la temperatura şi umiditatea din atmosferă. Conţinutul de umezeală în conformitate cu specificaţiile standardului MSZ 6784/4-81 este de 9 + 3% care a fost măsurat la un echilibru hidroscopic corespunzător cu temperatura de 20oC şi umiditatea relativă a aerului de 50-60%.

3.1.4 Caracteristici termodinamice

Tabel 2 Denumire Simbol Valoare Densitate ρ 1400 + 100kg/m3 Căldura specifică C 1,88 kJ/kg K Coeficient conductivitate termică

λ 0,26 W/m K

Rezistenţa la permeabilitatea aerului

Ra 4,66*107 m2sPa/ kg

Coeficient de dilatare termică liniară

α 1,0*10-5K-1

Coeficient de rezistenţă la difuzia vaporilor

µ 22,6

Coeficient de difuzie a vaporilor

D 0,0039

Permeabilitatea la aer 0,133 l/min m2 MPA

Tabel 3: Valori ale rezistenţei Tabel 4: Coeficientul de transfer termice în funcţie de grosimea plăcii termic în funcţie de grosimea plăcii

Grosimea plăcii Mm

Rezistenţa termică R

m2K/W

Grosimea plăcii Mm

Coeficientul de transfer termic “ k “ W / m²K

8 0.0308 8 3.666

10 0.0385 10 3.565 12 0.0461 12 3.471

6

14 0.0538 14 3.381 16 0.0615 16 3.295 18 0.0692 18 3.213 20 0.0769 20 3.136 22 0.0846 22 3.062 24 0.0923 24 2.991 28 0.1077 28 2.860 40 0.1538 40 2.527

3.1.5 Rezistenţa la foc

Testele de rezistenţă la foc au relevat faptul că în timpul incendiului plăcile BETONYP nu eliberează gaze sau vapori inflamabili. Odată acţiunea focului eliminată, plăcile nu mai dogoresc. Conform cu raportul testului EMI nr. M-482/1974 plăcile BETONYP se încadrează în grupa materialelor incombustibile. Valoarea critică a rezistenţei la foc depinde în mare măsură de compoziţia şi poziţia structurii create. Câteva exemple sunt date mai jos (Tabelul 5). Tabelul 5.

Structura

Valoarea critică a rezistenţei la foc

TH [h]

Clasa de combustibilitate

0,95 h

Incombustibil

0,5 h

Incombustibil

7

0,2 h

Incombustibil

0,71 h

Incombustibil

Proprietăţile de rezistenţă la foc a plăcilor BETONYP

Pentru fiecare nouă structură creată, valoarea rezistenţei la foc trebuie testată în conformitate cu cerinţele standardelor în vigoare. În legătură cu rezistenţa la foc a plăcilor BETONYP, iată clasificarea conform cu câteva standarde naţionale: - Standardul Austriac ÖNORM B 3800 clasifică plăcile BETONYP în clasa A ca materiale incombustibile. - Conform cu standardul ÖNORM B 3800, partea 4 viteza de distrugere a plăcilor BETONYP de foc este de 0,38 mm/min. - Standardul ungar MSZ 595/2-79 pag. 4, tabelul 3, numărul de ordine 5, clasifică plăcile BETONYP în clasa de combustibilitate în categoria B1 conform DIN 4102.

3.1.6 Fonoizolaţia

Plăcile din ciment armate cu aşchii de lemn nu sunt potrivite anume pentru fonoizolare. O fonoizolare favorabilă poate fi obţinută numai prin proiectarea adecvată a structurii.

8

Tabel 6. Proprietăţile fonoizolante a plăcilor BETONYP

Grosimea plăcii mm

Coincidenţa frecvenţei critice

Hz

Numărul fonoizolaţiei medii

R (dB) 8 6300 27

10 5000 29 12 4200 30 16 3100 32 18 2800 31 20 2500 32 24 2100 33 28 1800 34

9

Frecvenţa centrală a benzii de trecere, Hz

Nivelul mediu a fonoizolaţiei R=39 dB

Figura 3. Test fonoizolaţie zgomot exterior

10

Frecvenţa centrală a benzii de trecere, Hz

Transmiterea sunetului de impact index EL = + 15 dB

Figura 4. Test fonoizolaţie la impact

11

3.1.7. Rugozitatea suprafeţei Calitatea suprafeţei este determinatã de mãrimea rugozitãţii. Prin metoda pneumatică s-a stabilit cã valoarea rugozitãţii la plãcile BETONYP este de 120 – 150 µm. 3.1.8. Rezistenţa împotriva ciupercilor şi a insectelor Conform standardului Ungar 8888/9 – 69 plãcile BETONYP “ nu se mucegãiesc “ Rezistenţa împotriva ciupercilor a fost încercatã cu ciuperci precum: Coniophora cerebella, Poria vaporaria sau Trametes versicolor. Rezultatele încercarilor au stabilit cã nici una din ciupercile mai sus amintite nu au fost dãunatoare şi s-a stabilit ca plãcile BETONYP sînt “ rezistente la ciuperci “. Încercãrile fãcute la diferite instituţii din Europa au stabilit cã insectele nu atacã plãcile în nici un caz. 3.1.9. Rezistenţa la intemperiile meteorologice Plãcile BETONYP, datorita liantului de ciment, sînt rezistente la intemperiile meteorologice. Exp. Biroul central a SC” FALCO ” SA a avut fundaţia executatã pe o porţiune cu cofraj pierdut din plãci BETONYP iar dupã 20 de ani plãcile n-au avut nici o deformaţie. Plãcile BETONYP, din cauza modificării umiditãtii, îsi schimbã dimensiunile expl. la 20 grade C de la 25% la 90 % de creştere a umiditãţii dimensiunile longitudinale cresc cu max. 0,3 %. La dimensionare aceste schimbãri trebuie luate în calcul. În realitate, totuşi, au fost mãsurate valori mai mici. La Institutul Controlului Calitãţii în Ungaria, la aparatul de FEUTRON, după 96 de ore , 60 grade C şi într-un spaţiu cu umiditate relativã de 100 % s-au mãsurat urmãtoarele schimbãri dimensionale: - în grosime o umflare de: 0.92 % - în lungime o schimbare de: 0.15 % 4.1. Prelucrarea plãcilor BETONYP Prelucrarea plãcilor BETONYP necesitã scule înarmate cu plãcuţe din carburi metalice ( vidia ). Produsele se pot prelucra şi cu scule tradiţionale de mînã dar în acest caz consumul de scule este prea mare. În cazul prelucrãrii manuale se folosesc scule manuale pentru metale. În cazul pralucrãrii mecanizate trebuie asigurată aspirarea prafului. 4.1.2. Debiterea, tãierea si tãierea la dimensiune Recomandată este folosirea sculelor armate cu plãcuţe din carburi metalice.

12

Adincimea de prelucrare trebuie stabilita în aşa fel încît fierãstrãul circular sã iasã foarte puţin din placã cca. 3 – 8 mm. 4.1.3. Gãurirea La aceastã operaţie se pot folosi scule din oţel rapid dar la prelucrarea în serie mare se folosesc burghie armate cu plăcuţe din carburi metalice. Este recomandat o turaţie cît mai mare pentru îmbunătăţirea calitãţii suprafeţei iar avansul de aşchiere trebuie ţinut la valori mai scãzute. Pentru protejarea suprafeţei de ieşire a burghiului este recomandat ca în partea inferioarã sã folosim o bucatã de lemn de esenţã tare. 4.1.4. Frezarea Şi la aceastã operaţie sînt recomandate freze armate cu plãcuţe din carburi metalice. Frezele armate cu plãcuţe înlocuibile asigurã o schimbare rapidã a sculei şi o precizie ridicatã de prelucrare. 4.1.5. Şlefuirea Cu aceastã operaţie se eliminã neregularitãţile îmbinãrilor. Granulaţia hîrtiei abrazive este de 60 – 80. Aspirarea prafului este OBLIGATORIE. 4.1.6. Capsarea şi prinderea cu cuie Plãcile BETONYP se pot prinde cu cuie dupã o gãurire prealabilã.în cazul prinderii la structuri de lemn se pot folosi aparate automate de bãtut cuie sau capsatoare pneumatice. 4.1.7. Prinderea cu şuruburi Pentru prinderea cu şuruburi de lemn sunt indicate şuruburile cu două începuturi. Înşurubarea se poate executa, în vederea ridicãrii productivitãţii, cu aparate electrice sau pneumatice de înşurubare. 4.2. Fixarea plãcilor BETONYP Plãcile BETONYP se pot fixa cu cuie bãtute manual sau cu aparate pneumatice, cu şuruburi de lemn, cu şuruburi şi cu capsare pneumaticã dar trebuie sã avem în vedere următoarele probleme: - înaintea fixãrii cu cuie sau şuruburi plãcile trebuiesc gãurite; gãurirea se executã cu un burghiu D = 0.8 Dc unde Dc este diametrul cuii iar în cazul fixãrii cu şuruburi D = 1.1 Ds unde Ds este diametrul şurubului.

13

Fig . 5. Surub cu doua inceputuri

Fig. 6. Distantele de fixare necesare

14

Distanţele de fixare ncesare sunt date in fig. 6. si tabelul 7. La colturi distantele de fixare aşa trebuiesc formate ca să nu slăbească secţiunea plăcii. La plăciile peste 16 mm grosime este recomandat fixarea cu suruburi. La fiecare modalitate de fixare trebuie asigurată sprijinirea corespunzãtoare a plãcii. Tab. 7. ------------------------------------------------------------------------------------------------------- Grosimea Distanta de fixare la marginea placii placii ------------------------------------------------------------------------------- mm A B C --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 8 , 10 , 12 , 14 20 mm 200 mm 400 mm --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 16 , 18 , 20 , 25 mm 300 mm 600 mm --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 24 , 24 , 28 , 25 mm 400 mm 800 mm ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 40 , 40 mm 600 mm 1200 mm ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 4.3. Formarea îmbinărilor La proiectarea structurilor din plãci BETONYP trebuie avutã în vedere la formarea îmbinãrilor urmãtoarele probleme : - schimbarea dimensiunilor din cauza temperaturii - schimbarea dimensiunilor din cauza umiditãţii - mobilitatea structurii pe care se monteazã - înfluenţele şi sarcinile exterioare ( presiunea vîntului , trepidaţiile etc. ) - elementele de fixare ( tipul, dimensiunea , cantitatea etc.) La formarea imbinarilor trebuie asigurat un suport destul de lat in vederea sprijinirii corespunzatoare a placilor. 4.3.1. Imbinarea vizibila Alaturat va prezentam citeva imbinari ( fig. 7. ) iar in tabelul 8. Sunt date valorile in functie de grosimea placii.

15

Fig 7.

Tab 8.

16

------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Grosimea placii BETONYP ------------------------------------------------------------------------------ simbol sub 14 mm 12 – 24 mm peste 24 ------------------------------------------------------------------------------------ valoarea recomandata in mm ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ a - 11 – 16 max 20 b - min gros / 2 – 2 min 8 c - max 4 max 8 d - gros / 2 – 0.5 gros / 2 -1 e min 3 min 3 min 3 max gros / 3 max 5 max gros / 4 f in functie de dimensiunile placii de obicei 8 – 10 mm. g - 2 x f 2 x f ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ In figurile 8, 9, 10, 11, sunt aratate diferite forme de prelucrare a canturilor. Imbinarile se pot acoperii cu profile din lemn , aluminiu sau plastic aratate in figurile 12 si 13. Fig 8. Prelucrarea canturilor cu lamba si uluc

Grosimea placii BETONYP min 18 mm d1 18 20 22 24 28 32 36 40 n2 6 6 6 8 8 8 8 8 n1 6,5 6,5 6,5 8,5 8,5 8,5 8,5 d2 6,25 7,25 8,25 8,25 10,25 12,25 14,25 16,25 d3 6,5 7,5 8,5 8,5 10,5 12,5 14,5 16,5 α* 2* 2* 2* 2* 1,5* 1,5* 1,5* 1,5* h1 10 10 10 10 10 10 10 10 h2 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5

17

Fig 9. Prelucrarea canturilor cu lamba aplicata

Grosimea placii BETONYP min 16 mm

d1 16 18 20 22 24 28 32 36 40

n2 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3.5 3.5 3,5

d2 5,5 6,5 7,5 8,5 9,5 11,5 13.5 15,5 17,5

α* 2* 2* 2* 2* 1,5* 1,5* 1,5* 1,5* 1,5*

h 10 10 10 10 10 10 10 10 10

Fig 10. Prelucrarea canturilor faltuit

Grosimea placii BETONYP min. 12 mm

18

d1 12 16 18 20 22 24 28 32 36 40

d3 5,5 7,5 8,5 9,5 10,5 11,5 13,5 15,5 17,5 19,5

d2 5.8 7,8 8,8 9,8 10,8 11,8 13,8 15,8 17,8 19,8

h1 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

h2 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9

Fig 11. Prelucrarea canturilor la formarea colturilor

Grosimea placii BETONYP min 16 mm

d1 16 18 20 22 24 28 32 36 40

d2 5,6 6,3 7,0 7,7 8,4 9,8 11,2 12.6 14,0

t1 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 t2 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5

Fig 12. Realizarea imbinarilor

19

Fig 13. Realizarea imbinarilor

4.3.2. Realizarea imbinarilor invizibile La realizarea imbinarilor fara rosturi trebuiesc urmarite diferite solutionari la pereti interiori fata de peretii exteriori. La pertii interiori sub tapet trebuie montat gipscarton sau polistiren elastic. La peretii exteriori se recomanda sisteme de tencuit DRYVIT sau ceva asemanator. 4.4. Lipirea În cazul folosirii adezivului este recomandat ca pãrţile respective sã fie asigurate şi cu cuie sau cu şuruburi. Înaintea aplicãrii metodei este recomandată procurarea de la firmele furnizoare a descrierii concrete a aplicãri. 4.5. Tratarea suprafeţei, zugrãvirea La tratarea suprafeţei plăcilor trebuie avută în vedere următoarele caracteristici : - din cauza conţinutului de ciment plăcile BETONYP sînt bazice - suprafaţa plăcii este netedă si are o absorbţie ridicată - conţinutul de umezeală nu poate să fie mai mare decît 14 % Din cauza stării bazice plăcile BETONYP se pot zugrăvii cu materiale care rezistă la substanţe bazice sau trebuiesc tratate cu grunduri care rezistă la substanţe bazice. Scopul grunduirii este : - scaderea starii bazice - uniformizarea absorbtiei - reducerea absorbtiei umiditatii Pentru grunduire se recomanda grundul CEHALIN comercializat in tara de TRILAK ROMÂNIA. Pentru rectificarea golurilor se recomanda chitul de netezit DEKO comercializat de aceasi firma. Pentru zugraveli interioare sunt recomandate vopselele : DEKOLIT, JUPITER, MERKUR, HERA, AUXILNTEX. Pentru exterior se recomanda sistemele: DEKOLIT, CEHALIN 66 si MODAKRIL. 4.6. Tapetarea

20

În general este recomandat în spaţii locuibile. Pregãtirea suprafeţei : Neregularitãţile suprafeţei şi rosturile îmbinãrilor se gletuiesc. Pentru preluarea eventualelor mişcãri a structurii sub tapet se utilizeazã gipscarton sau polistirol elastic. La montarea gipscartonului sau a polistirolului trebuie avut în vedere ca îmbinãrile acestora sã nu coincidã cu cele ale plãcilor BETONYP . 4.7. Acoperirea cu sisteme PVC Prin sistemul acesta se poate realiza o acoperire elasticã şi fãrã rosturi în spaţii umede ca WC, baie , spãlãtorie etc. 4.8. Acoperirea cu gresie sau faianţã Avînd în vedere că aceastã modalitate realizeazã un strat rigid trebuie respectate urmãtoarele prescripţii : - este foarte important ca structura de bazã sã fie foarte rigidã - faianţa sau gresia se lipeşte rost pe rost - în colţuri rosturile se umple cu materiale elastice ( silicon ) - între BETONYP şi gresie sau faianţã – mai ales în cazul suprafeţelor mari – trebuie format un strat elastic din gipscarton impregnat. Vă rugăm aduceţi-ne la cunoştinţă cerinţele Dumneavoastră. Vă vom răspunde cu mai multe informaţii amănunţite! E-mail: office@globaltrade.ro http://www.globaltrade.ro