030 Beldiman Berecki Beldiman 649-669 · 2019-11-24 · xelor şi ilustrate în trei planşe, cu desene simple, fără legende18. Datele relative la con-textul provenienţei pieselor

ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA

ARHEOVEST

V2

-IN HONOREM DOINA BENEA-

Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie

Timişoara, 25 noiembrie 2017

JATEPress Kiadó

Szeged 2017

Editor: Sorin FORȚIU (cu mulțumiri pentru ajutorul punctual acordat lui Andrei STAVILĂ, Cristian OPREAN, Adrian CÎNTAR și Simona REGEP) Coordonator: Dorel MICLE DVD-ROM: Adrian CÎNTAR WEB: Sorin FORȚIU și Claudiu TOMA Coperta: Alice DUMITRAȘCU Foto copertă: Tudor VREME-MOSER, http://ideatm.ro/wordpress/ Această lucrarea a apărut sub egida:

© ArheoVest, Timișoara, 2017 Președinte Lorena SMADU

www.arheovest.com

ISBN 978-963-315-358-1 (Összes/General) ISBN 978-963-315-360-4 (II. kötet/volumul)

Avertisment: Acest volum digital este o imagine cât se poate de fidelă a celui tipărit.

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate autorilor.

DVD-ROMul conține contribuțiile în varianta color precum și imaginile la rezoluția maximă trimisă de autor.

649

ARTEFACTE PREISTORICE DIN MATERII DURE ANIMALE DESCOPERITE LA

ŞINCAI-CETATEA PĂGÂNILOR, JUD. MUREŞ

Corneliu Beldiman*, Berecki Sándor**, Diana-Maria Beldiman*** * Universitatea din Piteşti, Facultatea de Teologie, Litere, Istorie şi Arte, Departamentul Litere, Istorie şi Arte, Piteşti; [email protected] ** Muzeul Judeţean Mureş, Târgu Mureş; [email protected] *** Şcoala Centrală, Bucureşti; [email protected] Abstract. The archaeological excavations carried out within the site Şincai-Cetatea Păgânilor by Valeriu LAZĂR during 1974–'76 and 1996–'97 revealed an intensive habitation dated from Coțofeni culture. It is one of the most important Coțofeni sites from Transylvania. Among the artefacts, there are 43 objects made of bone, red deer antler and teeth which were published without details by V. Lazăr in 1977. 13 of these artefacts were identified within the collections of Mureș County Museum of Târgu Mureș. Our study aims at presenting the results of a detailed analysis whose object were the 13 pieces already published as well as other five which were not published until now. Most of them were recovered from complexes (huts) dated from the 3rd phase of Coțofeni culture. They were discovered isolated or associated in complexes (2, 3 or 4). The protocol of analysis applies parameters which are standardized and connected to some conventions such as: typological list, listing the codes of pieces, certain aspects examined (sta-tus of conservation, raw material, defining the sequences of manufacturing and use etc.). The extensive examination of the surfaces using the microscope was done. The types identified within the assemblage are: various bone awls (8), red deer antler mattocks made of beam parts (2), red deer antler mattocks made of tines (3), red deer antler debris (beam - 1), bone arrow head (1), bone reel/shuttle (1), pendant/bean made of a perforated pig incisor (1), raw material for an adorn-ment – pig incisive (1). Raw materials were provided by the following species: sheep/goat (6), domestic pig (4), red deer (6), undetermined herbivores (2). The following skeletal materials are presented as raw materials: long bones (metapodial, tibia, radius, ulna, fibula and undeter-mined); red deer antler (beam and tines), teeth (pig incisors). Technological manufacturing aspects refer to the following: the debitage was mostly done by chopping, splitting and frac-turing; the shaping of the pieces was done by chopping, splitting, fracture, abrasion and bilat-eral perforation. The functional role of the artefacts is related to: perforating the hides, tools used for cultivating plants or working wood (hoes, matocks), bone arrow head, bone reel/shuttle, adornments (perforated pig teeth). The activities documented by the osseous materials artefacts are: working hides, weaving, processing textile of vegetal and animal origin, farming, wood working, use of the bow as weapon for hunting or within the intercommunity conflicts, use of adornments. The artefacts made of osseous materials dated from Coțofeni culture were rarely studied in detail according to an modern extensive methodology. Consequently, the results of our analysis contribute in a significant manner to the knowledge of the phenomenon of pro-cessing osseous materials during the Final Aeneolithic. Keywords: adornment, bone tools, Coţofeni Culture, Şincai, technology, use-wear analysis.

650

1. Contextul Situat în Podişul Transilvaniei, într-o zonă deluroasă cu versanţi domoli din

dreaptă văii Lechinţa, afluent al Mureşului, situl fortificat din eneoliticul final – faza finală (III) a culturii Coţofeni – şi epoca bronzului timpuriu (cultura Schneckenberg) de la Şincai-Cetatea Păgânilor ocupă o mică înălţime (cota 490 m), având forma alun-gită, împărţită în două de o şa, cu o terasă inferioară mai mare şi una superioară mai mică, ambele locuite în preistorie (Fig. 1).

Fig. 1. Şincai-Cetatea Păgânilor. Vedere aeriană a sitului

(foto Zoltán CZAJLIK, 9.06.2010).

Spaţiul transilvan înregistrează o mare densitate a siturilor aparţinând culturii Coţofeni. Unul dintre cele mai importante situri ale acestei culturi este cel aflat la Şincai-Cetatea Păgânilor. El a fost semnalat în a doua jumătate a sec. al XIX-lea1; primele săpături au fost efectuate de Endre OROSZ in 1895; acesta este şi primul care a atribuit materialele respective eneoliticului2. Situl a intrat în literatura de specialitate, înregis-trând numeroase referiri3. Multe artefacte apărute în urma cultivării terenului care cuprinde situl au fost culese de către Ion GORJAN, fostul director al şcolii locale. După studiul materialelor arheologice aflate în colecţia şcolară locală, Valeriu LAZĂR, fos-tul director al Complexului Muzeal Judeţean Mureş, Târgu Mureş, a început cercetarea arheologică sistematică, derulată între anii 1974–'76 şi 1996–'97 (Fig. 2). Rezultatele

1 Balázs, 2010, p. 7 (cu bibliografia). 2 Orosz, 1898, p. 322-330; Balázs, 2010, p. 7. 3 Roman, 1976; Balázs, 2010, p. 7 (cu bibliografia).

651

cercetărilor au fost publicate în mai multe rapoarte de săpătură, articole şi studii, fără a epuiza subiectul4. Aşezarea se datează în etapa evoluată (III) a culturii Coţofeni.

Fig. 2. Şincai-Cetatea Păgânilor. Planul sitului şi

amplasarea unităţilor de săpătură5.

Din suprafaţa totală de 1,26 ha a sitului6 s-a cercetat o arie relativ redusă, fiind vizate în special terasele şi elementele de fortificaţie (Fig. 2). Au fost dezvelite 13 locu-inţe de suprafaţă7 dreptunghiulare (una dintre ele cu două încăperi), orientate N–S şi E–V, cu dimensiunile de 4 × 6 m, dar chiar şi de 6 × 11 m, construite pe o structură de pari, documentate arheologic de stratul de chirpici şi arsură deasupra unei podine amenajate, care variază între 9 şi 30 cm. Din sit mai sunt menţionate patru bordeie ova-le, rectangulare sau dreptunghiulare, dar şi numeroase vetre de foc circulare şi rar drep-tunghiulare sau cu gardină dezvelite în interiorul sau în afara complexelor de locuit, un cuptor cu cupolă rotundă, precum şi gropi de provizii şi menajere cu fundul drept sau arcuit, aflate în apropierea locuinţelor8.

Produsele de olărit din acest sit constau din ceramică uzuală în mare parte şi ceramică fină în proporţie redusă. Formele caracteristice sunt vasele de provizii, amfo-rele, castroanele şi străchinile, oalele globulare, cănile, ceştile, paharele, vasele minia-turale imitând pe cele uzuale, tipsiile. Printre materialele speciale din lut se numără un “biberon”, linguri, fusaiole, mosoare, greutăţi pentru războiul de ţesut sau pentru năvod. Ornamentarea ceramicii s-a realizat prin combinarea inciziilor, împunsăturilor

4 Lazăr, 1977; Idem, 1978; Idem, 1980; Idem, 1982; Idem, 1995; Idem, 1998; Balázs, 2010, p. 7 (cu bibliografia). 5 Lazăr, 1977, pl. I; Balázs, 2010, p. 9, fig. 1. 6 Lazăr, 1980, p. 12, tab. 1. 7 Două dintre locuinţe au fost dezvelite probabil în campania din 1989, publicaţiile anterioare acestei date menţionând doar 11 locuinţe de suprafaţă. 8 Lazăr, 1977, p. 31-55; Idem, 1980, p. 17-19; Idem, 1995, p. 253.

652

cu unghia sau cu un instrument, împunsăturilor succesive (Furchenstich), a ornamen- telor în relief sau a celor pictate9.

Din sit provine şi un bogat material litic, printre care lame şi gratoare de silex, obiecte cioplite şi aşchii din cuarțit şi bazalt, unelte şlefuite, printre care o daltă, cinci topoare-dălţi, 21 topoare din care un topor-ciocan, două topoare de luptă, opt şlefui-toare, un cuţit10 şi 11 râşniţe11. Pe lângă piesele litice sunt însemnate şi cele cinci piese confecţionate din cupru nativ: trei sule, o spirală de sârmă şi un pumnal12. Din sit se mai cunosc şi două morminte de înhumaţie cu scheletul dezarticulat, unul dintre ele datat în perioada timpurie a epocii bronzului13.

O parte a materialului arheozoologic a fost analizată, constatându-se prezenţa faunei alcătuite în proporţie de 78,5% din animale domestice (bovine, ovine, porc, cal, câine). Dintre animalele sălbatice sunt menţionate bourul, zimbrul, mistreţul, cervidele şi carnivorele14.

2. Artefacte din materii dure animale Valeriu LAZĂR a publicat 43 de piese din materii dure animale (os, corn de

cerb, dinţi – repertoriu, Tabelul nr. 1), recuperate din casetele G şi G1 (1975) şi din secţiunile G2 şi G3 (1976)15. Este vorba de: 14 vârfuri de os diverse, 17 vârfuri pe ulna provenind de la specii diverse; un dinte perforat; o tibie fragmentară; un segment de corp costal; un segment diafizar de os lung; un segment distal de metapod epifizat; o patină; 6 piese de corn de cerb perforate realizate pe segmente de rază şi de ax16. Ele provin din locuinţe (L4–5, L7–10), din groapa 4/L5 şi, probabil, din inventarul unui mormânt, descoperit în G117. Artefactele sunt menţionate în text, la descrierea comple-xelor şi ilustrate în trei planşe, cu desene simple, fără legende18. Datele relative la con-textul provenienţei pieselor şi la descriere se pot regăsi exclusiv diseminate în cuprin-sul textului şi nu într-o secţiune aparte. Se remarcă identificarea eronată a unor tipuri (“lame de cuţit”, “pumnale”, “sulă” de “colţ de mistreţ” în loc de vârf de săgeată), mate-rii prime (“colţ de lup” pentru incisiv de porc) sau provenienţa diferită menţionată pen-tru aceeaşi piesă (vârf de săgeată)19. Între speciile ale căror oase au fost folosite în con-fecţionarea acestor artefacte se menţionează: ovinele, bovinele, câinele, lupul, căpriorul şi cerbul, fără menţiuni asupra autorului analizei arheozoologice şi a modalităţilor de 9 Lazăr, 1978; Lazăr, 1980, p. 23-28. 10 Cuţitele curbe (Krummesser) precum cel de la Şincai sunt atribuite mai degrabă unui orizont post-Coţofeni, asemenea urme de locuire ulterioare – ale culturii Schneckenberg – fiind docu-mentate şi în situl de la Cetatea Păgânilor (cf. Roman, 1976, pp. 18, 43, 57; Ciugudean, 2000, p. 31). 11 Lazăr, 1977, pl. X-XIII; Idem, 1980, p. 20-22. 12 Lazăr, 1977, pl. XVII; Idem, 1980, p. 23; Idem, 1998; Ciugudean, 2000, p. 34-35. 13 Berecki, Balázs, 2011. 14 Lazăr, 1982; Bindea, 2005; Idem, 2008, p. 78-83. 15 Lazăr, 1977, p. 22, 48. 16 Lazăr, 1977, p. 26 şi urm., pl. XIV-XVI; Idem, 1978, p. 54-55. 17 Lazăr, 1977, p. 34 şi urm. 18 Lazăr, 1977, pl. XIV-XVI. 19 Lazăr, p. 26, 34, 38, 40-41, 47, pl. XIV/1, 8; pl. XV.

653

identificare20. Dintre cele 43 de artefacte din materii dure animale cunoscute la Şincai-Ceta-

tea Păgânilor au putut fi identificate în colecţiile Muzeului Judeţean Mureş, Târgu Mureş numai 13: SCP_1–8, 10–12, 15, 17, cf. repertoriul, Tabelul nr. 1. Dintre cele 30 de piese absente, nu avem la dispoziţie câteva importante, identificabile tipologic după desenele publicate, precum: două vârfuri de os; patina de os; trei vârfuri perforate de corn de cerb21. Alte piese, neidentificate pentru studiu, pot fi şi simple elemente anato-mice, fără urme de intervenţie tehnică, aşa cum sugerează unele detalii ale desenelor22.

Lotul pieselor publicat sumar de V. Lazăr în 1977 a fost republicat şi discutat de-a lungul timpului în literatura de specialitate din România cu mai multe prilejuri, dar de fiecare dată fără a recurge şi la analiza directă23.

Din colecţia muzeului menţionat mai provin 5 piese descoperite în sit, rămase inedite, unele dintre ele regăsite de noi în materialul arheozoologic (SCP_9, 13–14, 16, 18).

Cele 18 piese au format, astfel, un lot care a făcut obiectul unei analize deta-liate, după reperele metodologiei actuale, iar rezultatele sunt prezentate cu prilejul de faţă.

Protocolul de analiză aplică parametrii standard legaţi de convenţii, ordonarea tipologică, listarea indicativelor pieselor, aspecte abordate (stare de conservare, mate-rie primă, definirea etapelor tehnologice ale fabricării şi utilizării etc.). S-a recurs la examinarea sistematică a suprafeţelor în microscopie optică, astfel putându-se decela indicii şi aspecte esenţiale legate de etapele de fabricare şi de utilizare (use-wear analy-sis)24.

Datele privind analiza pieselor SCP_1–18 sunt redate sintetic în Tabelul nr. 1 pentru codurile tipologice ale artefactelor cf. lista25. A se vedea şi lista abrevierilor26.

Cele mai multe artefacte provin din campania anului 1975 (SCP_1–12, 17–18), 3 din campania anului 1976 (SCP_13–15), iar o piesă nu are an de descoperire preci-zat (SCP_16).

Ca locare în cuprinsul sitului, din secţiunea G1 avem 4 piese (SCP_8, 13, 14, 17), iar din secţiunea G3 11 piese (SCP_1–7, 10–12, 15, 18); două piese nu au sec-ţiunea precizată (SCP_9, 16).

Majoritatea pieselor (13) provine din complexe, conform celor publicate de 20 Lazăr, 1977, pl. XIV-XVI; Idem, 1980, p. 22 (cu bibliografia pentru analogii); Ciugudean, 2000, p. 32, pl. 126/8; p. 34, pl. 128 (cu bibliografia pentru analogii). 21 Lazăr, 1977, pl. XIV/4, 15, 20; pl. XVI/3-5. 22 Lazăr, 1977, pl. XIV/6-7; pl. XV/1-8, 12-17. 23 Ciugudean, 2000; Bărbat, 2005, p. 45, 50-52, pl. II/1-26; pl. III/6-9; pl. IV/1-2; Popa, 2009. 24 Beldiman, 2007; Sztancs, 2011. Datorită lipsei spaţiului tipografic, utilizarea (necesară) a bogatului material ilustrativ (microfotograme) elaborat cu ocazia analizei microscopice nu a fost posibilă în lucrarea de faţă; acest lucru se va face cu ocazia unei publicări extensive. Foto-grafiile incluse în Fig. 3–20 au fost realizate de către Corneliu BELDIMAN. 25 Beldiman, 2007; Sztancs, 2011. 26 Din motive deja menţionate (vide nota 23), repertoriul descriptiv detaliat se va publica ulterior.

654

Indicativ Context Tip Specie MtP Deb Fas Util SCP_1 Fig. 3

1975, G3, L7, carou 26, -115 cm, MJM Nr. inv. 5998; Lazăr, 1977, p. 38, pl. XIV/5.

I A7a Vârf pe semimeta-pod proximal de ovicaprine

OC MP Şa, PD/D PD/C, Am Perforator pt. piei

SCP_2 Fig. 4

1975, G3/A, complex închis (L5 sau groapa 4), MJM Nr. inv. 5999; Lazăr, 1977, p. 38, pl. XIV/3.

I A9, Vârf fasonat distal şi proximal realizat pe fragment diafizar de os lung de erbivor nedeter-minabil, probabil vită

Erb, B OL Şa, PD/D, PD/F

Am Perforator pt. piei

SCP_3 Fig. 5

1975, G3, L7, MJM Nr. inv. 6005; Lazăr, 1977, p. 38, pl. XIV/14.

I A28 Vârf pe tibia de ovicaprine

OC T PD/D, PD/F

Am Perforator pt. piei

SCP_4 Fig. 6



OC T PD/D, PD/F

Am, reamenajare

Perforator pt. piei

SCP_5 Fig. 7



OC T PD/D, PD/F

Am, reamenajare

Perforator pt. piei

SCP_6 Fig. 8

1975, G3/E, L10, -25 cm, MJM Nr. inv. 5996; Lazăr, 1977, p. 40-41, pl. XV/11.

I A10 Vârf pe ulna de porc domestic

S U – PD/D, PD/F, Am, reamenajare

Perforator pt. piei

SCP_7 Fig. 9

1975, G3, L10, MJM Nr. inv. 5994; Lazăr, 1977, p. 40-41, pl. XV/9.

I A10 Vârf pe ulna de ovicapine

S U – PD/D, PD/F, Am

Perforator pt. piei

SCP_8 Fig. 10

1975, G1, în zona mormânt M1, strat, -175 cm, MJM Nr. inv. 6000; Lazăr, 1977, p. 26, 47, pl. XIV/10.

I A23 Vârf pe fibula de porc domestic

S F – PD/D, PD/F, Ao/At/Aa

Perforator pt. piei

655


C145, identificat în mate-rialul faunistic, MJM Nr. inv. 7471. Inedit.

I G4 Vârf oblic perforat de corn de cerb

Cr Ax Cn PD/C, PI/C, PD/F

PD/C, PD/F, perf. prin PI/C

Probabil topor-cio-can pt. prelucrarea lemnului, săpăligă

SCP_10 Fig. 12

1975, G3/E, L10, -60 cm, marcaj 425 001 143 007 MJM Nr. inv. 6024; Lazăr, 1977, p. 40-41, pl. XVI/6.


Cr Ax Cn PD/C, PI/C, PD/F

PD/C, PD/F, Am, perf. prin PI/C, Sc, ale-zare prin rotaţie


SCP_11 Fig. 13

1975, G3, carou 29, L8, -112 cm, marcaj 425 001 143 004 MJM Nr. inv. 6022; Lazăr, 1977, p. 37-38, pl. XVI/2.


Cr Rază Cn

PD/C, PI/C, PD/F

PD/C, PD/F, Am, perf. prin PI/C, Sc, Al prin rotaţie


SCP_12 Fig. 14

1975, G3/A, L4, platfor-mă, marcaj 425 001 143 005 MJM Nr. inv. 6023; Lazăr, 1977, p. 34, pl. XVI/6.


Cr Rază Cn

PD/C, PI/C, PD/F

PD/C, PD/F, Aa, perf. prin PI/C, Sc, Al prin rotaţie


SCP_13 Fig. 15

1976, G1, -230 cm, MJM Nr. inv. 7471? Inedit.

V A Corn de cerb – deşeu

Cr Ax, coroa-nă Cn

PD/C, PD/F

– Deşeu

SCP_14 Fig. 16

1976, G1, -230 cm, MJM Nr. inv. 7471? Inedit.

I G9 Vârf oblic perforat de corn de cerb – eboşă

Cr Rază Cn

PD/C, PD/F

– Probabil topor-cio-can pt. prelucrarea lemnului, săpăligă

SCP_15 Fig. 17


II B3 Vârf de săgeată de os

Erb, B OL PD/C, PD/D, PD/F

Ra, Am Armătură de proiectil

SCP_16 Fig. 18

C140/4, 18, recuperat din materialul faunistic, MJM Nr. inv. 7466. Inedit.

Mosor/suveică de os OC R PD/C, PD/D, PD/F

Perf, PI, PD/D, PD/F

Ţesut, mosor/suveică

656


1975, G1, în zona mor-mânt M1, strat, -175 cm, MJM Nr. inv. 6001; Lazăr, 1977, p. 26, 47, pl. XIV/1.

III A1 Pandantiv/mărgea pe incisiv perforat

S D – PD/D, Am, TT, perf rotaţie

Podoabă, pandantiv/mărgea

SCP_18 Fig. 20

1975, G3, strat, MJM Nr. inv. 6018. Inedit.

III A1 Materie primă –pandantiv/mărgea pe incisiv perforat

S D – – Probabil podoabă, pandantiv/mărgea

Tabelul nr. 1. Şincai-Cetatea Păgânilor. Artefacte din materii dure animale. Repertoriu. Datele sintetice ale analizei.

Complex Indicativ piese Efectiv

L4 SCP_12, 15 2 L5/Gr4 SCP_2 1

L7 SCP_1, 3, 4, 5 4 L8 SCP_11 1 L10 SCP_6, 7, 10 3

M1 (probabil) SCP_8, 17 2 Fără context precizat SCP_9, 13, 14, 16, 18 5

Tabelul nr. 2. Şincai-Cetatea Păgânilor. Contextul artefactelor din materii dure animale

şi asocierea lor în complexe

657

autorul cercetărilor; asocierea reiese din datele Tabelului nr. 2. Se remarcă prezenţa a patru piese (vârfuri de os) în inventarul L7 şi a trei piese (două vârfuri de os şi un vârf oblic de corn de cerb) în inventarul L10. Apartenenţa pieselor SCP_8 şi SCP_10 la inventarul mormântului nu este asigurată.

Tipurile reprezentate în lotul analizat sunt: vârfuri de os (8), vârfuri oblice pe ax de corn de cerb (2), vârfuri oblice pe rază de corn de cerb (3), deşeu de corn de cerb – ax şi coroană (1), vârf de săgeată de os (1), mosor/suveică de os (1), pandantiv/măr-gea pe incisiv perforat (1), materie primă pentru podoabă – incisiv de porc domestic (1).

Materiile prime provin de la următoarele specii: ovicaprine (6), suine domes-tice (4), cerb (6), erbivore nedeterminabile (2). Ca elemente scheletice sunt prezente: oasele lungi (10 piese, dintre care: metapod 1, tibia 3, radius 1, ulna 2, fibula 1, nede-terminabile 2); corn de cerb (6 piese, dintre care: 3 realizate pe segmente de ax şi 3 realizate pe segmente de raze); dinţi (2 piese).

Aspectele tehnologiei de fabricare includ mai multe aspecte care se detaliază în continuare. Debitajul predominant s-a realizat prin PD/C, PD/D, PD/F; rar au fost aplicate procedee precum PI/C şi Şa. Fasonarea s-a efectuat prin: PD/C, PD/D, PD/F şi frecvent prin Am; 3 piese au PA reamenajată (vârfuri de os, SCP_4-6); perforarea pieselor de corn de cerb s-a realizat prin PI/C bilaterală, Sc, Al prin rotaţie alternativă; perforarea piesei de podoabă (incisiv de porc) a inclus: prepararea bilaterală a suprafe-ţei prin Am, utilizarea sfredelului prin rotaţie rapidă.

O menţiune specială se cuvine a fi făcută asupra piesei SCP_9, a cărei fabri-care a fost întreruptă la momentul amenajării perforaţiei; analiza urmelor de debitaj şi de fasonare a permis decelarea precisă a etapelor realizării vârfurilor oblice perfo-rate pe segment de ax de corn de cerb, situaţie mai rar întâlnită în studiul artefactelor din materii dure animale27.

În privinţa rolului funcţional putem enumera prezenţa: perforatoarelor pentru piele (vârfurile de os SCP_1–8); a uneltelor pentru prelucrarea solului sau a lemnului (vârfurile oblice de corn de cerb, eboşe, deşeuri SCP_9–14); a vârfului de săgeată de os SCP_15; a mosorului/suveicii de os SCP_16; a podoabelor (dinte de porc perforat SCP_17; dinte de porc – materie primă pentru podoabă SCP_18).

O altă menţiune specială facem asupra mosorului/suveicii de os SCP_16, tip de piesă rar semnalat între artefactele preistorice din materii dure animale descoperite în România; câteva piese similare provin din aşezarea de la Bod-Priesterhügel, jud. Braşov; acestea nu au fost încă identificate în colecţiile muzeale şi analizate în mod detaliat28.

Activităţile documentate de artefactele din materii dure animale sunt: procesa-rea pieilor; ţesut, procesarea fibrelor textile de origine vegetală şi/sau animală; agricul-tură, grădinărit; prelucrarea lemnului; utilizarea arcului ca armă de vânătoare sau ca armă de atac în conflicte inter/intracomunitare; utilizarea elementelor de podoabă.

27 Observaţii foarte utile privind tehnologia perforării cornului de cerb a prilejuit, între alte cazuri, şi analiza unui pandantiv realizat pe segment distal de rază de corn de cerb, aparţinând culturii Coţofeni, descoperit la Ohaba-Ponor-Peştera din Bordu Mare – cf. Beldiman, Sztancs, 2005b. 28 Lazarovici, Lazarovici, 2010 (cu bibliografia).

658

Procesarea materiilor prime de origine scheletică animală se făcea în mediul intra-sit; provenienţa lor este exclusiv indigenă, din mediul domestic (specii precum vita, oaia/capra, porcul) sau din vecinătatea sitului (corn de cerb căzut, cules din pădu-re).

Analogiile artefactelor analizate se regăsesc în numeroase situri din Transil-vania, Banat şi Oltenia. Cu această ocazie nu am avut intenţia realizării unei listări extensive a pieselor similare din aria culturii Coţofeni. Frecventa publicare sumară şi ilustrarea simplificată (desene) a acestui gen de descoperiri fac, de multe ori, dificilă identificarea precisă a analogiilor.

SCP_1 Vârf pe semimetapod proximal de ovicaprine: Sebeş-Râpa Roşie, Aiud – Bărbat, 2005, p. 50, pl. II/28-29, 37-38; Ciugudean, 2000, p. 32, 251, pl. 125/34; Sztancs, 2011, p. 130-132, pl. 168/1; p. 910, pl. 176/1-2; Câlnic-Dealul Mare – Sztancs, 2011, p. 140-146,pl. 172/1-2; Băile Herculane-Peştera Hoţilor, Dubova-Cuina Turcului – Roman, 1976, p. 116, pl. 11/6, 11,13; Şeuşa-Gorgan – Sztancs, 2011, p. 181-216, 890, pl. 157/7-9; diverse situri Coţofeni – Popa, 2009, p. 390-394 (repertoriu şi bibliografie).

SCP_2 Vârf fasonat distal şi proximal realizat pe fragment diafizar de os lung de erbivor nedeterminabil, probabil vită: Băile Herculane-Peştera Hoţilor – Ciugudean, 2000, p. 32, 116, pl. 11/10, 12; Boarta – Bărbat, 2005, p. 50, pl. II/32; Sztancs, 2011, p. 467-469, pl. 171/13-14; Câlnic-Dealul Mare – Sztancs, 2011, p. 140-146, pl. 172/7; diverse situri Coţofeni – Popa, 2009, p. 390-394 (repertoriu şi bibliografie).

SCP_3-5 Vârf pe tibia de ovicaprine: Câlnic-Dealul Mare – Sztancs, 2011, p. 140-146, pl. 172/6; Diverse situri Coţofeni – Popa, 2009, p. 390-394 (repertoriu şi bibliografie).

SCP_6 Vârf pe ulna de porc domestic: Agrij, Limba, Vinţu de Jos – Bărbat, 2005, p. 50, pl. II/30, 36, 39; Sztancs, 2011, p. 169, 909, pl. 175; Băile Herculane-Peştera Hoţilor – Ciugudean, 2000, p. 32, 116, pl. 11/8; diverse situri Coţofeni – Popa, 2009, p. 390-394 (repertoriu şi bibliografie).

SCP_7 Vârf pe ulna de ovicaprine: Cerişor-Peştera Cauce – Sztancs, 2011, p. 410-444, 882, pl. 149/2; Beldiman, Sztancs, 2005a; Şeuşa-Gorgan – Sztancs, 2011, p. 181-216, 890, pl. 157/28; Diverse situri Coţofeni – Popa, 2009, p. 390-394 (repertoriu şi bibliografie).

SCP_8 Vârf pe fibula de porc domestic: Şeuşa-Gorgan – Sztancs, 2011, p. 181-216, 891, pl. 158/27; Diverse situri Coţofeni – Popa, 2009, p. 390-394 (repertoriu şi bibliografie).

SCP_9-10 Vârf oblic perforat pe rază de corn de cerb: Boholt-Ciuta – Sztancs, 2011, p. 410; Bocşa Montană-Colţan – Bărbat, 2005, p. 50, pl. II/27; p. 51, pl. III/4-5; p. 52, pl. IV/3-7, 9; Gumă, Săcărin, 1981, p. 92-94, pl. XXVI-XXVIII; Cerişor-Peştera Cauce – Sztancs, 2011, p. 410-444, 884, pl. 149/5-7; Beldiman, Sztancs, 2005a; Câlnic-Dealul Mare – Sztancs, 2011, p. 140-146, pl. 172/13-15; Dubova-Cuina Turcului – Roman, 1976, p. 116, pl. 11/9; Măgura Căpudului, Sebeş-Râpa Roşie, Boarta, Aiud – Bărbat, 2005, p. 53, pl. V/1-2, 4-5, 16-19; Ciugudean, 2000, p. 32, 251, pl. 125/1-2; Sztancs, 2011, p. 130-132, pl. 168/2-6;

659

Sztancs, 2011, p. 136-138, 907, pl. 173/1-2, 6; p. 910, pl. 176/3-4; Giurtelecu Şimleului-Coasta lui Damian – Bejinariu, 2005, p. 55, 75, pl. IV/5-6; diverse situri Coţofeni – Popa, 2009, p. 405-411 (repertoriu şi bibliografie).

SCP_11-12 Vârf oblic perforat pe ax de corn de cerb: Bocşa Montană-Colţan – Bărbat, 2005, p. 52, pl. IV/8, 10-12; Gumă, Săcărin, 1981, p. 92-94, pl. XXVI-XXVIII; Boarta-Cetăţuie – Sztancs, 2011, p. 467-469, 905, pl. 171/20-24; p. 909, pl. 178-179; Câlnic-Dealul Mare – Sztancs, 2011, p. 140-146, pl. 172/4; Măgura Căpudului – Bărbat, 2005, p. 53, pl. V/3; Gligor, 1999, p. 76, 78, pl. XIII/1-4; Sztancs, 2011, p. 136-138, pl. 173/4-5, 7-8; Giurtelecu Şimleului-Coasta lui Damian – Bejinariu, 1994, 24, pl. IX/4-5; Şincai-Cetatea Păgânilor – Lazăr, 1977, pl. XVI/3-5; Ohaba-Ponor-Peştera din Bordu Mare – Sztancs, 2011, p. 444-447, 898, pl. 165; Beldiman, Sztancs, 2005b (pandantiv); diverse situri Coţofeni – Popa, 2009, p. 405-411 (repertoriu şi bibliografie).

SCP_13 Corn de cerb – deşeu: Diverse situri Coţofeni – Popa, 2009, p. 405-411 (repertoriu şi bibliografie).

SCP_14 Vârf oblic perforat de corn de cerb – eboşă: Bocşa Montană-Colţan – Bărbat, 2005, p. 50, pl. II/27; p. 51, pl. III/4-5; p. 52, pl. IV/3-7, 9; Gumă, Săcărin, 1981, p. 63-64, 92-94, pl. XXVI-XXVIII; Măgura Căpudului, Sebeş-Râpa Roşie, Boarta, Aiud – Bărbat, 2005, p. 53, pl. V/1-2, 4-5, 16-19; Ciugudean, 2000, p. 32, 251, pl. 125/1-2; diverse situri Coţofeni – Popa, 2009, p. 405-411 (repertoriu şi bibliografie).

SCP_15 Vârf de săgeată de os: Şeuşa-Gorgan – Beldiman et alii, 2005, p. 48, pl. 3/25, 36; Sztancs, 2011, 181-216, 891, pl. 158/25, 36; Popa, 2009, p. 397.

SCP_16 Mosor/suveică de os: Bod-Priesterhügel – Lazarovici, Lazarovici, 2010 (cu bibliografia); Şincai-Cetatea Păgânilor – Lazăr, 1977, p. 26 şi urm.; Lazăr, 1978, p. 54-55 (piese ceramice); Diverse situri Coţofeni – Popa, 2009, p. 381-383 (mosoare ceramice, repertoriu şi bibliografie).

SCP_17 pandantiv/mărgea pe incisiv perforat: Băile Herculane-Peştera Hoţilor – Ciugudean, 2000, p. 32, 258, pl. 132/7, 13-15; Roman, 1976, p. 152, pl. 52/22, 37-39; Giurtelecu Şimleului-Coasta lui Damian – Bejinariu, 2005, p. 55, 76, pl. V/3; Cerişor-Peştera Cauce – Sztancs, 2011, p. 410-444, 885, pl. 152; Beldiman, Sztancs, 2005a; Şeuşa-Gorgan – Sztancs, 2011, p. 181-216, 895, pl. 162/14-16; diverse situri Coţofeni – Popa, 2009, p. 656-667 (repertoriu şi bibliografie).

SCP_18 Materie primă –pandantiv/mărgea pe incisiv perforat: Diverse situri Coţofeni – Popa, 2009, p. 656-667 (repertoriu şi bibliografie).

Artefactele din MDA atribuite culturii Coţofeni au fost rareori studiate în deta-liu conform metodologiei actuale. Dintre excepţii menţionăm loturile descoperite la Câlnic-Dealul Mare, Cerişor-Peştera Cauce şi Şeuşa-Gorgan29. Acestora li se adau-gă cu prilejul de faţă materialele de la Şincai-Cetatea Păgânilor.

29 Beldiman et alii, 2005; Beldiman, Sztancs, 2005a; Sztancs, 2011, p. 140-146, 410-444, 181-216.

660

Deşi nu este prea numeros şi nu dispune de date complete relative la contextul descoperirii, lotul de artefacte din materii dure animale analizat sporeşte cu date impor-tante repertoriul descoperirilor de acest gen din România.

Ca şi contribuţii notabile se pot remarca: analiza unui lot diversificat de vâr-furi realizate pe oase lungi de mamifere; definirea etapelor tehnologice ale realizării vârfurilor oblice pe ax de corn de cerb; analiza mosorului/suveicii de os; analiza pan-dantivului/mărgelei pe incisiv de porc.

Rezultatele analizei etalate cu acest prilej contribuie în mod semnificativ la cunoaşterea fenomenului procesării materiilor dure animale şi al utilizării artefactelor respective în eneoliticul final.

ABREVIERI Aa – Abraziune axială; Ad – Adâncime; Al – Alezare; Am – Abraziune multidirec-ţională; Ao – Abraziune oblică; At – Abraziune transversală; B – Bovine; C (C145) – Complex?; CD – Calibru distal; Cn – Corn (de cerb); Cr – Cerb; D – Dinte; Deb – Debitaj; Diam – Diametru; Dist – Distanţa; DR – Drept, dreaptă; ED – Extremitatea distală; EP – Extremitatea proximală; Erb – Erbivor nedeterminabil; Ext – Exterior; F – Fibula; FA – Faţa anterioară; Fas – Fasonare; FI – Faţa inferioară; FL – Faţa late-rală; FM – Faţa mediană; FP – Faţa posterioară; FS – Faţa superioară; G (G1, G3) – Secţiuni indicate cu sigle; Int – Interior; L – Lungime, Lustru, Locuinţă de suprafaţă (vezi contextul); Lăţ – Lăţime; LPA – Lungimea părţii active; Ltot – Lungimea totală; Max – Maxim; MD – Marginea dreaptă; MJM – Muzeul Judeţean Mureş, Tg. Mureş; MS – Marginea stângă; MtP – Materie primă; OC – Ovicaprine; OL – Os lung; PA – Partea activă; PD – Partea distală; PD/C – Percuţie directă/cioplire; PD/D – Percuţie directă/despicare; PD/F – Percuţie directă/fracturare; Perf – Perforaţie; PI/C – Percuţie indirectă/cioplire; PM – Partea mezială; PP – Partea proximală; R – Rază (de corn de cerb); Radius (vezi contextul); S – Suine domestice; Sc – Scobire, excavare (spon-giosa); SCP – Şincai-Cetatea Păgânilor; ST – Stâng, stângă; Şa – Şănţuire axială; T – Tibia; Tc – Tocire; TrT – Tratament termic; TT – Tăiere transversală; U – Ulna; Util – Utilizare (ipotetică).

661

Fig. 3. Vârf de os SCP_1.



662




663



Fig. 12. Vârf oblic de corn de cerb SCP_10.

664



665


Fig. 15. Corn de cerb – Deşeu SCP_13.

Fig. 16. Corn de cerb – Materie primă SCP_14.

666

Fig. 17. Vârf de săgeată de os SCP_15.

Fig. 18. Mosor/suveică de os SCP_16.

667

Fig. 19. Pandantiv/mărgea pe dinte perforat SCP_17.

Fig. 20. Materie primă – Dinte SCP_18.

668

BIBLIOGRAFIE Balázs, 2010 Áldor Csaba BALÁZS, The Coţofeni site from Şincai-Cetatea Păgânilor

(Mureş County). The 1996-1997 campaigns, În: Marisia. Studii şi mate-riale, 30, Arheologie, 2010, pp. 7-24.

Bărbat, 2005 Ioan Alexandru BĂRBAT, Unelte de os şi corn din cultura Coţofeni. Metode de prelucrare, În: Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia, Facultatea de Istorie, 2005, pp. 45-53.

Bejinariu, 1994 Ioan BEJINARIU, Materiale arheologice preistorice din colecţia Şcolii Generale Nr. 1 din Şimleu Silvaniei, În: Acta Musei Porolissensis, 18, 1994, pp. 11-24.

Bejinariu, 2005 Ioan BEJINARIU, Cercetările arheologice de la Giurtelecu Şimleului - „Coasta lui Damian” (III). Descoperirile culturii Coţofeni, În: Sargetia. Acta Musei Dvensis, 33, 2005, pp. 51-93.

Beldiman et alii, 2005

Corneliu BELDIMAN, Marius-Mihai CIUTĂ, Diana-Maria SZTANCS, Industria materiilor dure animale în preistoria Transilvaniei: descope-ririle aparţinând epocii eneolitice de la Şeuşa-„Gorgan”, com. Ciugud, jud. Alba, În: Apulum, 42, 2005, pp. 27-52.

Beldiman, 2007

Corneliu BELDIMAN, Industria materiilor dure animale în preistoria României. Resurse naturale, comunităţi umane şi tehnologie din paleo-liticul superior până în neoliticul timpuriu, Ediția a doua, Asociaţia Română de Arheologie, Studii de Preistorie – Supplementum 2, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti, 2012 (editio princeps, 2007), 372 pg., ISBN 978-606-647-444-3, CD-ROM.

Beldiman, Sztancs, 2005a

Corneliu BELDIMAN, Diana-Maria SZTANCS, Industria preistorică a materiilor dure animale din Peştera de la Cauce, sat Cerişor, com. Lelese, jud. Hunedoara, În: Sabin Adrian LUCA, Cristian ROMAN, Dragoş DIACONESCU, Horia CIUGUDEAN, Georgeta El SUSI, Corneliu BELDIMAN, Diana-Maria SZTANCS, Cercetări arheolo-gice în Peştera Cauce (II), Ed. Economică, Sibiu, 2005, 254 pg., ISBN 973-709-158-2; pp. 155-254.

Beldiman, Sztancs, 2005b

Corneliu BELDIMAN, Diana-Maria SZTANCS, Piese preistorice de podoabă descoperite în peşteri hunedorene, În: Corviniana. Acta Musei Corvinensis, 9, 2005, pp. 41-79.

Berecki, Balázs, 2011

Sándor BERECKI, Áldor Csaba BALÁZS, Discoveries belonging to the Schneckenberg Culture from Şincai, Transylvania, În: Rita E. NEMETH, Botond REZI, Sándor BERECKI (eds), Bronze Age Rites and Rituals in the Carpathian Basin. Proceedings of the International Colloqui-um from Târgu Mureş, Bibliotheca Mvsei Marisiensis, Seria Archaeo-logica, IV, Ed. Mega, Târgu Mureş, 2011, 380 pg., ISBN 978-606-54 3-156-0; pp. 59-76.

Bindea, 2005

Diana BINDEA, Fauna culturii Coţofeni din Transilvania, În: Marmaţia. Arheologie, Muzeul Judeţean Maramureş, 8/1, 2005, pp. 57-69.

Bindea, 2008 Diana BINDEA, Arheozoologia Transilvaniei în pre- şi protoistorie, Ed. Teognost, Cluj-Napoca, 2008, 464 pg., ISBN 973-7696-018, 978-973-7696-014.

669

Ciugudean, 2000

Horia CIUGUDEAN, Eneoliticul final în Transilvania şi Banat: cul-tura Coţofeni, Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica, 26, Ed. Mirton, Timişoara, 2000, 282 pg., ISBN 973-585-178-4.

Gligor, 1999 Adrian GLIGOR, Materiale arheologice aparţinând culturii Coţofeni din aşezarea Măgura Căpudului (jud. Alba), În: Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia, Facultatea de Istorie, 1999, pp. 63-81.

Gumă, Săcărin, 1981

Marian GUMĂ, Caius SĂCĂRIN, Descoperiri Coţofeni inedite de la Bocşa Montană-„Colţan” (judeţul Caraş-Severin), În: Banatica, 6, 1981, pp. 59-95.

Lazarovici, Lazarovici, 2010

Gheorghe LAZAROVICI, Cornelia Magda LAZAROVICI, Despre fazele A1 ale grupelor Ariuşd şi Cucuteni, În: Angustia, 14, 2010, pp. 27-108.

Lazăr, 1977 Valeriu LAZĂR, Aşezarea Coţofeni de la Şincai (jud. Mureş), În: Marisia, VII, 1977, pp. 17-56.

Lazăr, 1978 Valeriu LAZĂR, Aşezarea Coţofeni de la Şincai (jud. Mureş) (II), În: Marisia, VIII, 1978, pp. 35-56.

Lazăr, 1980 Valeriu LAZĂR, Aşezări de înălţime cu terase Coţofeni în Transilvania (III), În: Marisia, X, 1980, pp. 11-30.

Lazăr, 1982 Valeriu LAZĂR, Aşezări de înălţime cu terase ale culturii Coţofeni în Transilvania. B. Consideraţii generale social-economice şi istorice (IV), În: Marisia, XI-XII, 1982, pp. 31-40.

Lazăr, 1995 Valeriu LAZĂR, Repertoriul arheologic al judeţului Mureş, Casa de Editură Mureş, Târgu Mureş, 1995, 358 pg., ISBN 973-9087-31-0.

Lazăr, 1998 Valeriu LAZĂR, Considerations on some objects of copper discovered at Şincai-„Cetatea Păgânilor”, Mureş County, În: Apulum, XXXV, 1998, pp. 43-45.

Orosz, 1898 Endre OROSZ, Mező-Sámsond ősemberi telepei, În: Erdélyi Múzeum, Kolozsvár, XV, 1898, pp. 320-335.

Popa, 2009 Cristian Ioan POPA, Cultura Coţofeni. Cu privire specială asupra Transilvaniei, Teză de doctorat, coordonator ştiinţific prof. univ. dr. Iuliu Adrian PAUL, Universitatea "1 Decembrie 1918", Facultatea de Istorie şi Filologie, Alba Iulia, 2009, 621 pg. text, planşe (ms).

Roman, 1976 Petre I. ROMAN, Cultura Coţofeni, Biblioteca Arheologică, XXVI, Ed. Academiei, Bucureşti, 1976, 216 pg.

Sztancs, 2011 Diana-Maria SZTANCS, Industria materiilor dure animale în neo-eneo-liticul din Transilvania. Repertoriu, tipologie, studiu paleotehnologic, date privind paleoeconomia. Baze de date, Teză de doctorat, Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu, 2 vol., 950 pg. (ms).

Documents

030 Beldiman Berecki Beldiman 649-669 · 2019-11-24 · xelor şi ilustrate în trei planşe, cu desene simple, fără legende18. Datele relative la con-textul provenienţei pieselor