009 - Sigmund Freud

5/10/2018 009 - Sigmund Freud

1/32


2/32

Sigmund Freud Nurnaru l 9PROLOG 4

VIATA ~I VREMURILE 6Cercetatorul de suf'lete care s-a aventuratin studiul misterelor mintii umaneSiggie al ei eel pretiosDepasirea discrirninarii evreilorOeseoperirea minunilor minti iOescoperirea inconstientuluiPsihanaliza este recunoscutaUltimii ani, petrecuti cu onoarePle-drea din Viena

EVENIMENTE MARCANTE 20Noul mod de a explora mintea urnana

VIETI PARALElE 24Toti erau incantat i de teoriile privind uluitorul psihic uman

INFLUENTE MAJORE 28Epoca noua continua sa descopere misterele mintil umane

Pentru or iee informat ie sau lamur ire ,contactati-ne la telefonul: (021140,10.888 sau trirnitef un e-rnall ta intofddeaqostini. ro

Servicii pentru clienti: de luni p a n a vineri, lntre orele 10:00 - 15:00Pentn, 0 mai buna deservire solicitat i lntetdeauna publicatia de L a acslasi punct de vanzare

~i in tor rna tl vanzatoru l asupra in tent iei de a cumpilra $i apari ti ile ur rristoare,Pentru oriee infor rna tle, lamuri re, inlocui re de exernplare sau comenzi

de numere anterioare, sunst i-ne la tel, ( 021 ) 4010888Pentru informat ii ! ;i i cornenzi de numere anter ioare, c it itor ii din Republ ica Moldova

pot suns la (0 22 ) 2 1,0 7.9 8 - Paiamedia, Chi!1inau_

Vizita!i site-ul nostru Laadresa, www.deagostini.ro

ED ll lE S ;; 'P T AMANA LAEDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRLEDITOR: Petros KapnistosMANAGER ECONOMIC: Fotis FotiouMANAGER DE REDAqlE ~I PRODUqIE: Virginia KoutroubasADRESA: Vul iagmenis 44-46, 166 73 AlenaMARKETING MANAGER: Michalis KoutsoukosPRODUCT MANAGER: Nasita KortesaCOORDONATOR DE PRODUqIE: Carol ina PoulidouMANAGER OISTRIBUTIE, Evi BOlaMANAGER LOGISTICA ~I DPERATII: Dimitris PasakalidisCODRDDNATDR LOGISTICA:;;I DPERATII: Antonis UoumisADAPTARE PENTRU LlMBA ROMANA:Fast Trans la te, Best Communica tion Med ia SRLDTP: RAYTIPji ,RIRE ~I LEGARE: NIKI EKDOTIKI SADIRECTOR DE PRODUCTIETIPOGRAFIE: STELIOS KRITSDTAKISIMPORTATOR: Media Service Zawada S.R_LCountry Manager: Mariana Mihal!anMarketing Manager: Adina Boj id iRedactor, Gabriela MunteanDistr ibution Manager: Dan lordacheADRESA: str . Louis Pasteur nr. 38 , et.l. ap.S,sector 5, Bucuresti , RomaniaTelefon: (+401 21318 7398DISTRIBUITOR: Hiparion SA 2007 De AGOSTINI Hel las 2003 K.K, De AGOSTINI JAPAN

ISSN: 1791-0765

Fotografii: Uniphota Press, Garbis Japan, De Agostini PictureLibrary

P r et u l nume r eto rPretul p rimului numar . 2 ,99 LEI/ 14 ,50 MOLPre tul celui de-al do ilea numar $ ia l tuturor celor lal te numere:5 ,99 LEI / 29 ,99 MOL

Nu ratati biblioratturile specialein carepUle!i colectiona seria 100de personalita!i IBiblioralturile sunt disponibile la chioscuriledeziare la pretul de6,99LEI/35 MOLDeAgostiniva anunta datele de publicarea bibliorafturilor in seria dereviste.

Drepturile tuturor textelor S afla sub copyright. Este interzlsareproducerea, stocarea, transmiterea sau utilizarea comercialil amater ia lelor, sub once forma, tara acordul ser is al editorului.

Edi to ru l i-?i rezerva drep tul de a seh imba ordinea publ icar iipersona li ta ti lor sau de a IeTnlocui eu a ltete.
http://www.deagostini.ro/http://www.deagostini.ro/


3/32


4/32

Sigmund Fre dCe viata a dus Freud?

C)o_jo0:::o,

L UMI~A S=ERA~TEI P:NTRU 0 civi l izatie 5?tiinti~lea mo-derna, naseuta odata eu Rena5?terea, a devenit 0 rea-litate prin revolutia industrials de la sfarsitul seeolului aXIX-lea 5?is-a raspandit, In eele din urrna, asupra fiecaruiaspect al vietii, de 1acorpul uman la spatiul interstelar. Damai rarnascsc inca un hotar dincolo de care flacara stiintei,nu patrunsese ... profunzimile sufletului uman.La sforjitul secolului, Viena afast locul in care un singur psihi-atru s-a luptat pentru a aduce la lumina zilei secreteleiniunecate

ale lumii care zace ascunsd in addncurile sujletului uman ...SIGMUND FREUD

De5?i Iaptul ca era de onglne evreu a insemnat pentruel nenurnarate confruntari cu atitudinea discriminatorieoamenilor, iar cercurile academice vieneze au refuzat sa-rccunoasca. a postulat un tararn pana atunei neconceput,..inconstientul". Aceasta teorie uriica a rcusit sa supraviotu-iasca tuturor interpretarilor eronate si lipsei de inteleqere siprin ea, s-au pus bazele unui nou domeniu de studiu, nurrutpsiharializa. Un om care s-a avantat cu histuriul in labirintulsufletului uman. Sigmund Freud,. ce viata a dus e1 oare?


5/32

, 1 ' , ' : 1 J l I ! I ;tljI'illlt:l1'In anii 1790 n Mesmer pune bazele terapiei prin hipnoza1793 U 5e infiinteaza 5pitalul de boli mintale Pinel Modern1848 U Franz Josef I se urca pe tron1856 ~ 5e naste Freud1860 U Freud se rnuts la Viena1867 U Este emis un ordin prin care se interzice discriminarea evreilor II1873 U Freud intra la Universitatea din Viena1876 U Freud studiaza in Italia1885 U Freud studiaza sub Tndrumarea lui Charcot1886 U Freud se casatoreste cu Martha. Freud I~i deschide clinica de psihiatrie1895 U Se publica .Studiile asupra isteriei"1899 U Se publica ..Interpretarea viselor"1900 U Oaspartirea de Fliess1902 U Se infiinteazs Societates de psihologie de miercuri1908 U Are loc primul Congres International de Psihanaliza1909 0 Viziteaza America1910 U Freud It exarnineaza pe Mahler. 5e Infiinteaza Asociatia lnternationals de Psihanaliza1911 U 5urvine ruptura de Adler1914 U lzbucneste Primul Razboi Mondial. 5urvine ruptura de Jung1917 U 5e publica .Prelsqeri de introducere In psihanaliza1922 U Freud este internat In spital cu cancer la maxilarul superior1923 U 5e publica .Eul si sinele"1924 U Dectaratia care da nastere 5uprarealismului1930 U Prirneste Premiul Goethe pentru literature1932 U 5chimb de scrisori cu Einstein1933 U Nazistii ard carti, Hitler torrneaza un nou guvern al Germaniei1938 U Familia Freud fuge din Viena. Nazistii anexeaza Austria1939 U Freud moare la Londra1961 U Moare Jung1982 U Moare Anna Freud


6/32

Via ta s i v rem u rile,Cercetatorul de suflete cares-a aventurat in studiulmisterelor mintii umaneDesi la inceputul seeolului al XIX-lea, medieina rnoderna a inregistrat progresesernnificarive, nu am ajuns niei pana aeum sa cunoastem eu adevarar sufletuluman. Freud, caruia diseriminarea etnica nu i-a permissa-i continue cercetarile, a fost fortar sa se reorienteze carre amplul domeniual "ineontientului", ascuns in profunzimile suflerului uman.Mai apoi, de-a lungul carierei sale de psihiatru, si-a dedicat cercetarileadevaratei naturi a oamenilor.

Siggie a l e i e eL pretioso familie ciudaraIEJ--!IAZILELOR NOA TRE, ln zona estica aMoraviei. exista un eras care astszi se nurnestePribar, dar caruia. inainte de Primul Razboi Mon-dial, cand facea parte din Imperiul Austro-Ungar, ise spunea Freiberg in Miihren. La 6 mai 1856, aicis-a nascut omul cunoscut pentru inventarea psih-analizei. Tatal lui, Jacob, era un negustor de lanaevreu ?i avea 40 de ani, iar mama, Amalia, avea20 de ani. Putem deci spune ca Freud s-a nascutlntr-o famiLie cu 0 structura cornplexa, dineoLo dediferenta de varsta dintre parintii lui.Amalia era eea de-a treia sotie a lui Jacob. Cand

a venit el. pe lume, Emanuel, eel mai mare dintreIrati ;;i fiul primei sotii a Lui Jacob, era deja casa-torit si avea un copiL mic. Jacob lnsusi a mai avutcopii chiar ;;i dupa nasterea primului nepat.FrateLe mai tanar al Lui Jacob, pe nume Philip,

traia In apropiere. Freud s-a nascut Intr-o farni-lie ciudets, caci fratele Lui vitreg era mai mare

decat el insusi, dar de doua ori mai mic decat pro-priul tats, ;;i avea un nepot mai In varsta decat el.Pozitia tatalui, a frateLui mai mare ;;i a nepotuluiera destuL de nectars.Mama lui a avut patru fete si doi baie!i, dar de

iubit l-a iubit eeL mai muLt pe primul dintre ei,Sigmund, caruia Ii spunea ..Siggie aL ei eel pre-tics". Tatal lui, in schimb, era pretentios ;;i exi-gent, iar aceasta diferenla de atitudine a parinti-lor, dintre 0 mama iubitoare si un tats rece, a avutun efect enorm asupra teoriilor Lui Freud.Semnele geniuluiI n 1860, cand industria textili:'i era la parnant,Jaeob si-a abandonat pozitia pe care 0 avea in ora-selul provincial, Freiberg, $i s-a mutat La Viena.Pe atunci, qreutatile intampinate au reusit sa dez-bine familia, iar eei doi fratl mai mari au emigratln Anglia.FamiLia Freud traia In Leopoldstaedter, carti-

Freud, la opt ani, cu tatal lui, Jacob.Acesta era evreu dar nu practicant. caciprefera 0 atitudine rationala, fapt ce a avuto inftuenta enorrna asupra modului de agandi allui Freud.

... Prima casa in care a trait Freud,in oraselul Pribor. exista ,?i a stazi,Strada pe care se afla casa ii poartaacum numele.

Freiberg. asa cum arata in seeolu!al XIX lea, cand s-a nascut Freud.Astazi se numeste Pribor ~i estein Cehia, iar pe timpul lui Freudgazduia aproape 0 suta de evrei.


7/32

S ig m u n d F r e u derul evreu din Viena. Desi discriminarea evrei-lor fusese interzlsa de i r n p a r a t u l Franz Josef IInca din 1867, ramasese inca 0 realitate cotidiana.Poate nu era atat de evidenta in Leopoldstaedter,la dltiva pasi de centru, dar qranita dintre luminasi intuneric I~i fscea sirntita prezenta peste tot. Lao varsta fraqeda, Freud a aratat un puternic inte-res pentru eroii care lupta pentru eliberarea desub opresiune, precum Hanibal, eroul cartaginezal clasicilor, $i Moise, care a condus exodul evre-ilor. Se Intelege de la sine ca interesullui i~i aveaoriginea In sentimentul de discrirninare resirntit.In contrast insa, cand a luat prima data contact cuiudaismul, Freud nu a facut dovada vreunui inte-res deosebit, ceea ce poate f pus pe seama atitu-dinii rationaliste a tatalui sau fala de religie.Inca din primele zile de cand s-au mutat In

Viena, Freud a inceput sa manifeste semne degeniu. Citise fila cu fila to ate carlile din casa si.dupa cum i~i aducea aminte mai tarziu, se uitauneori pe socotelile de contabilitate ale tatalui.El stia sa scrie, sa citeasca ~isa socotaasca bineinca dinainte sa incaapa oficial scoala si, desi afost inscris la gimanziu de-abia la zece ani, a avutmereu cele mai bune note. Mama l-a coplesit cu$i mai rnulta dragoste, iar surorile i-au curnparatun pian, in speranta ca avea sa-$i continue studi-ile. De~i aveau dear un apartament rnicut, Freuda primit a camera daar pentru el. unde citeaShakespeare $i Goethe $i a reusit sa invete inscurt timp limbile engleza, qreaca $i latina.

y Freud, la salsprszece ani, impreuna cumama sa, Amalia. Sigmund era un cepitIoarte dotat, iar pentru ea, primu\fiu eraaur curat .

tata' lui ar fi putut rezolva problema d~ca ar fipus piciorul in prag ~is-ar f razbunil.t~f


8/32

Via ta s i v remu r ile

Depasirea discrirninarii evreilorSub indrumarea unui mare invatatI N 1873, Freud, care avea pe atunci saptesprezeceani, a intrat La Universitatea din Viena, confrun-tandu-se cu 0 qarns intreaga de materii din dome-niul stiintelor naturii, din care avea sa aleaqa, incursnd, medicina. Motivul acestei alegeri a fostErnst von Bruecke, profesorul de fizioloqie, careconsidera ca fiecare fenomen din corpul umanpoate fi explicat pe cale ?tiin~lfica sau chirnica sidorea, pe acele timpuri, sa aboleasca dintr-o sin-gura lovitura vechiLe principii medicale cu influ-ente reLigioase ?i misterioase. Freud, care aveadeja 0 atitudine sceptics privind religia, a adoptatprincipiile acestuia. A facut deci disectii pe multeanimale, printre care broaste, anqhile si raci, careau reprezentat primul pas in a-?i irnprastia indo-ielile prin cercetari asupra structurii ceLuleLornervoase ale acestora.Tn 1876, a primit 0 bursa de studii ?i a pLecat

in italia, unde s-a concentrat asupra organelorreprcducatoare ale anghiLelor, iar rezultatele cer-cetarilor lui au fost atat de bune, Incat au fost folo-site in lucrarile stiintifice ale lui Bruecke. Freudfacea studii inca din studentie, desi pe atunci seconcentra nu pe sufletul uman, ci pe fiziologia ~ianatomia sistemului nervos. Ca asistent, Freudspera sa devina in curand cercetator, dar prima Luiprioritate a fost sa I?i puna amprenta pe domeniulde cercetare al profesorului sau,

Prima piedicaCopil fiind, Freud suferise adesea din cauza dis-crirninarii, dar nu se ajunsese niciodats la umilire.Cand se apropia momentul absolvirii sub indru-marea lui Bruecke, a realizat pentru prima dataadovarata profunzime a acestei discrirninari.Freud, bazandu-se pe experienta ~I cunostin-

tele acumulate, era convins ca avea sa fie alesss-i devina asistent profesorului Bruecke, dar asuferit 0 dezarnaqire crunta, viizand ca nu i seacorda nici 0 ?ansa din simplul motiv ca esteevreu. Odata adrnisi in institutul de cercetare, stu-dentii erau silit: sa respecte regulile sistemului,iar a fi evreu se dovedise a fi un mare dezavan-taj. Bruecke era ingrijorat ca s-ar putea intarn-pta a~a ceva ~i i-a spus lUI Freud ca ar avea maimulte sense daca ar lucra ca medic, irnpunandu-se prin propriile lui mijloace, decat ca asistentintr-un laborator. Existau pe atunci multi evreicare lucrau ca medici, avocati sau artisti.Asistentii de laborator nu aveau salarii prea

marl. Freud, care era eel mai mare dintre frati, atrebuit sa-~i intretina familia, desi salariul unuiasistent nu era suficient sa-i hraneasca pe toti.Trebuie doar sa vrei ~i vei reusi orice. Acesta a fost

Un desen reprezentand Universitatea dinViena la sfar~it ul see olului al XIX-le a.Aceasta urrneaza drumul de centura alo ra su lu i veehi . Pe a tune i, unive r- si ta te aera instltutia rnedicala cu cea mai mareinfluen!a din intreaga Europa.

. .. .Profe soru llui de la Unive rs itateadin Viena, Ernst von Bruecke. Era unom exigent, dar tinea mult La F reud.


9/32

S i ,g m u n d F r e u dp rimu l obsta col. de care s-a lov it tanaru t Incu ra-jat de eraii clasicismulu i, ca re odin ioara crezuseI n a cest p rin cip iu .o intalnire intr-o situatie descurajantaTn p erioada in ca re F reud si-a va zu t refu zatearnbitiile de v iitor, ? i-a in ta ln it p erechea alatu ri decare avea sa-? i p etreaca in treaga v iata . Se numeaM artha ?i era sora mai m idi a logodn icu lu i p ro-p riei sa le surori A nna. Fam ilia Bernays avea 0a facere evreia sca in H ambu rg, p rincip alu l ora?comercial a l nordu lu i, ? i fusese bmecuvsnta ta cuavere, eruditiesi frumusete. M artha avea 0 soramai m are, p e nume M inna, a femeie mature sifrurnoasa, da r in acela si tim p in teligenta si orgo-lioasa. Fu sese lcqodita cu fratele mai m ic al com-pozitoru lu i A rnold Shoenberg , ia r dup a moar-tea sub ita a acestu ia , a ramas necasatorita toatav ista , tra ind alatu ri de familia Freud,

F reud :,;i M artha s-au logodit in iun ie 1882,da r aveau sa treaca p a tru an i p ana sa se casa -toreasca . Im edia t dup a aceea, Freud a incep u tsa studieze medicina la Sp ita lu l G eneral de BoliM intaLe din V iena , Exp erien tele acumul.ate aiciaveau sa fie ca taLizatoruL necesa r p e care s-aup us bazele p sihanalizei. M uLti din tre p acientii sp i-ta lu lu i p rezen tau sim p tomele unor ba li m intale,desi nu aveau nici un semn de leziune cereb raia .Inca din Evu l M ediu , 0 serie in treaga de termenivag i p en tru simp tomele p acien telor erau ingra-madili sub diagnosticu l vag de isterie. A ceastap u tea ap a rea ~ i la p acientii barba ti, dar In V ienanu ex istau cerceta tori sau doctori care sa se p re-ocup e de asemenea disfunctii.

aceasta societate sofisticata, 0 rnlscare de artaoarecum dscadenta s-a raspandit in intreagaEuropa, a carei influenta a continuat sa seresirnta ~ispre inceputul secolului al XX-lea,Freud nu era prea interesat de rniscarile

art istice, dar pentru qeneratii le ulterioare fur-tunile subterane de la 5far~itu[ secolului alXIX-lea in Viena aveau sa se resirnta ca fundalal psihanalizei dezvoltate de el.

VIE N A lA SFAR~ITUl S 'ECOl 'U lUILa sfar~itul secolului, Viena, capitala Imperiu-lui Austro-Ungar, unde a crescut Freud, erainfloritoare. Pictorul Klimt, muzicianul Marla ~iarhi tectul Otto Wagner sunt doar Gl!iva dintrearti~ti i care au facut cinste orasulu'.I n acele timpur i, Imperiul Austro-Ungarcuprindea regiuni intinse, incluzand Cehia,Siovacia, intreaga Ungarie, Italia de nord, Polo-nia de sud ~i Romania de nord-vest. Dar lmpe-riul German este cel care a dattonul moderni-zilri i, conducano astfel la dezvoltarea natluniiprusace. Aparitia brusca a nationalis-nului ininteriorul numeroaselor grupuri etnice a f ilcutca prosperitatea Imper iului Austro-Ungar saramana de domeniul t recutului. Arta sfarsitu-lui de seeol s-a dezvoltat in aceasta atmosferaclaustrofobica. Varfuri le de civil iza!ie atinse de

. . . . . . .~----

- Martha Bernays, care avea 24 de anicand s-a Logadi! cu Freud. Frumuseteaei L-a facul pe rigiduL Freud sa SI!Indraqostaasca Laprima vedere.

~ Freud ~i Mar tha, fo tograf ia li in Hamburg , inainteca eL s a pLece s a s tudieze cu Charcot LaParis. Indecursul. ceLor cinci ani scursi intre momentuL

(and s-au intiilnit ~i ziua casatoriei, Freud i -a scr isMarthei aproape in fiecare zi .

~ Gara KarLspl.atz,o apera tairnoasa deOtto Wagner, astazigaz.duita de MuzeuLMemoriaL aLacestuia.

In aceasta p ericada, F reud a auzit desp re udoctor francez , a le ca ru i cercetari se concen -trau p e tra tarea p acientilor cu asemenea simp -tome. Pe doctor il chema Jean -M artin CharcotLuera La S pita lu l Salp etriere din F ran ta . F reud erahotara t sa solicite sa lucreze in Paris cu Charcot.D eeisese deja sa se casa toreasca cu M al-tha p estetrei an i, da r se p ares c a nun ta avea sa mai fiarnana ts . Priorita tea lu i F reud era acum sa studi-eze sub eqida lu i Charcot.

In oetom brie 1885 , F reud a p arasit H a mbu rgu lsi s-a indrep ta t p lin de sp aranta sp re Paris.

- SpitaLuL GeneraL din Viena. Urmand sfatuL profesarului sa u Bruecke, FreudaLes sa nu ramana ca as.stent Launiversitate si S-8 pregatit sa oevina doctorsectia de Neurologie a spitaLului.


10/32

Via ta s i v remu r ileI

Oescoperirea minunilor mintiiExperientele din ParisSPITALUL SA LPETRJERE D IN PARIS , unde profesaCharcot, devenise eel mai important spital de tra-tament psihiatrie din Europa, Inca de la inventareapsihiatriei moderne de Philippe Pinel, la ineeputulsecolu lui alXIX-lea.Freud a facut experimente In care observa difa-

rentele dintre paciantii suferind de leziuni ale sis-temului nervos si pacientii eu simptome preeumparalizia cauzata de isterle. Rezultatele au aratatea simptomele si locaLizarea aeestora la pacien-tii eu leziuni nervoase $i la eei eu leziuni nervoase$i paralizie erau inrudite. dar Freud a realizatca pacientii suferind de isterie prezentau gradediverse de paralizie, localizarea acesteia nefiindunilorrna. De aiei a dedus ea paralizia la pacien-tii suferind de isterie nu este rezultatul unor lezi-uni fizice ale sistemului nervos. ci al unor ranisufletesti .Sub indrumarea lui Charcot, Freud a efec-

tuat experiente intr-un alt domeniu care-t inte-resa profund - hipnoza. Hipnotizandu-si pacien-tii, Charcot putea oricand induce simptomatolo-

gia isteriei. Freud considera ca asa eevaeste util In diagnostiearea $i observarearanilor sutletesti. N-a studiat alaturi deCharcot decat timp de patru luni, dar a cas-tigat mutts experienta, fiind, in plus, puter-nic inspirat de conceptiile acestuia. Se con-sidera ca isteria are la baza probleme denatura sexuala. Conform memoriilor luiFreud, desi, In public, Charcot nu a mentio-nat nicicdata leqatura dintre isterie $i pro-bleme sexuale, vorbea adesea despre eleIn particular. Enorma inlluenta a ideilor luiCharcot avea sa apara mai tarziu In rezulta-tele muncii de cereetare a lUI Freud.Tratamentul prin hipnozaTn februarie 1886, Freud a parasit Parisul$i $i-a dedicat urrna toarele patru luni desehi-derii unei clinici pe strada care gazduia prima-ria Vienei. In septembrie, a adus-o pe Martha LaViena. Ziua In care, Intr-un final, au pus punct lun-gii lor logodne a fost una insorita. Cinci luni maitarziu, et s-a transferat Laspitalul 8erggasse din

APrima ctinica desctusade Freud, in aprilie 1886, peStrada Pr imjirre}.

Eminentul doctor Charcotfolosea hipnoza pentru a

el irn ina s imptomele de ister ieLapacient ii sa i. Tn f iecare z i devineri efectua sedinte publice

de h ipnoza 9 i pe persaanesanataase. Freud avea mereu


11/32

S ig m u n d F r e u dt,

a fotografie a domnului s idoamnei Breuer. Breuer a fostcolegul lui Freud in per ioada incare ii era asistent Lui Brucke.Familia Breuer i-a purtat de gri jalui Freud in perioada in careacesta era sarac

~ Anna 0, eel mairenumit pacient din .storiaPsihanaLizei. BerthaPappenheim a devenit maitarziu 0 reprezentantaactiva a feminismului

Viena, unde a rarnas aproape patruzeci ~i sapte deani. La Inceput, munca la cabinet a mers greu, dartemerile i-au pierit pe masura ce nurnarul pacien-tiler multurniti crsstea.[nainte sa rnearqa la Paris, In timp ce studia

inca sub indrumarea lui Bruecke, Freud a auzit dela profesorul sau de tratamentul aplicat unei paci-ente suferind de un caz grav de isterie, pe numeAnna O. Breuer Ii vindecase prin hipnoza unul dinsimptome dar credea ca este a reusita izolata .desi Freud era foarte interesat de acest caz.Simptomele d ispa re au dupa ce pac ien t i i I?i

descriau experientele ascunse In adancurile min-Iii, experiente ale unui constient reprimat. Freud ainceput sa se intereseze de hipnozs In 1889 , dnda vizitat Nantes, Franta, In calitate de elev emi-nent al lui Charcot, pentru a discuta cu HippolyteMarie Berneim, care era 0 autoritate in h ipnozs .P er rn ita nd u-l e p a cie ntilo r sa vorbeasca liber des-pre sentimentele lor imediat dupa trezirea din sta-rea de h ipnoza , Berneim putea readuee la supra-fala prin aceasta tehnica amintiri pe care pacientiile a scunse se ra a da nc in sutletul lor.Marele tabuFreud a tratat la clinics. prin noua tehnica a hipno-zei, multi pacienti eu isterie, analizand irnpreunacu acestia inforrnatiile. Astfel, ajunqand la sursasimptomelor acestora, a dedus ca. fara lndoiala,pacientii sai fusesera victims unor abuzuri sexu-ale in copilsrle. A publicat 0 serie de rezultate in..5tudii asupra isterieiIrnpreuna cu bunullui pri-eten, Breuer, in 1895 , dar lucrarea a fost, din nefe-ricire, complet iqnorata de comunitatea internati-onala. Tnacele vremuri, sexul era un subiect tabuin Vierra si. de?i era vorba despre un loc desti natstudiului, orice meritiune chiar si vaga despre sex

PROFESORULSAu, CHARCOTnut laViena ealsterla se poate manifesta atatla barbati cat ~ila femei; acesta era ~ipunctulde vedere a lui Charcot. Faratndoiala, Freuda fost puternic influentat de Charcot. CandCharcot a murit in 1893, Freud a scris dis-cursul funerar pentru ceremonie. Mai tarziu,Freud si-a numit f iul, Martin, dupa profesorulsau mult iubit.Teoriile lui Freud se refera la.Transfer" Exis-

tau multe tipuri de reiali i interumane lntre eeidoi inclusiv cea parinte-copil sau de priete-nie, dar, sentimentele lui Freud fa1ii de Char-cot pot fi interpretate ca substitut (trans-fer) lasentimentele tatal uisaupe care I-arespectatfoarte mult.

Freud pastreaza eel mai adanc respect omuluicare i-a oferit l ibertatea de a pune bazele psih-analizei ~ianume profesorului sau,Charcot.Jean-Martin Charcot s-a nascut in 1825, apetrecut multi ani in cadrul Departamentu-

lui de Medicina al Universi tati i din Paris, iarin 1882, s-a transferat la Spitalul Salpetriere.A fost recunoscut in intreaga Europa caf iindautoritatea suprema in domeniul Neuropato-logiel. Cand Freud a frecventat cursurile aces-tuia, Charcot se ocupa de studiul isteriei ~ iasustinut in mod corect ideea caaceasta boala

. I este psihosomatica.Ideea lui Freud de a punebazele psihanalizei cadomeniu nou de eerce-tare a derivat eusiquranta din teori ile lui Char-cot. Ulterior, Freud a fast blamat cand a susti-

~.Fotografiaprofesorului sau,Charcot. Fotografiedin colectia Lui Freud,preterata de acesta

era considerate 0 erezie, iar faptul ca atat Freudcat ?i Breuer erau evrei nu Ii ajuta deloc. In celedin ur rna , convingerea lui Freud ca toate cazurilede isterie sunt legate de experiente sexuaLe a reu-sit sa-l instrainez e chiar si pe bunul sau prieten.[n conservatorul centru de medicine din Viena,

pcsibilitatile lui Freud erau limitate, pentru caera evre u, a?a c a a fost lasat sa se dese u ree sin-gur, desi era pe cale sa faca descoperiri majore ~ CLiidirea Suhnhof unde Freudintr-un domeni pana atunci complet ignorat. ?i Martha si -au petrecu\ tuna demiere. Un conac de LuxIn aceLe

t impuri, fusese construit pelocu\ teatru\ui Ring Theatre carfusese distrus in incendiu.


12/32

V i a ta s i v r e m u r i l e Oescope r i r e a inconstientu Lui

Reprezenrarile viselorOAMENl1 PREZENTAU DIVERSE SIMPTOME cau -zate de rani sutletssti. eu taate ea, din punet devedere fizie, nu aveau niei a leziune. Prineipalulabieetiv al cercetarilor lui Freud era sa deseoperecauza exacts a aeestui fenomen.Pe atunci, Freud resirntea puternic lirnitarile

tratamentului prin hipnoza pe care Il falosise cuatata entuziasm, pentru ea pacientii normali nuputeau fi nici rnacar hipnotizati. A In!eles mai tar-ZIU ca indiferent cine este persoana care recurgela hipnoza, capacitatea paeientului de a-si amintiexperiente din trecut depinde de Intrebarile pusede doctor. Aceste observatii au constituit, in 1904,bazele Metodei de asociatii libere, prin care paei-entii puteau avea acces La amintirile blocate inadancul rnintii atunei dnd vorbeau liber.in timp ee I;;i irnbunatatea principiile de trata-

ment, Freud s-a sirntit puterruc atras de "vise".El era de parers ca aeel lueru, cauzatar al iste-riei, ingropat adanc ln psihieul uman, se exprimaprin vise. Conceptul derivat de aici este .jncon-stientul", Freud presupunea ca amintirile de care

Freud (stangaJ ~iFliess ldreap ta l .Fliess a lost singurapersoans care gandeaLa fel ca Freud. Eraudoi prieteni extrem deapropiati.

. .. Casa Bel levue de Lamarg inea Yiene i. Sosit a id cu familia,in vara anuLui 1895, din cauza caLdurii sutccante, propriile salevise i-au servit ca i rn pu l s pentru clasificarea viseLor.

pacientul nu mai este constlent sunt stocate aic;;i afecteaza mintea acestuia, qenerand ;;i stariprecum isteria. Deoareee visele sunt reflectii aleunor aminti ri blocate, prin clasificare, experientaoriqinala. puternie reprirnata In inconstient, poatef identificata.Tn 1899 si -a pu blicat toate cercetarile in.. Interpretarea viselor", dar aceasta prima lucraredespre psihanaliza a fast complet iqnorata decomunitatea rnedicala vieneza.Tn ciuda atitudinii dusrnanoase din mediile aca-

demice, clinica pe care 0 deschisese mergea dince in ce mai bi ne, iar el putea astfel sa le asig urecelor ;;ase copii, trei baieti ;;i trei fete, un mediufamilial l inistit. In vacantele de vara se bucu-rau de un tratament care poate fi descris ca fiindchiar de prima clasa. Familia nu a Intarnpinat nieun fel de qreutati, cu exceptia decesului tatalui luFreud, Jacob, Tn 1896. La pierderea respectatuluisau parinte, Freud a definit Complexul lui OedipAceasta teorie se baza pe dragostea pe care 0resirntise pentru propria sa mama cand era copil,

~ 0 fotografie comemoratlva a lui JacobFreud, care a murit in 1896.


13/32

S ig m u n d F re u d~ C'lLIToRIIIN TlMP\Ii~f . ' PR INC IPA LE LE LUCRAR Iv.,3 $1 A RT IC O LE A LE L UI F RE UD_ . J I > ISTORIA TEZELOR SCRISE , DEsPREFAZ IE"Freud a fost a c t iv pana la moa rte , la va rsta de op t- pre pa ric idul triburilo r salbatice, in ca re vorbeste "STUDIIASU PRASTE RIEI'z e c i ~ i tre i de ani, lasand in ur rna un numa r im p re - de s p re com plexul lui O ed ip , A cea sta linie de gan- "CORESPONDENTAINTREsionant de eseuri. P rimul dintre a ceste a , sc ris in dire a fo st continuata in .Viitorul u ne i iluz ii" ~ i "M o is e S IGMUNDREUD IWILHELM I IESS" 189co la bo ra re cu Bre ue r, a fost .Studii a sup ra iste - ~ i m ono te ism ul", " INTERPRETAREAISELOR"r iei" ( 1895) , Scrisor i le catre Flie ss, din anii c a re au F reud, de ja pute rnic inte resa t de arta ~i literature, "TREIESEURIPRIV INDEORI" EXU ALIT ATIl"urm a t, in ca re i~ i facea auto -ana liz a , sunt ce le ma i a discuta t in lucrarile sa le o pe re le uno r maestri fai - ,,0 AM INTIR EINVIAT AUILEO NAR DOAVINC i"im porta nte m ate ria le priv ind cercetarile in dom e- rnosi, ca de e xem plu ,,0 a mintire din vlata lu i le o- "TOTEM1 TABU"n iu l p s ih an a li ze i . Dup a m ulte e xpe rim ente , a putut na rdo da V inc i" ( 1 9 1 0) ~i .Dostoevsk i ~i paricidul" "PRELEGER IE INTRODUCERENPSIHANAL IZ i iscr ie .Interpretarea viselor" ( 1899) , D e~i la m om en- (1928), Prin aceasta e xtinde re a te me lor e se urilo r, "POEZ IE1 AO EV ARINPRO PR IAEAVIA ll."tu l re spec tiv tit lu l unic a l lucrarii a facut-o sa nu fie Fre ud a a vut 0 Influenta puter- "aga ta in searna, a ce asta a vea sa dev ina faimcasa nic a a sup ra lite ra turii ~ i a rte i. . . . "OIN CO lODEPRINC IPIU LLAC ERII"m a i tarztu, f i ind considerata luc ra re a de capa ta i a "EUL515INELE"TRAUMDEUTUNOlui Freud, incura ja t de ace st succe s, a scris a ser ie . "VI ITDRULNEILUZI I "de e se uri p riv ind p sih ana liza , re unite cu rand dup a "._ . . . . "DOSTOEVSKI1 PAR IC IDUL 'aceas ta lntr-o colectie, .Preleqeri de introduce re in .Nor PRELEGER IE INTRODUCERfp sih ana liz a" (1 91 7). ~ Cope rt a p rim e i nditii a iNP SIHANA LlZ, l. "Abordarea culturala prezenta in p a gi ni le lucrari- ..lnterpretarii vise lor", Pen t ru p r ima o CORE5PONDENTANTRE EINS TE1 NI FRE UDlo r sa le atraqea c hia r ~ i atentia specialistilor din a lte edit ie a lucraril pub li c a t e i n 1899 . "DECERAZBOIUL? "domen i i , straine de psihiatrie. in ca rtea sa " Totem ~i dar datata de e dito r e u a n ull9 00 . a u , " '. ,, ot - . .MOISE IMONOTEISMUL 'tabu", pub l ica ta in 1913 , Freud discuta despre un f os t n e v oi e de o p t a n i ca s a s e v a nd afe no me n so cia l a pa rte , bazandu-se pe le ge nda des- t oa te c e le 6 00 d e exemplare.

prin ca re concurenta dintre sentim ente le de osti-lita te ~ i de veneratie fa fa de tatal sa u s-a tra nsfo r-m a t in curand in re spec t pentru acestaColegul de miercuri searaTn perioada dintre ..5 tudiie asup ra iste rie i" ~i. lnterpretarea viselor". Freud devenise indepen-dent din punc t de vede re unive rsita r si se c onsi-de ra un Robinson Crusoe a l tim purilo r lu i, IIsus-tinea W iLheLm F lie ss. spe c ia list O RL , In 1887, la 0v iz ita in V ie na , F lie ss a facut cunostinta c u Fre udp rin Breue r, Ce i do i a u intretinut 0 L ung a c ore s-p o nde nt a , i nt re ani i 1887 si 1890 , ca re s-a concre -t iz a t p rin ce le 284 de sc riso ri din a rh iva lui F reud"

Cu FL ie ss, F reud pute a vo rb i de sch is, i~ i puteae xpune v iz iunea , luc ru ca re i-a pe rm is sa se c la si-fic e pe sine lnsusi In m od c ore ct. Acsasta se rie descr isor i reprezinta b az ele p rinc ip iiL or p sih ana liz ei.C u loa te a ce ste a, strf nsa Lo r le ga tura s-a rup t In1900 , Pozitia lu i F lie ss a trecut de la "ta ta re sp ec -ta t ~iternut" la .tata d e r e sp i ns ", rnarcand apar i t iaunui complex a l Lui Osdip . Freud a inteles pentrupr ima oars ro lul de "pa rinte a l psihanalizei".

Ide e a lui, de a fo losi v iseLe pentru a a rgu-menta in mod cLa r p rinc ip iile inconstie ntu-lu i dec re ta te de eL , incepea sa a tra qa putinca te putin a tsnt ia altora. Tn toamna anului1902 , ca tiva dintre prie te nii sa l. to ti doc -to ri, s-a u intalnit pentru p rim a da ta lacL inica lui, intr-o se a ra de m ie rcuri,pentru dte va studii fa ra amploare.P rintre e i se nurna rau O tto Rank~ i Hanz Zacks, ia r m a i ta rz iu

li s- a alaturat un doc to r pe nume Atfre d Adle r,U lte rio r, ace sta a ve a sa se desparts de Freud,creand un eno rm impa c t in domeniul re spe c tiv sipunand baze le scolii de psiho log ie Adle r, La intal-nire, careia i 5e spunea Soc ie ta te a de psiho log iede m iercu ri, a u inceput sa pa rtic i pe din ce in cem ai m ulti coleqi.

La slarsitul seco lului.in V ie na , te oriile lu i F reudcontinuau sa fie igno ra te , da r ce i ca re pa rtic i-pau la lntalnirea de m ie rcuri se a ra , m a jo rita teaev re i, a veau sa In ceap a cu ran d 0 revolutie de m areimpac t stiintilic.

'" 0 cop ie a t emp lu lu i Ab uS imbe l d in Eg ypt . expusa to tt impul in sal a de consultatii.Freud a i ncepu t s a co lec tezer e li e ve a rheo log i ce dupamoa rt e a t a ta l ui s o u.


14/32

Via ta s i v rem u rile - - -

tcata lumea pentru a studia: Karl Abraham,din Berlin, Ernest Jones, din Anglia !?I A. A.Brill, din America, liecare dintre acestia fiindun talentat pionier 'In domeniul psihiatriei inpropria lui tara. Freud nu avea nici cea maimica idee ca teoriile sale erau centrul aten-t iel in statuL vecin.

Psihanaliza este recunoscutaElvetianul cel InrelegatorDE$I NUMAAUL PARTICIPANTILOR la Societateade psihologie de miercuri era ln crestere, acade-micienii Vienei l-au ignorat, ca de obicei. Cei maiintocati sustinatori ai Lui Freud au aparut din altaparte.Tn acea perioada, Spitalul Burgholzli al

Universitatii ZUrich din Elvetia a capatat 0 pozi-tie de varf in domeniul tratamentului psihia-tric. Directorul spitaLului, Eugen Bleuler, deve-nise directorul de la Salpetriere dupa moartea luiCharcot. Mai apoi, spitaluL a devenit recunoscut peplan international drept cel mai important stabili-ment in tratamentul bolilor mintale.De!?i Bleuler este cunoscut in prezent ca pic-

nier In cercetarile generale din domeniul ataxiei,acesta a avut de asemenea 0 contributie esen-tiala in tratamentul boliLor mintale. Schimbareade tratament care i-a atras atentia a fost lucra-rea lui Freud intitulata ..Interpretarea viselor",Bleuler s-a qandit ca trebuie sa foloseasca tra-tamentul acesta pe pacienti !?i a analizat-o cuatentie, alaturi de un tanar !?i prornitator doctor,Karl Gustaf Jung, in 1904. Acest grup a crescutrepede, cu cercetatori care veneau la spital din

Problema ell dezvoltareaDupa ceva timp, Freud a primit de la Bleulero scrisoare ln care 'Ii descria evenimentele dinZurich. Pe rnasura ce corespondents dintre cei doise intensifica, elevii lui Bleuler au inceput sa vinala Viena sa studieze sub indrurnarea lui Freud,fiind adesea invitati ai Societatii de psihologie demiercuri. Lumea a inceput deodats sa vorbeascadespre Freud.Din grupul de la ZUrich, persoana care i-a deve-

nit cea mai apropiata lui Freud a lost chiar elevullui Bleuler, Jung, care a scris multe teze bazatepe cele ale lui Freud !?i a anuntat chiar ca este unadept al acestuia.Tnaprilie 1908, Freud, Bleuler $i grupul elvetian

allui Jung au mers la Salzburg, in Austria, pentruprimul Congres International de Psihanaliza. Tn

Bleuler, profesor laUniversi tatea din Zurich. Luii se acorda credi tuL pentruunirea cetor doua grupuri, eeLcare studia psi hiatr ia qerrnansortcdoxa cu psihanaL iza LuiFreud.

Grupul Lui Freud la UniversitateaClark din America. Tn randul dinf a t a . de Lastanqa Ladreapta. sun t

Freud, Clark, decanul universitatii,~i Jung. Tn randul din spate, tot

de Lastanga Ladreapta, sunt Br il l,Jones ~i Ferenczi.


15/32

S ig m u n d F re u dBiblioteca de aDliDtiri

NELIPSITUL TRABueDaca ne uitam la fotografii le lui Freud, care ne-au mai rarnas,iI vedem in general eu un trabue in mana. Parea sa fie unfurnator inrait.Alcool nu bea mai deloc ~i nici gurmand nu era, ei doardependent de !igari. Freud avea mereu un stoe de havanede calitate ~ise spune c a fuma cate douazeci pe zi A ineeputsa fumeze la varsta de douazeci ~i patru de ani. dar mai tar-zi u a incercat sa se lase, timp de un an, din cauza unei boli delnima. Dar, declarand el l "Dadi rna opresc din acest minunatobicei care este fumatul , capaci tat ile mele intelectuale scad,

~ 0 medalie rnernorlata facuta cadou de elevii sai pentruImplinirea varstei de 50 de ani, Imaginea reprezinta sfinxul~i pe Oedip de care Freud era rnfmdru.

anul u rrn ator. 1909, au vizitat America, la invitatiadecanului Universitatii Clark din Massachusetts,Stanley Hall, I n aceasta prima vizita in America,Freud si-a dus cu el teoriile peste Atlantic.In 1910, a fost torida ta A so cia tia ln tern atio na la

de Psihanaliza ; ; 1 . la recomandarea lui Freud, pri-mul presedinte al acesteia a fest Jung. ales deel din motive pe care Ie explicam in continu-are, Cerce ta to r i i in ps ihana l iza din Vienalucrau irnpreuna cu Freud si nu eu uni-versitatea $i erau majoritatea evrei. Peatunci, psihanaliza era perceputa caun studiu evreiesc din Viena. In spa-tele respingerii realizarilor lui Freudse afla un puternic sentiment dediscriminare din partea mediuluiacademic, un lucru dureros pen-tru Freud. care dorea sa ;;teargamarca a plic ata o rq an iz atie i inter-nationals de ..psihanaliza = inva-tatura evreiasca". A indraznit decisa aleaga in pozitia de presedinte

N-o sa ma las niciodata de fumat doar ca s a traiesc mai rnult"a inceput din nou s a fumeze. Fumatul este probabil motivulpentru care a facut cancer la varsta de sa izec t ~i sase de ani.in eei saptesprezece ani rama~i pana la moarte, a trecut prinmai mult de treizeci de operatii dar, iqnorand durerea, nu s-aoprit niciodata din fumat ,

Odata, fiind intrebat despre motivul pentru care ura alco-olul dar iubea t rabucurile, Freud a repllcat .Akoolul intunecajudecata, pe cand trabucurile ajuta la concentrate'; expri-mandusi laconic oroarea de ambiguitate.

pe cineva care nu era evreu, dar de 0 inteliqentastrslucitoare. Toate acestea au intampinat rezis-tenIa din partea celorlalti eLevi ai lui Freud dinSocietatea de psihologie de rniercuri, mai ales dinpartea lui Adler si a lui Shutekale. Fara ca Freudsa stie, lntre fa ctiu n il e d iv er sil or adepti se preqa-tea un razboi.

In 1911 a survenit ruptura dintre AdLer siFreud." urmat la un an de Shutskale. Apoi, Inaugust 1914, l-a parasit ?i Jung. persoana careiaIi incredintase viitorul psihanaliz ei. Mai rama-sesera grupul elvetian $i cel vie nez, dar motivulpr inc ipal al rupturii a fast un puternic conflict deop in i i asupra tezelor freudiene, in special asupraceleia ca re susti nea ca totu Ise datoreaza uneiex perien te sex ua le.Cu doua luni inainte ca Jung sa se dosparta de

el, sarbii l-au ucis pe printul Austriei, pornind ast-fel razboiul in Intreaga Europa, Freud se sirnteabatran si zona nu mai era In siguranta,

~ Freud la saptezeci de ani,eu trabueul lui drag,

Congresul international inpsrhanal iza din Waimallln1911, in mijlocul fotografieisun! Ferenczi. Freud ~iJunq,


16/32

V i a ta s i v r e m u r i l e I

Ult im i i ani, petrecuti cu onoa reTeoria nascuta din suferintaIN PR IM UL RA ZBOI M ON D IA L . primul ;;i eelde-al treilea fiu al lui Freud, Martin si Ernst,au fost trirnisi pe front. La i'nceputul raz-boiului, Freud se ruga sa castiqe Austria siGermania, dar cand s-a ajuns in impas, inscurt timp el a inceput sa resirnta efectele nega-tive ale razboiului, $i-a pierdut nepotul pe front,s-au instituit ratii. iar el a fost lipsit de iubi-tele sale trabucuri. I-a scazut $i nurnarul depacienti la clinica. Norul negru al razboiului seintinsese chiar $i deasupra lumii psihanalizei.Majoritatea elevilor fuse sera trirnisi ca doctoripe front. Cu doar ca\iva ani inainte corespondacu colegii sai doctori in psiharializa din Anglia;;i America, dar acum acestia fuse sera tortatisa adopte tabere inamice.Mai tarziu, razboiul s-a terminat si Austria a

pierdut, dar pentru Freud stirile rele au continuat.l-a murit fiica, Sophie, $i fiul acesteia, Heineke.pe care Il luase in grija. Moartea lor l-a indure-rat profund.Tn 1922, Fre ud a cazut el insusi victi ma bolii.. .fiind diagnosticat cu cancer in cerul gurii. dar sti-

rile rele nu s-au oprrt aici. Otto Rank. care fuseseunul dintre primii participanti la Societatea de psi-hologie de miercuri, s-a despartit de el. Freud seobisnulseca elevii sau adeptii lui sa fie adunati in

diverse grupuri sau sa nu fie de acord cu el asu-pra unei teorii sau a alteia. dar era un soc enormsa fie parasit de un elev atat de loial. Tn mijloculacestei atmosfere de suferinta, Freud a dezvoltato teorie nouaTn ciuda experientelor amare din timpul razbo-

iului care le ocupa tuturor atentia, Freud a conti-nuat sa-si dezvolte psihanaliza $i a propus exis-tenta sinelui sl eului. Sinele a fost definit ca 0 jun-gla intunecata, un instinct primar al rnintii, iar eulca un instinct diametral opus. care controleazalirnitarile personale. Aceasta idee a fost publicatain 1923in ..Eui si sinele", ea fiind 0 realizare i zvo-rata direct din suterinta lui proprie. Avea pe atuncisaiz eci $i sapte de ani.Freud, 0celebritateSeria de nenorociri nu avea sa continue la nesfar-sit. Fiica lui cea mica, Anna. II calca pe urme indomeniul psihanalizei. Anna a rarnas toata viatanecasatorita si a ales sa-i calee pe urme tata-lui sau,..Eul si sinele" lui Freud a fast ultima sa lucrare

de cercetare publicata Tnainte sa treaca la diverse

C lin ica din V ieoa . A lu at dea colo totu l, a tu nci cim d s-ae xil at in L on dr a.

F reu d ~ i eei doi I ii carea u lost tr irn isi p e fron t inp rir nu l R az bo i M a nd ia l.

La dreap ta este eel de-a ltre ile a fiu , E rn st si in m ijloc

e ste p rim ul. M a rtin .


17/32

S ig m u n d F re u d

eseuri, p e masura ee se ap rop ia de sfarsitu !activitatii ea p sihanalist. Tn 1926, la cea de-asap tczecea aniversare, Freud ~ i~a adunat adep -tii ~ i si-a ariuntat retragerea. N -avea sa renuntetotu si ~i la p ozitia de celebrita te in tern ationala .Rela\iile in tretinute eu Iairnosi in telectuali sifigu ri cu ltu ra le ca Roman, Laurent, E instein sauThomas M ann dovedeau ca a Incetat sa fie igno-rat si, in 1924 , a fost votat cetatean de onoarea l V ie ne i.

Tn 1930 , a p rim it un p remi u aflat in lega~tura eu autoru llu i favorit, Goethe, si anumePremiul Goethe p entru l.iteratura . A cestedistinctii in alte domenii de cat aL rnedicineii-au bucurat enorm pe savantil mai in var-sts. Tn acel an , mama lui, Amalia , a irnp li-

...U~adin fala a clinicii sale din Viena. Pe aiei auintrat Mahler ~iThomas Mann.

nit nou azsci si CInCIde ani. F reud aveamai ap oi sa fie indu-rerat de moartea fos-tuLui sau e le v F er en cz ila B uda pesta . ,, 0 sap arase5c acest secolim p re u na Cll Ferenczl.(and mor, 0 s a in ce ap ao noua epcca", spu-nea el, p a rca resem-nat, dar in sinea lu inu ren lintase in ca lacontrolu l asup ra p ro-priei vieti,

Tn aceasta p erioada, Freud a p rirn it mai multedistinctii in ternationale, dar si stiri triste des-p re moartea unor Iosti elevi ~i colegi. A poi, candcanceru l a revenit, el a refu zat sa accep te medi-camen te care sa-i a line durerea. A p relerat sa 0suporte si 5a-= :;i p astreze in acslasi timp mintealim pede de cat sa ia medieamentele, care II afec-tau cap acitatea de a gandi.ln curand, Freud, desiap roap e de moarte, a incep u t sa se sim la din cein ce mai atras de istorie. In 1933, in tara vecin a,G ermania , H itls r a deven it conducato ru l p artid li-lu i n azist in baza politicii sa le antisemite, gene-rand un val de op in ii care avea sa 58 resirn ta = :;iin V ien a.

& Fostasa clinidi dinViena este asH'izi un muzeumemorial, vizitat deadeptidin intrcaqa lurne.

oe;----FAIMO$II CAINI AI LUI FREUD

Tnimaginile filmate In ultimii ani, In jurullui Freudputea fi adesea vazu t un caine alerqand, Pemasurace lmba t r anea 1i pl aceau din ce In ce mai mult co3i-ni l. Prietena ~i sustlnatoarea sa, lady Marie Bona-parte, i-a tacut cadou un caine rasa chow-chow penume Tattoun, care a fatat doi catel, nurniti Jofi ~iLun. Freud s-a atasat de Jofi , caruiaii spunea "cai-nele psihanalitic" )ofi adepts 0 f igura ciudatadaca vede 0 persoana care nu-i place". Daca ani-malului nu-i placea unul dint re pacientl, niei Freudnu-l avea la suflet.Lucrurile au evoluat astfel incat Freud a ajuns sa

descrie in carii le sale "Iegatura neindoelnira" din-tre el ~i animal. "Cumva, faptul ca un suf let atat desimplu este atilt de departe de sfortarile insupor-tabile ale civi lizatiei justif ica frurnusetea unei vietitraite pe deplin". Freud era aproape complet surd~i nu putea auzi muziea, dar manqa indu-s t ciiinele,pe Jofi, I i reveneau cu siquranta in minte versuri ledin opera.Don Giovanni" de Mozart."Legatura pri-eteniei ne uneste"Fiica lui, Anna, avea un caine mare, care raspun- Freud 5i iubituldea la numele de Wolf. Ea lua adesea taxiul ~imer- sau caine Jofi.

geau impreuna sa se plimbe in pare. Intr-o zi,Wolfs-a napustit tn padure ~ia disparut . Anna I-a str igatsi I-a cautat peste tot, dar cainele nu a mai fast degasit. S-a intors atunei acasa eu inima grea, dar maitarzlu calnclc aajuns ~iel, intr-un taxi. Pur ~isimpluse ob isn uise a sa . Surprins, s of er u l d a du s e s a piece,dar cainele a latrat ~inu s -a r n is ca t de pe banchstasl , cum avea adresa s cr is a p e z qa rd a. omull-a dusacasa. Povesteaa devenit una cucare famil ia Freuds-a rnandr it apoituturor cunoscu-filar.

0


18/32

Via ta s i v rem u rile Ple ca re a din V ie naValul antis emitI N SEARA ZlLE I D E 10 M Al 1933 , in p lata F ranzJosef din Berlin s-a inal~at 0 flacara imensa. 0multirn e de studenti aruncau in flacari 0 gramadade carti. D up a ce p artidu l nazist a p reluat p u te-rea, a incep ut sa arda cartile cu atitudine anti-qer-mana , p rin tre ca re ;;i p e cele scrise de evrei, deca-den te, socialiste si comuniste. Evident ca lucrarilelu i Freud nu au scap at n ici ele.

Cand nazistii au p reluat p u terea, p sihanaliza ger-mana era in p ragul unei crize. In Germania, cornu-nitatea p sihan alistilor nu rnara ap roap e in exclusivi-ta te ev rei, majorita tea acestora exilandu -se apoi InAnglia sau America. In 1933, Congresu l G erman dePsihanaliza a trebuit sa Inceap a cu .M ein K amp f"allu i H itler. Opunandu -se unei asemenea in trodu-ceri, p resedin tele, K retschmer, a fost silit sa demi-sioneze. Urmatoru l p resedin te al congresu lu i a fostJung care, in tre timp , se desp artise de F reud.

D esi scoala freudiana din German ia a fost devas-tats, in Austria situa tia nu era tot atat de qrava In1936, F reud si-a sarbatorit la V ierra , cu mare fast,

cea de-a op lzecea aniversare. A u 50S itdin toata lumea atat de multe FloriIncat ap artamen tu l era p lin de ele. Inschimb, p e straz ile V ienei svasticileap a reau din ce 'in ce mai des.Decizia de a plecaIn ma rlie 1938, p ri n vo t n ation al, n azis-tii au ajun s la conducerea Germaniei. E iI?i doreau anexarea Austriei, asa ca la11 rn artie I ru p ele naziste au invadat V iena .Locu itori i cartierelor eyre I esti Berkgasse ;;iLeop oldstaedter, unde era deschisa clin ica lu iF reud, au in trat In p anics. Suporterii strain i ai lu iF reud i-au recomandat sa fuga In Elvetia sau InAnglia , dar el a refuzat. Su ferea de cancer ;;i nuavea p uterea sa faca 0 ca latorie atat de lunga, ;;ich ia r dad era p rin s de nazisti nu mai avea ori-cum mult de trait.

In cu rand. tru p ele au incep ut sa a tarne svasticip e casele evreilor, si n ici casa lu i F reud nu a fost

ocolita , La trei zile dup a invazie. G estap ou l avenit la clin ica lu i Freud si i-a ordonat sa -i

p redea toate b unurile.D u p a 0 sap tamana, G estap oul arevenit si a ridicat-o p e Anna, iar

. .. Ctin ica tondcneza a lu iFreud, unde acesta s-a rnutatdupa ocupatia nazsta. Acumeste deschisa ca rnuzeu.

T Freud ~i Anna au luat OrientExpresuL pana LaParis. Anna afacut primii pasi In car ie ra depsihanaList.


19/32

S ig m u n d F r e u d Marie Bonaparte[stanqa] facandu-i 0poze Lui Freud.

MARIE BONAPARTECea care l-a ajutat pe Freud in fuga din Austria, Marie Bona-parte, era nepoata lui Napoleon, casator ita cu eel mai tanarf iu al regelui Grecie i, eaf i ind nascuta intr-o famil ie cu puter-n ice leqatur i de sange cu CasaReqala a Danemarcei. Dupace a fast tratata ca pacient in 1925, a deveni t 0 sustinatoaredevotata a lui Freud. Eanu i-a fost daar de ajutor In exil, ci ~iautoarea unei a lte fapte de neuitat.Primul elev allui Freud, Fliess,avea in posesie multe dintre

scrisorile lui Freud, care, dupa maartea acestuia, au fost van-dute unui comerciant de abiecte de arta ~i,de acolo, au ajunsla Marie. Auzind acest lucru ~i fi indu-i tearna sa-~i pub licevechile scrisori, Freud s-a gandit saIe rascurnpere ~isa Iedis-truqa. Dar Marie Ie cumparass cu condit ia sxpresa sa nu i Ievanda lui Freud, asacaa trebuit sa renunte laaceasta idee.

Cand Freud a fugit InAngl ia, nazistii seches-trasera bunurile bancareale famil ii lor evreiesti,Marie lncredintase lucra-r ile lui Freud Bancii Evre-iesti d in Viena, Rothschi ld , a~a cii ~i aeestea erau acum inperieol sa f ie sechestrate. Ea a fugit deci din Paris la Viena,ca saprotejeze scrisorlle de Gestapo, scrisori care sunt acumcele mai importante lucrar i a le lui Freud, dupa eseuri.Marie i-a trimis cadou pentru cea de-a ?aptezeci ~i sap-

tea aniversare a vaza greceasca in care sunt pastrate acumrama~i!ele parnantest i ale acestu ia la Cimit irul Green Gar-den din Londra.

Freud a Inceput sa aiba fata de el senti menteputernice de frica si urfi. Din nefericire, Annel is-a permis sa revina acasa, sub atenta suprave-ghere, doar pentru 0 singura zi, apoi a trebuit sase reintoarca imediat la Viena. Freud a luat, Infine, decizia de a-si parasi iubita Viens.Sfar~itu1sub un cer strainIn aceasta perioada, Freud a conceput un planarnbitios de evadare. Ambasadorul american InAustria l-a rugat pe presedintele Roosevelt sa-iceara ambasadorului american in Franta, WilliamBritt, protectia lui Freud. Ambasadorul german inFranta sustinea c a Freud era supus unor riscurirnari. presand ?i mai mult partea qerrnana. Pe dealta parte, Ernest Jones, psihanalist englez ?i elevallui Freud, sosise si ella Viena, Marie Bonaparte,unul dintre pacientii lui Freud ~i care devenise eaInsa~i psihanalist ~i intretinea leqaturi stranse cufamiliile regale ale Greciei ?i Danemarcei, se stra-

duia sa-I transfere bunurile peste hotare ?i sa-lsustioa financiar.Pe 3 iunie 1938, Freud ~i familia au luat Orient

Expresul din Gara centrals a Vienei ~i au trecutpe la Casa Bonaparte din Paris, Inainte de a tra-versa Canalul Manecii pentru a ajunge la Londra.Jones inchiriase 0 casa in cartierul londonezHampstead in care Freud ?i-a petrecut ultimiiani. A suferit In Londra doua operatii pentru can-cer, iar in septembrie 1939 durerea avea sa-llase pe jurnatate inconstient. De?i i s-a adminis-trat morfina. nu ~i-a mai revenit complet pana ai'nchis ochii, pentru totdeauna, pe 23 septembrie,la varsta de optzeci ~i trei de ani.1n acea perioada, armata qerrnana invadasePolonia, declansand astfel cel de-al Doilea RazboiMondial. Patru dintre fiicele lu 1 Freud, cele mai tlnere,s-au inters la Viena si au murit apoi in camerele degazare ale naz~~tilor. A fast poate mai bine pentru eLca a murit fara sa stie asta.

~ Dupa ce a parasit Viena,Freud s-a aprit La resedintaMariei. incepand cu stanqa,sunt : Mar ie , Freud. Martha?i Ernest.


20/32

Noul mod de a explora. ~mmtea umanaIn timp ce-si trata pacientele suferind de isterie, Freud si-a indreptat atentiacitre plurivalentele mintii umane, descoperind Cllrabdare structura rnentalaa acestora.El a dar nastere conceptelor initiale de inconstient, sine si sllpraeu, care nuexistau in psihiatria de pana atunci, S-au pus astfel bazele psihanalizei.Energia "sexuala"

I"PERJOADA iN CARE FREUD s i- a T n ce p u t c er ce ta r il e,cauzele bolii m intale careia I se sp unea genericisterie erau considerate a Ii exp erien te sexua letraumatice din cop ilarle, dar aceasta teorie avea safie r ev iz uita , p en tr u c3 m ajorita tea p acientilor carevorbeau de abuzuri sexuale sufereau de crize ded elir . S e con sid era c .3 la baza deliru lu i se afla unim puLs in stinctiv, care cauza ~ i boa la rn in ta la .

Freud era de p a rere ca si in cop ilarie existsimp ulsuri sexuale, ca re suqereaza .I ib idoul" -energia sexua la , imp artit in m ai mu lte etap e dedezvoltare.

Primul an de la nastere este stadiu l oral.B ebelu~ ii lsi gasesc satisfactia dep lin a suqand lap -tele m am ei.

A l doilea stadiu este stadiu l anal, in tre un an sitrei an i. Lib idoul creste p e masura ce actu l defeca-tiel devine sursa p lacerii. In acest stadiu , cop iii se

lup ta in~re imp ulsu l de a asculta regulile p arin tilor~ i eel de a defeca la dorin ta . Urrnatoru l stadiu esteatins atunci cand acest imp uls este dep asit.

Cop iii in tra in stadiu l fa lic in tre trei ~ i ~ase ani.A cum, baieteii incep sa aiba sen timente de natu rasexuals fata de mama lor ~ i I~ i resp ing tatii in favoa-rea atentiei rn arnei. F reud a numit aceasta teoriecomp lexullu i Oedip , din cauza leqaturii cu faimosulm it a l Regelu i Oedip si a l sfinxulu i. N elin istea uneip osibi le p edep se p en tru resp ingerea tata lu i ducela .tea rn a de castrare" . frica de a li se taia p enisu l.Freud era de p srere cil billeteii. irn itsndu-si ta ta l siadop tand aceleasi valori cu el, p ot elim ina aceastateams p recum $i comp lexul oedip ian .

Tntre sase si doisp rezeee an i, in stadiu l de latentadinain tea p ubertatii, dezvoltarea dorin tei sexualelncetineste si, p rin educatie, cop iii Tnvata sa se con-centreze p e in trarea in societate.

D up a p ubertate. in stadiu l genita l, libidoul crestep e masu ra ce organele sexuale ajung la maturi-tate,

In fiecare stadiu , daca llbidou lu i nu i se p erm ite sase exp rime corect. dezvoltarea I ii ntel p oate fi p ar-tia t irnp iedicata . Daca acest conflict nu este elim i-nat, p ot ap area u lterior factori accidentali declan -satori ce eondue la reg resia dezvoltarii in anumitestadii si fixarea acesteia acclo. Freud a concluzio-nat ca aiei l$i au originea bolile m in tale.Gre~ell ~ipovestile spuse de viseExists Dare v reun sens ascuns in sp atele lap su-surilor de mernorie sau al qreselilor de p ronuntiesau de scriere de care ne lov im cu totii? Freud le-anumit .acte ratate", iar acesta este p rimul sub iecttratat in .Preleqeri de in troducere In p sihanaliza".

Ex ists cazuri cand nu-ti p oti aduce aminte numeleunei p ersoane. F reud insista ca aceasta se ln tarn-

~ a statuie a sfinxului, eare reprezinta una dintre eele maiveehi rel ieve din coleejia lui Freud. Are aproximativ 18emIni'il jime ~i provine din sudulltal iei din seeolele IV sau V I.Hr.


21/32

Tabloul pictoruluiimpresionist francezGustave Moreau ..Oedip ~isfinxul" din 18b4. Complexullu i Oed ip i~i are radiCini le inmitologia gread3.

a in cauza nu doreste sa-~i amin-ul deta liu, dar nu-si da seama de

pronuntie sau de scriere apar. Putem lua ca exem plu cazul unu ianunta inceperea unei sedinte cusedinta s-a incheiat". Exists aiciintra in cornpetitis. una in careste sa deschida sedinta $i a doua

de a incheia sedinta, Ea esteoamenii nu sun! constienti de

ac easta in tentie ascunsa , de aceasta piedica, Cualte cuvinte, persoana respectiva nu este con-stients de intentia in cauza, dar aceasta Ii deter-mina, ca si cum ar fi fost constienta. actiunileulterioare. Continutul inconstientului devine vizi-bil atunci cand se analizeaza intelesul viselor. Dacacineva incearca sa-$i analizeze visele atunci canddeschide ochii, totul pare absurd $i incoerent, darFreud si-a dat seama ca aceste vise au 0 enorrnsirnportanta in cercetarea mintii paeientului. Tn eeicinci ani prernerqatori lucrarii din 1899, Freud aadunat inforrnatii $i a clasifieat mii de exemplediferite de vise, ale lui sau ale pacientilor, pe carele-a descris in ..Interpretarea viselor'. Aiei, Freudle postula ca fiind fenomene de natura psihica !?iincerca sa le descifreze sensul. A ajuns apoi laconcluzia ca in baza .imsqinilor perceptive actu-ale", poate descoperi gandul subconstient si prinaceasta intelesul vise lor.Exista multe motive pentru care un qand incon-

stient nu devine direct vis, in special rezistsntaopusa din partea unor tabuuri sau idei morale.Gilndul inconst ient este deci cenzu rat de aeestea $i

Interpretarea viselor reprezintaeel mai bun mijloe de a inteLegeaetivitatea inconstlenta a mlntii.

~ Un pacient suferind deisterie sub hipnozii cu aexpresie senzuaLa. Aceastaimagine este lntrodusa deCharcot, profesorul Lui Freud,in lucrarea sa ..lconografiefotografidl a Colee!ieiSpitalului Salpetriere".

sfarseste prin a fi denaturat, prcducand astfel visecu conti nut denaturat. Freud a dovedit acest lucruanalizand visele unui copil care au mai putine ase-menea denaturari,El a numit aces! proces de denaturare ..travaLiu

oniric" - transformarea continutului Latent in con-tinut manifest sau in imagini onirice. Mecanismelecare participa la realizarea acestu i proces su nt :.condensarea" - procesul prin care, din elementedisparate, oferite de e xp er ie nta a nte rio ar a a indivi-dului. se to rrnea za irnaq ini no i: ..deplasarea" - pro-cesul prin care se t ra n sf er s i nc ar ca tu r a a fect iva aunui obiect primar unui alt obiect de substitutie, sedeplaseaza sensul obiectului primar catre un altul;.dra rn a tiza rea" - procesul de formare a unei ideiabstracte printr-o imagine cu 0 mare Tndlrciituraafectiva, imagine care are ca rol . fransportarea"tensiunii intrapsihice din inconstientin afara aces-tuia: .sirnbotizarea" - consta Tnextragerea esenti-alului ?i In redarea sau reprezentarea schematicsa imaginilor onirice; $i, nu in cele din urrna, ..neo-rnorfizarea - procesul prin care sunt create ima-gini simbolice noi, neobisnuite, ireale, fabuloasesau terifiante, inexistente in realitate, dar careexprima sensu rile noi pe care le au startle de ten-siune conftictuala ale inconstientului.Deci de ce visarn? Freud considers ca aceasta

se intampla pentru a ne putea Indeplini dorintele,care nu pot I i 7ntotdeauna indeplinite, majoritateadorinte sexuale, fiind de aceea trimise in inconsti-ent. pentru a gasi 0 rezolvare. ? i pentru a nu generaun conflict puternic Tntre permis $i nepermis, prinTndeplinirea dorintelor in spatiul oniric. visele suntdistorsionate, mascate.


22/32

E v e n im e n t e m a rc a n t e

Un faimos desnn al unuivis al .ornului cu lup i" , unu ldintre pacientii lui Freud.Desenele vise lor jucau un roLimportant in interpretarea lor.

Un binecunoseut exemplu din . ,Interpretareaviselor" este eel al unui rnestesuqar rus, caruiai-a spus ..omul cu lupi". lnspirandu-se dintr-unVIS pe care-l avusese pe cand era mic, acestaa desenat cinci lupi stand intr-un copac lafereastra lui. Freud a interpretat acest vis cafiind 0 teams ce afecta profund mintea pacien-tului, ~i a analizat traumele sexuale din copi-laria omului cu lupii. ln cele din urma, acesta,desi nu a fost vindecat complet, a observat 0

ameUorare a simptomelor si i-a rarnas recunosditorlui Freud pentru tot restul vietii.Psihanalistul considera ca expLicarea mecanisme lor

ani rice ~I inteleqerea gandurilor inconstiente pot f defolos in tratamentul bolilor mintale. El insusi. gasindu-seintr-o gara intunecoass. sub cerulliber ~i vazand 0 fla-cara palpaind, a constientizat propria agorafobie atuncicand frica l- a silit sa fuga. $i-a dat seama ca era a amin-tire din cc pila rie . ca nd va zuse frumosul corp al mameisale in lumina. Analizand acest vis, totul a devenit darpentru el ~i a putut sa i~i invi nga teoretie agorafobia.Cautand sensul qreselilor ~i al viselor, a inteles caaceasta parte a rnintii care el ud ea za c on stie ntu l. ~ianume inccnstientul, are 0 irnportanta majora. El a reu-sit sa obtina 0 inteleqere mai aprofundata a bolilor min-tale analizand inconstientul, lucru pe care Il considerade mare irnportanta pentru a inteleqe alcstuirea rnintii.De la "incontient" la "sine"

Casa lui Freud di nLondra. Omu l care a pusbazele psihanalizei a fasttortat s a 0 ia de Lacapatintr-o Lume straina,

PEma la 1920 , Freud considera ca mintea urnana. acestminunat aparat psihic, era compus din inconstiant, pre-constient ~i constient, rolul esential revenindu-i incon-stientului. Acesta, topografic, este 0 "anticamera spa-tioasa", pe cand constiinta reprezinta 0 incapere mai"stramta", fiind plasata mai ln spate. lnconstientul estesediul instinctelor sexuale inscrise In chiar structurabioloqica, sornatica a organismului. Ele sunt cele care"docotesc" ~i a ca ror "raliune" de a exista este "des-carcarea' si consumarea lor adecvata, reducerea tensi-unii, procurarea placerii. Sub raport functional, inconsti-entul confine puLsiuni ce se cam porta ca "fiinte vii', pe

cand const iinta este doar "spectatoare', ea observa~i permite sau nu satisfaeerea pulsiunilor incon-

stientului. Constiinta nu are rol In sociali-zarea individului sau in adaptarea lui actu-ala la solicitarile medi u lu i de viata, ci

de a suprima, de a refula, adica de a trimite i napoiin inconstient acele pulsiuni care Incearca sa scoatacapul la vedere. Prsconstientul este un fel de "statiede tranzit", unde tendintele inconstientului s i aLeconst iintei Yin ~i papasesc temporar, Tnainte de a trece Istructurile opuse fiecareia dintre ele.

[ncepand cu anuL 1920 ~i pana prin 1926 , Freud Isrevizuieste ln multe privints teoria pulsiunilar ~i pe cereferitoare la structura "aparatul psihic", care "s-adezvoLtat tacmai datorita efortului de explorare a lumiexter ioare si care a trebuit, in consecinta, sa realizezeIn structura sa un anumit grad de adaptare ."De data aceasta, Freud a mers pe 3 instants psihic

iSinele, Eul si Supraeull .intre care se instituie complexeraparturi dinamice, economice [investitii energice, compensari, decornpenssril s i, implicit, structurale. Celemai arhaice dintre aceste zone Ii da numele de Sine, ..ccontine tot ceea ce este ereditar, constitutional, dat lnastere, instinctele Tnainte de toate, cu origine In organizarea sorna t ica ~i T~igasesc aici a prima expresie pshica lin acest Sinel. in forme necunoscute noua. ' 5ineleste echivalentul inconstientului din vechea clasificaresediul instinctelar, sursa prirnara a energiei psihice cartrebuie consumats. fundamentul pe care se construieste personalitatea individuLui.Eul este 0 portiune a sinelui care, sub influenta

lurnii exterioare, a mediului lnconjurator, suferadezvoltare speciala, In sensul ca, "din simplu orgareceptor ~i protector In raport cu stimulii, devinun intermediar intre sine ~i lumea exterioara,scoar ta de ccpac . Cat priveste reali tatea interi-oa ra , rela tia cu Sinele, Eul lsi Indeplineste sarcinap rin o btin er ea cantrolului asupra instinctelor ... ''.

.Eu l tinde spre placers ~i cauta sa evite starea dnep lacere, a crestere a n ep la ce rii. a ste p ta ta ~i prevazuta, este insatita de a stare de anxietate, ca dun sernnal."Supraeul este a structura specials ce se inchaaqa

ca un .precipitat' in perimetrul Eului, prin care sprelunqeste influenta paterna si materna, iar priintermediul ei, influenta mediului social mai genera[familial, scolar, national etc.l. Capilul, pr in psrintirecepteaza idealurile socials, modelele admirate del din viata publica.Tnmasura in care acest Supraeu se diferentiazs d

Eu sau i se opune, el canstituie "a a treia putere, dEul are de tmut seama".

Canapeaua din cLinica lui FreuNenumarateLe vise ~i experiente din copilar ia

pacientilor povesti te aici au reprezentamater ialuL de baza pentru psihanaliza


23/32

- S i g m u n d F r e u dREFUZAREA iNDRUMARIl LUI FREUDen 001 MAESTRI AI PSIHANALIZEI

Angajament si despartire

C a fondator al psihanalizei, Freuda avut de~a lungul carierei multiadeptl, dar a $1 pierdut destui. Unexemplu reprezentativ este desparti-rea sa de Fliess, sustinstor al psiha-nalizei in prirnele zile Se poate spunec a acest model de angajament ardentsi apoi despartire a fast arhetipul rel.a-~iilor profesionale ale lui Freud,Printre cei care s-au despartit de el

imediat ce si-au insusit teoriile freu-diene se numara doi de mare irnpor-tanta, care au creat noi valuri in lumeapsihanalizei, Albert Adler si Karl Gus-tal Junq.Cum s-au intalnit $i de ce s-au des-

partlt de Freud?AdLer a fast prezent inca de la ince-

puturile Societatii de psiholcqie derniercuri din 1902, :,;i era unul dintrenurnarosii tineri psihopatoLogi careil adorau pe Freud, al aturi de OttoRank $1 Hanz Sacks, dar in acelasitimp diferit de ceilalti membri devo-tati. In acea perioada, Adler, un PSI-hiatru evreu, daschisese un cabinetIn viena si. printr-un articoL de ziar;1$1aratase sustmerea fa~a de eseurlle

lui Freud, nebaqate in seama de altiiFreud L-a ciut si a cerut imediat sa fieinvitat in Soci~tatea de psihologie derniercuri. Dupa acest inceput , senti-mentele dintre ce i doi nu au lost ceLedintre un maestru $i elevul luiFreud nu era de acord cu contributia

lUI Adler Icomplexul de inferioritatella psihanaliza. el corisiderand ca esteyorba despre 0 problema de naturassxuala. De asemenea. in opozitie fatade teoria lui Freud conform careiafemeile resimt fata de barba t i un com-plex cauzat de lipsa penisului Adlerpunea accent pe capacitatea femeilorde a da nastere: ;;;i considera ca bar-batii au mal multe sanse sa sufere decornplexe de Inferl~lItate decal feme-ile. Adler aproba punctul de pornire alLui Freud, $i anume ideea ca carne-nil nu sunt in totalitate constieriti depropria lOI- minte, dar teoriile lor s-audezvoLtat in direct ii di ferite.Discordia despre "sex"Elvetian de origine qarmana. Jung l-acunoscut pe Freud dupa ce profesorulBLeuler de la Spitalul Unlversitar dinZ U rich i-a recoma ndat lu cra rile a ces-tuia, care pe Jung l-au impresionatimediat I n 1907, la prima

intalnire, faimoasa discu-tie dintre cei doi a durattreisprezece are, Jung,inters in ELvetia, a intreti-nut apoi un intens schimbde scrisori cu Freud, Rela-tia parea 0 repetare a celeidintre Fliess ! ? I Freud.Primul semn al unei

rupturi Intra cei doi a fostin mijlocul preleqeriloramericane din 1909. Freud$i Jung erau de acordca visele trebuie anali-zate, dar IlU $1 care esteinterpretarea coracta. Deexernplu, Jung nu era depa rere ca visul lui, in carevazuse doua cranii vechiintr-o pivnita, simbolizao dorinta pentru moartealui Freud :,;i a sa,Jung era de parere

ca teona lU I Freud pri-vind indeplinirea dorin-telor prin vise $i libidoulsexual era folosita pentru

~ KarL Gustav lung, Dupace s-a despartlt complet deFreud s-a simtlt devastatdin cauza abandonului

profesorului sau . .

"ALf red AdLer care, dupa despartirea de Freud, apus bazele Scolii Adler,

a expLica tot. Freud considers ca viselesunt a forma rnociticata de satisfacerea unor dorinte sexuale, dar Jung oprnac a ele sunt de fapt 0 legatura catre 0lume necunoscuts. Visele provin spu- Inea el, din enormul univers inconsti-ent, regasit in toate fiintele umane, incare, ca in legende ideile sunt repre-zentate In sirnboluri.Dupa aceasta, Adler $i Jung au dat

naste re In ps ih analiza :,;i psi hiatri eunor curente separate de grupul luiFreud, Adler a avut 0 putarnica influ-enta asupra psihiatriei in America iarJung in .Japonia. dar ambele rnoduride abordare Ii erau totusi tributareteorlilor initials ale lui Freud,

Coper!a lucrsrf.Trai eseuri despresex", de Freud, careeste constdaratsoriginea teoriei privinddor in ta sexuala inpsihanalizb.


24/32

Vie t i pa ra le le

Toti erau mcantati de teoriile,privind uluitorul psihic umanFreud a pus bazele psihanalizei, concentrandu-se asupra profunzimilor mintii,Picnierarul intr-o disciplina necunoscuta era greu pentru 0 persoana singura.Dar teoriile initiale au arras in curand atentia rnultor idealisti si sustinatori puternici,atingand dezvoltarea maxima in secolul al XX-lea. Au fost teorii care si-au pus amprentaasupra multor domenii.

Au to r uL tavort t a l cercetatorului m int iiJo ha nn W olfga ng v on G oe the (1749-1832)Monstru l sacru alliteraturii clasice. alaturi de Schiller, s-a nascut in 1749 in Frankfurtam M ain , Germania. Si-a incep ut cariera in avocaturs dar. nedorind sa-si abandonezevisu l de a scrie, a devenit faimos cu .Sulerin tele tanaru lu i W erther" in 1774 . Prin lite-ratura incerca sa se gaseasca p e sine. dar manifesta in teres p rofund si fata de stiintelenaturii, obtinand dip lome in botanies ;;i anatomie.ln anii dinain tea mortli sale in W eimarin 1832, a fost vizitat de multe din p ersonalitatile vremii din Europ a.

Pe cand era mic ; ; 1 n u m erg ea Inca la scoala. Freud a invatat sa citeasca si sa seriedin carlile lu i Goethe. Tot faimosul scriitor este eel care l-a irnp ins sa aleaga stiin telenaturii. incorp orand in acelasi timp claritatea stiin telor naturii ?i exp resii literare. stilulunic allui Freud se insp ira in mod evident din exp erientele p ersonals. ca ?i eel al lu iGoethe.

In lucrarile sale literare. Freud a scris eseul numit .Poezie ;;i adevar" insp irat dinGoethe. ca 0 reamintire pentru qeneratiile mai tinere. Originalu l. ca 0 pseudo-autobio-grafie. reeonstitu ia exp erientele din tinerete ale lui Goethe, iar .Poezia ;;i adevaru l' lu iFreud analiza exp erientele din cop ilsrie ~i relatiile fraleiiti a le acestu ia din urrna.

In 1930 . Freud a p rim It Premiul Goethe p entru l.iteratura, Fiind acum batran;;i sufe-rind de dureri atroce, Freud nu s-a putu t p rezenta la ceremonie, fiind inlocuit de Anna.lnacea p erioada. Freud era deja binecunoscut ea psihanalist ;;i p rirn ise numeroase p remii,dar acesta era diferit de cele p rofesionale de p ana atunei iii l-a ump lut de bueurie. Freuda declarat: .Marele p opor nascut din Goethe nu va p ieri nicicdata". Cum in aeea p ericadanazistii eueerisera deja tot, euvin tele lu i Freud p areau excesiv de op timiste.


25/32

- S ig m u n d F r e u d. . . .RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE

Sandor Ferenczi(1872-1933)Psihiatru ungur si elev al lu] Freud.S-au desparpt ca urmare a uno,d iv er ge n! e p ri vlr d e du r at!a d ar s -a urespecta t p~ma La s farsir. E le vu Iacestu ia a fosl M. Klein, a lairnoassIem eie-p slh ia tru ca re a p us b az eles co ti ~ K l e i n .

Je an-Ma rt in Cha rco t(182518931Joha nn WoLfgangvon Goelhes ih ia lr u 1 0 S p it al ul S al pe tr ie redin P aris. E l a fast p rin .lre p rim iisava n~l care 5-3U ccncerit ratasupra cauzelcr psihcloqics ale

b olilor r ntn ta .e . A fa st u n p icn ie rin d om en iu l n eg lij at de multia l p sih ia .r ie i g er ma ne , fc ln sin dhiancza ca t ra ta rnent pen tr -ci st er ie . s i a r ep re ze nl al i mb ol du lca re L -a r nct iv at p e F reu dsa puna bazele psihanatzei. Karl Abraham(1877-1925)De,i rnul tl alti elevi ,icoleg i l-au abandonat .eli-a ramas atstur! p anaLasfar$H. El ~iFerenczia au avut 0 er crrnainHuen\a asup-a Lu iM. Klein.

Withe Lm FLiess(1858-19281Doctor OR L d in B er lin .A fast s i ngu ru l prietencaruis independenlulF reu d din Vrena i s-aputut destainu l. tarscr isorl te lor su nt b az ap s i hana l i ze i , S-aude.parl i l In '900.

Sus\inatoriputernici Sust inatcripart ial i Ad"Pi i Pacient Sursa deinspiratieA lb er t A d l er11870-19371P sih an ali st e vr eu d inViana, A tes t printre prtrn iisupo rter i ca re is-aua la lu ra l lu i F re ud , darap ci 5-a op us idellorprofes at e d e s coa laelvetianji a lu f Ju nq. Aavut d iv er gen t. d e op in ii: ; ; i cu Freuc, c:eea ce l-adeterminat sa i n fl in ~ e zescoala Adler,

Ka rL Gu s t av Jung11875-1961)D ee te r L a sp ita lu l u niv cr sit ar d in Zurich.Sust inea teor li te lui Freud ~ia tes t primulp res ed in te a le Ascc ia ti ei l nt sr n at io na l ede Psihanaliza, dar nu a trecut mult sis-a despa rt lt de Freud (,3u rr -iare a u ne id if er en le d e opinii, A avut contributiil rn po rta nt e in psiha- ia l iza ~imu lt i a d ep t i.

M a ri e B o na ra rt e(1882-1962Stranepoata t ratelui rna i m ic at Lui Napoleon ' i i i p rin~e5a regata a GredeL A fastpac ienrut lui Freu_d, iar apoi i -a deven it un sust lnatcr pu te rnk~ ajutandu -l inexitut ta Lenora 51 p rot eja nd u-i s cr iso rile v an du le d e F li es s. $I-a adus ~Ieacontribut ia la pSlhanatiza si a pus bazele Ascci a!i ei pariziene de psihaneliza.

& PersonajeLe din ca set ele g ri sun t p rezen ta te p e larg in acesl capi tol .

Un adept care a introdus pslnanatizain Uteratu raThomas Mann (187.5-1955)Thom as Mann s-a nascut lntr-o fam ilie de ne qusto ri boqa ti d in o ra sul c o rne rc ia l Lube ck , din no rdulG erm anie i, sl si-a urm at vo ca tia de sc riito r, c a ~ i fra te le ssu H einrich . A inc eput c u .C esa Buddenbrook",in 1901 , sl a continua t a po i c u m ulte ro rna ne si nuve le .ln 1929 a prirn it P re rniu l N obe l s i a devenit e ta lonullite ra turii ge rm ane in pe rioa da c and se ap rop ia ra z bo iul. N az istii a u p re lua t pute rea in 1933 , ia r c arlile luiau fa cut ob ie c tul o presiunii, a la turi de c e le a le lui F re ud ~iE in st ein , fiin d c on sid era te a nt iq errn an e.

M ann l-a inta ln it p e Freud in m artie a nul p re c edent. F re ud avea pe a tunc i sa p te ze c i s l i'a se de a ni, C uocaz ia z ile i de na ste re a lu i F reud, ca nd acesta lrnp linea op tz e c i de ani, M ann a tinut un discurs in titula t..F re ud ~ i viitorul", in c a re poveste a le ge nda crista le lo r d in tre cut, ca re a u sa rea pa ra , un m it dua l c a res e a p lic a ? I psiho log ie i p ro funz im ilo r a lu i F re ud. La ince put, st ilu l sc riito rului e ra c iv ic si autob iog ra fic ,de ve nind m ai ta rz iu rnit lc s i rom ane sc , sub influe nta p siha na liz ei fre udie ne .

M ann s-a ex ila t d in lara m am a In E lve tia , ca nd na z istii au pre lua t pute re a in 1933 , si to t a ic i a tinut dis-cursul dedica t lu i F re ud. C and acesta s-a e xila t in Ang lia , in 1938 , M ann se m utase in Am eric a ~ i, In 1944 ,a de ve nit ce ta tea n am eric an, fa ca ndu-~ i pub lic a opoz it ia fa ta de na z isti. L a sfa rsitut ra zbo iulu i i-a fa stg re u sa a lea ga Intre Ge rm ania de Est si c ea de Ve st si, in ce le din urrna , s-a sta b ilit de fin it ivTn E lve tia .


26/32

V i e ! i paraleleCeLemai bune mlntl ale evreilor vorbesc despre paceALb er t E ins te in 1879-1955E inste in, e el m ai m are inte le ctua l e vre u a la turi de F re ud, s-a na sc ut in G erm ania in 1 879 . ? i-ac om ple ta t "T eoria q ene ra la a re la tiv ita tii" in 1 91 5 s i I n 1 92 1 a p rim it P re m iul N ob el. C u F re ud s-ai nt a ln it p rima cars in de ce m b rie 1 92 6.

Ce l ma i cunoscut este sch imbul de sc riso ri d intre ce i do i, pe tem a "De ce razbo iul? ".A ce a sta e ra .cea m ai irnp orta nts Intre ba re p entru um anita te , ~ i v re au sa core spo nda rn p ea ce st subic ct": e ste v orb a de un e ve nim e nt p ro pus de L iga na tiunilc r.In urm a c arula F re ud l-aa le s p e E in ste in c a p arte ne r.

T n iu lie 19 32 , E inste in i-a sc ris lu i F re ud de sp re a ce st subie ct. E inste in sc ria ca ra zbo iuln-a ve s sa lnc ete ze nic io da ta , p entru c a do rinta instinc tua la a o am e nilo r e ste de a -si d istrug edusrna nul de c are le e ste te arna , s i l-a intre ba t p e F re ud c e p 'a re re a re de sp re a ce st subie ct.

Doua luni m ai ta rz iu i-s pa rve nit re plica lui F re ud. Acesta opune a teo ria e inste in iana a.lm p ulsu lu i v ie tii' te orie i .J rn pulsu lui rn ortii", c are se d ez vo lta a po i I n .lrn pu lsu l dis tru qe rii",c are nu p ute a li e lim ina t, c i do ar c ontro la t p rin sc him ba re a m odului de a g andi.

Indife re nt la m e sa je le p entru p ac e dintre e ei do i, a nul urrna to r H it le r a p re lua t c onduc ere aG erm anie i ~ i E inste i n a fa st fo rta t sa c ea ra e xil ln A me ric a. T n 1 93 6, E inste in i-a trim is lu i F re udun m esa j de z iua lui, c u o ca zia c ele i de -a o ptz ec ea a niv ersa ri, de la U niv ersita te a P rinc eto n, ia rdup a ra zbo i nu s-a m ai inte rs in E urop a p ana la m oa rte , in 1 95 5.

Marele compozitor examinat de cei maiIairncsi doctori din 8ergasseG u s ta v M a hL er (1860-1911)La s fa rs it ul s e co lu lu i a l X I X- le a , d ir ijo ru l Gu st a vMah l e r s e rema r ca i n c a p it a la mu z ic ii , V i e na . P o v e s te a a c e s tu ias e a s e rn ana c u a l ui F re u d, e l f ii nd un e v r e u c e h c re s cu t i n V ie n a . D e ven is e cu no s cu t c a n ta n d in o rc h e st ra a rma t e id in o ra s ul l ui n a ta l. A s tu di at c o rn p oz it ia l a s co a la d e rn uz ic a . D u p a ab so lv ire , a s tr ab a tu t A u st ri a ~ iG e rman ia I nc a li ta te d e d ir ijo r. D in c e i n c e ma i p o pul ar ,l a d o ar tre i ze c i s i s a pt s d e an i a l os t a l es d ir ijo r a l T e a tr ul ui P a la tu lu i. T na c e as ta p o zitie , s e s pu ne e a a d es co p erit c h ia r ~ i u n n ou mo d d e a d irija 0 o r ches tr a . Mah l e r a ~ i c o rnpus, l a sandope r e m inuna t e , p r in tr e c a r e s im l on ia a z ec ea ,ne t e rm ina ta .

D a ri n v ia t a r ea l a, f rumoa sa l ui s ot ie A lma , c a re a v e ama i p u ti n d e d oua z e c id e an i , l -a i ns e la t. M ah le r a i nc e puts a re s irn ts t e ams s i s a a i ba p rs rn oni ti i c a v a mu ri.ln v a ra a nu lu i 1 9 10 ,e l a fa st e x am in at d e F re ud , c a re a a ju nsl a c onc lu z ia c a i nf id e li ta t ea so ti e i f usese c auza ta de un comp l ex pa t e rn , i a r ne in c rede rea f a la de so ti e I nsemna die l i ns us i d e zv o lt a se un c omp le x ma t e rn . Mah le r, d e si c o nv in s c il d ia g no st ic ul lu i F re u d e r a c o re c t, n u a r e us it s aTmpied iceadu lt e rul so t ie i .

T n ani i d e d in a in te , Mah le r c ompus e se o p e re le .Cantecul psrnantului", .Sirntonia n r. 9 " , s i .S ir nl on ia n r. 1 0 ",d a r n u s e s ir nt e aTmp l in it d e v i a ~ aa la t uri d e t a na ra l ui s o ti e ~ i- ?i p e tr ec e a t impu l s in qu t i nt r- un ames te c d e t e a rn a~ i d o r, i nc o nju ra t d e tem e ri d e m o a rte . N e e ga la tu l m u zic ia n a l V ie ne i d in s ec o lu l a l X IX -le a a v e a s a rn oa ra a n ulu rr na t o r de 0 b o a la d e i nima , l a c in c iz e c i s i u nu d e an i.


27/32

- S i g m u n d F r e u d

Cel de-al32-lea p resadinte al Statelor Unite era numit in cercul de p rieteni FOR. Se nascuse in1882 si a fost ales senator In 1910. Apoi, desi para lizat de la brau In jos, din cauza unei boli lasistemul nervos periferic, a devenit presedinte in 1933. El a readusTn p rim-p lan politica NewD eal, ~ i a fost singu rul presedinte reales de patru ori. Unul dintre cele mai mari nume din istoriaAmerieii a jueat de asemenea un rol esential in fuga lui Freud din Viena.

I n martie 1938 , trup ele de asalt ale pol i t ie i secrete n aziste It sup ravegheau indeap roape peFreud, care risea sa fie ranit sau s a i se confiste averea. Englezul Ernest Jones, care Ii fusese elevla Viena, a intetes di acesta nu poate lugi decat dace se ex ercita in flu en tele p ol itice necesare sia cerut ajutorul guvernelor britanice ;;i americane. Primul a raspuns Pritt, ambasadorul ame-rican In Franta , care con tribu ise la au tobiografia ps ihana l i t i ca a celu i de-al 28-lea pressdinte al

Statelor Unite, W ilson, ~i care s-a dovedit un p uternic sp rijin politic al p lanului de fuga. Apoi, bruse, p re se din te le In su si a decis sa se imp lice. Lacererea lu i Pritt, Roosevelt i-a ordonat ambasadorulu i american la V ien a, W iley , sa -l protejeze pe Freud. Mai mult, a mersla Mussolin i, in Italia,?i l- a a rn en in ta t ea, daca i se intamp1.3 ceva Lui Freud, au sa fie repercusiuni grave, p ra c tic a v e rt iz a nd u- i pe nazist i p rin in term ed iu l ita lien ilor.Problema a fast In cele din urrna rezo lva ta cu bani! Printesei Greciei, M arie Bonap arte, care le-a p latit nazistilor 250.000 de silinqi. Cu a ju to ru lpresedintelui, Freud a tugit In Angl.ia in luna iunie a a ce l ui a si an .

Anul urrnator, al doil.ea Razboi M ondial a izbucnit odata cu invazia Austriei, si desi la inceput ramasese pe 0 pozi t ie de n eu tralitate, Roosevelta i nt ra ti n razbo i in 1941. Tn cursul celor patru ani care au u rr na t , p s ih a na li st ii au lost cu t ot ii e x pu lz a ti d in G erma nia nazis ta . Da r chi ar in a in tede p redarea Germaniei in 1945, s-a imbotnsvit si a murit in Georgia inainte sa poats fi tratat.

Presedintele american care L-a ajutat safuga din VienaFranklin D. Roosevelt (1882-1945)

GeniuL artei indra'gostitde propria s a . minteSalvador Dali (1904-1.989)

Geniul a r t e i moderne, Salvador Dali, s-a n a s c u t I n Cata lon ia , S pan ia, I n 1904. T n an ii 1920 a folositin tablourile lu i p rincip iile p sihanalizei lui Freud din .. In terp retarea vlselor", i n t r e b u i nta nd lumea dedincolo de amintire ~i cons t ient si r eaducand in a tent ie m etoda grafica a p ictu rii fine. Tn 192.8, p rietenulacestuia Luis Bunuel, care era p roducator de filme, a !ilmat ..Un caine andaluz", 0 rep roducere avan-gardista a psihanalizei lui Freud. Au ca stiqa t a strel a ten tia creatorul.ui sup rarealism ului, A ndre B reton$ i s- au a l a tu r a t r n is cs ri i sup rarealiste din Paris.

Ca ss-I lntalneasca p e Freud, Dali a mers la Viena de trei ori, dar tara nomc. In 1938 , s cr ii to ru lStefan Zw eig, care era 0 c un os tinta c ornu na , le-a fa cut cunostinta cand Freud era exilat la Londra.Dalil$i adusese cu sine ..Metamorfoza lUI Narcis ca sa-i ceara parerea lui Freud. Acesta a declarat ca ..Eu caut lumea subconstientului intablourile clasice. Adevarul este ca Intr-un tablou sup rarealist sunt exp lorate perceptiile", Freud voia de fapt s a spuna c a p ic to rii avanqerdistic a Da li t receau subcons t ientu l in c o ns ti en t, a n ul an du -l . Pe de alta parte, operele clasice sunt create In proporti i diferite de c onstie nt s i desub co nstisnt a sa ca in ele este posibil sa se regaseasca exp resia subconstientului. Acesta este sl motivul pentru care Freud recurgea la artaclaslca i n ps ih a na li za .

in realitate, teoriile lu i Freud se ap licau La rniscarea sup rarealista dar se pare ca aceasts aventura pentru artist a fast doar un caz de.draqoste neimparta~ita". Dupa Intalnire, vorbind desp re Dali cu un p rieten, Zw eig, Freud a exclarrtatEe fanatic!"

Dali a dimas un geniu pana la moarte In anul 1989.


28/32

Influente majoreEpoca noua continuasa descopere misterele

rnmtu umaneSocietatea stiintifica modern a a explorat in acesti 100 de ani atatoceanele, cat si spatiul cosmic, gasind raspunsul la tot felul de mistere.Singurul care a rarnas este misterul propriei noastre minti,iar succesorii lui Freud si-au continuat eforturile de a deschidecomplet aceasta u~a.Psihanaliza secolului al XX-lea are planuri sa cuprinda~i urrnatorul secol.Influenta asupra Iiteraturii moderne

FREUD AVEA 0 PASIUNE PENTRU ARTl)Tl si scri-itori ca Leonardo da Vinci, Michelangelo :,;iDostoievski. La randul lor, artistii :;;i scriitoriisecolului al XX-lea au fost puternic inftuentati deeseurile lui Freud. Interpretarea viselor pacienti-lor suferind de boLi mintaLe :; ;i f luxul de constiintacreat prin metoda asociatiilor Libere dezvcltata inlucrarile si tezeLe lui Freud, aveau un caracter realsi elocvent, care nu-si gasea corespondentul inoperele literare. Multi art isti au aplicat principiilelui Freud ca modalitate de a crea aeeste expresiisi personaje literare in operele lor.In eapodopera ..Ulise a romancierului irlan-

dez James Joyce. 0 mie de pagini sunt dedicateunei intregi zile dincolo de constientul personaju-lui principal. Exista foarte multi alti romancieri : ; ; idramaturgi in ale carer tucrsri se srrnte influenta

Fondatorul suprarealismului, AndreBreton, era si un adept entuziast allui Freud.

lui Freud, printre care se nurnara Virginia Wolf:;;iEugene ONeill.Savantii japonezi de la sfar s it ul secolului

al XX-Lea au ar atat un puternic i nteres fatade eseurile lui Freud. I nfl ue nt a lui este viz i-bila in primele lucr ar i ale lui Hisashi Ito, ca :;;iin operele poetului-psihiatru Mokichi Saito,care a trirnis condole ante familiei, la moar-tea lui Freud. A dat n aste re unor al iante pro-fetice :;;i inf lue nta Lui s-a manifestat mai multpoate in viata artistica de cat in psihiatrie.Nasterea suprarealismuluiAdevarul este ca intluenta lui Freud asupra lite-raturii a fost mai deqraba La nivel inconstient,inctusa. probabil, in impresiile personale. Saaruncarn deci 0 privire asupra rniscarii suprarea-liste care era atat de pornita sa adopte teoriile fre-udiene din proprie vointa.Supra realismu L s-a nascut in Franta, datorita

lui Andre Breton, care a scris ..Manifestul supra-realist", ln 1924. Devenit adept allui Freud, Bretonsublinia irnportanta Uiramului mintii care scaparealitatii log ice, atraqand atentia asupra viselor:; ;i inconstientului. Suprarealisti i nu se pregateausa scrie, ci lasau totul in seama penitei, notandrapid $i descriind 0 lume literara lipsita de oricegand rational $ 1 Logic ... Uneori nu stiarn daca amscris eu sau altcineva." Au adoptat metoda scrieriiautomate in romane. putandu-se astfel scrie texteliterare fara aportul constientului,


29/32

S ig m u n d F re u d

Moise de Michelangelo. Freud a fastinspirat de aceasta opera de arts si, la avizita in I ta lia , a cauta t sensul psihanaliticin spat ele opere i lui Michel angeLo.

5uprarealismul s-a raspandit din Franta lnElvetia, Germania ;;i America, devenind rnisca-rea artistica reprezentativa a seeolului al XX-leacare a dat lumii artisti precum Max Ernst, ReneMagritte ;; i Salvador Dali.Se pare ea Freud, pe dnd traia, ave a 0 parere

destul de prcasta despre suprarealism. El noteazslntr-o scrisoare ea suprarealistii Ii sunt Intr-ade-var adepti Ierventi, dar ca fae tot felul de qreseli.Cea mai mare diferenta dintre Freud ;;i suprarea-listi era faptul ca el aducea inconstientul Ia luminapentru a-I trata sau clasi fica, pe cand In suprarea-lism inconstientul nu era niciodata tratat rationalsi era expus nemodificat pentru a aduce in lumeaartistica 0 qarna mai larga de mijloace de expri-mare. Mai ta rz fu, acest tip de contradictie avea sfie remarcat de multe ori in ceea ee priveste influ-enta lui Freud asupra culturii.Abandonarea "sexului"Nimeni nu poate nega faptul ca teoriile lui Freudau avut 0 enorrna influenta asupra dezvoltariiulterioare a psihiatriei ;;i psihologiei, dar nu spoate spune ca acestea au fost apreciate si dezvoltate Tn formele pe care le-a dorit el.Un subiect delicat pentru multi psihologi l-a

constituit faptul ca punctul central al tezelor freu-diene, printre care enumerarn libidoul, cauzalita-tea bolilor mintale sau impulsul sexual uman, erauser limitativ sau putea fi lesne contrazis.Tnvremea vietii sale, Adler, Jung si Rank avsnd

diverqente de opinii in aceasta privinta, s-au despartit de Freud. Adler considera ca In dezvolta-rea personalitatii sunt extrem de importante compensatii le spir ituale pentru depasirea complexuluide inferioritate, ;;i si-a concentrat cercetarile salemai mult pe gasirea relatiei dintre cauzele bolilorrnintale si aceste cornpensatii.

~ Scriitoruli rl andez James

Joyce, a car uiopera a fast foarte

mull influen~ata


30/32

Influente majore

.E lefa ntu l C eleb es" p ieta t d e M ax E rn st, p utern ic in ftven ta t d e su pra rea lism .

Psihanaliza ia amploare in AmericaTeoriile lui Freud nu au prins ecauri in Austria siGermania din cauza opresiunii naziste. Majoritateamembrilor cornunitat ii psihanalitice s-au mutat debuna voie sau din motive de siquranta in Americasau Anglia, si, in anii 1930, rruscarea 1 : ; ; 1 depla-sase centrul de greutate si lua acum amploare Inaceasta parte a lumii.Tnanii 1930, in America au apa rut psi hologi i eu lui

care abordau multe fenomene psihologice referi-toare la ego. Printre acestia se numara $i Erickson,care studiase sub indrumarea lui Freud in Vienainainte de exilul acestuia In America sa I?i continuecercetarile In psihologie de acolo. Erickson a abor-dat 0 problema nerezolvats inca, stadii le de dezvol-tare In personalitatea individului. Una dintre cele. mai faimoase probleme este cea a identitatii ego-ului in etapa pubertatii, sau cea a dobandirii unei

~ T m aru l D ati i-a ofer it lu iF reu d aces!

Documents

009 - Sigmund Freud