JIRINOVSKI î l LINIŞTEŞTE PE CLINTON

Nu aş dori ca preşedintelui Ciinton „să-i fie frică" de partidul nostru, a afirmat liderul ultranaţlonalist Vladimir Jirinovski du* pă intîlnirea cu Hlchard Nixon. ln cursul întrevederi!, Jirinovskia;ppinal câ Sţaţclc Unite n-ar trebui să-i susţină pc reformatoriidin Rusia „care-au pierdut" alegerile din noiembrie.,; ' •-

Dmitri Simes, un colaborator al lui Ricliard Nixon, a fost de părercr că: poziţiile exprimate de Jirinovski cu acest prile.i erau „foarte conciliante" faţă de cele . anterioare. Observatorii politici, citaţi de agenţia Franco Presse, constată şi ei o nuan­ţare a poziţiilor antioccidentale ale iul Jirinovski, care.se pare că încearcă să oijţină o recunoaştere'diri partea Washingtonului

S U M A R I• Agenda/2

• Roia vîntunlor/3

• CuIiură/4

® Economia de pia}ă/5

Diverse/6-7*

© Pub!iciiate/8-9-1sM1

® Sport/12

SIMPOZION OMAGIAL ACAD. VIRGIL VATAŞIANU

12 PAGINI 100 LEI

BULETIN METEO

Astăzi vremea se va răci uşor faţă de ziua precedentă. Gerul — temporar noros, Pre cipltaţii temporare sub for­mă de ploaie. La munte ‘ la- poviţă ş i' ninsoare. Viat -slab la ' moderat din nord-est, co Intensificări în zona montană avînd viteze de 70-80 km / h. Minimele vor fi cuprinse in­tre ,—2 şi 3 grade, maximele între 7-11 grade. Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca erau 9 gra­de, iar presiunea atmosferică măsura 729,8 mm Hg, . în U- şoară creştere. (Silvia Mure­şan, . meteorolog de serviciu):

N-am putut renunţa ia acest titlu...- dramatizat, pentru sim­plul n'tofiv că el exprimă întreaga (sau aproape) realitate a României după revoluţie. Inijfinsă de oameni de bună credin­ţă sau simpli oportunişti, România s-a orientat ferm spre Occident* prezent la n o i-cu tot felul de ajutoare — în

prima fază, cu bunăvoinţă şi idei — în a doua, pentru ca să sfirşeasc?, aparent — în modul cel fericit, cu primirea ţării în u nele-d i» cele mai importante - organisme jnternaţionale. Acum începe însă sfîşierea do caro i vorbeam.- Dorind’ un aju-.. tor econanţic. 'de substanţă, românii s-au trezit ' în faţa unei situaţi», fără" ieşire: ajutorul nu venea. Cînd e vorba de bani, occidentalii sînt foarte prudenţi... '

Şi atunci economia românească ;a fost silită să se îndrep­te spre alte zone, dar cum acestea nu! sînt multe, iată-ne în­tr-o legătură directă Permanentă /cu: Orientul îndepărtat^ Cele mai multe vizite, cu caracter economic,- în primul, rînd, dar şi politice, ' în măsura în care ultimele ajutau 1a împlinirea celor 'dinţii, s au petrecut tn China, Japonia, Coreea de Sud, Thailanda —■ ţări cu o economie, în -• rapidă dezvoltare şi, deci, cu metode eficiente de a atinge un standard internaţional în­tr-un timp relativ scurt. Preşedintele ţării, întotdeauna însoţit de economişti, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentu­lui, deputaţi şi senatori,: miniştri, oameni de afaceri, din : Ro­mânia au început un adevărat pelerinaj spre acele zone ale globului . pe care nu le-a . evitat, - sâ spunem, niCi' preşedintele Ciinton atunci cind a închipuit» o zonă economică mondială via­bilă pentru sfîrşitul dc. secol. Emisari ai acestor ţări, în pri­mul ţ-înd grupuri de oameni d e ' afaceri, au început tratative cu firme româneşti, în vederea unor colaborări care să adu­că o influzie de capital străin- în ^România. Capital pe care Occidentul, in ciuda bunăvoinţei sale politice, î r refuză-în 'con­tinuare. Ţările asiatice însă- au considerat, probabil, România ca unul dintre capetele de pod favorabile pătrunderii lor cor merciâle într-o Europă puţin imbătrînită, ai cărei locuitori par a prefera *să trăiască dit) rente si inai puţin dintr-o muncă direct, productivă. Cei mai'm ulţi muncitori asiatici nu "numai

* ' (Continuare; in-pag 7) .

Institutul de arheologie şi istoria artei şi Muzsul Naţio­nal de Artă Cluj organizează luni, 21 martie, ora 9,30, la Mu­zeul Naţional de Altă, ,simpo­zionul omagial acad. - VIRGIL

. VATAŞIANU (născut la 21 mar­tie 1902)- Prima parte va în­cepe la ora. 9,30 şi este dedica­tă personalităţii acad. Virgil Vătăşianu. Vor prezenta lu­crări legate de activitatea- pro­fesională a acad. Vătăşianu: Mârius Porumb, Nicolae Sabău,

.- Stelian Mândruţ,: - Gheorghe Arion, Mircea Toca, Răzvan

' Teodorescu. A doua parte, cu lucrări axate pe ultimele re­zultate ale- cercetărilor de is­toria artei, care va- începe _ la.

- ora 15, va, reuni cercetători de istoria artei; din Cluj, Sibiu, Bucureşti; Oradea, Timişoara şi Alba lulia.. în programul

; aceleiaşi zile de lupi, 21 mar., tie, mai este înscrisă o depu- : , nere- de coroane la _mormîntul ‘ acad. Virgil Vătăşianu, ora

11,30. La Muzeul Naţional de Artă se va deschide o expozi­ţie de carte legată de întreaga •activitate a acad. Virgil Vă-

. tăşianu. , ' ; . 1Demostene ŞOFRQN

TINERI CHIMIŞTI PREMIAŢIIeri, lâ Liceul "Terapia" din

Cluj-Napoca a avut loc festivi­tatea de premiere, a câştigăto­rilor fazei judeţene a Concursu­lui- de chimie. K utocIo celor mai burii tineri: chimişti din judeţul Cluj ^ în ziarul nos- tru de miine.' : . ' : ’ .

O trădare a demnităţii istorice a românilor transilvăneni în periocdaiinterbclicâ {XVIII) v ' .

Recursul Episcopiei catolice de rit latin de Alba lulia contra sentinţei tribunalului

Cluj din 1933de Virgil TOMULEJ

Am , semnalat că unul dintre; cele mai interesante-procese din istoria justiţiei româneşti inter­belice este cel al Tribunalului

Cluj, prin sentinţa ' din 4 iulie 1933, contra Statusului romano- catolic ardelean, respectiv con­tra . Episcopiei de rit latin do Alba lulia. Interesant pentru că, deşi au fost comise uncie gre­şeli. de , procedură juridică, to­tuşi finalul sentinţei a fost just din punct de vedere' al drep- • tăţii istorice, prin decizia de. a , nu lăsa o avere morală şi materială imensă (licee, terenuri, clădiri etc.), -care venea de la

Maria: Tereza ca' bun ^public al tuturor etniilor şi .confesiunilor din Transilvania, să fie atribuit exclusiv etniei maghiare, cato- ■ licilor d e ; rit latin din Româ­nia. . '

In acelaşi an 'cu pronunţarea sentinţei, Episcopia catolică de rit latin de Alba lulia a fă­cut recurs la înalta Curte de Casaţie — document publicat, tot în 1933, deosebit de inte­resant, pentru că' prin el se în­fruntă două poziţii de receptare

Vasile LECIIINŢAN ' - (Continuare în pag. 7)

IA MARFA, FRAT E; PiNĂ NU... DUBLEZ PREŢUI'///

1.JAC0PÎ-sfr. Pisleur 7? tafCIFOSfOMA-str.'

/ 0. tu» V “ S S ’sSzE

tntre o r e le 10 -

6. P 4 C * B-du 122 Decanbne î t. EIVIRA * Univeratafii

(NADINA-P-la Unirii 5. IRW-B-diil Eroilor

- / fntre orele iu-*- / . ' . V

6. D 4C * B-dul 22 Decanbne "11ELVIRA * str. t/niverataîiî Mag in SATV - sfrRcpîjbjidr ^ narfur.telOMEţA-P-nMImi - 1!.RAINB0W-B-duIN.Titubai ■. w i

■ IVM-P-liGpiiiii. MP-rOP-P-|aCip«, : w .w 'c«att'ts|i»iîi*: :■■ ‘ : . î i-M c o -A te '

10. PANY RtOD-CcB,5luiMmsti 15. IZA ST0AR - A. Najcca"

ADEV&RUl DE CLUJ VfNERI, 18. MARTIE, PAG. 2

Duminică 20 martie,-ora II:

ANCA LUPU ÎN CONCERT

Despre performanţele soîiîtice ale tinerei pianiste Anca Lupu am mai avut "ocazia să scriu. Numeroase premii obţinute în România (premiul I ia concur- .sul de .interpretare instrumen­tală Devaw premiul I la concur­sul “Tinere talente", Oradea, pre-. miul III la concursul naţional de interpretare,, Braşov) şi în străinătate (premiul I » la “Citţa di Stresa", Italia, 1991, premiulI la “Concours Musical de Fran­ce", concurs internaţional de

- pian, 1992-1993 (Nice — martie, Paris _ — aprilie 1993), , bogata, activitate solistică (concertul "Tinere talente din România", festivalul internaţional - “George- Enescu“, 1991, recital la Lyon/ Franţa, 1991, recital Ia Acade­mia de Muzică “Gh. Dima“ ), par­ticiparea la cursurile estivale de perfecţionare pianistica. (A- cademia Musjcale Chigiana, I- talia, unde a lucrat cu Paul Bâdura Skoda, Joaquin Acliu- ‘ carro 'obţinînd şi Diploma ae Merit) sînt devezile TALENTU- LUI. /..V V

Iată de ce lansăm o-invitaţie Iubitorilor, de mU2ică, celor ce

. doresc sâ se îmbogăţească spî- ritual, la concertul Orchestrei liceului de muzică Cluj,"dumi­nică, 20 martie, - ora 11, în sala Filarmonicii' “Transilvania". în program: H a y d n — “Simfonia surpriză", Mozart — Concertul pentru pian şi orchestră în mi bemol, solistă Anca LUPU (cla­sa a X-a, prof Gerda Turk), Mcndtflssohn — Simfonia a III-a.

Demostene ŞOFRON

CONCURSUL NAŢIONAL „ÎVIISS ROMANI A UNIVERS1* 1994

Potrivit informaţiilor pe care ni le-a oferit domnul Gavrilă Inoan, direcţorul; concursului, finala Concursului Naţional Miss România Univers 1994 va avea loc în 23 martie a.c., la ora 18,30 în sala mare a Teatrului Naţional din Bucureşti. între­gul spectacol va putea fi urmărit pe micul. ecran, în cadrul emi­siunii „Ora 25 — Tranzit TV“, intr-una din simbetele următoa­re. Inedită în cadrul concursului va fi organizarea unui juriu aJ presei, care. va desemna cîştigătoarea titlului „Miss Fotogenic".

: ' v’ ■■ . . (M.n.)

MASA ROTUNDA Astăzi, în cadrul „Zilelor fran- -

cofoniei",- manifestare găzduită de Liceul „Mihai Eminescu" din - Cluj-Napoca, are loc o masă ro­tundă în cadrul căreia profesoa­rele Liliana Somfelean şi Monica Nicorici, de la liceul amintit, . vor prezenta Experimentul la clasă a metodelor „Plumes“ şi „Entendons-nous", iar prof. Dă- măcuş, de la Gherla, va vorbi despre „Filmul de animaţie în activitatea didactică şi extradi- dactică'V (M. B.)

LANSARE DE CARTE

Liga Tineretului Ortodox Ro­mân . Cluj-Napoca “ organizează sîmbătă, 19.03.1994, ora 10,30, în sala I. Muşlea, a Bibliotecii Cen­trale Universitare, lansarea vo­lumelor de poezie „Sîngele tem­niţei Balade" şi „Stigmate" de Radu Gyr. ' ■' -

Invitată — Simona Popa, fiica poetului. (SVI.Ţ.)

fatALADE JOCURI

a Urmei s.e. AUTOMATBN® S C m m iR IMPBX s.r.l.,

cârc s-o deschis pe sfr. D ada nr.2,„

/ v/s-a-vfede o,} cofetăria Urankt.

Mari posibilităţi de cîşliguri|! Program N0M STOP

• PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN: 11-64-16;• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30; PRIMĂRIA ' DEJ:

; 21 -17-90; PRIMĂRIA TURDA: 31-31-50; PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01; PRIMĂRIA- HUEDIN: 25-15-43; PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26.• POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955

: Si 11-15-10; POLITIA FEROVIARACLUJ-NAPOCA: 13^9-76; POLIŢIA DEJ: 21 -21 -21;POLIŢIA TURDA: 31-21-21; ' POLITIA' CÎMPIA TURZII: 36-82-22; . ‘ 'POLIŢIA HUEDIN:- 25-15-38; POLIŢIA GHERLA: 24-12-24.• POMPIERI: 931• APĂRAREA CIVILĂ CLUJ- NAPOCA: 11-24-71*» SALVAREA: S61; SALVAREA C.F.R.: 11-35-91• INTERNAŢIONAL: 971; INTERURBAN: 991; v INFORMAŢII:, 931; '' ; • DERANJAMENTE: 921;ORA EXACTĂ: 958• REGIA AUTONOMA DE TERMQFICARE- - DISPECERAT: 11-67-48; REGIA'AUTONOMA DE APA-CANAL -DISPECERAT:11 -63-02;S. C. "SALPREST SA - DISPECERAT: 11-29-68: COMENZI SPECIALE PENTRU

■ TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12, interior 132. ‘• GARA - INFORMAŢII: 952 • AGENŢIA DE VOIAJ C.F.R. . INFORMAŢII: 11-22-12 (intern); '•1-24?75 (internaţional) '• AUTOGARA 1:14-26-2G; '• AUTOGARA 11:13-44-89.

CURSE ÎMTERJUDEŢENE:din Autogara I - Cluj-Napcca Sibiu: 5,45; Cluj-Napoca - Tjrgu Mureş: 6,30; Cluj Napoca - Baia Mare: 6,30 (nu circulă duminica,}; ^

din Autogara !t: Cluj-Napoca- Abrud: 6,00;Cluj-Napoca- Zalău:

,6,30 (nu circulă duminica); Cluj-NapocarGirbău-Zalău:-6,40; Cluj-Napoca - Jibou: 7,00; Cluj- Napoca -Şimleu Silvanîei: 8,30.

CURSE INTERNAŢIONALE:

dîn Autogara II:

•Cluj-Napoca - Budapesta, cir plecare - din Cluj-Napoca Sn zilele de luni, joi şi vineri, la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta fn zilele de marţi, vineri şl sîmbătă, la ora 11,00. .

INFORMAŢII:Autogara!: 14*24-26; - Autogara II: 13-44-88. '

w m mCECOLÂRI DIN CLUJ-NAPOCA v SPilE BUCUREŞTI:

9,20 şi w,40 (de luni pfnâ vineri, inclusiv); simbăta: 9,30 (o singură cursă).SOSIRI LA CLUJ-NAPOCA:Bucureşti - Cluj-Napoca : 8,50; . 19,10 (de luni pînă vinerff Inclusiv); sfmbâta : 9,00 (o Singură cursă).

PROGRAMUL FILMELOR ~ 18—24 MARTIE- . _■

IN CLUJ-NAPOCA

Republica — Crucea de piatră —• Ultimul bordel —v România— Premieră — Scenariul; Titus Popovici; Regia: Andrei~ Blaier (9; 11; 13; 15; 17; 19) @ Mă­răşti saia A — Maestrul meu, Chuck Norris — SUA — Cu: Chuck Norris II; 13; 15; 17; 19); sala B — Oameni de onoare — SUA — Cu: Tom Cruise, Jack Nicholson (14; 16,30; 19) ® Vic­toria — Jurassic -P ark — SUA— Locui I în topul mondial (9;11,30; 14; 16.30; 19) ® Arta — Lista lui Schindler SUA - PREMIERA/— 9 nominalizări pentru premiul OSCAR, 1993 (8,45; .12; 15,15; . 18,30) © Fa­vorit — Liceenii in alertă — Ro­mânia — Cu: Tamara Buciucea- nu, Oana Sîrbu, Mihai Constan­tin, Cesonia Postelnicii (11; 13; 15; 17; 19> Q Apollo — 18-20 martie — In bătaia pustii — SUA (16; 18); 21-22 martie — In pat cu duşmanul — SUA (16;

-18); 23-24 martie — Pătrundere ilegală — SUA (16; 18)

IN JUDEŢ

TURDA — Tineretului sala A— The Hitman — SUA — PRE­MIERA —- Cu: Chuck Norris; sala B — Pierdut în New York— Singur acasă 2 — SU/y — Cu: Macaulay Culkin @ Fox — Firma — SUA — PREMIERA— Cu; Tom Cruise

DEJ — Arta — Jurassic Park STJA — PREMIERA —. Lo­

cul I în topul mondial.

GHERLA — I’acca — filiver — SUA — PREMIERA — Cu: Sha-' ion Stone; In bătaia puştii — priEMIEUA — Cu: Clint East- woocl, John Malkovich

PROGRAMUL FILMELOR TRADUSE IN DIRECT

15,50 — 18,00 Seriale RETE 418,00 — 20,00 Desene animate — Cartoon NetWork ,21.15 ,— 23,35 Braţul lung al zeilor — PRO 7 ^23.15 — 0,20 Renegade — PRO 70,20, -7- 2,05 Mad Max — PRO 7

ORARUL TRENURILOR DECĂLĂTORI - PLECĂRI DIN

CLUJ-NAPOCA ACCELERAT, RAPID, EXPRES

BAIA-MAFtE: 16,15 BOTOŞANI: 21,05 BRAŞOV: 1,39 - BUCUREŞTI (prin Braşov): 0,59;7,52 (nu circulă simbăta, duminica şi în sărbătorile legaleJ; ,10,21; 14,43; 22,00; 23,53; (prin Sibiu):: 10,55; [prin Simeria): 9,39 - > - : EPISCOPIA BIHOR: 0,40;15,08; ORADEA: 4,11; 15,44; 21,09 GALAŢI (prin Ploieşti): 9,08 IAŞI: 0,44; 13,05; 21,05 SATU MARE: (prin Dej • Baia Mare): 5,31; 16,15 (cu 6 vagoane prin CĂREI); (prin Oradea): 4,1 î SIBIU: 10,55; 15,30 SIGHETU MARMAJIEI:5,48 TIMIŞOARA : (prin .: ORADEA): 4,11; (prin Sfmeria): 1,30; 14,10 (circulă cu ordin special); 22,50 TÎRGU MUREŞ: 2Q £f ZALĂU: 5,31 « p jf \

"> FARMACII

' ; FARMACII DE SERVICIU: sîmbătă, 19 martie: FARMACIA nr. 3 „HIGEEA AESCULAP", P-ţa M. Viteazul nr. 36, telefon13-03-64, orar 8—20; FARMACIA nr. 31 „BALSAMUM1*, cart. Mă­răşti BL, R . 3, telefon 11-71-83, orar 8—13; FARMACIA nr. 32, Cart. Mănăştur Complex Flora, telefon 16-18-88, orar 8—13; du­minică, 20 martie: FARMACIA nr. 3 „HIGEEA AESCULAP", P-ta M. Viteazul nr. 36, tele­fon 13-03-64, orar 8—20. .

FARMACII CU SERVICIU PERMANENT: FARMACIA „CO- RAFARM". str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05. ,

. .GARDA DE NOAPTE: FAR­MACIA nr. 3 „HIGEEA AESCU- LAP“, P-ţa M. Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20—8.

S.C. ^ S.R.L.P-ŢA CIPARIlT'

P E O D y S E A y i E i K

(r/32)

TOTUL PENTRU VOI !

S.C. "SOMEŞ TAXI"Vă stă la dispoziţie

NON STOP ia tel. 191-144 şl 191-1*15 cu numai 190 fel/km.

(7546)

Programul 1: ■' 7,00 TVM. Te- lematinal; lt),00-Actualităţi; 10,05 - Calendar; 10,30 Limbi" străine (engleză americană); 11,00 Curcu­beu; 11,30 Film serial: Salvaţi de clopoţel- (r); 12,00 Trenuri deosebite: China de Sud' (II);12.30 — 1001 audiţii; 13,30 De­sene animate: 14,00 Actualităţi;14.10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-

'Napoca; 16,00 Formula 3; 16,30 Tradiţii; 16,45. Actualităţi; 17,00 ■ Emisiune in limba germană; -18,00 Pro Patria; 19,00 Film se­rial- întoarcerea Ia Eden; 20,00 Actualităţi; 20,45 Viaţa parlar mentară; 21,15 Reflecţii rutiere;-21.30 Film artistic: Semnul şar­pelui; 23,10 Actualităţi; 23,30

Simpozion; 0,25 întîlnirea de la miezul nopţii; 1,15 Jazz-fan. -

Programul 2: 14,00 Actualităţi;14.10 Caleidoscop; 15,00 . Colacul de salvare; 15,30 Muzica e via­ţa mea!; 16,00 Refrenele aminti­rilor; 16,30 Film serial: Tînără stăpînă; 17,00 Arena: Magazin sportiv; 19,00 Concertul Orches­trei „Boumemouth-Simf onietta’* (Anglia); 21,00 TVM. Mesager;21.30 De lingua latina; '21,50 Poesis; 22,00 TV 5 Europe; 22,3ţ) Generaţia mea;' 23,00 Compozi- .;, ,tori americani: Billie Iîoliday.

TVR Cluj-Napoca: 9,00 Paho-' rafnic; 9,10 Universul creştin;-9.30 Emisiune în-limba maghia­ră; 15,05 — 16,00 Lumea copii­lor; «Deserturi humoristice; In ' limba maghiară. Case, castele; şi cetăţi. Casa Kemeny din Clu]-. Napoca. : . . '

Redacţia nu îşi asumă respon­sabilitatea în legătură cu even­tuale modificări intervenite în programul anunţat

CUOCIIETE DE CIUPERCI .Alimentele şi cantităţile nece­

sare: 125 g orez, 200 g ciuperci;1 ou, făină, pesmet, ulei, sare,, piper. • '

Mod de .pregătire: Orezul se pune la fiert în apă rece, sepa­rat se curăţă ciupercile şi se pun la fiert în apă rece cu sa­re. După ce au fiert, ciupercile se strecoară şi se taie în 'fe lii ’ subţiri. Orezul fiert se ameste­că cu ciupercile şi se pune sare şi piper, după gust. Se formea­ză crochete care se dau prin făină, ou şi pesmet şi se' pră­jesc in ulei încins. Se servesc ca garnitură la soteuri de - legiune • sau singure, ca aperitiv. :

POLICLINICA"INTERSERVISAN"

Str Pascaly nr.5, cart. Gneorgheni

- INTERNE - CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE - PSIHIATRIE

- ENDOCRINOLOGIE- REUMATOLOGIE

• ECOGRAFIE - ALERGOLOGIE- DERMATOLOGIE

. CHIRURGIE - ORTOPEDIE• O.R.L- OFTALMOLOGIE.

• GINECOLOGIE - ONCOLOGIE- PEDIATRIE - UROLOGIE

\ . ACUPUNCTURA• LABORATOR

(Blochimlie-Bacterlologle• Imunologle - Parazitologl.e

. Teste SlOA)ZILNIC, Inclusiv DUMINICA,

orele 7-21 Medic de gardă: orele 21-7

Rezervare consultaţiita tei. 1 9 -3 9 -3 9 . ’

VINERI, 18 MARTIE, PAG. 3 ADEVARUl DE l w j

CREŞTFREA- PO.NDBKEI IMîGjîA';'lKi' IN. POPULAŢIA ' CANADEI ŞI AUSTRALIEI'. -' . . . - .:,,, '• ..

SU A,

Tcnuiuţcie m ig ra ţlc i îri lum e(urmare din numărul. trecut) Ţări fondate în mare parte pe

imigrare timp de un secol, (Sta­tele Unite, Canada şi Australia) asistă la creşterea ponderei flu­xurilor 'migratoare în evoluţia actuală a populaţiei lor — con- ' stată raportul OECD.■ în SUA efectivele născute în străinătate-au evoluat de la 14,1 milioane în 1980 la lD.ii milioane tn 1990. In aceşti zece ani nu­mărul persoanelor de origine, europeană a scăzut de la 5,1 mi­lioane la 4,3 milioane, în timp ce s-au dublat efcctivelc prove­nind din Mexic (4,3 milioane fafă de 2,2 milioane) şi -din As:a cinci triilioane faţă de 2,5), iar cele din America Centrală s-au triplat. ,. in Australia, 25 la sută ({in

mâna de , lucru australiană esle născută în străinătate. Imigranţii veniţi aici din Europa sunt cei mai numeroşi (2,4 milioane), dar numărul asiaticilor este ■ îri creş­tere (000 00-0). Cu toate • acestea] situaţia utilizării forţei de mun­că nu este. deloc favorabilă- Jn Australia, rata şomajului în rân­dul imigranţilor sosiţi în 1991 era de 35,7 Ia- sută faţă de cei >15,6 Ia sută sosiţi între 1936 şi

.1990. în SUA, această rată ur­mează frontiere etnice: ea este de 6,5 Ia sută pentru- albi, dar de 13,9 Ia sută pentru neriri şi de 11,8 la sută pentru spanioli.

SUA,- Canada şi Australia tşi reglementează imigraţia printr-un 1 sistem de cote; Australia de pildă, a acordat 80 000 de locuri pentru anii 1992-1993, jar Cana­da — 220 000 pentru 1991. Cât .despre Statele Unite, ele au atins cota-record de 1,8 milna-

'nâ de imigranţi în 1991 (dir.tre care 707 000 nou-intraţi 'şi 1,12 milioane cu permisie de rezi­dentă acordate imjgranţilor ce au beneficiat de legea , regulari­zării din 1986). în SUA însă este - surprinzător fenomenul _ imigra­ţiei clandestine: numărul străi-' nilor fără acte legale capturaţi la frontieră a ...crescut de ia 700 000 îh 1989 la 1,2 mili.iane , în 1992.

Faţă de amploarea migraţiilor internaţionale, încercările ţărilor' de primire de a controla fi axul intrării nu constituie-decât „o ripostă parţială1* — se spune în raportul OECD, care *’ apreciază că „numai dezvoltarea economi­că" a ţărilor din care se emig­rează va putea „reduce pe ter­men mediu şi lung tentaţia de plecare". Subdezvoltarea, l:nsa de orizont pentru tinerele gene­raţii din ţările, sărace, .dar şi represiunea politică sunt osuze ce contribuie la îneroşărea fiu- xiilui migrator. ,Ca atare — afir­mă documentul- OECD — este necesar ca strategiile actuale să' fie „reorientate" astfel încât să favorizeze o dezvoltare „care să asigure crearea de locuri de > muncă, liberalizarea economiei.

precum' şi democratizarea vieţii politice şi sociale". OECD evocă, între altele, finanţarea, In cadrul cooperării, 1 a „Infrastructurilor economice şi sociale" şi ..ame­liorarea circuitelor administrati­va şi financiare" ale ţărilor în curs de dezvoltare. Organizaţia sugerează, deopotrivă, 1 „consoli­darea sectoarelor cu o intensita­te puternică a mâinii d e . iucru" (agricultură,' textile, construcţii şi lucrări publice, industriile manufactieră, farmaceutică etc.) care. să absoarbă o parte : a po­pulaţiei active în continuă creş­tere în ţările în curs .de dezvol­tare. în fine, acordurile ■ regio­nale de comerţ liber şi ;,o poli­tică m af activă de cooperare* şi acordare de ajutor, sunt de natu­ră să pună- capăt dorinţei de ernigrare" — afirmă OECD.

CEREiî.EA DE AZIL POLITIC . . IN, ŢABILE- OECD;

-în anii *80 numărul , cererilor de azil a sporit sensibil în toa­te ţările OECD şi unele d’ntre ele — Germania, Suedia, Belgia — au constatat continuarea ace- -stei tendinţe la începutul anilor ‘90, relevă documentul organiza- ţief. Recent, numărul cererilor

-de azil, s-a stabilizat sau a scă­zut (mai puţin în , Germania, Spania, Suedia şi Danemarca),

, probabil sub impactul măsurii:r de control i întreprinse de mai multe ţări, cota ridicată- a refu­zului constituind- „indiciul unei rigori crescânde în examinarea dosarelor" — se spune în raport.

în majoritatea ţărilor, cererea de azil a rămas în mare măsu­ră scăzută în perioada 1980-1992 în ceea ca priveşte intrările de imigranţi permanenţi. Excepţiile sunt: Suedia, care a cunoscut o creştere vertiginoasă a număru­lui cererilor de azil cu începere din I8S0, Franţa numai în 1989 (an-record cu 81000 de cecsr.) şi Marea Britanie în 1991. Sue­dia, mâi ales, primeşte aseme­nea, cereri din Iran, Irak, Soma­lia. Belgia a primit cereri din Africa (40 la sută) şi din Euro­pa centrală şi răsăriteană (30 ia sută). în Marea Britanie se ocn- stată o scădere a cererilor din Africa,, dar o creştere.a celor provenite din Iugoslavia. în Franţa, jumătate din cereri so- sec din Asia {China, Sri Lnnka) şi o treime din Africa.

în Europa, Germania esta în mod cert ţara cea mai solicita­tă (440 000 - de cereri in 1992, dintre care 52 la sută din Euro­pa). Cererile venite din fosta - Iugoslavie au sporit In Franţa, Marea Britanie, Belgia, Suedia, . Germania (123000 în 1992), Gre­cia, Italia, Finlanda şî Norve­gia. Ele au constituit ponderea cea mai importantă a cererilor ..adresate Elveţiei şî Olandei în 1991. . • ' ,,

Moscova îşi reafirmă rolul de „jandarm’’ in fosta URSSAFP. Moscova şi-a reafirmat marţi rolul de „jan­

darm" în fosta URSS, estimlnd că are dei 'înde­p lin it'în Tadjikistan o „misiune istorică", şi a1 lansat un nou apel ca ONU să plaseze sub man-' datul său; trupele de Interpunere din CSI, con­stituite în principal din batalioane ruseşti. Minis-' trul rus al afacerilor externe, Andrei Kozîrev, a susţinut marţi o cerere de a plasa forţele de interpunere ale CSI staţionate în Tadjikistan sub-mandat ONU, «dresată luni de Tadjikistan Consiliului de Securitate. :

La sfîrşitul unei reuniuni cu uşile închise, de Ia Duşanbe, a, miniştrilor afacerilor externe din Rusia şi din mai multe ţări din Asia Centrală,- s-a adoptat un comunicat care confirmă aceas­tă iniţiativă. Şeful diplomaţiei ruse-nu a ascuns, faptul că Moscova intenţionează să controleze îfi continuare frontiera tadjiko-afgană, care nu a- re totuşi legătură .cu Rusia. - „Este o frontieră * a CSI", .iar. -„Rusia are misiunea istorică de a- păzi această frontieră şi neîndeplinirea acestei sarcini ar reprezenta o trădare", a estimat Ko­zîrev, potrivit Televiziunii rose. „Misiunea spe­cială a~-' Rusiei" (in această regiune) nu este - do­rinţa noastră, creste o realitate de la care nu te poţi eschiva11, a continuat el.. Discutind^cu un grup de ziarişti-la sfîrşitul ‘ convorbirilor sale de ia Duşanbe'cu preşedintele parlamentului E- momali Rahmonov, A. Kozîrev a precizat că Rusia „va apăra Tadjikistanul11. „Acest stat re- - prezintă pentru Rusia un interes geopolitic. ' Da- . câ ne retragem de' aici, va fi haos-şi Rusia nu poate admite acest lucru11, a continuat ministrul. Respingînd' acuzaţiile de „neoimperinlisrrr rus“ t L‘l

a adăugat: „Noi ne vom îndeplini datoria şi par­tenerii noştri occidentali încep să înţeleagă a-

- cest lucru. Dacă ne ajută, este perfect; dacă nu, ‘ o vom face singuri*. -

Referindu-se la „întărirea forţelor de inter­punere'1, ministrul rus-a subliniat importanţa ro­lului pe care l-ar putea juca ONU dacă aceste trupe ăr f i ; plasate sub mandatul organizaţiei internaţionale. „N oi1 am vrea însă să < beneficiem

' de im sprijin mai concret, nu numai din punct de vedere politic, *ci şi din- punct de vedere material" „Pentru moment, putem conta numai pe noi înşine. Avem nevoie, de un pragmatism prudent", â adăugat Kozîrev. ■< ~ «

1 Reuniunea de Ia Duşanbe a fost consacrată în principal conflictului între guvernul neocomu-

. nist tadjik şi opoziţia islamistă tadjikă refugia­tă in Afganistan. Incursiunile mudjahedinilor. tad- jici s-au, multiplicat in ultimele luni. şi negocie­rile sub egida: Rusiei şi a OKU urmează să în-

•; ceapă peste puţin timp la Moscova Nu s-a sta­bilit însă deocamdată nici o dată pentru deschi­derea .negocierilor! de Ia Moscova. . Perspectiva

' acestor negocieri a -fo s t umbrită de recenta a - ' sasinare, Ia Duşanbe, - a viceprira-ministrului tad­jik, Muzabso Nazarşoev, care Urma să pârtiei- ; pe la convorbiri.' Kozîrev/ a precizat că s-au sta­bilit deja contacte „prin intermediul Rusiei, în­tre diferitele grupuri armate tadjiceM. Singura ca - ' Ie spre pace o constituie dialogul politic, şi noi am explicat acest lucru opoziţiei, ca eă să nu con­teze pe reluarea conflictelor armate. Răbradea noastră nu trebuie pusă la încercare11, a mai de­clarat Kozîrev.. , - ; ' - .

■ ism 'G m w m ,m a cs j era as® rasa usasi

Sîrbii bosniaci spera în unificarea lor cu Serbia(AFP). Sârbii din Bosnia con­

tinuă să nutrească speranţe în legătură cu proiectul de împăr­ţire a Bosniei şi cu unificarea lor cu Serbia Şi cu sârbii din Croaţia, în ciuda presiunilor marilor puteri vizând menţinerea integrităţii Bosniei sub formă de federaţie croato-musuima.iă la care ar fi asociată, într-un mod foarte suplu, comunitatea sârbă.

“După ce şi-au manifestat sin­cera ostilitate faţă : de constitui­rea unei federaţii musulmsno- croate, sub Impulsul SUA ,şx cu sprijinul Rusiei, sârbii' din Bos­nia âu sfârşit-prin a* - acupla ideea de a discuta poziţia lor fa-^ ţă de această „căsătorie forţată1'.

Nu fără’ - a pune însă unele condiţii: ridicarea sancţiunilor care afectează . Iugoslavia (Ser­bia şi Muntenegru) şi încheie­rea, înainte de a ■ începe nego­cierile, a unui acord de pace în- . tre sârbii din Bosnia şi federa­ţia' ţnusulmâno-croatăr Constitui­rea unei federaţii între, croaţii - şî musulmanii din Bosnia nu-i lasă indiferenţi pe sârbii bos­niaci. Dacâ 'aceasta ar trebui să se realizeze, supremaţia lor mi­litară ar putea avea de suferit. •

Armată bosniacă, cu majorita­tea musulmană, este din punct - de vedere numeric superioară, dar prost înarmată: Forţele sâr­be din Bosnia au . moştenit, în schimb de la fosta armată iu­goslavă o panoplie amplă dearmamentjgreu, ele ducând însă lipsă de oameni. Forţele ^ârbe trebuie să controleze o Uni? de. front lungă, care formează în

acelaşi timp frontierele ..Repub- 'Hcii sârbe", pe care au proda-r tnat-o unilateral. —-.

Radovan Karadjici care după un război de aproape -doi ani controlează aproximativ 70 Ja şută din teritoriul Bosniei, con­sideră ca a câştigat războiul - şi câ este deci în măsură să date­ze-unele'condiţii pentru regle­mentarea crizei. Liderul sârb continuă să facă'declaraţii: când afirm ă'că este dispus să. „păs­treze doar-55 la sută1*, din ten-

■ loriul Bosniei-Herţegoviria, când ameninţă partea musulmană că nu-i va înapoia 'nimic, când spune că acceptă să negocieze, când ameninţă că se retrage şi că proclamă secesiunea repub­licii pe oare şi-a" format-o cu sprijinul Belgradului.

Karadjici a anunţat că „nu refuză să. discute11 despre unele

-eventuale asocieri ,ale unor p o -I poare ce trăiesc în spaţiul geo­grafic al fostei Iugoslavii, după

r ce Zagrebul şi Saraievo au res­pins în mod hotărât o asemenea idee, avansată de Vitali Ciurkin.

IN ACEASTA PACJINÂ''- PÎIIU.lCAai ftlAIICIMAL*

FURNIZATE OC

în alocuţiunea rostită cu pri­lejul semnării „Documentului Cadru", secretarul general • al NATO, Manfred Woerner, a re­levat că „alăturîndu-se Partene- riatului pentru pace Republica Moldova demonstrează că îm­părtăşeşte principalul' obiectiv^ urmărit de NATO: ~ edificarea unei ordini : europene de pace care se bazează ‘ pe valorile de-- mocraţiei şi drepturilor omului.-

N A T O Sî N O U A E T A P A I S T O R I C A A

REPUBLICII MOLDOVA

AGENŢIA NAŢiONALÂ DE PRESĂ

NATIONAL NEWS AGOJCY

PRECUM Şt DIN ALTE SUUSE

Din culisele vieţii politice americane

. . . A deschis cartea şi a citit din jurnalul lui Roosevelt des­pre moartea primei Jui viţii: i.Şi cînd a murit draija inimii mele, lumina a dispărut pentru, totdeauna-din viaţa mea".

Apoi a închis cartea. încăpe­rea era plină de zgomot dp .)!îns, de suspine înfundate. Unii îşi acopereau faţa cu batiste, ‘ alţii îşi ţineau pumnii încleştaţi, oîţl- aw.se. ţineau-de tnînă. Mn't! erau buimaci şi stăteau nemişcaţi

„Acesta a fost T.R.-, pe cînd

avea ijouăzeci de ani11,, a spus Nixon. „El credea că lumina a dispărut pentru totdeauna din viaţa Iui •— dar a niers mai departe. Şi nu numai că a deve­nit Preşedinte, dar, ca Preşe dinte,' şl-a servit tara vtntot-'' deauna în primele rînd|iri, fur­tunos,; puternic, greşit uneori, bine alteori, dar a fost un'om ".

A mai vorbit apoi despre alte nemulţumiri asemănătoare — nereuşita în a-şi lua examenul Ia barou, moartea cuiva apropia^

.pierderea unor alegeri. „Cre­deam, aşa cum a spus T .R , că lumina părăsise pentru totdeau­na viaţa mea. Nu era adevărat, întotdeauna asta nu-l decît un început". '

Mai avea ceva de spus. „Amin­tiţi-vă întotdeauna că unii v-ar putea urî — dar rei rare va urăsc nu cîştigă decît- . da^ă-i urîţi şi voi, iar în accst caz vă autodistrugeţi. Şi. deci, plecăm

^cu speranţe mari, bine dispuşi,, cu adîncă umilinţă şi cu foarte

multă recunoştinţa în inimile noastre"... Şi a plecat. Bruro Herschensohn,, unui din ultimii care se opusese demisiei, s-a în­tors şi a zis: „Probabil acesta este Nixon ce] adevărat. E pă­cat că n-a putut fi aşa mai -des"

Acesta era Nixon, pe care Buzhardt îl auzise pe dic-tabelts.A privit în jur la camera plină de oameni — toţi. disperaţi, c u ; lacrimi în ociii. -Ei îşi pierduse­ră locul sub soare datorită ce­lor săvîrşite de uh singur om. Şi, probabil, amărăciunea ya mai îmbrăca multe forme — s-a , gîndit el.

Nixon şi familia au coborît în . sala pentru recepţii diplomatice. Femeile plîngeau, Ford şi soţia-v sa aşteptau.

„Nciroc, domnule Preşedinte"; — i-a spus Nixon Iul Ford, prl- vindu-1 din cap pînă în picioa­re. Şi-au strîns mîna. Nixon a

- De asemenea, Manfred Woerner a afirmat că, “ din acest- jnoment,

Alianţa -Atlantică şi Moldova păşesc într-o nouă etapă a rela­ţiei r6cîproce“ , care. „va fi mar­cată de un spirit de eoopercire practică şi dezvoltare a unor le­gături mai strînse. în acest fel, NATO va putea sprijini mai bi­ne 'Moldova în dificila-perioadă de tranziţie pe care o parcurge şi va contribui la asigurarea se­curităţii şl stabilităţii generale1’.- Referindu-se la „problemele ditl. estul Moldovei". "Manfred Woer­ner a declarat că Alianţa ..spri­jină o retragere rapidă şi com­pletă a trupelor străine (din zo­nă)" şî „speră că va puten fl găsită o soluţie paşnică.^i grab- râcă“ în legătură cu probleme­le amintite.

&BB m o ' iw e

coborît spre South Porii co. Doamna Nixon tăcea, Iar ochii l s-au închis pentru , o clipă. A

. strîns apoi, mînile a nume<bşi membrii apropiaţi ^din cadrul personalului ei. Nixon, doamna’ Nixoiî; ’Ed şi-Tricia au ieşit apoi la elicopterul care li aştepta. Nixon h urcat Ultimul.-S-a în­tors, a zîmbit şi a făcut semne cu degetul mare fiicei sale .Iu­lie, care-1 cuprinsese pe David cu mîna pe după mijloc. Ea i-a răspuns la fel şi s-a - forţn să zîmbească. în timp ce Elicopte­rul ;-se ridica, Julic şl-a aşezat

.iicapul pe umerii lui David a .închis ochii. Gerald Ford » ?&- - boyit un minut, apoi s-a tnt.irs.■ A apucat cu amîndouă mîinl- le braţul soţiei 5i au plecat •

.amjndoi spre Casa Albă.(Sfîrşit)

ScIecţi” şi CDmeiitariH Dan HRUDAŞCU

ADEVARUL DE CLUJ VINERI, 18 MARTIE, PAG. 4

Opera Română intre un turneu de excepţie şi problemele spinoase• In Olanda, «şl şl Inimi pentru România • Opera .Roiţiână

din Cluj — operă de AUR • o şansă numită Indonezia • In mai 1994 — turneu la Florenţa 6 IIG 307/1990 interpretat dife­rit • 75 de* ani de existenţă a Operei clujene • -problema ono­rariilor • bugetul 1901 — încă neaprobat • •

Interlocutor n&-a fost -maestrul Petre SBARCEA, directorul 0 - perei Române din Cluj; Două au îost temele abordate: turneul O- perei clujene în Olanda,. Belgia ţi Germania şi şedinţa CODOR; a cfncea - întîlnire a directorilor

' de opere din România- Vom în­cepe cu cele discutate la CO­COR:' “Un prim punct impor­tant — ne-amlărgit componen­ţa, fiind cooptaţi şi directorii te- :

■ otrelor lirice dini Craiova, Cons* tanţâ, Braşov şi Galaţi. S-a dis­cutat mult pe interpretarea di­ferită ă HG 307 din. 1990, prin: care artiştii şi-au obţinut- drep­turile legale. Curtea de Conturi o consideră ca 6 promovare, cînd în realitate este, vorba de . o •reaşezare, firească : a oameni-.

Film

SPIELBERG „PĂSTORUL”

DINOZAURILOR

'. * „JURASSIC . PARK", după' pO“ vestea .lui Michael Crichtori, este'

; tipică pentru ; imaginaţia şi pu­terea'-creativă a lui Spielberg. El se mişcă cu .multă dezinvol­tură .p rin tre supercaiculatoare, oameni şi uriaşe animale dispă­rute. Firescj filmul -er" creat un nou fenomen dinozauromania- materializată în păpuşi, tricouri,• postere etc, deci .,unicul ‘ Sloven iar a spart piaţa.

O insulă unde . specialişti .în; inginerie genetică, folosind aci­dul-:dezoxiribonucieic -găsit ’ în­tr-un ţînţar fosilizat, vor crea dinozauri - pe bandă rulantă.

, Aparent inofensive’ (toate exem plarele sînt femele, deci nu-se- p o t înmulţi şi pot, fi ţinuţe sub control), - animalele însă se vor „descurca1* pentru că tot ceea ce

- e împotriva naturii şi a:lui Dum­nezeu nu poate provoca . decît catastrofe. Şi acestea voi' veni Vînătoare» de Oameni;:, începe Mesajul este clar:; totul se va termină prin distrugerea măte- -ţu!ui parc de distracţii. . Eroii, sînt aleşi pe sprinceană; Sam Nici, Laura Dem, Jeff (Sold- baum, Sir Richard AttenbOrough. Bob Peck, Martin Ferrero fac. roluri veridice, frumoase, corec­te. De fapt, în acest filmi ade­văraţii eroi sînt cei care au gin- dit şi mîrtuit uriaşii dinozaur*, efectele ’ speciale (Michel Lan. tieri) fiind fără cusur. Jnhn Williams semnează muzica, iai machetele mobile ale dinozauri­lor , sînt concepute de un gwiu

, .,rău“ -Stan Winston. ‘ Miş'virea lor este asigurată de DennisMu- ren, un alt erou nevăzut Yiind

, consultantul Phil Tippott. ;Pentru genul din care face

parte, fiimul este perfect. Gura lumii deja s-a pus în mişcare, „boscorodind" . despre un nou „Oscar" (pentru orice, numai pentru regie nu). Oricum, 'Sp el- berg a copleşit încă o dată ge­losul Hollywood şi o întieagă masă de oameni. Şi ceea ce poa­te fi mai frumos şi nu e banc. Spielberg nu-şi lasă fiul să-i va-

"d ă filmul decît peste' cîţivn ani Max Spieiberc are opt ani, iar filmul este interzis (din c(:. uza. scenelor de groază) copiilor sub.12 ani. Copiii au văzut, Mgur,; mult mai multe grozăvenii ş! ■mult mai mult sînge. de ■» In această frumoasă amintire des

f ore o lume trăită cu mil!..nr.e de ani tn urmă., „MomHil"• Spielberg, • „răul", „re. h:nul" este la fel de candid ca şi .prie­tenosul ,,E.T.‘‘, De fapt,’ el aste un extraterestru care ne spune: ••«Hi odată oameni, domnilor"!

Osrln' SEUtiUIE

lor la drepturile cîştigate. Să nu uităm, salariile celor ce l u ­crează in cultură sînt modes­te. Nici pînăs la ora actuală bu­getul pe 1994 nu a fost; apro­bat: în toamna acestui a n , sta­giunea Operei' Române din Cluj este una de referinţă, festivă, 75 de ani de existenţă a Operei

, clujene. Or, în furicţie. de posi­bilităţile financiare r pe care le vom avea- vbrri invita; .oaspeţi.

" • S-a- discutat. ş i ' problema ono- - , rariilor. Legea care este In vi­goare nu o respectă > nimeni, pentru că nimeni nu-ţi mai vi­ne azi să cînţe pentru cîteva mii de lei pentru un spectacol I• S-a mai făcut propunerea ca acest comitet al directorilor; de opere să primească un statut ju­

ridic, pentru a se putea impli­ca mai activ, în viaţa, artistică a instituţiilor. muzicale, pentru 'a putea propune legi, pentru a a- vea un reprezentant în Parla­ment. • Turneul nostru , în 0 - landa a . fost unul ■ de excepţie, sub aspectul succesului artistic ş i ' al celui financiar. Condiţiile în care am stat au fost din ce­le' mai bune- Deseori am fost vizitaţi de domnul Măriri, amba­sadorul României “în Olanda. O- landezii au fost foarte surprinşi să afle că îri Cluj; există /două opere, o filarmonică, o- Acade. m ie. de Muzică,, o ' veche tradiţie muzicală: Am deschis uşi şi; ini-, mi - pentru România. Şi într-o primă cronică apărută după pri­mul nostru spectacol se scria “In ultima vrerne se observă o invazie a operelor şi. teatrelor, din Est, multe decepţionînd. In- • să Opera din "Cluj este o Operă de AUR". In urma accstui suc-, ces au fost deja contractate, pen­

tru luna martie a anului 1995 : — 40 de spectacole “Boemă".

Am mai fost contactaţi d e . un . impresar din Indonezia, pentru

un turneu. în această ţară,. îri decembrie 1995 • In perioada12-24 mai 1994; vom întreprinde; un turneu ; la Florenţa, unde în ; celebrul Teatru Verdi vom pre-

• zenta „Lucia",-: „Rigoletto", *Ma- ; dama „Butterfly". ' Aş mai,

adăuga câ în turneul - olandez,, pe lîrigă Soliştii ■ Operei noastre:

Carmen Gurban, Ion Pojar, Dan Serbac, am apelat şi la colegi' de la alte opere: sopranele Emi­lia ; Oprea..şi Liliana Dumitra-che, tenorii Ionel ..Voirieăg v şi Toma Daroczi, venit de la Bu-

; dapesta, baritonii Vladimir Dra­goş şi Boris Godin, de la Ope-

: râ din Chişinău,: iar ca ' dirijori in acest maraton de 25 de spec­tacole “Traviata“ — subsemna­tul şi Victor Dumănescu".

' Demostene ŞOFRON

în cep în d d e asfozi,via C lu j-N apoca

Concursul Naţional de Interpretare vocală Nicolae BretanAşa după, cum: anunţam la începutul săptăml

nii,: astăzi va fi dat startul oficial al „Concursu­lui Naţional de interpretare; vocală Nicolae Bre­lan", manifestare artistică aflată la cea de a doua iediţie, în . organizarea Academiei de Muzi ­că . „Gh’N Dima" şi a , Inspectoratului pentru cul­tură 'a l judeţului Cluj. ,

Programul zilei de astăzi, 18 martie cuprinde; de la ora 9, in sala Studio a Academiei de. Mu­zică, deschiderea festivă şi tragerea ,1a sorţi pen­tru stabilirea ordinii de intrare în concurs; în aceeaşi sală, de la ora 11 vor fi'prezentate în­registrări .diri creaţia iui Nicolae Bretan — lie­duri' şi arii din' opere -în interpretări ’icelebre-, tot astăzi, de la ora 18, saia Studio va găzdui o " masă rotundă pe marginea celor două opere - într-un act ale lui -Nicolae Bretan,-,,Luceafărul" şi „Gplem'Y c-are urmează să fie prezentate, în

prertiieră, la 23 martie a.c. ; Mline, 19 martie, de. la ora 12, sala, Studio a Academiei de Muzică- Va ; găzdui, etapa I (elimintorie). a concursului; lunij 21 martie, de la ora 18, în aceeaşi sală,; concertul laureaţilor, ediţiei precedente; marţi, .

' 22 martie; de la ora 12, etapa a Il-a (elimina­torie)/ Miercuri, 23 martie este .ziua marii pre-, miere: ansamblul de operă al Academiei de Mu­zică „Gh. Dima" va prezentă cele două opere 1 intr-un act ale' lui Nicole Bretan, „Luceafărul" şi „Golem". Spectacolul începe la ora 18 şi va '

. avea loc in sala Casei de cultură, studenţeşti din Cluj-Napoca; joi, 24 martie, de la ora 12, etapa

IlI-a .; (eliminatorie), iar vineri, 25 martie, la ora 18, vor avea loc, în sala Studio â Academiei

f ’de Muzică, festivitatea de premiere şi concertul - laureaţilor. .............. '

Michaela ROCU

Profesorul dr. Hanspeter Pfander© Docfor H onocis C ausa a l Universităţii dc Şiiinfo

Agricolc din C lu j-N apoca

' Prin înti caga ^ activitate, desfăşurată cu dăruije, compe­tenţă şi discernărriînt, j ^distinsul prof. .ir. Hanspeter; PFANDER d« la instiţuiul 'd e Chimie Or­ganică ai Universităţii dip Ber­na (Elveţia) â contribuit sub-. Mantia! îa progresul realizat în ultimele 3 decenii'în domeniul chimiei - compuşilor : naturali, pr in, stabilirea 'structurii mole­culare a. multor substanţe, prin elaborarea unor metode mnder- ne de identificare.; determinare şî de sinteză; a unor noj com­puşi naturali. /

Profesorul PFANDER a efec­tuat cercetări prioritare pe: plen

.mondial,'cum sînt cele referi­toare Ia sinteza unor carotenoi- de optic active, stabilirea struc- ‘ turii moleculelor a unrîr terpene ciclice, a unor alcaloizi, pre­cum şi a.unor noi ' carotenoide naturale, devenind cel mai va­loros reprezentant al şcolii de carotenoide din Elveţia.

După Revoluţia ' română din 1989, prof. dr. II. PFANDER-a râ'puns favorabil propunerii de stabilire a unei colaborări ştiin­ţifice în domeniul pigmenţilor carotenoidici între Universita- tea din Berna şi Universitatea , de Ştiinţe Agricole din Clui-Na- poca, prin intermediul colecti­velor de specialitate din cele două unităţi de învăţămînt. In cadrul acestei colaborări.- înce­pută înr 1990. prof. dr. H.-PFAN DER a donat Universităţii de Ştiinţe Agricole aparatură de cercetare de mare valoare, un

CONCERT LUCIANO PAVAROTT1 LA MANILA

' Cîntăreţul de operă Luciano Pavarotti a sosit 'la Manila, unde joi seara a susţinut un concert, ale cărui-încasări vor fi folosite pentru a con­strui un orfelinat, transmit agenţiile Reuter şi Associated Press. Proiectatul concert a stîrhit cri- ticile unei părţi a opiniei publice filipineze, ca­re îl consideră o extravaganţă implicînd cheltu-

bogat- material bibliografic, şi, a invitat, patru cadre didactice din Universitatea pentru perfec-

, ţionare la Berna şi, însuşirea unor metode moderne în cerce­tarea carotenoideîor. Acordarea titlului de Doctor Honoris Cauza

; distinsului profesor elveţian ’ se dovedeşte oportună, . atît ca o

'recunoaştere pe plan internaţio­nal a rezultatelor deosebite ob­ţinute '--'de domnia sa în cerceta­rea chimiei compuşilor naturali, cît şi pentru consolidarea cola­borării în domeniul carotenoide- lor între Universitatea din Ber­na şi Univiersitatea de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca, prin colectivele de specialitate ale acestora, pentru realizarea şi susţinerea, unor programe ştiin­ţifice naţionale cu pdrtea româ­nă, contribuind în acest fel la o colaborare benefică po plan ştiinţific intre Elveţia şi Româ­nia. -' - - -...

^Astăzi, 18 martie a.c., în Au­la Universităţii. de Ştiinţe Agri­cole din Cluj-Napoca are loc, cu începere de la oră 11,00, cere­monia decernării titlului de Doctor Honoris Cauza profeso­rului dr. Hanspeter PFANDF.R Laudaiio la adresa distinsului oaspete va fi rostită de prof. dr. Gavrll Neamţu, titularul dis- dlplinej de Chimie şi Biochimie vegetaiă din cadrul Universită ţii de Ştiinţe Agricole.'

. - Michaela HOCU

PRIMUL TURNEU AL TEATRULUI TURDEAN

PESTE HOTARE

~ Acum cunoaştem cu certitudi­ne că în perioada 19-31 martie curent un colectiv. al Teatrului de Stat din Turda se va deplasa în Republica Elenă cu spectaco­lul pentru cbpji— care va fi prezentat în limba greacă —“ „Seara cea mare pentru cei mici“ de Alecu Popovici, la invitaţia d-lui Georges Tsiopelakos, pre­şedintele Societăţii Culturale şl Folclorice. „Karaiskakis" din oraşul- Karditza. Regia spectaco­lului este semnată de Marin Au- relian, scenografia şi costumele sunt imaginate de Gheorghe Ma­tei, coregrafia; este semnată de Adrian Mureşanrde la Opera Română din Cluj-Napoca, muzi­ca este selecţionată şi adaptft*ă de Ovidiu Cosac, iar profesorul turdean Harilaos Torofias sem­nează traducerea şi , adaptarea textului.

Distribuţia este asigurată la un înalt nivel artistic de: Ilea­na Portaşe, Nina Antonov, Ma­ria Voronca, Rodica Lăpuşte, Antoaneta Pop, Vasile Juşnn, Gabriel Chirea, precum şi de Dorel Vişan şi Petre Băcioiu de U Naţionalul clujean.

Un veritabil examen, tiecUI eu brio, a dat colectivul menţio­nat în faţa unui grup de peste. 30 de studenţi greci din . C'uj-, Napoca, tineri care n-au ştim ce să elogieze mai întâi: concepţia regizorală, jocul tuturor Ir.ter- preţilor, dansurile (între care două greceşti), costumele, frumu­seţea traducerii- textului., ierna* teţea cu care actorii spun repli­cile : . . -

Mircea Ioan CAS1MCFA

ieli exorbitante pentru o ţară atît de săracă. Lo­curile cele mai bune au costat < 25.000 pesos (900 dolari), iar în , exteriorul sălii de concert a fost instalat , un ecran de televiziune uriaş, pentru ca celebrul tenor să poată fi văzut şi auzit de cît mai multă lume. O sursă din anturajul or­ganizatorilor a declarat că Pavarotti va dona cir­ca 20 la sută din onorariul său în beneficiul co­piilor filipinezl (ROMlMIIiS) \

Profil com pon istic '

Adrian BorzaCăutarea' exprimării sinelui

reprezintă pentru creator. (fie el scriitor, artist plastic, mu­zician, etc.) condiţia ,-sirie qua non a existenţei: sa le.'A devă-- râtul creator, cel , ; autentic, plăsmuitorul, nu se va mul­ţumi cu mijloacele' uzuale cn care a fost deprins dintr-nce- put a se autodefini; el va sonda îp permanenţă 'adjnc, mergînd s^re misterul de ne­pătruns . al fiinţei ' umanfr, spre ceea ce sufletul; său. po­sedă Sn intimitatea sa cea mai pură. . . /- ■ - ‘ . ■

In acest sens am înţeles profilul componistic ADRIAN BORZA, tânărul preparator al Catedrei de Forme a A'--ă- * demiei de Muzică ■ y,Gh. Di- mâ“, proaspătul membru al Uniunii Compozitorilor şi Mu­zicologilor din, România. Lram înţeles, • deoarece • apropierea sa de tehnica de calcul, de aplicaţiile . sale în domeniul muzical nu au venit dintr-un exhibiţionism propriu-din ' pă- cate-tinerei generaţii de com­pozitori, ci. dintr-o nevoie in­terioară de autodefinire. '

Tulburătoare în ' acest sens- a fost prima lucrare înscrisă în concertul serii de 15 mar-: tie; ,,D£sintegrations“ pour; 'flute et bande ' magnetique. în interpretarea atât . de sen­sibilă, de artistică, de ^veridi­că a flautistului Filip' Ignăc: (căruia i-am descoperit cu această ocazie şi - reale caii-; tăţi actoriceşti), am trăit an- ‘ goasa, nebuloasa . căutării de sine, într-un spaţiu supus, dez- , agregării; cutremurătoarea singurătate a eului! Citatele; aparţinînd muzicii, ftasice. universale (vezi partea a tl-a a Concertului în Do pentru pian şi . orchestră de Mozart). erau propulsate tn neantul. sonor aparţinînd unor lumi stilistice multiple. Dinspre abstract, spre concret, într-o muzică plină de efecte colo- ristice calde, „Analogue struc- tures" pentru 'clarinet, pian; şi perciiţie proiectează un alt cadru, oarecum familia-, îri' partea I, dar repede abanoc-. nat într-o-altă' ,;eterizf re‘‘. pointilisţă de astă dată, în ! partea a Il-a a lucrării' Am putut astfel- aprecia o nouă formaţie de muzică -contenr- porană, „Pro , Musica Nova",7 compusă -diri 4 exrelenţi mu­zicieni: Flaviu" Trif-oJarinet, Adina Mureşan-pian, Lucia. Florescu-percuţie şi Mario Florescu-percuţie, cărora 'l i s-a alăturat mai tînăru) Emil Simion percuţie. De . altfel, cu „Pro Musica Nova" ne vom măi înlîlni în \ recitalul ce-) vor susţine luni, 28 mar­tie, în aceeaşi Sală Studio a Academiei de Muzică' .Gh. Dima". .

In fine, cea de a treia fa­ţetă a aceluiaşi talentat com­pozitor, Adrian Bofzaf „Al­goritm" pentru cvartet' de tromboni şi bandă magnetică,' în interpretarea cvartetului< „Burning Ţrombnries", o_ mu­zică ambientală de astă dată, lejeră, cu efecte .lazzeistlce,o 'scriitura . minimalistă . în amintirea anilor '70. SupVţte formaţiei a conferit lucrării' eleganţă şi un-aer de „bonne joie". ' -

Cristlna Monicn tIAMiAN

VINERI, 18 MARTIE, PAG. 5 ADfVAHU» L>f V» ">

Şi prea bogaţişi prea săraci...Polarizarea nivelului do trai al cetăţeanului român începe să se manifeste tot mai vehement. Cît de departe se, merge este' cel mai uşor de văzut într-un ma­gazin alimentar. Zilele trecute, într-o alimentară,' o pensionară a stat vreo cinci minute şi a studiat doar preturile, apoi, fă­ră nici uri cuvînt a ieşit afară, cu o expresie de umilinţă pe chip? La nici 10 minute a intrat în magazin un domn scund şi - gras, cjre a ales cea mai mare bucată de muşchi- ţigănesc şi cîteva delicateşuri, uimind-o, prin siguranţa comenzilor făcu­te, pînă şi pe vînzătoarea de du­pă tejghea. Desigur, riu este ni­mic scandalos' în faptul că o persoană cu bani îşi cumpără mărfuri „piperate1'.' Felul osten­tativ în rare şi-a ales bunurile Şi privirea‘ dominatoare au atras' atenţia şi uşoara antipatie, a ce­

lorlalţi cumpărători. Lucru foar­te urît, dealtfel. De ce.siVi piz- muieşti pe cel ce au bani,' nu­mai pentru faptul că marea-ana-,joritate nu-i au?t '.

Totuşi, departajarea prin hra-, nă a celor ce au bani d& ceu ce nu au este greu de îndurat! Da­că ar fi vorba să 'se- facă o se-

paraţie pe tipuri de autoturisme, de televizoare, de congelatoare, covoare, vacanţe' sau restauran­te'ş.a . 1 ar-mai fi cumva.; Dat a-i' separa pe bogaţi de săraci toc­mai prin ceea ce mănîrică în fiecare zi este, într-adevăr; umi­li tor-. Omul poate renuriţa. la foarte multe lucruri, h- specifice civilizaţiei sfîrşitului de ;secol ş’- de milenii^ La alimente, însă, nimeni nu poate renunţa.

Constatăm acum, după' 'patiu ani de tranziţie,, că hrana a de­venit o chestiune de lux pentru

. foarte mulţi' dintre • concetăţenii noştri. Şi poate că nici n-âm niai fi comentât1' situaţia '.nenorocită îri care ne afîăm, dacă nu s-ar

; fi bătut atîta > monedă pe pro­tecţia socială, realizată, de fapt, pe' banii' contribuabililor. . Atît s-a. subvenţionat • agricultura şi industria alimentară, îneît am ajuns -şă ţonşymănv alimente din-

i importr'Frumuseţea este. că. âu ; ajuns produsele noastre .alimen­

tare: să fie mai.- scumpe decît importurile: Exemplul cel mai la îndemînă îl reprezintă pastele făinoase aduse d in ... italia care sînt, în ; medie, cu 30 la sută mai ieftine decît . cele autohtone! Este, deci, îndreptăţită întreba-, rea:, unde au . ajuns subvenţiile şi cum au fost folosite? Protec­ţia pe termen-scurt s-a. dovedit a fi foarte păguboasă pe termen lung.' Din nefericire, suferă atît cetăţenii cît şi', agricultura, la. un loc cu industria alimentară.

Noile preţuri fa preparate din carneS.C. '„Carpimez"' SJi? (fosta

Industria Cărnii Cluj) a stabilit' noi preţuri la preparatele din carne: Produsele; comercializate: prin S.C. . „Alimentara"-, S.A., principalul' beneficiar local al „Carpimez"-ului, ajung la . cum- părăfortcu următoarele preţuri: cîrnaţi' afumat de porc —. 8590 lei kg, cîrnaţ „csabai" — 7 404

-lei -kg,, cîrnaţ- proaspăt de: casă ,— 4 229 lei kg; cîrnaţ . proaspăt ' de porc — .7665 - le i . kg, cîrnaţ „Trandafir" — 7 00-1 lei 'kg, c o - . tlet h a i d u c e s c 18 502 lei kg,, coaste afumate * 5 947 lei kg, cremvurştl în maţe de oale — . 859Q lei kg, cremvurştl . îţi maţe de porc — .7269 lei / kg, caizer .— 6 608 lei kg, parizer . „Fe’.ea- cu" — 4 626 lei kg,parizer ,,A“ .— 6740 le i . kg, pastă mititei —5154-lei kg, pastă mititel vrac .— 4 890 lei kg, picioare de porc afumate. —. 1322 le i . kg. salam Bucureşti — 6079 Iei kg, jalam de porc — 6 608 lei kg, sa’am de vară — 11234 lei,'kg, salam, italian 7,071'. lei kg, salam

Cum se determina profitul impozabil ?‘ Florin Georgcscu, ministru de stat, ministrul finanţelor, a ex-

■ pediat în teritoriu . precizările privind determinarea: profitului impozabil. începînd • ctţ. data de 1 ianuarie 1994. Odată cu apli­carea noului sistem de conta­bilitate,. de la 1 ianuarie pînă

la apariţia de noi reglementări,; agenţii ' economici - vor determi­na profitul astfel:

1. Pentru luna ianuarie. 1994: a) se- .determină coeficientul me-

: diu al rentabilităţii lunare . afe­rent facturilor emise după for-;, mula: .• ' -

Profit realizat în lună ianuarie din 'activitatea de exploatare cu­mulat cu'profitul .aferent facturilor rieîncasate la 31 decembrie 1503- ,<■ r- ; ; ■

Venituri clin exploatare, evi­denţiate în creditul contu- rilor din grupa: 70 după na-

-. tură. ' '

' b) coeficientul, astfel determinat- se - înmulţeşte cu valoarea făc­

ăturilor emise şi neîncasatfe la 31 ianuarie 1994, obţinîndu-şe pro-

■ fitul sau pierderea aferentă fac­turilor emise şi neîncasate; c) profitul aferent facturilor emise şi neîncasate se scade din pro­fitul contabil la 31 ianuarie 1994, cumulat cu profitul aferent facturilor neîncasate la 31 de-, cembrie' 1993, rezUltind profi­tul lunii ianuarie, aferent fac- lurilor încasate din activitatea de exploatare; d) Pentru ca lu-, crările de la lit, a, b, c să se e- fectueze cu exactitate, pînă la apariţia unor noi reglementări în domeniul fiscal este necesar c5 agenţii economici să ja mă­suri de evidenţiere în analitice distincte a cheltuielilor şi veni­turilor din activitatea de exploa­

tare şi separat a cheltuielilor şi veniturilor din activitatea finan­ciară şi excepţională, iar rezul-

Clienţii neîncasaţi din , .anul. •K v precedent (sold cont 411 mi­

nus TVA colectată).

tatei© financiare (profit sau pier­dere) să se ' determinev pentru fiecare; din situaţiile menţiona­te.- Profitul impozabil aferent unei luni 'este'egal cu suma re­zultatelor financiare obţinute din activitatea de exploatare, finan­ciară şi excepţională.

2. Pentru lunile următoare,'da­tele se preiau cumulat de la în­ceputul anului.\ 3, Situaţia facturilor emise du­pă '1 ianuarie 1994 şi neîncasa­te se ' va întocmi conform mode­lului anexat la . Precizările Mi­nisterului Finanţelor rtr- 4175 .1, 30 iunie 1993 cu privire la apli­carea taxei pe valoarea adăuga­tă, iar pentru determinarea re­zultatului fiscal se va întocmi si­tuaţia “Determinarea rezultatu­lui fiscal"-

4. Punctul 3 şî anexa 2 - din Precizările Ministerului Finan­ţelor nr. 4175 1 30 iunie 1993 se anulează

TRANZIŢIA - cursă cu J S a M U

inseamnasă şi produci ceva

Poate acest mod de a înţele­ge rolul privatizării, sensul . re­

a le i iniţiative circumscrise co­ordonatelor şi exigenţelor eco­nomiei de piaţă, l-au .determi­nat pe Miliai Rusu: din - •oraşul Gherla să-şi încerce' spiritul de comerciant într-un târîm puţin „exploatat" de patronii apă­ruţi după 1939 ca ciupercile după ploaie. . '

Dacă tot se poate. întreprin­de ceva, i şi-a_ spus interlocuto­rul nostru, eu de ce să n-o fac? Şi n-a stat deloc pe gînduri. A înfiinţat SC „Tehnomedicâ" SRL în propria lui Casă de pe strada Fizeşului, unde în două ateliere bine dotate a început să producă tampoane absor­bante, practice şi igienice pen­tru uz ginecologic.Avîrid re- - sursele financiare;: necesare,

domnul Mihai Rusu a angajat 10 muricitoare, care au produs lunar zeci de mii de pungi de.' tampoane. Acestea au- fosj des­făcute în judeţele Satu ._ Mare,- Myreş şi Hunedoara, unde pa­tronul societăţii mai sus a- miritite a găsit înţelegere în rîndul - farmaciştilor particulari.

ln prezent, domnia sa face demersurile necesare ' în' vede- rea fabricării vatei medicinale, un produs medical foarte cău­tat şi de care ducem lipsă. Ar ' . fi primul privatizat din ţară ;

îri acest domeniu. Pînă la mij­locul' lunii - martie a făcut mai multe • drumuri la Bucureşti pentru aprobare de la Minis­terul Sănătăţii, avîrid de fie­care; dată. . . promisiuni. ■ S-a deplasat şi la SC „Maratex", Baia Mare pentru procurarea a

. două maşini . şi a împrumutat de. la Banca Agricolă 10 mili-

' oane lei. Totodată, a moderni­zat hala de producţie de la sub­solul casei -, sale, pregătind toa­te condiţiile' pentru începerea.

; producţiei. în serie a vatei me­dicinale. Care — aşa cum ne-a

\ spus patronul nu va fi mai .;. scumpă decît la stat. Este o , activitate, pusă în slujba sănă- ■ tăţii oamenilor, care are , drept obiectiv ^aprovizionarea jude­ţelor limitrofe cu acest produs medical. Şi nu fac nici o exa­gerare spunînd că ceea ce a realizat domnul Rusu, este într- atît de reuşit, îneît ai senzaţia că te afli într-o mică fabrică. Totul luceşte de- curăţenie îşi ordine. '

Dacă pînă acum ponderea , i- niţiativei particulare s-a - ori­entat mai cu seamă spre acti­vităţi comerciale,- ni se. parc de bun augur faptul câ s-a ajuns

- şi la momentul in care un bun comerciant intuieşte adevăratul sens al privatizării.

SZEKELr Csaba

Victoria — 10 308 lei kg. tobă calitatea I — 4 361 lei kg, tobă presată — 3 965 Iei kg, untură — 661 lei kg, . jambon — 8 194 lei kg, muşchi file afumate —

,21 806 lei; kg,-, muşchi picant Azu- ga — .26 432 de lei kg, şunculiţă ţărănească -7 8 194 lei kg, -..

Noile preţuri se ’ aplică înce­pînd cu. daţa de 15 .martie a.c. De' menţionat, că 7Ş.C... „Alimen-

. tara" afirmă că a s t a b i l i t „cel mai. mic adaos comercial din lume" vorba doamnei Monlca Gabor,'. de ' !a serviciul.. .preţuri, în Încercarea de aV menţine o oarecare'moderaţie., r

Deocamdată preţurile la cama nu.au fost modificate. • Este' aş­teptată data de 1 - / aprilie, cele două săptămîni precedente aces­tei date-fiind de probă pentru

preparatele din. carne.' ' -

' PRIVATIZAREA — IN STARE CRITICA

" • . * '„Ne aflăm1 într-un. moment

critic al prpcesului de privati­zare şi trebuie să ieşim din ex­pectativă, a declarat noul preşe-r dinte al Agenţiei, Naţionale pen­tru Privatizare, dl Iacob Reien- co, în prima conferinţă' de pre­să organizată de la investire, săptămîna trecută, la Bucureşti;

Deşi privatizarea a demarat în 1990,- există sentimentul c& ritmul este, prea lent şi nu con­cordă cu; posibilităţile şi cerin­ţele economiei naţionale, a con­tinuat domnia şa. . Procesul s-a axat pînă acum'pe două compo­nente de bază:; crearea de rjol unităţi cu capital integral privat Şi 'transformarea, Unităţilor ca capital de stat în societăţi mixta cu. capital străin. Printre cauze­le care au frînat privaţi?.?rea au fost numite: lipsa capitalului autohton, resursele ; necesara deosebit de substanţiale, com­plexitatea ?' noutatea procesu­lui, lipsa personalului eaHficaj pentfu pregătirea ş i" condacerea procesului. < " („Rompres"!

JOC DE CONTURI IN ÎNTREPRINDERE >

Codifor (Cooperare Dezvolta­re- Industrială şi Formrare), Programul Phare Democraţie, :

susţinute de .Uniunea ,. Europea­nă, au prezentat adaptarea ro­mânească a produsului „J oc . da Conturi de • întreprindere'1.1 E- , venimentul a avut loc ieri, 17 martie 1994 lâ Biblioteca Aca­demiei. In program au figurat:' bilanţul intermediar aL progra­mului de cooperare, - prezenta- - rea produsului „Joc de Coritarl de întreprindere", în prezenţa conceptorului instrumentului, prezentarea primei promoţii de formatori români, perspectivele difuzării de instrumente pen­tru cooperare şi formare.-

eawa mmm k bm «nssaa cossa taaraa

BREVIAR ECONOMICHOKITEC '94

Firmele cu activitate produc­tivă ,care căută investitori străini pentru sprijinirea materializării proiectelor lor de investiţii au 1 încă o şansă. Camera de Comerţ

-şi Industrie, -Departamentul de Relaţii Externe organizează dis-

, cutarea şi analiza posibilităţilor de asociere cu parteneri stră’nî. Proiectele vor ' participa la ma­nifestarea „Boritec 94“ (Bursi Internaţională a Cooperării,Dez­voltării şi a: Investiţiilor) car6 va avea Ioc la Milano. Manife­starea din Italia are ea princi­pal obiectiv sprijinirea unor

. .proiecte de dezvoltare din ţările sn curs de dezvoltare, pentru

1 acest ari avîndu-se, în special,

în vedere dezvoltarea ' schimbu­rilor comerciale' dintre ţările Uniunii Europene şi. cele ale

' Europei de Est, mai ales prin sprijinirea unor proiecte de in­vestiţii ale acestora din urmă.. Din partea ’ Uniunii Europene vor participa asociaţii Industria­le, organisme guvernamentale, organisme regionale,- Instituţii

■ financiare internaţionale, pentru, cooperare ,şi dezvoltare, institu­ţii bancare şi de ’ asigurări, ca­mere de comerţ. Domeniile de' activitate la care se aşteaptă, participarea cu propuneri ■ a fir­melor româneşti sînt; agrhnltu-. ra, industria alimentară, indus­tria lemnului şl maselor plasti­ce, metalurgie, construcţii de

* maşini, industrie uşoară, indus- ' tria minieră (feroase, neferoase,

marmură)^ tehnologii pentrii in-, dustria pielăriei şi încălţămintei,

. aparatură medicală, infrastruc­tură, turism şi transporturi, ser­vicii financiare pentru coopera­re şi dezvoltare, servicii banca­re şi de asigurări, tehnologie aplicată, robotică, informatică* telecomunicaţii. Termenul > de dialog cu . camera este, .însă, foarte apropiat: 23 martie a-c.CONSFĂTUIRE A CAMERELOR

DE COMERŢ ROMANE în perioada 29 martie-31 mar­

tie 1994,' sub | titlul „Consolida­rea camerelor de comerţ şl in-

; dustrie din România" se va des­făşura la Bucureşti o manifesta­re lâ care vor. participa rppre- zeritanţil- camerelor : româneşti, camere de comerţ din Belgia, Olanda, Comunitatea Europeană.

FIRME CLUJENE LA NANTES ^

Şapte firme ... clujene vor fi prezente,' între 1-11 aprilie a.c., la Tîrgul. de la Nantes (bunuri de consum). Este vorba despre

, S.C. „Arg'os'Y Textila Romat,, Gevi Import Export,' „Sloria” Bucea, Cooperativa „Mobilă şi Jucării", MD produse artizanale Impex SRL, „Tomşa" ’ Import- Export SRL. Ca noutate, în acest an, organizatorii francezi s-au interesat de firmele din Cluj, au solicitat propuneri de întîl- nJM şi de colaborare din partea participanţilor.

PARTICIPARE LA TIBCO . La ediţia din acest an a TIBCO, sub pavilionul Camerei de Co­merţ şi Industrie Ciul vor par­ticipa opt firme din judeţ. Par-, tidparea ia tîrgu) bucureştean snb pavilionul ; C.C.I. este un

fapt nou, expozanţii beneficiind, graţie acestui fapt, de o reduce­re de 30 la sută a chiriei.' în

. prezent, se- poartă tratative pen­tru obţinerea unui spaţio cit mai avantajos pentru clujeni.

. CEREREA NU SE INiILNEŞTE CU OFERTA

La bursa de mărfuri a came­rei, la. ultima. şedinţă, au partl-

'cipat cinci firme.; Au fost cer,erl' pentru 7 produse şi oferte Pen­tru 5. Cererea nu s-a întîlnlt ca

«oferta, o singură ofertă (corifep- ţiile) găsindu-şl plasament pa .

'piaţa laporieză., ' 'ECONOMIA ROMANA

IN ITALIA Ministerul Afacerilor Externe

din Italia, Iri colaborare cu Am­basada României dip Italia, or­ganizează în luna mai a acestui an, tîrgul „Economia românească în Italia". '

AnPVADUt DP CTtp VINERI, 18 MARTIE, PAG. 6

Cartea albă a reformei asigurărilor sociale şi pensiilorProtecţia *'socială, definită ca'ansamblul ac- "

ţiunilor întreprinse de societate pentru preve­nirea, diminuarea Sau înlăturarea consecinţelor unor evenimente considerate ca „riscuri sociale",. asupra nivelului de trai al populaţiei, se regă­seşte între priorităţile strategiei guvernamentale de reformă a sectoarelor sociale. Sistemul asigu­rărilor sociale şi pensiilor ' fiind o componentă principală a protecţiei sociale, a constituit o .

■ preocupare permanentă pentru Ministerul . Mun­cii şi Protecţiei Sociale, preocupare caracteri­zată printr-o gamă largă . de acte' normative şi măsuri de îmbunătăţire' a funcţionării acestuia. Măsurile au In special un caracter reparatoriu, fără schimbări fundamentale atît în ceea ce pri­

ceşte principiile de funcţionare, gradul d e s c o ­perire, modul T de stabilire a drepturilor,, c'% şl structurile organizatorice de administrare a sis­temului. .

Dupâ aproape patru ani, în care societatea românească a declanşat un proces complex şi . anevoios • de tranziţie la economia de piaţă, cu , evoluţii şicosturi sociale de multe ori imprevi-. zibile, se impune ca şi Sn domeniul asigurărilor sociale şi pensiilor să fie, declanşat - procesul de reformă care să asigure pe termen mediu şi lung noile principii de reformă. r , -

Un prim pas către reforma sistemului de asi­gurări sociale şi pensii' din România îl .consti­tuie elaborarea- şi publicarea CĂRŢII ALBE A : REFORMEI ASIGURĂRILOR SOCIALE IN RO­MÂNIA. '

Lucrarea se doreşte a fi o ' provocare penţru analiză şî dezbatere publică, la toate nivelurile, , a propunerilor de reformă a sistemului- de asi­gurări sociale şî pensii, care să permită^ îmbu­nătăţirea acestuia şi elaborarea 'legislaţiei ne- cesare.- CARTEA ALBA A REFORMEI ASIGURĂRI- -• LOR SOCIALE IN ROMANIA este structurată In şase. capitole şi un număr rtr.âre de tabele şi anexe care urmăresc nu numai, să prezinte" pro­puneri 'd e reformă pentru unele dintre cele mai complexe sisteme de protecţie socială, dar să le ; şi fundamenteze atît pe baza evoluţiei ’ sisteme-v

lor de securitate socială la nivel internaţional, cit şi a evoluţiei specifice a asigurărilor sociale

: şi pensiilor în România.Capitolul introductiv al CĂRŢII ÂLBE pre­

zintă succint evoluţia sistemelor de securitate socială în general, şi a celor de asigurări soci­ale în special, începînd cu apariţia acestora şi pînă în prezent.' Capitolul II furnizează informa­ţii detaliate privind evoluţia sistemului de asi­gurări sociale şi pensii din România de la apa­riţia sa pînă în prezent, precum şi referitoare Ia , modul actual de funcţionare şi organizare a acestuia. - -

Realizarea unei protecţii sociale eficiente este strîns legată de dezvoltarea^ sistemului ^economic. Iată de ce, prezentarea succintă a cadrului , e conomic, în capitolul III a rezultat- din necesi­tatea fundamentării economice a aspectelor cri­tice ale actualului sistem de asigurări sociale şi pensii. . ;

Capitolul IV face o analiză critică a actualului sistem de asigurări , sociale şi pensii din Româ­nia, cu scopul depistării acelor componente în plan organizatoric şi funcţional, necesar a fi su­puse reformei în contextul tranziţiei ,1a econo­mia de.piaţă. "

Capitolul V prezintă propunerile : de reformă ale sistemului, de asigurări sociale şi pensii din Români a,.. plecând de ia aspectele critice ale sis- ternului existent în contextul economic actual şi de perspectivă.

Prin amabilitatea “conducerii redacţiei ziarului ADEVARUL. DE CLUJ. în numerele viitoare vom încerca să vă prezentăm în . sinteză capitolele IV şi V. Observaţiile şi propunerile dumneavoas­tră vă rugăîn să le trimiteţi Direcţiei de munca

■ şi protecţie socială Cluj, str. _ P-ţa Avram lancu nr. 17-19. Acestea vor permite definitivarea con­cepţiei : noului sistem şi vor facilita implementa­rea lui în ansamblul măsurilor privind traiul ci­vilizat al cetăţenilor. , - , *

ec. Coroian AUGUSTIN, .directorul DIRECŢIEI DE MUNCA SI PROTECŢIE

SOCIALA CLUJ

OMUL SFINŢEŞTE LOCUL

E » SS3' m m m

Pe marginea unei demisiiScandalul nu este nou. El datează de mai bine de trei arii,

înregistrindu-se din partea salariaţilor „n" poziţii. S-au for­mat biserici şi , bisericuţe, s-au ■ lansat zvonuri, preluate, ampli­ficate şi, răstălmăcite de o anumită parte a presei clujene. In Urma lor, dr. loan Ţîrlea, m edic: primar, fost medic şef al Staţiei de salvare Cluj, şi-a înaintat demisia. Nu vreau prin rîndurile' de faţă să îi iau apărarea sau să-l acuz. Omul a fă­cut cît. a putut şi cum a putut. A avut o şansă de a moderniza^ Staţia de salvare Cluj, prin doctorul Arafat. A pierdut-o şi Ia ora actuală oraşul Tîrgu Mureş beneficiază de cele mai mo­deme şi de calitate servicii în domeniul asistenţei salvării. Beneficiază de ajutoare, de maşini, de medicamente, de cursuri de specialitate nu numai bolnavii şi unităţile spitaliceşti, ci şi Poliţia şi Pompierii. Noi nu. Dr. Ţîrlea a văzut Sn dr. Arafat un rival, un concurent şi l-a îndepărtat. Tn condiţiile unor gre­utăţi şi lipsuri pe care le cunoaştem cu toţii. Staţia de salvare. Cluj face faţă tuturor situaţiilor. în orice caz, presat de inte­rese mai mult sau mai puţin profesionale, dr. Ţîrlea şi-a îna­intat demisia. Gestul, şi spusele, i-au fost răstălmăcite.. Si în scopul elucidării unor acuzaţii ce-1 vizează direct, dr. Ţîrlea ne-a trimis, la redacţie Următoarea declaraţie, pe care ‘ v-o supunem în întregime atenţiei. : >

Dom. ŞOFRON

„Am fost • foarte explicit în •articolul ce l-am publicat în «Mesagerul Transilvan", din da­ta de- 23 februarie 1994, dar, după cum reiese din expunerea publicată tn acelaşi cotidian, în 12—14 martie a.c., intitulată „La Staţia de Salvare a Izbucnit răz­boiul", constat cu stupefacţie că n-am {ost înţeles.

înştiinţez încă o dată opinia - publică, în ceea ce priveşte e- liberarea mea din funcţia de şef Etatie Salvare, că am demisio­nat din proprie Iniţiativă şl nu­mai din dorinţa fermă de a nu mai fi conducătorul acestei' u- nltăţi. N-am fost acuzat făţiş fle nici un membru al sindica­tului sau vreo altă persoană de incompetenţă şf* proastă condu­cere, iar cel ce a furnizat „M e­sagerului Transilvan'* ajtfcî de Informaţii ar fi' corect sfi fie demascat.’’ - . •

Să fie clar; nTam Încercat şl nu voi încerca niciodată să mal preiau conducerea acestei insti­tuţii. Aş dori să priceapă acest , lu'-ru şi cei ce afirmă contra­riul. ‘ '

Nu cunosc sâ existe în cadrul unităţii noastre tabere: adverse, una alăturată mie şl cealaltă,

-doctorului Meteş Tiberiu. De a- semeni, nu ştiu să. existe sala­riaţi naţiorialişti-extremiştl sau cu atitudine antiromânească. Ce pot afirma cu certitudine este că Staţia de Salvare Cluj areo mai mare parte de salariaţi conştiincioşi, cu merite maî mult • sau maî puţin deosebite şi sala­riaţi nedisciplinaţl .' In calitate de şef, am apreciat prima categorie de salariaţi stis- nmlnthă şl m-am străduit să-l, adtic pe calea cea bună pe cei diri a doua categorie. Regret că tot efortul depus In acest sens

J S J538 K8 SSS EfS m

timp de aproape 4 ani , mi-a fost greşit interpretat. Am fost im­parţial şi nu am luat măsuri de sancţionare a , celor vinovaţi decît în cazuri grave, sau cînd cei ce au comis abateri de la normele disciplinare' le-au repe­tat cu încăpâţînare. Este' adevă­rat ră aceştia au fost apăraţi cu insistenţă . de comitetul sindical

: şl în final iertaţi de către con­ducerea Spitalului Judeţean Cluj. de care aparţinem. :

Acum, în calitate de medic primar al Staţiei de Salvare Cluj,

. nu judec pe nimeni şi nici nu intenţionez că influenţez pe ci­neva cu părerile mele referitoa­re la faptele petrecute întrecut. De aceea nu-mi expun opinia şi las la latitudinea cititorilor să discearnă

Subliniez că riu m-am gîndit şi deci nu m-am -exprimat că

’ v o i' contesta concursul organizat de Direcţia Sanitară a Judeţului Ciuj pentru postul ce l-am de­ţinut, pentru că funcţia de con­ducător al „Salvării" nu mă in­teresează.

De .reţinut- Indiferent cine va fi şeful acestei unităţi, eu voi rămîne acelaşi medic disciplinat şi-ml voi exercita meseria în continuare,: cu -conştiinciozitate şi simţ de răspundere. Am fost şi sînt un adept al bunel în­ţelegeri'între salariaţi, îmi pla­ce “să se lucreze în armonie şl sper că aşa se va desfăşura ac­tivitatea in Staţia de Salvare Cluj. / ' . V . -■

Totuşi, sâ nu se;uite că toţi salariaţii şi mal ales, cadrele medicale, înainte de a-şi rezol­va interesele proprii, aii datoria să-şi îndeplinească nobila misi­une de a acorda ajutor celor suferinzi, cu competenţă şt Sn timp util". ,

I)r. loaţi ŢJÎtLEA, medic primar la Staţia de

Salvare Cluj

în ziua de 3 martie a.c. a avut Ioc adunarea generală- a ' Asociaţiei pensionarilor din o- raşul. Gherla, adunare ce a stîr- ; nit interesul celor de vîrstă a ,3-a care prin prezenţă au făcut . ca sala Primăriei să devină ne­încăpătoare. ■ '

Atît din darea-de seamă, a Consiliului de conducere prezen­tată de dl. ing. Hedeşiu Maca- rie — preşedintele asociaţiei — cît şi din luările de cuvînt ale membrilor, au rezultat o seamă de. realizări care situează această asociaţie'pe primul loc din ju­deţ. Dintre acestea, menţionăm următoarele:

© în anul 1993 şi-au achitat cotizaţia toţi cei 1200 membri, iar în-primele 2 luni ale anu­lui curent s-au realizat venitu­rile prevăzute pe întregul an 1991. . - /.• = - r.

© la sediul asociaţiei (pus la dispoziţie de către Primărie) toţi membrii consiliului asigură —0 prin rotaţie — serviciul de in­formaţii şi ‘ relaţii cu publicul zilnic. - v

© în lipsa unui ziar local, a- - soeiaţia a montat în piaţa cen­trală un panou care conţine toa­te noutăţile şi informaţiile pen­tru pensionari ca; modul de ob­ţinere a biletelor de tratament, facilităţile pentru membrii UG PR privind asistenţa medicală, cele de transport pe CFR etc.

@ consiliul de conducere s-a , implicat în acţiunea de colecta­re a sumelor, 'destinate -fondu- ‘ lui de ajutor atît -de la membri cît şi din sponsorizări distribu­ind în anul 1993 ajutoare bă­neşti îri surnă de 274 mii Iei, iar în primele două luni ale a- cestui a n : de 290 mii lei, de Care au beneficiat 350 pensio­nari cu pensii modeste.

@ dar cea mai importantă realizare — pentru cei de vîrs- ta a 3-a — considerăm câ este amenajarea şi funcţionarea can­tinei sociale, unde servesc ma­sa zilnic 70 de pensionari în condiţii de igienă, mod de deser­vire, ambianţă şi calitate cu precizarea că cei cu veni­turi sub 14 000 lei pe membru de familie primesc masa gratu­it, iar cei ce depăşesc acest pla­fon,^ cu o contribuţie bănească de 700 lei.

De reţinut că această mare realizare este rodul colaborării

cu Primăria oraşului, care • a- dovedit multă înţelegere şi ome- - nie faţă de cei nevoiaşi, punînd la dispoziţie localul, şi suportînd din ; bugetul Primăriei salariul personalului cantinei precum şi. alte cheltuieli. Un rol impor­tant l-a avut şi colaborarea cu organizaţia de' Crucc 1 Roşie dinoraşul FORHEIM-----Germania,.care a asigurat întreaga dotare cu instalaţii, inventar şi. veselă. Această colaborare a fost po­sibilă şi datorită strădaniei d-lul Simion Coroian, actualmente ad- . ministratorul cantinei. -

Iată deci că într-un oraş mic— cu posibilităţi economice pe . măsură — s-au putut obţine re- , zultate mari, demne de invidi- > at datorită unor oameni inimoşi şi mai ales' colaborării -per- ■ fecte între organele ' conducerii locale — Primărie— şi-organi­zaţiile obşteşti ca Asociaţia UG PR, CARP şi Crucea Roşie' diri Germania. Intr-adevăr, 1 „omul sfinţeşte locul". , ,

Virgil RACAt AIANU,Secretar executiv al Uniunii

, Judeţene a Pensionarilor Cluj

OMUL SFINTEŞTE... DAE ^ŞI MULŢUMEŞTE

Biroul executiv' al Consiliului ■ Uniunii Judeţene, a - Pensionari­lor mulţumeşte pc> această cale conducerii şi. întregului colectiv al Fabricii „Terapia" Cluj pen­tru înţelegerea solicităţii noas­tre în sensul aprobării sponso­rizării cabinetului medical al uniunii cu medicamente în va­loare de- 1.000.000 Iei. ..

Anunţăm membrii UGPR că ; în cadrul cabinetului medical al, uniunii noastre a început - sâ ; funcţioneze şi specialitatea de oftalmologie, asigurată de asis­tent universitar dr._ Tuduc Câ% lin, în fiecare zi de joi . între orele 12—34. întrucît dl. -dr. Tu- • duc nu face parte~din eafo^n-. ria celor de vîrstă a treia, fiind - un cadru universitar tînăr, în numele celor 40.000 ‘ membri UG PR din Cluj Si aducem mul­ţumirile noastre pentru gestul, umanitar făcut,, de a. se pune la dispoziţia ceîor nevoiaşi în mod gratuit. x ^

BIROUL EXECUTIV AL UNIUNII JUDEŢENE A PENSIONARILOR CLUJ

W W W k . 'W W W W V W V W W V W V W W W W V 'r f V W W V

C U M S E V A S H R Ş L . B A T A I A P E Ş T E L U IJ

Un conflict latent mocneşte de mai mult timp la Geaca. Mier­curi, acesta a luat forme acute, fiind necesară prezenţa poliţiei pentru a stăpîni spiritele Încin­se. Aproximativ 200 ha de pă­mînt care intră sub Incidenţa Legii fondului funciar, este o-‘ cupat de lacurile aparţinînd Pis­cicolei. Cei în drept solicită pâ- mintul care li se cuvine, dar ca­re acum este acoperit de apă. După multe parlamentări s-a a- juns la un acord de principiu: Piscicola să plătească, anual, pentru fiecare hectar o anumită sumă de bani. Aici apare iarăşi

un măr al discordiei: proprie­tarii de pămînt cer cîte 30.000 lei pentru un hectar, începînd din 1991. Piscicola nu este de acord să plătească decît 15.000 Iei' pentru un hectar începînd cu anul 1993,, Miercuri, proprietarii ' erai! hotărîţi să dea. drumul la apa din lacuri. Acum acest lucru se pare că îl va face Piscico­la. Este silită la acest aet dis­perat din lipsă de bani.. Deci, urmează să vîndă peştele pen­tru a plSti proprietarii, dacă se vor putea înţelege asupra su­mei. (I.It.) . :

VINERI; 18 MARTIE, PAG. 7 ADEVARUL DE O U f

SFiŞIEREA ROMÂNIEIi , (Urmaie din pag. 1)! : •■■■

că au, şî respectă,' un program săptămîna! de ..G zile, uneori zilele acestea avînd 12. ore petrecute în fabrică, dar nici nu Pot fi trimişi acasă să se odihncască. / /

Aşa ceva nu convine însă românilor, obişnuiţi să'trîndăveas- că şl să Ia salariul sau, după revoluţie, să fa că . grevă fără a produce, pentru aceleaşi măriri de'salarii, dar cu timpul se vor obişnui cu - ideea că patronul, român sau străin,' nu va fi atît de uşor de impresionat. , '• In asta ar consta starea de sfîşlere a Românie! şi a locui­

torilor ei. Învăţaţi de unii oameni politici - ai ultimilor patrn ani că fericirea va veni dinspre apusul Europei şi de către alţi oameni politici că acesta este găsit în colaborarea cu Orientul îndepărtat, românii stau între aceste două extreme, neştiind sau neputînd să aleagă. Urma alege însă şi nevoia de a-şi hrăni familiile îi vor face pe români să sc descurce din i.ou. Iar sfîşierile dacă au existat, vor fl uitate.

într-ui» viitor apropiat nu ne putem aştepta ca preşedinte­le i Franţei sau a!'Italiei, cu atît mai puţin .al SUA, sau că primii miniştri ai Angliei, Germaniei etc. ' să viziteze Româ­nia. Dar ştim că în România vor veni împăratul Japoniei, pre­şedintele Chinei, al Coreei de Sud. E posibil ca< dacă ei vor f i urma^ de oameni care aduc bani (unii au şi venit),1 Româ­nia să devină portul îndepărtat al Extremului Orient în Europa şi nu punctul de unde aceasta ar putea începe o expansiune economică spre Răsărit. i

Medici americani viziteazăccntrul universitar

Recursul Episcopiei catolice de r it laUn dc Alba Iulia contra

• (Urmare din pag. I) .

a adevărului istoric, de toleran­ţă şl d e ' sentiment de dreptate pe dimensiunea unei istorii- co­mune. Trebuie să menţionăm de la bun început c ă , din Recurs se desprinde cu claritate faptul că Statusul romano-catolic arde­lean nu a fost proprietarul averi­lor fondaţionale venite de la sfîr­şitul secolului al XVIII-lea, şi a- nume: Fondul de Studii transil­vănean,„.Fondul de religie tran­silvănean, Fondul de Burse sau de Stipendii şi Fondul Orfeli­natului Terezian de Ia Sibiu, care, toate, au fost date — cu ilmensele lor averi morale şi materiale, prin Acordul de la Roma, -Statuşului, respectiv E- piscopiei catolice de rit latin de Alba - Iulia, in dauna inte­reselor româneşti şi a demni­tăţii naţionale. Desigur, nu am fi obiectivi dacă nu am da drep­tate unor afirmaţii şi argumen­te aduse contra sentinţei de E- piseopia de rit latin de Alba Iulia, dar' aceasta nu modifică- prin niniic Justeţea deciziei fi­na le-a sentinţei. Este vorba de ■mele greşeli de procedură ju-> ridică: de- exemplu Tribunalul Cluj nu a respectat şi a omis să aplice Acordul de la Roma din 1932, eonsiderînd că nu are putere de lege, pentru că nu este ratificat deParlament, soco- tindu-1 u n ' act separat de Con­cordatul din 1927 (prin unele prevederi) Prin aceasta Tribu­nalul a violat — se spune în Recurs — r art. 107 din' Con-

• stituţie, după care actele de guvernămînt nu pot fi. cenzu­rate „de puterea juridică, toto­dată a violat art 2 din Le-

/- gea contenciosului administra­tiv, din 1925, .care spune că interpretarea, validităţii tratate­lo r internaţionale ■ este rezervată cxclusiv guvernului şi nu pu­terii judecătoreşti etc. Tribunalul a mai comis unele erori referi- tpare la stabilirea unor adevă-«M sa ■ (K 3 5 ? KTJSa C H S ! fCSWH 13033 Hm t* ■ «J3SKJ O EX3 ra a a

ruri istorice, colaterale de fon­dul cauzei. ;

Să . analizăm însă unele pozi­ţii ale Episcopiei de rit -îatin de Alba Iulia, unele erori fun­damentale ale Recursului‘aces-' teia, pe lingă observaţia care şe desprinde clar —■ aceea că nu a putut demonstra-calitatea de proprietar al Statustilui - ~

-după. cum am afirmat mai sus Recursul spune de exemplu că

. sentinţa a violat , prin neaplica- re şi omisiune legile Approba- tae Constilutiones, Diploma Lea- poldina din 4 decembrie 1691 • şi aceea din 9 aprilie 1693, arti­colele de lege din anii 11715, 1723, 1744, 1790; 1791, 1848, 1882 şi 1883 referitoare la ; Biserica, catolică, la Statusul romano-ca- tolio ardelean- şi la „Fundaţiu- nile noastre ; bisericeşti". Aceas­tă afirmaţie este o aberaţie ca­re nu ţine de fondul.' cauzei Recursul mai afirmă — Jn mod cu totul tendenţios deformat şi fals — că fondurile sus-amin- tite „niciodată n-au format şi nu formează patrimoniu - de stat", aceasta după ce recunoaş­te că statul le-a şi administrat printr-o comisie, pînă la 1867, respectiv 1873, şi bunurile ie­zuiţilor au fost proprietate fis­cală pînă la 1744, confiscate şi etatizate din nou la 1733, pan-

- tru activitate subversivă contra statului a acestui ordin religios. Recursul mai afirmă — iarăşi cu totul eronat — că principele Ştefan Bathory nu a înfiinţat în Cluj o instituţie de stat, de parcă ar fi fondat-o din banii proprii etc. ' ' '

In concluzie, nici un izvor de drept juridic nu aduce Recursul Episcopiei de rit latin de Al­ba Iulia — şi nici n u , putea *ă. aducă — pentru a demonstra că Statusul romano-catolic ar­delean a fost proprietarul u- nor fonduri, p e . care . doar le-a

* administrat Începînd cu anul 1873, deturnîn'du-le apoi în seo- puri aproape exclusiv maghiare şi însiişindu-le după 1918.

în cadrul unor. acţiuni ro- mâno-americane, de eficientă

solidaritate umanitar-creştină, au sosit la Cluj-Napoca „pentru zilele de 9 şi 10 martie . a.c., din. Chicago şi Alabama, dis­tinşi medici, purtători ai unui mesaj de j eficientă colaborare: prof. dr; Mark .Williams, dr. Thomas Williams, ambii spe­cialişti de chirurgie generală şi dr. Wiley Şmith, specialist ' în • probeleme de medicină famili­ală, conduşi de' prof. dr. Ser- giua Duca, şeful Clinicii Chi­rurgie III.

Am aflat cu această ocazie despre nobila activitate, de ca­re numele acestor confraţi este legat, îritruchipată îri construi­rea în 1991-1992 a unei poli­clinici teritoriale . în oraşul Be- iuş şi* dotarea sa cu tot echi-

Cluj-Napoca-pamentul necesar, inclusiv me­dicamente. Periodic, dînşii au Vizitat policlinica,' acordîndu*i, cu aceste ocazii, ,asistenţă prin. propriile acte medico-chirurgi- cale şi organizatorice.

• In după amiaza primei zile, colegii americani au fdst oas­peţii Ligii contra* Tabagismu- lui (LCT), in cadrul Universi­tăţii Populare (Rector prof, dr. doc. Crişan Mircioiu), ară- tîndu-se deosebit de interesaţi

, în cunoaşterea activităţii noas­tre, pe -care au apreciat-o. Mai mult, dr. Wiley Smith a ţinuto foarte convingătoare prelege­re despre geneza, consecinţele şl mijloacele de sistare a fu-

LICITAŢIE . i

- Consiliul local al. municipiului Cluj-Napoca organizează licitaţie publică în’ vederea concesionării . terenurilor destinate construirii de locuinţe. Documentele licita­ţiei şi informaţiile suplimenta­

re- se pot obţine la sediul din str. Moţilor, nr. 3, Serviciul Ur­banism, cam. 57. Licitaţia va . avea loc în sala mare de şe­dinţe a Consiliului Local, în data de 6 aprilie a.c., ora 10,00

BIROUL DE PRESA

matului, susţinută de proiecţii pe ecran şi urmată, de răs­punsuri la multiplele întrebări puse de auditor. .

A doua zi, cel doi fraţi chirurgi, Thomas şi Mark Wi­lliams, au avut satisfacţia 1 de a opera, pentru, prima oa­ră ' împreună, fără bistu­riu, o colecistectomie, prin Japoroscopie, procedură .cu­rentă in unităţile de profil din SUA şi introdusă, şi în România de mai mulţi ani de şeful Cli­nicii Chirurgie III. Dr. Smith a primit, prin bunăvoinţa d-lui prof. dr. N. Oliriic, antena Amfi­teatrului' Clinicii Medicale I pentru a expune particularităţile asistenţei în cadrul organizării medicinei familiale, atît de sus­ţinută şi agreată de populaţie, .conferinţă urmărită cu mult in­teres. „: Fără „îndoială că afceastă. vi­zită va constitui începutul u- nei fructuoase colaborări dintre medicii şi unităţile de profil clu­jene şi transoceanice. ;

Conf. dr George PETRESCU,1 Preşedintele Ligii

Contra: Tabagismuhil

PROGRAMUL TVR PENTRU ZILELE DE SIMBĂTA, DUMINICA, LUNI Şl MART!Sîmbătă, 19 martie. Programul

1: 8,00 Bună dimineaţa-de la... Iaşi!; 9,00 Calendar; 9,10 Şap­te .note fermecate; 10,00-Film serial pentru copii: Fantomette;10.30 Gimnastica minţii; 11,00 Documentar ştiinţific: ’ Din lu­mea animalelor; 11,30 rEcranul;12.30 — 1001 audiţii; 13,30 Cu- • rat-murdar!; 14,00 Actualităţi; ■ 14,10' Turnul ~ Babei: Desene a- nimate, Filmele săptămînii. In­credibil, dar adevărat. Persona­lităţi ş l " pasiuni. Din culisele mass-media. Tele-greşeli. Un zîmbet pentru . vîrsta a treia. Magazin Cine-TV. Linguriţa'de limba română^: M uzică.Rugby: Scoţia ■ — Franţa, - în direct de la Edinburgli (ora 16,40). Film serial: Beverly Hills (18,25); 19,15 Teleenciclopedia; 20,45 'Film se­rial: Dallas (320); 21,45 'Săptă­mîna sportivă; 22,05 , Memoria peliculei; 23,00 Actualităţi; 23,15 Film serial: Hunter; 0,10 Muzi-; corama; 1,05 Special live — con­certul prezentat la Mamaia in 1993 de Al vin Lee- Band. ,

Programul 2: 14,00 întîlnirea - de sîmbătă. Magazin cultural- distractiv al Studioului TVR dirţ Cluj-Napoca; 16,30- Film serial: Tînără stăpînă; 17,00 Studioul de literatură; 18,00 Tradiţii; 18,20 Bursa invenţiilor; 19,00 Convie­ţuiri; ,20,00 ZDF; 20,30 : Desene animate; 21,00 TVM. Mesager;21.30 Divertisment internaţional;22.00 TV 5 Europe; 22,20 Tur­nul de fildeş; 23,00 Descoperirea planetei; 23,30 Pro memoria.

TVR Cluj-Napoca,„ Programul 2: 11,00 — 14,00 întîlnirea de sîmbătă — .teritorial; 14.00 — ' 16,30: - întîlnirea de sîmbătă — naţional; Studioul de Radio Clu] — patruzeci de ani. de la- în­fiinţare.. Selecţiuni din specta­colul aniversar.

Duminică, 20 martie. Progra­mul 1: 8,00 Bună dimineaţa!9.00 Calendar; 9,10 Ping, pong!;10.00 Film serial pentru copii: Fantomette; .10,30 Lumină din lumină; 11,30 Viaţa satiilui; 13,00 Din albumul celor mai frumoa­

se melodii populare; 13,20 Re- , flecţii rutiere; 13,30 Atlas; 14,00 Actualităţi; 14,10-Poşta TV; 14,20 Video-magazin: Sub semnul e-

' chinocţiului de primăvară. De-'. sene animate. Primăvara în ghi­

dul oraşului Bucureşti. Autogra­fe muzicale. Serialul emisiunii.' .Caricatura săptămînii.. Muzică şi : umor.' Telesport, Pagini de b'a- let. Recital susţinut de Tudor Ghooghe. Din- tradiţiile folclo­rului: Tînjeaua de pe Ila ra .

. Noutăţi culturale.~Echinocţiu în* tre două lumi muzicale. Rock simfonic eu Steve Howe şi Da- .vid. Palmer în România’ Casa cu lei — ţ documentar artistic. Amintiri: cîntă Alexandru Gro- zuţă, Ion Luican, Ileana Con- stantinescu. Misterele magiei. Invitata emisiunii: Anastasia La- zariuc; 16,55 Film serial: Star Trek; 17,50 Robingo; 18,25 Euro-

. Vision '94; 20,00 Actualităţi; 20,35 Film artistic: Secrete (SUA, 1992); 22,05 Duminica sportivă;22,20 Eurovision *94; 23,10 Ac­tualităţi; 23,30' Pe ultima sut-J de metri.

Programul- 2: 14",00 Est 3VÎe-. ridian - duminical. . Magazin cul- tural-distractiv al Studioului TVR din Iaşi; 16,30- Film se­rial: Tînără stăpînă; 17,OCT Se­rata TV; 20,15 Varietăţi interna­ţionale; 20,45' Desene' animate;21,00 TVM. Mesager; 21,30. Tim­pul Europei — magazin de po­litică internaţională: 22,00 TV5 Europe; 22,30 Film„' serial: Strada Yellowthread^ 25,20 La puterea a doua.-

Luni, 21 martie. Programul 1:: 13,00 Calendar; 13,30 Desene a-

nimate;. 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-Na­poca; 16,15 Magazin agricol; 16,45 Actualităţi; 17,00 Emisiu­ne în limba' maghiară; 18,30 Film serial: Salvaţi de clopo-

y ţel; 19,00 Clio; 19,30 Desene a- nimate; 20,00 Actualităţi; 20,45 De luni pînă luni; 21,20 Tea- ' tru TV: Mătrăguna de Niccolo Machiavelli; 23,05 ' . Actualităţi:' 23,25 Studioul şlagărelor; 23,55

Repriza a treia. ■Programul 2: 14,00'Actualităţi;

14.10 Doamna mării: Portret Â- nita Conţi; 15,00 Film serial do­cumentar: Sacrificiul de la PearI Harbor (ultima parte); 15,30 Ar-

-hive folclorice; 16,30 Film se­rial: Tînără stăpînă; 17,00 Ve­niţi cu noi: pe programul-doitj20.00 ZDF; 20,30 Desene a- nimate; ' 21,00' TVM- : Mesa-" ger; 21,30 . L im bi' străine (en­gleza americană); 22,00 TV 5 Europe; 22,20 Film artistic: Ar­hipelag. . - ■

TVR Cluj-Napoca; 15,05 ■— lu,00 Retrovizor; Sport; Inter-

. preţul, săptămînii; Incursiune în necunoscut. , ■ ' - ' .

•' Marţi, 22 martie. Programul I:7.00 TVM. 'Telematinal; 10,00

Actualităţi; 10,05 Calendar; 10,30‘ Limbi , străine (franceză); 11,00

Vjdeo-lexicon; 11,30 Film serial: Salvaţi de clopoţel (r)*, 12.00 Lumină din lumină (r); 13.00

. — 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi;14.10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj- Napoca; 16,00 Arte jvizuale; 16,25 Povestea vorbei; 16,45 Actuali-

, tăţi; 17,00 Convieţuiri; 18,00 Pa­riaţi pe campion!; 18,30 Film se­rial: Salvaţi de clopoţel; 19,00 Cultura în lume; 19,30 Desene

- animate; 20,00 Actualităţi; 20,45 Ce-i de făcut?; 21,20 Telecine- mateca: îngeri cu feţe murda­re; 23,10 Actualităţi; 23,30 Noc­turna pop-rock; 24,00 Insomnii­le românului cu... Crin Halaicu.

Programul 2: 14,00 Actualităţi;- 14,10 Ţara papirusului (docu­

mentar); 15,00 Expediţii la noi acasă (documentar artistic); 15,30 Jazz-magazin;. 16,30 Film - serial:

'Tînără stăpînă; 17,00 Magazin. economic; 19.00 Studioul muzi­cii uşoare; 19^0 Tribuna non- conformiştilor; 20j00'ZDF; 20,30 Desene animate; 21,00 TVM. Me­sager; 21,30 Limbi străine (fran­ceză); 22,00 T V '5 Europe; 32,30 Credo.

Redacţia nu îşi asumă respon­sabilitatea îri legătură cu even­tuale,. modificări intervenite în programul anunţat.

ISK 19 BS3CG (13S2C9 BKTtSD 4SZSSS9 RSESai BSCMB ■ JB3S3S5'. SE86I ItiWWW

PROGRAMUL RADIO CLUJ 1 9 -2 2 .MARTIE. . - r • • , > •

SlMBATA, 19 martie: 6,00 — 8,00 Bună dimineaţa: Actualităţi şl muzică; 10,00 întîlnirea ’de sîmbătă;10,20 Săptămîna; 10,30 O poveste muzicală: Renaşte­rea muzicală; 10,50 Peluza radio: Fotbal divizia A în transmisie directă; 13,00 Radio fax: Actualităţi şl rrni-tr.k'hi 16,00 Club-domino: Dincolo de microfon; 20,00

dorule departe: Muzică populară la cerere; , Rt/»ÎIN!CA, 20 martie: 10,00 Radioduminica- -La braţ cu primăvara; mu-zică, umor. poezie, Top T, Top 10,

sport, Ghici cine vine la microfon?; 16,00 TOtti Frutti,17,00 Student magazin: Frumuseţea abstractului; 20,00 Du-te dorule departe: Muzică populară la cerere; LUNI, 21 martie: 6,00 — 8,00 Bună dimineaţşa: Actu-,

, alităţi şi muzică; 10,00 Infoquick; 10,05 Fonoteca de aur: întîlnire cu vocea-lui Tudor Arghezi; 10,30 Eu doinesc, codrul răsună; 11,00 Radioencielopedia: Din istoricul constelaţiilor; 11,30 Globul muzical: Muzică din afara spaţiului (II) 12.00 -Revista revistelor; 12,15 Muzisa secolului .nostru: Portret Dora Coiocaru; 10,00 Meridiane şi paralele în lumea de azi; 16,30 Miraco­lul sunetelor: Formaţia ,',Dead can dance" — ultima parte); 17,00 Radio fax: Actualităţi 'şi muzică; 20,00

Du-te dorule departe: Muzică populară la cerere; 20,3Q Cutia cu cîntece şi graiuri: „Prinţ şv. cerşetor" (IV); MARŢI, 22 martie: 6,00 — 8,00 Bună dimineaţa: Actu­alităţi şi muzică; 10,00 Infoquick; 10,05 Divertisment muzical; 10,35 Limba noastră: Din -lexicul graiurilor transilvănene; 11,10 Omul şi societatea; 11,80' _Mici

•piese instrumentale; 11,45 Glose lirice: De primăvară12,00 Agora: Din nou despre'pămînt şl proprieta­

rii lui fireşti; 12,30 Pagini din opere; 16,00 Pro Na­tura: Performanţe ale ingineriei genetice: 16,30 Radio disco rock club; 17,00 Radio fax: Actualităţi şi mu­zică; 20,00 Du-te dorule departe: Muzică populară la cerere; 20,30 Caleidoscop european,

-.ADFVARUl Of CtU

CONTEHJNŢ'K n i» ! ICE

LflRRY MILLIKEN

1-k viflTfl• o , " ■;■■*' ; . : ,

ÎN NOI

I - • : 'V . - l â l î l M E N S i i r ' ( I )f e t i z i i * ; . Jaăft U *** 17

•'• Larry Millikeri. este orignar diri -Mannitoba,- :: Ca­nada. ' A studiat teologia la Alberta, desăvîrşindu-şi studiile lă Universitatea Andrews din Statele Unite.- A călătorit şi studiat in • Europa, şi Extremul Orient, Orientul , Mijlociu,. Australia. Cu siguranţă, în Sta­

tele Unite'şi Canada, servind mari comunităţi creş­tine. Este însoţit de soţia sa,. dorind împreună , • să

■-aducă bucurie, o cunoaştere profundă a Celui care a murit pentru lîoi toţi, ISUS HRISTOS. '.. Iaţă de ce eşte o-deosebită plăcere pentru. cei de la Fundaţia pentru Cunoaşterea Bibliei să aibe, c a ' primă acţiune însemnată la CIuj-Napoca,cu spriji­nul Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea,'parte de Ciclul de 'conferinţe, „VIAŢA IN NOI DIMENSIUNI". Pornind de la credinţa că Biblia este i principala sur­sa de reînnoire spirituală a omului, în centrul ei -fiind': Isus Hristos, vor. fi prezentate ■■ dimensiunile multiple ale demersului pe, care Dumnezeu îl dor reşte realizat în viaţa omului, pentru' eă OMUL să-şi

. găşească - împlinirea şi să devină ceea ce doreşte E t: ' . om întreg,; ajuns .la statura plinităţii LUI, aşa cum

defineşte apostolul Pavel- destinul nostru. Conferin­ţele vor pune în lumină concepte , vechi, uncie . noi . pentru cunoaştere ' importante , pentru practică,- [pen* ' tru conduită în viaţa'de zi'cu zi. Conceptele au,’de-a ■ face cu omul-întreg,- trup,, sulleti ' spirit, -.care :toate-, trebuie să ajungă , şi să fieV păstrate.„întregi** pentru

, Parusia, arătarea la o două venire a lui Isus Hristos, cea care va întregi istoria omenească,- oferindu-i de- :' plina împlinire. ,

Ceea ce cred ei că sint deosebit de importante sînt dimensiune concrete pe ; care le preswpune această „întregire" a omului: viaţa de familie» sănătatea şl

sursele el, relaţiile cu sine şi cu ceilalţi, relaţia ' cu ■ Dumnezeu ă fiecăruia dintre noii Experienţa' spiritu­ală va fi numită în datele ei concrete, caret fac să gustăm, e adevărat în parte; dar încă de pe acum, ceea ce ne. este făgăduit pentru o veşnicie. c ' ■ 1,1

O invitaţie şi -argumente în plus, .pentru, toţi aceia care doresc sâ facă cunoştinţă cu dimensiunile unei:; vieţi noi, aşa ^um o descrie BIBLIA. ■ ” £

Tematica conferinţelor prezentate" de Larry , JVÎ MILLJKEN. (Minnesota, Statele1 ' Unite)' cuprinde:':, „Cum să-L cunosc pe Dumnezeu*1, „Cum să am o familie mai stabilă",, „Cine sintem**, dineoloSd& mormînt", „Cum poţi fi mai săriăţos",. „Ce v a , f i V miine", „Ce este „Noul pămînt", „Cind • începe ^'mile- -

.niul", „Ce-ştim despre rugăciune..." . V ,

BISERICA ' CREŞTINĂ ADVENTISTA .DE ZIUA : A- -ŞAPTEA ŞI FUNDAŢIA PENTRU CUNOAŞTE- ‘ IlEA- BIBLIEI vă invită iă scria 'de conferinţe înce- pîrid cu "sîmbătă, 19 martie, ora 18, îri Sala -C asei; Tineretului. Programul conferinţelor feste'., următorul:,' sîmbătă, m arţi,-joi — ora ,10; duminică — ora 16.i Intrarea est e liberă. La plecare . se asigură transpor­tul .spire cartiere. ’ ' : '

> Demostene - ŞOFRON ■

m m a essât:■&&§'m a ■&&

SCCA "ARTEX" ClujrNapocaConvoacă ADUNAREA GENERALĂ a

ACŢIONARILOR pentru ziua de 30.03.1994,ora 1(ţ în complexul din str. Pasteur nr. 73, cu

- următoarea ordine de zi:

1 . Analiza pe bază de bilanţ a activităţii desfăşurate de Consiliul de Administraţie în anul 1993. :.2. Analiza şl aprobarea bugetului de venituri

şl/cheltuieli pe anul curent. / . u. 3. Aprobarea bilanţului contabil anual, / a contului de profit şi pierderi, raportul admi­nistratorilor şi raportul cenzoriulor pe anul 1993. .4, Stabilirea şi aprobarea cuantumului dobînzilor penţru dividende. ' '

5. Aprobarea modificării capitalului social şi stabilirea de noi contribuţii la acesta.6. Ratificarea contractelor de gestionare a

patrimoniului, încheiate între Consiliul de Admi­nistraţie şi persoanele de conducere din societate. .7 .' Aprobarea modificării Statutului - j şi

Regulamentul de ordine interioară proprii, ca urmare ă hotarîrii Consiliului UCECOM din 15 şi 16.12.1992. . \ - - 8, Alegerea consiliului social. : ' 9. Aprobarea sistemului de salarizare pe anul 1994.

10. Diverse. \

in văzul in c jţe adunarea generală nu va fi statutară, se .convoacă in data de 5 CM 1994, ora 10, în acelaşi loc şi- . cuaceeaşi'ordinede'zi.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL S C. "ARTEX" SCCA CIuj-Napoca (3037)

BĂUTURI RACORFFOARE

Anunţa onorata clientelă câ primim comenzile la următoarele telefoane:

116722 si 198777 p

(8039) ,. ^ c M te fitâ m ,

ATENŢIUNE! Membrii ASOCIAŢIEI AGRICOLE din satul GHIULA, cu

domiciliul în CIuj-Napoca, sa se prezinte pt. a-şi ridica produsele agricole Ia preţul de

200 lei/kg, pînă la data dc 25 ,MARTIE 1994. CONDUCEREA .

C O M A T M U R E Ş S.A. T g .M u rt>Str Oepoziteior nr 21 23

vinde agenţilor eccnowicrsîffîfspanelor ffr/ce

• ţevt tamtnate pemru 'toţisuactu «i mMlTsţt» g a /e naturale -dimensiuni de la 0 16 ia O 219

• ţevi sudaie pentru construcţii şi instalaţii â» 3/4 \ 1*. l'/4* ‘ •

• corner îndoit îr> gama de 30-70 rnm ; • profil T îndoit de 30 mm

• tablă oţel în gama 0.5 - 40 nin> -• tabla striată în gan'a 4 - 6,5 fTtm• sirmă neagră şizincatâ O l - OS mn• bare bron2, tabla cupru, aliaj de lipii, zinc bloc• tuburi oxigen, furtun oxiaretilenaturtunţ refulare

- apă ’ . v• carton bltumat.acumuiatori auto de 150 Atixl2V• covor PVC Import {linoieunij• chituri, grunduri, vopsele, lacuri pt.mdustrla

mobilei, construejii. auro şi uz casnic şi multe altele. V

Informaţii ta tel., 0954 / 3 t 562. 2 12248;La noi puteţi cumpăra ieftin ceea ce riu găsiţi

la alţii. Câutaţi>ne şi va veţi convinge. I'■ ' - (8 0 4 6 ) ; ■ v.

1 1 7 7 3 21 1 7 7 3 3

. Incepind din data de■ 18.03.94 '

MARE REDUCERE DE PRET: 180 lei/km

Apetafi cu încredere la serviciile noastre.

PROMPTITUDINE SIGURANŢA Dispecerat NON STOP.

S .E .P .P .L . C L U J- Str Horea nr.7.

vinde la licitaţie publică în data de 28.03.1994, ora 10, la sodiul mlreprinderii

MULOACE FIXE CASATE Şi DISPONIBILE.

ln!oimaţii ia tel. 132848 interior J 20 sau 158. (8033) ' , .

I1sI

ANUNŢ IM PORTA N T^

R E G IS T R U L A U TO R O M Â N

*IIit

B 3ui Aurei Vlaicu 182. tel/fax: 194393- anunţă:

■î începînd cu, ziua de 19 MARTIE 1994 -I Reprezentanţa Cluj a REGISTRULUI AUT0 p Z ROMÂN lucrează şl SÎMBÂTĂ. ru* program j 1 norma!. între orele 7-15, pentru omologări si J § eliberări CIV (cărţi de identitate). pju Deasemenea, anunţă efectuarea de j 1 CONSULTANŢE privind anul de fabricaţie; P Ij caracteristici tehnice şi inspecţii tehnice periodice, p| ^ aplică TARIF DUBLI' î . | J (cca. 22000 lei) \| L (844,) __ I

.s.c ACSA s.a. ; ,

din Cîmpia Turzii, str. N.Tituleâcu nr 2. angajează pe bază de interviu

irf data de 24.03.19£i4

SECRETARACondiţii: - '

* studii superioare sau medii;• cunoaşterea unei limbi de circulaţie i

internaţională. .......

Depunerea cererii şi curriculum vitae pînâ în data de 23.03.1994.

; Reiaţii suplimentare la birou! Personal,. telefon: 368090, int. 146.

Firma s.c. "COMPEX" Srl

SERVICII CONTABILE caicuSorîn noul sistem contabil aplicabil %

de la 1 ian. 1994. § Inf. la tei 17601 hV» aşteptam î

VINERI, 18 MARTIE, PAG. 9 ADEVARUL DE CLUJ

S.C. SALTO S.RX.vinde prin magazinul din P-ţâ Unirii nr. 15:

* Aparatură AUDIO-VIDEO %, (PHILIPS, CASIO, GOLDSTAR etc.)

* Electrocasnice (KENWOOD, PHILIPS)* Cosmetice (SCHWARZKOPF, HENNA).

alături de numeroase alte produse, toate cu un puternic impact asupra celor mai exigenţi dintre

' dumneavoastră. - . * (8074/A) ,

REGINA APELOR MINERALE

IN CLUJ-NAPOCA prin

ASiGURĂ şl TRANSPORTUL LA BENEFICIARI Comenzile se primesc la ~

; ; V tel.: 184344 / 187677. (8367)

vaiCTHfiyi. mv»v>ri-ga&gi

sc "MECANICA MARIUS" saCluj-Napoca, \

: . vinde prin licitaţie mijloace fixe:

« diferite strunguri, freze, ‘ j ; rhotostivuitoare, maşini de găurit şi i

aparatură de măsură şi control. i• •«•••«■•••••••«««••••••■■•••••o •"» ■ <••■«»•««•««•■«« dt

Licitaţia se va ţine în data de 22.03.1994, orele r 10, la sediul unităţii din B-dul Muncii nr. f0 r

tel. 142198, 142083, int. 95. , v ■ - (7673) ■

| jOOM ® M C I i H8 dc B l» Angajează BâEM&l pt dâcotccă.

ybfisolîs: td Î21002 (8590)

S.C. MARITIM PRODCOM s.r.l.. Telefoane: ,130328 şi 136601, vinde V

P U I V i i de 21 zile la FERMA 4 “AVICOLA" Apahida, la PREŢURI AVANTAJOASE.

(8603) •

M L - F J t x . t i . . icu sediul în str. Memorandumului nr. 27

Cluj-Napoca, organizează CONCURS în data de 11.04.1994

. ora 9, pentru ocuparea postului de -

' ■ M S ’f i U W' l E Â l Ş O A B l V

Informaţii suplimentare se pot obţine la Serv. P.P.S. tel. 195721 / 273 sau 129.

(144)' >■■■ ■’

C R O IT O R I!m ătase (vîscozâ 100%) la 140 cm

cu 2500 lei/nil, găsiţi doar ia Mag. ARGOS în . .>2orllor,’ bloeiil turci.-telefon. 1234.16,' •

orele 9 • 17, ZILNIC; (8466) / •

S.C. "NUTREX" S.A. Clujcu sediul în Calea Baciului nr,2-3. / ■

o OUĂ CONSUM la prejul de 7 5 le i/b u c .;/

. • FĂINĂ ALBĂ la preţul de 283 lei/kg;

• BLĂNURI VULPE POLARĂ la prejul de " 38.000 lei/buc.; v - • ; ^ f• BLĂNURI NURCĂ -la prejul do 20.000 Iei/buc.;• B L Ă N U R I DlMOR la preţul de 10.000 lei/buc.}

v _ : ; Preţuriţe nu includ TVA.

• PORUMB şl ORZ, cantităţi nelimitate la preţul de 155 lel/kg, loco beneficiar;

* OVĂZ • Va preţul d» 145 tei/kg. Relaţii /a telefon 187787; 187065; fax: 186977.

(7666)

mm

Str. 21 O & c& m b rlo nr. 120 Ofiş* - tu liu M a n lu nr. 21

lAf: CELE M A I SCĂZUTE PRETURI

B f l f t z i i m

(şi cblUMBIfi BĂUTURI FINS^DUlCiURWRODUSS FeRCRO

(QUftKIWDtB)

S.C. "LUDVAS" S :R .L . ClujVă oferă prin depozitul EN-GROS‘ dirr

str.Avram lancu 26 (colţ cu Aviator Bădescu)

organizează licitaţie la sediul societăţii din B-dul Muncii nr. 12, ' .

■ MARŢI 29 martie 1994, ora 10 (zece), pentru închirierea

" G O S P O D Ă R I A A N E X A p e n t r u CREŞTEREA P O R C I L O R " cu o

- capacitate de 300 capete,_ situată în Valea Chintăuiui.

v Relaţii suplimentare ja biroul M.-E.. telefon 146088, int; 244.

■ ' ' (7669) ;

banane, lămîl, portocale, pepene galben (Spania), struguri i (Spania), kiwi 1 (Italia) ejte.;

B ROŞII (Spania) '@ SUPE CONCENTRATE MAGGY (Austria);

' • ; a VIN PREMIAT.

aflaîii frftcj|lsşî3t^şţr^**i— •' ---------- ■^ '‘ t8S78)

H M

Firmă cu expsrianţăATENŢIE CALITATE 11

Contactaţi S.C. "SOMEŞUL' BAIA SPR1E, tel. 099 M l 5929 (8413)

A T E N Ţ I O N A R E !Posesorii de TERENURI şi CASE DE VACANŢĂ

(cabane) din zona Muntele Băişorii - Prihodişte - Gruiu 6ăjii (în aval de cabana militară) sînt CONVOCAŢI pentru ziua de ' r

26 MARTIE 1994 (sîmbătă), orele 12, în teren ia drumul de sub vîrful Văceşti, în scopul declanşării

formalităţilor pentru proiectarea şi executarea reţelelor de alimentare cu energie electrică a

zonei. Pentru alte relaţii; familia POP ANA, Turda, tel. 095 / 314720, zilnic după orele 20.

: COLECTIVUL DE INIŢIATIVĂ. (8043)

AGENŢIA DINESCU-SIBIU, Jransportă persoane în GERMANIA

si RETUR. Inf. 0951137448 orele 8-11, 17-21: (6972)

f T T

* Răsăritului 36 (lingâ C l u j ^

Executa din LEMN MASIV DE RR4Dm m m Pt. M i n c o m e r c ia l e

MOBILIER DE BUCĂTĂRIE LAMBRIURIm m N k a m

(8 6 0 9 )

OCAZIE SPECIALA î Cele niai mici preţuri Ia cafea

W IE N E R - M IN AS - T O MLivrări EN-GROS la depozitul firmei SALŢO,

str. Observatorului O Si, tei: 111929, 112977,123750. •-

-V'. ..... (8047)

Societatea ROMÂNO-GERMANÂ 'TRANSCONEX" SA. i© transporta persoane pe ruta CIJLJJ-PRAGA-KA1^LSR.IJHE; j® primeşte comenzi p t PIESE SCHIMB NOI AUTO maşini străine.

_ Relaţii la tel.: 111-713. sau 136-838. orele 8 - 16. _ ibo? )

5e^2aS IE -M C !E s .a .« :Str. Calea Baciului nr. 1-3,

vinde CfiRTOFI pentru sâmintAînmulţirea 1 - a, din solul SÂNTE

.* preţ ISO lel/kg.Inf. la depozitul d& legumo-fructe.

s

V

Angv&E’Jl DE O U I :

Orice PIESE pt- M ERCEDES REPARAŢII (orice) autoturisme

^ VULCANIZARE £; I; S tr Floreşti 3 9 7 , Z IL N IC 8 -17 .

VINERI, 18 MARTIE, PAG.

m m m m m

S.C. ARMATURA S.A.. Cluj-Napoca .

; cu sediu! în'str. Gării nr. 19, - .

organizează în data de

12 APRILIE 1994, orele 9, la sediul unităţii, licitaţie pentru vînzarea de

^mijloace fixe casate.

c Lista acestora este afişată la sediu! unităţii. Informaţii suplimentare se pot obţine la serviciu!.

mecano-energetic, teiefon 132737, - interior 151 sau 169.

, . ' fg045) '.

t I .

B m ă - © I N , C M va oferă m■ jjâ : d em icilk produsele sale: ■■ p im / h o t dog» sandMch-uri,

vinm i,; jbere, :;bâu&n, alcoolice, ] ; -.sucuri,'- dukiuri,-cafea,'-z; - saalnd ZILNIC "k ţe l . 150442, |

le tre oreîe l i - 24

VinzăriiCumoarâri

Vînzărl-cumpărărl de case şl terenuri prin

PRIMORDIAL,str Braşov nr 44.

tei f 47897, oreio 10-17.- - ■ f8275?

Cumpăr GARSONIERA, APARTAMENT, sau

TEREN pentru construcţii. Tel. 142907. (1891)

Cumpăr avantajos CONTRACT GARSONIERA, APARTAMENT, CASĂ sau

TEREN. Tel 195715.(880)

wnrwnrnStr. I.C.Frlmu 26,

tel/fax: 095/192216 ^r ' . (colţ cu str. Bucureşti) |

Unic distribuitor în România a | " produselor firmei italiene ALMA, VINDE MOCHETĂ do diferita tipuri şl culori, pt. amenajarea locuinţelor,

birourilor, magazinelor, băncilor, restaurantelor etc.

CONFECŢIONĂM pontru‘orice tîp de autoturism preşuri, precum fi

seturi do covoare pt bale. Vinde EN-GROS produse din import: FERMOARE METAUCE de diferite lungimi fl culori, BUTONI RAPIZI,

NASTURI şi CATARAME., Preturile noastre sfidează orice ■3"

concuren}&.4 Vă aşteptăm ZILNIC 8-17.

COflPUflt DS N€ON, WOHflifi Î4 culori, PfilZG, ,COWAJTHrOfifi€.

pflaUNGtfOflfi, c?aaj\ ni CCC so'j lei. (7667)

Pentru AUîOVEHlCULEjntre 8-17 C0MAUÎ0 s.r.l. va oferă \

• transcrieri- traduceri apte • suport numere 8 000 lei perechea, pentru maşinile Iranscnse de firmă 6500 iei Str. Miron Coslin 2 cart Gruia (spre Hotel Transilvania) tel 139726, ,

reluăm pentru vînzare' OBIECŢEDEâHTÂ VECHE

Str Hapocd IS. orar 10*18

• Vjnd , urgent autoturism Peugeot, 405 SRI, .Renault 21I, Opel Kadett Caravan, Ford Tranzit autoutilitară' 3,5 to, Renault Maşter accidentat, Dailiatshu 850, accidentat Te- Jefon 13-65-16 orele 8-1.1. . (292387) .

• Vînd teren 2500 mp în Făget. Informaţii, telefon 17- 85-56 sau Fâget nr. 37. (26736);

® Vînd maşină de scris e- lectronică Panasonic sigila­tă, cu prospect tradus şi la­dă frigorifică import 240 - li­tri, nouă. Preţ - convenabil- Telefon 14-74-93 după orele 16.(292554)

• Vînd Renault 21 Nevada combi, an de fabricaţie 1987. Preţ 4500 DM. Strada Horea nr. 308, ap. 1. (267325)

o Cumpăr avantajos cer­tificate de proprietate. Tele­fon 15-14-06. (267102)

o Firmă particulară vinde dini stoc fier beton 08, 010,012. Tel. 14-97-30- (267300)

• Vînd foarte - avantajos parchet fag uscat de calitate. Caut şofer categoriile B, C,E. Relaţii la-telefon 14-34-71 sau 15.88-50. (267332)

• Vînd riulap cu vitrină, canapea dublă, masă. como­dă, In stare bună Telefon16-99-45. (267220) *

• Vînd casă familială,' gră­dină, preţ informativ ' 80.000 DM. Tel. 18-46-41- (8576)

• Cumpăr certificate de proprietate, avantajos. Tele- fon 17-88-86. (S439-C) • Vînd avantajos teren pen­

etra locuri de veci. Cimitir "Cordoş. Informaţii Ia telefon -18-36-26. (292527)

0 Cumpăr garsonieră Tele­fon 14-07-30. (292436)

• De vînzare BMW 520, 2000, 1980 stare bună, preţ convenabil, Telefon 16.72-21 sau 1G-46-82- (292102)_______

e Vînd Opei Omega diesel 1989, vitrină frigorifică ita­liană ţi rulotă comercială.

■ Telefon 15-77-66. (292534) ___0 Vînd parbrize Duplex

pentru orice tip de autoturism, microbus. Preţuri foarte con­venabile. Telefon 15-31-39, 10-14; 19-30-25 orele 16-20.(292536 )___■___ ____ ______

® Vînd vitrină frigorifică verticală 250 1. Tel. 15-53-67.(2924C7) • . _______

a Vînd furnir tio stejar. Telefon 15-68-78. (292244)

e Vindem acid citric- Te­lefon 13-23-33. (292291)

® Vind grădină. Tel. 14-27-08 îr.tre- orele 17-20. (2G7314) '

9 Vînd casă particulară ■ cu etaj în I'urTa de Sus în - centru nr. 358. (267196) . . ,

® Vînd apartament cu 3 ca­mere etaj trei. P-ta Mărăşti. Te­lefon U-12-61. (207209)9

i» Vind vilă îri, Andrei Mure- şanu. Telefon 11-42-70 sau 19- 57-17.; (267254)

» Vînd apartament 2 camere Zorilor, ocupabil imediat. Tele­fon 13-11-64. (267266) ,

© Vînd cabană din lemn, 5x4, cu etaj, neâsamblată.' . Telefon 10-22-71- (267312) '

© Vînd apartament 2 camere confort doi, cart. Gheorgheni., Relaţii tel. 15-85-96,, vineri ora16, sîmbătă toată ziua.t (267317),.

• Vîrid sau schimb cu ' garso­nieră Seat Malaga diesel, an fa- : bricatie 1987 .(4700 DM). Telefon17-85-72. (267323)

• Vînd casă cu grădină zona ; Mărăşti. Informaţii str. Fabricii nr, 4, bl. Y 1, sc- II, ap. 39. Preţ informativ 25 milioane . lei.- -

• Vînd apartament 2 camere confort cu telefon in" cartier

v Gheorgheni. Informaţii telefon14-56-21. (267336)

• Vînd apartament 3. camere zona Intre Lacuri, narter înalt. Preţ 16.000,000 lei. Tel. 12-42-29-

• Vînd apartament 3 camere confort 16.000.000 lei. Telefon-11- 66-17.(207344) , .

• Vînd urgent Peugeot J 9, 1,7 tone. stare bună, 6800 DM. Tele­fon 16-22-71. (267233) : -

A Vîrid, schimb cu locuinţă ' Ford Scorpio diesel, ^.variante- -Telefon 15-68-78. (267343) .' ® Vînd frigidere, congelatoa- ' re, combine frigorifice import Suedia. Magazin Caraba str. Ion Meşter nr. 12, telefon 16-06-77 -sau 12-33-55. (267241) , '

• Vînd maşină combinată de - prelucrat lemn. Tel- 13-40-5?

SCIIIMDURI .- • Schimb apartament 3 came­re cu apartament j2 camere şi garsonieră Sau variante. Telefon14-71-56. (292712)

• Schimb Opel Vectra 91 sau Audi 80, 88 cu apartament 2 ca­mere (variante). Telefon 16-08- 38. (292241). ® Schimb garsonieră confortI, proprietate Mănăştur, str- Pa- '

-rîng, etaj I cu similar în centru sau Mărăşti. Telefon ' , 17-03-48, după /ora 17. (292566)

ÎNCHIRIERI

• Incliiricz apartament cu2 camere mobilat pe strada Mehedinţi. Telefon 15-16-37. (266965) •

• Studentă grecoaică caiit do închiriat apartament cu 2 came­re în centru Sunaţi după masă lâ telefon 11-40-57. (207226)

• închiriez 3 camere. Telefon16-91-12- (292463)

• Ofer spre închiriere casă particulară. Telefon 17-92-09 In­tre 17-21. (292537)

• Societate comercială caută spaţiu central pentru birou. Te­lefon 15-18-71 sau -15-50-17.

© Caut -urgent garsonieră sau . apartament cu 2 camere mobilat, cu telefon. Oferte la telefon 15: 61-97 sau 14-41-34. (267239) . _

® Caut de închiriat casă par. ticulară 2-3 camere, cu telefon necuplat, singur în curte Tele­fon 15-33-21. (257259)

. ® Caut spaţiu pentru Dozator .suc. Telefon 17-73-35. (267321)

e Caut spaţiu mic pentru ate­lier. Telefon 14-06-00. (292314)

© Student la medicină caută apartament cu două camere mo­bilat, cu frigider şi telefon zona centrală, Zorilor, str. Republi­cii. Telefort 19-58-64 : între 11-21,

- zilnic. (292426)® Student, grec caut pentru

închiriat ; garsonieră ‘ mobilată cu telefon, frigider, zona centra-

' lă sau zona Zorilor. Informaţii la telefon 12-81-60 intre orele15-18. (292473) •

9 Studente căutăm garsonieră plata îh lei, lunar. Tel- 11-22-45 intre orele 17-19. (292321) . ., © Dau în chirie garaj str. Pa­

ta. Telefon 15-79-98 sau 17-16.77.• Daii în cKirie spaţiu corner- ;

ciail, zona ultracentrală, în str.' A. Şaguna nr. 6, ap. 2. Relaţii în dgtâ de” 18, 19 martie orele

•10-17. (292567) - ; DIVERSE

• Familie tînără, foarte- se­rioasă, îngrijim persoane în-vîrs- tă contra locuinţă. Relaţii la tel. 15-05-31, ziinic. (267267)

• Doresc meditaţii franceză, intensiv, la domiciliu. Telefon17-34-25. (8381-D)

® > Soţicit împrumut . 15.000 DM sau dolari cu dobîndă lu­nară 10 la sută. Garanţie imo­biliară. Tel., 15-20-35. (292383)

o Solicit urgent împrumut6.000 DM. Relaţii după 18, tele­fon 16-92-41. (292435)

• Persoană serioasă solicit .împrumut de 1,000 — 6.000 do­lari- sau mărci,‘ pe termen de 6 luni, dobîndă la Înţelegere. Po­sed garanţie. Telefon 16-28-06, după,ora 18- (292543)

• Caut femeie ajutor menaj. Telefon, 11-29-93. (292502)

• Pentru activitatea de comis voiajor într-un domeniu inte­resant şi avantajos angajăm ti­neri. Cei interesaţi să se pre­zinte sîmbătă la ora 11 la adre­sa str/ Tipografiei nr. 20, ap. 2, fam. Aranyi. (292547)

• Caz extrem. Tel. 16-10-34.• Caut femelă Cocher pentru

Împerechere. Telefon 15-05-76.a Studente, medităm matema­

tică pînă la cls. X, biologie ori­ce nivel. Relaţii tel.. 16-99-28, orele 17-20. (267333)

o Şampon antiparazitar pen­tru cîinl vă oferă, gratuit, ca­binetul veterinar din str. Săl­ciilor nr. 7 . (lingă Alimentara, Plopilor). Orar. zilnic 16-19, sîm- bâtă şi duminică de la 10-13.

» Caut Împrumut cu dobîndă. Prezint 'garanţii. Informaţii str.6 Martie nr. 7, magazin Dorela.

e Curs sccretariat-dnctilo- grăfie din 15 aprilie. Telefon 19-53-22- (292548)-

• Referitor circuit Caritas. Caz extrem. Telefon i3-39-68.

• Bijuterla-Lux amane- - tează bijuterii şi alte obiecte de valoare. Strada Doja nr.-

_16,. (267345) -• Comunitatea Baliâ-1 C lu j

vă invită să participaţi ,1a sărbătorirea anului nou : B a- ha’i Naţv Ruz în data de 20 martie 1991, orele. 17,30, la centrul Baha’ i Cluj, str. Bra- şsai nr. 1. Veniţi lmpre«ts-fe= cu prietenii ' dumneavoastră!

, • Student dau • ore de ma­tematică — fizică, orice ni­vel. Telefon 16-56-15, ; între orele_ 8-20- (8540)

• Angajez barman şi bu­cătar bărbat sau femeie. T e - lcfon 18-26-70. (292130)___

O Angajez persoană fără locuinţă şi fără obligaţii fa ­miliare pentru supraveghere permanentă bolnavă. " O fer; dormit, mîncare şi bani. R og seri'2itate, persoană - corectă şl sănătoasă. Telefon 13*81-12 între orele 15-21. (292106)__ •

• Ofer gratuit formulare pentru jocul de întrajutorare. Conex Gold. Cu 40.000 lei se pot’ cîştiga 5.865.000 lei- T e le - Jon 13-09-89. (292510)

• , Dl. Sebestven Lorandt cu ultimul domiciliu în str. Donath 188, âp. 22 are proces Ia Judecătoria Cluj, sub d o ­sar 9891/93 la data de 30.03, 1994 orele 8, sala 121. In ca z de lipsă procesul se, va s o - ■ luţiona. (292524) ^ j

• Executăm • proiecte, geso-r tehnice pentru fundarea con s­trucţiilor, studii, foraje , h l - drogeologice, , puţuripentru apă,' măsurători top o­grafice- Informaţii Cluj B u f­tea 7, cam. 15- Tel. Î5-31-39, 19-30-25. (292535) _

9 Nou jaluzele • plastic. T e - ]efon_16-39-31 (292336)

• Am locuri în maşină ra ­pidă pentru data 20 martie pentru Germania/Olanda. T e ­lefon 13-56-24. (292573)-

• Student 'politehnică m edi­tez matematică pentru adm itere la liceu. Tel. 17-88-00- (232506)

• Ofer gratuit formulare c i r ­cuit întrajutorare Conex. G o ld . Telefon 13-78-72.- (2925291 ; ,

e înfrăţirea SA Cluj, s tr . Nădăşel nr. 58, tel. 13-97-86 p r o ­duce: mobilier de bucătărie ş i de hol (lambriuri) la. com andă şi cu măsurători la client. P la ­ta şi în rate. (292327)

© Profesoară de engleză, v o r ­besc şi scriu franceza, dactilo ­grafiez. îmi ofer serviciile u n e i firme serioase. Telefon--14-54-35.

® Executăm lucrări de co n s ­trucţii, montăm sobe teracotă, faianţă, parchet. Vindem m ate­riale de, construcţii. Tel. 18-50- 74, str. Fabricii de Zahăr nr- 102. (267373)

PIERDEUI• Pierdut broşă în jurois

dioului. Recompensă, TeL15-93. (267341) '

'MERI,,18 MARTIE, PAG. 11 ADEVARUL OE CLUJ

P-UBEIQKrafţtnzari

Cumpărări» Parohia jSfinţii-. Arhangheli nbu Rotund vinde, prin lici-

' 3 în ziua de 22 martie a.c., ■«Ie 17, casă 3 camere şi de- ■îdinţe si.teren 1.000 mp. Re- u; tel. 13-02-15. (292580)* V înd tractor D 1010, re*

' rcă 7 tone şi combină recol-cereale CP 12 la preţuri con­

tab ile , Inf. la telefon 14-29.17.; -7250) „'

?» V înd maşină pentru injec- plastice, trifazic, dulap nou

ja r .-T e l. J5-68-78. (267342)•:.* Cumpăr talon Opel Kadett , ’80, ’84, diferenţial şi par-12 spate Fiat 131 combi. Vînd

•inetară lungă Trâbant, Opel ' Udett pentru piese. Telefon 17*

• -05. (8586) .:• Vînd teren pentru' cabană

apropiere Uzina Mărisel- Te- fon 13-91-20. (267171) ’

Vînd VW Transporter 1830 nc K A T an 1988, dec., stare

; îrfectă. Telefon 13-11-48, după •a 18. (8465-B)• Vînd teren în Someşeni, in

. rigorescu şi congelator nou., ■el. 13-62-76 după ora 17. >92377). O. Vînd 2 1-grădini de 1553

—jin şi ^23? mp capăt Donath şi i Jubiţă Peugeot J 5 1988 diesel, ransport marfă. Telefon 12-

. ;!7-26. (292449)O Vînd grădină cu cabană. 760

op- Telefon 18-71-39. (292450) a Vînd teren construcţii. Te-

efon. 16-27-46. (292509); • Cumpăr apartament cu do- aă camere confort I. Ofer 10. mi- ioane. Telefon 15-07-31 între o- - •ele 18-21. (292324) ' "

o Vînd apartament.. - Telefon :12-70-15. (292416)

© .Vînd urgent apartament 4' lamerc confort I decomandate, taj 1. Telefon 16-42.53. (292438)

. • Vînid apartament 3 camere - dtraccntral. Telefon 11-30-29- ■ j o Vînd casă două camere confort,1 încălzire cu gaze, curent trifazat, v»tel ier mic, teren 600 mp, proiect plus autorizaţie de /construcţiei. Str.- Teleorman. 51, Preţ negociabili (292456)

. 9 Vînd urgent casă cu-grădi- " hă în Cîmpia Turzii. Str. Petru

Maior nr. 38. Preţ convenabil.(292469) ■ ■ " ■

® Cumpăr garsonieră sau a- partament cu 2 camere, zona OJT — Haşdeu, pe valută' Tele­fon .17-80-52, orele 18-20. (292472); 9 Vînd .casă familială, ate-

- iier Str. Ilie Măcelaru nr. 5, >vi- .1^4^-20,^(292511) ;

‘ T V Cumpăr: garsonieră confort.I. Ofer 6-8 milioane. Informaţii la telefon; 11-69-27, vineri orele 9.15. (292512) ,j o Vînd casă din lemn 12x4 şi maşină Ford M 20 diesel înm a- triplată. Tel. 15-16-60. (292615)

® Vînd apartament 2 camere.15-49-67. (292519)

® Vînd casă cu grădină in cartier Iris imediat ocupabilâ. Str Tribuniu Laurian nr. 20. 1(292526)i •, Vînd casă în comuna' Ba­ciu nr. 299 cu 2 camere, bucă­tărie, pivniţă, garaj, grădină, in- {troducerea gazului, apă canali­zare. Telefon 13-58-77; 13-55-57- 1(292545)| e Vînd casă cu grădină, bu- ;nă pentru' constriicţii-privatiza- |re. Inf. str. T. Turcului 64, cap. pinie 37. (292551).

8 Vînd sau schimb aparta- jment 3 camere Mănăştur cu 2i camere Grigorescu, Inf telefon 117-86-30 sau 16-61-09. (292552)

• Vînd Ford Sierra model ntîu jl938, 62 000 km. Preţ 8900 DM. - itelefon 11-99-92. (292256)

• Vind rulotă comercială no- l«â. Telefon 17-32-82; 13-93-44, (convenabil. (292322)

• Vînd Aro 320 D în.stare de luncţionare pentru piese de ischimb. Telefon 12-15-45. orele |lUu.Oj»2385) v ;

O Vînd dubă Peugeot diesel,9 locuri, 8. ani, cuplu original, 2500 cmc, convenabil Telefon14-96-73; 21-23. (292398)

• Cumpăr uşă portbagaj Olt­cit-. Telefon 16-72-40 după . ora19. (292439)

• Vînd Opel Senator 1984 pu­ţin avariat stînga faţă eventual piese, ftelaţii telefon 15-65-18- (292464) , . , - •

• Vînd autocamion MAN 12 t motor 280 cp. Informaţii Nă- săud, telefon 6-25-95 sau 6-22-60. (292513) •

• Vînd autocamion GAZ nou model 3307. Telefon 16.61-76. (292518)'

• Vînd Mercedes 220 D- Te­lefon 15-85-80 sau 14-31-60. . (292525)

• Vînd motor şi ambielaj Trabant. Str. Cojocnei blf G 8, ap 53.(292531) . ’ ; v

• Vînd. Ford Granada 2,3 -1, înmatriculat uşor accidentat, cu motor îh perfectă stare şi piese auto Ford Sierra 1,6 1. Cumpăr mască Dacia 1300. Tel. 13-60-13..(292532) ■ / ■ • ■ ■ .

• Vînd video Sharp- Telefon12-16-06,'între orele 18-20. ' (292520) .... ' . : -

• Vînd combine recoltat , grîu, orez, secară etc. ş i '2 tractoare cu cositoare, toate import G e r - , mania. Telefon 099 — 43-73-30 Baia Mare. (292475) -

• Vînd mobilă. Tel 18-26-19., (292410)

'• De vînzare dormitor Luxor nou. Informaţii Luna de Sus nr. 306. (292479)

• Cumpăr şi vînd certificate de proprietate orice -cantitate- Telefon 16-20-12 şi . 15-25-17. (292485) - ' ;

© Vînd 'teren pentru cabană, 2C0 mp, la 300 m de cabana Băişoara, zonă \ excelentă. In fiecare zi, după ora 20,- telefon15-08-46: (8617) -: o Vind apartament cu două camere sau schimb cu două gar­soniere Str. Tulcea nr 12, ap.'-31. (8616) ' -

• Vînd' canapea, dulap ; trei usi, mobilă bucătărie. - Telefon18-62-32. (8615) ,■■■

• Vînd pui dog german, -6 săp­tămîni, 20 mc paltin uscat, cat. A. Telefon 19-34-20. (8614)

,© Vînd vilă P plus 1 cu garaj in construcţie SC 185 mp, termi­nată 80 la sută, 2 km de Cons- , tanţa, 2 km de Marea Neagră, 200 m de şoseaua naţională. Preţ 100-milioane. Fax 091 — 75-23-11, Telefon 091 — 7-53-69. (8055)

e Vînd pămînt în zona' Făget Pădure. Telefon 17-52-31 după ora 18. (267348) V

• Vînd casă cu 6 camere. Du­nării 78. (267362) \ .

' © Vînd spaţiu comercial in ' suprafaţă de 1200 mp, compus din restaurant, braserie, grădi­nă de vară. Situat în centrul co­munei Gilău, pe şoseaua interna- : ţională Cluj — Oradea. Infor­maţii la restaurant Orient din Gilău-' Preţ negociabil. (267363)

« Vînd apartament 2 camere cartier Gheorgheni. Telefon 18-10-41 între orele 20-23. (267318)

• Vînd casă cu grădină. In comuna Cuzdrioara str. Decebal14. Telefon 099 — 12-39-42 O- radea. (267370)

• Vînd Skoda S 100. Stare, bună Pref avantajos Telefon 31-28-62.: După orele 15. (267347)

• Vînd Mitsubishi Lancer '85 omologată, 2500 DM, Fiat Rit-, mo 105 TC neînmatriculată 1300 DM, Talbot Horlzon pentru pie­se 800 DM- Telefon 17-60-61. (267365) ■ ' -

o Vînd Mercedes 207 diesel an 1984, VW Golf diesel an 1981, VW Passat an 1930, Opel Kadett an 1985, Audi 80 an 1980 înma­triculate Tel. 12-01-45. (267366),■ • Vînd tractor U 650 25 Ia sută DFN. Preţ Sn chitanţe Ca­ritas. Informaţii în str, T. Vla- dimirescu nr. 6-8, bl. IV* ap. 35- (267372) . .

• Vînd teren arabil, 25x400 m, situat în CIuj-Napoca, Posi­bilităţi gaz, lumină, apă. Preţ negociabil. Telefon 15-34-30, 14- 27-79, 21-47-16, orele' 17-21. C.B.)

O Vînd Skoda 120 Lv an 1982, ' la boKl 54.500 km- Pret 1.450.000 ’ lei. Telefon 13-04-93. (267374)

• Vînd mobilă, TV color, vi­deo Funai, canapea; fotolii. Preţ • negociabil. , Informaţii str. Doro­banţilor nr. 109, ap. 101,’ etaj 3, sc. IV, zilnic ora 16. (267356)

• Vînd ţuică de prune şi alte fructe- Tel. 19-39-48. (267352)' .

• ; Vînd cort pentru nunţi 500 persoane. Preţ 2 000.000 lei; Ne­gociabil. Tritenii de Jos, str. Copiilor nr. 127 fam. Ceclan

/ Teodor. (267355) . . ;• v Cumpăr talon Dacia 1310.

Telefon 15-87-45 (267357). Vînd mobilă Tineret în .sta.' re perfectă. Telefon , 14-80-78 (286539) .

• Vînd Fiat Uno, fabricat în .: octombrie 1937, culoare neagră,.stare foarte, bună, la preţ avan- . tajos. Mărăşti, str. Dîmboviţei nr. 49, ap. 34, lîngă autogară. (292569)

• Vînd-mărci. Tel. 17-69-9-i (292571) ; , ■' ' .

. / • Lichidez gospodărie- Vînd mobile, noi şi vechi .. Telefon 15-59-20. (292559)

• Vlnd apartament 2-3 came­re (II) Gheorgheni Tel. 15-58-53. (292557)

• Vînd urgent apartament 4 camere confort I, str. Padin 20, .

. ap. 53. Preţ 19.000,000- 'Telefon , 16-55-56 (292565) .- \ • Vînd apartament .2 camere, finisat. Relaţii zilnic între. orele 12 16 str. A. Vlaicu nr. 42, ap.59- (292570) -

3 , Vînd garsonieră, str. Pas- / teur nr. 63, ap. 8, parter, cu te­lefon Preţ 8 milioane Telefon 12-24-12 orele 16-19. (292572)• • Vînd casă Căpusu Mic. Te-

, lefon : 13-32-27,r (292547)' '• Vînd dubă Mazda diesel.

. Telefon 31-48-54, (292563) .• Vînd video player nou. T e -■

.lefon 11-87-70. (267318) >• Vînd congelator. Telefon 11- '

73-28 între orele 18-20 (267340)

'Comemorări• Sincere condoleanţe co­

legului Alexandru Mureşan pentru pierderea mamei dragi. Colectivul Facultăţii de Edu­caţie Fizică şi Sport Cluj-Na­poca. (267338)

• Dragoste, flori şi lacrimi la 6 săptămîni de Ia trece-/ rea în eternitate a scumpu­lui nostru soţ şi tată TIBR£A SIMION.. Zadarnic, te aştep­tăm, nu-ţi vom mai auzi gla­sul tău, paşii tăi nu vor mai trece pragul casei noastre. Vor înflori flori peste mor- mîntul tău. Iernile vor ninge peste tine, chipul tău va ră- mîne viu în sufletele noastre.- Dumnezeu să-ţi - odihnească sufletul tău bun. Parastasul duminică 20- martie 1994, ora 12 la Biserica Sfîntul Dumi­tru din cartierul Gheorgheni. îndurerată so(ie şi cei 3 co­pii. (267201) - • ;

• Primăvrară care cu vra­ja ta readuci la viaţă întrea. ga natură, de ce nu ai aceaşi putere şi asupra celor dragi pe cure muarlea nemiloasă li răpeşte de - lingă noi. Azi, 18 03.94 se împlincsc 2 ani de cînd sufletul bunului nostru fiu, frale, . Cumnat şi unchi BUFNEA VASILE la numai 26 ani a plecat dintre noi. Vei fi veşiiic în sufletul nos­tru. Familia în v.ecl ncmîn- giiâtă. (267307)

O Cu durere anunţăm în­cetarea din-viaţă a ' iubitului nostru soţ, tată, socru şi bU- njc MOLDOVAN VASILE din.Cojorna. înmormîntarea vineri 18 martie. Dumnezeu să-l odihnească în pace. So* ţia Anişca cu familia. (26727)

O Ne despărţim cu tristeţe de fostul nostru coleg şi prie­ten ALEXANDRU TITRUS fost , prim contrabasist Ia Ope­ra Română, a cărui inimă a încetaf să mai bată în pragul celor 51 de ani. Condoleanţe, familiei. Orchestra Operei Ro- mâno. (267193) :

• 'Aducem un ultim oma­giu iubitului nostru frate ş l. unchi MOLDOVAN VASILE din Cojocna. şi adresăm sin­cere condoleanţe, familiei- Sil- viu cu familia. (267277)

• Sîntem alături de colegul nostru Curt Gheorghe în ma­rea durere pricinuită de moar­tea tatălui drag. Colegii din cadrul SerViriuIui -Poliţiei" Rutiere. (267319)-

• Sincere condoleanţe ‘ fa­miliei Dumitru Trif la pier. derea mamei dragi. Familia Surd.

9 Pios omagiu la ? săptă­mîni de la trecerea în ne­fiinţă a iubitei noastre -ma­me, bunică şi soacră,‘GORUN MARIA CORNELIA, Vei trăi veşnic în sufletele noastre. Familia îndoliată. (267330)

• Pios omagiu la comemo­rarea a 6 săptămîni de la tre­cerea în nefiinţă a scumpei

noastre mame şl bunici v BALAJ. ANA. Slujba de po­menire va avea loc duminică20 martie, ora 13, la '-Capela Greco-Catotieă din Cluj str. Moţilor nr- 26. Familia în- durerată. (267334)~ • Sîntem alături de spor­tivul Marcel Florian în aces­te momente grele" ' pricinui­te de. pierderea socrului său drag. - Conducerea secţiei de handbal masculin Universi­tatea CUG - CIuj-Napoca. (292508) .- . r- •

• Nicoleta! Sîntem alături de tine în durerea cauzată de decesul tatălui tău GABOR IOAN. Colegii de birou , Des­facere „Transilva“ Ciuj, (292523)

© Sîntem alături de cole­gul nostru Octavian N6dela în durerea pricinuită de de­cesul tatălui drag. Colecti­vul, Şantierului 41 Cluj-Dez- mir. (232540) : ' ■. o Se împlinesc doi ani de cînd inima iubitului nostru soţ, tată, . socru şi bunic, ing. SALAJEÂN IONEL, fost in­giner principal.la Electromoa- taj, a încetat să mai bată. Dumnezeu să-l odihnească in pace. Comemorarea la Epis­copia Greco-Catolicâ în 19 martie, ora 10,30- Familia. CJ92369) '. : . - ■

• A trecut un an de la tre­cerea în eternitate a iubitu­lui nostru soţ, tată, socru şi bunic POP NICOLAE. Amin­tirea lui , va rămîne veşnic în inimile noastre. Dumnezeu să i odihnească în pace. (292517) > . ,

® Cu adîncă durere* anun­ţăm incetarca din viaţă a- celui- care a fost soţ, tată,

bunic, şl socru TAUŢAN IOAN, la vîrstă de 63 ani, Inmormiiilarea în data de 19 martie, ora 14, din Capela vr-che Mănăştur. Soţia şi co- piil cu familiile. (292514)

• Cu durere anunţăm în­cetarea din viaţă a cuscru­lui, socrului şi bunicului nos­tru TAUŢAN IOAN. Dumue- •zeu să-l Ierte. Sla, Ca mi şl E1.1 cu copiii. (292519)

•: Cu durere anunţăm în­cetarea -din viaţa a fratelui

şi cumnatului. TAUŢAN. IOAN. Dumnezeu să-l ierte şi_ să-l odihnească în pace* Să-i fie ţărîna uşoară. Fra­tele Vasile şi cumnata Kory. (292550) . ■

• Dragă Marcel , Florian sîntem alături de tipe în mar rea durere pricinuită de moar­tea socrului drag. Primeşte sincere condoleanţe şi în­treaga . noasţră com pasiune. Echipa 'de handbal masculin Universitatea CUG Cluj Na­poca. -

• Cu adîncă durere în su­flet anunţ câ s-a stins din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, 'iubitul meu soţ GABOR IOAN în vîrstă de 64 ani. Nu te voi uita nlcio. dată. Funerarille vor . avea loc de Ia cap<‘la Cordoş sîm­bătă, 1903.1994 la ora 12. Ga- bor Ana, str- Fiorului nr. 2, CIuj-Napoca, (8612) .

• Cu inimile îndurerate. a- nunţăm stingerea din 'viaţă la 64 ani a. scumpului nostru frate GABOR IOAN. Nu te vom uita niciodată ' Gavrilă, Victor şi Sandii.'.(8611)

• Cu Inimile îndurerate a* nunţăm stingerea din viaţă, la 61 ani, a scumpului nostru tată,. socru şi bunic GABOR IOAN» Funerariile vor avea loc 'sîmhătă, 19.03,1991 la ca­pela Cordoş. Nu te vom uita niciodată. Nicoleta,. Marius, Marcel şi "fiogdan. (8613).

• Mulţumim celor rare au fi;St alături de noi şi au îm­părtăşit durerea noastră . la decesul iubitului - nostru soţ şi tată IOAN ROŞCA- Fami­lia în veci nemîngîiată. (292503)

9 Cu durere în suflet nc despărţim de dragul ''nostru

glnere,ycumnat şi unchi - TAUŢAN IOAN. Familiile Albu, ■ Ciugudean ş i ' Gologan. (267354)': • Lăsîndu-ne- cu sufletele îndoliate ne-a. părăsit scum. pa. noastră mamă, soacră, bu­nică şi străbunică ZANC

IULIANA,. dfn Vale, în vîrs­tă de 88 'de ani. fnmormînta- rea va avea ioc,, la. Cimitirul Centra] în dată de 19 martie ora 14. Copiii Maria, Eiisa, Beta, Veronica,; Gavril, Inan, Malilda- şi Nina cu familiile. Dumnezeu să o odihnească în ' pace.. (292553)

• 'Azi se. împlinesc,şase luni de cînd ne-a părăsit scumpa noastră mamă. Un pios omagiu Familia Petcu. (267327)

• Au trecut şase săptămînide lacrimi şi durere de cînd ne-a părăsit scumpa noastră fiică,1 soră, cumnafă şi mătuşă DEi.OIU DANIELA ! ALINA,. Dumnezeu să o odihnească în pace. Mama, fraţii, cumnaţii şi nepoţii. (267335) :

a Sînt alături de vecinii mei Fllip Liana, Lavinia, Cornel în marea durere pricinuită de pier­derea mamei dragi. Vecina Au-

- reliâ. (292522) . ;• Un moment de pioasă adu-

Jcere aminte a celui care a fostcolegul nostru NICOLAE

FILIPSCHI. Colectivul Serviciu­lui Export Cluj ana- (292504)

Cu regret îri suflet mă des­part de tine tratele meu drag TUŞA DANILA. Nu te voi uita niciodată. Tuşa Ana^ (292505). O Cu regret. în suflet, sora Ld- nuţa Nicoară cu familia, îşi ia rămas bun p'erdru totdeauna da la fratele TUŞA DANILA. (267361) ,

9 Pios omagiu bunului nostru coleg şi prieten IOAN IKPUUE, Transmitem familiei îndurerate sincere condoleanţe. Colcctivul Restaurantului PARC — . CIuj- Napoca. (8057) ‘

Af)£V; VINERI, 18 MARTIE, PAG. 12

e u ro p e n e fle to t b a lMiercuri v,a fost o „zi plină“ pentru protagonistele pe-şi dis- .

pută întîietatea în. LIGA CAMPIONILOR îri celfe două grupe, for­mulă adoptată pentru competitoarele din Cupa campionilor euro­peni. Iată rezultatele înregistrate -; şi . clasamentele „ln zi“ îh - grupe. . ' / . ; -- . ' v i . , \r

O GRUPA A: C.F; Barcelona tfe); Werder Bromeu — ’ A.C.— Spartak' Moscova 5-1 (parti- Milan l - l (partidă urmărită pedă total, la discreţia formaţiei micul ecran,. o dispută aprigă,spaniole) şi-Galatasaray AS în-ritm 'alert; germanii a u .d o -

' Monaco .0-2 (ambiţioasa , : for- ' minat prima- repriză, eu deo-maţie turcă, în cilida sforăitoa- ■ sebire în; primul.. sfert de oră,relor d e tla ra ţiică singurul . cînd atacurile lor; furibunde aunostru obiectivi este rie a Jrivm- pus'la grea "încercare defensiva-;ge pe A.S. Monaco" . capotînd milaneză, portarul Rossi. ;avîndîn" faţa * •■siiperio'rităţii echipei " intervenţii salutare, la ., marilefranceze). ■ : > f . >,„ . ocazii de g61“ale/lui Neubart şi...C LA SA M E N T'.; 1 ■ : Hobsch in minutele 6, 7 şl 0;1. Monaco, ■ r 4 3 0 1 9 - 3 6 o intervenţie salutară a lui2. Barcelona - 4 2 2 0 9- 3 6 Rossi şi în min. 35, cînd a re-3. Galatasaray- .4 0 2 2 0- 5 2 ' ţinut un balon şutat din 5 pie-4. Spartak- - 4 0 2-2 4-11 2 tri; după pauză,1 lansat frontal,

Deci, disputa 'pentru întîie- Hobsch este „agăţat!1 în careutate se va decide • între ocu- de Galii şi lovitura de la 11 pantele primelor'două locuri, " metri a fost transformată de momentan la egalitate de-pune-. Rufer; din acesţ moment, prac- te şi golaveraj. . ' / t ic , A.C.. Milan a trecut la cîr-

q GRUPA B: F.C. Porto ' ' ma jocului, fotbaliştii: germanis Anderlecht 2-0 (cchipa lui Ion

zibil în tot ce face pe teren,. chiar ;dacă miercuri seara a fost mai. puţin strălucitor ca în alte ocazii, infanteria lui Ca- pello a luat cu asalţ' reduta nemţească, "a măcinat-o metru cu metru, reuşind în minutul 73 să restabilească egalitatea de pe tabelă de marcaj, prin

;. golul lui Savicevici, trecînd chiar pe lîngă victorie dacă

, Simone ar fj fost mai decis ,şi percutant în finalul partidei, iată şi „îr '-e le milanez: Rossi — Tasoţti, Galii, - Costacurta, Maldini — Eranio .(Simone, .55), Dessaylli,! Boban, Donadoni —Savicevici, .Massaro).

CLASAMENT T--.1. A.C.' Milan2. F.C. Porto3. Werder4. Anderlecht ’-

; Practic A.C.. tual calificată- competiţiei. _.

■ : « 2 U .H 6 4 2 0 2 5-6 4 4 1 1 2 9-9 3 4 1 1 2 4-73

Milan este . Vir- pentru finala

fncercînd să apere fragilul a- vantaj prea/devrem e şi, \ în plus, au cam terminat. . . ben­zina; cu un Savicevici imprevi-

orice. accident al fruntaşelor. De urmărit echipa Sion, care dă majoritatea jucătorilor/ pen­tru echipa; naţională ce - no va înfrunta îri. America, ■ ; '

Rezultate tehnice:* • Grassho­ppers Zurich — , Young Boys Berna 4-0, Servette Geneva — Sion 4.3, Lugano •— Aarau 1-2, Lucerna — Lausanne 1-2 (eta­pa 3); Lausanne — Servette 0-3, Aarau — ţucerria .3-0, Young Boys Lugano ,0-0, S ion ; — Grasshoppers 1-0 (etapa 4).1. Grasshoppers 4 2 0 2 8-5:202. Sion'' 4 1 2 1 6-6 .20

Volei: „U ' rTRANSGEX - VICTORIE LÂ BUCUREŞTI!

■Timofte a cîştigat pe merit şi, practic, ; campioană Belgiei a ieşit diri, -cursa pentru- întîietâ-

ELVEŢIA -PLAY-OFF (3, 4)

' Au început “cristalizările11 - 1 în- play off-ul ■ campionatului elve­ţian. Primele 4 echipe s-au 'dis­tanţat în clasament şi mai ?mult ca sigur că dintre ele se va a-' lege laureata campionatului*

Grasshoppers se menţine- li­der,. cu ajutorul golaverajului, fiind ajunsă la puncte de către Sion, învingătoarei ei din ulti­mul meci; Campioana “en ti­tre", Aarau şi Servette le ur- ‘ mează îndeaproape şi pîndesc

# CUPA CUPELOR: Parma — Ajax Amsterdam 2-0. re­zultat, coroborat cu 0-0 îri par­tida din tur înseamnă califica­rea formaţiei Parma în- semi­finalele competiţiei.

Romeo. V. CIRŢAN

3. Servette - •4. Aarau5. Young Boys6. Lugano7- Lausanne 8. Lucerna

4 2-2 0 9-5 104 3 1 0 8-3 18 4.0 3 1 2-6 16 4 1 2 1 3-3 15 4 1 0 3 5-9 14 4 0 2 2 4-8 13

Eugen HANG

Sîmbătă şi. duniinicăATRACTIV PROGRAM TN SALA SPORTURILOR

„HORIA DEMIAN" i0 BASCHET., Partidele din play-off programează două întîlniri

între echipele feminine.-„U" DACIA FELIX şi SOMEŞUL D E J - (revelaţia actualei ediţii a. Diviziei A). Pentru campioana en-titre, - „U‘l DACIA FELIX va fi un prilej de revanşă şi o opţiune în plus pentru cîştigarea unui-nou titlu de campioană a ţării (după - cum se ştie, în. partida de, la Dej victoria a revenit la limită ech i- . - pei Someşul, „ajutată11 cu largheţe — după cum aprecia antreno­rul emerit’ al clujencelor,, Horia Pop —; de arbitrii). P r im u l-jo c va avea loc sîmbătă de la orele, 12 iar al doilea duminică de la ' orele 11,30. \

0 VOLEI. 'Tot în play-off, sîmbătă, 19 m artie/cu începere. d e r-' la orele 10,30, partida- feminină-de divizia A dintre „U11 şi C.S.S., BANATUL Lugoj. , , - \v ' /

.• ®IIANDBALr Duminică, la orele 10, partida de divizia A dintre echipele masculine „U“-C.U.G. şi DINAMO Bucureşti. •' ■ / : . , ■ -• ;• .. ' 'wag»>a-<6S«»»-—

O . invitaţie la adresa/amatorilor celor trei discipline sportive -. de a .fi prezenţi în număr cît mai mare şi a susţine Tele, trei r p r o - . tagoniste/clujene în lupta pentru victorii, (ni.i.r.) . .

Sîmbălă pe Stadionul „Ion Moina*

„U " - DACIA UNIREA BRĂILADurul traseu al Diviziei Naţionale de fotbal — sîmbată-miercuri-

Sîmbâtă — continuă. Mîine, „U11 primeşte vizita formaţiei brăilene > Dacia Unirea. Cine-şi închipuie că va fi un meci uşor pentru e l e - ' - vii 1UÎ Dan Anca şi Iosif Cavai se înşeală amarnic. Brăil«nii, a - - jUnşi pe treapta a 17-a a clasamentului, cu grava ameninţare a ' .-v'.,. retrogradării ce atimă asupra echipei de lâ Dunăre, nu sînt dina- /

> inte victime sigure. Ei se vor bate cu dirzenie pentru'tiu'rezultat : . t echitabil.''Asta nu“ înseamnă că privim partida cu pesimism. D ir ^ j^ L •potrivă, ne exprimăm încrederea, că după cele două eşecuri con-

■ secutive — in Cupă şi campionat — jucătorii clujeni se. vor m o - ; / ;: biliza exemplar şi Vor-lupta cu dăruire şi aplomb pentru victorie,

întîlnire, deci, mîine sîmbătă 19 martie, lâ stadion/la orele . 16. Galeria clujeană va avea un aport esenţial în acest joc dificil.Are cuvîntul! (v.m.) ' ; - /

Ceea ce era de aşteptat şi dorit s-a . înţîmplat miercuri,16 martie în . meciul I I . al fazei ■ I-d in play-off-ul echipelor m as/ culine, CALCULATORUL BU-

: CUREŞTI — „U‘'-TRANSGEX /1 -3 , victorie ce ne scuteşte de .

încă un meci şi pe bucureşteni de o deplasare inutilă. Bomba şi surpriza fazei I s-a numit „U11 Baciu (locul 8), învingă­toare- în faţa echipei Electro-

carbon ,ţ Slatina' (locul 2) în am­bele iiitîlniri. Victorie băcă- uană la Slatina cu 3-2 şi cu 3-0 pe; teren propriu. Prin po­ziţiile ocupate în clasament şi prin jo’cul rezultatelor,, urmă­torul meci va fi „U'-TRANS- GEX - „U1* BACAU (26, 30 martie său 2 aprilie). FELI­CITĂRI. '

; . • , Dcni. ŞOFIiON

WţSSB)...Handbal: ,.U' C.U.G. - RELONUL ZIMCA PIATRA NEAHţ 23-20 (15-11)

VICTORIE DE MORALReturul Campionatului naţional de handbal

galopează, programînd în- săptămîna 13-20 martie 3 etape, cele cu numerele 13, 14, 15. în prima, cea marcată cu „fatidicul11 13, clujenii au jucat la . Bucureşti, cu lidera clasamentului, Steaua, de care au fost întrecuţi cu • severul scor'31—21, iar duminică, vor juca, acasă, cu Dinamo, nici ea o echipă deloc comodă. Aşa că în intermediara programată miercuri în sala „Horia Dernian", studenţii trebuia să-şi „ofere" neapărat o victo­rie de moral, reparabilă după furtuna din Ghen- cea şi mobilizantâ confruntării cu cei din Ştefan cel Mare. Şi au izbutit: 23-20 asupra formaţiei Relonul Zimca Piatra Neamţ, altfel o echipă or­golioasă, cochetînd ,cu prima doime a clasamen­tului. (Situaţia la ora meciului: Relonul — lo­cul 6 cu 26 de puncte, „U" GUG- — locul 8 - cu 24 puncte). 1 • / . ’

CAMPIONATUL MONDIAL

DE FOTBALSerial de Victor MOREA

, - - XXI ■ : .. - ' - -SFERTURILE DE FINALA ;% NORKOPING (19 iunie): FRANŢA' — rlRL AND A

DE NORD 4-0 (1-0). Maşina de goluri a francezilor a _ intrat în viteza, a patra. Au înscris Wisnieski (min. 44 )/' Fontaine (min, 56 şi 64) şi Piantoni '(min. 08). Nord- , irlandezii au terminat, partida ca un b oxer care’ aş­teaptă salvatorul prosop, aruncat în ring.

Q GOTEBORG (19 iunie): BRAZILIA — ŢARA GA- . LILOR 1-0 (0-0). Fără să forţeze brazilienii au cîştlgatf

prin golul înscris de Pele (min. ,72 — primul lui gol pe scena mundialului)..,

©MALMO (19 iunie): R.F. GERMANIA — IUGOS­LAVIA 1-0 (1-0). A marcat veteranul Rahn (min. J2),“ iugoslavii nereuşind nimic pînă la fluierul final.' o STOClIOLM (19 iunie):’ SUEDIA — U.R.S.S. 2-0 (0-0)

In faţa înfocaţilor suporteri, reprezentativa ţării . gaz­dă a turneului final a obţinut Victoria după o repriză albă, prin golurile marcate de Hamrin (min. 49) şi Simonsson (min. 88). ' , ,

SEMIFINALE- © STOCKIIOLM~(24 iunie): BRAZILIA — FRANŢA 5-2 (2-1). încă o treaptă urcată, de brazilieni' spre vîr­ful piramidei. Necunoscutul de' 17 ani, Pele, a înscris trei goluri, celelalte două fiind marcate de Vava şi '

. Didi. Pentru francezi au marcat Fontaine şi Piantoni.9 GOTEBORG (24 iunie): SUEDIA — R.F. GERMA­

NIA 3-1 (1-1). Schaffer a-deschis scorul pentru nemţi" -în .min. 24, după care tăvălugul suedez a deschis pîrtie / prin defensiva germană înscriind de trei ori prin Skoglund (min. 33), Gren (min. 82) şi Hamrin (min.' 88), spre marea bucurie a- spectatorilor şi suporterilor ; care au început să viseze gloria supremă. • - FINALA MICA

G GOTEBORG (28 iunie): FRANŢA — R.F. GER­MANIA 6-3 (3-1). Ca o consolare pentru înfringerea din semifinală, francezii se dezlănţuie asupra umbrei a celei care a cucerit titlul suprem în 1954, adminis- trind vest-germanilor 6 goluri dintre care 4 semnate de Fontaine şi cîte unul de către Douis şi Kopa. Pen- .

- tru nemţi au înscris veteranul Jtahn, Schafer şi Cies- larczyk. Doar patru ani şi o mare victorie a devenit doar . o ’ amintire. ^

FINALA

Cît priveşte jocul, acesta s-a aflat' cea mai nia- • re parte a timpului sub controlul - studenţilor dar — aidoma precedentei'partide jucate acasă,, cea - cu Bacăul — şi acum studenţii ău cunoscut m o- - mentul critic, acela de a-şi’ ,; vedea, avantajul-;

, spulberat (de la 18-14 min. 39, ei au fost egalaţi, / la 18, în min. 45), trebuind să reclădească-- edi­ficiul victoriei în ultimele 10 minute de joc. De - unde şi recomandarea lă ceva mai multă con-

., centrare,. prudenţă în momentele cînd scorul le ' este favorabil, fiindcă sînt adversari-care l e ; vor: { sancţiona mult mai aspru starea "de bine.

•O subliniere pentru abnegaţia Iul Călin Hossu-; ' de-a se menţine In topul eficacităţii şi variaţia

produsă în partitura lui de inter: mai multe go­luri înscrise de p e . . . ' extremă. /

Au marcat: Hossu 10, Dăncilă 4, Moldovan 3, Gal 3, Cristea 2 Vălean 1, respectiv S. Bursuc 6, Căiescu 6, C. Bursuc 3, Stot 2, Iurea. D răgoi/şi Mucenica cîte o dată. Nş. I). / / . -

S S «mm ‘&Z9 ,...0STOCKHOLM (29 iunie): BRAZILIA — SUEDIA

5-2 (2-1). , Triumful noului asupra vechiului, ‘al fo lb ă -l lului-artă, .plin de fantezie, al unor balerini ai gazo­nului, în faţa tinor scheme ruginite, practicate - după -tipare învechite. Explozie de entuziasm în mihiitul 3 cînd Liedholm a înscris pentru suedezi. Bucuria - a durat însă exact... trei minute, Vava egalînd. Apoi â început îndrăcită sambă braziliană punctată de alte patru goluri' înscrise de Vava (min. 32), magicianul junior Pele (în minutele 55 şi 90), şi Zagalo (min. 66). înainte ultimului gol brazilian, care a pecetluit sco­rul final pe tabela de marcaj, o scurtă ' răbufnire / de orgoliu/a suedezilor, care au punctat prin Simonsson ' (în min. 80) spre bucuria suporterilor uluiţi de ce âu fost in stare să etaleze brazilienii. Au evoluat forma­ţiile:' BRAZILIA: Gilmar — Djalma Santos,' Bellini, Orlando, Nilton Santos — Zito, Didi, Zagalo — Gar- . rincha, Vava, Pele; SUEDIA:. Svensson, — Bergmark,. Gustavsson, Axbom .— Borjesson, Parling — Hamrin, Gren, Simonsson, iLiedholm, Skoglund. A arbitrat Gu- igue (Franţa), -,

Primul triumf al brazilienilor în cursa spre ' cele­lalte două titluri ce-au urmat. Golgeterul ediţiei: Fon­taine (Franţa) cu 13 goluri, record neegalat pînă in prezent; au urmat: Pele şi'Rahn (cîte 6 goluri), Vava şi McParland (cîte -5), Hamrin; Simonsson, Zikan şi Tychi (cîte 4), Piantoni, Veselinovici, Corbatta şi Scha­fer (cîte 3). (va urma) ' ‘

Autorizată prin S.C. nr.128/1991, Judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Judeţului Cluj, sub nr. J /l 2 /3 0 8 /1 9 9 1 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE: ILIECĂLIAN (redactor şef); DAN

REBREANU (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general de redacţie); NICOLAE PETCU; MARIA SÂNQEORZAN; RADU VIDA.

I^F.DACJIA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr. 10. te le fo a n e : 11-.10.32I I redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şi sec'retarlatul de redacţie); '

1. .74.18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07 (Administraţia şi contabilitatea : 2aiului); Telex: 31444. Fax: 19.28.28. Mica pufollcltat© se primeşte zilnic între orele 8 - str, Napoca nr«16 (la pî rter). Sîmbătă şl duminica închis. Informaţii, reclame

.< şl publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22