of 13 /13
Ţările Române şi statele vecine Ţările Române şi statele vecine între diplomaţie şi confruntare” între diplomaţie şi confruntare” METODA PROIECTULUI D isciplina I STORIE Clasele a VIII- a A şi C PROF. DANIELA STĂNICĂ ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 12 TULCEA [email protected] Wiki:http : // danielastanica.pbworks.com blog: blog: http://danielastanica.blogspot.com http://danielastanica.blogspot.com

“ Ţările Române şi statele vecine între diplomaţie şi confruntare”

  • Author
    chapa

  • View
    170

  • Download
    10

Embed Size (px)

DESCRIPTION

METODA PROIECTULUI D isciplina I STORIE Clasele a VIII- a A şi C. “ Ţările Române şi statele vecine între diplomaţie şi confruntare”. PROF. DANIELA ST Ă NIC Ă Ş COALA CU CLASELE I-VIII NR. 12 TULCEA [email protected] Wiki: http: // danielastanica.pbworks.com - PowerPoint PPT Presentation

Text of “ Ţările Române şi statele vecine între diplomaţie şi confruntare”

  • rile Romne i statele vecine ntre diplomaie i confruntareMETODA PROIECTULUIDisciplina ISTORIEClasele a VIII- a A i CPROF. DANIELA STNICCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 12 [email protected]:http://danielastanica.pbworks.comblog: http://danielastanica.blogspot.com

  • Istoria politic a rilor Romne n sec. XIV-XVI se desfoar ntr-un context internaional deosebit de complex. Evoluia politic a statelor medievale romneti s-a lovit permanent de tendinele hegemonice manifestate de regatele cretine vecine, Ungaria i Polonia, care ncercau s-i impun suzeranitatea asupra lor. Cel mai mare pericol venea ns din partea otomanilor, dup ce acetia ocupaser cea mai mare parte a Pen. Balcanice, atingnd linia Dunrii.

    Domnitorii romni au respins ncercrile Regatului Ungar sau ale Poloniei de limitare a autoritii lor i de subordonare politic. n schimb, au rspuns solicitrilor Papei sau ale puterilor cretine de a participa la politica de cruciad din sec. XIV-XVI. Acest fapt se impunea ntruct pericolul otoman devenise cel mai amenintor pentru lumea cretin i evident, pentru rile Romne.

  • Faptul c rile Romne i-au meninut fiina statal, fr a fi transformate n paalcuri cum s-a ntmplat cu multe dintre statele vecine lor, se datoreaz mbinrii, n funcie de mprejurri, a spiritului politico-diplomatic cu cel militar.

    Domnitorii romni au urmrit statornic s obin ajutorul marilor puteri cretine prin integrarea rilor Romne n lupta pentru aprarea crucii. Aceste ncercri au fost de puine ori ncununate de succes. Solidaritatea puterilor cretine n tentativa de alungare a turcilor din Europa a fost subminat de ambiii i orgolii, care uneori au degenerat n conflicte ntre participanii la cruciade, astfel c domnii romni nu s-au ales dect cu ncurajri i elogii, sprijinul militar fiind sporadic i extrem de redus.

  • rile Romne au constituit n sec. XIV-XVI un factor nsemnat n istoria politic a Europei C i de SE.

    Efortul militar al rilor Romne a constituit un obstacol n calea expansiunii otomane. Faptele de arme ale marilor voievozi romni au transformat rile Romne n cel mai puternic bastion al rezistenei europene n calea cuceririi otomane. Astfel, Mircea cel Btrn, Iancu de Hunedoara, Vlad epe, tefan cel Mare, Mihai Viteazul, au intrat n contiina european ca aprtori curajoi ai lumii cretine.

  • Mircea cel Btrn Domn al rii Romneti(1386-1418), s-a remarcat ca un iscusit diplomat i un mare comandant de oti.A consolidat i desvrit organizarea politico-instituional a statului.n timpul su, hotarele rii au cunoscut cea mai mare ntindere, cuprinznd teritorii din toate cele 3 ri romneti. De aceea, unii istorici l-au numit cel Mare.A fost un lupttor pentru independena rii i un aprtor al civilizaiei europene.

  • Iancu de Hunedoara

    Ban de Severin, Voievod al Transilvaniei (1441-1456) i guvernator al Ungariei (1446-1452), cpitan general al statului maghiar (1453-1456).Mare personalitate a sec al XV-lea, a luptat pentru aprarea rilor central i sud-est europene mpotriva pericolului otoman, fiind, n egal msur, un aprtor al civilizaiei europene.un osta cu suflet mare,(...)ntr-att a devenit de vestit nct (...) s-a ridicat pn la rangul de voievod al Transilvaniei. (Throczi, Cronica maghiar)

  • Vlad epeDomn al rii Romneti n 1448,1456-1462 i 1476.

    Din timpul su dateaz prima atestare documentar a oraului Bucureti, unde se construiete curtea domneasc.

  • Voievod viteaz i dreptPersonalitate puternic, voievod autoritar, necrutor cu dumanii, a pus capt abuzurilor boiereti i a ntrit puterea central.A fost un lupttor nenfricat mpotriva otomanilor i pentru aprarea independenei rii Romneti.

    Picturile aparin lui Theodor Aman: Atacul de noapte i Vlad epe i solii turci.

  • tefan cel Mare i SfntDomn al Moldovei ntre 1457-1504, remarcabil strateg, diplomat i ctitor.

    Politica extern a avut ca obiective independena rii i aprarea civilizaiei europene, Moldova fiind considerat o poart a cretintii.

    Simbol al luptei antiotomane, a fcut din Moldova un factor nsemnat al relaiilor internaionale.

  • 47 de ani glorioiMotenirea spiritualConstrucii civile i religioase de mare valoare artistic. Piese de broderie sau argintrie, frumoase manuscrise cu miniaturi, icoane, veminte i obiecte de cult. nceputurile istoriografiei romneti. Domn adevrat, viteaz, , cuminte i iubitor de ar i de neam din clipa ntia i pn-n cea din urm. (Nicolae Iorga)

    Mnstirea PutnaCetatea de scaun, Suceava

  • Mihai ViteazulDomn al rii Romneti 1593-1601A fost una dintre marile personaliti ale istoriei noastre n plan politic, militar i diplomatic.A rectigat independena rii Romneti i a fost nfptuitorul primei uniri politice a rilor Romne.Conductor antiotoman i aprtor al civilizaiei europene, continund astfel o tradiie a istoriei romneti.

  • Evenimente memorabileAlungarea turcilor la Clugreni (Theodor Aman) Intrarea triumfal n Alba-Iulia (autor necunoscut, sec. XIX)

  • Mulumesc pentru vizionare!Prof. Daniela Stniccoala cu clasele I-VIII Nr. 12 TulceaBibliografie: Manuale alternative de istorie pentru clasele a VI-a i a VIII-a Dumitru Alma Eroi au fost, eroi sunt nc Manole Neagoe Pagini legendare din istoria poporului romn P.D.Popescu Dicionar de personaliti istorice M.Stan,C.Vornicu Dicionar 101 personaliti i evenimente istorice Biblioteca Wikipedia