UNIVERSITATEA SPIRU HARET · C1.5 Elaborarea unor proiecte de diplomaţie publică folosind experienţa acumulată, dar mai ales informaţiile acumulate din mediul internaţional:

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Acreditată prin Legea Nr. 443/5.07.2002

Sediul central: BUCUREŞTI – ROMÂNIA

Str. Ion Ghica, nr. 13, Sector 3, Cod poştal: 030045 Telefon: (0040 21) 314.00.75; 314.00.76

Tel./Fax: (0040 21) 311.29.47; CISCO: (0040 21) 455.1004 E-mail: [email protected] ISO 9001 certificat nr. 611C

FORMULAR*

DE ÎNSCRIERE – PREÎNSCRIERE PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE MASTER

1.1. DATE PERSONALE ALE CANDIDATULUI

1. Numele de familie la naștere1

______________________________________ 2. Numele de familie actual2 -

______________________________________

3. Prenumele complet ______________________________________ 4. Inițialele tatălui/mamei3 _

______________________________________ 5. CNP/ID4

______________________________________

6. Data nașterii _ ______________________________________ 7. Locul nașterii/Județ/Sector _

______________________________________

8. Starea civilă5 _ ______________________________________ 9. Cetățenia _

______________________________________ 10. Domiciliul stabil __

______________________________________ 11. Actul de identitate6 __

______________________________________ 12. Telefon

______________________________________

13.Adresă email ___ ______________________________________

1.2. DATE PRIVIND PREGĂTIREA ANTERIOAR Ă A CANDIDATULUI 1. Instituția de învățământ superior absolvită7

________________________________________ __________________________________________________________________________

______ 2. Programul de studii de licență absolvit8

________________________________________

RO

MA

NIA

N

FOR

QUALITY

MOVEMENT

CM

Propun aprobarea, Prorector,

3. Anul absolvirii _______________________________________

4. Media examenului de licență _________________________________________

5. Seria și numărul diplomei de licență _______________________________________ 1.3. DATE PRIVIND FACULTATEA ȘI PROGRAMUL DE MASTER LA CARE CANDIDATUL DORE ȘTE SĂ SE ÎNSCRIE

1. Denumirea Facultății 9 _____________________________________________ 2. Denumirea Specializării/Programului de master10 __________________________________ ________________________________________________________________________________

Declar, pe proprie răspundere, cunoscând consecințele juridice ale declarațiilor nesincere, că informațiile aferente sunt corecte și reale.

Am luat cunoștință că dacă nu voi confirma locul ocupat până la data de 01 august 2018 (pentru înscrierile din perioada 15 ianuarie – 31 iulie 2018), respectiv 15 septembrie 2018 (pentru înscrierile din perioada 01 august – 15 septembrie 2018) voi pierde acest drept.

Am luat cunoștință că, în eventualitatea în care voi fi declarat admis, înmatricularea (dobândirea calității efective de student) se face după prezentarea actelor în original sau copii certificate de comisia de admitere la sediul facultății, în termenul stabilit.

Data ________ * Acest formular se utilizează pentru preînscrierea candidaților la programe de studii de master

la facultățile din structura Univesității Spiru Haret București. Înscrierea efectivă, prin completarea formularelor de însriere, depunerea acestora la sediile

facultăților și parcurgerea celorlalți pași necesari obținerii calității de student se realizează prin contactarea secretariatelor facultăților la adresele afișate.

Informațiile înscrise în Formularul de înscriere – preînscriere sunt confidențiale și fac obiectul respectării stricte a Legii nr.677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.

Notă: 1) Se înscrie numele din certificatul de naștere 2) Se înscrie numele din actul de identitate 3) Se inscrie inițiala tatălui sau mamei, după caz 4) Se înscrie CNP/ID-ul din actul de identitate 5) Poate să nu fie declarată 6) Se înscrie seria și numărul actului de identitate 7) Se înscrie denumirea instituției de învățământ superior absolvită 8) Se înscrie denumirea completă a specializării/programului de studii de licență absolvit 9) Se înscrie denumirea completă a facultății la care candidatul dorește să se înscrie 10) Se precizează denumirea completă a programului de master la care candidatul dorește să se înscrie Pentru cetățenii străini se înscriu datele din pașaport

UNIVERSITATEA SPIRU HARET, Instituţie de învăţământ superior particular, înfiinţată şi acreditată prin Legea nr. 443/05.07.2002 FACULTATEA _______________________________ ____________________________________________ Programul de studii universitare de master ____________________________________________ ____________________________________________

Anul universitar 2018/2019

Rezultat ADMITERE, ____________________

Preşedintele Comisiei,

Data __________________

FIŞĂ DE ÎNSCRIERE PENTRU ADMITEREA LA STUDII UNIVERSITARE DE MASTER

Subsemnatul (a) (nume la naştere)1 _________________________________________________, (nume după căsătorie)________________________________, (iniţială)_____, (prenume)___________________________________, prenume tată______________________, prenume mamă________________________, născut(ă) la data de ____________________________, în localitatea ______________________, judeţul/sectorul _________________________, cetăţenia _________________________, naţionalitatea ________________, cod numeric personal (CNP) ____________________________________________

Act de identitate C.I. Seria ____, nr. ________________, eliberată de _____________________, la data _____________________

Licenţiat/Diplomat în specializarea ____________________________________________,

cu Diploma Seria ____, Nr. _________________________________

Media la examenul de licenţă/diplomă _______

Media generală a anilor de studii universitare _______

Domiciliul stabil localitatea ______________________, judeţul/sectorul ______________, strada ______________, nr.___, bl.___, scara___, etajul__, apart.___, telefon___________, E-mail ____________

Starea civilă ______________________ Ocupația _________________________

Locul de muncă _____________________________, telefon _________________

Vă rog să binevoiţi a-mi aproba înscrierea pentru ADMITERE la Programul de studii universitare de master ________________________________________________________________________ DOCUMENTE DEPUSE LA DOSAR

Nr. crt.

Denumirea actului Original Copie Semnătura candidat

Semnătura secretar

1. Diploma de licenţă - 2. Foaie matricolă/supliment la diplomă/situaţie şcolară - 3. Diploma de bacalaureat - 4. Certificat de naştere - 5. Certificat de căsătorie - 6. Carte de identitate/paşaport - 7. Adeverinţă medicală - 8. 3 fotografii 3/4 -

(se completează de către secretariat)

Data Semnătura candidatului

__________________ _____________________

1 Datele de identificare (datele cu caracter general) prevăzute de Legea nr. 677/2011 pot fi colectate, prelucrate și utilizate de Universitatea Spiru Haret Bucureşti, în scopul activităților academice. Cod operator date personale 17750.

Taxa de admitere, chitanţa nr. _________________, din ________________________________ Secretar (NUMELE ŞI PRENUMELE) _______________________________________, semnătura ___________________

RO

MA

NIA

N

FOR

QUALITY

MOVEMENT

CMISO 9001 certificat nr. 611C

Propun aprobarea, Prorector,

Model 2018 Se aprobă,

Rector

Unive

rsitat

ea Sp

iru H

aret

Aprob

at în �ed

in�a S

enatul

ui din

data

Facul

tatea

de �t

iin�e

Socio

-Uma

neDo

meniu

l de s

tudii u

nivers

itare

de ma

sterat

: �tiin�e

ale Co

munic�ri

iPr

ogram

ul de

studii

unive

rsitar

e de m

astera

t: COM

UNIC

ARE I

NTER

NA�

IONA

L��

I DIPL

OMA�

IE PU

BLIC�

Depa

rtame

ntul: �

tiin�e

Socio

-Uma

neFo

rma d

e înv��

mânt:

cu fre

cven��

Durat

a stud

iilor:

4 sem

estre

Credi

te 12

0 (EC

TS)

PLAN

DE ÎN

V��

MÂNT

Va

labil i

ncepa

nd cu

anul

univ.

2017

-2018

CS

LP

CS

LP

CS

LP

CS

LP

Total

CS

LP

1.Co

munic

are in

tercul

tural�

CIDP1

101

DSI

DO2

1-

--

--

--

--

--

--

-42

2814

--

E16

2.Dip

loma�i

e econ

omic�

CIDP1

102

DSI

DO2

1-

--

--

--

--

--

--

-42

2814

--

E16

3.Co

munic

are, p

ersuas

iune, m

anipu

lare

CIDP1

103

DAP

DO2

1-

--

--

--

--

--

--

-42

2814

--

E16

4.Me

tode d

e cerc

etare

în �tii

n�ele s

ociale

CID

P110

4DS

IDO

12

--

--

--

--

--

--

--

4214

28-

-E1

6

5.Str

ategii

�i teh

nici d

e com

unicar

e prom

o�iona

l�/ Cu

ltur�,

com

unicar

e �i se

curita

te în p

olitica

inter

na�ion

al�CID

P110

5/ CID

P110

6DA

PDA

12

--

--

--

--

--

--

--

4214

28-

-E1

6

6Dr

eptul

intern

a�iona

l aplica

bil di

ploma�iei

publi

ceCID

P120

7DA

PDO

--

--

12

--

--

--

--

--

4214

28-

-E2

6

7Eti

ca în

rela�i

ile int

erna�i

onale

CIDP1

208

DAP

DO-

--

-1

2-

--

--

--

--

-42

1428

--

E26

8Mo

dele �

i teori

i ale c

omuni

c�rii d

e mas�

CID

P120

9DS

IDO

--

--

22

--

--

--

--

--

5628

28-

-E2

7

9Mi

gra�ie �i d

ezvolt

are in

terna�

ional�

CIDP1

210

DAP

DO-

--

-1

2-

--

--

--

--

-42

1428

--

E26

10Pra

ctica d

e spec

ialitat

eCID

P121

1DA

PDO

--

--

--

-2

--

--

--

--

28-

--

28Cv

25

11Ac

torii i

nterna�io

nali �i

diplo

ma�ia

publi

c� CID

P231

2DA

PDO

--

--

--

--

21

--

--

--

4228

14-

-E3

6

12Te

hnici d

e reda

ctare

CIDP2

313

DAP

DO-

--

--

--

-1

2-

--

--

-42

1428

--

E36

13Ca

mpani

i de r

ela�ii

publi

ce CID

P231

4DA

PDO

--

--

--

--

21

--

--

--

4228

14-

-E3

614

Mass-

media

�i po

litica

CIDP2

315

DSI

DO-

--

--

--

-2

1-

--

--

-42

2814

--

E36

15Re

toric��i a

rgume

ntare

CIDP2

316

DSI

DO-

--

--

--

-1

2-

--

--

-42

1428

--

E36

16Co

munic

are în

limba

englez� în

diplo

ma�ia

publi

c� CID

P241

7DA

PDO

--

--

--

--

--

--

11

--

2814

14-

-E4

517

Diplom

a�ie c

ultura

l�CID

P241

8DA

PDO

--

--

--

--

--

--

21

--

4228

14-

-E4

618

Noile

media

�i dip

loma�i

a pub

lic�CID

P241

9DA

PDO

--

--

--

--

--

--

21

--

4228

14-

-E4

619

Medie

rea în

rezol

varea

difere

ndelor

inter

na�ion

ale/ L

imbaj

po

litico-

diplom

atic

CIDP2

420/

CIDP2

421

DAP

DA-

--

--

--

--

--

-2

1-

-42

2814

--

E46

20Do

cument

area p

entru

elabo

rarea

lucr�r

ii de d

iserta

tieCID

P242

2DA

PDO

--

--

--

--

--

--

--

4-

--

-56

-Cv

47

TOTA

L8

70

05

80

28

70

07

44

084

039

236

456

2818

E+2C

V12

0TO

TAL O

RE PE

SAPT

AMAN

Aore

oreore

ore84

039

210

Not�:

Seme

strul

4 are

12 s�

pt�mâ

ni de

activi

tate d

idactic��i 2

s�pt�

mâni

de act

ivitat

e prac

tica.

Legen

da: C

= curs

; S =

semina

r; L =

labora

tor; P

= pra

ctic�; E

= exam

en; CV

= col

ocviu

Rapo

rt ore

SLP/

ore C

=1.1

4DS

I - Dis

ciplin� d

e sint

ez�; D

AP - D

iscipl

in� de

aprof

undare

; DO-

Disci

plin�

oblig

atorie

; DA-

Disci

plin�

op�io

nal�

DECA

N:

DIRE

CTOR

DEPA

RTAM

ENT:

Conf.

univ.

dr. G

eorget

a Ping

hiriac

Conf.

univ.

dr. S

ilviu �

erban

15

(14 s�

pt�mâ

ni)

Sus�in

erea l

ucr�ri

i de d

iserta�ie

Num�

r pu

ncte c

redit

Num�

r de o

re pe

discip

lin�

(14 s�

pt�mâ

ni) 448

(14 s�

pt�mâ

ni)Fo

rma d

e eva

luare

1515

Nr.

crt.

Semest

rul 3

(14 s�

pt�mâ

ni)De

numire

a disc

ipline

i

15

Semest

rul 4

(14 s�

pt�mâ

ni)Co

dul di

scipli

neiRe

gim

discip

l.Tip

dis

cipl.

Semest

rul 2

Semest

rul 1

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii MASTERAT 1.6.Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Comunicare interculturală 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 56 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 34 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 34 Tutoriat 14 Examinări 6 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 144 3.9 Total ore pe semestru 200 3.10 Număr de credite 8 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sala de curs va fi dotată cu videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

sala de seminar va fi dotată cu videoproiector

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Utilizarea fundamentelor teoriilor jurnalismului, comunicării şi relaţiilor publice în studiul proceselor internaţionale şi a rolului diplomaţiei publice în influenţarea acestor procese C1.2 Interpretarea şi explicarea interdisciplinară a evenimentelor, limbajului şi proceselor internaţionale, cu mijloacele oferite de discipline complementare diplomaţiei publice C1.5 Elaborarea unor proiecte de diplomaţie publică folosind experienţa acumulată, dar mai ales informaţiile acumulate din mediul internaţional: mass-media, cărţi, forumuri, social media C2 Utilizarea metodologiilor de analiză a unor situaţii existente pe plan internaţional şi schimbarea percepţiei publice a unui grup social, profesional cu privire la posibilitatea de implicare în rezolvarea situaţiei respective C2.2 Identificarea unor situaţii problematice sau neînţelese de opinia publică a unei terţe ţări şi structurarea unui discurs pozitiv şi veridic care să lămurească aceste neînţelegeri C2.4 Identificarea discursurilor publice (politice, sociale, profesionale, mediatice), a formelor de comunicare şi a posibilităţii de nuanţare a acestora conform intereselor unei ţări, organizaţii C5 Utilizarea adecvată a instrumentelor, metodelor şi tehnicilor specifice jurnalismului, brandingului, advocacy, lobby-ului şi PR-ului internaţional şi aplicarea acestora într-un context internaţional C5.2 Prezentarea în mass-media şi social-media într-o limbă de circulaţie internaţională a unui proiect din sfera diplomaţiei publice C5.3 Identificarea şi gestionarea elementelor imaginii publice a unei ţări şi prezentarea de strategii jurnalistice de îmbunătăţire a acesteia

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1 Abordarea în mod realist - cu argumentare atât teoretică, cât şi practică - a unor situaţii-problemă cu grad ridicat de complexitate, în vederea soluţionării eficiente şi deontologice a acestora folosind eficient informaţiile acumulate şi resursele umane disponibile CT3 Evaluarea obiectivă şi continuă a nevoii proprii de formare profesională, a managementului eficient al timpului şi a perspectivelor de dezvoltare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei muncii, dar şi a autonomiei personale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei - analiza comparativă a principalelor abordări ale comunicării interculturale. 7.2 Obiectivele specifice - prezentarea formării şi evoluţiei conceptului ştiinţific de cultură;

- înfăţişarea comunicării interculturale integrându-se cele mai recente abordări semio-pragmatice ale procesului comunicării; - definirea, particularizându-se, a diferitelor aspecte ale comunicării interculturale în funcţie de ideologie, stereotipuri şi context; - evidenţierea aspectelor comunicării interculturale în cadrul domeniilor politicii şi diplomaţiei publice.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1.Conceptul de cultură în ştiinţele sociale Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 2. Paradigme ale comunicării interculturale Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 3. Perspectiva socio-culturală asupra comunicării Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 4. Cultură, identitate şi comunicare Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 5. Perspectiva semio-pragmatică asupra comunicării Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 6. Pragmatică şi interculturalitate Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 7. Ideologie, stereotipuri şi contextualizare în comunicarea interculturală Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 8. Politică şi comunicare interculturală Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 9. Limbajul şi comunicarea interculturală Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 10. Coduri nonverbale şi spaţii culturale Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 11. Cultura populară şi comunicarea interculturală Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 12. Tranziţia interculturală Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 13. Cultură, comunicare şi relaţii interculturale Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 14. Cultură, comunicare şi conflict Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului Bibliografie a) obligatorie

Cuche, Denys (2003), Noţiunea de cultură în ştiinţele sociale, trad. Mihai-Eugen Avădanei, Iaşi, Institutul European. Di Luzio, Aldo; Günther Susanne; Orletti, Franca eds. (2000), Culture in Communication. Analyses of Intercultural Situations, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins

Publishing. Holliday, Adrain; Hyde, Martin; Kullman, John (2004), Intercultural Communication. An Advanced Resource Book, London and New York, Routledge. Jackson, Jane, ed. (2012), The Routledge Handbook of Language and Intercultural Communication, London and New York, Routledge. Kecskes, Istvan (2014), Intercultural Pragmatics, New York, Oxford University Press. Kotthoff, Helga; Spencer-Oatey, Helen, eds. (2007), Handbook of Intercultural Communication, Berlin-New York, Mouton de Gruyter. Martin, Judith N.; Nakayama, Thomas K. (2010), Intercultural Communication in Contexts, New York, McGraw-Hill. Sadowski, Piotr (2009), From Interaction to Symbol. A System View of the Evolution of Signs and Communication, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins

Publishing. Samovar, Larry A.; Porter, Richard E. (2003), Intercultural Communication. A Reader, Wadsworth.

b)facultativă Bührig, Kristin; Thije, Jan D. ten, eds. (2006), Beyond Misunderstanding. Linguistic Analyses of Intercultural Communication, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins

Publishing. Kecskes, Istvan; Horn, Laurence R., eds. (2007), Explorations in Pragmatics. Linguistic, Cognitive and Intercultural Aspects, Berlin-New York, Mouton de Gruyter. Nakayama, Thomas K.; Halualani, Rona Tamiko eds. (2010), The Handbook of Critical Intercultural Communication, Wiley-Blackwell. Paulston, Christina Bratt; Kiesling, Scott F.; Rangel, Elizabeth S., eds. (2012), The Handbook of Intercultural Discourse and Communication, Wiley-Blackwell. Scollon, Ron; Wong Scollon, Suzanne (1995), Intercultural Communication. A Discourse Approach, Blackwell Publishers. Spencer-Oatey, Helen; Franklin, Peter (2009), Intercultural Interaction. A Multidisciplinary Approach to Intercultural Communication, Palgrave, Macmillan. Young, Robert (1996), Intercultural Communication: Pragmatics, Genealogy, Deconstruction, Clevedon-Philadelphia-Adelaide, Multilingual Matters. Zaharna, R.S. (2010), Battles to Bridges. U.S. Strategic Communication and Public Diplomacy after 9/11, Palgrave Macmillan.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Istoria dezvoltării comunicării interculturale Dezbatere, modelare, analogie, analiză de

conţinut. Utilizarea videoproiectorului

2. Competenţa comunicativă interculturală Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.

Utilizarea videoproiectorului

3. Retorica şi comunicarea interculturală Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


4. Gender şi comunicarea interculturală Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


5. Managementul afacerilor şi comunicarea interculturală Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


6. Educaţia şi comunicarea interculturală Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


7. Ocrotirea sănătăţii şi comunicarea interculturală Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


8. Etnocentrism şi cultură naţională. Relativism cultural Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


9. Identităţile de grup Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


10. Globalizare şi comunicare interculturală Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


11. Spaţiul şi timpul în comunicarea interculturală Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


12. Religia şi relaţiile interculturale Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


13. Conflictul în interacţiunile interculturale Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


14. Rolul comunicării interculturale în diplomaţia publică Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


Bibliografie a) obligatorie

Cuche, Denys (2003), Noţiunea de cultură în ştiinţele sociale, trad. Mihai-Eugen Avădanei, Iaşi, Institutul European. Di Luzio, Aldo; Günther Susanne; Orletti, Franca eds. (2000), Culture in Communication. Analyses of Intercultural Situations, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins

Publishing. Holliday, Adrain; Hyde, Martin; Kullman, John (2004), Intercultural Communication. An Advanced Resource Book, London and New York, Routledge. Jackson, Jane, ed. (2012), The Routledge Handbook of Language and Intercultural Communication, London and New York, Routledge. Kecskes, Istvan (2014), Intercultural Pragmatics, New York, Oxford University Press. Kotthoff, Helga; Spencer-Oatey, Helen, eds. (2007), Handbook of Intercultural Communication, Berlin-New York, Mouton de Gruyter. Martin, Judith N.; Nakayama, Thomas K. (2010), Intercultural Communication in Contexts, New York, McGraw-Hill. Sadowski, Piotr (2009), From Interaction to Symbol. A System View of the Evolution of Signs and Communication, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins

Publishing.

Samovar, Larry A.; Porter, Richard E. (2003), Intercultural Communication. A Reader, Wadsworth. b)facultativă

Bührig, Kristin; Thije, Jan D. ten, eds. (2006), Beyond Misunderstanding. Linguistic Analyses of Intercultural Communication, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publishing.

Kecskes, Istvan; Horn, Laurence R., eds. (2007), Explorations in Pragmatics. Linguistic, Cognitive and Intercultural Aspects, Berlin-New York, Mouton de Gruyter. Nakayama, Thomas K.; Halualani, Rona Tamiko eds. (2010), The Handbook of Critical Intercultural Communication, Wiley-Blackwell. Paulston, Christina Bratt; Kiesling, Scott F.; Rangel, Elizabeth S., eds. (2012), The Handbook of Intercultural Discourse and Communication, Wiley-Blackwell. Scollon, Ron; Wong Scollon, Suzanne (1995), Intercultural Communication. A Discourse Approach, Blackwell Publishers. Spencer-Oatey, Helen; Franklin, Peter (2009), Intercultural Interaction. A Multidisciplinary Approach to Intercultural Communication, Palgrave, Macmillan. Young, Robert (1996), Intercultural Communication: Pragmatics, Genealogy, Deconstruction, Clevedon-Philadelphia-Adelaide, Multilingual Matters. Zaharna, R.S. (2010), Battles to Bridges. U.S. Strategic Communication and Public Diplomacy after 9/11, Palgrave Macmillan.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti în domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final (probă orală) 80% 10.5 Seminar/laborator Participarea la dezbaterile temelor de

seminarii Evaluare pe parcurs (elaborarea unui eseu plecând de la una dintre temele studiate la curs sau seminar)

20%

10.6 Standard minim de performanţă Elaborarea unui eseu pe baza temelor de curs sau seminar şi promovarea examenului final Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura director de departament

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii MASTERAT 1.6.Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Documentare pentru elaborarea lucrării de disertaţie 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu II 2.5 Semestrul IV 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs - 3.3 seminar/laborator 4 3.4 Total ore din planul de învăţământ 48 din care: 3.5 curs - 3.6 seminar/laborator 48 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe - Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 34 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 34 Tutoriat 24 Examinări 10 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 102 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sala de curs va fi dotată cu videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Utilizarea fundamentelor teoriilor jurnalismului, comunicării şi relaţiilor publice în studiul proceselor internaţionale şi a rolului diplomaţiei publice în influenţarea acestor procese C1.5 Elaborarea unor proiecte de diplomaţie publică folosind experienţa acumulată, dar mai ales informaţiile acumulate din mediul internaţional: mass-media, cărţi, forumuri, social media. C4 Producţia unui produs de presă în diplomaţia publică (publicaţii tipărite şi online, rapoarte de monitorizare a presei, comunicate de presă, dosare de presă, briefinguri, emisiuni radio şi TV, conferinţe de presă, interviuri) C4.5 Realizarea şi prezentarea unor materiale/strategii de diplomaţie publică şi aplicarea acestora în mediul corporatist C5 Utilizarea adecvată a instrumentelor, metodelor şi tehnicilor specifice jurnalismului, brandingului, advocacy, lobby-ului şi PR-ului internaţional şi aplicarea acestora într-un context internaţional C5.5 Realizarea unei agende de lucru şi a unei campanii de diplomaţie publică şi de promovare a unei ţări, unui oraş/ONG sau multinaţionale

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

CT1 Abordarea în mod realist - cu argumentare atât teoretică, cât şi practică - a unor situaţii-problemă cu grad ridicat de complexitate, în vederea soluţionării eficiente şi deontologice a acestora folosind eficient informaţiile acumulate şi resursele umane disponibile CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară cu îndeplinirea unor sarcini de coordonare pe paliere diverse şi a unor tehnici eficiente de comunicare umană pe paliere ierarhice diferite CT3 Evaluarea obiectivă şi continuă a nevoii proprii de formare profesională, a managementului eficient al timpului şi a perspectivelor de dezvoltare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei muncii, dar şi a autonomiei personale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea competentelor de cercetare şi elaborare a unei lucrări ştiinţifice. 7.2 Obiectivele specifice Asimilarea etapelor cercetării ştiinţifice

Capacitatea de a a redacta corect o lucrare ştiinţifică Implicarea în situaţii specifice de cercetare

8. Conţinuturi 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii 1. Caracteristicile generale ale unei teze de absolvire. Aplicaţii, studii de caz,

dezbateri Se recomandă parcurgerea

bibliografiei obligatorii specifice 2. Elaborarea planului lucrării, alegerea temei şi stabilirea coordonatorului ştiinţific Idem Idem 3. Elaborarea bibliografiei. Tipuri de surse bibliografice. Publicaţii şi lucrări ştiinţifice Idem Idem 4. Documentarea şi prelucrarea informaţiilor. Selectarea argumentelor şi ideilor. Idem Idem 5. Întocmirea fişelor de lectură Idem Idem 6. Finalizarea documentării. Sortarea notelor de lectură. Formularea ipotezei de cercetare Idem Idem 7. Structura tezei (coperta, pagina de titlu, introducerea, împărţirea în capitole, concluziile, anexele) Idem Idem 8. Norme generale de (tehno)redactare. Idem Idem 9. Comentarea şi ilustrarea. Exprimarea opiniei personale Idem Idem 10. Întocmirea notelor şi a trimiterilor bibliografice. Idem Idem 11. Aspecte etice ale elaborării lucrărilor ştiinţifice Idem Idem 12. Modalităţile de evaluare. Susţinerea tezei în faţa comisiei Idem Idem Bibliografie a) obligatorie 1. ANDRONESCU, Şerban C., Tehnica scrierii academice, Bucureşti, Ed. Fundaţiei „România de Mâine”, 1997. 2. ECO, Umberto, Cum se face o teza de licenta: disciplinele umaniste, în româneste de George Popescu, Constanţa, Pontica, 2000. 3. ZAIŢ, Dumitru, Elemente de metodologia cercetării: ghid practic de elaborare a lucrărilor de licenţă, Iaşi, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 1997. b)facultativă 1. BARIL, D. & GUILLET, J., Techniques de l’expression écrite et orale, (2. vol.), Paris, Sirey, 1975. 2. BĂLĂNESCU, Olga, Redactare de texte. Cum să scriem corect un text administrativ, publicistic, publicitar şi politic, Bucuresti, Editura Ariadna `98, 2007.

3. Le BRAS, F., Comment prendre des notes?, Alleur, Marabout, 1992. 4. GEORGESCU-TISTU, N., Munca intelectuală: idei generale şi îndrumări tehnice, Bucureşti, [s. n.], 1947. 5. GHERGHEL, Nicolae, Cum să scriem un articol ştiinţific, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1996. 6. NEACŞU, Ioan, Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Bucureşti; Editura Militară, 1990. 7. PANDREA, Maria, Tehnici ale muncii intelectuale: tehnici şi metode în sprijinul studiului individual: [pentru uzul studenţilor], Bucureşti, Oscar Print, 1997. 8. PIERRON, Catherine & PIERRON, Odile, Cum să scriem, trad. de Bogdan Geangălău, Iaşi, Polirom, 1999. 9. RAD, Ilie, Cum se scrie un text stiintific. Disciplinele umaniste, Editia a II-a revazuta si adaugita, Iasi, Polirom, 2008. 10. VULCĂNESCU, Mircea, Organizarea muncii intelectuale, în: Dimensiunea românească a existenţei, vol. 3, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1996, p. 71-98. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti în domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Seminar/laborator Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final 80%

Participarea activă la seminar Referat 10% Promovarea verificării pe parcurs Test 10%

10.5 Standard minim de performanţă Referat; Evaluare pe parcurs

Data completării: Semnătura titularului de seminar,

Data avizării în departament Semnătura director de departament

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO - UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO - UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii MASTERAT 1.6.Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Medierea în rezolvarea diferendelor internaţionale 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu II 2.5 Semestrul IV 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 36 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 12 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 23 Examinări 16 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 114 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C3 Identificarea mijloacelor de acțiune și de informare în relaţiile internaţionale şi gestionarea lor cu mijloacele jurnalistice şi cele ale comunicării internaţionale C 3.1 Cunoașterea mijloacelor de reglementare pașnică a diferendelor și conflictelor internaționale C 3.2 Locul medierii în procesele de reglementare a diferendelor și conflictelor internaționale C3.3 Identificarea şi înţelegerea diferenţelor de discurs între diplomaţia clasică şi cea publică, şi realizarea unui discurs centrat pe public C3.4 Aplicarea contextualizată la diferite evenimente de diplomaţie publică(inclusiv de rezolvare a diferendelor) a criteriilor, metodelor şi modelelor standard de evaluare folosite în managementul informaţiilor C4 Producţia unui produs de presă în diplomaţia publică (publicaţii tipărite şi online, rapoarte de monitorizare a presei, comunicate de presă, dosare de presă, briefinguri, emisiuni radio şi TV, conferinţe de presă, interviuri) C4.3 Stabilirea şi identificarea normelor internaţionale şi a legislaţiei internaţionale privind posibilităţile de lobby, promovare şi relaţionale cu opinia publică a unor ţări din diverse arii geografice, în legătură cu reglemetări ale conflictelor sau diferendelor; C4.4 Analiza discursurilor publice (politice, sociale, profesionale, mediatice) şi a formelor de comunicare şi a posibilităţii de nuanţare a acestora conform intereselor unei ţări, organizaţii C5 Utilizarea adecvată a instrumentelor, metodelor şi tehnicilor specifice jurnalismului, brandingului, advocacy, lobby-ului şi PR-ului internaţional şi aplicarea acestora într-un context internaţional C5.4 Identificarea gradului de parţialitate şi imparţialitate a mediatorului și a unei abordări jurnalistice, indiferent din ţara din care provine, cu ajutorul unor indicatori relevanţi

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT3 Evaluarea obiectivă şi continuă a nevoii proprii de formare profesională, a managementului eficient al timpului şi a perspectivelor de dezvoltare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei muncii, dar şi a autonomiei personale

7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea de specialişti în domeniul diplomației publice și al relaţiilor internaţionale, prin cunoaşterea principiilor fundamentale şi a normelor şi instrumentelor juridice care stabilesc raporturile existente între actorii comunității internaţionale contemporane.

7.2 Obiectivele specifice 1. Dezvoltarea capacității masteranzilor pentru înţelegerea specificului instituţiilor de drept internaţional în cadrul raporturilor ce iau naştere între state, precum şi între acestea şi alte subiecte de drept internaţional prin intermediul diplomației publice. 2. Formarea de specialişti în domeniul diplomației publice, în special și al relaţiilor internaţionale, în general, prin cunoaşterea principiilor fundamentale şi a normelor şi instrumentelor juridice care stabilesc raporturile existente între actorii comunității internaţionale contemporane în domeniul soluționării pe cale pașnică a diferendelor internaționale. 3. Facilitarea accesului masteranzilor la cunoaşterea şi aprofundarea principalelor aspecte ce influenţează în mod semnificativ relaţiile dintre state, precum regimul securității naționale, al protecției populaţiei, a mediului înconjurător şi al resurselor naturale, precum şi soluționarea pe cale pașnică a diferendelor internaționale. 4. Aprofundarea normelor ce reglementează funcţionarea mecanismelor internaţionale privind menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, răspunderea statelor şi/sau a persoanelor oficiale sau particulare pentru nerespectarea normelor dreptului internaţional ori pentru comiterea unor infracţiuni cu caracter internaţional.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Aspecte introductive privind dreptul internațional: obiect de reglementare, concept, trăsături caracteristice, interacţiunea cu morala, politica externă a statelor şi dreptul internaţional privat / dreptul intern; organizațiile internaționale ca subiecte derivate ale dreptului internațional

Prelegere, dialog, dezbatere

2. Principiile fundamentale aplicabile în relațiile dintre state în sistemul internațional contemporan.


3. Rolul negocierilor și al medierii în stabilirea conținutului relațiilor internaționale contemporane.


4. Subiectele raporturilor de drept internațional și ale diplomației publice: concept, statul - subiect principal, instituții conexe calității de subiect de drept internaţional: neutralitatea statelor; recunoaşterea internaţională a statelor; succesiunea statelor; alte entităţi participante la relaţiile internaţionale.


5. Sistemul contemporan al comunității internaționale a statelor – Organizația Națiunilor Unite, alte organizații internaționale și regionale .


6. Mijloace fără caracter jurisdicțional - stabilite în sistemul Națiunilor Unite - pentru soluționarea pe cale pașnică a diferendelor internaționale.


7. Mijloace cu caracter jurisdicțional pentru soluționarea pe cale pașnică a diferendelor internaționale în cadrul Organizației Națiunilor Unite. Prelegere, dialog, dezbatere

8. Jurisprudența Curții Internaționale de Justiție în domeniul soluționării diferendelor dintre statele membre ale Națiunilor Unite


9. Organizații internaționale regionale și soluționarea pe cale pașnică a diferendelor dintre statele membre.


10. Sistemul Uniunii Europene pentru soluționarea pe cale pașnică a diferendelor dintre statele membre. Prelegere, dialog, dezbatere

11. Studiu de caz: medierea în soluționarea diferendelor internaționale. Prelegere, dialog, dezbatere 12. Studiu de caz: diferende internaționale în care a fost implicată România. Prelegere, dialog, dezbatere Bibliografie obligatorie: 1. Marian Ilie, Drept Internaţional Public, Partea I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2012. 2. Dumitru Mazilu, Drept internaţional public, Editura Lumina Lex, Bucureşti, vol.1-2011, Vol. II- 2012. 3. Marian Ilie, Dreptul mării – delimitarea spaţiilor maritime, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011. 4. Vasile Creţu, Drept internaţional public, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008. 5. Raluca Miga-Beşteliu, Drept internaţional. Introducere în dreptul internaţional public, Editura All Educational, Bucureşti, 2007. 6. Dumitru Mazilu, Tratat privind teoria și practica negocierilor, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002. 7. Grigore Geamănu, Drept internaţional public, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2 volume, vol.I – 1981, vol.II – 1983. Bibliografie facultativă: 1. Marian Ilie, Drept Internaţional Public, Partea I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2012. 2. Dumitru Mzilu, Diplomația – Drept diplomatic și consular, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2013. 3. Aurel-Preda Mătăsaru, Tratat de dreptul internaţional public, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2012. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Apariţia, dezvoltarea şi afirmarea ştiinţei dreptului internaţional. Izvoarele dreptului internaţional.

Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.

2. Soluționarea pe cale pașnică a diferendelor internaționale – principiu fundamental al dreptului internațional contemporan


3. Atribuțiile organelor de stat pentru soluționarea pe cale pașnică a diferendelor internaționale.


4. Rolul statului pentru respectarea regimurilor juridice internaționale cu statut special: neutralitatea statelor, succesiunea statelor și răspunderea internaţională a acestora.


5. Organizații internaționale și regionale și competențele în materie de diferende între state.


6. Mijloacele politico-diplomatice şi jurisdicţionale pentru soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale în cadrul Uniunii Europene. Procedura de infringement (de nerespectare a tratatelor de funcționare a Uniunii Europene).


Bibliografie obligatorie: 1. Marian Ilie, Drept Internaţional Public, Partea I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2012. 2. Dumitru Mazilu, Drept internaţional public, Editura Lumina Lex, Bucureşti, vol.1-2011, Vol. II- 2012. 3. Dumitru Mazilu, Tratat privind teoria și practica negocierilor, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002.

4. Ion Diaconu, Tratat de drept internațional public, vol. I, Ed. Lumina Lex, 2002, p. 272-342. 5.Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Drept internațional public Sinteze, Ed a 7-a, Ed CH Beck, 2012. Bibliografie facultativă: 1. Marian Ilie, Drept Internaţional Public, Partea I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2012. 2. Dumitru Mazilu, Diplomația – Drept diplomatic și consular, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2013. 3. Aurel-Preda Mătăsaru, Tratat de dreptul internaţional public, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2012. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti în domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final (probă orală) 80%

10.5 Seminar/laborator Participarea la dezbaterile temelor de seminarii

Evaluare pe parcurs (elaborarea unui eseu plecând de la una dintre temele studiate la curs sau seminar)

20%


FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2. Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3. Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4. Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5. Ciclul de studii MASTERAT 1.6. Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ 2.Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei LIMBAJ POLITICO-DIPLOMATIC 2.2. Codul disciplinei CIDP2419 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4. Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.6. Semestrul IV 2.7 Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 3.2. din care: curs 2 3.3. seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 36 3.5. din care: 24 3.6 seminar/laborator 12 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 23 Examinări 16 Alte activităţi - 3.7 Total ore studiu individual 114 3.8 Total ore pe semestru 150 3.9 Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector în sala de predare 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Videoproiector în sala de predare


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C3 Identificarea surselor de informare în relaţiile internaţionale şi gestionarea lor cu mijloacele jurnalistice şi cele ale comunicării internaţionale C3.3 Identificarea şi înţelegerea diferenţelor de discurs între diplomaţia clasică şi cea publică, şi realizarea unui discurs centrat pe public C3.4 Aplicarea contextualizată la diferite evenimente de diplomaţie publică a criteriilor, metodelor şi modelelor standard de evaluare folosite în managementul informaţiilor C4 Producţia unui produs de presă în diplomaţia publică (publicaţii tipărite şi online, rapoarte de monitorizare a presei, comunicate de presă, dosare de presă, briefinguri, emisiuni radio şi TV, conferinţe de presă, interviuri) C4.3 Stabilirea şi identificarea normelor internaţionale şi a legislaţiei internaţionale privind posibilităţile de lobby, promovare şi relaţionale cu opinia publică a varii ţări din diverse arii geografice C4.4 Analiza discursurilor publice (politice, sociale, profesionale, mediatice) şi a formelor de comunicare şi a posibilităţii de nuanţare a acestora conform intereselor unei ţări, organizaţii C5 Utilizarea adecvată a instrumentelor, metodelor şi tehnicilor specifice jurnalismului, brandingului, advocacy, lobby-ului şi PR-ului internaţional şi aplicarea acestora într-un context internaţional C5.4 Identificarea gradului de parţialitate şi imparţialitate a unei abordări jurnalistice, indiferent din ţara din care provine, cu ajutorul unor indicatori relevanţi

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea unei culturi generale în aria ştiinţelor comunicării

Prezentarea şi însuşirea aparatului conceptual specific domeniului Formarea şi dezvoltarea abilităţii de comunicare Cunoaşterea instrumentelor, surselor de documentare şi informare specifice domeniului de studii Inventarierea şi interpretarea problemelor cu care se confruntă acest domeniu Pregătirea corespunzătoare a studenţilor pentru a se putea integra profesional

7.2 Obiectivele specifice Însuşirea definiţiilor, clasificărilor, elementelor, caracteristicilor specifice limbajului, în general Identificarea atributelor specifice limbajului politico-diplomatic Identificarea funcţiilor, disfuncţiilor, barierelor comunicaţionale cauzate de diferitele tipuri de limbaj Identificarea şi utilizarea diferitelor limbaje, stiluri de comunicare Utilizarea unor instrumente de analiză şi interpretare specifice domeniului Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile dobândite prin studiul acestei discipline Capacitatea de a prelucra informaţia achiziţionată în mod creator şi de a prezenta rezultatele într-o formă corectă şi convingătoare.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere: obiectul cursului, tematică, bibliografie, clarificări terminologice.

Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate

Se recomandă parcurgerea bibliografiei pentru a interacţiona în timpul cursului

2. Definirea şi abordarea pluridisciplinară a limbajului. Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


3. Diplomația multilaterală – procese, tehnici și strategii Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


4. Difuzarea prin presă a materialelor de diplomație publică Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


5. Constructe simbolice în informarea politico-diplomatică Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


6. Limbaj, ideologie și propagandă în era comunicării strategice Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


7. Globalizarea discursului politic



8. Negocierea și rezolvarea conflictelor politico-diplomatice Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


9. Forme și stiluri ale comunicării diplomatice



10. Metode de comunicare în practica politico-diplomatică Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


11. Limbajul și corespondența diplomatice a discursului politico-diplomatic



12. Diplomația publică și culturală



BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: Carta, C., (2012), The European Union Diplomatic Service: Ideas, Preferences and Identities. London-New York: Routledge. d’Hooghe, Ingrid (2015), China’s Public Diplomacy. Leiden and Boston, MA: Brill Nijhoff Hudson, Leila et al. (ed.) (2014), Media Evolution on the Eve of the Arab Spring. New York: Palgrave Macmillan. Lemay-Hebert, N., et al. (eds.) (2014), Semantics of Statebuilding: Language, Meanings and Sovereignty. London-New York: Routledge. Pamment, J., (2013), New Public Diplomacy in the 21st Century. London-New York: Routledge. BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ: Musa, Bala A., Jim Willis (2014), From Twitter to Tahrir Square: Ethics in Social and New Media Communication. Santa Barbara, CA: Praeger. Perloff, R., M., (2014), The Dynamics of Political Communication: Media and Politics in a Digital Age. London-New York: Routledge. Pigman, G., Al., (2010), Contemporary Diplomacy: Representation and Communication in a Globalized World. Cambridge: Polity Press. Seib, Ph., (2012), Real-time Diplomacy. Politics and Power in the Social Media Era. New York: Palgrave Macmillan. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Acțiunea politică și tehnologiile comunicaționale

Activităţi frontale individuale şi de grup, discuţii dirijate, dezbateri;

Se recomandă parcurgerea bibliografiei pentru a interacţiona în timpul seminarului

2. Retorică și argumentare în limbajul diplomatic

Activităţi frontale individuale şi de grup, discuţiii dirijate, dezbateri;


3. Întrebuințarea cuvintelor și a imaginilor ca instrumente de conflict

Activităţi frontale individuale şi de grup, discuţii dirijate, dezbateri; studii de caz, aplicaţii.


4 Comunicare interculturală și diplomație externă



5. Influența rețelelor comunicaționale asupra relațiilor politico-diplomatice



6. Analiza semantică a discursului politico-diplomatic Activităţi frontale individuale şi de grup, discuţii dirijate, dezbateri; studii de caz, aplicaţii.

Se recomandă parcurgerea bibliografiei pentru a interacţiona în timpul seminarului.

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: Carta, C., (2012), The European Union Diplomatic Service: Ideas, Preferences and Identities. London-New York: Routledge. d’Hooghe, Ingrid (2015), China’s Public Diplomacy. Leiden and Boston, MA: Brill Nijhoff Hudson, Leila et al. (ed.) (2014), Media Evolution on the Eve of the Arab Spring. New York: Palgrave Macmillan. Lemay-Hebert, N., et al. (eds.) (2014), Semantics of Statebuilding: Language, Meanings and Sovereignty. London-New York: Routledge. Pamment, J., (2013), New Public Diplomacy in the 21st Century. London-New York: Routledge. BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ: Musa, Bala A., Jim Willis (2014), From Twitter to Tahrir Square: Ethics in Social and New Media Communication. Santa Barbara, CA: Praeger. Perloff, R., M., (2014), The Dynamics of Political Communication: Media and Politics in a Digital Age. London-New York: Routledge. Pigman, G., Al., (2010), Contemporary Diplomacy: Representation and Communication in a Globalized World. Cambridge: Polity Press. Seib, Ph., (2012), Real-time Diplomacy. Politics and Power in the Social Media Era. New York: Palgrave Macmillan.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti din domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Cunoştinţe acumulate Examen final 80% 10.5 Seminar/laborator Participarea activă la seminare Referat 10%

Referat 10% 10.6 Standard minim de performanţă Cunoştinţe acumulate, participarea activă la seminar. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura director de departament

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2. Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3. Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4. Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII

1.5. Ciclul de studii MASTERAT

1.6. Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ 2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei NOILE MEDIA ŞI DIPLOMAŢIA PUBLICĂ 2.2. Codul disciplinei CIDP2418 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4. Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.6. Semestrul IV 2.7 Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 3.2. din care: curs 2 3.3. seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 36 3.5. din care: 24 3.6 seminar/laborator 12 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 36 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 36 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 36 Tutoriat 21 Examinări 10 Alte activităţi - 3.7 Total ore studiu individual 139 3.8 Total ore pe semestru 175 3.9 Număr de credite 7 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector în sala de predare 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Utilizarea fundamentelor teoriilor jurnalismului, comunicării şi relaţiilor publice în studiul proceselor internaţionale şi a rolului diplomaţiei publice în influenţarea acestor procese C1.1 Identificarea instrumentelor specifice jurnalismului şi comunicării internaţionale ce sunt incluse diplomaţiei publice C2 Utilizarea metodologiilor de analiză a unor situaţii existente pe plan internaţional şi schimbarea percepţiei publice a unui grup social, profesional cu privire la posibilitatea de implicare în rezolvarea situaţiei respective C2.1 Definirea şi prezentarea adecvată a arenei internaţionale folosind metodele jurnalismului C2.4 Identificarea discursurilor publice (politice, sociale, profesionale, mediatice), a formelor de comunicare şi a posibilităţii de nuanţare a acestora conform intereselor unei ţări, organizaţii C3 Identificarea surselor de informare în relaţiile internaţionale şi gestionarea lor cu mijloacele jurnalistice şi cele ale comunicării internaţionale C3.1 Utilizarea strategiilor, metodelor şi tehnicilor de colectare a informaţiei destinate unei audienţe internaţionale C5 Utilizarea adecvată a instrumentelor, metodelor şi tehnicilor specifice jurnalismului, brandingului, advocacy, lobby-ului şi PR-ului internaţional şi aplicarea acestora într-un context internaţional C5.1 Redactarea unor sinteze în care cu ajutorul unor evenimente din sfera diplomaţiei culturale, se promovează imaginea ţării/oraşului respectiv C5.2 Prezentarea în mass-media şi social-media într-o limbă de circulaţie internaţională a unui proiect din sfera diplomaţiei publice

Com

pete

nţe

tran

sver

sale



Prezentarea şi însuşirea aparatului conceptual specific domeniului Formarea şi dezvoltarea abilităţii de comunicare Cunoaşterea instrumentelor, surselor de documentare şi informare specifice domeniului de studii Inventarierea şi interpretarea problemelor cu care se confruntă acest domeniu Pregătirea corespunzătoare a studenţilor pentru a se putea integra profesional

7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea noilor media Identificarea noilor media ce pot fi utilizate în domeniul diplomaţiei publice Cunoaşterea şi utilizarea fiecărui nou media Utilizarea unor instrumente de analiză şi interpretare specifice domeniului Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile dobândite prin studiul acestei discipline Capacitatea de a prelucra informaţia achiziţionată în mod creator şi de a prezenta rezultatele într-o formă corectă şi convingătoare.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere: obiectul cursului, tematică, bibliografie, clarificări terminologice.



2. Definirea şi abordarea pluridisciplinară a utilizării noilor media în diplomaţia publică



3. Social media, state şi putere Activităţi frontale: prelegere, discuţii Se recomandă parcurgerea bibliografiei pentru a

dirijate interacţiona în timpul cursului 4. Schimbări tehnologice și procese diplomatice



5. Diplomație publică digitală



6. Deschidere şi transparenţă versus practici diplomatice publice tradiţionale Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


7. Provocările diplomaţiei publice 2.0



8. Forme noi ale diplomaţiei publice şi dezvoltările tehnologice Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


9. Oportunităţile oferite de social media ca putere diplomatică Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


10. Social media ca instrument de difuzare a informaţiei sau de implicare în dezbateri interne sau internaţionale



11. Website-urile ca instrumente digitale ale diplomaţiei publice Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


12. Media online, angajamentul civic şi transformarea conflictelor Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: d’Hooghe, Ingrid (2015), China’s Public Diplomacy. Leiden and Boston, MA: Brill Nijhoff Hudson, Leila et al. (ed.) (2014), Media Evolution on the Eve of the Arab Spring. New York: Palgrave Macmillan. Musa, Bala A., Jim Willis (2014), From Twitter to Tahrir Square: Ethics in Social and New Media Communication. Santa Barbara, CA: Praeger. Pamment, James (2013), New Public Diplomacy in the 21st Century. London-New York: Routledge. Perloff, Richard M. (2014), The Dynamics of Political Communication: Media and Politics in a Digital Age. London-New York: Routledge. BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ: Carta, C., (2012), The European Union Diplomatic Service: Ideas, Preferences and Identities. London-New York: Routledge. Pigman, Geoffrey Allen (2010), Contemporary Diplomacy: Representation and Communication in a Globalized World. Cambridge: Polity Press. Rugh, William A. (ed.) (2011), The Practice of Public Diplomacy: Confronting Challenges Abroad. New York: Palgrave Macmillan. Seib, Philip (2012), Real-time Diplomacy. Politics and Power in the Social Media Era. New York: Palgrave Macmillan. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Noile media, schimbările sociale şi revoluţia comunicaţională

Activităţi frontale individuale şi de grup, discuţiii dirijate, dezbateri;


2. Influenţa noilor media asupra politicilor şi agendelor publice



3. Relațiile publice digitale și diplomația publică Activităţi frontale individuale şi de grup, discuţii dirijate, dezbateri;


4. Impactul noilor media asupra practicilor diplomatice Activităţi frontale individuale şi de grup, discuţii dirijate, dezbateri;


5. Diplomația publică mediată și construcția știrilor în spațiul online



6. Natura cosmopolită a producerii și receptării discursului diplomatic public



BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: d’Hooghe, Ingrid (2015), China’s Public Diplomacy. Leiden and Boston, MA: Brill Nijhoff Hudson, Leila et al. (ed.) (2014), Media Evolution on the Eve of the Arab Spring. New York: Palgrave Macmillan. Musa, Bala A., Jim Willis (2014), From Twitter to Tahrir Square: Ethics in Social and New Media Communication. Santa Barbara, CA: Praeger. Pamment, James (2013), New Public Diplomacy in the 21st Century. London-New York: Routledge. BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ: Perloff, Richard M. (2014), The Dynamics of Political Communication: Media and Politics in a Digital Age. London-New York: Routledge. Pigman, Geoffrey Allen (2010), Contemporary Diplomacy: Representation and Communication in a Globalized World. Cambridge: Polity Press. Rugh, William A. (ed.) (2011), The Practice of Public Diplomacy: Confronting Challenges Abroad. New York: Palgrave Macmillan. Seib, Philip (2012), Real-time Diplomacy. Politics and Power in the Social Media Era. New York: Palgrave Macmillan.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti din domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Cunoştinţe acumulate Examen final 80% 10.5 Seminar/laborator Participarea activă la seminare Referat 10%

Referat 10% 10.6 Standard minim de performanţă Cunoştinţe acumulate , participarea activă la seminar. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura director de departament

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII

1.5.Ciclul de studii MASTERAT

1.6.Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ 2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Diplomație culturală 2.2. Codul disciplinei CIDP2417 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4. Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.6. Semestrul IV 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei O 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1. Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar/laborator: 1 3.4. Total ore din planul de învăţământ

36 din care: 3.5. curs 24 3.6. seminar/laborator: 12

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 32 Tutoriat 10 Examinări 7 Alte activităţi ……… -

3.7 Total ore studiu individual 114 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Istoria diplomației publice 4.2 de competenţe Operarea cu o serie de concepte de bază precum diplomație publică, diplomație culturală, managementul proiectelor in domeniul

patrimoniului cultural 5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs cu calculator, videoproiector şi software (MS Office, MSPlayer, QuickPlayer) pentru prezentări multimedia, conexiune la internet. Masteranzii care lipsesc la prelegeri sunt obligati să prezinte câte o sinteză pentru fiecare din temele de curs la care au lipsit. Pentru a putea intra în examenul semestrial ei vor putea absenta la maximum 2 cursuri, aceasta fiind o conditie pentru a putea intra in examanul final.

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Echipament informatic şi software pentru prezentări multimedia, materiale electronice pentru studii de caz, materiale bibliografice. Masteranzii care lipsesc la seminarii sunt obligati să prezinte câte o sinteză pentru fiecare din temele de curs la care au lipsit. Pentru a putea intra în examenul semestrial ei vor putea absenta la maximum 2 seminarii, aceasta fiind o conditie pentru a putea intra in examanul final.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Utilizarea fundamentelor teoriilor jurnalismului, comunicării şi relaţiilor publice în studiul proceselor internaţionale şi a rolului diplomaţiei publice în influenţarea acestor procese C1.2 Interpretarea şi explicarea interdisciplinară a evenimentelor, limbajului şi proceselor internaţionale, cu mijloacele oferite de discipline complementare diplomaţiei publice ( comunicării internaţionale, relaţiilor internaţionale, dreptului internaţional, diplomaţiei economice, ş.a.) C1.3 Aplicarea informaţiilor acumulate din mediul internaţional (mass-media, cărţi, social media) în analiza situaţiei internaţionale C4 Producţia unui produs de presă în diplomaţia publică (publicaţii tipărite şi online, rapoarte de monitorizare a presei, comunicate de presă, dosare de presă, briefinguri, emisiuni radio şi TV, conferinţe de presă, interviuri) C4.4 Analiza discursurilor publice (politice, sociale, profesionale, mediatice) şi a formelor de comunicare şi a posibilităţii de nuanţare a acestora conform intereselor unei ţări, organizaţii C5 Utilizarea adecvată a instrumentelor, metodelor şi tehnicilor specifice jurnalismului, brandingului, advocacy, lobby-ului şi PR-ului internaţional şi aplicarea acestora într-un context internaţional C5.1 Redactarea unor sinteze în care cu ajutorul unor evenimente din sfera diplomaţiei culturale, se promovează imaginea ţării/oraşului respectiv C5.4 Identificarea gradului de parţialitate şi imparţialitate a unei abordări jurnalistice, indiferent din ţara din care provine, cu ajutorul unor indicatori relevanţi

Com

pete

nţe

tran

sver

sle


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei

Cursul de Diplomație culturală are ca scop aprofundarea de către studenţi a cunoştinţelor necesare identificării elementelor fundamentale pentru aplicarea eficientă a tehnicilor moderne în domeniul diplomației culturale.

7.2. Obiectivele specifice Odată cu însuşirea noţiunilor din cursuri şi aprofundarea acestora, studenţii vor avea capabilităţi în ceea ce priveşte:

aprofundarea conceptelor specifice managementului proiectelor de diplomatie culturală

dobândirea competențelor și abilităților de organizare a unor evenimente de diplomație culturală 8. Conţinuturi

8.1. Curs Metode de predare Observaţii 1.Introducere. Definiții și concepte: diplomație publică, diplomatie culturală,

Prelegerea interactivă cu prezentări in PowerPoint şi multimedia in MSPlayer si QuickPlayer

Pentru a înțelege mai bine subiectele prelegerilor se recomanda studenţilor consultarea în prealabil a temelor de curs in format electronic pe platforma Blackboard a facultăţii.

2. Probleme fundamentale ale diplomaţiei culturale Prelegerea interactivă cu prezentări in PowerPoint şi multimedia in MSPlayer si QuickPlayer

Idem

3.Actori în domeniul diplomației culturale - Instituții guvernamentale implicate în domeniul diplomației culturale


Idem

4. Actori în domeniul diplomației culturale - Asociații profesionale și impactul lor asupra politicilor de diplomatie

culturală - Fundații și ONG-uri în domeniul diplomației culturale


Idem

5.Politici publice și strategii de promovare a diplomației culturale - Legitimarea realităților politico-statale prin promovarea trecutului

istoric

Prelegerea interactivă cu prezentări in PowerPoint şi multimedia in MSPlayer si QuickPlayer Studiul de caz

Idem

6. Politici publice și strategii de promovare a diplomației culturale - Sustinerea dezvoltării durabile prin restaurarea monumentelor

istorice și turism cultural - Sensibilizarea opiniei publice prin acțiuni de diplomație culturală


Idem

7.Actiuni de diplomație culturală - Capitala culturală europeană – o inițiativă a Comisiei Europene

pentru promovarea identității culturale europene - Expoziții itinerante transnaționale ale muzeelor pentru promovarea

imaginii țării


Idem

8. Actiuni de diplomație culturală - Noaptea Europeană a Muzeelor: conținut și strategii de marketing - Campanii publice de conservare a patrimoniului cultural - Meșteșuguri artizanale


Idem

9.Organizarea evenimentelor de diplomație culturală - Activitățile centrelor și institutelor culturale


Idem

10. Promovarea patrimoniului cultural şi a turismului cultural Prelegerea interactivă cu prezentări in PowerPoint şi multimedia in MSPlayer si QuickPlayer

Idem

11.Organizarea proiectelor si programelor de diplomație culturală - Studii privind piața programelor și proiectelor de diplomație culturală


Idem

12. Organizarea proiectelor si programelor de diplomație culturală - Strategii in domeniul diplomatiei culturale - Tehnici de proiectare și aplicare in domeniul diplomatiei culturale


Idem

Bibliografie 1. Negru, Mircea, Managementul proiectelor culturale, curs online, Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, 2015. 2. Negru, Mircea, Marketingul turismului cultural în București, Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, 2010, Teza de master în Marketing. 3. Cultural Diplomacy Dictionary, Edited by Dr. Kishore Chakraborty, Center for Cultural Diplomacy Studies Publications, © Institute for Cultural Diplomacy 2013, Berlin. 4. Cultural Diplomacy, Political Influence, and Integrated Strategy," in Strategic Influence: Public Diplomacy, Counterpropaganda, and Political Warfare, ed. Michael J. Waller,

Washington, DC: Institute of World Politics Press, 2009. 5. Cummings, Milton, Cultural Diplomacy and the United States Government: A Survey, Washington D.C. Center for Arts and Culture, 2003. 6. Kirsten Bound, Rachel Briggs, John Holden, Samuel Jones Culture is a central component of International Relations – Cultural Diplomacy, Demos Publications, 2007. 7. Ninkovitch, Frank. The Diplomacy of Ideas: U.S. Foreign Policy and Cultural Relations, 1938-1950, Cambridge: Cambridge University Press, 1981. 8. Nye, Joseph, Soft Power: The Means to Success in World Politics, New York, Public Affairs, 2004. 9. Project Management Institute, A Guide to the Project Management Body of Knowledge (PMBOK® Guide), Fifth Edition, Philadelphia, 2013. 8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

1. Studiu de caz: Fondul ambasadorilor (SUA) Promovarea de catre personalități politice a unor monumente de patrimoniu cultural. Studiul de caz: Viscri (România)

Dezbatere, studiu de caz Studenţii vor fi stimulaţi să realizeze înainte de fiecare seminar un referat/eseu sau studiu de caz pe tema de seminar pentru a identifica corect și înțelege mai ușor care scopul seminarului

2. Eticheta de Patrimoniu European. Conținut și impact Lista UNESCO a Monumentelor Istorice. Criterii de inscriere si mentinere pe listă. Studii de caz - România

Studiu de caz Idem

3. Expoziții itinerante transnational. Studiu de caz:

Patrimoniul arheologic din România Campanii publice de conservare a patrimoniului istoric

Studii de caz Idem

4. Exemple de bune practici in domeniul diplomatiei culturale

Fundraising in diplomatia culturala

Referat, studii de caz Idem

5. Branduri naționale/regionale in diplomatia culturala

Dezbatere, studii de caz, proiect Idem

6. Noaptea Europeană a Muzeelor: Studiu de caz - România

Capitala culturală europeană. Studiu de caz: Sibiu

Studii de caz, dezbatere Idem

Bibliografie

1. Negru, Mircea, Marketingul turismului cultural în București, Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, 2010, Teza de master în Marketing. 2. Negru, Mircea, Managementul proiectelor culturale, curs online, Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, 2015. 3. Jora, L., Diplomația culturală a Uniunii Europene. Aspecte funcționale ale serviciului European de acțiune externă, Revista de Stiinte Politice si relatii internationale, IX, 2,

București, 2012, pp. 30–44. 4. Luke, Christina, Kersel, Morag, US Cultural Diplomacy and Archaeology, Soft Power, Hard Heritage, Routlege, New York, 2013. 5. Özkan, Abdullah, Role of public diplomacy in establishing nation branding and public diplomacy possibilities of Turkey, European Journal of Research on Education,

International Association of Social Science Research – IASSR, ISSN: 2147-6284, European Journal of Research on Education, 2014, Special Issue: International Relations, 1-5.

6. Feigenbaum, Harvey, Globalization and Cultural Diplomacy, The George Washington University, 2002. 7. Winter, Tim, Heritage Diplomacy and Australia’s Responses to a Shifting Landscape of International Conservation, August 2014, © Alfred Deakin Research Institute, Deakin

University, Australia, ISBN 978-1-921745-44-7, ISSN (online) 1837-7440


Relevanţa cursului pentru comunitatea epistemice, asociațiilor profesionale și potențialii angajatori este dată de atingerea obiectivelor privind însuşirea de către studenţi a capacităţilor de identificare, analiză și valorificare a oportunităților concrete de promovare si valorificare a patrimoniului cultural, ca parte a diplomatiei culturale a modalităților concrete de dezvoltare a tehnicilor de marketing, a integrării lor în strategia de marketing a organizațiilor din domeniul prezentat în cadrul cursului.

Cursul are și un pronunțat caracter practic prin introducerea unor capitole de management al proiectelor si programelor din cadrul diplomației publice, fapt de oferă studentilor instrumentele de bază pentru identificarea de oportunități în a găsi un loc de muncă, dar si de competente și abilități practice cerute de angajatori. 10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Ponderea din nota finală 10.4. Curs Implicarea în prelegere cu întrebări,

comentarii, exemple de analiză. Se înregistrează frecvenţa, si adecvarea interacţiunii la subiectele prezntate la orele de curs, pentru care studentii primesc note partiale

20%

10.4.2. Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa, creativitatea și eficacitatea interacţiunii la orele de seminar, pentru care studentii primesc note partiale. Este evaluat si proiectul prezentat de fiecare student.

20%

10.5 Evaluarea finala Examen scris (2 ore) pe baza de sinteza ( 2 subiecte) si intrebari de tip grila (10 intrebari).

60%

10.6. Standard minim de performanţă

Elaborarea și susținerea, în echipă sau individual, a minimum unui proiect pe o tematică dată.

Prezența la curs și implicarea activă în cadrul seminariilor prin participare la dezbateri, brainstorming, prezentare de studi de caz. Data completării Semnătura titularului de seminar Semnătura titularului de curs, , Data avizării în departament Semnătura director de departament,

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii MASTERAT 1.6.Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Comunicare în limba engleză în diplomaţia publică 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu II 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei F 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 36 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 12 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 32 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat 6 Examinări 7 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 89 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunostinte de limba engleza la nivel intermediar(CEFR: B2) 4.2 de competenţe

Comunicarea eficientă, scrisă şi orală, în limba engleza, cu folosirea unui vocabular de specialitate Utilizarea corectă a structurilor lingvistice de bază ale limbii engleze

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sali dotate cu echipament audio/video. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sali dotate cu echipament audio/video.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C4 Producţia unui produs de presă în diplomaţia publică (publicaţii tipărite şi online, rapoarte de monitorizare a presei, comunicate de presă, dosare de presă, briefinguri, emisiuni radio şi TV, conferinţe de presă, interviuri) C4.1 Utilizarea conform normelor profesionale a limbajului jurnalistic şi a celui politico-diplomatic, a cunoştinţelor elementare, de detaliu şi de specialitate despre o ţară, un oraş sau o companie în producţia unei pagini tematice / secţiuni pentru o publicaţie naţională sau internaţională C4.4 Analiza discursurilor publice (politice, sociale, profesionale, mediatice) şi a formelor de comunicare şi a posibilităţii de nuanţare a acestora conform intereselor unei ţări, organizaţii C5 Utilizarea adecvată a instrumentelor, metodelor şi tehnicilor specifice jurnalismului, brandingului, advocacy, lobby-ului şi PR-ului internaţional şi aplicarea acestora într-un context internaţional C5.2 Prezentarea în mass-media şi social-media într-o limbă de circulaţie internaţională a unui proiect din sfera diplomaţiei publice C5.5 Realizarea unei agende de lucru şi a unei campanii de diplomaţie publică şi de promovare a unei ţări, unui oraş/ONG sau multinaţionale

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei - dobândirea și îmbunătățirea competențelor de comunicare în limba engleză în domeniul diplomației publice 7.2 Obiectivele specifice - dezvoltarea abilităților de prezentări și discursuri în public în limba engleză;

- dezvoltarea abilitășilor de redactare a unui text diplomatic în limba engleză; - familiarizarea masteranzilor cu arta retoricii în limba engleză.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. “Public Diplomacy:” the history of the phrase traced throughout reportage and diplomatic discourse. The summary of the concept. The field of public diplomacy

Expunere ; interactiunea student-profesor ; dezbateri; dialog euristic



2. International (universal) language; artificial languages; simplified natural languages.



3. Cultural Diplomacy; Arts Diplomacy. Expunere ; interactiunea student-profesor ; dezbateri; dialog euristic


4. Hard power vs. Soft power. Expunere ; interactiunea student-profesor ; dezbateri; dialog euristic


5. Cyberspace, infosphere, noosphere: Information-based domains. Expunere ; interactiunea student-profesor ; dezbateri; dialog euristic


6. Communication Strategies; Image management. Expunere ; interactiunea student-profesor ; dezbateri; dialog euristic


7. Globalization. Expunere ; interactiunea student-profesor ; dezbateri; dialog euristic


8. Religious pluralism. Expunere ; interactiunea student-profesor ; dezbateri; dialog euristic


9. Public opinion – role, scope, implications. Expunere ; interactiunea student-profesor ; dezbateri; dialog euristic


10. Main events in global communication. Expunere ; interactiunea student-profesor ; dezbateri; dialog euristic


11. Key issues in postcolonial communication. Expunere ; interactiunea student-profesor ; dezbateri; dialog euristic


12. The world-system and the nation-state subsystem; the global information infrastructure.



8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Key documents in international communication. interactiunea student-profesor, student-

student ; Utilizarea videoproiectorului

2. Aspects of cross-cultural interaction: the ability to speak another language. interactiunea student-profesor, student-student ; role-playing


3. Aspects of cross-cultural interaction: culture learning. interactiunea student-profesor, student-student ; role-playing


4. Aspects of cross-cultural interaction: cultural differences. interactiunea student-profesor, student-student ; role-playing


5. Revision of language functions in English (1) interactiunea student-profesor, student-student ; role-playing


6. Revision of language functions in English (2) interactiunea student-profesor, student-student ; role-playing


Bibliografie Levine, R. Deena, Jim Baxter, Piper McNulty. The Culture Puzzle. Englewood Cliffs, New Jersey: Prentice-Hall, Inc., 1987. McLisky, MarieEnglish for Public Relations.Garnet Publishing Ltd., 2011. Daya Kishan Thussu (ed.). International Communication: A Reader. Routledge, 2010. Boletta, William. Fast Fluency. Communication in English for the International Age. Logos International, 1995. Snow, Nancy, Phillip Taylor (eds.). Routledge Handbook of Public Diplomacy. New York & London: Routledge, 2009. Melissen, Jan (ed.). The New Public Diplomacy. Palgrave Macmillan, 2005. Nye, S. Joseph. Soft Power. Public Affairs, USA, 2004. Wilcox, L. Dennis, Glen T. Cameron, Bryan H. Reber. Public Relations: Strategies and Tactics. 11th edition. Pearson, 2015.


Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti în domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final (probă scrisă și orală) 80% 10.5 Seminar/laborator Participarea la dezbaterile temelor de


20%


FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii MASTERAT 1.6.Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Retorică și argumentare 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu II 2.5 Semestrul III 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 28 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 Tutoriat 6 Examinări 7 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 83 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe




Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Utilizarea fundamentelor teoriilor jurnalismului, comunicării şi relaţiilor publice în studiul proceselor internaţionale şi a rolului diplomaţiei publice în influenţarea acestor procese C1.3 Aplicarea informaţiilor acumulate din mediul internaţional (mass-media, cărţi, social media) în analiza situaţiei internaţionale C2 Utilizarea metodologiilor de analiză a unor situaţii existente pe plan internaţional şi schimbarea percepţiei publice a unui grup social, profesional cu privire la posibilitatea de implicare în rezolvarea situaţiei respective C2.2 Identificarea unor situaţii problematice sau neînţelese de opinia publică a unei terţe ţări şi structurarea unui discurs pozitiv şi veridic care să lămurească aceste neînţelegeri C2.4 Identificarea discursurilor publice (politice, sociale, profesionale, mediatice), a formelor de comunicare şi a posibilităţii de nuanţare a acestora conform intereselor unei ţări, organizaţii C3 Identificarea surselor de informare în relaţiile internaţionale şi gestionarea lor cu mijloacele jurnalistice şi cele ale comunicării internaţionale C3.3 Identificarea şi înţelegerea diferenţelor de discurs între diplomaţia clasică şi cea publică, şi realizarea unui discurs centrat pe public

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară cu îndeplinirea unor sarcini de coordonare pe paliere diverse şi a unor tehnici eficiente de comunicare umană pe paliere ierarhice diferite

7.1 Obiectivul general al disciplinei Înțelegerea retoricii ca tip distinct de comunicare, discurs, raționare, cunoastere, convingere și acțiune 7.2 Obiectivele specifice - Identificarea principalelor concepții în determinarea discursului retoric și argumentativ;

- Analiza specificității retoricii în diverse contexte comunicaționale si publice; - Stimularea interesului pentru aplicații în domeniul retoricii politice, mediatice, diplomatice. - Evidenţierea aspectelor comunicării i în cadrul domeniilor politicii şi diplomaţiei publice.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Prelegere, dialog, dezbatere analiză de text,

studiu de caz Utilizarea videoproiectorului

1.Introducere: terminologie; definiții ale retoricii, relațiile ei cu argumentarea. Funcții ale retoricii și ale argumentării în cadrul unor tipuri de comunicare(publică).

Idem Idem

2.Retorica la vechii greci(contextul apariției retoricii ca disciplină - Corax si Tisias). Critica retoricii în dialogurile lui Platon: definițiile sofistului în dialogul Sofistul”; argumentarea împotriva contradicției în dialogul „Euthydemos”; critica retoricii în dialogul „Gorgias”; retorica filosofică în dialogul „Phaidros”.

Idem Idem

3.Retorica la Aristotel: definiția si domeniul retoricii; dovezile tehnice si extratehnice Idem Idem

pe care se întemeiază persuasiunea; mijloacele demonstrației; genurile retoricii; criteriile stilului; părțile discursului. Rhodianismul la Cicero: specificul retoricii la Cicero; părțile elocinței; specificul retoricii în tratele „De oratore”, „Brutus” si „Oratore”; lucrări minore de retorică. .EducaȚia elocinței la Quintilianus: specificul retoricii în lucrarea „De causis corruptiae eloquentiae” si „Institutionis aratoriae libri XII”. 4. Retorica românească: prima lucrare de retorică românească: Ioan Molnar – Piuariu; retorica în viziunea lui Dimitrie Gusti; retorica la Cristi Negoescu, Alexandru Aman, I. Bunescu, V. A. Urechiă, Al. G. Drăghicescu, Gheorghe Adamescu, Nicolae Vasile și alți.

Idem Idem

5. Concepte si canoane ale retoricii clasice: situație retorică; audiență; strategii persuasive; genuri retorice.

Idem Idem

6. Universul argumentării: definiții; clasificarea figurilor retorice și argumentarea. 7. Discurs și argumentare. Efectele retoricii și argumentării: Convingere, persuasiune, manipulare în comunicarea publică. Actualitatea retoricii și argumentării în comunicarea publică.

Idem Idem

Bibliografie a) obligatorie Aristotel, (2003), Retorica, Editura IRI, Bucuresti, (sau altă traducere si ediție). Cazacu, Aurel, (2010), Argumentarea. Teorie si aplicații, Ediția a II-a revăzută si adăugită, Editura Fundației România de Mâine, BucurestI. Cazacu, Aurel, (2012), Introducere in retorică (curs în tehnologia IFR), Editura Fundației România de Mâine, Bucuresti. Cicero, (1973), Opere alese, vol. II (ediție îngrijită de G. Guțu), Editura Univers, Bucuresti. Cicero, (2007), Arta oratoriei (ediție bilingvă, text latin si traducere, însoțite de Phetor PhetoricPive, note si indice de Traian Diaconescu), Editura Saeculum Vizual, Bucuresti. Constantin Sălăvăstru (2003), Teoria şi practica argumentării, Editura Polirom, Iaşi. Daniela Rovența Frumușani (2000), Argumentarea. Modele şi strategii, Editura All, Bucureşti. Marcus Fabius Quintilianus, (1974), Arta oratorică (ediție îngrijită de Maria Hetco), vol. I-II-III, Editura Minerva, Bucuresti Michel Meyer (2010) Principia rhetorica. Teoria generală a argumentării, trad. de Aurelia Stoica, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”. Platon, (1989), Opere (ediție îngrijită de Petru Creția si Constantin Noica), vol. I-III-IV-VI, Editura Stiințifică si Enciclopedică, Bucuresti. Sanda Ghimpu, Alexandru łiclea, (1993), Retorica. Texte alese, vol. I-II, Casa de Editură si Presă „Sansa” S.R.L., Bucuresti. Vasile V. Hanes, Tesu Solomovici, (2007), Istoria oratoriei la romani, vol. I-II, Editura Tesu, Bucuresti. b)facultative * * *, (1969), Pagini alese din oratorii greci (antologie si traducere de Andrei Marin), vol. I-II, Editura pentru Literatură, Bucuresti,. * * *, (1985),Oratori si elocință romanească (ediție îngrijită, prefață, note si glosar de Vistian Goia), Editura Dacia, Cuj-Napoca. * * *, (1990), Cărți romanesti de artă oratorică. Scrieri alese (ediție îngrijită, prefață si note de Mircea Frânculescu), Editura Minerva, Bucuresti. Mihaela Popescu, (2007), Dicționar de stilistică, Editura All, Bucuresti. Mihaela Popescu, (2008), Lexic, comunicare, stilistică. Teorie, teste, rezolvări, Editura All, Bucuresti. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1.Primii profesori de retorică: sofistii. Dezbatere, modelare, analogie, analiză de


2.Retorica în dialogurile lui Platon. Idem Idem 3.Originalitatea „Retoricii” aristotelice. Idem Idem 4.Specificul retoricii la Cicero. Idem Idem 5.Asemănări si diferențe între retorica clasică si retorica contemporană. Idem Idem 6.Retorică publicistică. Idem Idem 7.Retorica în cultura europeană Idem Idem 8. Modele clasice şi mai recente de analiză a argumentării (Toulmin, Perelman-Olbrechts-Tyteca, Ducrot-Anscombre, Eemeren-Grootendorst, Lo Cascio, Stati

Idem Idem

9. Caracterizare prototipică a argumentării şi a discursului argumentative. Idem Idem 10. Funcţia argumentativă a unor mecanisme lingvistice Idem Idem 11. Discursuri oratorice (Maiorescu, Iorga etc.). Idem Idem 12. Eseuri publicistice (P. Zarifopol, Al. Paleologu, A.Pleşu, A. Cornea, L. Ornea, V. Mihăilescu etc.).

Idem Idem

13.Strategiile de construcţie a imaginii locutorului şi strategiile globale ale evaluării Idem Idem 14. Raportarea la destinatar şi la adversar, operaţiile de gestionare a discursului, mişcările argumentative şi articularea lor.

Idem Idem

Bibliografie a) obligatorie Constantin Sălăvăstru (2006), Mic tratat de oratorie, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”. Maria Cătănescu (2006), Retorică publicistică. De la paratext la text, Editura Universității din București. Mariana Tuțescu (1998), L’argumentation. Introduction à l’étude du discours, Editura Universității din București. Ruth Amossy (2006), L’argumentation dans le discours, ed. a II-a, Paris, Armand Colin. Vincenzo Lo Cascio, (2002), Gramatica argumentării. Strategii şi structuri, Editura Meteora Press, București. b)facultative ***, 2002: Manual de dezbateri academice, Iaşi, Polirom. Jean-Claude Anscombre, DUCROT, Oswald Ducrot (1983), L'argumentation dans la langue, Bruxelles, Pierre Mardaga. Michael Rinn (2008), Emotions et discours, Rennes, PUR.


Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti în domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final (probă orală) 80%

10.5 Seminar/laborator Participarea la dezbaterile temelor de seminarii

Evaluare pe parcurs (elaborarea unui eseu plecând de la una dintre temele studiate la curs sau seminar)

20%


FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii MASTERAT 1.6.Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Mass-media şi politica 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu II 2.5 Semestrul III 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 56 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 34 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 34 Tutoriat 14 Examinări 6 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 144 3.9 Total ore pe semestru 200 3.10 Număr de credite 8 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe




Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Utilizarea fundamentelor teoriilor jurnalismului, comunicării şi relaţiilor publice în studiul proceselor internaţionale şi a rolului diplomaţiei publice în influenţarea acestor procese C1.2 Interpretarea şi explicarea interdisciplinară a evenimentelor, limbajului şi proceselor internaţionale, cu mijloacele oferite de discipline complementare diplomaţiei publice C2 Utilizarea metodologiilor de analiză a unor situaţii existente pe plan internaţional şi schimbarea percepţiei publice a unui grup social, profesional cu privire la posibilitatea de implicare în rezolvarea situaţiei respective C2.1 Definirea şi prezentarea adecvată a arenei internaţionale folosind metodele jurnalismului C2.4 Identificarea discursurilor publice (politice, sociale, profesionale, mediatice), a formelor de comunicare şi a posibilităţii de nuanţare a acestora conform intereselor unei ţări, organizaţii C3 Identificarea surselor de informare în relaţiile internaţionale şi gestionarea lor cu mijloacele jurnalistice şi cele ale comunicării internaţionale C3.2 Explicarea, interpretarea şi prezentarea unui discurs politic destinat publicului unei ţări cu ajutorul cunoştinţelor elementare, de detaliu şi de specialitate despre ţara respectivă C3.3 Identificarea şi înţelegerea diferenţelor de discurs între diplomaţia clasică şi cea publică, şi realizarea unui discurs centrat pe public C4 Producţia unui produs de presă în diplomaţia publică (publicaţii tipărite şi online, rapoarte de monitorizare a presei, comunicate de presă, dosare de presă, briefinguri, emisiuni radio şi TV, conferinţe de presă, interviuri) C4.1 Utilizarea conform normelor profesionale a limbajului jurnalistic şi a celui politico-diplomatic, a cunoştinţelor elementare, de detaliu şi de specialitate despre o ţară, un oraş sau o companie în producţia unei pagini tematice / secţiuni pentru o publicaţie naţională sau internaţională C4.4 Analiza discursurilor publice (politice, sociale, profesionale, mediatice) şi a formelor de comunicare şi a posibilităţii de nuanţare a acestora conform intereselor unei ţări, organizaţii

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1 Abordarea în mod realist - cu argumentare atât teoretică, cât şi practică - a unor situaţii-problemă cu grad ridicat de complexitate, în vederea soluţionării eficiente şi deontologice a acestora folosind eficient informaţiile acumulate şi resursele umane disponibile

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei - analiza naturii interacţinilor dintre sistemul mass-media şi sistemul politic 7.2 Obiectivele specifice - prezentarea istorică a principalelor abordări politologice legate de mass-media;

- analiza rolului jurnalismului în sistemul democratic; - definirea, particularităţilor relaţiilor dintre mass-media şi politică în cadrul relaţiilor internaţionale; - evidenţierea aspectelor legate de construcţia mediatică a semnificaţiei şi de rolul ideologiei în cadrul acestei

construcţii.. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Istoria cercetării politologice legate de jurnalism Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 2. Relaţia sursă-jurnalist în mediul politic Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 3. Rolul jurnalistului şi viaţa politică Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 4. Relaţia dintre sistemul politic şi cel jurnalistic Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 5. Jurnalism şi democraţie Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 6. Jurnalismul public Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 7. Tipologii ale interacţiunii dintre mass-media şi politică Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 8. Politica, jurnalismul şi limbajul Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 9. Politica, mass-media şi societatea de consum Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 10. Mediatizarea vieţii politice şi opinia publică Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 11. Perspective politice în comunicarea internaţională Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 12. Ideologia politică şi construcţia mediatică a semnificaţiei Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 13. Gender, mass media şi viaţa politică Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului 14. Etica mass-media şi comunicarea politică Prelegere, dialog, dezbatere Utilizarea videoproiectorului Bibliografie a) obligatorie Rieffel, Remy (2008), Sociologia mass-media, trad. Ileana Busuioc, Iaşi, Polirom. Zelizer, Barbie (2007), Despre jurnalism la modul serios, trad. Raluca Radu, Iaşi, Polirom. Williams, Bruce A.; Delli Carpini, Michael X. (2011), After Broadcast News. Media Regimes, Democracy and the New Information Environment, Cambridge University Press. Axford, Barrie; Huggins, Richard (editors) (2001), New Media and Politics, Sage. b)facultativă Huckfeldt, Robert; Sprague, John (1995), Citizens, Politics and Social Communication, Cambridge University Press. Willis, Jim (2007), The Media Effect. How the News Influences Politics and Government, Praeger. Hassan, Robert (2004), Media, Politics and the Network Society, Open University Press. Franklin, Bob; Murphy, David (editors) (1991), What News? The Market, Politics and the Local Press, Routledge, London and New York. Craig, Geoffrey (2004), The Media, Politics and Public Life, Allen & Unwin. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Noile media şi comunicarea politică Dezbatere, modelare, analogie, analiză de


2. Politicienii, jurnaliştii şi puiblicul Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


3. Efectele mediatizării asupra vieţii politice Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


4. Mass-media şi campaniile electorale Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


5. Puterea politică şi libertatea de exprimare Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


6. Războiul în era mediatică Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


7. Puterea politică a social media Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


8. Publicitatea şi viaţa politică Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


9. Politica şi muzica pop Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


10. Politica în emisiunile de ştiri Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


11. Politica şi divertismentul de televiziune Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


12. Radioul şi viaţa politică Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


13. Documentarul politic Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


14. Filmul şi politica Dezbatere, modelare, analogie, analiză de conţinut.


Bibliografie a) obligatorie Cushion, Stephen (2015), News and Politics. The Rise of Live and Interpretive Journalism, Routledge, London and New York. Lassen, I.; Strunck, J.; Vestergaard, T (editors) (2006), Mediating Ideology in Text and Image, John Benjamins, Amsterdam/ Philadelphia. Swanson, David L.; Mancini, Paolo (editors) (1996), Politics, Media and Modern Democracy, Praeger. Baker, C. Edwin (2001), Media, Markets and Democracy, Cambridge University Press. b)facultativă Jones, Jeffrey P. (2010), Entertaining Politics. Satiric Television and Political Engagement, Rowman and Littefield Publishers. Cap, Piotr; Okulska, Urszula (editors) (2013), Analyzing Genres in Political Communication, John Benjamins, Amsterdam/ Philadelphia. Pătruţ, Bogdan; Pătruţ, Monica (editors) (2014), Social Media in Politics, Springer. Debrix, Francois; Weber, Cynthia (editors) (2003), Rituals of Mediation. International Politics and Social Meaning, University of Minnesota. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti în domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final (probă orală) 80% 10.5 Seminar/laborator Participarea la dezbaterile temelor de


20%


FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2. Facultatea FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3. Departamentul Ştiinţe socio-umane 1.4. Domeniul de studii Ştiinţe ale comunicării 1.5. Ciclul de studii Masterat 1.6. Programul de studii/Calificarea Comunicare internaţională şi diplomaţie publică 2.Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Campanii de relaţii publice 2.2. Codul disciplinei CIDP2313 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4. Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.6. Semestrul III 2.7 Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 3.2. din care: curs 2 3.3. seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 3.5. din care: 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 23 Examinări 10 Alte activităţi - 3.7 Total ore studiu individual 108 3.8 Total ore pe semestru 150 3.9 Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector în sala de predare 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Utilizarea fundamentelor teoriilor jurnalismului, comunicării şi relaţiilor publice în studiul proceselor internaţionale şi a rolului diplomaţiei publice în influenţarea acestor procese C1.5 Elaborarea unor proiecte de diplomaţie publică folosind experienţa acumulată, dar mai ales informaţiile acumulate din mediul internaţional: mass-media, cărţi, forumuri, social media. C2 Utilizarea metodologiilor de analiză a unor situaţii existente pe plan internaţional şi schimbarea percepţiei publice a unui grup social, profesional cu privire la posibilitatea de implicare în rezolvarea situaţiei respective C2.5 Elaborarea unor planuri de promovare în opinia publică a unei alte ţări, a intereselor şi imaginii propriei ţări, entităţi, asociaţii C3 Identificarea surselor de informare în relaţiile internaţionale şi gestionarea lor cu mijloacele jurnalistice şi cele ale comunicării internaţionale C3.5 Elaborarea şi implementarea unor acţiuni de advocacy C4 Producţia unui produs de presă în diplomaţia publică (publicaţii tipărite şi online, rapoarte de monitorizare a presei, comunicate de presă, dosare de presă, briefinguri, emisiuni radio şi TV, conferinţe de presă, interviuri) C4.4 Analiza discursurilor publice (politice, sociale, profesionale, mediatice) şi a formelor de comunicare şi a posibilităţii de nuanţare a acestora conform intereselor unei ţări, organizaţii C4.5 Realizarea şi prezentarea unor materiale/strategii de diplomaţie publică şi aplicarea acestora în mediul corporatist

Com

pete

nţe

tran

sver

sale



Prezentarea şi însuşirea aparatului conceptual specific ştiinţelor comunicării Formarea şi dezvoltarea abilităţii de organizare şi coordonare a unei campanii de relaţii publice Cunoaşterea instrumentelor, surselor de documentare şi informare în domeniul ştiinţelor comunicării Inventarierea şi interpretarea problemelor cu care se confruntă acest domeniu Pregătirea corespunzătoare a studenţilor pentru a se putea integra profesional

7.2 Obiectivele specifice Însuşirea definiţiilor, clasificărilor campaniilor de relaţii publice Identificarea etapelor unei campanii de relaţii publice Stabilirea obiectivelor, strategiilor şi tehnicilor unei campanii de relaţii publice Capacitatea de implementare a fiecărei etape a unei campanii de relaţii publice Capacitatea de evaluare a unei campanii de relaţii publice Utilizarea unor instrumente de analiză şi interpretare specifice domeniului Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile dobândite prin studiul acestei discipline Capacitatea de a prelucra informaţia achiziţionată în mod creator şi de a prezenta rezultatele într-o formă corectă şi convingătoare.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere: obiectul cursului, tematică, bibliografie



2. Definirea şi clasificarea campaniilor de relaţii publice, clarificări Activităţi frontale: prelegere, discuţii Se recomandă parcurgerea bibliografiei pentru a

terminologice. dirijate

interacţiona în timpul cursului

3. Etapele organizării unei campaniei de relaţii publice: stabilirea obiectivelor Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


4. Etapele organizării unei campaniei de relaţii publice: analiza situaţiei (factori

interni şi externi, concurenţă)



5. Studierea publicului şi a opiniei publice



6. Impactul reprezentărilor sociale, valorilor şi stereotipurilor în timpul campaniei de relaţii publice



7. Stabilirea strategiilor şi tehnicilor utilizate în campania de relaţii publice Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


8. Fixarea calendarului campaniei de relaţii publice



9. Selectarea mediilor şi mijloacelor de comunicare



10. Pregătirea comunicării



11. Fixarea calendarului şi a bugetului Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


12. Crearea de evenimente speciale



13. Măsuri pentru implementarea campaniei



14. Evaluarea rezultatelor campaniei de relaţii publice Activităţi frontale: prelegere, discuţii dirijate


BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE Dagenais, B., Campania de relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003. Gregory, A., Planificarea şi managementul campaniilor de relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2009. Newson, D., VanSlyke T.J., Kruckeberg, D., Totul despre relaţiile publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003.

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ

Aronson, M., Spetner, D., Ames, C., Ghidul redactării în relaţii publice. Era digitală, Amsta Publishing, Bucureşti, 2008. Balaban, D., C., Iancu, I., Meza, R., PR, publicitate și new media, Tritonic, București, 2010. Balaban, D., C., Rus, F., C., (coord.), PR Trend. Teorie şi practică în publicitate şi relaţii publice, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007. Blythe, J., 100 idei geniale de relaţii publice de la campanii de top din întreaga lume, Editura Adevărul holding, Bucureşti, 2009. Booth S. A., Crisis Management Strategy: Competition and Change in Modern Enterprise, Routledge, Londra, 1993. Bratu, S., Introducere în relaţiile publice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008; Buzărnescu, Ş., Sociologia opiniei publice, Editura de Vest, Timişoara, 2005. Cernat V., Psihologia stereotipurilor, Editura Polirom, Iaşi, 2005. Chelcea, S., Opinia Publică. Gândesc masele despre ce şi cum vor elitele?, Editura Economică, Bucureşti, 2002. Chiciudean, I., Ţoneş, V., Gestionarea crizelor de imagine, Bucureşti, Editura Comunicare.Ro, 2002. Coman, C., Relaţiile publice. Principii şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2001. Cristea, D., Tratat de psihologie socială, Editura Pro Transilvania, Cluj-Napoca, 2000. Curelaru, M., Reprezentări sociale, Editura Polirom, Iaşi, 2006. Cutlip, S., Center, A., H., Broom, G., Effective public relations, Englewood Cliffs, N.J., Prentice-Hall, Inc. 1994. Dagenais, B., Profesia de relaţionist, Iaşi, Editura Polirom, 2002 David, G., Relaţii publice, garanţia succesului, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2003. David, G., Tehnici de relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2008. Dobrescu, P., Bârgăoanu, A., Mass media şi societatea, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2003. Drăgan I., Comunicarea. Paradigme şi teorii, Editura RAO, Bucureşti, 2007; Ficeac, B., Tehnici de manipulare, Editura Nemira, Bucureşti, 1998. Fischer, N., Les concepts foundamentaux de la psychologie sociale, Dunod, Paris, 1987. Gavreliuc A., O călătorie alături de „celălalt”. Studii de psihologie socială, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002. Ghiglione, R., Bonnet, C., Richard, J., F., Traite de psychologie cognitive, Dunod, Paris, 1990. Giddens, A., Sociologie,Editura All, Bucureşti, 2001. Gregory, A., Relaţiile publice în practică, Editura All Beck, 2005. Grunig, J., Hunt, T., Managing public relations, Ed. Rinehart & Winston, New-York, 1984. Grunig, J., Excellence in Public Relations and Communication Management, LEA Publishers, Hillsdale, 1998. Habermas, J., Sfera publică şi transformarea ei structurală. Studiul unei categorii a societăţii burgheze. Editura Univers, Bucureşti, 1997. Harlow, H., Public relation definitions through the years, Public Relationa Review (Spring), 1977. Hendrix, A., J., Public Relantios Cases, Wadsworth Publishing Company, Belmont, 1995. Hoffman, O., Sociologia organizaţiilor, Editura Economică, Bucureşti, 2004. Irimieş, C., Principii de management al comunicării şi relaţiilor publice, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2012 . Joule, R., V., Beauvois, J., L., Tratat de manipulare, Editura Antet, Oradea, 1997. Lagadec P., La gestion des crises, Ediscience, Paris, 1994. Le Bon, G., Psihologia maselor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991. Kapferer, J., N., Zvonurile. Cel mai vechi mijloc de informare din lume, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993. Maingueneau, D., Analiza textelor de comunicare, Editura Institutul European, Iaşi, 2007.

Marconi, J., Ghid practic de relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2007. Markova, I., Diagnostica şi reprezentările sociale, Editura Polirom, Iaşi, 2004. Marinescu, G., Aspecte controversate ale conflictului, Editura Ştiinţifică şi Tehnică, Bucureşti, 1995. Miculescu, S-M., Relaţiile publice din perspectivă internaţională, Editura Polirom, Iaşi, 2006. Mucchielli, A., Comunicarea în instituţii şi organizaţii, Editura Polirom, Iaşi, 2008. Nager N. R., Allen, Harrell T., Public Relations Management by Objectives, Longman Inc., New York, 1984. Nariţa I., Introducere în relaţii publice, Editura de Vest, Timişoare, 2010. Neculau, A., Psihologia câmpului social: Reprezentările sociale, Societatea ŞTINŢĂ& TEHNICĂ, Bucureşti, 1995. Neculau A., Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iaşi, 2004. Newsom, D., Carell, B., Redactarea materialelor de relaţii publice, Iaşi, Polirom, 2003. Palmonari, A., Doise, W., L’etude des representations sociales, Delachaux et Niestle, Neuchatel-Paris, 1986. Pop, D., Introducere în teoria relaţiilor publice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000. Prutianu, Ş., Comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 1998. Reilly R., Public Relations in Actions, Prentince Hall Inc., Englewood Cliffs, 1987. Rogojinaru, A., Comunicare, relaţii publice şi globalizare, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007. Rogojinaru, A., Current trends in international public relations, Editura Tritonic, Bucureşti, 2009. Ross, I., The Image Merchants, Doubleday, Garden City, New York, 1959. Rus, F., C., Relaţii Publice şi Publicitate – metode şi instrumente, Editura Institutul European, Iaşi, 2004. Seitel, Fraser P., The Practice of Public Relations, MacMillan Publishing Comp., New York, 1992. Slama-Cazacu, T., Stratageme comunicaţionale şi manipularea, Editura Polirom, Iaşi, 2000 Toader, C., Zvonurile. Posibilităţi de contracarare, articol în revista INFOCOM, nr. 3 (26) noiembrie 1997. Vlăsceanu, M., Psihologia organizaţiilor şi conducerii, Editura Paideia, Bucureşti, 1993. West, M. A., Lucrul în echipă. Lecţii practice, Editura Polirom, Iaşi, 2005. Wilcox, D.I., Philip H., Agee, Warren K., Public Relations-Strategies and Tactics, Editura Harper Collins Inc., New York, 1992. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Definirea şi clasificarea campaniilor de relaţii publice Activităţi frontale individuale şi de grup, discuţii dirijate,

dezbateri; Se recomandă parcurgerea bibliografiei pentru a interacţiona în timpul seminarului

2. Obiectivele unei campanii de relaţii publice. Studii de caz Activităţi frontale individuale şi de grup, discuţiii dirijate, dezbateri;


3. Cercetarea în campaniile de relaţii publice. Analiza PEST Activităţi frontale individuale şi de grup, discuţii dirijate, dezbateri; studii de caz, aplicaţii.


4. 3. Cercetarea în campaniile de relaţii publice. Analiza SWOT



5. Selectarea celor mai potrivite strategii şi tehnici Activităţi frontale individuale şi de grup, discuţii dirijate, dezbateri; studii de caz, aplicaţii.


6. Axa de comunicare în campaniile de relaţii publice Activităţi frontale individuale şi de grup, discuţii dirijate, dezbateri; studii de caz, aplicaţii.


7. Succesul sau eşecul campaniei de relaţii publive. Evaluarea



BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE Dagenais, B., Campania de relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003. Gregory, A., Planificarea şi managementul campaniilor de relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2009. Newson, D., VanSlyke T.J., Kruckeberg, D., Totul despre relaţiile publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003.

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ

Aronson, M., Spetner, D., Ames, C., Ghidul redactării în relaţii publice. Era digitală, Amsta Publishing, Bucureşti, 2008. Balaban, D., C., Iancu, I., Meza, R., PR, publicitate și new media, Tritonic, București, 2010. Balaban, D., C., Rus, F., C., (coord.), PR Trend. Teorie şi practică în publicitate şi relaţii publice, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007. Blythe, J., 100 idei geniale de relaţii publice de la campanii de top din întreaga lume, Editura Adevărul holding, Bucureşti, 2009. Booth S. A., Crisis Management Strategy: Competition and Change in Modern Enterprise, Routledge, Londra, 1993. Bratu, S., Introducere în relaţiile publice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008; Buzărnescu, Ş., Sociologia opiniei publice, Editura de Vest, Timişoara, 2005. Cernat V., Psihologia stereotipurilor, Editura Polirom, Iaşi, 2005. Chelcea, S., Opinia Publică. Gândesc masele despre ce şi cum vor elitele?, Editura Economică, Bucureşti, 2002. Chiciudean, I., Ţoneş, V., Gestionarea crizelor de imagine, Bucureşti, Editura Comunicare.Ro, 2002. Coman, C., Relaţiile publice. Principii şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2001. Cristea, D., Tratat de psihologie socială, Editura Pro Transilvania, Cluj-Napoca, 2000. Curelaru, M., Reprezentări sociale, Editura Polirom, Iaşi, 2006. Cutlip, S., Center, A., H., Broom, G., Effective public relations, Englewood Cliffs, N.J., Prentice-Hall, Inc. 1994. Dagenais, B., Profesia de relaţionist, Iaşi, Editura Polirom, 2002 David, G., Relaţii publice, garanţia succesului, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2003. David, G., Tehnici de relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2008. Dobrescu, P., Bârgăoanu, A., Mass media şi societatea, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2003. Drăgan I., Comunicarea. Paradigme şi teorii, Editura RAO, Bucureşti, 2007; Ficeac, B., Tehnici de manipulare, Editura Nemira, Bucureşti, 1998. Fischer, N., Les concepts foundamentaux de la psychologie sociale, Dunod, Paris, 1987. Gavreliuc A., O călătorie alături de „celălalt”. Studii de psihologie socială, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002. Ghiglione, R., Bonnet, C., Richard, J., F., Traite de psychologie cognitive, Dunod, Paris, 1990. Giddens, A., Sociologie,Editura All, Bucureşti, 2001. Gregory, A., Relaţiile publice în practică, Editura All Beck, 2005. Grunig, J., Hunt, T., Managing public relations, Ed. Rinehart & Winston, New-York, 1984. Grunig, J., Excellence in Public Relations and Communication Management, LEA Publishers, Hillsdale, 1998. Habermas, J., Sfera publică şi transformarea ei structurală. Studiul unei categorii a societăţii burgheze. Editura Univers, Bucureşti, 1997. Harlow, H., Public relation definitions through the years, Public Relationa Review (Spring), 1977. Hendrix, A., J., Public Relantios Cases, Wadsworth Publishing Company, Belmont, 1995. Hoffman, O., Sociologia organizaţiilor, Editura Economică, Bucureşti, 2004. Irimieş, C., Principii de management al comunicării şi relaţiilor publice, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2012 . Joule, R., V., Beauvois, J., L., Tratat de manipulare, Editura Antet, Oradea, 1997. Lagadec P., La gestion des crises, Ediscience, Paris, 1994. Le Bon, G., Psihologia maselor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991.

Kapferer, J., N., Zvonurile. Cel mai vechi mijloc de informare din lume, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993. Maingueneau, D., Analiza textelor de comunicare, Editura Institutul European, Iaşi, 2007. Marconi, J., Ghid practic de relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2007. Markova, I., Diagnostica şi reprezentările sociale, Editura Polirom, Iaşi, 2004. Marinescu, G., Aspecte controversate ale conflictului, Editura Ştiinţifică şi Tehnică, Bucureşti, 1995. Miculescu, S-M., Relaţiile publice din perspectivă internaţională, Editura Polirom, Iaşi, 2006. Mucchielli, A., Comunicarea în instituţii şi organizaţii, Editura Polirom, Iaşi, 2008. Nager N. R., Allen, Harrell T., Public Relations Management by Objectives, Longman Inc., New York, 1984. Nariţa I., Introducere în relaţii publice, Editura de Vest, Timişoare, 2010. Neculau, A., Psihologia câmpului social: Reprezentările sociale, Societatea ŞTINŢĂ& TEHNICĂ, Bucureşti, 1995. Neculau A., Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iaşi, 2004. Newsom, D., Carell, B., Redactarea materialelor de relaţii publice, Iaşi, Polirom, 2003. Palmonari, A., Doise, W., L’etude des representations sociales, Delachaux et Niestle, Neuchatel-Paris, 1986. Pop, D., Introducere în teoria relaţiilor publice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000. Prutianu, Ş., Comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 1998. Reilly R., Public Relations in Actions, Prentince Hall Inc., Englewood Cliffs, 1987. Rogojinaru, A., Comunicare, relaţii publice şi globalizare, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007. Rogojinaru, A., Current trends in international public relations, Editura Tritonic, Bucureşti, 2009. Ross, I., The Image Merchants, Doubleday, Garden City, New York, 1959. Rus, F., C., Relaţii Publice şi Publicitate – metode şi instrumente, Editura Institutul European, Iaşi, 2004. Seitel, Fraser P., The Practice of Public Relations, MacMillan Publishing Comp., New York, 1992. Slama-Cazacu, T., Stratageme comunicaţionale şi manipularea, Editura Polirom, Iaşi, 2000 Toader, C., Zvonurile. Posibilităţi de contracarare, articol în revista INFOCOM, nr. 3 (26) noiembrie 1997. Vlăsceanu, M., Psihologia organizaţiilor şi conducerii, Editura Paideia, Bucureşti, 1993. West, M. A., Lucrul în echipă. Lecţii practice, Editura Polirom, Iaşi, 2005. Wilcox, D.I., Philip H., Agee, Warren K., Public Relations-Strategies and Tactics, Editura Harper Collins Inc., New York, 1992.


Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti din domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Cunoştinţe acumulate Examen final 80% 10.5 Seminar/laborator Participarea activă la seminare Referat 10%

Referat 10% 10.6 Standard minim de performanţă

Cunoştinţe acumulate , participarea activă la seminar. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,


FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii MASTERAT 1.6.Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Tehnici de redactare 2.2.Codul disciplinei CIDP2312 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.6Semestrul III 2.7 Tipul de evaluare E 2.8Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 24 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 22 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 10 Examinări 7 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 83 3.8 Total ore pe semestru 125 3.9 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sala trebuie să fie dotată cu videoproiector și calculatoare 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

sala trebuie să fie dotată cu calculatoare


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C2 Utilizarea metodologiilor de analiză a unor situaţii existente pe plan internaţional şi schimbarea percepţiei publice a unui grup social, profesional cu privire la posibilitatea de implicare în rezolvarea situaţiei respective C2.5 Elaborarea unor planuri de promovare în opinia publică a unei alte ţări, a intereselor şi imaginii propriei ţări, entităţi, asociaţii C4 Producţia unui produs de presă în diplomaţia publică (publicaţii tipărite şi online, rapoarte de monitorizare a presei, comunicate de presă, dosare de presă, briefinguri, emisiuni radio şi TV, conferinţe de presă, interviuri) C4.1 Utilizarea conform normelor profesionale a limbajului jurnalistic şi a celui politico-diplomatic, a cunoştinţelor elementare, de detaliu şi de specialitate despre o ţară, un oraş sau o companie în producţia unei pagini tematice / secţiuni pentru o publicaţie naţională sau internaţională C4.2 Elaborarea unor obiective redacţionale consistente cu profilul publicului-ţintă şi transpunerea lor în sarcini redacţionale adecvate pentru realizatorii unei publicaţii sau emisiuni politice sau culturale despre ţara, oraşul, compania reprezentată C4.5 Realizarea şi prezentarea unor materiale/strategii de diplomaţie publică şi aplicarea acestora în mediul corporatist

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea diferitelor tehnici de redactare a materialelor din domeniul RP

7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea tehnicilor de redactare în funcţie de domeniul de aplicare/ public receptor

Observarea diferitelor tehnici de redactare în texte destinate domeniului RP Lărgirea orizontului de cunoştinţe şi deprinderi în domeniul redactării de text utilitar Iniţierea în toate ipostazele şi etapele activităţii de redactare a unui text în funcție de domeniul de comunicare

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Modalități de organizare textuală.Tehnici scrise de relații publice. Comunicarea cu mass-media.

Prelegeri, analize de text și studii de caz, dezbateri

Se recomandă parcurgerea bibliografiei obligatorii specifice

2. Construcţia textului tip știre în cadrul comunicatului de presă. Tehnica piramidei inverse.



3. Tehnici ale titrării în materialele de relații publice destinate presei scrise. Prelegeri, analize de text și studii de caz, dezbateri


4. Tehnici de redactare a materialelor de tip tabletă, răspunsuri către cititori, etc. Prelegeri, analize de text și studii de caz, dezbateri


5. Tehnici de redactare a articolului destinat revistei/ broșurii în cadrul unei campanii de relații publice.



6. Tehnici de redactare a întrebărilor pentru un interviu destinat revistei/ broșurii în cadrul unei campanii de relații publice.



7. Particularități ale redactării materialelor de relații publice destinate difuzării în mediul online.



Bibliografie obligatorie: Aronson, Merry et alii (2008), Ghidul redactării în relații publice, Amsta Publishing Coman, Cristina (2004), Relaţii publice şi mass-media, Iaşi, Polirom Coman, Cristina (2001), Relaţiile publice. Principii și strategii, Iaşi, Polirom Foster, John (2004), Effective Writing Skills for Public Relations, London, Kogan Page Fronlich, Karl, Lovric, Daniela (2009), Relații publice: comunicarea cu publicul și cu presa, București, Editura ALL Johnstone, Jane (2009), Public Relations : Theory and Practice, Allen and Unwin Lunsford, Andreea A. (2007), Writing Matters: Rhetoric in Public and Private Lives, University of Georgia Press Marconi, Joe (2007), Ghid practic de relaţii publice, Iaşi, Polirom Newsom, Doug, Haynes, Jim (2011), Redactarea materialelor de relații publice, Iași, Polirom Bibliografie facultativă: Bivins, Thomas H. (s.a.), Public Relations Writing: the Essentials of style and format, Illinois, NTC/ Contemporary Publishing Group Cmeciu, Camelia (2013), Tendințe actuale în campaniile de relații publice, Iași, Polirom Ferreol, Gilles, Flageul, Noel (2004) , Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală, Iaşi, Polirom Newson, Doug, Carrell, Bob (2004), Redactarea materialelor de relaţii publice, traducere de Dana Ligia Ilin, Iaşi, Polirom Șerbănescu, Andra (2000) Cum se scrie un text, Iași, Polirom Wilcox, Dennis L., Nolte, Laurence W. (s.a.), Public Relations Writing and Media Techniques, New York, Longman 8.2 Seminar Metode de predare Observaţii 1. Redactarea eficientă. Analiza unor texte pentru observarea trăsăturilor esenţiale redactării în domeniul relațiilor publice.

Studii de caz, aplicaţii practice Se recomandă parcurgerea bibliografiei obligatorii specifice

2. Structura textului și respectarea principiilor redactării în funcție de criteriile corectitudinii și relevanței informațiilor pentru destinatar.

idem Se recomandă parcurgerea bibliografiei obligatorii specifice

3. Tehnici de redactare a unui comunicat de presă.


4. Tehnici de redactare a materialului tip alerta media. idem Se recomandă parcurgerea bibliografiei obligatorii specifice

5. Tehnici de redactare a unui buletin de presă. idem Se recomandă parcurgerea bibliografiei obligatorii specifice

6. Stilul corespondenței oficiale – particularități. idem Se recomandă parcurgerea bibliografiei obligatorii specifice

7. Tehnici de redactare a unor documente de corespondență protocolară: invitaţii, scrisori de felicitare, felicitări, corespondenţa tehnică a departamentelor de protocol etc.


8. Tehnici de redactare a materialelor de corespondenţă diplomatică: nota diplomatică, scrisorile de acreditare, protestul diplomatic, minuta diplomatică.


9. Analiza și redactarea unor alocuțiuni. idem Se recomandă parcurgerea bibliografiei obligatorii specifice

10. Analiza și redactarea unor materiale care alcătuiesc un dosar de presă. idem Se recomandă parcurgerea bibliografiei obligatorii specifice

11. Analiza erorilor de redactare identificate de studenţi în comunicatele de presă, pe baza monitorizării presei scrise pe parcursul unei perioade determinate.


12. Analiza unor materiale de relații publice considerate de către masteranzi bine redactate. Argumentarea valorii acestora.


13. Analiza unor materiale de relații publice considerate de către masteranzi lipsite de calităţi. Evidenţierea cauzelor eşecului în redactare.


14. Practica redactării: operațiuni utilizate în realizarea diverselor materiale de relații publice: citarea, aproximarea, rezumatul.


Bibliografie obligatorie : Aronson, Merry et alii (2008), Ghidul redactării în relații publice, Amsta Publishing Coman, Cristina (2004), Relaţii publice şi mass-media, Iaşi, Polirom Coman, Cristina (2001), Relaţiile publice. Principii și strategii, Iaşi, Polirom Foster, John (2004), Effective Writing Skills for Public Relations, London, Kogan Page Fronlich, Karl, Lovric, Daniela (2009), Relații publice: comunicarea cu publicul și cu presa, București, Editura ALL Johnstone, Jane (2009), Public Relations : Theory and Practice, Allen and Unwin Lunsford, Andreea A. (2007), Writing Matters: Rhetoric in Public and Private Lives, University of Georgia Press Marconi, Joe (2007), Ghid practic de relaţii publice, Iaşi, Polirom Newsom, Doug, Haynes, Jim (2011), Redactarea materialelor de relații publice, Iași, Polirom Bibliografie facultativă:

Bivins, Thomas H. (s.a.), Public Relations Writing: the Essentials of style and format, Illinois, NTC/ Contemporary Publishing Group Cmeciu, Camelia (2013), Tendințe actuale în campaniile de relații publice, Iași, Polirom Ferreol, Gilles, Flageul, Noel (2004) , Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală, Iaşi, Polirom Newson, Doug, Carrell, Bob (2004), Redactarea materialelor de relaţii publice, traducere de Dana Ligia Ilin, Iaşi, Polirom Șerbănescu, Andra (2000) Cum se scrie un text, Iași, Polirom Wilcox, Dennis L., Nolte, Laurence W. (s.a.), Public Relations Writing and Media Techniques, New York, Longman 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Cunoașterea teoriilor, conceptelor, modelelor. Capacitatea de a comunica în diferite registre. Utilizarea eficientă a argumentării.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen Examen final 80% 10.5 Seminar/laborator Participarea la dezbaterile temelor de

seminarii Evaluare pe parcurs (elaborarea unui referat plecând de la una dintre temele studiate la curs sau seminar)

20%

10.6 Standard minim de performanţă Elaborarea unui referat pe baza temelor de curs sau seminar şi promovarea examenului final Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,


FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii MASTERAT 1.6.Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Actorii internaționali și diplomația publică 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu II 2.5 Semestrul III 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 42 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 21 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 10 Examinări 7 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 108 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sala de curs va fi dotată cu videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Utilizarea fundamentelor teoriilor jurnalismului, comunicării şi relaţiilor publice în studiul proceselor internaţionale şi a rolului diplomaţiei publice în influenţarea acestor procese C1.3 Aplicarea informaţiilor acumulate din mediul internaţional (mass-media, cărţi, social media) în analiza situaţiei internaţionale C3 Identificarea surselor de informare în relaţiile internaţionale şi gestionarea lor cu mijloacele jurnalistice şi cele ale comunicării internaţionale C3.1 Utilizarea strategiilor, metodelor şi tehnicilor de colectare a informaţiei destinate unei audienţe internaţionale C3.2 Explicarea, interpretarea şi prezentarea unui discurs politic destinat publicului unei ţări cu ajutorul cunoştinţelor elementare, de detaliu şi de specialitate despre ţara respectivă

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei - Introducerea studenţilor în studiul principalelor instituţii şi organizaţii internaţionale, atât globale cât şi

regionale, urmărindu-se odată cu prezentarea organizării şi funcţionării acestora şi o scurtă perspectivă istorică asupra evoluţiei respectivelor instituţii

7.2 Obiectivele specifice - Înţelegerea relevanţei disciplinei în contextul profilului specializării; - Explicarea vocabularului disciplinei din perspectiva relevantei lor actuale; - Interpretarea problematicii disciplinei dintr-o perspectiva critica şi comparata; - Aplicarea noțiunilor studiate la contextul concret al mediului politic internaţional actual

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Studiul instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale în interiorul Relaţiilor internaţionale şi Diplomaţiei publice

Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului

2. Organizaţia Naţiunilor Unite. Referenţial al securităţii internaţionale


3, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Eficienţa unei organizaţii politico-militare


4. Organizaţii guvernamentale pe continentul european şi american Consiliul Europei. Revalorizarea democraţiei şi a drepturilor omului


5. Organizaţii guvernamentale pe continentul european şi american - Organizaţia Statelor Americane. Dilemele americanizării Americii


6. Liga Statelor Arabe. Arena orgoliilor reunite


7. Organizaţii internaţionale nonguvernamentale - Amnesty International. Libertatea de a lupta pentru libertate -


8. Organizaţii internaţionale nonguvernamentale - Transparency International. Despre clarobscurul corupţiei


9. Organizaţii internaţionale nonguvernamentale - International Crisis Group. între război şi pace


10. Organizaţii internaţionale nonguvernamentale - Consumers International. Avatarurile consumului


11. Organizaţii internaţionale nonguvernamentale - Greenpeace. Armele „păcii verzi”


12. Organizaţii internaţionale nonguvernamentale - Oxfam International. Cât de universăl poate fi ajutorul umanitar?


13. Diplomaţie publică şi interdependenţă în politica mondială - Procesele politice ale interdependenţei complexe


14. Diplomaţie publică şi interdependenţă în politica mondială - Organizaţiile internaţionale şi democraţia cosmopolită


Bibliografie Crocker, C., Hampson., A, Aall, P. (eds.), Managing Global Chaos, Washington D.C., U.S. Institute of Peace Press, 1996 Diehl, P., Reifschneider, J., Hensel. P., „United Nations Intervention and Recurring Conflict” in International Organization, Vol. 50, No. 4, 1996, pp. 683-700 Diehl, P., Zamora, D., „The Dynamics of International Law: The Interaction of Normative Operating Systems” in International Organization, Vol. 57, No. 1, 2003, pp. 43-

75 Edelman, M, „The Council of Europe 1950” in International Affairs (Royal Institute of International Affairs, Vol. 27, No. 1, 1951, pp. 25-31 Goldstein, J., International Relations, New York, Harper Collins, 1996 Held, D., Democratia şi ordinea globală, Bucureşti, Univers, 2000 Held, D., Transformari globale, Iaşi, Polirom, 2004 Hoffman, S., Sisiful european. Studii despre Europa, Bucureşti, Curtea Veche, 2003 Katsumata, H., “Why is ASEAN Diplomacy Changing?: From ‘Non-Interference’ to ‘Open and Frank Discussions’” in Asian Survey, Vol. 44, No. 2, 2004 Lepgold, J, „NATO's Post-Cold War Collective Action Problem” in International Security, Vol. 23, No. 1, 1998, pp. 78-106 Martin, L. and Simmons, B. (eds.), International Institutions: An International Organization Reader, Massachusetts, MIT Press, 2001 Merlingen, M., „Public Diplomacy and the OSCE in the Age of Post-International Conflict” in Security Dialog, No. 34, 2003 North, D., Institutions, Institutional Change and Economic Performance, Cambridge, Cambridge University Press, 1990 Ries, J., „NATO Reorganization: A critique and Analysis” in The Western Political Quarterly, Vol. 18, No. 1, 1965, pp. 64-72 Ryan, S., United Nations and International Politics, London, Macmillan Press, 2000 Slaughter, A. M., A New World Order, Princeton, Princeton University Press, 2000 Slaughter, A. M., „Security, Solidarity, and Sovereignty: The Grand Themes of UN Reform” in The American Journal of International Law, Vol. 99, No. 3, pp. 619-631 Wallace, H, Wallace, W. (eds.), Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană, Bucureşti, IER, 2005

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1.Evoluţia istorică a primelor organizaţii internaţionale. Liga Naţiunilor

Conversaţia, expunerea Cadrul didactic comunică cerinţele seminarului, metodele de evaluare şi temele ce urmează a fi discutate

2. Organizaţiile internaţionale: probleme, concepte, tipologii

Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.

Cadrul didactic foloseşte un videoproiector şi un laptop; colectivul de studenţi este împărţit pe grupe mici.

3. Carta ONU – analiza pe text Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, studiul de caz.


4. Tratatul Atlanticului de Nord – analiză pe text Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, studiul de caz.


5. Consiliul Europei – studiu de caz - Congresul Puterilor Locale şi Regionale Europene

Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


6. Parlamentul Arab – rol și eficiență Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


7. Rolul actorilor internaționali astăzi Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


Bibliografie ***, Carta Naţiunilor Unite ***, Manualul NATO, Brussels, Office of Information and Press, 2001 ***, Tratatul Atlanticului de Nord


Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti în domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final (probă scrisă) 80% 10.5 Seminar/laborator Participarea la dezbaterile temelor de


20%

10.6 Standard minim de performanţă Înţelegerea noţiunilor şi regulilor de operare folosite Realizarea proiectelor

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura director de departament

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii MASTERAT 1.6.Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Practica de specialitate 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs - 3.3 seminar/laborator 4 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs - 3.6 seminar/laborator 56 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe - Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 24 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 28 Examinări 14 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 94 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

sala de seminar va fi dotată cu videoproiector si laptop


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Utilizarea fundamentelor teoriilor jurnalismului, comunicării şi relaţiilor publice în studiul proceselor internaţionale şi a rolului diplomaţiei publice în influenţarea acestor procese C1.5 Elaborarea unor proiecte de diplomaţie publică folosind experienţa acumulată, dar mai ales informaţiile acumulate din mediul internaţional: mass-media, cărţi, forumuri, social media. C3 Identificarea surselor de informare în relaţiile internaţionale şi gestionarea lor cu mijloacele jurnalistice şi cele ale comunicării internaţionale C3.5 Elaborarea şi implementarea unor acţiuni de advocacy C4 Producţia unui produs de presă în diplomaţia publică (publicaţii tipărite şi online, rapoarte de monitorizare a presei, comunicate de presă, dosare de presă, briefinguri, emisiuni radio şi TV, conferinţe de presă, interviuri) C4.5 Realizarea şi prezentarea unor materiale/strategii de diplomaţie publică şi aplicarea acestora în mediul corporatist C5 Utilizarea adecvată a instrumentelor, metodelor şi tehnicilor specifice jurnalismului, brandingului, advocacy, lobby-ului şi PR-ului internaţional şi aplicarea acestora într-un context internaţional C5.5 Realizarea unei agende de lucru şi a unei campanii de diplomaţie publică şi de promovare a unei ţări, unui oraş/ONG sau multinaţionale

Com

pete

nţe

trans

vers

ale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Fixarea şi aplicarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate 7.2 Obiectivele specifice Familiarizarea cu activitătile specifice comunicării internationale si diplomatiei publice

Înţelegerea si utilizarea eficienta a caracterului interdisciplinar al diplomatiei publice Dezvoltarea capacitătii de utilizare a tehnicilor de comunicare in plan international Executarea unor sarcini concrete din activitatea curentă a unei organizatii care activeaza in domeniul diplomatiei publice sub

directa coodonare a unei persoane din organizaţia respectivă; Realizarea unor lucrări cu caracter aplicativ în care se aplică cunoştinţele teoretice pentru rezolvarea unor probleme concrete.

8. Conţinuturi 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Elaborarea și implementarea strategiei de comunicare internațională în diplomația publică Aplicaţii, studii de caz,

Phillips 6-6 Se recomandă parcurgerea

bibliografiei obligatorii specifice 2. Promovarea mesajelor prin intermediul rețelelor de socializare Idem Idem 3. Realizarea unui produs de presă în diplomația publică (publicații tipărite, publicații online, emisiuni radio şi TV, conferinte de presă) )

Idem Idem

4. Realizarea unui produs de presă în diplomația publică (raport de monitorizare a presei, comunicat de presă, dosarul de presă, briefing de presă)

Idem Idem

5. Facilitarea comunicării în context intercultural Idem Idem 6. Organizarea evenimentelor de diplomație publică Idem Idem 7. Redactarea și prezentarea publică a unui discurs Idem Idem

8. Asigurarea suportului tehnic pentru activitățile de diplomație publică (fotografii, înregistrări video, administrare site)

Idem Idem

9. Conceperea si gestionarea programelor de diplomație culturală (patrimoniul cultural material și imaterial, schimburi academice)

Idem Idem

10. Implementarea unor acțiuni de advocacy Idem Idem 11. Planificarea ii susținerea campaniilor de lobby Idem Idem 12. Diplomația publică prin intermediul misiunile diplomatice și ONG-urilor internaționale Idem Idem 13. Utilizarea strategiilor de promovare a intereselor economice Idem Idem 14. Gestionarea mediatică a crizelor internaționale Idem Idem Bibliografie a) obligatorie Agnes, Yves, Introducere în jurnalism, Polirom, Iaşi, 2011. Cioculescu, Serban Filip (coord.), Iulia Motoc (coord.), Manual de analiza a politicii externe, Polirom, Iasi, 2010 Dragomirescu, Corina (coord.), Campania de Advocacy: Ghid practic pentru organizațiile cu membri, Artpress, Timișoara, 2007 Georgiu, Grigore, Comunicarea interculturală. Probleme, abordări, teorii, Editura Comunicare.ro,Bucureşti, 2010 Goldstein, Joshua S. , Jon C. Pevehouse Relații internaționale, Polirom, Iași, 2008 Green, Andy Comunicarea eficienta in relatiile publice. Crearea mesajelor și relatiile sociale, Polirom, Iasi, 2009 Joannes, Alain, Comunicarea prin imagini. Cum să-ţi pui în valoare comunicarea prin intermediul dimensiunii vizuale, Polirom, Iaşi, 2009. Keeble, Richard (ed.), Presa scrisă. O introducere critică, Polirom, Iaşi, 2009. Libaert, Thierry, Planul de comunicare. Cum sa-ti definesti si sa-ti organizezi strategia de comunicare, Polșirom, Iasi, 2009 McNair, Bryan, Introducere în comunicarea politică, Polirom, Iasi, 2007 Miculescu, Simona Mirela, Relatii publice din perspectiva internationala, Polirom, Iași, 2006 Nastasă, Lucian Dragoş Sdrobiş (coord.), Politici culturale şi modele intelectuale în România, Cluj-Napoca, Mega, 2013 Rogojinaru, Adela Comunicare, relatii publice si globalizare, Tritonic, București, 2007 Rugh, William A. (coord.) The Practice of Public Diplomacy: Confronting Challenges Abroad, Palgrave Macmillan, New York, 2011 Sandu, Gabriela, Manual de fotojurnalism, Tritonic, București, 2004 Stefanescu, Simona, Media și conflictele, Tritonic, București, 2004 Tasente, Tanase, Nicoleta Ciacu, Jurnalismul și comunicarea în epoca Noilor Media, Editura Universitară, București, 2014 b)facultativă Corbu, Nicoleta Brandurile globale. O cercetare cros-culturala, Tritonic, Bucuresti, 2009 Curtin, Patricia A. , T. Kenn Gaither, Relaţii publice internaţionale - Negocierea culturii, a identităţii şi a puterii, Curtea Veche, București 2008 Jora, Lucian, Diplomația culturală a Uniunii Europene. Aspecte funcționale ale Serviciului de Acțiune Externă. Revista de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, vol. IX, nr. 2, pp. 30–44, 2012 Kolodziej, Edward A., Securitate și relații internationale, Polirom, Iasi, 2007 Lauterer, Jock, Ziarul local. Cum să scrii pentru publicaţia unei comunităţi, Polirom, Iaşi, 2010. Lucas, Stephen E, Arta de a vorbi in public, Polirom, Iasi, 2014 Miroiu, Andrei, Radu-Sebastian Ungureanu, (coord.) Manual de Relatii Internationale, Polirom, Iași, 2006 Serb, Stancu Relatiile publice si comunicarea, Teora, București, 2008 Serbanescu, Andra, Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor, Polirom, Iași, 2007 Snow, Nancy, Philip M Taylor, Routledge handbook of public diplomacy, New York, Routledge, 2009 Preda, Sorin, Jurnalismul cultural şi de opinie, Polirom, Iaşi, 2006. Rad, Ilie (coord.), Documentarea în jurnalism, Tritonic, București, 2011 Tănase, Ionuţ, Dinamica activității de lobby în România, EIKON, Cluj-Napoca, 2014 Zeca-Buzura, Daniela, Jurnalismul de televiziune, Polirom, Iaşi, 2005. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti în domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Seminar/laborator Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final 80%

Participarea activă la seminar Referat 10% Promovarea verificării pe parcurs Test 10%

10.5 Standard minim de performanţă Referat; Evaluare pe parcurs

Data completării: Semnătura titularului de seminar,


FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii MASTERAT 1.6.Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Migraţie şi dezvoltare internațională 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 42 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 24 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 10 Examinări 4 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 108 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sala de curs va fi dotată cu videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C2 Utilizarea metodologiilor de analiză a unor situaţii existente pe plan internaţional şi schimbarea percepţiei publice a unui grup social, profesional cu privire la posibilitatea de implicare în rezolvarea situaţiei respective C2.8 Însuşirea metodelor, instrumentelor şi tehnicilor de analiză a numărului şi structurilor unei populaţii, a evoluţiei în timp a fenomenelor şi proceselor demografice în strânsă legătură cu cele social-economice, cu accent pe cele care determină nivelul de trai al unei comunităţi umane C2.9 Utilizarea adecvată a metodele folosite pentru realizarea unor proiecte internaţionale în domeniul populaţiei C5 Utilizarea adecvată a instrumentelor, metodelor şi tehnicilor specifice jurnalismului, brandingului, advocacy, lobby-ului şi PR-ului internaţional şi aplicarea acestora într-un context internaţional C5.6 Analiza şi evaluarea rezultatelor unui proiect internaţional în domeniul populaţiei

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei - Însuşirea metodelor, instrumentelor şi tehnicilor de analiză a numărului şi structurilor unei populaţii, a evoluţiei

în timp a fenomenelor şi proceselor demografice în strânsă legătură cu cele social-economice, cu accent pe cele care determină nivelul de trai al unei comunităţi umane - Cursul propune o revizuire a principalelor concepte cu care se operează în aceste domenii pentru o buna adaptare la noile contexte sociale de azi

7.2 Obiectivele specifice - Înţelegerea metodelor şi tehnicile de cercetare folosite în analiza fenomenelor demografice - Utilizarea corectă a metodelor şi tehnicilor de cercetare în în analiza migraţiei internaţionale - Să înţeleagă legătura dintre migraţie şi dezvoltarea internaţională - Să utilizeze adecvat metodele şi tehnicile de cercetare în realizarea unor proiecte de dezvoltare

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Obiectul şi sursele informaţionale ale demografiei Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului 2. Mortalitatea – aspecte tehnice. Starea şi evoluţia fenomenului

Variabilitatea mortalităţii pe Glob Inegalitatea între sexe

Inegalitatea între categorii socio-profesionale sau de status social


3. Nupţialitatea şi divorţialitatea: Căsătoria - o instituţie cu viitor incert Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului 4. Fertilitatea – aspecte tehnice. Starea şi evoluţia fenomenului - trecerea de la fertilitatea naturală la cea dirijată


5. Structura populaţiei pe vârste, sexe şi stare civilă. Îmbătrânirea demografică şi fenomenele demo-economice de dependenţă


6. Consecinţele schimbării structurii pe vârste a populaţiilor Efectele îmbătrânirii asupra sistemelor de pensii Efectele îmbătrânirii asupra sistemelor de asigurări de sănătate

Alte consecinţe sociale


7. Elemente de analiză a dinamicii populaţiei Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului 8. Modele de evoluţie a populaţiilor Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului 9. Migraţia ca factor de creştere a populaţiei - evenimentele şi fenomenul Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului 10. Efectele migraţiei

Efectele demografice ale migraţiei Efecte economico-sociale ale migraţiei


11. Studiul fenomenelor demografice în contextul dezvoltării regionale Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului 12. Studiul fenomenelor demografice în contextul dezvoltării regionale Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului 13. Indicatorii analizei demografice. Analiza cantitativă a datelor demografice la nivel internaţional


14. Creştere demografică şi prosperitate economică Brainstorming, expunere, conversaţie Utilizarea videoproiectorului Bibliografie ANGHEL, Remus Gabriel, HORVÁTH, István, Sociologia migraţiei: teorii şi studii de caz româneşti, Editura Polirom, Iaşi, 2009 BACCI, Massimo Livi, Populaţia în istoria Europei, Editura Polirom, Iaşi, 2003 BASARABĂ, Adrian, Analiză statistică şi interpretarea datelor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2003 HAUPT, Arthur, KANE, Thomas, Populaţia: definiţii şi indicatori, varianta în limba română Puşcaşu, Traian, Alpha MDN, Buzău, 2006 JABA, Elisabeta, Analiza statistică cu SPSS sub Windows, Editura Polirom, Iaşi, 2004 MIHĂESCU, Constanţa, Populaţie şi ocupare. Trecut. Prezent. Viitor, Editura Economica, Bucureşti, 2001 MUREŞAN, Cornelia, Evoluţia demografică a României, Presa Universitară Clujeană, 1999 ROTARIU, Traian, Demografie şi sociologia populaţiei. Fenomene demografice, Editura Polirom, Iaşi, 2003 ROTARIU, Traian, Demografie şi sociologia populaţiei. Structuri şi procese demografice, Editura Polirom, Iaşi, 2009 TREBICI, Vladimir, Demografie - excerpta et selecta, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996 de VAUS, David, Analyzing Social Science Data, Sage Publications, London, Thousand Oaks, New Delhi, 2002 ZAMFIR, Cătălin, VLĂSCEANU, Lazăr (coordonatori), Dicţionar de sociologie, Editura Babel, Bucureşti, 1998

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

1. Seminar introductiv Conversaţia, expunerea Cadrul didactic comunică cerinţele seminarului, metodele de evaluare şi temele ce urmează a fi discutate

2. Studiu de caz: migraţie şi dezvoltare în America Latină şi de Nord Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


3.Studiu de caz: migraţie şi dezvoltare în Asia şi Australia Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


4. Studiu de caz: migraţie şi dezvoltare în Africa Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


5. Studiu de caz: migraţie şi dezvoltare în Europa şi Orientul Mijlociu Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


6. Educaţia şi comunicarea interculturală Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


7. Migraţia transnaţională ca imobilitate relativă într-o lume globalizată Phillips 6-6, brainstorming, conversaţia, expunerea, studiul de caz.


Bibliografie BRETTELL, C. B., & HOLLIFIELD, J. F. (Eds.). (2014). Migration theory: Talking across disciplines. Routledge. CASTLES, S., DE HAAS, H., & MILLER, M. J. (2014). The Age of Migration, Fifth Edition: International Population Movements in the Modern World. Guilford Press ESPING-ANDERSEN, G. (2013). The Three Worlds of Welfare Capitalism. John Wiley & Sons. LEE, R. (2011). The outlook for population growth. Science, 333(6042), 569-573 PORTES, A., & WALTON, J. (2013). Labor, Class, and the International System. Elsevier


Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti în domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final (probă orală) 80% 10.5 Seminar/laborator Participarea la dezbaterile temelor de


20%

10.6 Standard minim de performanţă Înţelegerea noţiunilor şi regulilor de operare folosite

Realizarea proiectelor Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura director de departament

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii MASTERAT

1.6.Programul de studii/Calificarea COMUNICARE INTERNAŢIONALĂ ŞI DIPLOMAŢIE PUBLICĂ

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Modele şi teorii ale comunicării de masă 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 42 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 32 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 42 Tutoriat 10 Examinări 7 Alte activităţi: Elaborare portofoliu de activităţi practice. - 3.7 Total ore studiu individual 133 3.9 Total ore pe semestru 175 3.10 Număr de credite 7 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe




Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Utilizarea fundamentelor teoriilor jurnalismului, comunicării şi relaţiilor publice în studiul proceselor internaţionale şi a rolului diplomaţiei publice în influenţarea acestor procese C1.1 Identificarea instrumentelor specifice jurnalismului şi comunicării internaţionale ce sunt incluse diplomaţiei publice C1.2 Interpretarea şi explicarea interdisciplinară a evenimentelor, limbajului şi proceselor internaţionale, cu mijloacele oferite de discipline complementare diplomaţiei publice C2 Utilizarea metodologiilor de analiză a unor situaţii existente pe plan internaţional şi schimbarea percepţiei publice a unui grup social, profesional cu privire la posibilitatea de implicare în rezolvarea situaţiei respective C2.3 Identificarea metodelor eficiente de comunicare ale punctelor forte ale unei ţări, multinaţionale, ONG, companii C2.4 Identificarea discursurilor publice (politice, sociale, profesionale, mediatice), a formelor de comunicare şi a posibilităţii de nuanţare a acestora conform intereselor unei ţări, organizaţii C3 Identificarea surselor de informare în relaţiile internaţionale şi gestionarea lor cu mijloacele jurnalistice şi cele ale comunicării internaţionale C3.4 Aplicarea contextualizată la diferite evenimente de diplomaţie publică a criteriilor, metodelor şi modelelor standard de evaluare folosite în managementul informaţiilor C3.5 Elaborarea şi implementarea unor acţiuni de advocacy

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1 Abordarea în mod realist - cu argumentare atât teoretică, cât şi practică - a unor situaţii-problemă cu grad ridicat de complexitate, în vederea soluţionării eficiente şi deontologice a acestora folosind eficient informaţiile acumulate şi resursele umane disponibile

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei dobândirea de către masteranzi a unei înţelegeri critice şi comprehensive a fenomenelor şi

proceselor sociale circumscrise comunicării de masă şi opiniei publice; 7.2 Obiectivele specifice definirea, relaţionarea şi utilizarea corectă a principalelor concepte specifice teoriilor asupra

comunicării de masă; înţelegerea dinamicii proceselor de formare şi schimbare a opiniei publice, ca efect al

comunicării de masă; însuşirea de către masteranzi a aparatului teoretic şi metodologic de analiză a comunicării de

masă.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1.Etape ale dezvoltării comunicării de masă. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Se utilizează suportul de curs postat pe platforma

Blackboard si bibliografia 2.Scurtă istorie a dinamicii modelelor comunicării. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem 3.Mijloacele de comunicare de masă ca sisteme sociale. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem 4.Mass-media şi societatea. Mijloacele de comunicare, agenţi ai socializării. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem 5.Structură şi funcţie în analiza sistemelor mass-media. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem 6.Funcţii şi disfuncţii ale mass-media contemporane. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem 7.Efectele comunicării de masă. Paradigma efectelor limitate şi paradigma efectelor puternice în studiul comunicării de masă.

Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem

8.Efectele mass-media asupra indivizilor, culturii şi societăţii.. Societatea de masă şi industriile culturale.


9.Teorii ale efectelor puternice ale mass-media. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem 10.Teoriile influenţei selective a mass-media. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem 11.Construcţia realităţii sociale prin mesajele mass-mediate. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem 12.Teorii ale dependenţei de sistemul mass-media. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem 13.Noile sisteme mass-media. Sisteme de comunicare interactivă şi efectele lor sociale.


14.Dinamica opiniei publice, ca efect al comunicării de masă. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem Bibliografie Bibliografie obligatorie: Melvin L. DeFleur, Sandra Ball-Rokeach (1998), Teorii ale comunicării de masă, Ed. Polirom, Iaşi. Denis McQuail si Sven Windahl (2010), Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă, comunicare.ro. Severin, W., Tankard, J.W. Jr., (2004), Perspective asupra teoriilor comunicării de masă, Ed. Polirom, Iaşi; Chelcea, S., (2000), Sociologia opiniei publice, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”-SNSPA, Bucureşti –Donsbach, W., Traugott, M. (2008), The SAGE Handbook of Public Opinion Research, Sage Publications; Drăgan, I., (1980), Opinia publică, comunicarea de masă şi propaganda, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti Bibliografie facultativă : McQuail’s Reader in Mass Communication Theory, (2002), SAGE Publications; Berelson, B., Janowitz, M., (1966), Public Opinion and Communication”, The Free Press NY; Boudon, Raymond (coord.), Tratat de Sociologie (coord. Raymond Boudon), (1997), Ed. Humanitas; Herbst, G., O’Keefe, Shapiro, (1999), Public Opinion, Westview Press; Hogg, M.A., Abrams, D., (1988), Social Identification: A Social Psychology of Intergroup Relations and Group Processes, Routledge; Jowett, G.S., O’Donnell V., (1999), Propaganda and Persuasion, Sage Publication; Kapferer, J.N. (1997), Căile persuasiunii - Modul de influenţare a comportamentelor prin comunicare şi publicitate, Editura INI, Bucureşti; Zaller, J. L. (1992), The Nature and Origins of Mass Opinion, Cambridge University Press.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1.Scurt istoric al dezvoltării mass-media. 2.Modele clasice de analiză a comunicării. Aplicaţii ale modelului lui H. Lasswell în studiul comunicării.

Dezbateri, proiecte, rapoarte de cercetare. Se recomandă suportul de curs şi bibliografia.

3.Efectele pe termen scurt ale comunicării de masă asupra indivizilor . Aplicaţii ale teoriilor glonţului magic şi injecţiei hipodermice.


4.Efecte sociale ale mass-media. Aplicaţii ale teoriilor spiralei tăcerii şi agenda setting.


5.Aplicaţii ale teoriei utilizărilor şi gratificaţiilor. Dezbateri, proiecte, rapoarte de cercetare. Se recomandă suportul de curs şi

bibliografia. 6.Utilizarea comunicării pentru influenţarea opiniilor, atitudinilor şi comportamentelor.


7.Noile tehnologii de comunicare şi convergenţa mass-media. Societatea informaţională.


Bibliografie Bibliografie obligatorie: Melvin L. DeFleur, Sandra Ball-Rokeach (1998), Teorii ale comunicării de masă, Ed. Polirom, Iaşi. Denis McQuail si Sven Windahl (2010), Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă, comunicare.ro. Severin, W., Tankard, J.W. Jr., (2004), Perspective asupra teoriilor comunicării de masă, Ed. Polirom, Iaşi; Chelcea, S., (2000), Sociologia opiniei publice, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”-SNSPA, Bucureşti –Donsbach, W., Traugott, M. (2008), The SAGE Handbook of Public Opinion Research, Sage Publications; Drăgan, I., (1980), Opinia publică, comunicarea de masă şi propaganda, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti Bibliografie facultativă : McQuail’s Reader in Mass Communication Theory, (2002), SAGE Publications; Berelson, B., Janowitz, M., (1966), Public Opinion and Communication”, The Free Press NY; Boudon, Raymond (coord.), Tratat de Sociologie (coord. Raymond Boudon), (1997), Ed. Humanitas; Herbst, G., O’Keefe, Shapiro, (1999), Public Opinion, Westview Press; Hogg, M.A., Abrams, D., (1988), Social Identification: A Social Psychology of Intergroup Relations and Group Processes, Routledge; Jowett, G.S., O’Donnell V., (1999), Propaganda and Persuasion, Sage Publication; Kapferer, J.N. (1997), Căile persuasiunii - Modul de influenţare a comportamentelor prin comunicare şi publicitate, Editura INI, Bucureşti; Zaller, J. L. (1992), The Nature and Origins of Mass Opinion, Cambridge University Press.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Dezvoltarea următoarelor direcţii de pregătire a masteranzilor, în acord cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi: Cunoaşterea teoriilor, modelelor, conceptelor specifice disciplinei; Capacitatea de a analiza situaţii şi de a comunica eficient şi adecvat conţinuturi; Capacitatea de a utiliza concepte şi modele din aria teoretică a comunicării mass-media. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final (probă orală) 80% 10.5 Seminar/laborator Participarea la dezbaterile temelor de

seminarii Evaluare pe parcurs (elaborarea portofoliului de activităţi practice)

20%

10.6 Standard minim de performanţă Elaborarea şi prezentarea portofoliului de activităţi practice realizate pe parcursul semestrului, promovarea examenului scris. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura director de departament

Documents

UNIVERSITATEA SPIRU HARET · C1.5 Elaborarea unor proiecte de diplomaţie publică folosind experienţa acumulată, dar mai ales informaţiile acumulate din mediul internaţional: