11. Din cine sunt formate formele celor 4 clase de mostenitori legali si care sunt caracterele juridice ale dreptului succesoral ale mostenitorilor din fiecare clasa. 1. Clasa I de moştenitori legali (descendenţii defunctului) Prin descendenţi se înţeleg „copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la nesfârşit”, fără deosebire de sex şi indiferent dacă sunt din aceeaşi căsătorie sau din căsătorii diferite (art. 975 alin.C. civ.). Copiii defunctului şi urmaşii acestora din afara căsătoriei fac de asemenea parte din clasa I de moştenitori legali, cu condiţia ca filiaţia să fie stabilită potrivit legii. Din clasa I mai fac parte şi copiii adoptaţi. Prin adopţie, adoptatul şi descendenţii săi dobândesc aceleaşi drepturi pe care le are copilul din căsătorie. După efectele produse, adopţia poate fi: cu efecte depline sau cu efecte restrânse. Potrivit art. 451 şi urm. C. civ., adopţia este asimilată în totalitate rudeniei fireşti şi deci, în actuala reglementare, adopţia nu mai poate fi decât cu efecte depline. Adopţia cu efecte restrânse pg. 20 rămâne însă în actualitate (cel puţin în materia dreptului de moştenire), întrucât actele juridice încheiate în regimul juridic anterior rămân valabile(tempus regit actum). În funcţie de felul adopţiei (cu efecte depline sau restrânse),vor fi diferenţiate şi drepturile la moştenire. a) Dacă moştenirea este lăsată de adoptator, adoptatul şi descendenţii săi pot veni la moştenire, indiferent de felul adopţiei. Dacă cel care lasă moştenirea nu este adoptatorul, ci o altă rudă a acestuia,adoptatul va avea vocaţie succesorală la moştenirea respectivă numai dacă adopţia a fost făcută cu efecte depline (deoarece numai în această situaţie adoptatul devine rudă atât cu adoptatorul său, cât şi cu rudele acestuia din urmă – art. 451 C. civ.). b) Dacă persoana care lasă moştenirea a fost o rudă firească a adoptatului, acesta din urmă: – nu poate veni la moştenire, dacă adopţia sa a fost încheiată cu efecte depline (deoarece legăturile adoptatului cu rudele fireşti încetează în acest caz); – poate veni la moştenire în cazul adopţiei cu efecte restrânse,întrucât adoptatul păstrează legăturile de rudenie cu familia firească,astfel că el şi descendenţii lui vor avea vocaţie succesorală faţă de ascendenţii lor fireşti. De menţionat că, în toate cazurile, adopţia este valabilă şi va produce efecte juridice numai dacă a fost făcută în scopul şi cu finalitatea prevăzută de lege B. Caracterele juridice ale drepturilor descendenţilor. Din dispoziţiile Codului civil rezultă că drepturile succesorale ale descendenţilor au următoarele caractere juridice: – descendenţii pot veni la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare (art. 965 C. civ.); – descendenţii sunt moştenitori rezervatari, adică ei beneficiază,în puterea legii, de o parte din moştenire, denumită rezervă, cu privire la care, sub sancţiunea reducţiunii, autorul nu poate dispune prin liberalităţi inter vivos sau mortis causa (art. 1087 C. civ.); – descendenţii sunt moştenitori sezinari; ei au „stăpânirea de fapt asupra patrimoniului succesoral”, chiar înainte de eliberarea certificatului de moştenitor şi fără vreo formalitate; pe lângă stăpânirea de fapt a patrimoniului succesoral, sezina conferă moştenitorilor sesizari şi dreptul de a administra patrimoniul succesoral şi de a exercita drepturile şi acţiunile defunctului (art. 1125-1126 C. civ.) – descendenţii sunt obligaţi să raporteze donaţiile, adică sunt ţinuţi să readucă la masa succesorală bunurile pe care le-au primit cu titlu de donaţie1 de la cel care lasă moştenirea (art. 1146 alin. 1C. civ.). 2. Clasa a II-a de moştenitori legali (ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi) Dacă defunctul nu are descendenţi sau cei existenţi „nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni” sau nu vor să vină la moştenire, legea cheamă la succesiune rudele care fac parte din clasa a II-a de moştenitori legali (art. 976 alin. 1 C. civ.). Clasa a II-a de moştenitori legali este clasa mixtă, a ascendenţilor privilegiaţi şi a colateralilor privilegiaţi (ei se numesc privilegiaţi deoarece înlătură de la moştenire pe ceilalţi

ascendenţi şi colaterali, denumiţi ordinari, care fac parte din clase de moştenitori subsecvente). Clasa a II-a este mixtă, întrucât cuprinde două categorii de rude,ceea ce determină ca studierea problemelor legate de ascendenţii privilegiaţi să se facă separat de cele privind colateralii privilegiaţi. A. Ascendenţii privilegiaţi. Ascendenţii privilegiaţi sunt părinţii defunctului (tatăl şi mama) din căsătorie, din afara căsătoriei şi din adopţie. Drepturile succesorale ale părinţilor din căsătorie şi din afara căsătoriei sunt prevăzute expres de art. 976 şi urm. C. civ. pg. 21 a). Filiaţia faţă de mamă şi faţă de tată. Potrivit art. 408 C. civ., filiaţia faţă de mamă rezultă din faptul naşterii. Ea se poate stabili şi prin recunoaştere sau prin hotărâre judecătorească. Filiaţia faţă de tatăl din căsătorie se stabileşte prin efectul prezumţiei de paternitate. Filiaţia faţă de tatăl din afara căsătoriei se stabileşte prin recunoaştere sau prin hotărâre judecătorească (art. 408 alin. 3 C. civ.). Paternitatea se prezumă dacă se dovedeşte că pretinsul tată a convieţuit cu mama copilului în perioada timpului legal al concepţiunii(art. 426 alin. 1 C. civ.). b). Vocaţia succesorală a părinţilor fireşti în cazul adopţiei. În cazul adopţiei cu efecte depline, părinţii fireşti ai celui adoptat pierd orice vocaţie succesorală la moştenirea copilului adoptat, întrucât raporturile de rudenie dintre ei încetează. În cazul în care unul dintre soţi adoptă cu efecte depline copilul firesc al celuilalt soţ, legăturile de rudenie dintre copil şi părintele său firesc (care este soţul adoptatorului cu efecte depline) se menţin şi, în consecinţă, acesta din urmă păstrează vocaţia succesorală la moştenirea copilului. Dacă însă adopţia este cu efecte restrânse, vocaţia succesorală a ambilor părinţi fireşti se menţine, indiferent dacă adoptatorul este sau nu soţul unuia dintre părinţii fireşti. c). Vocaţia succesorală a adoptatorului. În cazul adopţiei cu efecte depline, situaţie în care adoptatul devine rudă cu adoptatorul şi rudele acestuia, vocaţia succesorală a celui din urmă nu este pusă la îndoială. Apreciem că adoptatorul are vocaţie succesorală la moştenirea lăsată de adoptat şi în cazul adopţiei cu efecte restrânse, deoarece înprivinţa raporturilor de rudenie dintre adoptator şi adoptat nu există deosebire între felurile adopţiei. d). Caracterele juridice ale dreptului la moştenire al ascendenţilor privilegiaţi. Din dispoziţiile Codului civil rezultă următoarele caractere juridice: – ascendenţii privilegiaţi pot veni la moştenire numai în nume propriu, nu şi prin reprezentare; – ascendenţii privilegiaţi sunt moştenitori rezervatari; – ascendenţii privilegiaţi sunt moştenitori sezinari. e). Împărţeala moştenirii între ascendenţii privilegiaţi (şi între aceştia şi colateralii privilegiaţi). Întinderea drepturilor succesorale ale ascendenţilor privilegiaţi diferă după cum ascendenţii privilegiaţi vin singuri la moştenire sau în concurs cu colateralii privilegiaţi. Dacă la moştenire sunt chemaţi numai ascendenţii privilegiaţi ai defunctului (tatăl şi mama acestuia), moştenirea se împarte întotdeauna în mod egal, în funcţie de numărul acestora (art. 980 C. civ.). Precizăm că, în cazul adopţiei cu efecte restrânse, adoptatorul vine la moştenire alături de părinţii fireşti (care sunt în viaţă la data deschiderii moştenirii). Deci moştenirea se va împărţi în două, trei sau patru părţi. Potrivit art. 978 C. civ., dacă ascendenţii privilegiaţi vin la moştenire în concurs cu colateralii privilegiaţi, întinderea drepturilor ascendenţilor se stabileşte astfel: – când există un singur părinte, el va primi 1/4 din moştenire,restul de 3/4 revenind colateralilor privilegiaţi; – când trăiesc ambii părinţi, vor culege 1/2 din moştenire (câte1/4 fiecare), cealaltă jumătate revenind colateralilor privilegiaţi(art. 978 lit. a C. civ.); – când la moştenire vin părinţii fireşti alături de adoptator (în cazul adopţiei cu efecte restrânse), ei împreună vor culege tot 1/2 din moştenire, pe care o vor împărţi în mod egal, iar restul de 1/2 va fi culeasă de colateralii privilegiaţi. pg. 22 Dacă alături de clasa a II-a de

moştenitori este chemat şi soţul supravieţuitor al defunctului, cota ce i se cuvine acestuia este de 1/3sau 1/2 (după caz). B. Colateralii privilegiaţi. Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii acestora până la gradul al IV-lea inclusiv (nepoţi şi strănepoţi de frate/soră). Fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii acestora pot fi din căsătorie (aceeaşi căsătorie sau căsătorii diferite), din afara căsătoriei sau din adopţia cu efecte depline. De precizat că, în cazul adopţiei cu efecte restrânse, adoptatul şi descendenţii lui nu devin rudă cu rudele adoptatorului şi, prin urmare, nici cu descendenţii săi. De exemplu, dacă soţii au doi copii şi adoptă cu efecte restrânse un al treilea copil, acesta din urmă nu devine frate cu copiii din filiaţia firească, astfel că, în cazul în care unul dintre copiii fireşti moare, moştenirea va fi culeasă numai de fratele său din filiaţia firească. Dacă adoptatul ar muri mai întâi, niciunul dintre copiii din filiaţia firească a adoptatorilor nu va avea vocaţie în calitate de frate/soră la moştenirea adoptatului. a). Împărţeala moştenirii între colateralii privilegiaţi. În acest caz, situaţia este diferită după cum rudele colaterale din clasa a II-a vin la moştenire „singure” sau în concurs cu ascendenţii privilegiaţi.Astfel: – când vin singuri, colateralii privilegiaţi culeg întreaga moştenire; – dacă vin în concurs cu ascendenţii privilegiaţi, colateralii privilegiaţi vor primi 3/4 din moştenire în concurs cu un singur părinte sau 1/2 în concurs cu doi (sau mai mulţi) părinţi ai defunctului; – când la moştenire vine şi soţul supravieţuitor al defunctului,cota-parte cuvenită acestuia va fi defalcată mai întâi. Moştenirea ce se cuvine colateralilor privilegiaţi se împarte „în mod egal” între fraţii şi surorile defunctului („pe capete” – art. 981 alin. 1 C. civ.). Asemănător se împarte moştenirea şi între descendenţii din fraţi şi surori, când vin la moştenire în nume propriu. Dacă însă descendenţii din fraţi şi surori vin la moştenire prin reprezentare, chiardacă sunt de grad egal, împărţeala se face pe tulpini şi subtulpini(art. 981 alin. 2 C. civ.). b). Împărţeala pe linii. În cazul în care „colateralii privilegiaţi sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite, moştenirea sau partea din moştenire ce li se cuvine se împarte, în mod egal, între linia maternă şi cea paternă” (art. 981 alin. 3 C. civ.). Din dispoziţiile de mai sus, rezultă că în cazul în care fraţii şi surorile defunctului nu sunt din aceiaşi părinţi (ci din părinţi diferiţi),împărţeala moştenirii se face pe linii, cotele fraţilor şi surorilor fiind diferite. Împărţeala pe linii constituie o excepţie de la principiul potrivit căruia, în cadrul aceleiaşi clase, rudele de grad egal moştenesc în părţi egale. Precizăm că, atunci când fraţii şi surorile defunctului sunt din părinţi diferiţi, ei se împart în trei categorii: – fraţi buni (primari), adică fraţi cu defunctul şi după tată şi după mamă, indiferent dacă sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei sau din adopţia cu efecte depline făcută de ambii soţi; – fraţi consangvini (consângeni), adică fraţi cu defunctul numai după tată, indiferent dacă sunt din căsătorii deosebite, din afara căsătoriei sau din adopţia cu efecte depline făcută numai de tată; – fraţi uterini, adică fraţi cu defunctul numai după mamă,indiferent dacă provin din căsătorii diferite, din afara căsătoriei sau din adopţia cu efecte depline (făcută numai de mamă). Ca regulă, atunci când la moştenire vin fraţi sau surori ce fac parte dintr-o singură categorie (sau din aceeaşi căsătorie), drepturile lor succesorale vor fi egale. pg. 23 Dacă la moştenirea defunctului vin fraţi din căsătorii diferite,moştenirea se va împărţi pe linii şi, drept consecinţă, fraţii buni vor lua o parte mai mare decât fraţii consangvini sau uterini (art. 981alin. 4 C. civ.). Potrivit art. 981 C. civ., împărţeala pe linii se face în felul următor: moştenirea lăsată de fratele decedat se împarte în două linii, linia paternă şi linia maternă. Fraţii buni vin la moştenire în ambele linii, cei consangvini numai în linia paternă, iar cei uterini numai în linia maternă. De precizat că art. 981 alin.

3 C. civ. vizează, atât ipoteza în care colateralii privilegiaţi vin în concurs cu ascendenţii privilegiaţi,dar şi pe aceea când moştenirea se împarte numai între colaterali privilegiaţi(şi aceştia sunt „pe linii colaterale diferite”). Regula împărţelii pe linii se aplică şi în situaţia în care descendenţii din fraţi şi surori vin la moştenire prin reprezentare sau prin valorificarea unui drept succesoral propriu. c). Caracterele juridice ale dreptului la moştenire al colateralilor privilegiaţi. Din dispoziţiile Codului civil rezultă următoarele caractere juridice: – colateralii privilegiaţi pot veni la moştenire numai în nume propriu; în schimb, descendenţii lor pot veni la moştenire şi prin reprezentare; – colateralii privilegiaţi nu sunt moştenitori rezervatari; – colateralii privilegiaţi nu sunt sezinari; – colateralii privilegiaţi nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor. 3. Clasa a III-a de moştenitori legali (ascendenţii ordinari) În situaţia în care defunctul nu are moştenitori din primele două clase sau cei existenţi nu pot (din cauza nedemnităţii sau din cauza exheredării) sau nu vor să vină la moştenire (renunţând la ea),legea cheamă la moştenire ascendenţii ordinari, adică „rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului” de gradul doi, trei ş.a. (alţii decât părinţii – art. 982 alin. 1 C. civ.). Ascendenţii ordinari sunt bunicii, străbunicii etc. (fără limită în grad). Ascendenţii ordinari pot fi din căsătorie sau, în cazul adopţiei cu efecte depline, din rudenia civilă rezultat al adopţiei. Dacă însă cel care lasă moştenirea a fost adoptat cu efecte restrânse, ascendenţii ordinari se vor recruta dintre rudele sale fireşti. a). Împărţeala moştenirii între ascendenţii ordinari. Potrivit art. 982 alin. 3 C. civ., bunicii, străbunicii etc. sunt chemaţi la moştenire în ordinea gradelor de rudenie (în baza principiului proximităţii gradului de rudenie), astfel că bunicii (rude de gradul al II-lea) înlătură de la moştenire pe străbunici (rude de gradul al III-lea) etc. Între ascendenţii ordinari de grad egal chemaţi la moştenire se aplică principiul egalităţii (art. 982 alin. 5 C. civ.). Dacă, alături de ascendenţii ordinari, la moştenire este chemat şi soţul supravieţuitor al defunctului cota ce i se cuvine acestuia este de 3/4 din moştenire (iar ascendenţilor ordinari le revine 1/4 din moştenire – art. 972 alin. 1 lit. d C. civ.). b). Caracterele juridice ale dreptului la moştenire al ascendenţilor ordinari. Din dispoziţiile Codului civil rezultă următoarele caractere juridice: – ascendenţii ordinari pot veni la moştenire numai în nume propriu (nu şi prin reprezentare); – ascendenţii ordinari nu sunt moştenitori rezervatari; – ascendenţii ordinari sunt moştenitori sezinari (fiind rude în linie directă). 4. Clasa a IV-a de moştenitori legali (colateralii ordinari) Colateralii ordinari sunt: unchii şi mătuşile, verii primari şi fraţii sau surorile bunicilor defunctului (unchiul mare). Dacă defunctul nu are moştenitori din primele trei clase sau cei existenţi nu pot sau nu vor să vină la moştenire, legea cheamă la moştenire pe colateralii ordinari, adică „rudele colaterale ale pg. 24 defunctului până la gradul al patrulea inclusiv” care nu sunt fraţi sau surori ori descendenţi ai acestora (art. 983 alin. 1 C. civ.). Colateralii ordinari pot fi din căsătorie, din afara căsătoriei sau, în cazul adopţiei cu efecte depline, din rudenia civilă rezultat al adopţiei. a). Împărţeala moştenirii între colateralii ordinari. Potrivit art. 983 alin. 3 C. civ., colateralii ordinari sunt chemaţi la moştenire în ordinea gradelor de rudenie, astfel: unchii şi mătuşile (rude de gradul al III-lea) înlătură de la moştenire pe verii primari şi fratele sau sora bunicilor defunctului (rude de gradul al IV-lea). Între colateralii ordinari de grad egal chemaţi la moştenire se aplică principiul egalităţii (art. 983 alin. 5 C. civ.). Astfel, dacă nu există unchi sau mătuşi, verii primari şi unchiul mare împart moştenirea în mod egal. Dacă la moştenire, alături de colateralii ordinari, este chemat şi soţul supravieţuitor al defunctului, cota ce i se cuvine acestuia este de 3/4 din moştenire (iar

restul de 1/4 se împarte între colateralii ordinari,potrivit celor două principii arătate mai sus). b). Caracterele juridice ale dreptului la moştenire al colateralilor ordinari. Din dispoziţiile legale rezultă următoarele caractere juridice: – colateralii ordinari pot veni la moştenire numai în nume propriu (nu şi prin reprezentare); – colateralii ordinari nu sunt moştenitori rezervatari; – colateralii ordinari nu sunt moştenitori sezinari; – colateralii ordinari nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor