Andrei Stanica - Comunicare Stiintei - dec2010

MASS MEDIA ȘI ȘTIINȚA - povestea fără de sfârșit a

neînțelegerilor dintre oamenii de știință și jurnaliști -

– acum cu aplicații la știința și managementul apei

Dr. Adrian Stănică-Director Științific – Institutul Național pentru Geologie și

Geoecologie Marină – GeoEcoMar și jurnalist științific (colaborator Dilema Veche)

Ce comunică cercetătorii?

Rezultatele cercetărilor Idei, planuri de studii și proiecte Concluzii și recomandări (aproape

totdeauna parțiale) DAR ȘI

– Dificultățile muncii depuse– Principiul fundamental al incertitudinii

Ce dorește Mass Media?

Știri și subiecte cât mai ”fierbinți” /

Titluri atractive

Ce prezintă Mass Media?(aplicație la studiul și managementul apei)

(Imagini Reuters– accidentele Amoco Cadiz și Prestige)

(Imagini BBC World Service – inundații în România, 2005, 2006)

Pe scurt: drame, tragedii și mizerie umană

Destul de rar – povești de succes

DE CE? (sunt jurnaliștii idioți?) Jurnalistul are nevoie de:

– Știri ”semnificative” (ca să poată răspunde la întrebarea ”... și pe cine interesează”)

– Știri clare în timp scurt De regulă are la dispoziție puțin timp pentru

pregătirea unui material înainte de transmiterea acestuia în eter

Tot de regulă are și mai puțin timp ca să își planifice, realiza și edita interviuri

– Răspunsuri clare, DA sau NU atunci când analizează cauzele unei probleme (pentru un jurnalist incertitudinea trebuie evitată pe cât posibil)

REZULTATUL = ÎN GENERAL O PROASTĂ

COMUNICARE ȘI LIPSĂ DE ÎNȚELEGERE RECIPROCĂ DIN

AMBELE DIRECȚII

TREBUIE S[ COMUNICE CERCETĂTORII CU MASS MEDIA?

DA

Mass media este singurul mod prin care cercetătorii pot:

- comunica rezultatele către marele public- promova, sprijini și dezvolta interesele de

cercetare- fi ”utili” societății pe termen scurt

(oferirea de modele alternative)

CUM?IMPORTANT DE REȚINUT CA ORICE PROIECT

DE CERCETARE BUN POATE DEVENI UN SUBIECT DE PRESĂ ATRĂGĂTOR DACĂ:

Povestea e scurtă, clară și spusă în cuvinte simple Începutul poveștii e atrăgător și captează atenția Rezultatele sunt prezentate NU detaliat ci focalizat

mai ales pe semnificația / impactul asupra publicului (trebuie mereu răspuns la întrebarea ”cui îi pasă”?)

Povestea e repetată cu răbdare de mai multe ori și pe mai multe canale (cel puțin la început)

ȘI CE DACĂ NU EXISTĂ O BUNĂ COMUNICARE?

= “In Europe cows earn 7 times more money than scientists” – Tony Blair, 2005

Lipsă de interes din partea populației (cu reflectarea inclusiv în bugetul de stat dedicat cercetării)

Public și factori de decizie neinformați și / sau dezinformați

Proiecte și planuri de cercetare în general neaplicate

(+ cel mai probabil – și mai multe știri proaste)

CONCLUZII (idei pentru cercetători pentru o mai bună comunicare) - 1

Limbajul – pe cât posibil obișnuit, fără jargon științific.

Sunt încurajate comparațiile clare și elocvente.

Nu uitați! Întrebările scurte au nevoie de răspunsuri cât mai scurte și clare.

Căutați răspunsuri sintetice și axate mai ales pe rezultate.

CONCLUZII (idei pentru cercetători pentru o mai bună comunicare) - 2

Prezentarea rezultatelor = include și aplicațiile practice – existente sau potențiale (știința pentru rezolvarea problemelor).

Nu uitați, contactul cu presa cere reacție rapidă! Jurnaliștii au de regulă puține ore la dispoziție între primirea unui subiect și finalizarea sa.