Stop to Shop Martie 2012

Preview:

DESCRIPTION

Stop to Shop Martie 2012

Citation preview

2 Stop to shop

Sumar

Director general

Andreea Bqnicq

andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri

Ecaterina Utali

ecaterina.utali@tycoon.com.ro

021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie

Cristian Scutelnicu

cristian.scutelnicu@tycoon.com.ro

021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef

Roxana Bichi[

Redactor:

Diana Rodan

Foto:

Valentin S., Dreamstime

Revista editat` de:

Tycoon Media Press

parte a grupului

Adresa redac]iei:

Unirea Shopping Center

Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,

Bucure[ti

Fax: 021.30.30.236

Tiraj: 10.000 exemplareCopyright: Este interzisq reproducerea oricqrui

material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq

publica]ie fqrq acordul prealabil scris al

Tycoon Media Press.

Nr. 114 - Martie 2012

�� �������������

���� � �� �����

������������ ����������������� ����

���� �����������

�������������� ��������� �

����

����

� �

��

62

10 INTERVIU

De vorb` cu Iuliana Tudor

24 FashIoN aRchITEcTURE

Incursiune \n istoria prezent`rilor de mod`

28 GENTLEMEN’s aGREEMENT

by Adina Buzatu

46 WoMEN IN sTYLE

By Fancy Couture

58 IsToRIa BIJUTERIILoR

Diamantul, Regele Bijuteriilor (III)

66 sToRY oF...

Napoleon [i Josephine

70 DEsTINa}II

Thailanda (II)

“”

Magazinul meudrag este LouisVuitton din Paris.|n primul r~nd,ador arhitectura,localizarea lui peun bulevard superbca Champs Élysées,dar [i grandoarea [ifine]ea sa.

4 Stop to shop

EditShop

Martie. Calendaristic \ncepe primvara. Martie. |l celebrm pe Mr]i[or [i aniversm Ziua Femeii.Martie. Un moment prielnic pentru shopping (cadouri, noua garderob).Cum po]i s cuprinzi toate acestea \n cteva rnduri pe care le ai ladispozi]ie \ntr-un editorial? Poate dac am dezbate \n toate pagini lerevistei … Cred c nici a[a spa]iu l nu ar fi suficient. Poe]ii au dedi-cat ruri de cerneal primverii [i femeii. Scriitorii [i istoricii au ex-plicat \n zeci de pagini semnifica]ia lui Mr]isor. Revistele de moddezbat noile colec]ii [i ofer sfaturi despre shopping-u l de sezon. Cea[ putea eu s mai scriu? |n principiu, nimic nou. {i totu[i…Pentru mine martie se rezum la ziua de 8, mai exact la momentu l \ncare \i spun mamei “La Mu l]i Ani” sau m gndesc la tot ce a \nsem-nat ea \n via]a mea. Mai mu lt dect att, \n aceast lun nu o voianiversa doar pe ea, femeia cea mai drag din via]a mea. |mi voianiversa prin]ii. Poate [i pentru c nu exist o zi dedicat lor! Ca ur-mare, fix \n acea zi am s uit de agita]ia cotidian, de multele sarcinide la job [i de orice alte gnduri care m apas. Voi \ncerca s \mirspund la o \ntrebare: [tiu, oare, s le mu l]umesc suficient celor da-torit crora exist? Pn voi gsi rspunsu l, voi cugeta asupra frazelor pline de\nv]minte ale lui Octavian Paler: “Am \nv]at c trebuie s te despar]i de cei dragi cu cuvinte caldeS-ar putea s fie u ltima oar cnd \i vezi (…)Am \nv]at c EROI sunt cei care fac ce trebuie, cnd trebuieIndiferent de consecin]e (…)Am \nv]at c oamenii la care ]ii cel mai mu lt|]i sunt lua]i prea repede ...”.

Roxana BichiRedactor {ef

Datoritã celorcãrora exist

(...) Ca urmare,fix \n acea zi ams` uit de agita]ia

cotidian`, demultele sarcinide la job [i deorice alte gân-

duri care m`apas`. Voi

\ncerca s` \mir`spund la o

\ntrebare: [tiu,oare, s` lemul]umesc

suficient celordatorit` c`rora

exist?

Film

Tat`l fantom`

Regia: Lu-

cian

Georgescu

Cu: Marcel

Iure[, Mi-

haela Sîrbu

Gen: Dram`

Premier` \nRom~nia:02.03.2012

Bel Ami

Regia: Nick Ormerod

Cu: Robert Pattinson, Uma

Thurman,

Kristin

Scott

Thomas,

Christina

Ricci

Gen: Dram`

Premier` \nRom~nia:02.03.2012

21 Jump Street

Regia: Phil Lord,

Chris Miller

Cu: Jonah

Hill, Channing

Tatum, Ice

Cube

Gen: Ac]iune

Premier` \nRom~nia:16.03.2012

Big Miracle

Regia: Ken

Kwapis

Cu: Drew Bar-

rymore, John

Krasinski

Gen: Dram`,

Romantic,

Dragoste

Premier` \n Rom~nia:16.03.2012

Mirror, Mirror

Regia: Tarsem

Singh

Cu: Lily

Collins, Sean

Bean, Julia

Roberts,

Armie Ham-

mer

Gen: Aventuri,

Comedie, Dram`, Fantastic

Premier` \n Rom~nia:16.03.2012

The Big Year

Regia: David Frankel

Cu: Jim Par-

sons, Owen

Wilson,

Rashida

Jones

Gen: Come-

die

Premier` \nRom~nia:23.03.2012

How I Spent My Summer

Vacation

Regia: Adrian

Grunberg

Cu: Mel Gibson

Gen: Ac]iune,

Dram`

Premier` \nRom~nia:23.03.2012

Dr. Seuss' The Lorax

Regia: Chris

Renaud, Kyle

Balda

Cu: Zac Efron,

Danny DeVito,

Taylor Swift

Gen:Anima]ie,

Familie

Premier` \nRom~nia:30.03.2012

Wrath of the Titans

Regia: Jonathan Liebesman

Cu: Liam Neeson, Ralph Fi-

ennes, Sam

Worthington

Gen:Ac]iune,

Aventuri

Premier` \nRom~nia:30.03.2012

Premierele lunii martie

6 Stop to shop

8 Stop to shop

nEwS – agEnda lunii

3/03ConCert

Above & beyondThe Mission prezint` Above &

Beyond, binecunoscutul trio for-mat din Tony McGuinness, PaavoSiljamaki [i Jono Grant. Cei trei auremixat piese semnate deMadonna, au c~[tigat Essential Mixof the Year 2011 [i au mixat deja \nfa]a a mai mult de un milion de oa-meni \n Rio de Janeiro - WorldTrade Plaza, ora 20:00.

“Te iubesc, femeie” este uncon cert unplugged unic, marca {te- fan B`nic` - Circul Globus, ora 19:30.

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

5/03ConCert tony mACAlpine

8,9/03ConCert {tefAn båniCå

Show-ul vrea s` prezinte cei 10ani de istorie Mandinga. Va fi orga-nizat \n dou` p`r]i: prima se va axape o prezentare video cu evolu]iatrupei [i cadre cheie din concerte,\ntrerupt` de momente LIVE; ceade-a doua va fi dedicat` prezent`riinoului concept -“Club de Mandinga”- Sala Palatului, ora 19:30.

14/03ConCert Aniver-sAr mAndinGA

Un eveniment marca HoriaBrenciu. “Fac ce-mi spune inima”este un show unde interactivi-tatea atinge cote maxime - SalaPalatului, ora 20:00.

22–24/03ConCert HoriA brenCiu

Muzic` pasional`, dans, castani-ete, emo]ii [i spirit latin. Totul \ntr-un show genial, „El principe delFLAMENCO”, creat cu o perfor-man]` artistic` des`v~r[it` - SalaPalatului, ora 19:00.

13/03ÁnGel muñoz

Lara Fabian vine pentru primaoar` la Bucure[ti, dup` ce a \nc~n tatmilioane de oameni pe toate con ti- nentele - Sala Palatului, ora 19:00.

17/03ConCertlArA fAbiAn

God Is An

Astronaut se

\ntorc pentru

un concert

\ntr-o formul`

nou`, dar cu aceea[i energie ex-

ploziv` - The Silver Church, ora 21:00.

12/03ConCert God is An

AstronAut

7/03AlessAndro sAfinA - insieme A te

Concertul face parte dinturneul de promovare a celui mairecent album al chitaristului, intitu-lat “Tony MacAlpine” - The SilverChurch, ora 19:00.

“Insieme a te” este un spectacol dedicat Zilei Femeii de unul dintre ceimai populari tenori ai lumii, dup` cum a fost descris Safina \n publica]ia“Sunday Mail” - Sala Palatului, ora 19:30.

10 Stop to shop

OPtimismul vine din interiOrul meu

IulianaTudor:

intErviu

Se spune despreunii oameni c Dumnezeu [i-a\ntins proprii lepalme, le-a fcutcu[ [i le-a oferitlor ca s se a[eze.Cel pu]in a[a ai\ndrzni s spui,dac ai ajunge s ocuno[ti pe Iu lianaTudor, un om \n ar-monie cu via]a, cudivinitatea, cu pla-nuri le [tiute numaide Dumnezeu. Nimicnu a fost \ntm -pltor [i asta aveas ne confirme [i Iu-liana Tudor: muzica,televiziunea,cstoria, copilu l.Toate au avut [i auun rost, un rost des -pre care vedetaTVR vorbe[te cuplcere [i drag.

Mo[teni]i un numerom~nesc curat: Marieta.De unde vine el?Iuliana Tudor: În zona de

unde vin (B`icoi, Prahova) estetradi]ia ca un copil s` mo[te-neasc` numele na[ilor de botez.A[a a fost [i \n cazul meu, amprimit al`turi de „Iuliana” [i nu-mele na[ei, Marieta. Dincolo deacest lucru, numele acesta [i de-rivatele sale au, peste tot \n lume,leg`tur` cu spiritualitatea. Dinacest motiv m` bucur s`-l port,dar am ales s` nu-l expun public,eu pentru telespectatori fiind,simplu, Iuliana Tudor.

Vorbi]i-ne despre loculcopil`riei dumneavoastr` lacare t~njea]i at~t de mult,locul \n care v` \ntoarce]iaproape magnetic ca \ntr-unsoi de regenerare?I.T.: Locul copil`riei mele

r`m~ne un spa]iu... de poveste.Am amintirile copil`riei de la ]ar`,cu mulsul oilor [i al vacilor, cufuga descul]` \n spatele tur mei deoi cu care bunicul pleca spre deal\n fiecare dimi nea]`, cu m`m`lig`t`iat` cu a]a... Sunt lucruri carese schimb`, de la genera]ie lagenera]ie, [i pe care probabil c`fiul meu nu le va mai percepe ast-fel. Totu[i, pentru mine, cunoa[ -te rea acelui spa]iu „de la ]ar`” a\nsemnat un fel de antrenamentin tensiv pentru a aprecia, mai t~r -ziu, tradi]iile [i folclorul rom~nesc.

Iuliana Tudor trebuie… sau,mai bine spus, de ce nu„trebuie”?I.T.: Este adev`rat, nu mi-a

pl`cut niciodat` prea tarecuv~n tul „trebuie”, pentruc` m` limiteaz`. Cu toateacestea, via]a m-a \nv`]ats`-i cunosc [i s`-i respectpe deplin sensurile. Suntlucruri pe care le fac pentruc` mi-e drag [i altele pentruc` „trebuie”... |ns` [i pe aceleale pun sub semnul lui „trebu -ie” doar pentru c` \nseam n`s` fac ce e corect [i moral!

Visa]i s` face]imagistratur`, omeserie se-rioas`, [i asta, \ntr-un fel,pentru a-i \mplini dorin]atat`lui. Cum s-a f`cut cadrumul s` vi se schimbeat~t de mult? Cum a]i ajunss` face]i televiziune p~n` laurm`?I.T.: {i televiziunea e o

meserie c~t se poate de se-rioas`! (Z~mbe[te). Deseori nefacem planuri serioase \n via]`,planuri pe care, la o anumit`etap` suntem siguri c` le vomurma negre[it. |ns`, dac` via]a

are alte pariuri cutine, le d` pestecap. Ce-i drept, uneori planurile

pe care le areDumnezeu cutine sunt maibu ne de c~t ]ile-ai pu tea tu

imagi na vre-odat`. {i

acestae s t ec a z u l

meu!

Povesti]i-nemomentul \n carea]i schimbatbiletul dePloie[ti cu unulde Bucure[ti

[i… odat` cuaceasta [i des-tinul.

I . T . :

P r a c t i c ,aces ta a fostmomen tul carea vea s` m` aba -t` de la magis-tra tu r`, c`trete le vi ziune. Eram

la un festival laTulcea. Am fostc`utat` tele-

fonic, \n gar`, cuanun] „Tudor Iu-liana este pe

intErviu

Uneori pla-nurile pe carele are Dum-

nezeu cu tinesunt mai bunedecât ]i le-aiputea tuimagina

vreodat`.

Stop to shop 11

intErviu

peron? E c`utat` de urgen]` latelefon!”. M` c`u ta ser` acas`.Nu m-au g`sit, dar au aflat undesunt. Era vorba de un concurs pecare Televiziunea Rom~n` \l orga-niza, pentru pre zen tatori. Amschimbat trenul, am schimbatbiletele. Concursul se \ncheia laora trei. Am ajuns \n gar` la oratrei f`r` 20. I-am spus unuitaximetrist „va fi cursa vie]ii tale,trebuie s` ajung la TVR, \n Pan-grati!” Eram \mbr` cat` ca pentrutren, nemachiat`. Am intrat ul-tima \n concurs [i am reu[it.

În copil`rie era]i timid` [i…tocilar`. Nu cumva tocmaiaceste calit`]i le lipsescadolescen]ilor de azi?I.T.: A fi timid [i tocilar nu

sunt, nici pe departe, calit`]i. Euaveam, mai degrab`, un soi debun sim] mo[tenit dintr-o educa -]ie s`n`toas`, pe care unii, \ntr-a -dev`r \l pot considera «ti mi di ta te».Cred c` adolescen ]ilor de azi lelipse[te o societate mai bun`!At~t! |n rest, nu sunt cu nimic maiprejos dec~t oricare adolescentdin lumea asta care vrea [i poates` fac` ceva cu via]a lui.

Cum e cu povestea sc`deriinotei la purtare? De fapt,atunci a fost [i momentul \ncare v-a]i apropiat de muzi -ca popular`…

I.T.: Se organiza un spectacolla Filarmonica din Ploie[ti. Euaveam 15 sau 16 ani. Specta-colul era g~ndit \n a[a fel \nc~t s`cuprind` mai multe genuri muzi-cale. Fiind solista corului liceuluipedagogic a trebuit s` sus]in [iun moment de folclor. Am refuzat.Am spus c` nu [tiu, nu m` \nc~n -t` prea tare nici ideea de a \mbr` -ca un costum popular… Atunciam fost ame nin ]at` cu sc`dereanotei la purtare, ceea ce, desigur,m-a f` cut s` revin asupra deciziei[i s` execut \ntocmai. {tiam unsingur c~ntec, „Bade, p`l`rie

nou`”, pe acesta l-am c~ntat. Amavut mare succes [i chiar dup`spectacol mi s-a propus s` urmezcursurile {colii Populare de Art`.

Povestea care v` leag` deso]ul dumneavoastr` mi separe la fel de interesant` [ideloc întâmpl`toare, de

12 Stop to shop

Optimismul [ipofta de via]`

vin din interiorulfiec`ruia.

Adolescen]ilorde azi le lip -

se[te o socie -tate mai bun`!

intErviu

parc`, cumva, toate lucru-rule au venit înspre dum-neavoastr` cu un rost, unsens prestabilit. Era]i în bi-seric` de Înviere [i, lacap`tul unei întreb`ri ba-nale, v-a]i înt~lnit…I.T.: Da, ...m-a întrebat

„cât e ceasul”. Ne-am întâl-nit atunci [i sunt 16 ani decând suntem împreun`...Cum v` spuneam mai de-vreme, când cineva, undeva,î]i ofer` un drum, oricât aivrea s` crezi c` un altul e bunpentru tine, parc` nu e bine s` teîmpotri ve[ti… (zâmbe[te)

{i totu[i, copilul acela timida avut curajul s` pun` mânape telefon [i s`-[i invite vi-itorul so] la propria nunt`…I.T.: Invita]ia, direct`, a[a a

fost, îns` [tiam amândoi c` eraun pas care venea firesc înrela]ia noastr`. Deja eram îm-preun` de foarte mult timp, a[ac` invita]ia venit` atipic dinpartea mea nu l-a surprinsprea tare. Practic [tiam amân-doi c` ur ma s` se întâmple,eu doar am fixat data.

Sunte]i un om op-timist caresimte ca la 18ani, râde ca la15 [i se joac`ca la 5. Careeste motorulacestui opti-mism, vine elde la Dum-nezeu?I.T.: Cred c`

optimismul [i pofta de via]` vindin interiorul fiec`ruia, atuncicând are armonie în via]`. Sunt

un om împlinit, am o familie fru-moas` [i o carier` puternic`, iarsiguran]a aceasta m` face s` m`bucur de tot ce mi se întâmpl`.

Ce-a]i face doar o dat`-nvia]` din ce n-a]i f`cut

pân` acum?I.T.: Îmi place s`

repet experien ]e -le pl`cute, dar

mi-ar pl` ceaca doar o

dat` \nv ia ]`s` fit r ` i tbucu-

ria c` -s`toriei.

Sunt pasiuniledistrug`toare?

Este ra]iunea ceacare trebuie s` primeze

atunci când te decizi însprec`s`torie?

I.T.: Atunci când omul carete a[teapt` acas` î]i ofer`tot ce-]i dore[ti de la via]`,sau este r`spunsul pentruo mare parte dintre a[ -tep t`rile pe care le ai,

nu poate interveninicio alt` pasiune

dis trug`toare.

Mi-ar pl`cea cadoar o dat`-nvia]` s` fi tr`it

bucuria c`s`toriei.

Stop to shop 13

14 Stop to shop

Iubirile noi apar atunci când înc`s nicie exist` sincope...poateiremediabile. Eu mi-am asumatc`s`toria al`turi de un om pecare-l iubesc, un om responsabil[i al`turi de care îmi puteam, într-o oarecare m`sur`, proiecta viito -rul. Iubirea te face s` spui „da”,îns` e nevoie [i de un pic dera]iune pentru a semna certifi-catul de c`s`torie.

O rela]ie cu totul aparte v`leag` de mama dumnea-voas tr`, fa]` de care v`sim]i]i nu numai responsa -bil` dar, dac` s-ar putea, a]iface o minune…I.T.: Cu îng`duin]a dumnea-

voastr`, v-a[ spune doar c` ma -ma este minunea din via]a mea,pentru c` datorit` ei tr`iesc. M-am str` duit mereu s` o fac s` fiemân dr` de mine [i sper c` nu i-am în[elat a[tept`rile!

Tat`l v-a oferit o educa]iespartan` pe care doarmama putea, cumva, blajin,s` o îndulceasc`. În final,peste ani, adolescentul Iu-liana Tudor le-a împrumutatpe amândou` [i le-a purtatîn via]`…I.T.: „Spartan” este un cuvânt

exagerat în acest context. Sigurc` tata, dorind s` m` vad` ma gis-trat, m-a obi[nuit cu ordinea,corectitudinea [i disciplina. Suntlucruri f`r` de care nu po]i con-strui o carier`, în niciun domeniu.{i acum fac diferen]a între mo-mentele în care lucrez [i pauzeleal`turi de cei din echip`... Cert ec` am avut parte de o educa]ie

s`n`toas` cum îmi place mie s`spun [i pentru asta le mul]umesclor, dar [i profesorilor care m-auîndrumat de-a lungul timpului.

Care sunt secretele pecare le-a]i înv`]at pe as-cuns de la oamenii de tele-viziune? Dac` ar fi ast`zis` îi îndruma]i pe tineriicare î[i doresc o carier` înacest sens, care ar fi regu -lile de baz` ale unui profe-sionist?I.T.: Când am intrat în televi -

zi une mi-am dorit s` înv`] totul:de la munca din spatele came -relor, pân` la prezentarea show-ului. Petreceam ore în [irur m` rindu-i la lucru pe cei cu ex-perien]` în televiziune. Am înv`]at

intErviu

Maternitatea m-a f`cut mairesponsabil`.

Cuvântul“acas`” a

c`p`tat alte dimensiuni.

ce în seam n` miza în televiziune[i am înv`]at c` telespectatorulare oricând la îndemân` teleco-manda. De tine, ca om de tele-viziune, depinde dac` îl faci s` teurm`reasc` sau nu. Re]ete înteleviziune... nu prea exist`... lerecomand îns` celor care vor s-oia pe drumul acesta s` înve]etemeinic! De toate!

Vorbi]i-ne despre Tudor [imomentele petrecute al`turide el. S-au schimbat pri-orit`]ile în via]` odat` cuprimul „mama”?I.T.: Priorit`]ile s-au schim-

bat din momentul în care amaflat c` sunt îns`rcinat`. Deatunci [i pân` acum când Tudorîmi spune „mama”, eu [i so]ulmeu tr`im cea mai frumoas`perioad`. Cuvântul „acas`” ac`p`tat alte dimensiuni. Amînv`]at s` ne d`m timp… pân`acum eram mereu pe fug`,prin[i în problemele de la servi-ciu. Acum, de cele mai multeori, odat` ajun[i acas` l`s`mtelefoanele de-o parte [i nejuc`m cu cel mic.

Ce a schimbat cu adev`rat,în esen]a dumneavoastr`,maternitatea?I.T.: M-a f`cut mult mai res -

pon sabil`.

Îi cânta]i lui Tudor?I.T.: Avem în repertoriu toate

cântecelele pentru copii, atât celedin copil`ria mea, cât [i cele im-primate pe CD-urile de ast`zi. Îicânt multe... cel mai adeseaimprovizez.

Care este succesul emisiu-nii Odat`-n via]`? Ce îifascineaz` pe telespec-tatori de ani [i ani dezile?I.T.: Calitatea progra-

mului. Emisiunea este unsucces pentru c` invita]iisunt profesioni[ti, vedetele„populare” cânt` folclor au-tentic, iar echipa face catransmisiunea s` arate im-pecabil. „O dat`-n via]`”nu este un produs... deimport. Este un con-cept 100% româ-nesc, în care numesonore din Româ-nia [i nu numaisunt in-v i -tates `s e

pun`,o dat`-

n via]`,în ipostazade repre zen tantal folclorului.

Care sunt sur-prizele dinnoul sezon al

emisiunii?I.T.: Sezonul

acesta este se-zonul cu num`rul

10 [i va fi, a[a cum îmi place s`spun, unul… „de nota zece”.Telespectatorii vor reg`si acela[iprodus pe care-l urm`resc de

atâ]ia ani, îns` vomaduce schimb`ri

la nivelul re per -toriului [i alprobelor dinemisiune.

DianaRodan

intErviu

Stop to shop 15

Un sezon denota 10.

EvEnimEnt

16 Stop to shop

O colec]ie unic. O temcare ne duce cu gndu lla Divinitate. |ntre reali-tate, mit, credin] [i sublim. |ngerii sunt per-sonaje care au strnitimagina]ia scriitorilor,scena ri[tilor, compozito-rilor [i oamenilor dernd. Sublimul asociatexisten]ei lor d na[tere\n real unor crea]ii de ofrumuse]e rar. Createur5 D'Emotions invitdoamnele \ntr-un Martieangelic, prin parfumuri,bijuterii de autor, gen]iexpuse la muzeu l MOMAde art contemporan [icele mai celebre lumnriparfumate din lume cutem angelic ce alctu-iesc noua colec]ie.

Roxana Bichi[

Aripi parfumateBrandul de ni[` Profvmvm

Roma a lansat parfumul denumitBattito d’ali - B`taie de aripi, care\[i propune exact ceea ce arat` [inumele - s` sugereze fo[netularipilor de \nger, care \[i fac ast-fel sim]it` prezen]a \n preajmanoastr`. Nota de mirt care “des -by CreAteur 5 d'emOtiOns

un martieangelic

chide” parfumul pare ini]ial foarte... “uman`”, ascu]it` [i vag me-dicinal`, dup` cum spun chiar cre-atorii italieni. Dar este urmat` destr`lucirea eteric` a florilor de por-tocal, de o idee de pudr` decacao [i de un amestec dulce [ibl~nd de vanilie [i mirt, ingredi-ente care \ncearc` s` aduc` raiulpe p`m~nt. Createur 5 D'Emo-tions a lansat \n exclusivitateProfvmvm Roma pe pia]a rom~ -neasc` \n urm` cu cinci ani, intro-duc~nd \n premier` \n Bucure[tiunul dintre brandurile cu cea maimare concentra]ie de parfum dinlume.

bijuterii unice Bjørg, creatoarea din spatele

brandului nordic de bijuterii cuacela[i nume, a avut o existen]`nomad` (Norvegia, Japonia, Ger-mania, Danemarca, India), care i-a asigurat elementele emo]ionale[i culturale necesare pentrucrea]ia de bijuterii cu totul spe-ciale, diferite de orice no]iunetradi]ional`. O combina]ie deimagini specifice epocii victoriene[i a bijuteriilor tip Memento Mori,crea]iile Bjørg includ [i elementede suprarealism, dar [i din vechilebasme.

Piesele semnate Bjørg sev~nd \n magazine celebre precumLiberty sau Harvey Nichols, iar

piesa dedicat` \ngerilor este obr`]ar` gravat` cu celebrul citat“Suntem to]i \ngeri cu o singur`arip` [i putem zbura doar dac` ne\mbr`]i[`m” al lui Luciano deCrescenzo - scriitor, actor si regi-zor italian.

br`]ara cu talismanl’Ange

O alt` bijuterie care ne vaduce cu g~ndul la \ngeri este sem-nat` Catherine Michiels, de-signerul belgian preferat devedete hollywoodiene precumJhonny Depp, Angelina Jolie [iBrad Pitt, at~t pentru aspectulcrea]iilor sale, c~t, mai ales, pen-tru aplecarea sa c`tre lumea spi -ritual`. Bijuteriile lui CatherineMichiels se inspir` din c`l`toriileprin \ntreaga lume, fiind \n acela[itimp o conexiune \ntre purt`tor [icredin]a, originea, idealurile sausentimentele sale. TalismaneleCatherine Michiels au fiecarepovestea proprie, \n primul r~ndcea de la care a pornit creatoarea,dar mai ales cea conferit`emo]ional de purt`tor. Br`]ara cutalisman L’Ange (\ngerul), Crea-teur 5 D’Emotions, este asociat`

EvEnimEnt

Stop to shop 17

Br]ar Bjørg

Parfumul BATTITO D'ALI - PROFVMVM

18 Stop to shop

cu dragostea necondi]ionat`, f`r`rezerve, f`r` limite [i f`r`prejudec`]i. Inscrip]ia Uncondi-tional Love este dublat` desilueta gra]ioas` a \ngerului, unsimbol al iubirii nem`rginite a luiDumnezeu fa]` de oameni.

inele Angel Selda Okutan este o crea -

toare de bijuterii din Turcia, care\[i denume[te modelele bijuteriisculpturale cu figurine minuscule.Fiecare colec]ie, \n serii limitate,are o tem` [i fiecare pies` arepropria sa istorie. Inelele cu \ngeriai Seldei Okutan atrag aten]ia prinsiluetele [ocante, nea[teptate lao bijuterie. |n colec]ia Angel, ame -tiste [i topaze sus]in aripile dinargint, placate cu aur alb saunegru.

lum~nare cu parfumde epoc`

Cire Trudon, legendara manu-

factur` de lum~n`ri parfumate, \[iaduce contribu]ia la atmosferaan gelic` prin Carmelite - o lum~ -nare inspirat` de vechile m~ n`s -tiri car me lite, unde c` lu g`ri]ele sesimt mai aproape de \ngeri la lu-mina lum~n`rilor [i \n sunetelec~nt`rilor. Carmelite este o po -veste despre pacea sufleteasc`[i despre eternitate, pe care fie -care sper` s` o petreac` \n Para -dis. Carmelite este un amestecame]itor [i \n acela[i timp lini[ ti-tor de portocal`, trandafir, mu[ -cat`, mirodenii, iris, patchouli,santal [i cedru de Virginia.

Cire Trudon dateaz` din anulde gra]ie 1643, c~nd ClaudeTrudon, un negustor de cear`, aajuns la Paris, unde a fost apoinumit furnizor al regelui Ludovic alXIV-lea.

Cire Trudon [i-a p`strat aceststatut [i \n urm`toarele secole,c~t a durat monarhia francez`, iarapoi a devenit furnizor al lui

Napoleon, \n perioada Imperiului.Ast`zi, brandul este preferat devarianta modern` a regalit`]ii -vedetele, printre care Tom Ford [iSarah Jessica Parker, dar [i decase celebre de mod` precumHermes, Dior [i Cartier. Pe l~ng`ingredientele naturale [i par-fumurile cu totul speciale, lum~ -n`rile Cire Trudon se remarc` [iprin durata excep]ional` de arde -re, de la 70-80 ore pentru vari-anta mic` (270g), p~n` la catevasute de ore pentru modelul mare(2kg).

Gen]i GuardianAngel

Vlieger & Vandam au lansatcolec]ia de gen]i Guardian Angel(|ngerul P`zitor) pentru a atrageaten]ia asupra modului excesiv [isenza]ionalist \n care media re-lateaz` cazurile de violen]`.

Prima colec]ie a fost compus`din gen]i second-hand [i din fetru,

embosate cu forme clare decu ]ite [i pistoale, care

tri miteau cu g~ndul laPsy cho, pelicula em-ble matic` a lui Hitch-cock. |n 2005, Muzeulde Art` Modern` dinNew York (MOMA) a in-clus o geant` GuardianAngel \n expozi]ia “Safe,Design Takes On Risk”,iar \n 2006 a inclus un ex-emplar \n colec]ia perma-nent`. Noua colec]ieGuardian Angel include treimodele - Guardian AngelTote (unisex), GuardianAngel Clutch [i GuardianAngel Soft.

EvEnimEnt

Lum

nare

Cire

Tru

don

Br]ri Catherine Michiels

20 Stop to shop

SpEcial

Tendin]ePrim`var` - Var`

By Mihaela Drafta

Be SMART. Be FASHION.

Mihaela Draftaeste unul dintrecei maicunoscu]i de-signeri din modaromâneasc`.Recent, ea alansat conceptul“Let’s get nakedin Noir”, care s-adorit a fi unomagiu adusconceptelor decabaret [istriptease.“Manechinele aufost \mbr`catecât mai aproapede conceptul destriptease-ca -baret, \ns` cu elegan]` [ifine]e. Nuditateae frumoas`atunci când nufri zeaz`.”, de-clar` creatoarea.

Stop to shop 21

SpEcial

stop To Shop a invitat-o peMihaela s` ne vorbeasc`despre ce presupune se-

zonul Prim`var`-Var` [i care suntsfaturile de care trebuie s` ]in`cont toate doamnele.

|n trendDesignerul ne puncteaz` ca [i

variante pentru sezonul cald:“Topurile, bluzele sau puloverelescurte, \n print sau \ntr-o singur`culoare. Burtica va trebui s` arateperfect! Pantalonii scur]i, indife-rent de material (denim, piele,p~nz`), culoare, imprimeu saucroial` (talie \nalt` sau joas`,largi sau str~m]i). }inutele cu im-primeuri florale vor fi [i \n acestsezon la mare cautare.”.

De asemnea, ea explic` fap-tul c` “\n continuare r`m~n \nvog` imprimeurile leopard, [arpesau crocodile, \ns` \ntr-o varietatenou` de nuan]e [i jocuri, dar [iimprimeurile haioase cu pisici,pe[ti, [op~rle, c~ini [i p`sari.”. |nplus, se poart` “umeri decupa]isau rotunji]i, franjuri, rochii dedantel`, bluze sau rochii cu unum`r gol, vol`na[e, amestecuride imprimeuri sau pantaloni largi.Costume cu pantaloni scur]i, albecomple, sau \n jocul de culori alb-negru vor fi perfecte pentru osear` \n ora[ cu prietenii. Taioa -rele [i bluzele cu vol`na[e suntperfecte pentru siluetele sub]iri,f`r` dimensiuni.”.

Mihaela Drafta puncteaz` c`pasiunea pentru flori a designer-ilor este evident`, dar nu tran -[ant`. “Apar, pe l~ng` printurilecu motive geometrice, [i cele jun-gle [i printuri cu p`s`ri, motive

tribale sau elemente de art-deco.Sezonul urm`tor va fi unul aglo-merat [i foarte vizibil.”.

un mix \ntre div` [ifemeia practic`

Designerul este de p`rere c`tendin]ele anului 2012 se \n dreapt` spre o fu ziu ne \ntrecon cep tul de div`[i cel de fe-meie practic`.

“Haineleau un aspectgla mour, \ngri-jit, lejer, la \nde -m~n`. Na tu ra femeiiintr` \n zona practicit`]ii [ia asum`rii, nuan]` de linii cu-rate [i foarte la \ndem~n`.Totul trebuie s` fie cuprinsde claritate, u[or de purtat.Zona pantofilor e completat`de pantofii cu tocuri \nalte,subi]iri, de foarte bun` cali-tate, cre~nd senza]ia c` seafl` \n picioarele femeii dintotodeauna.”, explic` Mihaela.

un look impecabilMihaela Drafta atrage aten]ia

asupra faptului c` “|n acest an,ezit`rile vesitmentare nu trebuies` existe! Este timpul unui lookimpecabil, transparent far` ima-ginea [i aparen]a unei construc]iielaborate.”. |n opinia sa, putemvorbi de 3 mari tendin]e \n 2012:Jungle print; Geometric art-decoprint [i Accesorii SF. Este exclusun mixt \ntre cele trei!

se \ntorc anii ‘60O alt` regul` incontestabil` \n

opinia Mihaelei este periodicita -

22 Stop to shop

SpEcial

tea \n mod`, revenirea unui anu-mit trend sau a unor elementedintr-o anumit` perioad`. “Reve -nirea acestui an sunt tendin]eleanilor ‘60. |n aceast` prim`var`,designerii au \n colec ]iile lor haine\n culori vii, carouri, fuste plisate,tocuri foarte \nalte, sacouri tiptunic`, volumetrii [i fuste conice;totul \n stilul Marie-Jane.”.

|n acest sens, designerulpuncteaz` urm`toa rele: “Para-doxul este c` \n materie de \nc`l -]`minte, pe l~ng` tocurile \nalte,se resusciteaz` pantofii pla]i dinzona masculin` (Oxford style).Machiajul este dus spre cel al di-velor din anii ‘60 – gene lungifalse, linii trasate optic pentru am`ri, mult negru sau culoare pen-tru lunile de var`. Coafurile pe p`rlung sunt sauvage sau tuns scurtb`ie]e[te.”.

monocromatismul la putere

Mihaela Drafta explic` deasemenea c` “o alt` noutateeste monocromatismul, folosi reade outfituri \ntr-o singur` culoare.Seturi de rochie [i par desiu, sa -cou cu vest` [i pantalon, etc.”.

|ntrebat` despre lungime,designerul puncteaz`: “Lungimi -le sunt ori foarte scurte ori midiu[or trecut de genunchi. Exist`o joac` \ntre croielile masculine[i cele feminine, cu specifica]iaca mixtul dintre cele dou` s` fieperfect armonios. G`sim sacouricu t`ieturi clasice - definite,veste over sized purtate cu pan-taloni skinny [i rochii din ciffoncu drapaje suprapuse.”. MihaelaDrafta punc teaz` ca [i new

entry, urm`toarele ten din ]e:rochia cap` – Donna Ka -

ran, Lanvin, Mqueen sunt c~tevaexemple. Aceast tip de ro chieeste o noutate \n liniile aces tuisezon; vine dup` dou` sezoane\n care capa era un accesoriuacoperitor, folosit deasupra.

topurile scurte – Foarte \ntendin]e \n acest an, cu vedere laabdomen, futuriste, din materialelucioase (Prada, Miu Miu, LaquanSmith), purtate cu pantaloni cutalie \nalt` sau cu fuste \ncre]ite\n talie, lungi p~n` sub genunchi.

Culorile pastel – Prince -sses, Chanel [i Versus ca [i exem ple. Pentru sezonul de pri -m` va r` – var` culorile tari pot fi\nlocuite prin variante mai soft,aceste pasteluri variate din culo-rile tari.

yellow fever – culoareavedet` a pantonarului acestui aneste tangerine – tangou, o va ri-an t` sofisticat` a galbenului cla-sic. Fie c` e vorba de galbenpas tel, galben banan` sau l` m~ -ie crud`: e galben! Culoarea \n -t~l nit` \n majoriatea colec]iiloraces tei veri (Vera Wanc, Mal-berry).

pyjama party – pantalonstil pijama pentru iernile frigu roa -se, din l~n` sau ca[mir sau fluizim`t`so[i (m`tase chinezeasc`,voal natural) pentru verile c`ldu -roase (Stella McCartney, Acker-mann). Acela[i pantalon \lreg`sim [i \n combina]iile desmoching, \n varianta de sear`(materiale glitter, paietate).

Global traveller – BottegaVeneta a adus o colec]ie carepoate fi coperta acestui trend de

SpEcial

mixturi etnice. Motivele globalespecifice diverselor ]`ri aducplu[uri pregnante \n temele ves-timentare actuale. Se simte oapropiere \ntre tradi]ie [i modern(Etro, Rue de Mail).

mermaid dress – rochiasiren` \n culori sclipitoare [i ma-teriale care curg. Este o alt`op]iune pentru rochia de sear`sau evenimente speciale(Givenchy, Chanel).

shine on – Materialeleshiny, cu aspecte de bijuterie \nvariante de plastic p~n` la na tural, de la piatr` p~n` labroderie, nimic nu va fi prea mult(Diesel, Paco Rabanne).

dantel` – G~ndi]i mareatunci c~nd e vorba de dantel`,fie c` e vorba de broderia„anglaise” [i dantela industrial`.Dantela a fost una dintre op]iu-nile de baz` ale acestui sezon,

\n varianta simpl` sau combi-nat` cu alte texturi (Elie Saab,Louis Vuitton).

American dream – Pie -lea… Prada style sau piele tipbroderie, orice variant` \n oriceculoare poate fi folosit` cularghe]e [i succes (Max Mara,Paco Rabanne).

Designerul nu putea s` con -chi d` tematica noilor ten din]ef`r` a ne vorbi despre gen]i, omare pasiune a femeilor. “Gen]ilesunt accesoriile care completeaz`o ]inut` cu suc ces sau o demo -lea z`. |n acest an, accentul estepus pe accesorizarea lor [i mate-rialele folosite \n procesul de pro-duc]ie. Reg`sim plicuri cu lan],gen]i sac, gen]i cu m~ner scurt –toate \n culori \ndr`zne]e, puter-nice sau \n variante sobre, neu-tre.”, explic` Mihaela Drafta.

Roxana Bichi[

Stop to shop 23

“Lungimile sunt orifoarte scurte orimidi u[or trecut degenunchi. exist` ojoac` \ntre croielilemasculine [i celefeminine, cuspecifica]ia camixtul dintre celedou` s` fie perfectarmonios.”

Mihaela Drafta, designer

FaShion architEcturE

Paradele de mod` pot fi con-siderate ca n`scute din efemeri-tatea modei, combinat` cunevoia de a st~rni intersul pentruceea ce este nou. {i poate toc-mai acest mix le face a fi \ntr-oevolu]ie permanent`. Dac` la\nceput aveau ca scop simplaprezentare de ]inute, au ajuns ca\n zilele noastre s` fie adev`ratespectacole de a c`ror reu[it` de-pinde succesul v~nz`rilor [i sta-bilirea trend-urilor.

pe urmele istorice Momentul c~nd a avut loc

prima prezentare de mod` estegreu de identificat cu exactitate.|n anii 1800, parade de mod`aveau loc periodic la Paris, \n sa-loanele croitorilor. Istoria cer-tific` faptul c` \n 1391 ReginaIsabella a Bavariei a oferit op`pu[` de dimensiuni realeReginei Ann a Bohemiei, cu

inten]ia ca aceasta s` poat`vedea hainele la dimeniunile cor-pului uman. Mai t~rziu, p`pu[ile-manechin au devenit cadourifoarte populare [i unelte pentrudesigneri.

|n 1780, Rose Bertin, desig -ner-ul Reginei Marie Antoi ne tte,\mbrac` al`turi de al]i cre a toridin Paris p`pu[i de m` rime natu -ral` [i le trimite \n \ntreagaEurop`, cu scopul de a promovanoile trend-uri din mod`.

1848 este anul \n careCharles Frederick Worth a rugat-o pe Marie Vernet, o v~nz`toarecare lucra \ntr-un magazin dinParis, s` \i arate cum ar trebuipurtate [alurile. Vernet a devenitprimul model viu [i mai apoiso]ia lui Worth. Zece ani mait~rziu, acesta deschide primacas` de mod` din Paris, anga -j~nd o echip` de modele pe cares` probeze hainele.

Primul show demod` a avut loc\n Paris. Tot ce\nsemna crea]iivestimentare \[i

avea startul \ncapitala francez`.

|ns`, conceptulde “Fashion

Week” a luatna[tere \n State,

ca un r`spuns delupt` \mpotriva

Parisului.

Dac` e

SHOW…s` fieFASHION

sCurt~ inCursiune {n istOriA Prezent~rilOr de mOd~

24 Stop to shop

|n 1885, “Art et la Mode”, ocarte ilustrat` av~nd \n interiorpatru femei care prezentau dife -rite ]inute, vede lumina tiparului.

Dac` pe b`tr~nul continent,\nc` din secolul XVIII aveau locparade periodice de mod`, toate]inute la Paris, \n saloanele demod`, \n America v~nz`torii cuam`nuntul au \mprumutat con-ceptul show-ului de mod` abia la\nceputul secolului XIX.

lupta \mpotrvaparisului

Primul show de mod` a avutloc \n Paris. Tot ce \nsemna cre -a]ii vestimentare \[i avea star tul\n capitala francez`. |ns`, con-ceptul de “Fashion Week” a luatna[tere \n State, ca un r`s punsde lupt` \mpotriva Parisului. Va-lerie Steele, director al mu zeuluice apar]ine “Fashion Institute ofTechnology”, sus]ine c` primul

Fashion Week a avut loc \n1943, c~nd o foarte cunoscut`jurnalist` de mod`, Eleanor Lam-bert, a organizat un evenimentnumit "Press Week."

Lambert era [i un PR extremde vigilent [i o vizionar`, intuindc` se afla \n fa]a unui momentprielnic pentru moda american`.|nainte de cel de-Al Doilea R`z -boi Mondial tot ceea ce \nsemnamod` \n State avea leg`tur` cuFran]a. C~nd nem]ii au ocupatParisul \n 1940, una dintre celemai tragice repercursiuni a fostaceea c` to]i comercian]ii, edi-torii [i designerii nu au mai avutposibilitatea s` ajung` \n ora[pentru a vedea pu]inele prezen -t`ri de mod` care mai r`m` se-se r` \n condi]ii de r`zboi. Atuncia ap`rut \ntrebarea cutremu r` -toare: se va scufunda corabiamodei americane f`r` influen]a[i tutela fashion-ului francez?

|n aceste circumstan]e, Lam-bert a \ndr`znit s` joace o cartemare. Organiz~nd “Press Week”,ea spera s` ofere editorilor[ansa de a vedea [i, cel mai im-portant, de a scrie despre mun -ca designerilor americani. Cuat~t mai mult cu c~t ace[tia sim -]eau o mare eliberare \n actul decrea]ie, nemaitr`ind frica influ -en]ei franceze.

Acum se puteau juca cu ti-parele, materialele, modelele [itehnica. “Press Week” a fost or-ganizat \n dou` locuri simultan:la “Pierre” [i la “Plaza Hotel”.

Iar planul lui Eleanor Lam-bert a func]ionat. Reviste pre-cum “Vo gue” [i “Harper'sBa zaar”, ale c`ror editori eraufani ai mo dei franceze, au \n ce -put s` prezin te mai mult muncade sig nerilor americani [i s` lecrediteze eforturile men]ion~nd\n clar numele lor.

Era un aspect foarte impor-tant, \n condi]iile \n care mul]idintre creatori lucrau de ani dezile \ns` hainele purtau etichetacomercian]ilor pentru carecreau, nu a numelui lor. Stilurileamerciane au \nceput s` fie con-siderate moderne, iar creatoriide ]inute “prêt-à-porter” au c~[ -tigat respectul pe care anterior \laveau doar creatorii europeni.“Press Week”, care a continuat[i \n anii ‘50, a prezentat muncaunor designeri precum: BillBlass, Oscar de la Renta, MollieParnis [i Pauline Trigere. |ns`,trebuie men]ionat c` mult\nainte ca Lambert s` intre \npeisaj, \n America aveau locprezent`ri de mod`.

Stop to shop 25

FaShion architEcturE

FaShion architEcturE

Primul fashion show din Statea fost organizat \n 1903 la NewYork, \n magazinul fra]ilor Ehrlich.P~n` la \nceputul anului 1910,magazinele din America (precumWanamaker din New York [iPhiladelphia) preg`teau [i imple-mentau prezent`ri de mod`.

Scopul acestora era s` pre-zinte publicului hainele adusedin Paris sau replici ale aces-tora. Totul pentru a ar`ta c`bunul gust este important iardoamnele trebuie s` cumpere cas` fie \n pas cu moda.

Mai mult dec~t simple pre -zent`ri, \nce p~nd cu anul 1920,paradele de mod` au c`p`tat ac-cente tea tra le, av~nd prezenta-tori [i cen tr~ndu-[i conceptul peo anumit` tematic` cum ar fi ceapa rizian`, chinezeasc` sau ru -

seas c`. Astfel, aceste eve ni-men te au beneficiat de o po pu- la ritate imen s`, cresc~nduluitor num`rul de clien]i.

Mai mult, show-uri organizatede magazine deveniser` at~t depopulare \nc~t mii de oameni se\ngr`m`deau s` le vad`.

Spre exemplu, via]a din NewYork era afectat` \n perioadelec~nd se or ganizau fashion show-urile, \nc~t poli]ia a amenin]at c`va interzice astfel de mani-fest`ri. Isteria a fost foarte binedescris` \n 1954 de c`tre EdnaWoodman Chase, fost editor al“Vogue” [i organizator al "Fash-ion Fête" \n 1914 (un evenimentca ritabil dedicat urm`rilor r`zbo -iului):

"Acum c` prezen tarea demod` a devenit un mod de via]`

…pentru o doamn` este greu s`ia masa sau s` bea un cocktail\ntr-un hotel elegant sau \ntr-unmagazin central fie c` se afl` laNew York, \n Dallas sau la SanFrancisco, f`r` a se trezi subochi cu lucruri prezentate pe unpodium la c~]iva centimetri denasul s`u.”.

|n anii 1970 [i 1980, de-signerii americani au \nceput s`\[i creeze propriile prezent`ri demod` \n spa]ii private, deta [~n -du-se de retaileri. La \nceputulanilor ‘90, mul]i din lumea mo -dei au \nceput s` \[i reg~n -deasc` strategiile.

{i a ap`rut “Fashion Week”care, asemeni “Press Week”, aajutat desig nerii americani s`ajung` \n aten ]ia audien]ei in-terna]ionale. Odat` cu acest nouconcept, editorii, jurnali[tii [icum p`r`torii iau parte la pre -zent`ri de mod` organizate \ntr-osingur` loca]ie. |n prezent, \nAmerica fashion show-urile apar -]in zonei Manhattan a[a cumfilmele apar]in Hollywood-ului. |nEuropa, Paris-ul continu` s` aib`mare influen]`, dar \[i \mpartesuprema]ia cu Milano.

Ca orice capitol din istorie, [icel al “fashion show-urilor” nedemonstreaz` c` evolu]ia nu sepoate face dec~t prin temerari [iprin oameni care au idei. De lap`pu[ile-manechin la manechi -nele umane din boutique-urilecreatorilor [i p~n` la marileevenimente de mod` a fostnevoie de dou` secole. |ns`,cum este vorba din b`tr~ni: maibine mai t~rziu dec~t niciodat`.

Roxana Bichi[

26 Stop to shop

|n anii 1970 [i1980, designeriiamericani au\nceput s` \[icreeze propriileprezent`ri demod` \n spa]ii private, deta[ân -du-se de retaileri.

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

28 Stop to shop

Adina Buzatu:

“Ai curaj \n abordareaculorilor tari [i a

combina]iilorsurprinz`toare.”

SAND for Adina Buzatu

www.adinabuzatu.ro

30 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu:

“Pentru un look origi-nal, poart` o vest` cla-sic` de costum, \ns`cu un model inedit.”

SAND for Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro

Stop to shop 31

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu:

“Trench coaturilesunt ideale pentruprim`var`. Le po]ipurta atât la ]inutecasual, cât [i elegante.”

SAND for Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro

32 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu:

“Costumele la dou`rânduri de nasturisunt cool [i \]i su -bliniaz` silueta.”

SAND for Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro

Stop to shop 33

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu:

“Poart` e[arfe dinm`tase natural` [i lao ]inut` casual – ele-gant, astfel \]i acce-sorizezi rafinatoutfit-urile.”

SAND for Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro

34 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

nEwS From...

|nele asortatemeli melo19,99 RON

Set cerceimeli melo24,99 RON

Accesoriu flutureochelari

meli melo29,99 RON

multi br`]`rimeli melo39,99 RON

e[arf` fluturimeli melo59,99 RON

Set 3 benti]e classic

meli melo12,99 RON

Plic sacmeli melo89,99 RON

Geant` greenmeli melo99,99 RON

Colier glammeli melo29,99 RON

36 Stop to shop

nEwS

Pe Diana Bi[inicu o cunoa[ -tem din perioada cnd fceaparte din trupa POPS. Din2009 ea s-a orientat ctremediul de business, pentruca \n 2011 s demareze unproiect \n care a investitmult pasiune: magazinul debijuterii Charleroi.

ChArlerOiby Diana Bi[inicu

Stop to shop 37

nEwS

Printre miile de modele [i mul-tele brand-uri, “Charleroi by DianaBi[inicu” a intrat pe pia]a bijuteri-ilor din Rom~nia “dup` un studiu\n urma c`ruia am constatat c`este nevoie de un brand care s`\nt~mpine dorin]ele, nevoile [iputerea financiar` a cump`r`to-rilor prin raportul calitate-pre].”,sus]ine Diana.

bijuterii unicatCei care doresc s` aleag` din

peste 1.000 de modele de veri -ghe te, cele mai exclusiviste mo-de le de inele de logodn`, bijuteriiunicat, lucrate manual, cu pietrepre]ioase [i semipre]ioase, execu -tate \n aur italienesc de 14K [i de18K, pot s` apeleze cu \ncre de rela colec]ia Charleroi. “Diaman teleutilizate \n atelierele noas tre par -te nere de la Vicenza (Italia) [iCharleroi (Belgia) sunt [lefuite cupu dr` de diamant, conform tehni -

cii celebre inventate de BrugesLodewijk van Berquem \n ju rul anu lui 1450.”, poveste[te Diana.

Arta verighetelorPentru cei care \[i vor uni des-

tinele [i viseaz` s` aib` verigheteunice, Diana ofer` o palet` diver-sificat` de modele, pornind de lacele clasice, p~n` la cele mai ex-clusiviste, la un raport excelentcalitate-pre]. Colec]ia de verighete2012 Charleroi by Diana Bi[inicueste apreciat` la nivel interna ]io -nal, urm~nd a fi prezent` la celemai importante t~rguri de mariajdin Europa [i Asia. “|n Martie vomonora invita]ia Inter Group ExpoMoscova la Wedding Fashion, iar\n Aprilie vom expune colec]ia \nDubai la The Bride Show, t~rg or-ganizat de The Institute for Inter-national Research in MiddleEast.”, conchide Diana.

Roxana Bichi[

EvEnimEnt

mereu surprinz`toareamAriA luCiAhOhAn

MLH PRIM~VAR~/VAR~ 2012

Maria Lucia Hohan,designeru l ca re acucer it covoru lro[u \n Sta teleUnite, lanseaznoua co lec]iepr imva r/va r2012 din ca re nulipsesc rochii le desea r, ca re au inclus-o \n nou l valde designer iprefera]i ai vede-telor hollywoodi-ene. |n sti lu lca racte r is tic, Maria Lucia Hohanpropune ununivers diafan [ifeminin, ca racter i-za t pr in mater ialepre]ioase, cu lor ipudra te [i linii sim-plifica te, de un rafinament absolut.

38 Stop to shop

Stop to shop 39

EvEnimEnt

confort [i elegan]`

|ntreaga colec]ie este mar-cat` de universului dansului, dincare Maria continu` s` se in-spire.

“|ntotdeauna am conside ratc` femeia trebuie s` poarte ro -chia, ci nu invers. Pentru aceas -ta este nevoie ca designul s`pun` \n valoare corpul, s` aduc`\n prim plan calit`]ile fizi ce, f`r`\ns` s` constr~ng`. Este [tiut c`luxul trebuie s` fie confortabil,de aceea crea]iile mele se in-spir` [i din dans, unde armoniaestetic` a costumului se \mple -te[ te cu confortul de care dan -satorii au nevoie”, poveste[teMaria Lucia Hohan.

Colec]ia MLH prim`va r`/va -r` 2012 cuprinde piese unicatsau serii foarte scurte. }es` tu -rile [i accesoriile specifice len -jeriei intime [i corset`riei, al`turide voalurile semitransparente [itulle-ul de m`tase, noul materialpreferat al Mariei, se combin`\ntr-o varietate de piese unice [ideosebite.

O alt` pies` definitorie acolec]iei de sezon este [i corse-tul nude, acoperit cu m`taseplisat` pe partea din fa]`, carese asorteaz` cu fuste mini cu di-verse aplica]ii, sau care intr` pur[i simplu \n structura unei rochiiscurte sau lungi.

MLH propune o cromatic`din care nu lipsesc nuan]ele denude, mov lavanda, alb vanilie [ibej caramel.

|n noua colec]ie [i-au f`cutloc [i tonuri de ro[u, verde sma -rald [i verde m`sliniu.

40 Stop to shop

EvEnimEnt

MLh un brand de hollywood

Actri]a Katherine Heigl \ntr-orochie MLH este cea mai re-cent` apari]ie pe covorul ro[ucare a \ntrunit aprecieri, inclusivdin par tea www.cocoperez.com.Ve de ta a optat pentru o ]inut`din noua colec]ie MLH la premie -ra peliculei “One For The Mo -ney”, cri ticii de mod` fiind\n c~n ta]i de ele gan]a rochiei deculoare gri perlat.

Recent, actri]ele KathleenRobertson [i Jenna Dewan aup`[it pe covorul ro[u la cea de-a69-a edi]ie a premiilor “Globulde Aur” din Beverly Hills, Califor-nia, purt~nd crea]ii din nouacolec]ie MLH, ambele fiind in-cluse de presa de specialitatepe lista celor mai bine \mbr`catevedete de la eveniment.

“Pia]a american` este, dedeparte, cea mai dificil` pia]` \nceea ce prive[te accesul de-signerilor la vedetele A list, dar [iimpactul acestor apari]ii este pem`sur`. Tocmai de aceea a fostat~t de semnificativ` ale ge reaunor piese din noua colec]ieMLH, de c`tre staruri precumEva Longoria, Nikki Reed, Aman -da Righetti, Natalie Imbruglia,Emma Roberts sau Kristin Caval-lari”, a mai ad`ugat Maria LuciaHohan. “Brandul MLH a avut \n2011 cel mai bun an de p~n`acum [i, judec~nd dup` cererilepe care le avem deja de la stili[tiivedetelor holly woo di ene, [i \nnoul sezon vom fi la fel de bineprimi]i” a \ncheiat crea toarea.

Roxana Bichi[

“Brandul MLH aavut \n 2011 celmai bun an depân` acum [i,judecând dup`cererile pe care leavem deja de lastili[tii vedetelorhollywoodiene, [i\n noul sezon vomfi la fel de bineprimi]i”

Maria Lucia Hohan, designer

Reinterpreteaz`-te \ntr-un mod modern.O ]inut` care poate fipurtat` \n ocaziidiferite, ajutându-te s`afi[ezi un look dincolode convenien]`: chic[i senzual.

Stefanel

Colec]ie Prim`var` - Var` 2012

42 Stop to shop

FaShion

Se poart` nuna]eleneutre [i materialelepre]ioase precumm`tasea, bumbaculdelicat [i ca[mirul fin.

Stefanel

Colec]ie Prim`var` - Var` 2012

Stop to shop 43

FaShion

44 Stop to shop

FaShion

Colec]ie inspirat` dediva cinematografieifranceze, Brigitte Bardot. Alegeelegan]a, p`strându-]io atitudine a femeiilibere, chic [i sen-zual`.

Stefanel

Colec]ie Prim`var` - Var` 2012

este sezonul con-trastelor: greu vs. u[or,transparent vs. dens,luminos vs. mat. Com-bin`-le f`r` team`.

Stefanel

Colec]ie Prim`var` - Var` 2012

Stop to shop 45

FaShion

46 Stop to shop

womEn in StylE

Rochie din tricot cudecolteu în V. Poart`aceast` rochie de zicu cizme \nalte,pune-]i la gât oe[arf` mare, alege ovest` sau un trenci,adaug` cureaua tapreferat` [i ia-]igeanta cea mare cubaret` lung` [i ob]iiun look tineresc [iconfortabil.

Colec]ie FANCY

www.fancycouture.ro

48 Stop to shop

womEn in StylE

Rochie de bumbaccu imprimeu floral. Orochie juc`u[` de zipe care o po]i purtacu tocuri sau cu ba-lerini. În zileler`coroase, poart` opereche de ciorapigro[i mov.

Colec]ie FANCY

www.fancycouture.ro

Stop to shop 49

womEn in StylE

Rochie neagr` dinjerseu. Aceast`

rochie poate fi u[ortransformat` din

rochie de zi în rochiede sear`, prin acce-

sorizare. Opteaz`pentru patonfi foarte

înal]i [i accesorii goldpentru un look de

sear`. Dac` e[tiîndr`znea]`, poart`

rochia ziua fiindînc`l]at` cu teni[ii t`i

colora]i.Colec]ie FANCY

www.fancycouture.ro

50 Stop to shop

womEn in StylE

Rochie de zi din vâscoz`. Acest

model lejer este idealpentru o petrecere

de zi pe malul laculuisau o plimbare prin

parc. Caut` s` opor]i numai cu

înc`l]`minte uni.

Colec]ie FANCY

www.fancycouture.ro

Stop to shop 51

SpEcial

acToRIa,de la pasiune

la profesie

52 Stop to shop

SpEcial

C~]i dintre noi, atuncic~nd eram copii, nuvisam sa fim actori de

film? C~]i \nc` mai vis`m? Cine -matografia este un domeniufas cinant, iar actorii o partedintr-un univers mitic.

|ns`, meseria de actor nueste u[oa r`. Ea presupunemult` munc`, dincolo de talen-tul pe care trebuie s` \l ai nativ.Iar munca [i talentul mai cer unlucru, poate la fel de importantca [i ele: o [coal`.

Pentru to]i cei care iubescaceast` profesie [i au un vis pecare vor s` \l transforme \n re-alitate, un trio de profesioni[ti\n domeniu, Drago[ Bucur, Do-rian Bogu]` [i Alexandru Pa-padopol, a dat na[tere {colii deactorie ACTORIE DE FILM.

E sau nu la mod`?

Trebuie men]ionat \nc` de la\nceput c` a urma cursurile uneiastfel de [coli nu \nseamn` aface ceva pentru c` “e la mo -d`”. Viitorii cursan]i au [an sade a \nv`]a de la cei mai bunipentru a deveni cei mai buni.

Cursurile [colii preg`tescpasiona]ii pentru actoria defilm. Astfel, vor sus]ine cursurica invita]i actorii Mircea Al-bulescu, Andi Vasluianu, MimiBr`nescu, Victor Rebengiuc, re-gizorii Corneliu Porumboiu,Tudor Giurgiu, Radu Muntean,Constantin Popescu, Jesus delCerro, Iulia Rugin` [i directorulde imagine Vivi Dr`gan.

Cursan]ii vor afla de la cei

mai buni profesioni[ti \n dome-niu ce \nseamn` asumarea uneisitua]ii \n film [i ce presupunecu adev`rat munca pe un pla-tou de filmare, dar [i cea[tept`ri au regizorii [i pro-duc`torii de la actorii cu care lu-creaz`.

Ultima serie a [colii ACTO-RIE DE FILM s-a \ncheiat cu treifilme regizate de Iulia Rugin`,Jesus del Cerro [i VladimirDembinski, iar dou` dintrefilmele de absolven]` anterioare(Linia fierbinte, regia Paul Ne-goescu, [i Eclipsa, regia Vla di -mir Dembinski) vor fi prezentate\n Festivalul NEXT.

o nou` sesiune

Sesiunea a treia va avea loc\ntre 5 martie – 30 iunie 2012,finaliz~ndu-se cu realizarea atrei scurt-metraje regizate dec`tre regizori consacra]i.

Inaugurat \n prim`vara 2010,proiectul este dedicat at~t acto-rilor profesio ni[ti, c~t [i amato-rilor, cla sele fiind organizate \nfunc]ie de preg`tirea \n dome-niu.

|n prime le trei sesiuni auparticipat 85 de cursan]i [i aufost realizate 9 scurt metraje,regizate de Constantin Popes -cu, Paul Negoes cu, VladimirDem binski, Tudor Giurgiu, IuliaRugin`, Jesus del Cerro.

Cei care \[i doresc mai mul -

te detalii despre atelier, \n scri -

ere [i program pot vizita site-ul

[colii: www.actoriedefilm.ro.

Roxana Bichi[

Stop to shop 53

SpEcial

54 Stop to shop

SéRUM VéGéTAL 3 exPeRTANTI-RIDURI PROFUNDe

BEauty Shop

105lei

Yves Rocher

SéRUM VéGéTAL 3 COReCTOR ANTI-RID PeNTRU OCHI

BALSAMHR~NITOR CU ULeI DeMIGDALe

CHOCOMANIA GIFT SMALL

• Unt pentru corp – 50 ml • Gelde du[ – 60 ml • Exfoliant pen-tru corp – 50 ml • Unt hidratantpentru buze – 10 ml • Cutie me -talic` \n form` de inim`

80lei

Yves Rocher

12lei

Yves Rocher

48lei

Pharma Nord

SU

PLI

Me

NT

NU

TRIT

IV

BIO

-SIL

Ue

T

120lei

The Body

Shop

Stop to shop 55

BEauty Shop

BALSAM HIDRATANT

CU exTRACT De STRUGURe

PeNSUL~FACe &

BODYBRUSH

CReM~ ANTICeLULTIC~GeROCOSSeNNATURAL

BALSAM

RePARATOR

CU UNT

De kARITe

SeT De PATRU NUAN}e

SIDeFATe SHIMMeR

CUBeS PALeTTe

12lei

Yves Rocher

12lei

Yves Rocher

13lei

86lei

The Body

Shop

64lei

The Body

Shop

56 Stop to shop

BEauty Shop

CASeT~

CADOU

“GeRO-

COSSeN

NATURALCU

L~PTI{OR

De MATC~”

(con]ine o crem`

nutritiv` [i un

lapte demachiant)

95lei

The Body

Shop

43lei

The Body

Shop

50lei

The Body

Shop

TRATAMeNT INOVATOR NUTRIGANICS™ DROPS OF YOUTH(|mbog`]it cu celule stem din plante marine. F`r` parabeni sau siliconi!)

CReM~HIDRATANT~

(PeNTRU B~RBA}I) MACA ROOT

RAzOR ReLIeF

RU

J C

OLO

UR

GLI

De™

SH

INe

LIP

CO

LOU

R

24lei

Stop to shop 57

BEauty Shop

28lei

The Body

Shop

105lei

The Body

Shop

BALSAM BORN LIPPY POMeGRANATe LIP BALM

FOND De TeN COMPACTexTRA VIRGIN MINeRALS™

CReAM COMPACT FOUNDATION SPF 15

CReM~ CONTRA VeRGeTURILOR

GeROCOSSeN NATURAL

12lei

58 Stop to shop

iStoria BijutEriilor

Dincolo de datele concreteale unor regimuri, rzboaie[i jocuri politice, istoriadezvluie pove[ti fascinante.Amoruri secrete, crime pa-sionale, sabotaje, dueluri,averi – toate acestea auaprins imagina]ia oamenilorde-a lungul anilor. Diaman-tele sunt unii dintre actoriiprincipali \n multe dintreaceste pove[ti. Parc ticluiteanumea de un scriitor invizi -bil, istorisirile care au labaz o astfel de piatrpre]ioas sunt pline de sus-pans, unicitate [i secrete.Dualitatea sau dubiul prove-nien]ei diamantelor, via]acelor care le-au fost pose -sori, unde se afl ele \nprezent. Toate acestea seconcretizeaz \ntr-o filaparte de istorie. Un capitolcare, de[i vorbe[te despretrecut, se \nc p ]neaz ase des prinde de acele datestric te, scriind o nou istorie:cea a regelui bijuteriilor.Roxana Bichi[

diamantul HortensiaAcest diamant, de culoare

portocaliu- roz, s-a al`turat altorpiese fascinante din cadrul Biju-teriilor Coroanei Franceze gra]ieregelui Ludovic XIV. Diamantulc~nt`re[te 20,53 carate. Are osuprafa]` plan`, este rectangu-lar, fiind t`iat cu cinci fa]ete. |n

Regele Bijuteriilor (III)

diAmAntul,

Stop to shop 59

iStoria BijutEriilor

timpul inventarului realizat \n1791 asu pra bijuteriilor Coroa -nei Franceze el a fost evaluat la48.000 de lire. Numele s`u pro -vine de la Hor tense de Beauhar-nais, Regina Olandei.

Hortense era fiica |mp` -r`tesei Josephine, fiic` vitreg` alui Napoleon [i mama lui Napo -leon III. Diamantul Hortensia s-anum`rat printre bijuteriile furate\n septembrie 1792 de la GardeMeuble. Un an mai t~rziu a fostrecuperat din mansarda uneivechi case din districtul parizianHalles.

Al`turi de el a fost recuperat[i Diamantul Regent. Loca]ia saa fost identificat` pentru c` unb`rbat pe numele Depeyron,\nainte de a fi executat, a m`r -turisit c` ascunsese diamantul\ntr-un sac, al`turi de alte biju-terii [i mult aur.

|n timpul Primului Imperiu,diamantul Hortensia a fost mon-tat pe epoletul tresei luiNapoleon. |n 1856, a fost pus \ncentrul diademei create pentru|mp`r`tea sa Eugénie de c`tre bi-jutierul Casei Regale, Bapst.

|ntre timp, \n 1830, diaman-tul este furat din nou, deaceast` dat` din incinta Minis-terului De Marin`. |ns`, a fost re-cuperat repede.

C~nd \n 1887 tot ce a \nsem-nat Bijuteriile Coroanei s-av~dut, diamantul Hortensia al` -turi de Regent au fost p`stratedatorit` interesului istoric [iartistic al acestor pietre.

{i cum istoria demonstreaz`c` toate diamantele celebre auc~te un mister, nici aceast`

piatr` pre]ioas` nu faceexcep]ie. La Hortensia, misteruleste legat de numele s`u. |nc`nu se poate afirma cu probeclare de ce tocmai Hortense deBeauharnais a fost “na[a” aces-tei pietre. Istoria nu poatedemonstra c` regina l-a avut \nposesie, ca urmare a unei

mo[teniri, achizi]ii sau pentru c`i-ar fi fost oferit drept cadou. Sepresupune c` datorit` graduluide rudenie cu Napoleon reginaar fi c`p`tat o asemeneaonoare. |ns` nici acest aspectnu poate fi atestat istoric.

“Na[a” diamatului, Hortensede Beauharnais, s-a n`scut laParis, fiind fiica lui Alexandre, Vi-conte de Beauharnais, [i aMariei Rose Josèphe Tascher dela Pagerie. C~nd mariajul nu amers, Marie Rose a divor]at [i,al`turi de Hortense, a fosttrimis` la m`n`stire. Dar, odat`finalizat procesul de separare,ea s-a \ntors \n Martinica \nso]it`de fiica sa. |ntre timp, tat`l Hort-ensiei nu a supravie]uit Revo lu -]iei Franc eze, murind ghilo tinat.Dup` ce a crescut \n exil, ea [imama sa au revenit \n Paris.

Marie Rose s-a luptat mults` \[i croiasc` din nou drum \n\nalta societate. {i a reu[it.Ajuns` la \nalt nivel [i cunoscut`acum drept Joséphine, s-a rec` -s` torit cu nimeni altul dec~t Na -po leon Bonaparte. |n acest mod,a ajuns [i Hortensia s` fac`parte din cea mai puternic` fami -lie a Fran]ei. C~nd a venit timpuls` se m`rite, dat` fiind situa]iapolitic`, tat`l s`u vitreg a decisc` trebuie s` consolideze pute -rea sa european`. Astfel, i-a\ncredin]at Hortensiei sarcina dea deveni so]ia regelui Olandei,care era fratele lui Napoleon. |n1806 ea devine regina acestei]`ri. Nu a avut nici o c`sniciefericit` [i nici o via]` u[oar`.|ns`, a suportat cu stoicism [i atrecut peste toate dificult`]ile.

Hortense deBeauharnais, Regina Olandei –fiica |mp`r`teseiJosephine, fiic` vitre g` a luiNapoleon [i mamalui Napoleon III.

iStoria BijutEriilor

C~nd Napoleon a fost trimis \nexil, a divor]at, dar nu a renun]ats` \i fie al`turi tat`lui s`u vitreg.Din aceast` cauz` a [i trebuit s`stea ea \ns`[i \n exil, stabilindu-se \n Elve]ia, la Arenenberg,unde a tr`it p~n` la moarte.

Cumva \n toat` aceast` pe-rioad` diamantul a luat numeleei. Nu exist` \ns` nici un docu-ment care s` explice ce s-a\nt~m plat [i cum de piatra a fostde nu mit` astfel. Poate c` a fostun omagiu adus de c`tre Napole -on c~nd i-a devenit fiic` vitreg`,poate c~nd s-a m`ritat cu fratelelui, poate ca urmare a ajutoruluipe care i l-a dat c~t timp el s-a

aflat \n exil pe Elba. S` fi fostoare iubi]i \n secret? Adev`rul var`m~ ne ascuns. Cel pu]in pentrumoment.

Diamantul Hortensia poate fiv`zut \n Paris la muzeul Louvre,\n Galerie d’Apollon, al`turi dealte bijuterii celebre ale CoroaneiFranceze precum coroana lui Lu-dovic XV, coroana lui Napoleonsau tiara |mp`r`tesei Eugénie.

diamantul spoon-maker (alias diamantul Kasikci)

M~ndria Palatului Topkapi [ipiesa cea mai valoroas` dincolec]ia expus` este diamantul

de 86 de carate \n form` depar`, cunoscut sub numele deDiamantul Spoonmaker sauKasikci.

Originea acestei pietre nueste cert`. Rasid, istoricul oficialal Cur]ii Otomane, scria urm` -toa rele:

"|n anul 1669, un om extremde s`rac a g`sit o piatr` fru-moas` \n Istanbul. El a dat-o laschimb unui lingurar, ob]in~nd \nlocul ei trei linguri de lemn. Lin-gurarul a v~ndut piatra unui biju-tier pentru trei monede de argint.Acest bijutier [i-a consultat uncoleg de breasl` care [i-a datseama imediat c` frumoasa

60 Stop to shop

Când \n 1887 tot ce a \nsemnatBijuteriile Coroaneis-a vâdut, diamantul Hortensiaal`turi de Regent aufost p`strate datorit` interesuluiistoric [i artistic alacestor pietre.

Stop to shop 61

iStoria BijutEriilor

piatr` este un diamant. |ns`,\ncerc~nd s` rezoneze asupra aceea ce s` fac` cu aceasta, ceidoi au sf~r[it prin a se certa. Altbijutier a aflat despre diamant [il-a cump`rat, oferind o sum`egal` celor doi. |ns`, povesteaajun sese deja la |naltul Ministru,Kopruluzade Ahmed Pasha. Iarc~nd sultanul Mehmed IV a fost\n[tiin ]at despre diamant, a or-donat s` fie adus la Palat [i s`intre \n posesia lui.”

O alt` variant` oferit` de is-torie asupra provenien]ei dia-mantului este aceea conformc`reia \n 1774 un ofi]er francez,pe numele lui Pigot, a adus pia-tra din India, cump`r~nd-o de laMaharajahul din Madras. Dinp`cate, ofi]erul a fost jefuit, dia-mantul disp`r~nd. Ani mai t~rziu,un diamant similar ca dimensi-une cu cel furat de la Pigot aap`rut \n cadrul unei licita]ii, iarcelebrul Casanova l-a cump`rat.Astfel, piatra a devenit cunos-cut` drept “Casanova Lottery Di-amond”. Diamantul c`l`tore[teapoi de la un propietar la altulp~n` c~nd este cump`rat demama lui Napoleon, LetiziaRamolino. Ea \l poart` denenum`rate ori, dar \l vindeatunci c~nd a \ncercat s` \[iajute fiul s` scape din exilul depe Elba, \n 1815. Un ofi]er carelucra pentru Tepedelenli AliPasha a achizi]ionat diamantulcu 150.000 piese de aur [i l-adepozitat \n Tezaurul Tepede-lenli. Dup` ce a fost ucis \nmarea revolt`, toat` colec]ia luiPasha a fost confiscat` de c`trestat, inclusiv diamantul. Astfel,

este foarte probabil ca diaman-tul – denumit \n prezent Kasicki– s` fie cel furat de la ofi]erulfrancez Pigot.

Istoric vorbind, diamantul de86 de carate, \n form` de par`,montat cu 49 de briliante, esteacela[i fie c` se vorbe[te des -pre diamantul lui Pigot sau des -pre diamantul Spoonmaker.

Mon tura nu se [tie dac` afost realizat` de oamenii sultan-ului Mahmud II sau de cei ai luiTepedeleni Ali Pasha.

Nici nu mai conteaz`, at~ttimp c~t diamantul [i montura luiame]esc to]i privitorii prin fru-muse]e [i valoare.

Mândria PalatuluiTopkapi [i piesa

cea mai valoroas`din colec]ia expus`

este diamantul de86 de carate \nform` de par`,

cunoscut sub numele de Diamantul

Spoonmaker saukasikci.

62 Stop to shop

magazin dE SuFlEt

Louis

Vuitto

n –

iubirea p

arizi

an` a

Ruxandre

i D

ragom

ir

UNICITATeA Se AFL~ |N DeTALII

Foto

: Bus

ines

s w

oman

Ruxandra Dragomir, Pre[e din -tele Federa]iei Rom~ne de Tenis,este una din cele mai bunejuc`toare de tenis din istoria ]`riinoastre, \n anul 1997, pe 15 au-gust, ocup~nd locul 15 pe listacelor mai bune juc`toare dinlume. |ntre 1990 [i 2001, Ruxan-dra a c~[tigat 9 turnee de tenis lasimplu.

Cum ea \ns`[i poveste[te,primul lucru pe care dorea s` \lfac` cu banii câ[tiga]i din tenisera s` cumpere un ceas. Stop toShop a \ncercat s` afle cum estefemeia Ruxandra Dragomir \n ra-port cu shopping-ul, care suntmagazinele sale preferate, cu at~tmai mult cu c~t via]a ca sportiv deperforman]` i-a facilitat vizitareamultor ]`ri.

vuitton, je t’aime

"Magazinul meu drag esteLouis Vuitton din Paris. |n primulr~nd, ador arhitectura, lo-calizarea lui pe un bulevard su-perb ca Champs Élysées, dar [igrandoarea [i fine]ea sa.

|n ultimii ani, de c~te ori amfost la Paris am trecut pe laacest magazin, singur` sau cufamilia. Ultima achizi]ie de aici afost o po[et` crem de dimensi-uni medii, dar pe care o port oca -zio nal. C~nd merg \n capitalaFran]ei, locuiesc de fiecare dat`la elegantul hotel Warwick, careeste la doar doi pa[i de ChampsElysées [i de magazinul LouisVuitton. Camerele sunt foartefrumoase [i ofer` o panoram`excelent` asupra Parisului. Iu -besc aceste accesorii pentru fru-

magazin dE SuFlEt

64 Stop to shop

Iubesc aceste accesorii pentrufrumuse]ea lor,

pentru migala cucare au fost cre-

ate, gândite.Fiecare obiect

Louis Vuitton esteo oper` de art` \n

sine.

muse]ea lor, pentru migala cucare au fost create, g~ndite.Fiecare obiect Louis Vuitton esteo oper` de art` \n sine.

Dac` ador gen]ile acestuibrand, \mi plac mai pu]in pantofiicare au linii un pic prea clasice,din punctul meu de ve de re. {i cutoate astea, nu am re zistattenta]iei de a nu \mi achizi]iona[i \nc`l]`ri Louis Vuitton.

sportul, eterna iubire

Iubesc de asemenea maga-zinele de sport Nike [i Lotto dinMiami. Cu echipamente Nike amjucat o bun` perioad` a carierei,iar cu Lotto am continuat deatunci [i p~n` acum.

Prefer magazinele din Sta -tele Unite ale Americii, deoareceacolo mi se potrivesc cel maibine m`surile pentru dimensiu-nile mele [i au o gam` larg` deproduse pe care puteam s` lecomand [i pe vremea c~nd eramjuc`toare. Pentru c` \n ultimultimp am ajuns mai rar la Miami,\mi achizi]ionez produsele desport din München [i Milano.

Ca Pre[edinte al Federa]ieiRom~ne de Tenis, nu c`l`torescla fel de mult precum \n perioada\n care eram juc`toare, dar amposibilitatea s` ajung destul dedes la marile magazine sportivedin Europa. De aici, le cump`r [ico piilor [i so]ului meu \mbr` c` -mintea sportiv`. Uneori, plec`mcu to]ii \ntr-un week-end de shop-ping la Milano, München sauParis, de unde ne \ntoarcem\nc`rca]i cu cump`r`turi.”.

Roxana Bichi[

magazin dE SuFlEt

Iubesc de aseme-nea magazinelede sport Nike [iLotto din Miami.

Cu echipamenteNike am jucat o

bun` perioad` acarierei, iar cu

Lotto am conti -nuat de atunci [i

pân` acum.

Foto

: Bus

ines

s w

oman

Stop to shop 65

el era \ndr`gostitnebune[te. ea,\ns`, nu \l putea

suferi. {i ac]iona\n consecin]`.Imediat ce el a

plecat, a \nceputs` \[i tr`iasc`

via]a: baluri, pe-treceri, aman]i.

66 Stop to shop

Story oF...

Povestea de iubire dintre ceidoi ar putea fi rezumat` foarte bi -ne prin dou` proverbe rom~ ne[ti.Pentru el: “Ai grij` ce \]i do re[ti,c` s-ar putea s` cape]i.”. Pentruea: “De ce ]i-e fric` de aia nuscapi.”.

Cum a \nceput totul Napoleon a devenit general

c~nd era destul de t~n`r, iaracest fapt \l punea \ntr-o postur`st~njenitoare, mai ales c` to]iceilal]i ofi]eri [i generali erau multmai \n v~rst`. Situa]ia nu \l satis -f`cea deloc [i a ajuns la concluziac` ar fi foarte bine dac` s-ar c`s` -tori cu o doamn` mai \n v~rst`dec~t el. Dac` se poate [i maibogat`, cu at~t mai bine. Consi -dera c` printr-o astfel de c`snicie\[i va c~[tiga respectul \n fa]acolegilor.

Dup` b`t`lia de Toulon [idup` ce a salvat Directoratul der`scoala popular`, Napoleon afost invitat la o petrecere oferit`de un \nalt oficial, Paul Barras.Acesta t~njea dup` prietenia ge-ne ralului, \ntruc~t dorea s` folo -seasc` talentele lui militare \nsco puri politice proprii.

Mai mult, Barras se afla \ntr-ositua]ie personal` pe care trebuias` o rezol ve. Amanta lui, Marie-Jo sephe-Ro se de Beauharnais,trebuia eliminat`, \ntruc~t se cams`turase de favorurile ei. {tia c`Napoleon \[i c`uta o so]ie, maiales una mai mare ca v~rst`. Ast-fel, a pus la cale planul de a leface cuno[tin]` celor doi [i a-ic`s`tori. |n acest sens, pe Napo -leon l-a invitat la petrecere, iaraman tei sale i-a adresat rug`min -tea expres` de a avea o grij` spe-

MARIONeTeLe DeSTINULUI

napoleonJosephine

]i

Stop to shop 67

cial` de t~n`rul general, ar`t~ndun interes v`dit fa]` de el [i detalentul militar.

At~t i-a trebuit lui Napoleon. Odoamn` frumoas`, membr` a\naltei societ`]i, mai mare \nv~rst` [i fascinat` de persoanalui. Dup` petrecere, cu ajutor [idin partea lui Barras, Napoelon a\nceput s` o curteze obsesiv. Lascurt timp i-a cerut m~na. {i pen-tru c` numele de Rose nu \ipl`cea deloc, a decis s` \i spun`Josephine. Dar ea nu era\nc~ntat` de ideea m`riti[ului.Barras a \nceput s` insiste: i-aspus c` are o nou` amant` [i nu\[i poate permite s` le \ntre]in`pe am~ndou`, mai ales c` ea erafoarte costisitoare; i-a punctat c`dac` nu se m`rit` cu Napoleon vaajunge \n strad`, al`turi de cei doicopii. De[i [tia c` mama luiNapoleon, Leticia, era \mpotriv`din cauza v~rstei [i c` mai fusesem`ritat`, Josephine s-a speriat deamenin]`rile lui Barras. A deciss` accepte mariajul.

“pentru destin” Napoleon [i Josephine au sta-

bilit ceremonia civil` la orele20.00 ale lui 9 martie 1796.Mireasa a ajuns mai devreme [ia primit cadoul de nunt`: un me -dalion gravat cu “Pentru Destin”.Nici nu \[i imaginau ce feste aveas` le joace tocmai acest destin.

Dup` c`s`torie, c~teva zilemai t~rziu, generalul pleac` \nItalia. Napoleon \i scria ne\ncetat.De exemplu, \n aprilie 1796, oinvit` la Milano pentru a-[i pe-trece luna de miere:

“Am scrisorile tale din 16 [i

21. Sunt multe zile \n care tu nu\mi scrii. Ce faci? Nu iubita mea,nu sunt gelos, dar am momentec~nd m` \ngrijorez. Vino c~t maicur~nd; te previn: dac` vei mai\nt~rzia m` vei g`si bolnav.Oboseala [i lipsa ta sunt preamult pentru mine. Scrisorile talesunt bucuria zilelor mele, iar zilelemele fericite nu sunt multe. Junotva aduce la Paris 22 de steaguri.Trebuie s` vii cu el, \n]elegi? –triste]e f`r` de speran]`,suferin]` f`r` de consolare, jalef`r` de sf~r[it; astea vor fi dac` \lvoi vedea venind \napoi f`r` tine.Dragul meu prieten. El te vavedea, va putea s` respire aeruldin templul t`u; poate va aveanorocul de a-i acorda marele [iunicul favor al unui s`rut peobraz, \n timp ce eu voi fi singur [ideparte, mult prea departe. Dartu o s` vii, nu-i a[a? Vei fi aici,

l~ng` mine, \n bra]ele mele, lapieptul meu, l~ng` gura mea?Folose[te-te de v~nt [i vino!”

El era \ndr`gostit nebune[te.Ea, \ns`, nu \l putea suferi. {i ac -]iona \n consecin]`. Imediat ce ela plecat, a \nceput s` \[i tr` ias c`via]a: baluri, petreceri, aman]i.C~nd acesta i-a cerut s` i seal`ture \n Italia, \ngrozit` de acestg~nd a ajuns s` inventeze scuzecare mai de care mai grave, pre-cum cea c` este \ns`rcinat` [i nupoate c`l`tori. Barras, intuindtoate acestea, dar mai ales te -m~ndu-se c` generalul va renun]ala campania din Italia, fapt care i-ar fi adus pierderi financiare mari,decide s` o for]eze pe Josephines` plece la so]ul s`u. Ea accept`,cu at~t mai mult cu c~t \i era fric`de Barras. Napoleon o a[tepta\ns`rcinat`. Era at~t de fericit.C~nd a ajuns, ea l-a min]it din nou[i i-a spus c` a pierdut sar ci na.Durerea l-a \nnebunit. Dar erafericit s` o aib` pe ea l~ng` el.

Odat` ce campania a luatsf~r[it [i au revenit la Paris, pen-tru Josephine a \nceput chinul.Trebuia s` fie cuminte cu oricepre]. Dar, mai ales, s` \l suportepe Napoleon. C~nd acesta a ple-cat \n Egipt, Josephine a revenitla vechile obiceiuri. |ns`, pe 19iulie 1798, \n timp ce se \ndrep-tau c`tre Cairo, Bourrienne, se -cre tarul lui Napoleon, l-a auzit peacesta discut~nd cu Junot.

|n urma conversa]iei, Napo -leon a venit furios la Bourrienne[i i-a repro[at c` at~t de mult`vreme i-a ascuns adev`rul despreJosephine. Aflase de faptele ei [imai ales de infidelit`]i. Gene -

Story oF...

Story oF...

ralul era devastat de durere. |[idorea divor]ul [i un scandal pu-blic, s` o umple de ru[ine, a[acum f`cuse ea cu el.

La Paris, c~nd Josephine aaflat c` Napoleon [tie adev`rul [ic` revine din Egipt mai devreme atr`it o panic` imens`. |ntors \ncasa lor, Napoleon a p`r`sit dor-mitorul conjugal [i s-a \nchis \ntr-o alt` camer`. Josephine tr`ia un[oc dublu: odat` frica asupra de-ciziei pe care so]ul ei o va lua, iarpe de alt` parte nu \n]elegea cesentimente o \ncearc`. De fapt,de unde nu \l suporta peNapoleon, ajunsese – nici nu [tiecum – s` se \ndr`gosteasc` deel. Roata se schimbase. Acum, elnu o mai suporta pe ea [i nu omai dorea, iar ea t~njea dup` el.

Din p`cate, era mult preat~rziu. Napoleon nu a vrut s` maidea ochii cu ea, dec~t dup` mul-tele insisten]e ale Hortensiei.C~nd s-au rev`zut, el i-a spus clar[i r`spicat c` i-a ucis inima [i c`nu o va mai iubi niciodat`.

De[i au r`mas c`s`tori]i, dinacel moment Napoleon a devenitun so] infidel. Iar ea, era o so]iefidel`. Via]a \i plasase \ntr-un jocstupid. Napoleon avea amant`dup` amant`, iar Josephine nu\nceta s` fac` tot ce putea ca s`aib` calit`]ile unei so]ii perfecte.Pe de alt` parte, lui Napoleon nu\i mai p`sa. Era con[tient c` dinmariajul cu Josephine nu va aveaun mo[tenitor. Astfel, odat` ce aaranjat c`s`toria dintre frateles`u, Louis – rege al Olandei, [ifiica sa vitreg`, i-a rugat ca dac`vor avea un fiu s` \i pun` numelelui. Fapt care s-a [i \nt~mplat.

Napoleon a considerat c` celpu]in pe linie de s~nge are unmo[tenitor [i s-a decis c` poatedivor]a.

Dar, \n decembrie 1805, a de-venit |mp`rat al Fran]ei. L-a aduspe Pap` pentru ceremonia de\ncoronare. Imediat ce Papa aajuns, Josephine a ticluit s` \iscape accidental informa]ia c` nusunt c`s`tori]i \n fa]a lui Dumne -zeu. Iar \n ochii bisericii a[a cevanu era de acceptat. Napo leon s-a\nfuriat enorm! Acest “detaliu” \in`ruia planul de a divor]a. A ur~t-o pe so]ia lui pentru indiscre]ie,dar a acceptat compromisul.

Dup` \ncoronare, Napoleon [i-a \nceput campaniile militare \nEuropa. Dar un g~nd \l b~ntuia: unmo[tenitor al s`u. Cu at~t maimult cu c~t nepotul \i murisebrusc \n 1807. Decide s` divor ]e -ze \n vederea unei c`s`torii avan-tajoase [i polititc.

finalul La cina din seara lui 30

noiembrie 1809 a \n[tiin]at-o peJosephine c`, \n interesul Fran]ei,trebuie s` \[i g`seasc` o so]iecare s` \i poat` oferi un mo[teni-tor. La divor], Napoleon a spus:“Ea a \mpodobit 13 ani din via]amea. Memoria ei va r`m~nemereu gravat` \n sufletul meu.”.Josephine a replicat: “Pentru c`eu nu am nicio speran]` de apurta un copil \n p~ntec, astfel\nc~t so]ul meu s` \[i \ndepli -neasc` datoriile politice [i s`serveasc` intreresele Fran]ei,sunt \nc~ntat` s` \i ofer cea maimare dovad` de iubire [i devota-ment de pe acest p`m~nt.”.

{i tocmai c~nd procesul deseparare a fost \ncheiat, pe 10ianuarie 1810, \mp`ratul [i-a datseama: se re\ndr`gostise deJosephine. De fapt, poate c` nu\ncetase niciodat` s` o iubeasc`.A decis ca ea s` \[i p`streze titlulde |mp`r`teas` [i s` primeasc`ajutor financiar.

Cel mai trist moment pentrucei doi a fost plecarea ei. Ea st` -tea singur` \n fosta sa ca mer`,acum goal`, a[tept~ndu-l peNapoleon pentru a-[i lua r` masbun. C~nd el a intrat, i s-a arun-cat \n bra]e, \n spasme de pl~nsp~n` c~nd a le[inat la pieptul lui.El a s`rutat-o de r`mas bun. Aie[it din camer` [i a privit pegeam cum ea este dus`, aproapepe bra]e, c`tre calea[ca ce oa[tepta la intrare.

De[i desp`r]i]i, cei doi au con-tinuat s` se iubeasc`. Iar c~ndJosephine a murit, \n 1814, ul-timul cuv~nt pe care l-a rostit afost “Napoleon”.

Roxana Bichi[

68 Stop to shop

Stop to shop 69

concurSS

trict

mas

culin

!TReNDSby Adina Buzatu [i Revista STOPTO SHOP te invit`la concurs!

Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 11.00, \ndata de 23 martie 2012,r`spunde corect la \ntre-bare [i po]i câ[tiga printragere la sor]i unul dincele 5 parfumuriTReNDS by ADINABUzATU!

Cum apreciaz`Iuliana Tudor c` va fi noulsezon al emisi-unii “O dat`-nvia]`”?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!

70 Stop to shop

diScovEr thE world

UN PARADIS NATURAL {I CULTURAL:

Thailandathailanda a fostbinecuvantat` de Buddha cu sukhothai]i Chiang mai. {nsukhothai agriculturaorganic` ]i turismulmerg m@n` [n m@n`.mii de turi]ti merg [nzona din centrul \`riipentru a planta orez ]ipentru a gusta cele maidulci ]i zemoase fruc -te. Chiang mai, ora]uldin inima junglei,dezv` luie dra gos teaf`r` li mi te a thailan-dezilor pentru elefan\i.Ambele sunt [nc`rcatede cultur` ]i pove]tifascinan te a c`ror fru-muse\e cu greu poate fidescris` [n cuvinte.

sukhothai

O alt` comoar` a Thailandeise afl` \n centrul ]`rii. Parcul Is-toric Sukhothai a fost capitalaprimului Regat al Siamului \n se -co lele XIII-lea [i XIV [i acum cu -prinde 193 de ruine reprezen t~ndstatui ale lui Buddha [i templecare au influen]e khmere [i sin-haleze, un stil unic \n arhitecturathailandez`. Istoricii spun c`Sukhothai este leag`nul civila]ieithailandeze pentru c` aici s-a sta-bilit \n secolul al XII-lea o popu -la]ie originar` din China ce purtanu mele de Thai, adic` "oameni li -beri". Frumuse]ea templelor esteac centuat` [i de natur`, deoare -ce parcul este mereu plin de iarb`verde, pomi, flori [i un aer at~t decurat \nc~t \]i umple pl`m~nii. La

30 de kilometri distan]` de parcse afl` ferma Organic AgricultureProject, Sukhothai Airport. Este ooaz` de lini[te [i s`n`tate undeagricultura organic` se \mbin`perfect cu turismul. Aici turi[tii potvedea ce \nseamn` s` fii argicul-tor thailandez. Dis de diminea]`oaspe]ii sunt \mbr`ca]i \n uni-forme, \nc`l]a]i cu cizme, urca]i \nma[ini agricole [i du[i pe c~mp.|nva]` s` culeag` nuferi, vizitez`plan ta]iile de papaya [i banane.Apoi asist` la baia de diminea]` acelor 200 de bivoli de ap` care laora 8 sar \n lac [i \noat` sprepaji[tile cu iarb`. Bivolii dinSukhothai au fost salva]i de laabator [i acum sunt crescu]i pen-tru a furniza \ng`[`minte naturalepentru planta]ii. Sunt foarte bl~nzi[i te po]i \mprieteni cu ei \n timp

ce te plimbi pe spatele lor pec~mpurile de orez. Agricultorii tevor \nv`]a cum s` plantezi [i s`culegi orez, a[a c` preg`te[te-tes` intri \n noroi p~n` la genunchi.Totul va fi r`spl`tit cu un pr~nz \nmijlocul c~mpului unde totul estede orez: sucul, p~inea chiar [ipr`jiturile. Nu pleca de la ferm`f`r` s` cumperi ceai de orez. Estedulce, miroase a iarb` verde [iajut` la regenerarea celulelor. Osingur` can` asigur` necesarulde vitamina C pentru 3 zile.

chiang Mai

Chiang Mai este situat \n nor-dul ]`rii. Este al doilea ora[ cam` rime al Thailandei [i principa -lul centru comercial, religios [icul tural dup` Bangkok.

Stop to shop 71

diScovEr thE world

72 Stop to shop

G`zduie[ te peste 300 detemple buddhis te. Cel mai impor-tant este Doi Suthep care a fostconstruit \ncep~nd cu anul 1383.Legenda templului este una fasci-nant`. Se spune c` o relicv` a luiBuddha a fost pus` pe spateleunui elefant alb, care a fost elibe-rat \n jungla din jurul actualuluiora[. Elefantul a mers p~n` \nv~rful muntelui unde se afl` acumtemplul [i c~nd a ajuns acolo ascos un zgomot puternic, s-aa[ezat [i a murit. La fel ca [iatunci, elefan]ii au o importan]`aparte pentru Chiang Mai. |n Thai-landa au mai r`mas doar 5000de astfel de animale. O parte din-tre ei poate fi v`zut` la Tab`ra deElefan]i Chiang Dao. Aici elefan]ifac \n fiecare diminea]` baie \nr~ul Kwai Yai. Apoi picteaz`, car`[i a[eaz` trunchiuri de copaci,ridic` steaguri [i duc gunoiul.Totul de dragul turi[tilor pe care \i

poart` apoi la o plimbare de o or`prin jungl` thailandez`. Fiecareelefant este condus de un ma-hout. Dragostea dintre animal [i\ngrijitorul s`u nu are limite. Ma-houtul petrece mai mult timp cuelefantul dec~t o face cu propriafamilie [i \l iube[te ca pe un copil.Are grij` de el de c~nd vede primaoar` lumina zilei, a[a c` dac`sunt desp`r]i]i, elefantul poatemuri de depresie. Tot \n Chiangmai se afl` [i Templul Tigrului.Aici po]i m~ng~ia tigrii, te po]ipoza cu ei [i po]i hr`ni cubiberonul puiu]ii veseli. Ora[ulnordic are [i el un Bazar deNoapte, cel mai mare din Thai-landa. Pre]urile sunt chiar maimici dec~t \n Bangkok. Caut` prinmagazine e[arfele de cahmeresau m`tase. Vei g`si toate culo-rile [i modele posibile puse lav~nzare pentru doar 50 de lei, dardac` negociezi le po]i achizi]ionacu 20 de lei. Profit` [i de masa je -le thailandeze aplicate pe fotolilecomode aflate \n mijlocul str` zii.Pentru doar 7 lei \]i po]i relaxa 30de minute g~tul, spatele, umerii[i picioarele prin tehnicile [tiute

doar de speciali[tii thailandezi.Nu pleca din Thailanda f`r`

s` \ncerci preparatele tradi]io -nale. }ara Z~mbetelor este plin`de pie]e cu m~ncare g`tit`. Cumarat` o astfel de pia]`? Ca un cur-cu beu: zeci de tejghele str~nse\ntr-un singur loc, pline cu pre -parate de toate felurile [i toatecu lorile. Aromele puternice aproa -pe c` te \mbat` [i sunt greu de\n]eles pentru nasul fin al unui eu-ropean, dar descriu perfect gustulextrem de iute sau foarte dulce aldelicateselor. Pie]ele sunt mereuat~t de aglomerate \nc~t po]icrede c` thailandezii nu g`tescniciodat` acas`, ci cump`r` totulde aici. Acesta este [i motivulpentru care m~ncarea este tottimpul proasp`t`, delicioas` [ifoarte ieftin`. Cu 10 lei po]icump`ra dou` por]ii de orez,dou` frig`rui, un piept de pui lacuptor [i cl`tite. Nu rata in-sectele. G~ndacii de toate felu -rile, viermii de ap` sau de m`tase[i greierii au gust de cartofi pr`ji]i,dar sunt boga]i \n proteine [ifoarte s`n`to[i.

Florentina Ilie

diScovEr thE world

tEchnEwS

Ca s` fim \n ton cu prim`vara[i m`r]i[orul, azi avem ni[te micigadgeturi colorate – mau[ii Logi -tech M305. Sigur, mai potrivi]ipentru doamne [i domni[oaredec~t pentru contabili scor]o[isau \mp`timi]i de jocuri video.

Ace[tia nu doar \mbu n` t` -]esc utilizarea notebook-ului, daraduc [i o not` de culoare [i exu-beran]` prin design-ul lor inedit.

Logitech Wireless M305 estedisponibil \n [apte modele [i cu-lori, pentru tot at~tea stiluri devia]`.

Fie c` e[ti femeia vis` toa re,retro sau energic`, produ c`to rulpromite solemn c` mausul \]i vadefini stilul [i se va asorta la ati-tudinea [i la look-ul t`u.

M305 prin func]iile saleavansate te las` s` zbori printrepagini, adic` s` vizualizezi peste10 000 de r~nduri dintr-un singurscroll.

Fie c` navighezi pe o pagin`

de mod`, cite[ti [tiri sau lucrezi\ntr-un fi[ier Excel interminabil...

Designul ergonomic a fostcreat special dup` conturulm~inii utilizatoarei [i se com-pleteaz` cu adaptabilitatea sa laorice suprafa]` pe care estefolosit, astfel \nc~t M305 tepoate \nso]i at~t la cafenea, pecanapea, c~t [i \n... parc.

Chiar dac` este extrem demic, nu vei pierde mini receiver-ul Nano \n geant`, printre rujuri,telefoane [i cleme. Pentru c`locul s`u nu este \n geant`, ci \nlaptop, pentru c` e mic [i nu de-ranjeaz`. Iar odat` instalat re-ceptorul Nano, mausul t`u vaputea func]iona imediat ce note-book-ul porne[te. |n plus, po]i s`ui]i de grija \nlocuirii bateriei ac`rei durat` de via]` este de 12luni.

Gama multicolor` a mausuluiLogitech Wireless M305 estedisponibil` la un pre] de 99,9 lei.

M`r]i[oare hi-teCh de BirOu

74 Stop to shop

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

Logitech Wireless M305

este disponibil \n[apte modele [iculori, pentru totatâtea stiluri de

via]`.