View
14
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
MACROECONOMIE FINANCIARA
Andreea StoianConf.univ.dr.
Departamentul de Finanţe şi CEFIMO
ASE Bucureşti
Politică fiscală impactul politicilor fiscale asupra cererii și ofertei agregate;
caracterul redistributiv al politicilor fiscale şi bugetare, modul în care măsurile adoptate
afectează procesul de economisire şi investire la nivel microeconomic.
Impactul asupra comportamentului consumatorilor
sustenabilitate: măsura în care politicile fiscale nu induc distorsiuni în sistemul
economic, manifestate prin creşterea explozivă a datoriei publice, creşterea fiscalităţii,reducerea drastică a cheltuielilor bugetare sau monetizarea deficitelor publice
discreţionarism: modul în care este influenţată poziţia fiscală (nivelul şi structura
impozitelor sau a cheltuielilor, mărimea deficitului bugetar) independent de
modificările care apar în mediul economic.
Economia națională+G
Sursa: Case, Karl;
Fair, Ray; Oster,
Sharon, 2012,
”Principles of
Macroeconomics”,
Prentice Hall,
capitolul 9,
pp.165—175,
pp.185
Exemplu
Sursa: Case, Karl; Fair, Ray; Oster, Sharon, 2012, ”Principles of Macroeconomics”, Prentice Hall, capitolul 9, pp.165—175, pp.185
Impactul asupra cererii agregate
Efe
ctu
l
mu
ltiplic
atorilo
r
Multiplicatorul cheltuielilor
Multiplicatorul fiscal
Multiplicatorul bugetar
Multiplicatorul cheltuielilor
Definiție Demo
Acest indicator arată cu
cât se modifică nivelul
venitului naţional la
modificarea cheltuielilor
guvernamentale
MC=1/MPS
Exemplu
Sursa: Case, Karl; Fair, Ray; Oster, Sharon, 2012, ”Principles of Macroeconomics”, Prentice Hall, capitolul 9, pp.165—175, pp.185
Multiplicatorul fiscal
Definiție Demo&Exemplu
Arată cu cât se modificămărimea venitului
naţional la modificarea
impozitelor percepute de
stat
MF=-MPC /MPS MPC=0.75
T=-100, Y=300
G=+100, Y=400
Multiplicatorul bugetar
Definiție Demo
Modificarea înregistrată la
nivelul venitului naţional ca
urmare a unei modificări a
creşterii cheltuielilor
guvernamentale finanțate
prin creşterea impozitelor.
Mărimea multiplicatorului
bugetare este 1.
Exemplu
Sursa: Case, Karl; Fair, Ray; Oster, Sharon, 2012, ”Principles of Macroeconomics”, Prentice Hall, capitolul 9, pp.165—175, pp.185
Recap
Sursa: Case, Karl; Fair, Ray; Oster, Sharon, 2012, ”Principles of Macroeconomics”, Prentice Hall, capitolul 9, pp.165—175, pp.185
Impactul asupra ofertei agregate
Reducerea impozitelor conduce la creşterea venitului disponibil
şi a economiilor, determinând creşterea ratei de acumulare a
capitalului
Reducerea impozitelor pe veniturile din salarii stimuleazăoferta de muncă
Reducerea impozitelor conduce la reducerea aversiunii la risc
din partea investitorilor
Mix de politici (I)
• Pentru a conduce la aceeaşi creştere acererii agregate este necesară oreducere mai mare a impozităriicomparativ cu creşterea cheltuielilorguvernamentale
• Pentru a creşte consumul iniţial cu oanumită mărime este necesarăreducerea impozitării cu mai mult demărimea respectivă (o parte aimpozitării afectează economiile şi nuconsumul
McConnell, C.R.; S.L. Brue (1996), “Economics – Principles, Problems and
Policies”, McGraw-Hill, Inc. Thirteenth Edition
Opţiuni politice: G sau T?
Opinia “liberală”:
Sectorul guvernamental trebuie extins în vederea corectării eşecurilor
pieţei
În perioadele de recesiune este necesară creşterea cheltuielilor
guvernamentale
În perioadele de expansiune se recomandă creşterea impozitării
Opinia “conservatoare”:
Sectorul guvernamental este prea mare şi ineficient
Recomandă în perioadele de recesiunea creşterea cererii pe baza reducerii
impozitării
Recomandă în perioadele de expansiune reducerea cererii prin reducerea
cheltuielilor guvernamentale
McConnell, C.R.; S.L. Brue (1996), “Economics – Principles, Problems
and Policies”, McGraw-Hill, Inc.Thirteenth Edition
(...)
Probleme și critici ale politicii fiscale (I)
Sursa: (McConnell şi Brue, 1996)
Decalaj operaţional
momentul scurs între adoptarea măsurilor de politică fiscală şi cel
în care se simt efectele asupra producţiei, şomajului sau inflaţiei
Decalaj de recunoaştere
timpul scurs între momentul începerii unei perioade de recesiune
sau expansiune şi conştientizarea efectivă a acesteia
Decalaj administrativ
Decalajul între momentul în care este nevoie de intervenţia politicii
fiscale şi momentul în care se adoptă,efectiv, măsurile de politicăfiscală
Probleme și critici ale politicii fiscale (II)Probleme politice
Alte obiective
Stabilitatea economică nu reprezintă unicul obiectiv al politicilor fiscale
Furnizarea bunurilor publice
Redistribuirea veniturilor
Finanţele administraţiilor locale
Politica fiscală la nivelul administraţiilor locale este prociclică
Administraţiile locale trebuie să respecte constrângeri de natură constituţională sau legalăîn ceea ce priveşte echilibrarea bugetelor
Electorat
Deficitele pot fi atractive din punct de vedere politic, iar excedentele bugetare “dureroase”
Reducerea impozitelor sau creşterea cheltuielilor guvernamentale atrag capital electoral
Creşterea impozitelor sau reducerea cheltuielilor guvernamentale “irita” alegătorii
Ciclul politic
Politicienii nu acţionează întotdeauna în interesul economiei, ci doar pentru a fi realeşi
Politicienii pot manipula politica fiscală în sensul atragerii unui număr cât mai mare de
voturi. Chiar cu costul destabilizării economiei
Redistributivitate
Efectul de evicţiune (crowding – out)
O politică fiscală expansionistă poate conduce la creşterea ratei
dobânzii şi, implicit, la reducerea investiţiilor
Creşterea cheltuielilor guvernamentale, în condiţii de recesiune
economică, determină creşterea masei monetare pentru finanţarea
deficitului şi, implicit, a ratei dobânzii, ceea ce poate conduce la
reducerea investiţiilor
(...)
Impactul asupra comportamentului. Curba Laffer
Laffer, A., The Laffer curve: Past, Present and Future, The Heritage Foundation, June, 2004
Aritmetica modelului Laffer
Aplicabilitatea curbei Laffer.
Evidențe empirice pe cazul RO
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
SCC_RATE 17.39909 7.817150 2.225758 0.0377
SCC_RATE_2 -0.918345 0.429805 -2.136658 0.0452
C -71.89842 34.40753 -2.089613 0.0496 R-squared 0.290283 Mean dependent var 9.338408
Adjusted R-squared 0.219311 S.D. dependent var 3.236776
S.E. of regression 2.859905 Akaike info criterion 5.060562
Sum squared resid 163.5812 Schwarz criterion 5.208670
Log likelihood -55.19646 Hannan-Quinn criter. 5.097810
F-statistic 4.090123 Durbin-Watson stat 0.481264
Prob(F-statistic) 0.032423
4
6
8
10
12
14
16
6 7 8 9 10 11 12
SCC_RATE
SC
C_
VO
L
Impactul asupra comportamentului. Simulări-consumatori individuali
P=2%, dacă presiunea fiscală creşte;P=1%, dacă presiunea fiscală scade
0 .6 1
0 .6 2
0 .6 3
0 .6 4
0 .6 5
0 .6 6
2 0 4 0 6 0 8 0 1 0 0 1 2 0 1 4 0 1 6 0 1 8 0 2 0 0
C_ M G
0 .0 9
0 .1 0
0 .1 1
0 .1 2
0 .1 3
0 .1 4
2 0 4 0 6 0 8 0 1 0 0 1 2 0 1 4 0 1 6 0 1 8 0 2 0 0
I_ M G
Stoian, A; Dragotă, V., Ţâţu, L. (2005), Presiunea fiscală marginală şi rolul ei în comportamentul economic, lucrare susţinută în cadrul Sesiunii Ştiinţifice „Gestionarea
riscurilor financiare ale deficitelor economice”, Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare – Victor Slăvescu, Bucureşti, 2005
Impactul asupra comportamentului. Simulări-agenți economici
0 .6 1
0 .6 2
0 .6 3
0 .6 4
0 .6 5
0 .6 6
2 0 4 0 6 0 8 0 1 0 0 1 2 0 1 4 0 1 6 0 1 8 0 2 0 0
C_ M G
0 .0 9
0 .1 0
0 .1 1
0 .1 2
0 .1 3
0 .1 4
2 0 4 0 6 0 8 0 1 0 0 1 2 0 1 4 0 1 6 0 1 8 0 2 0 0
I_ M G
Stoian, A; Dragotă, V., Ţâţu, L. (2005), Presiunea fiscală marginală şi rolul ei în comportamentul economic, lucrare susţinută în cadrul Sesiunii Ştiinţifice „Gestionarea
riscurilor financiare ale deficitelor economice”, Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare – Victor Slăvescu, Bucureşti, 2005
Efectele intergeneraţionale ale impozitării (I)
Auerbach, Gokhale şi Kotlikoff (1994): efectele politicii fiscale
pentru mai multe generaţii de contribuabili
poate fi estimată suma impozitelor nete (impozitele plătite mai
puţin transferurile de care beneficiază) pe care trebuie să o plăteascăatât generaţia curentă, cât şi generaţiile viitoare
Auerbach, A.J.; Gokhale, J.; Kotlikoff, L.J. (1994), „Generational Accounting: A Meaningful Way to Evaluate fiscal Policy”, Journal of Economic
Perspectives, Vol.8, No.1 (Winter 1994), pp.73-94, pag.84-85.
Efectele intergeneraţionale ale impozitării (II)
Exemplu (I):
În primul caz se are în vedere o reducere cu 20% a ratei impozitului
pe venit, pe o perioadă de 5 ani, urmată de o creştere a ratei,
superioară nivelului iniţial, pentru a se menţine constant raportul
dintre datoria publică şi produsul naţional brut
de reducerea ratei impozitului pe venit vor beneficia toate
generaţiile de peste 25 de ani
cel mai mare beneficiu se va înregistra pentru cei care au 55 de ani, la
momentul analizei, iar povara fiscală cea mai mare se va manifesta
asupra generaţiilor a căror vârstă este cuprinsă între 15 şi 20 de ani
Exemplu II:
În cel de al doilea caz, se are în vedere o politică ce vizeazăcreşterea cu 20% a beneficiilor furnizate prin bugetul asigurărilor
sociale, creştere finanţată prin creşterea contribuţiilor de
securitate socială
barbaţii şi femeile în vârstă vor avea cele mai mari
avantaje de pe urma acestei politici
generaţiile tinere şi mai ales cele viitoare vor avea
dezavantaje, din punctul de vedere al poverii fiscale
suportate.
Efectele intergeneraţionale ale impozitării (III)
Exemplu III:
În al treilea caz se propune o modificare a structurii ratelor de
impozitare, adică o reducere cu 30% a contribuţiilor de
securitate finanţată printr-o creştere a impozitelor pe vânzări
Efectele constau în avantaje pentru generaţiile tinere şi de vârstămedie, în timp ce povara fiscală se exercită asupra generaţiilor în
vârstă
Efectele intergeneraţionale ale impozitării (IV)
Bonus
http://blogs.wsj.com/economics/2014/10/01/unemploy
ment-hurts-happiness-more-than-modest-inflation-new-
paper-says/
http://www.project-syndicate.org/commentary/why-
america-s-economy-is-recovering-faster-than-europe-s-by-
jean-pisani-ferry
Recommended