Tendinţe în comercializarea externă a României, după 1995 · comercializării externe a economiei române ... iar în istoria economică a României, cu un decalaj temporal semniﬁ

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2016 11

Tendinţe în comercializarea externă a României, după 1995

Prof. univ.dr. habil. Gheorghe Săvoiu Universitatea din Pitești Conf. univ. dr. PhD. Emilia Gogu Doctorand Alexandru Ionescu Academia de Studii Economice, București

Abstract Articolul descrie statistic și instrumental, de o manieră succintă dar coerentă, fl uxurile reunite sau disparate, parțial compensate dar majoritar fi nalizate cu un defi cit destul de important în ultimele două decenii ale comercializării externe a economiei românești. După o scurtă repertoriere a unor lucrări de referință, dedicate analizelor statistice realizate în România pe această temă și autorilor acestora, o secțiune majoră descrie câteva tendințe ale comercializării externe a economiei naționale după 1995. Semnalele pentru ultimii cinci ani în economia națională sunt încurajatoare dar evoluția cu o destinație defi nită printr-un fi resc excedent de balanța externă a României ca indicator de pilotaj major este una de lungă durată și mai ales una de așteptat în deceniul următor. Cuvinte cheie: comercializare externă, export, import, grad de acoperire, indici ai valorii unitare (UVI) indici ai raportului de schimb.

Introducere Părintele Avuției națiunilor, Adam Smith a remarcat efectele pozitive ale comerțului internațional asupra creșterii și dezvoltării economiilor lumii, iar în istoria economică a României, cu un decalaj temporal semnifi cativ secular, A.D. Xenopol a subliniat capacitatea și vizibilitatea deținută de „comerțul exterior al unei țări […] ca oglinda cea mai sigură a stării sale economice, care prin exportul său arată puterea de producție a poporului, iar prin obiectele importate se va vedea până întru cât acest popor depinde economicește de alte popoare”. Caracterul contrastant și parțial compensat al fl uxurilor de export și, mai ales de import, a fost remarcat de nimeni altul decât Gustave Flaubert, care considera în exprimarea sa literară de o mare plasticitate importul ca fi ind „viermele care roade comerțul” subliniind și anticipând astfel impactul devastatator al balanței necompensate și al defi citului cronic al unei comercializări externe păguboase sau falimentare. Orice analiză statistică a comercializării externe a României se va afl a sub

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 201612

impactul certitudinii dominanței clare în ultimele decenii în ambele fl uxuri a pieței Uniunii Europene (UE), dar și al precarităţii tendințelor de compensare parțială și deloc favorabilă în balanța comercială externă a României, evadând din determinismul abstract al teoreticului, în cuantifi carea instrumentală, conform unor autori care au realizat investigații în acest spațiu economic tematic cu o specifi citate națională dovedită (Enescu, 1993; Anghelache, 1999; Korka,Tuşa 2004; Anghelache, Mitruţ, Isaic-Maniu, Voineagu, 2009; Săvoiu, Dinu, Tăchiciu, 2012). ”Ansamblul importurilor (M) și exporturilor (X) de bunuri economice ale unei țări completează imaginea generală și activitatea de comercializare externă a acesteia într-o manieră relativ succintă Comerțul exterior modifi că structura materială a produsului intern brut (PIB), ritmul lui de creștere și, mai ales, volumul său valoric, așa cum s-a constatat din infl uența exportului net (X-M) în calculul PIB după metoda consumului” (Săvoiu, 2013).

O analiză succintă a principalelor evoluții, tendințe, compensări de fl uxuri și termeni de schimb

Metodologia de elaborare a articolului pleacă de investigarea schimbărilor structurale și adaugă o ipoteză conform căreia criza și recesiunea economică au modifi cat evoluția comercializării externe a României în sens pozitiv ca grad de acoperire a fl uxurilor de import prin export în timp ce demersul inițial al comerțului exterior românesc și aderarea efectivă a României la Uniunea Europeană au schimbat radical structura fl uxurilor sale. Conform unei baze de date având drept sursa Eurostat1 axată pe un număr redus de 11 indicatori macroeconomici semnifi cativi, analiza fl uxurilor comerciale externe ale României pentru perioada 1995-2014, este relevantă în raport cu un proces îndelungat de adaptare, integrare și chiar convergență către economia tipic europeană, defi nită în cadul UE. Pornind de la datele statistice ale Eurostat (Anexa 1), dar și de la instrumentele specifi ce de cuantifi care din literatura economică și statistică2 unde se regăsesc sisteme de indicatori diverși și cu valențe variate în analiza comercializării externe se poate identifi ca o tendință de adaptare generală favorabilă dezvoltării moderne a economiei naționale, dar și favorizantă unei dinamici reale și durabile a deschiderii comerțului exterior al României. Pornind de la informațiile ultimilor 20 de ani, în prima etapă a analizei, s-a realizat o caracterizare a principalelor tendințe ale comerțului de bunuri și servicii în perioada 1995-2014 (incluzând anii de criză şi post-criză), în plan național. Evoluția importurilor și exporturilor de bunuri și servicii .

1.Eurostat http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupDownloads.do accesat ianuarie 20162. Begu, Stelian, (1999), Statistică internaţională, Editura ALL Beck, Bucureşti, pag. 19.


Este important de menționat că anul 19951 a reprezentat anul în care România a depus în mod ofi cial cererea de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce a determinat în cea mai mare măsură dezvoltarea comerțului exterior, cu pondere importantă a UE în comerțul nostru exterior. Potrivit Acordului de Asociere la UE, România a redus gradual şi asimetric taxele vamale la importul de produse industriale din UE, suprimându-le complet la l ianuarie 2002 (în timp ce UE a eliminat aceste taxe în relațiile comerciale cu România încă de la l ianuarie 1997), precum şi restricțiile cantitative pentru trafi cul mărfurilor în scopul prelucrării (un exemplu edifi cator în acest sens rămâne lohn-ul în cazul exportului de produse textile şi confecții, care a determinat practic creșterea ponderii acestei grupe în exporturile totale ale României în UE).

Evoluția comparativă a importurilor și exporturilor de bunuri și serviciiFigura nr.1

Evoluția oscilantă a României prin cicluri specifi ce de dezvoltare imediat după 1990, este contrastantă în raport cu implicarea tot mai intensă a economiei sale în comerțul internațional și poate fi observată din dinamica exporturilor, importurilor de bunuri și servicii. Din analiza celor două dinamici, se constată că dinamica anilor 1996-1999, 2001 și 2003-2009 față de 1995, a importurilor depășește ușor dinamica exporturilor, însă în ultimii 5 ani consecutivi, situația a fost inversă.

1. În data de 22 iunie 1995, România a depus în mod ofi cial cererea de aderare la Uniunea Europeană.


Indicele de dinamică a exporturilor și importurilor de bunuri și servicii Anul 1995 = 100 %

Tabelul nr.1

Ani

Dinamica exporturilor de bunuri și

servicii

Dinamica exporturilor

(FOB) din care:Dinamica

importurilor de bunuri și

servicii

Dinamica Importurilor

(CIF) din care:

Dinamica Exportului (FOB) de

combustibili si uleiuri

Dinamica Importului (CIF) de

combustibili şi materiale

conexede

bunuride

serviciide

bunuride

servicii1996 104,8 104,5 106,5 113,7 114,4 110,2 97,9 112,41997 121,0 122,9 111,9 125,6 126,7 119,7 94,1 110,71998 116,4 121,2 92,9 130,3 133,1 116,2 71,9 75,21999 128,3 132,3 109,0 124,8 126,2 117,6 80,3 58,32000 182,1 186,6 160,3 176,8 181,3 153,9 166,6 101,42001 204,7 208,3 187,0 210,4 218,4 169,3 163,5 129,32002 234,6 241,0 203,2 227,3 237,7 174,0 238,8 123,92003 249,5 255,9 218,2 253,4 267,0 183,7 210,5 136,22004 298,6 311,2 236,6 312,3 330,4 218,8 263,9 183,52005 360,3 365,7 333,5 393,7 409,5 312,2 489,5 268,02006 430,6 425,9 453,6 493,9 513,8 391,5 534,6 325,12007 498,8 485,3 565,4 621,5 645,8 496,6 460,6 324,62008 523,4 444,0 914,5 652,8 661,9 605,9 631,7 419,22009 449,8 395,5 717,0 464,0 445,6 559,0 356,9 214,82010 558,7 537,8 661,6 555,8 568,4 491,3 407,7 279,32011 670,3 658,6 728,2 645,0 668,4 524,2 533,5 366,22012 682,6 682,0 685,6 646,3 671,0 519,4 516,1 394,82013 782,5 720,7 1086,6 666,9 706,2 464,2 532,4 321,32014 845,1 768,8 1220,7 711,7 724,0 648,2 646,2 321,0

Sursa: Calcule realizate de autori pe baza datelor Eurostat [on-line] accesate în 19 ianuarie 2016 la http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupDownloads.do

Exporturile au avut astfel după 2010 o creștere mai mare decât importurile, iar faptul că a existat o bază competitivă de pornire relativ redusă, pe fondul unei economii axate pe o industrie afl ată într-un proces de contracție de mare intensitate, pot explica practic existența în trecut a unei incapacități de export cronicizate a economiei românești comparativ cu importurile timp de aproape un deceniu și jumătate.


Confruntarea dinamicilor importurilor și exporturilor de bunuri și servicii

Figura nr.2g

Figura 2 evidențiază o creștere comparativ constantă a celor 6 indicatori în perioada 1996-2007, după care ritmurile sunt complet dispersate de recesiunea globală care a afectat profund și UE, dar și România, pentru cea din urmă constituind poate unicul instrument de corecție macroeconomică, simultan și de o mare profunzime structurală, dar și de o forță de reechilibrare a balanței comerciale prin schimbarea ritmurilor fl uxurilor de export și import, accentuând dinamica exportului.


Evoluția volumului exportului și importului românesc și a ritmurilor procentuale ale acestuia

Tabelul nr.2

Anul

Exporturile de bunuri și servicii

(FOB)

Ritmuri cu bază Importurile de bunuri și servicii

(CIF)

Ritmuri cu bază Ecartul dinamicii mobileXRt/t-1 - MRt/

t-1

Fixă XRt/0

Mobilă XRt/t-1

Fixă MRt/0

Mobilă MRt/t-1

Mil. euro % % Mil. euro % % Modifi cări %1995 7327,6 8766 1996 7682 4,84 4,84 9966,1 13,69 13,69 -8,851997 8868,2 21,02 15,44 11010,2 25,60 10,48 4,961998 8530,3 16,41 -3,81 11424,1 30,32 3,76 -7,571999 9403,9 28,34 10,24 10936,9 24,77 -4,26 14,512000 13346,9 82,15 41,93 15501,6 76,84 41,74 0,192001 14996,7 104,66 12,36 18447 110,44 19,00 -6,642002 17193,2 134,64 14,65 19926,7 127,32 8,02 6,632003 18283,9 149,52 6,34 22214,9 153,42 11,48 -5,142004 21882,6 198,63 19,68 27372,1 212,25 23,22 -3,532005 26401,1 260,30 20,65 34512,3 293,71 26,09 -5,442006 31553,2 330,61 19,51 43296,7 393,92 25,45 -5,942007 36548,9 398,78 15,83 54484 521,54 25,84 -10,012008 38353,9 423,42 4,94 57222,5 552,78 5,03 -0,092009 32958,2 349,78 -14,07 40676,1 364,02 -28,92 14,852010 40941,4 458,73 24,22 48724,8 455,84 19,79 4,432011 49117,5 570,31 19,97 56537,9 544,97 16,04 3,942012 50018,8 582,61 1,83 56659 546,35 0,21 1,622013 57338,2 682,50 14,63 58457,2 566,86 3,17 11,462014 61926,3 745,11 8,00 62388,2 611,71 6,72 1,28


Din această perspectivă, analiza ecartului dinamicii mobile subliniază caracterul de anticiapre a recesiunilor majore pe care acest instrument statistic specifi c îl posedă pentru economia României de o manieră pronunțată.

Evoluția fl uxului de import, export și al soldului balanței comerciale Figura nr.3


Pentru a măsura gradul de echilibrare sau nivelul de compensare al schimburilor se valorifi că și un alt instrument statistic denumit gradul de acoperire, cu trimitere fi e la comerțul cu un anumit produs, fi e la ansamblul balanței comerciale, cuantifi cat ca simplu raport între valoarea exporturilor (FOB) și valoarea importurilor (CIF).

Soldul balanței comerciale și gradul de acoperire a importurilor prin exporturi

Tabelul nr.3

Ani

Soldul balanței comerciale FOB/CIF (mil.euro)

Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi %

Exportul Net

bunuri și servicii

Exportul Net de bunuri

Exportul Net de servicii

Combustibili minerali,

lubrifi anti etc.

Total comerț exterior

De bunuri

De servicii

Combustibili minerali,

lubrifi anti etc.

1995 -1438,4 -1250,9 -187,5 -1211,2 83,59 82,96 86,83 28,631996 -2284,1 -2032,6 -251,5 -1432,3 77,08 75,79 83,97 24,931997 -2142 -1821,1 -320,9 -1421 80,55 80,43 81,18 24,331998 -2893,8 -2387,2 -506,6 -926,8 74,67 75,56 69,40 27,371999 -1533 -1206,4 -326,6 -600,1 85,98 86,97 80,50 39,382000 -2154,7 -1945,1 -209,6 -910,9 86,10 85,39 90,44 47,042001 -3450,3 -3351,4 -98,9 -1400,9 81,30 79,10 95,90 36,182002 -2733,5 -2768,9 35,4 -942,9 86,28 84,13 101,43 55,162003 -3931 -4013,5 82,5 -1289,4 82,30 79,52 103,15 44,232004 -5489,5 -5299,5 -190 -1831,9 79,94 78,15 93,90 41,172005 -8111,2 -7789,2 -322 -2170,1 76,50 74,09 92,76 52,282006 -11743,5 -11777,1 33,6 -2919,9 72,88 68,78 100,60 47,072007 -17935,1 -17855,1 -80 -3271,2 67,08 62,34 98,87 40,622008 -18868,6 -21549,8 2681,2 -4044,4 67,03 55,65 131,07 43,142009 -7717,9 -8623,8 905,9 -1911,1 81,03 73,64 111,38 47,572010 -7783,4 -8968,4 1185 -2759,3 84,03 78,51 116,93 41,792011 -7420,4 -8960,5 1540,1 -3623,4 86,88 81,74 120,63 41,702012 -6640,2 -7722 1081,8 -4192,7 88,28 84,32 114,62 37,422013 -1119 -7945,7 6826,7 -2865,4 98,09 84,67 203,25 47,442014 -461,9 -6327,7 5865,8 -2308,8 99,26 88,10 163,54 57,62Sursa: Calcule realizate de autori pe baza datelor Eurostat [on-line] accesate în 2 februarie 2016 la http://ec.europa.eu/eurostat/web/national-accounts/overview

Din datele din tabelul 3 se observă că gradul de acoperire a importului prin export, calculat ca raport dintre valoarea exporturilor FOB (în Euro) şi valoarea importurilor CIF (în Euro), este mai mic decât 100% în toată perioada analizată, rezultat care semnifi că faptul că prin activitatea de export, România nu compensează importurile, situație refl ectată de altfel în defi citul balanței comerciale. Este de menționat faptul că în ultimii șapte ani consecutiv coefi cientul de acoperire a importului prin export de servicii este supraunitar, ceea ce conduce la diminuarea defi citului balanței comerciale, astfel în ultimul an


gradul de acoperire per total este de 99,26% cel mai bun rezultat din toată perioada analizată.

Gradul de acoperire acomerțului exterior al României Figura nr.4

Un alt aspect semnifi cativ al comercializării externe îl constituie analiza ponderii bunurilor și serviciilor în total exporturi și importuri. Politica comercială de liberalizare comercială adoptată de România în anul 1990 a avut ca obiectiv deschiderea internațională a ţării, iar situația ar fi fost una pozitivă dacă nu ar fi existat dezechilibrele generate de balanța comercială, al cărei defi cit, situat între 5% şi 14% în perioada analizată, a afectat echilibrul intern. Pentru a suporta acest defi cit al balanței comerciale, România a trebuit să apeleze la resurse de fi nanțare externe, iar drept urmare, perpetuarea acestui defi cit a erodat tot mai mult PIB-ul, fapt care a impus ca feedback, o reducere a importurilor prin orice mijloace posibile, în contextul afl at sub presiunea crizei sau recesiunii, când creșterea semnifi cativă a exporturilor părea imposibilă (deoarece aceasta implică produse competitive, adică o restructurare masivă a întregii economii naționale sau reindustrializarea sau reorientarea către servicii a acesteia). Datele din tabelul 4 prezintă indicatorii deschiderii economiei privind comerțul exterior al României, refl ectând astfel implicarea acesteia în schimburile comerciale externe în perioada analizată. Pentru obținerea acestui indicator de intensitate s-au determinat: • ponderea exporturilor (FOB) în PIB, care indică partea din PIB

destinată piețelor externe; • ponderea importurilor (CIF) în PIB sau rata de completare a

resurselor interne prin importuri;


• ponderea soldului balanței comerciale (FOB-CIF, exprimat în valori absolute) în PIB;

• gradul (rata) de deschidere sau intensitatea comerțului, prin raportarea comerțului exterior exprimat în euro, la PIB, (determinat ca un cumul al exportului FOB cu importul CIF din volumul PIB-ului, în valori nominale).

După cum se poate observa din datele calculate, gradul de deschidere a economiei naționale, a sporit semnifi cativ în cei 20 de ani de la 55,95% la 82,75%, reconfi rmând caracterul dezvoltării comerțului internațional. Până în anul 2009, gradul de deschidere al României a avut o evoluție oscilantă, după care înregistrează o creștere anual constantă. În primii 15 ani analizați, o contribuție importantă au avut-o importurile (în medie 56% din deschiderea comerțului provine din importuri) iar ulterior dinamica ascendentă a deschiderii este cauzată dominant de exporturi.

Ponderea exportului și importului în PIB și gradul de deschidere a economiei (%)

Tabelul nr.4

AniPonderea

exportului (FOB) în PIB

Ponderea importului (CIF)

în PIB

Ponderea soldului balanței comerciale

în PIB

Gradul de deschidere a economiei (X+M)/PIB

1995 25,48 30,48 -5,00 55,951996 26,28 34,10 -7,81 60,381997 27,99 34,75 -6,76 62,741998 22,86 30,62 -7,76 53,481999 27,71 32,22 -4,52 59,932000 32,72 38,00 -5,28 70,712001 32,96 40,54 -7,58 73,502002 35,22 40,82 -5,60 76,052003 34,54 41,97 -7,43 76,512004 35,64 44,58 -8,94 80,212005 32,91 43,02 -10,11 75,932006 32,06 43,99 -11,93 76,052007 29,15 43,45 -14,30 72,592008 26,93 40,19 -13,25 67,122009 27,37 33,78 -6,41 61,152010 32,30 38,44 -6,14 70,742011 36,85 42,41 -5,57 79,262012 37,46 42,44 -4,97 79,902013 39,75 40,52 -0,78 80,272014 41,22 41,53 -0,31 82,75

Sursa: Calcule realizate de autori pe baza datelor Eurostat [on-line] accesate în 29 ianuarie 2016 la http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupDownloads.do Practic, tendința de deschidere a României in cadrul schimburilor economice internaționale prin comerț exterior este evidentă, iar fl uctuațiile înregistrate în această perioadă sunt nesemnifi cative pentru a spune că a existat


o tendință de diminuare a deschiderii, mai ales că ele s-au datorat crizei și recesiunii economico-fi nanciare internaționale. Intensitatea comerțului se datorează în cea mai mare măsură relațiilor cu UE în perioada de preaderare şi respectiv, apartenenței la UE, în perioada postaderare. Ponderea exporturilor în PIB a înregistrat şi ea o tendință ascendentă în ultimii 5 ani, valoarea maximă fi ind atinsă în anul 2014, când ponderea a fost de 41,22% (cea mai mare din perioada analizată), ceea ce denotă o infl uență semnifi cativă şi în sens pozitiv a dezvoltării economiei naționale post recesiune într-un format dependent majoritar de piața UE. Pentru a avea imaginea mai bună cu privire la mutațiile structurale ale exportului și importului şi pentru a le putea aprecia corespunzător, se mai determină comparativ și alți indicatori, referitori la dinamici ale: • ponderii exporturilor de bunuri sau servicii în total exporturi; • ponderii importurilor de bunuri sau servicii în total importuri; • ponderii de combustibili și uleiuri minerale; materii bituminoase

în total exporturi de bunuri sau importuri de bunuri etc. (Tabel 5)

Ponderea exportului și importului de bunuri și servicii în total exporturi și importuri în România, în perioada 1995-2014

Tabelul nr.5

Ani

Pondere în total exporturi %

Pondere în total importuri %

Pondere combustibili si uleiuri minerale; materii bituminoase %

Export Bunuri

Export Servicii

Import Bunuri

Import Servicii

în exportul de bunuri

în importul de bunuri

1995 83,12 16,88 83,75 16,25 7,98 23,111996 82,85 17,15 84,26 15,74 7,47 22,721997 84,39 15,61 84,51 15,49 6,11 20,181998 86,53 13,47 85,51 14,49 4,73 13,061999 85,66 14,34 84,68 15,32 4,84 10,692000 85,15 14,85 85,86 14,14 7,12 12,922001 84,58 15,42 86,93 13,07 6,26 13,692002 85,38 14,62 87,57 12,43 7,90 12,052003 85,24 14,76 88,23 11,77 6,56 11,802004 86,63 13,37 88,62 11,38 6,76 12,842005 84,38 15,62 87,12 12,88 10,67 15,132006 82,22 17,78 87,12 12,88 10,01 14,632007 80,87 19,13 87,02 12,98 7,57 11,622008 70,51 29,49 84,92 15,08 11,35 14,642009 73,10 26,90 80,43 19,57 7,20 11,142010 80,01 19,99 85,64 14,36 6,05 11,362011 81,66 18,34 86,80 13,20 6,46 12,662012 83,05 16,95 86,94 13,06 6,04 13,602013 76,56 23,44 88,69 11,31 5,89 10,522014 75,62 24,38 85,20 14,80 6,70 10,25Sursa: Calcule realizate de autori pe baza datelor Eurostat [on-line] accesate în 10 februarie 2016 la http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupDownloads.do


Potrivit datelor din tabelul 5, în perioada celor 20 de ani analizați, bunurile au avut pondere în total export de minim 70,51% (2008) și maxim 86,53% (1998). La importuri ponderea bunurilor este ceva mai ridicată dar mai puțin oscilantă , de min 80,43% (2009) și maxim 88,69% în 2013. Este interesantă de urmărit și evoluția ponderii combustibililor și uleiurilor minerale, materiilor bituminoase în total exporturi de bunuri sau importuri de bunuri. Atât la exporturi, cât și la importuri acestea prezintă variații sporite și ponderi diferite, la exporturi de la 4,73% la 11,35%, la importuri de la 23,11% la 10,25%. Trendurile pe fl ux sunt contrare și semnifi cative conturând o nuanță clară de evoluție în direcția unei creșteri a independenței de această resursă economică majoră și de echilibrare pe fl uxuri în cazul României. Corelând ponderea combustibililor și uleiurilor minerale în totalul exporturilor de bunuri (xi) cu ponderea combustibililor și uleiurilor minerale în totalul importurilor de bunuri (Yi) se obține o funcție de regresie y = 0,5545x + 9,9474, cu un raport de determinație (Rsquared) R² = 0,0657, ceea ce subliniază că nu există nicio legătură statistică între variația celor doi indicatori analizați, ci evoluțiile acestora sunt independente, specifi ce economiilor de piață deja formate. Indicii valorici ai PIB și ai comercializării externe completează imaginea deja formată cu alte câteva informații prețioase. Mutațiile care se manifestă în domeniul comerțului exterior sunt determinate atât de fl uctuaţii ale valorii sau prețurilor produselor exportate sau importate, cât şi de fl uctuații ale cantităţilor aferente acestora, care se refl ectă în modifi cări ale volumului valoric şi cantitativ al exportului şi al importului şi se exprimă cu ajutorul indicatorilor dinamicii schimburilor cu străinătatea (termenii de schimb), delimitați astfel: indicii volumului valoric şi cantitativ ai exportului şi importului, coefi cienții de elasticitate şi indicii raportului de schimb. Infl uența modifi cării prețurilor la export sau import se poate elimina prin compararea indicelui valoric al exportului, respectiv al importului, cu indicele valoric al PIB. Cei doi indici, indicii valorii unitare a importurilor şi indicii valorii unitare a exporturilor sunt indici ai prețului mediu anual la exporturi şi importuri. Interpretarea se face în raport cu fenomenul de staționaritate statistică sau nivelul de 100%, traducând valori medii unitare care de regulă cresc. Dacă în cazul exportului este de preferat un indice al valorii unitare să fi e de peste 100%, situația este inversă în cazul importului unde preferința pentru reducere ar fi la fel de evidentă. În tabelul 6 indicii valorici ai comerțului exterior (cu baza an precedent) sunt determinați în condiții comparabile, separat pentru export si import, din valori exprimate în Euro.


Indicii valorii, ai volumului fi zic și ai prețurilor (IVU) la export și import (an precedent = 100) %

Tabelul nr.6

Anul Indici ai valorii Indici de preț sau ai valorii unitare

(IVU) Indici ai volumului

fi zic PIB Exporturi Importuri Exporturi Importuri Exporturi Importuri

2000 120,2 141,9 141,7 108,9 103,6 130,3 136,82001 111,5 112,4 119,0 100,6 99,7 111,7 119,42002 107,3 114,6 108,0 98,5 98,7 116,3 109,42003 108,4 106,3 111,5 98,2 96,7 108,2 115,32004 116,0 119,7 123,2 105,1 100,7 113,9 122,32005 130,7 120,6 126,1 109,5 105,3 110,1 119,82006 122,7 119,5 125,5 108,2 103,6 110,4 121,12007 127,4 115,8 125,8 106 98,2 109,2 128,12008 113,6 104,9 105,0 103,8 103,4 101,1 101,52009 84,6 85,9 71,1 89,3 89,3 96,2 79,62010 105,3 124,2 119,8 107 104,2 116,1 115,02011 105,2 120,0 116,0 107,9 106,2 111,2 109,22012 100,2 101,8 100,2 103,9 100,8 98,0 99,42013 108,0 114,6 103,2 97 98 118,1 105,32014 104,1 108,0 106,7 98,5 97,6 109,6 109,3

Sursa: Determinări confruntate de autori după http://appsso.eurostat.ec.europa.eu și www.tempoonline INS accesate în 12 februarie 2016

Potrivit determinărilor de mai sus, rezultă că, în perioada 2004-2009 și 2010-2012, indicii valorii unitare a exporturilor au indicat o creștere a prețului mediu fată de anul de anteriori, deşi în anii precedenţi se înregistraseră scăderi. Indicii valorii unitare a exporturilor în perioada 2001-2003 și anii 2007, 2013, 2014 sunt plasati sub un nivel de 100% . Creșterea indicilor valorii unitare a exporturilor ar fi putut fi îmbucurătoare, dacă aceasta ar fi asigurat un excedent de balanță și nu ar fi fost însoţită de o tendinţă similară a indicilor valorii unitare a importurilor, a căror creștere a depăşit frecvent creşterea indicilor valorii unitare a exporturilor. O scădere mai accentuată la importuri decât la exporturi semnifi că faptul că dacă se menține cantitatea constantă în perioada curentă, fl uctuațiile de preţ la import în sensul scăderii le depășesc pe cele la export, concluzie care poate fi interpretată ca fi ind favorabilă, în contextul acestei metodologii de calcul. Indicatorii raportului de schimb au constituit concret o ultima analiza posibila intr-un spațiu atât de restrâns, realizată aprofundat prin obținerea unor concluzii pertinente şi obiective. Evoluția comerțului exterior se poate exprima şi prin raportul de schimb, cu ajutorul căruia se determină cantitatea de bunuri necesară a fi exportată de o ţară, de la o perioadă la alta, pentru a putea importa aceeași cantitate de bunuri. Pentru acest indicator s-au determinat:


1) Indicele raportului de schimb valoric (IRSV) cunoscut și ca indice al gradului de acoperire (IGA) a importurilor prin exporturi;

2) Indicele raportului de schimb brut (IRSB) defi nit și ca raport de schimb cantitativ;

3) Indicele raportului de schimb net (IRSN) sau raportul termenului de schimb;

4) Foarfecile de prețuri în comerțul exterior (FP), calculat numai în condițiile în care IRSN mai mare de 1 sau 100 % ;

5) Indicele puterii de cumpărare a exporturilor (IPC „X”) Iq

Mobtenabile1etc.

Indicii raportului de schimb (%)Tabelul nr.7

Anul

Indicele raportului de schimb

FP IPC „X”Iq

Mobtenabile

Indicele raportului de schimb valoric (IRSV) / Dinamica gradului de acoperire

(IGA)

Valoric IRSV

Brut IRSB

Net IRSN

Comerțul exterior

de bunuri și servicii

Comerțul exterior

de bunuri

Comerțul exterior

de servicii

Comerțul de combustibili

si uleiuri minerale

2000 100,14 95,27 105,12 - 136,97 100,1 98,2 112,3 119,42001 94,45 93,61 100,90 - 112,74 94,4 92,6 106,0 76,92002 106,11 106,33 99,80 0,20 116,11 106,1 106,4 105,8 152,52003 95,34 93,88 101,55 - 109,93 95,4 94,5 101,7 80,22004 97,16 93,09 104,37 - 118,87 97,1 98,3 91,0 93,12005 95,64 91,97 103,99 - 114,53 95,7 94,8 98,8 127,02006 95,22 91,17 104,44 - 115,35 95,3 92,8 108,5 90,02007 92,05 85,28 107,94 - 117,92 92,0 90,6 98,3 86,32008 99,90 99,52 100,39 - 101,45 99,9 89,3 132,6 106,22009 120,82 120,82 100,00 - 96,19 120,9 132,3 85,0 110,32010 103,67 100,96 102,69 - 119,19 103,7 106,6 105,0 87,82011 103,45 101,82 101,60 - 112,99 103,4 104,1 103,2 99,82012 101,60 98,57 103,08 - 100,99 101,6 103,2 95,0 89,72013 111,05 112,19 98,98 1,02 116,94 111,1 100,4 177,3 126,82014 101,22 100,29 100,92 110,66 101,2 104,0 80,5 121,5

Notă: Cifrele bolduite reprezintă anii/ valorile în care IqM < Iq

Mobtenabile Sursa: Determinări confruntate de autori după http://appsso.eurostat.ec.europa.eu și www.tempoonline INS accesate în 12 februarie 2016

În literatura de specialitate (Ardelean, 2003), indicele raporturilor de schimb net (terms of trade index) este considerat indicele care redă cel mai clar efi cienţa cu care o ţară participă la schimburile internaţionale, deoarece acesta măsoară costurile în cursul de revenire al importului în termeni ai exportului,

1. IqM < Iq

Mobtenabile reprezintă un efect de ameliorare a balanței comerciale (majorarea exce-dentului anterior sau diminuarea defi citului în raport cu perioada de bază) ca rezultat al unui import efectiv sub limita obtenabilă conform puterii de cumpărare a exporturilor.


evidenţiind astfel efectul preţurilor. Indicele poate fi considerat un indicator al puterii de cumpărare externe care este dobândită de o naţiune prin intermediul exporturilor. Dacă produsele importate sunt în medie mai scumpe decât cele exportate, condiţiile raportului de schimb sunt defavorabile, deoarece pentru a-şi procura bunurile din străinătate, respectiva ţară trebuie să producă şi să vândă mai multe bunuri şi servicii. Un rezultat mai mare decât l (sau 100%) reprezintă un aspect favorabil al ţării respective, deoarece arată o ieftinire a importului faţă de perioada de bază. Un rezultat mai mic decât l (sau 100%) reprezintă un aspect nefavorabil, deoarece arată o scumpire a importurilor. Din compararea indicelui puterii de cumpărare a exportului cu indicele cantitativ al importurilor se constată că în anii 2001, 2003-2008 România a importat mai mult decât i-ar fi permis puterea de cumpărare a exporturilor, deteriorând continuu propria balanța comercială.

O remarcă fi nală Indicele raporturilor de schimb net redă o evoluție bine susținută și profesionalizată a unei școli economice de comerț exterior care a activat în ultimele două decenii în practica internațională, de o calitate majoritar bună, care a reușită un termen de schimb favorabil economiei României în comerțul internațional în marea majoritate a perioadei (numai în 2002 și 2013 nereușind valori mai mari decât 1 sau 100%). Foarfecele de preţuri, derivat dintr-un IRSN sub nivelul admis, semnalează o situaţie de cedare gratuită de valoare naţională nou creată, pentru ca fi rmele și economia în ansamblu din România să se menţină pe anumite pieţe internaţionale, dar mai ales pe piața Uniunii Europene (UE). Indicatorul de pilotaj al comercializării externe rămâne defi citul balanței comerciale și din păcate România mai are nevoie de ani buni de evoluții favorabile și de dezvoltare, pană la rezultate strict excedentare.

Bibliografi e - Albu, C., Ghibuţiu, A., Oehler Şincai, I., Lianu, C., Giurgiu, A. (2013), Perspective şi

provocări ale exporturilor româneşti în perioada 2010-2014, prin prisma relaţiilor comerciale bilaterale şi regionale ale Uniunii Europene, Studii de Strategie şi Politici (SPOS), Studiul nr. 4, București.

- Andrei, T., Stancu, S., Iacob, A.I., Tușa, E., (2008), Introducere în econometrie utilizând Eviews, Ed. Economică, București.

- Ardelean, V., (2003), Multiplicatorul exportului. Eseu asupra unui model keynesian cu aplicaţii la economia românească, Oeconomica, nr.1, anul XII, 91-98.

- Enescu C., (1993), Modele de analiză a activităţii de comerţ exterior, Ed. Academiei Române, Bucureşti.

- Anghelache, C., (1999), Comerţul exterior-fi nanţare şi analiza fi nanciar-bancară,Ed. Economică, Bucuresti.


- Korka, M.,Tuşa, E., (2004), Statistică pentru afaceri internaţionale, Ed. ASE, Bucureşti.

- Begu, L.S., (2009), Statistică internațională – analize comparative, Ed. Universitara, Bucureşti.

- Anghelache, C., Mitruţ, C., Isaic-Maniu, Al.,Voineagu, V. (2009), Analiza structurală a activităţii de comerţ exterior, Revista Română de Statistică, vol. (9), pag.21-35.

- Săvoiu, G., Dinu, V. and Tăchiciu, L. (2012), Romania Foreign Trade in Global Recession, Revealed by the Extended Method of Exchange Rate Indicators. Amfi teatru economic, 14(31), pp.173-195.

- Săvoiu G., (2013), Situații statistice fi nanciar-contabile și sisteme de indicatori statistici derivați. Editura Universitară, București.

- Săvoiu, G., Econometrie, Ed. Universitară, București, 2011. - Săvoiu, G., Modelarea economico – fi nanciară, Ed. Universitară, București, 2013. - Trebici, V., Mica enciclopedie de statistică, Ed. științifi că și enciclopedică,

București,1985. - ***Anuarele statistice ale României, INS, București - ***http://appsso.eurostat.ec.europa.eu - ***http:// www.tempoonline INS - ***http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupDownloads.do - ***http://ec.europa.eu/eurostat/web/national-accounts/overview


ANEXE - BAZA DE DATEIndicatorii macroeconomici ai României în perioada 1995-2014

Preuri curente, m

il. euro A

nul Exporturile de bunuri i

servicii

Export de bunuri

Export de servicii

Importurile

de bunuri i servicii

Import de

bunuri Im

port de servicii

Exportul N

et =EX-

IM

Exportul net de bunuri

Exportul net de

servicii

Exportul de com

bustibili si uleiuri m

inerale; m

aterii bituminoase

(FOB

)

Importul de

combustibili

minerali, lubrifianti

si materiale conexe

(CIF)

1995 7327,6

6090,9 1236,7

8766,0 7341,8

1424,1 -1438,4

-1250,9 -187,5

485,8 1697

1996 7682,0

6364,4 1317,7

9966,1 8397,0

1569,1 -2284,0

-2032,6 -251,4

475,7 1908

1997 8868,2

7484,0 1384,2

11010,2 9305,1

1705,1 -2142,1

-1821,2 -320,9

457 1878

1998 8530,3

7381,4 1148,9

11424,1 9768,6

1655,6 -2893,8

-2387,2 -506,7

349,2 1276

1999 9403,9

8055,3 1348,5

10936,9 9261,7

1675,2 -1533,0

-1206,4 -326,6

389,9 990

2000 13346,9

11364,6 1982,2

15501,6 13309,7

2191,9 -2154,7

-1945,0 -209,7

809,1 1720

2001 14996,7

12684,5 2312,2

18447,0 16035,9

2411,1 -3450,3

-3351,4 -98,9

794,1 2195

2002 17193,2

14680,2 2512,9

19926,7 17449,1

2477,6 -2733,6

-2768,9 35,3

1160,1 2103

2003 18283,9

15585,6 2698,4

22214,9 19599,1

2615,8 -3931,0

-4013,6 82,6

1022,6 2312

2004 21882,6

18956,8 2925,8

27372,1 24256,3

3115,8 -5489,5

-5299,5 -190,0

1282,1 3114

2005 26401,1

22277,0 4124,1

34512,3 30066,2

4446,1 -8111,3

-7789,3 -322,0

2377,9 4548

2006 31553,2

25943,5 5609,7

43296,7 37720,6

5576,1 -11743,5

-11777,1 33,6

2597,1 5517

2007 36548,9

29556,1 6992,8

54484,0 47411,2

7072,8 -17935,1

-17855,1 -80,0

2237,8 5509

2008 38353,9

27043,9 11310,

57222,5 48593,7

8628,7 -18868,5

-21549,8 2681,3

3068,6 7113

2009 32958,2

24090,8 8867,4

40676,1 32714,6

7961,5 -7717,8

-8623,8 905,9

1733,9 3645

2010 40941,4

32758,9 8182,4

48724,8 41727,3

6997,5 -7783,5

-8968,4 1184,9

1980,7 4740

2011 49117,5

40111,8 9005,6

56537,9 49072,3

7465,7 -7420,5

-8960,4 1540,0

2591,6 6215

2012 50018,8

41539,5 8479,3

56659,0 49261,5

7397,5 -6640,2

-7722,0 1081,8

2507,3 6700

2013 57338,2

43899,7 13438

58457,2 51845,4

6611,8 -1119,0

-7945,7 6826,6

2586,6 5452

2014 61926,3

46829,5 15097

62388,2 53157,2

9231,0 -461,8

-6327,7 5865,9

3139,2 5448


Documents

Tendinţe în comercializarea externă a României, după 1995 · comercializării externe a economiei române ... iar în istoria economică a României, cu un decalaj temporal semniﬁ