Embed Size (px)
Citation preview
GEOGRAFIA ROMÂNIEI
Suprafata : 238 391 km² (locul 3 in Europa si 80 in lume )
Se afla in Europa Centrala (Germania , Polonia , Elvetia, Austria, Cehia, Slovacia , ungaria, Romania , Bulgaria si Moldova )
Latitudional este situata in emisfera nordica fiind traversata de paralela de 45º lat N (ne aflam la jumatatea distantei distantei dintre Ecuator si PolulNord )
Principala consecinta a asezarii in lat. este climatul temperat continental
Longitudional ne aflam in emisfera estica , meridianul de 25º long. E
, trecand de la N la S prn centrul tarii
Romania se afla la distanta de circa 1000 km fata de M. Mediterana(sud) si la circa 2700-2800 km fat de Oceanul Atlantic (V), Oceanul Artic(N) si Muntii Ural (E)
Nu suntem o tara balcanica aflandu-ne in N acestei peninsula de care ne separa Dunarea dar
intraga istorie este legata de acest spatiu.
Pe teritoriul Romaniei se afla limita nordica vitei-de-vie si limita estica a fagului.
Mathematic suntem situati intre 43º 37’-48º 15’lat. N si 20º 41’-29º 41’ long E
Vecini: N-Ucraina (Paltinis-Halmeu)
E-Paltinis si varsarea Prutului in Dunare
E-Ucraina (varsarea Prutului in Dunare si bratul Chilia )
S-Bulgaria (Vama Veche si Prislop )
SV-Serbia si Muntenegru ( Prislop si Beba Veche)
NV-Ungaria )Beba Veche si Halmeu)
Localitati extreme :
N-Horodistea
E-Sulina
S-Zimnicea
V-Beba Veche
Carpatii
Reprezinta o prelungire mai scurta a Alpilor incepand din bazinul Vianei terminandu-se la
S de valea Timokului dincolo de care se desfasoara Muntii Stara Planina
Sunt munti tineri formati in orogeneza alpina si fac parte din lantul alpino-carpato-himalaian
Are o lungime de 1300 de km si cuprind 3 grupe:
Muntii Tatra ( varful Gherlachovska-2655 m
Muntii Beschizii Orientali – Ucraina
Carpatii romanesti
Carpaţii Meridionali
Limite : V – Culoarul Timis –Cerna
E – Valea Pahovei
Munţi
Grupa montană Bucegi-Leaota-Piatra Craiului: Munţii Bucegi · Munţii Leaota · Munţii Piatra Craiului
Grupa montană Şureanu-Parâng-Lotrului: Munţii Căpăţânii · Munţii Cindrel · Munţii
Latoriţei · Munţii Lotrului · Munţii Parâng · Munţii Şureanu
Grupa montană Retezat-Godeanu: Munţii Cernei · Munţii Godeanu · Munţii Mehedinţi · Muntele Mic · Munţii Retezat · Munţii Ţarcu · Munţii Vâlcan
Grupa montană Iezer-Păpuşa-Făgăraş: Munţii Cozia · Munţii Făgăraş · Munţii Frunţii · Munţii
Ghiţu · Munţii Iezer-Păpuşa · Munţii Ţaga
Carpaţii Occidentali
Munţi:
Munţii Apuseni: Munţii Bihorului · Munţii Codru-Moma · Muntele Găina · Munţii Gilăului · Muntele Mare · Munţii Meseş · Munţii Metaliferi · Munţii Pădurea Craiului · Munţii Plopiş (Şes) · Munţii Şimleu · Munţii
Trascăului · Munţii Vlădeasa · Munţii Zarandului
Munţii Poiana Ruscă Munţii Banatului: Munţii Almăjului · Munţii Aninei · Munţii Dognecei · Munţii Locvei · Munţii Semenic
Carpaţii Orientali
Limite
N-Ucraina
E-Podisul Moldovei , Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii Curburii
S-Valea Prahovei
V-Campia, Dealurilede Vest si Depresiunea Colinara A Transilvaniei
Munţi
Carpaţii de Curbură: Munţii Gârbova · Munţii Baraolt · Munţii Bodoc · Munţii Breţcului · Masivul Ciomatu · Masivul Ciucaş · Munţii
Grohotişului · Munţii Întorsurii · Munţii Ivăneţu · Munţii Penteleu · Munţii Perşani · Munţii Piatra Mare · Munţii Podu Calului · Munţii Postăvarul · Munţii Siriu · Munţii Tătaru · Munţii Vrancei
Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei: Munţii Bârgău · Munţii Gutâi · Munţii Igniş · Munţii Lăpuş · Munţii
Maramureşului · Munţii Oaşului · Obcina Brodinei · Obcina Feredeului · Obcina Mare · Obcina Mestecănişului · Munţii Rodnei · Munţii Suhard · Munţii Ţibleş
Carpaţii Moldo-Transilvani: Munţii Berzunţi · Munţii Bistriţei · Munţii Călimani · Munţii Ceahlău · Munţii Ciucului · Munţii
Giumalău · Munţii Giurgeu · Munţii Goşmanu · Munţii Gurghiu · Munţii Harghita · Munţii Hăşmaş · Munţii Nemira · Munţii Rarău · Munţii Stănişoarei · Munţii Tarcău
DEPRESIUNILE DIN ROMÂNIA
Depresiunea Situată în
Oaşului (Ţara Oaşului)
grupa nordică a Carpaţilor Orientali
Maramureşului grupa nordică a Carpaţilor Orientali
Dornelor (Ţara Dornelor)
grupa nordică a Carpaţilor Orientali
Campulung Moldovenesc
grupa nordică a Carpaţilor
OrientaliGura Humorului
grupa nordică a Carpaţilor Orientali
Giurgeului grupa centrală a Carpaţilor Orientali
Ciucului grupa centrală a Carpaţilor Orientali
Comăneşti grupa centrală a
Carpaţilor Orientali
Borsec grupa centrală a Carpaţilor Orientali
Braşovului cuprinde depresiunile:
Ţara Bârsei (în vest);
Sfântu Gheorghe (în centru);
Târgu
grupa sudică a Carpaţilor Orientali
Secuiesc (în est)
Neamţului Subcarpaţii Moldovei
Cracău Bistriţa Subcarpaţii Moldovei
Tazlău Subcarpaţii Moldovei
Caşin Subcarpaţii Moldovei
Vrancei (Ţara Vrancei)
Subcarpaţii de Curbură
Chiojd Subcarpaţii de Curbură
Vălenii de Subcarpaţii
Munte de CurburăCâmpina Subcarpaţii
de CurburăDumitreşti Subcarpaţii
de CurburăPoliciori Subcarpaţii
de CurburăFăgăraş (Ţara Făgăraşului) (Ţara Oltului)
Poalele Munţilor Făgăraş
Loviştei (Ţara Loviştei)
grupa Făgăraşului (între pasul Turnu Roşu şi Cozia)
Petroşani în grupa Parângului (între Pasul Lainici şi Merişor)
Haţegului (Ţara Haţegului)
între Munţii Retezat şi Munţii Poiana Ruscăi
Almăjului între Munţii Semenicului şi Munţii Almăjului
Caraş între Munţii
Aninei şi Munţii Dognecei
Brad marginea vestică a Munţilor Apuseni
Gurahonţ marginea vestică a Munţilor Apuseni
Zarandului (Ţara Zarandului)
marginea vestică a Munţilor Apuseni
Beiuşului marginea vestică a Munţilor Apuseni
Vad Borod marginea vestică a Munţilor Apuseni
Huedin partea estică a Munţilor Apuseni
Ţara Moţilor partea estică a Munţilor Apuseni
Damiş partea estică
a Munţilor Pădurea Craiului
Sibiu (Ţara Sibiului)
zona submontană a Podişului Transilvaniei
Alba Iulia Turda
zona submontană a Podişului Transilvaniei
Iara zona submontană a Podişului Transilvaniei
Odorhei zona submontană a Podişului Transilvaniei
Praid Sovata zona submontană a Podişului Transilvaniei
Câmpulung Subcarpaţii Getici
Târgu Jiu Subcarpaţii Getici
Nalbant Masivul Dobrogei
Campia de Vest
Limite :
N – Carpatii Orientali
S – Valea Nerei
Geneza :
o S-a format prin retragerea lacului Panonica spre vest concomitant cu depunerea de aluviuni aduse de rauri montane
Alcatuire petrografica : fundament cristalin acoperit cu sedimente recente
Relief :
a) campiile inalte la peste 100 m ferite de inundatii cu terase largi :
o Campie Carei ( cu dune de nisip )
o Campia Cernei o Campia Miersig si Campia Aradului
o Campia Vingai in Mures si Bega
o Campia Lugojului pe Timis
b) campii joase , au sub 1000 m altitudine si sunt afectate de inundatii , prezinta meander si brate parasite necesitand lucrari de indiguire si desecari
Campia Somesului pe Somes
Campia Crisurilor pe Crisuri
Campia Timisului pe Timis
Podisul Dobrogei
Limite :
NV – Valea Dunarii
E – Marea Neagra
S – depaseste granita cu Bulgaria
Altitudine maxima : 467 m Vf. Greci sau
Tutuiatu din Muntii Macin
Geneza : este o unitate de platforma rigda a carei formare a inceput proterozoic si doar partea nordica fiind reprezentata printr-o structura cutata , respectiv Muntii Macin , formati in orogeneza hercinica
Alcatuire petrografica :
o Granit in Muntii Macin
o Calcare in Podisul Babadag
o Sisturi verzi in Podisul Casimcei si roci sedimentare acoperite cu loess ( 20 m ) in sud
Relief :
o Podisul Dobrogei de nord
Muntii Macin Podisul Niculitel
Depresiunea Nalbant
Dealurile Tulcei ( relief carstic )
o Podisul Dobrogei centrale
podisul Casimcei aflat intre raurile Slava si Casimcea
podisul Istriei in zona litorala
o Podisul Dobrogei de sud
Podisul Mehedinti
Podisul Oltinei Podisul Negru-Voda
o Pe loess se produc tasari si cu sufoziuni , iar in zona litorala au loc prabusiri pe argile rosii si slabe alunecari de teren
o In Dobrogea de nord sunt tipice inselberguri si pedimente
Dealurile de Vest
Limite :
N – Valea Somesului
S – Muntii Banatului
- Granita cu Serbia
Altitudine : intre 200 – 500 m
Geneza : s-au format pe locul fostului lac Panonic prin depunere de sedimente de catre
raurile Carpatilor Ocidentali
Alcatuire petrografica : roci sedimentare
o Relief : Mures
Dealurile Lipovei – intre Mures si Bega
Dealurile Buzias – in estul Muntilor Dognecea
Dealul Tirol – in vestul muntilor Dognecea
La nord de Mures
o La sud de Dealurile Crasnei si Salajului – in nordul Muntilor Apuseni
Dealurile Oradei – in vestul Muntilor Plopis
Dealul Ghepis – la vest de Muntii Padurea Craiului
Piemontul Codrului – la vest de Muntii Codru Moma
In deptul Muntilor Zarandului dealurile lipsesc tresandu-se direct la campie
Delta Dunării
Delta Dunării este limitată la sud-vest de podişul Dobrogei, la nord formează graniţa cu Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45°, latitudine N şi de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razelm - Sinoe 5050 Km², din care 732 Km² aparţin Ucrainei,
Deltei propriu-zise revenindu-i o suprafaţă de 2540 Km².
Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în două braţe, Braţul Chilia la nord şi Braţul Tulcea la sud, braţ care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte în Braţul Sulina şi Braţul Sfântul Gheorghe.
Braţul Chilia, formează graniţa cu Ucraina, şi
transportă pe cursul său de o lungime de 104 Km2, 60% din apele şi aluviunile Dunării. Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunăre, Delta Dunării creşte anual în suprafaţă cu 40 de metri.
Braţul Sulina este situat în mijlocul Deltei, şi spre deosebire de Chilia are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat şi întreţinut pentru navigaţia vaselor maritime. Are o
lungime de 71 Km şi transporta 18% din volumul de apa al Dunarii.
Cursul braţului Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est, şi se desfăşoară pe 112 Km, transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare formeaza insulele Sacalin considerate un început de deltă secundară.
RÂURI SI LACURI
Râul OLT
Râurile. Reteaua de riuri are forma radiala, 98% dintre râuri izvorand din Muntii Carpati si varsandu-se, direct sau prin intermediul altor râuri, in Dunare. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa (2860 km), din care 1075 km pe teritoriul României, se varsa in Marea Neagra prin trei brate (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), care formeaza o delta. Principalele râuri sunt: Mures (761 km pe teritoriul
României), Prut (742 km pe teritoriul României), Olt (615 km), Siret (559 km pe teritoriul României), Ialomita (417 km), Somes (376 km pe teritoriul României), Arges (350 km).
Lacurile. Exista in jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9%
dintre ele au o suprafata ce depaseste 1 km patrat. Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune
de pe malul Marii Negre (Razim 425 km patrati, Sinoe
171 km patrati) si lacurile formate de-a lungul malurilor
Dunarii (Oltenia 22 km patrati, Brates 21 km patrati). Lacurile glaciare se intâlnesc
in Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o suprafata de 10,8 ha este cel mai mare
dintre ele). In afara de acestea mai exista lacuri facute de
om, importante pentru puterea energetica pe care o
inmagazineaza, cele mai importante fiind cele de pe Dunare la Portile de Fier II
(40.000 ha) si Portile de Fier I (10.000 ha, dar cu un volum
de apa de 2.400 milioane metri cubi - de trei ori mai
mult decat la Portile de Fier II), dar si cel de la Stânca-
Costesti (5,900 ha) pe Prut si de la Izvoru Muntelui pe râul
Bicaz (3.100 ha).
Sfânta Ana
Depresiunea Transilvaniei
Hartiile :- Depresiunea Transilvaniei
Imagini :
Este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde denumirea de "colinara", care i se poate atribui depresiunii intercarpatice a Transilvaniei. Este marginita de cele
trei ramuri carpatice, care isi iau numele dupa pozitia fata de aceasta zona depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii Meridionali (in sud) si Carpatii Occidentali (in vest). Spre nord-vest exista o legatura mai larga cu Dealurile si Cimpia de Vest pentru jugul intracarpatic.
Relief si subdiviziuni
Depresiunea Transilvaniei reprezinta o regiune mai scufundata a structurilor geologice care alcatuiesc Carpatii. Fundamentul ei, alcatuit din sisturi cristaline si conglomerate cretacice, se afla la o adincime de 4.500 m,
ceea ce arata ca, la sfirsitul Cretacicului, aceasta arie carpatica a inceput sa sufere o scufundare; scufundarea a fost lenta, judecind dupa sedimentele paleogene si neogene, dispuse in succesiuni continue si care au umplut depresiunea din baza spre partea superioara. Ultimele sedimente (pliocene) s-au depus
pe margini, in legatura cu ariile pe unde s-a retras marea pliocena (pe Somes, Mures, Olt).
Ridicarea succesiva a Carpatilor, incheiata la sfirsitul Pliocenului, a antrenat si Depresiunea Transilvaniei in aceasta miscare ascendenta si a determinat transformarea ei integrala in uscat. In est, eruptia
lantului vulcanic a complicat putin structura sedimentelor subiacente anterioare, curgerile de lave, care au acoperit pe alocuri stratele sedimentare, formind un relief de platouri usor inclinate. Pe margini, o data cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire (cu simburi de sare), care au ajuns pina la
suprafata (la Praid, Turda, Ocna Dej, Cojocna, Ocna Mures, Ocna Sibiului). Datorita evolutiei si structurii geologice, depresiunea colinara a Transilvaniei este formata din doua zone relativ concentrice, diferite: in centru o zona de structuri cvasiorizontale, pe alocuri boltite sub forma domurilor, iar in
exterior o structura cutata (mai slab in vest si sud si mai accentuat in est). Zona centrala da un relief orizontal si domol, asemanator unui relief de podis (Podisul Transilvaniei), iar zona cutata, la contactul cu aria montana, da o zona a depresiunii submontane (in vest si sud) sau o succesiune
de depresiuni si dealuri (in est), asemanatoare Subcarpatilor. Depresiunile submontane din vest si sud sint: Depresiunea Almasului Depresiunea Iara (marginita de Dealul Feleacului), culoarul Turzii si culoarul Alba Iulia - Turda (despartite de Dealul Mahaceni), Depresiunea Sibiului (pe Cibin) si
Depresiunea Fagarasului (pe Olt). Acestea sint depresiuni de contact cu acumulari piemontane, terase fluviale (pe Aries si Mures) si glacisuri-terasa fluvio-glaciare (in Depresiunea Fagarasului). In partea de est exista o succesiune de depresiuni si dealuri care creeaza un relief asemanator
Subcarpatilor, de unde denumirea de Subcarpatii Transilvaniei. Aceasta succesiune cuprinde, dinspre lantul vulcanic spre podis, tipurile clasice: depresiuni submontane, dealuri "interne", depresiuni intracolinare, dealuri "externe" (care reprezinta deja marginea Podisului
Transilvaniei): a) depresiunile submontane sint: Bistrita, Valeni de Mures, Praid, Odorheiu Secuiesc, Homoroadelor si Hoghiz;
b) dealurile situate spre interior (dealuri "interne") sint Magura Rez, Dealul Siclodului, Dealul Bicheci ( 1.080 m, cel mai inalt deal din
Depresiunea Transilvaniei), Firtus, Sinioara, Nadascut;
c) depresiunile intracolinare, situate spre zona de podis sint: Dumitra, Voivodeni, Magherani - Atid si Cristuru Secuiesc;
d) spre podis o serie de dealuri (Dealul Homat, Dealul Sieului s.a.) leaga aceasta zona cutata de structura
orizontala din centru.
Podisul Transilvaniei, situat in interior, este format din: a) Podisul Someselor, traversat de Somes (intre Dej si Jibou) cu altitudini de 500 - 600 m (altitudinea maxima 694 in Dealul Bobilna); mentionam patrunderea unei structuri montane
(Culmea Breaza, 974 m), care inchide o depresiune de trecere spre podis (Depresiunea Lapusului);
b) Cimpia Transilvaniei, intre Somes si Mures, o �cimpie� in sens agricol, ea fiind o regiune deluroasa relativ neteda, cu vai scurte pe care s-au amenajat iazuri;
c) la sud de Mures, Podisul Tinavelor, Podisul Hirtibaciului si Podisul Secaselor.
Clima si hidrografia
Depresiunea colinara a Transilvaniei se inscrie in tipul climatului de dealuri (in cea mai mare parte de dealuri joase; dar si de dealuri inalte), avind
iarna un climat de adapost,. datorita pozitiei din interiorul arcului carpatic; are totodata influente oceanice, cu un climat umed si moderat termic. Precipitatiile insumeaza 600-800 mm anual. Predomina Vinturile de Vest, iar in Depresiunea Fagaras se manifesta Vintu Mare (un vint de tip
foen.
Depresiunea colinara a Transilvaniei are o bogata retea de riuri, colectata de trei mari cursuri de apa: Somesul si Muresul, care apartine grupei de vest si Oltul, care apartine grupei de sud. Somesul se formeaza chiar in Depresiunea Transilvaniei, prin unirea Somesului Mic
(cu izvoare in Muntii Apuseni) si a Somesului Mare (care izvoraste din Muntii Rodnei), fiecare primind o serie de mici afluenti.
Principalul riu din Depresiunea Transilvaniei este Muresul, care o strabate pe directia NE-SV si primeste afluenti mai importanti pe Tirnava (formata la
Blaj, prin unirea Tirnavei Mari cu Tirnava Mica), Secasut, Sebesul, Ariesul si Ampoiul. In sud depresiunea este strabatuta de Olt, care aduna toate riurile ce coboara din Fagaras, precum Homoroadele (Mare si Mic), Cibin cu Sadu si Hirtibaciu. Mentionam lacurile formate pe masivele de sare (Ocna Sibiului,
Ocna Dej, Turda, Sovata), iazurile (prezente indeosebi in Cimpia Transilvaniei: Geaca, Zau, Catina), lacurile hidroenergetice (in constructie pe Olt si in Depresiunea Fagaras).
Vegetatia, fauna, solurile, monumentele naturii.
Vegetatia si fauna sint caracteristice padurilor de foioase. Solurile cele mai raspindite sint cernoziomurile levigate bogate in humus si cu fertilitate ridicata (in Cimpia Transilvaniei), solurile argiloiluviale, soluri brune si brune-acide (cambisoluri).Exista citeva rezervatii naturale: Finatele
Clujului; Poiana Narciselor (in apropiere de localitatea Vad, cu inflorire in jurul datei de 20 mai), Padurea Mociar; Lacul fara fund de la Ocna Sibiului, Ripa Rosie (linga Sebes), vulcanii noroiosi de la Hasag.
Populatia si asezarile omenesti
Teritoriul Depresiunii Transilvaniei, fiind
situat in plina zona carpatica inconjurata de o "coroana de munti" ca o cetate naturala, si beneficiind de condiliile naturale deosebit de favorabile, a constituit un teritoriu de straveche, continua si intensa populare umana, din cele mai vechi timpuri istorice pina astazi. Este suficient sa amintim numeroasele
descoperiri arheologice din paleolitic si neolitic, apoi puternica umanizare din perioada daco-romana; Transilvania a constituit centrul geografic si economic al statului dac, apoi al provinciilor romane de la nord de Dunare; asezarile urbane ale perioadei daco-romane (Apulum - Alba Iulia, Potaiassa - Turda, Napoca - Cluj-
Napoca, Cedonia - Sibiu, Brucla - Aiud au stat la baza retelei de orase din evul mediu, iar Depresiunea Transilvaniei, impreuna cu aria montana si zonele circumcarpatice reprezinta nucleul de formare a poporului roman. In feudalism si epoca moderna, Depresiunea Transilvaniei si spatiul adiacent au cunoscut o
importanta dezvoltare economica, legata in principal de utilizarea agricola a terenurilor si valorificarea resurselor subsolului. Condiliile istorico-sociale din diferite perioade au facut ca, pe linga romani, sa se stabileasca aici, in anumite momente istorice, maghiari, secui, germani si alte nationalitati.
In prezent Depresiunea Transilvaniei este o regiune intens populata. Densitatea populatiei este mai mare in bazinul mijlociu al Muresului (100-150 loc/Km2) si in jurul marilor orase, si mai redusa in Podisul Hirtibaciului si o parte din Podisul Secaselor. Orasele principale din Depresiunea
Transilvaniei sint: Cluj-Napoca (328.000 loc.), Sibiu (170.000 loc.), Tirgu Mures (164.000 loc.), Bistrita (88.000 loc.), Alba Iulia (71.000 loc.), Medias (64.000 loc.), Turda (61.000 loc.); la acestea se adauga orase mijlocii (intre 20.000 - 50.000 locuitori) cum ar fi: Fagaras (45.000 loc.), Odorheiu Secuiesc (40.000 loc.), Dej
(41.000 loc.), Reghin (39.000 loc.), Sighisoara (36.000 loc.), Tirnaveni (30.000 loc.), Sebes (30.000 loc.), Aiud (32.000 loc.), Cimpia Turzii (29.000 loc.), Gherla (26.000 loc.), Blaj (23.000 loc.); exista si orase mici (sub 20.000 locuitori), care completeaza reteaua de mai sus: Cisnadie, Ocna Mures, Agnita, Nasaud, Jibou,
Sovata, Cristuru Secuiesc, Ludus, Beclean, Victoria, Talmaciu, Dumbraveni, Iernut, Rupea, Copsa Mica, Ocna Sibiului, Avrig.
Orasele principale au fost prezentate succint in partea generala. Orasele mijlocii si mici au profiluri urbane, economice si functionale proprii, cu
numeroase trasaturi specifice, pe care le vom sublinia pe scurt. Cimpia Turzii este, cunoscut prin �industria sirmei�, in perioada interbelica fiind unul dintre putinele centre siderurgice ale tarii; orasul si-a modernizat infrastructura urbana, este nepoluat (in comparatie cu Turda) si are o zona industriala
bine conturata teritorial. Aiud, cu origini in antichitate (Brucla), are in partea centrala un aspect medieval; intreprinderea metalurgica a supradimensionat functia industriala; este si un centru de vinificatie, care utilizeaza resursele viticole din apropiere.
Sebes, oras initial intarit, cu aspect medieval si cu o prezenta saseasca importanta, este cunoscut in prezent prin combinatul de industrializare a lemnului si industria de marochinerie. In jurul Sibiului exista un interesant sistem de orase satelit: Cisnadie (industria de covoare), Ocna Sibiului (oras-
statiune ce valorifica lacurile sarate, in antichitate si evul mediu centru de extractie a sarii), Talmaciu (cu industria de prelucrare a linii si lemnului), Avrig (cu industria sticlei si intreprinderea mecanica de la Mirsa). Activitatea urbana si industriala a �Tarii Fagarasului� este concentrata in orasul
Fagaras (cu aspect initial medieval, in prezent cu ramuri ale industriei chimice) si Victoria (un oras complet nou, cu ramuri ale aceleiasi industrii chimice). Odorheiu Secuiesc, cu o populatie predominanta secuiasca, are si ramuri industriale specifice (industria de prelucrare a bumbacului, industria
lemnului, constructii mecanice); Reghin este cunoscut prin industria de prelucrare a lemnului de rezonanta. Bistrita s-a dezvoltat foarte mult atit economic cit si urban; populatia s-a dublat in ultimele doua decenii, iar industria are un profit diversificat (electrotehnica, lemn, materiale de constructie, textile,
produse alimentare, articole de ceramica fina, sticlarie); Nasaud, vechi centru cultural, are un profil industrial mai modest. Beclean, desi cu o populatie relativ redusa numeric, este un centru industrial activ (cu industrie siderurgica, industria inului, prelucrarea lemnului) si un nod feroviar. Dej, desi are o
pozitie geografica deosebita (la confluenta Someselor si a unor cai rutiere si feroviare foarte importante), traditii urbane si industriale (prelucrarea lemnului), s-a dezvoltat mai putin in ultima perioada. Asemanator orasul Gherla, tot cu profil industrial, centrat pe prelucrarea lemnului. Orasul �dublu�
Ludus-Iernut, intersectat de Mures, are o industrie notabila (extractia gazului metan, termoenergie, industria inului, zaharului si a produselor lactate, industria materialelor de constructie, prelucrarea cauciucului).
Tirnaveni are un profil economic
preponderent de industrie chimica (carbid, acid sulfuric, materiale plastice, produse clorosodice). Blaj, la confluenta Tirnavelor, denumit �Mica Roma� de Mihai Eminescu, are si in prezent functii culturale, de invatamint, la care s-au adaugat functii industriale (prelucrarea lemnului, metalurgie,
materiale de constructie). Copsa Mica, situat in apropiere de Medias, este cunoscut prin industrii de traditie (negru de fum, acid sulfuric, prelucrarea zincului), dar si prin gradul inalt de poluare si distrugere a mediului. Sighisoara, cu aspecte medievale, are industrii
supradimensionate (utilaje tehnologice, materiale de constructii, textile, ceramica fina, prelucrarea bumbacului, industria fibrelor sintetice la Albesti, produse lactate), care se afla in prezent in proces de transformare; are un potential turistic deosebit, dar dotari
reduse.
Dumbraveni, situat pe Tirnava Mare intre Sighisoara si Medias; a fost initial o localitate cu o importanta populatie armeneasca.
Cristuru Secuiesc este cunoscut indeosebi prin extractia gazului metan, iar Agnita prin industria de incaltaminte si marochinerie.
Asezarile rurale din Depresiunea Transilvaniei au si ele unele aspecte specifice. In Podisul Tirnavelor si Hirtibaciului sint frecvente asezarile compacte, cu un nucleu initial fortificat (Apold, Biertan, Cetatea de Balta, Vurpar etc.). In Cimpia Transilvaniei si dealurile dintre Nasaud si Bistrita predomina
asezarile adunate, dar exista si localitati rurale dispersate. Exista, de asemenea, localitati rurale cu functii urbane notabile: Teius (industria zaharului si mare nod feroviar), Teaca, Band (ambele in Cimpia Transilvaniei), Prundu Birgaului (cu industria lemnului si hirtiei), Petresti (cu industria hirtiei), Saliste (linga
Sibiu, cu industria linii), Albesti (linga Sighisoara, cu industria de fibre de matase artificiala), Hoghiz (cu industria cimentului), Apahida (nod feroviar), Aghiresu (extractia caolinului, producerea cernelei).
Resursele si activitatile industriale
Depresiunea
Transilvaniei dispune de gaz metan, carbuni (in cantitati mici), sare, precum si o serie de resurse fizico-geografice (hidroenergie, pasuni, paduri, izvoare minerale etc. Gaz metan se extrage din domuri la Sarmasu, Zau de Cimpie, Medias, Nades, Deleni etc.; iar carbune brun in bazinul
Almasului (Cristoltel, Ticu, Tamasa). Este cunoscut ca Depresiunea Transilvaniei da intreaga productie de gaz metan a tarii. In prezent centrul de coordonare al activitatii de extractie si distribuire a gazului metan (prin conducte) este la Medias. Energia electrica se produce la Singeorgiu
de Padure - Fintinele, Ludus - Iernut, precum si in alte termocentrale mai mici. Metalurgia feroasa este prezenta la Cimpia Turzii, Beclean, iar metalurgia neferoasa la Copsa Mica (prelucrarea zincului). Industria constructoare de masini produce: utilaj minier, masini-unelte (prese hidraulice)
masini si utilaje agricole, aparatura de masura si control (la Sibiu); utilaj si echipament industrial pentru dotarea altor ramuri (Cluj-Napoca, Tirgu Mures, Sighisoara), produse electrotehnice (Cluj-Napoca, Tirgu Mures, Bistrita), autobasculante si remorci (la Mirsa), bunuri metalice de uz
gospodaresc (la Medias). Pe baza sarii extrasa la Ocna Mures, Praid, Ocna Dej se fabrica produse clorosodice la Ocna Mures, Turda, Tirnaveni; alte produse chimice sint: acid sulfuric (Copsa Mica), ingrasaminte azotoase (Tirgu Mures, Victoria, Fagaras), ingrasaminte chimice concentrate complexe (Tirgu
Mures), negru de fum pentru obtinerea cauciucului sintetic (Copsa Mica), prelucrarea cauciucului (Ludus), inlocuitori ai pielii (Orastie), materiale plastice (Tirnaveni si Victoria), celuloza si hirtie (Dej si Petresti), produse farmaceutice (Cluj-Napoca si Tirgu Mures), produse cosmetice (Cluj-Napoca).
Industria lemnului este reprezentata prin: cherestea de rasinoase (Reghin si Talmaciu), cherestea de foioase (Orastie); combinate de prelucrare complexa a lemnului (Gherla; Reghin; Blaj, Sebes), articole de sport si instrumente muzicale (Reghin). Industria materialelor de constructii produce: var
(Tirnaveni), ciment, var si ipsos (Turda), caramizi si tigla (Turda, Alba Iulia, Sighisoara, Tirnaveni, Cluj-Napoca, Cimpia Turzii, Sintimbru), caramizi refractare (Alba Iulia), faianta si portelan (Cluj-Napoca, Alba Iulia, Turda, Tirnaveni, Sighisoara, Sibiu, Bistrita); geamuri (Medias, Tirnaveni); sticlarie (Sighisoara,
Avrig, Bistrita); cristaluri (Medias).
Bine dezvoltate sint ramurile: usoara si alimentara.
Industria usoara este prezentata prin: industria bumbacului (la Medias, Sighisoara, Talmaciu, Cisnadie, Odorheiu Secuiesc), industria linii cu vechi traditii in zona Sibiului (Sibiu, Cisnadie,
Talmaciu, Orlat, Saliste), industria inului si cinepii (Dumbraveni, Beclean Sighisoara, Ludus), matase artificiala (Albesti, Sibiu, Cisnadie), tricotaje Cluj-Napoca), confectii (Cluj-Napoca, Tirgu Mures etc. Industria alimentara este reprezentata prin: morarit si panificatie (Sibiu, Cluj-Napoca, Tirgu Mures), fabrici de
zahar (Tirgu Mures, Ludus, Teius), conserve si preparate din carne (Sibiu, Medias, Cluj-Napoca), conserve de fructe (Bistrita. Dej).
Agricultura
Agricultura dispune de un fond funciar mediu, dar foarte diferentiat: in lungul vailor, in depresiuni, Cimpia Transilvaniei si Podisul Secaselor
predomina terenurile arabile cultivate cu cereale, plante tehnice (sfecla de zahar si, indeosebi, plante furajere), iar in celelalte regiuni terenurile ocupate de vii si pomi fructiferi, pasuni si finete naturale: pe intinderi mai mari, in partea de est, apar suprafete forestiere importante. Un important loc
detine viticultura si pomicultura. Se remarca podgoria Tirnave - Alba Iulia, cu centrele viticole: Alba Iulia, Sard, Ighiu, Craciunel, Jidvei s.a. si podgoria Lechinta. Un sector important al agriculturii il reprezinta cresterea animalelor bovine (indeosebi in partea estica), ovine (mai ales in sud), porcine, pe
baza de cartofi, indeosebi in Cimpia Transilvaniei si Podisul Hirtibaciului.
Caile de comunicatie
Reteaua de cai de comunicatie urmeaza in general arterele hidrografice si asigura legaturi lesnicioase cu regiunile extracarpatice. Este necesar sa insistam putin asupra rolului
cailor de comunicatie, pentru a intelege mai exact rolul zonei depresionare a Transilvaniei, ca �nucleu� al teritoriului romanesc. Astfel, de-a lungul Vaii Somesului Mare si a Bistritei (ardelene), ce trece prin Depresiunea Transilvaniei in culoarul depresionar Birgau - Dorna spre Valea
Moldovei si Valea Bistritei, iar de aici spre nordul si centrul Moldovei; pe Valea Muresului (culoarul Deda-Toplita) se ajunge in Depresiunea Giurgeului, iar de aici, prin pasuri montane, relativ joase, spre Valea Bistritei si Trotusului; pe Valea Oltului si culoarele joase din sud-estul Depresiunii Transilvaniei se ajunge
usor in depresiunea larga a Brasovului, iar de aici prin trecatori (Oituz, Intorsura Buzaului, Tabla Butii, Bratocea, Predeal, Bran - Rucar) spre Moldova si Muntenia; culoarul Oltului (Turnu Rosu - Cozia) a constituit un drum vechi de legatura intre regiunile de la nord si sud de acesta; spre vest, culoarul larg al Muresului a constituit
o �axa� a Transilvaniei, care o lega totodata de regiunile situate spre vest (Cimpia de Vest, Banat); valea larga a Somesului se deschide spre nord-vest (dealurile Salajului, Cimpia Somesului), iar vaile din Muntii Apuseni permit un acces facil intre Transilvania si zonele de depresiuni-golf si cimpii situate la
vest de acestia.
Exemplele ar putea continua, dar acestea demonstreaza convingator ca �toate drumurile duc in Transilvania� (si invers) subliniind clar ideea de �centralitate� a Depresiunii Transilvaniei si a spatiului adiacent. In prezent,
Depresiunea colinara a Transilvaniei constituie o regiune geografica foarte bine deservita de reteaua cailor de comunicatie. Este strabatuta de magistralele feroviare 2, 3, 4. Din aceste magistrale se desprind mai multe cai ferate secundare. Reteaua rutiera are in ansamblu aceeasi configuratie,
dar este mai dezvoltata. Principalele aeroporturi sint la: Cluj-Napoca, Tirgu Mures si Sibiu.
Potentialul turistic si turismul
Depresiunea colinara a Transilvaniei se remarca prin turismul cultural legat de multimea monumentelor istorice si de arta din orasele
mari (Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Sighisoara, Tirgu Mures, Medias, Fagaras, Bistrita, Blaj). De asemenea, prezenta a numeroase cetati taranesti (Cisnadie, Feldioara, Rupea etc.), statiuni balneoclimaterice (Ocna Sibiului, Ocna Mures, Ocna Dej, Bazna, Sovata, Praid), maresc potentialul
turistic al regiunii. Depresiunile submontane din vestul si sudul depresiunii colinare a Transilvaniei:In Nord-Vest si Vest :- Depresiunea Lapus;- Depresiunea Almas;- Depresiunea Iara;- Depresiunea Alba-Iulia - Turda.
In Sud:- Depresiunea Sibiu;
- Depresiunea Fagaras.
Dintre depresiunile de pe latura rasariteana, cele cu caractcter intracolinar sunt:- Depresiunea Voievodeni;- Depresiunea Maghireni - Atidî- Depresiunea Cristuru - Secuiesc;- Depresiune Rupea.ne
Rupea.
Dealurile din est, de la nord la sud , cu o structura asemanatoare dealurior colinare din Depresiunea colinara a Transilvaniei sunt:- Dealul Cetatii;- Dealul Sicului;- Culmea Sinioara;- Dealul Becheci;- Dealul Siclod;
- Dealul Firtus;- Dealul Magura Rez;- Dealul Homat;- Dealul Nadascut.
Motivarea denumirii de campie pentru subunitatea cuprinsa intre vaile largi ale Muresului si ale celor doua Somese:Campia Transilvaniei este denumita astfel datorita importantei sale ca zona agricola.
Traseul Oltului in cadrul Depresiunii colinare a Transilvaniei si afluentii pe care-i primeste:- traveseaza defileul Racos din muntii Persani;- dreneaza Depresiuena Hoghiz unde primeste ca afluenti Homoroadele;- strabate de la est la vest depresiunea
Fagaras la iesirea careia primeste ca afluen Cibinul ( rau care dreneaza Depresiune Sibiu)uni tcu Hartibaciu. Ě
Locurile din Depresiune colinara a Transilvaniei in care, in masive de sare, s-au format lacuri:- Ocna-Dej;- Ocna-Mures;
- Turda;- Ocna Sibiului;- Sovata
In Depresiunea colinara a Transilvaniei se produc frecvente alunecari de teren, favorizate de substratul argilo-marnos. Plantatiile viticole constituie un remediu - centrele viticole cuprinse in
pogoriile Tarnavelor, Alba-Iulia, Lechinita:- Ighiu;- Cricau;- Craciunel;- Jidvei;- Aiud;- Sard;- Alba Iulia;- Apold;- Meidas;- Richis;- Lechinita.
Motivarea
temperaturilor mai ridicate si a precipitatiilor mai reduse de pe latura vestica si sudica a Depresiunii colonare a Transilvaniei:Fenomenul este determinat de prezenta unor mase de aer foehnice ce coboara de pe pantele Muntilor Apuseni in vest si ale Muntilor Candrel si Fagaras in sud; in
depresiunea Fagaras se remarca u vant local , "vantul mare"
Depresiunile drenate de Mures si afluentii sai din Depresiunea colinara a Transilvaniei sunt :Muresul dreneaza: - Depresiunea Valenii de Mures;- Depresiunea Voievodeni;- Depresiunea Alba-Iulia
- Turda.
Tarnava Mica dreneaza:- Depresiunea Praid,;- Depresiunea Maghereni - Atid.
Tarnava Mare dreneaza:- Depresiunea Odorhei;- Deoresiunea Cristur.
Gurghiul dreneaza:- Depresiunea Voievodeni.
Nirajul dreneaza:- Depresiunea Praid;- Depresiunea Maghereni - Atid.
Ariesul dreneaza:- Culoarul Turzii.
Ampoiul dreneaza:- Depresiunea Alba-Iulia.
Sebesul dreneaza:- Culoarul Orastiei;- Depresiunea Alba-Iulia.
Formele de relief - Dealurile si depresiunile submontane din Podisul Transivaniei
Pe latura vestica DepresiuniAlmasIaraCuloarul TurziiCuloarul Alba IuliaDealuri din Podisul Transivaniei
Feleac - 832 mMahaceni - 518 m
Pe latura sudica - DepresiuniCuloarul OrastieiSibiului (Tara Cibinului)Fagarasului (Tara Oltului)
Pe latura estica - Depresiuni interneDumitraBistriteiValenii de MuresPraid
OdorheiHomoroadelorHoghiz
Dealuri interneCetatii - 739 mSinioara - 755 mBecheci - 1080 mSiclodFirtus - 1060 mRez - 933 mNadascutDepresiuni externeVoivodeniMagherani Atid
Cristuru SecuiescRupea
Dealuri externeSieului - 746 mHomat
Pe latura nordica - depresiuniLapusDealuriCulmea Brezei
Ape curgatoare - Dealurile si depresiunile
submontaneSomesAlmasAgrijLapusSomesul MareSalautaBistritaSieulSomesul MicMuresGurghiuNirajAriesAmpoi
SebesSecasul MareTarnava MicaTarnava MareVisaSecasOltCibinSaduHomorodul MareHomorodul MicHartibaci
Podisul SomeselorDealuri inalte de peste
600 m
Ape curgatoare- Podisul SomeselorSomesSomesul MareSomesul MicLapus
Campia TransilvanieiDealuri inalte de peste 500 m
Ape curgatoare Campia Transilvaniei
Somesul MareSomesul MicMures
Podisul TarnavelorDealuri inalte de peste 600 m in NPodisul Hartibaciului in SEPodisul Secaselor in SV
Ape curgatoare Podisul TarnavelorMuresTarnava Mare
Tarnava MicHartibaciVisaSecas
