Deficitul de fier la adolescente în Republica Moldova: aspecte

DEFICITUL DE FIER LAADOLESCENTE ÎN REPUBLICAMOLDOVA: UNELE ASPECTEPROFILACTICE

Lora GîțuAsistent universitar

Catedra Medicina de familie

I-a Conferința Națională în Sănătatea Adolescenților (cu participare internațională)4-5 decembrie 2014, Chișinău, Republica Moldova.

Adolescenţa se consideră una din cele mai complicate etape în viaţa omului, caracterizată de multiple riscuri medico-sociale.

În adolescenţă o problemă de sănătate publică majoră prezintă deficienţele de micronutriente

Deficitul de fier are o răspândire înaltă, cu preponderenţă la adolescente.

Actu

alita

tea

• Deficitul de fier este apreciat la 3,6 mlrd., aproape la 1/2 din populaţia generală, iar la copii în vârstă de 5-14 ani, frecvenţa lui atinge o cifră cutremurătore 82%;

• De anemie feriprivă suferă peste 1,8 mlrd. de oameni.

• Este citat drept cea mai frecventă cauză determinantă a anemiilor în toate ţările lumii;

• În raport global deficitul de fier are ca consecinţe 841.000 decese şi 35.057.000 mln. cazuri de incapacitate funcţională

Actu

alita

tea

SUA: 1994-1996 - 11%; 1999-2002 – 16%; Japonia: după 3 ani de la instalarea menstruaţiei

la adolescente s-a apreciat DF în 72%, la 12% din care era anemie fierodeficitară;

Federaţia Rusă: în diferite regiuni atinge cifra de 30-60%;

Estimările efectuate de experţii OMS arată că prevalenţa anemiei este de 3-4 ori mai înaltă în ţările în curs de dezvoltare versus celor economic dezvoltate.

Actu

alita

tea

Necesitatea sporită în fier în perioada creşterii accelerate și saltante în pubertate; Aportul redus de fier cu

produsele alimentare; Menarhe şi pierderile lunare

(menzis).

Actu

alita

tea

Evaluarea aspectelor clinico-diagnostice, curative și profilactice ale deficitului de fier la adolescentele din

Republica Moldova.

Evaluarea epidemiologică răspândirii deficitului de fier la adolescente

Studierea manifestărilor clinice ale deficitului de fier în funcţie de stadiul deficitului de fier;

Evidenţierea factorilor de risc în dezvoltarea DF

Elaborarea pentru medicii de familie a programului optimal de profilaxie şi tratament al deficitului de fier şi anemiei fierodeficitare la adolescente.

Pentru a atinge scopul urmărit s-a efectuatinvestigaţiicomplexe, epidemiologice, clinice,paraclinice,investigaţii sociologice, statistice,conform unui design al studiului randomizat.

Analiza aprofundată, epidemiologico-clinică aDF s-a efectuat pe un lot de 220 adolescentele,studente la colegiile de medicină din țară, cuvârsta cuprinsă între 16-19 ani (vârsta medie16,9±0,04 ani.), în perioada de timp cuprinsăîntre luna mai 2006 şi luna ianuarie 2008.M

ater

iale

şi m

etod

e

Evidenţierea factorilor de risc s-a efectuat în baza rezultatelor sondajului sociologic efectuat după un chestionar special elaborat.

Testul de laborator s-a efectuat pentru estimarea: rezervelor de fier în depouri; fierul funcţional în sânge; nivelul hemoglobinei.

Persoanele cu abateri de la valorile normei au fost repartizate în trei loturi, în funcţie de gradul de manifestare a deficitului de fier şi anume: DF prelatent, DF latent

DF i

Mat

eria

le ş

i met

ode

Criteriul de determinare a anemiei a fost scăderea concentraţiei hemoglobinei (Hb) sub 110 g/l.Categorizarea anemiei a fost

efectuată în conformitate curecomandările OMS: 91 g/l ≥ Hb ≤ 110 g/l – anemie gr. I; 71 g/l ≥ Hb ≤ 90 g/l – anemie gr. II; Hb < 70 g/l – anemie gr. III.

Mat

eria

le ş

i met

ode

Criteriul de determinare a deficitului de fier prelatent a fost conţinutul de feritină mai jos de < 10,0 ηg/ml

Criteriul de determinare a deficitului de fier latent a fost conţinutul de fier seric mai jos de < 6,6 µmol/l

Mat

eria

le ş

i met

ode

CARACTERISTICA EŞANTIONULUISELECTAT PENTRU ANALIZAAPROFUNDATĂ

Din lotul total de 220 adolescente luate în studiu - 67,7 % din fete provin din mediul rural şi 32,3 % din mediul urban.

În raport cu zonele social-geografice: 36,5% persoane sunt de baştină din

raioanele din nord 51,0% din raioanele din centru 12,5% din raioanele din sud.Re

zulta

te ş

i dis

cuţii

DISTRIBUȚIA ADOLESCENTELORÎN FUNCŢIE DE GRADELE DF

14, 6.4%

2, 0.9%

22, 10.0%

68, 30.9%

114, 51.8%

anemie gradul I anemie gradul II

persoane în stadiul latent al dificitului de Fe persoane în stadiul prelatent al dificitului de Fe

persoane sănătoase

STRUCTURA ADOLESCENTELOR EXAMINATEÎN FUNCŢIE DE STADIILE EVOLUTIVE ALEDF

Rezu

ltate

şi d

iscu

ţii

CARACTERISTICA LOTURILOR DE ADOLESCENTE CU DFLotul I II III

Gradul DF DF anemic DF latent DF prelatent

n 16 22 68

Hb, g/l

min 85 111 111

max 110 146 141

M 101,5 120,7 126,4

±m 1,67 1,6 0,83

Fe seric, µmol/lmin 1,9 3 7

max 7 6,6 41

M 4,1 5 14,2

±m 0,38 0,23 0,71

Feritina,

ηg/ml

min 1,6 1,6 1

max 73,6 45 14,2

M 9,2 7,7 4,8

±m 4 39 1 94 0 32

Rezu

ltate

şi d

iscu

ţii

SCHEMELE DE TRATAMENTAPLICAT ADOLESCENTELE CU DF

Lotul Gradul DF Sublot n

Tratamentul curativ Tratamentul profilactiv

doza durata, luni doza durata,

luni

I anemic

cu tratament profilactic 8

1 p. х 2 ori/zi 6 luni

1 p. х 2 ori/săptăm

ână12 luni

fără tratament profilactic 8 - -

II latent

cu tratament profilactic 6

1 p. х 2 ori/zi 6 luni

1 p. х 2 ori/săptăm

ână12 luni

fără tratament profilactic 5 - -

III prelatent

cu tratament profilactic 17

1 p. х 2 ori/zi 6 luni

1 p. х 2 ori/săptăm

ână12 luni

fără tratament profilactic 17 - -

Rezu

ltate

şi d

iscu

ţii

MODIFICAREA INDICILOR SÂNGELUI PERIFERICPÂNĂ ȘI DUPĂ TRATAMENT CU SULFAT DE FIERBIVALENT, M±M

Itimi DF anemic DF latent DF prelatent

până la

tratament

după

tratament

până la

tratament

după

tratament

până la

tratament

după

tratament

Hb101,5±1,67 118,4±2,77 120,7±1,60 123,5±1,61 126,4±0,83 124,9±0,79

Eritrocite,

10124,6±0,11 4,4±0,07 4,2±0,09 4,3±0,09 4,4±0,03 4,2±0,03

Indicele de

culoare0,7±0,02 0,8±0,03 0,8±0,01 0,9±0,01 0,9±0,00 0,9±0,00

Fe seric 4,1±0,38 11,7±1,69 5,0±0,23 12,3±1,56 14,2±0,71 12,2±0,62

Feritina 9,2±4,39 13,6±1,42 7,7±1,94 11,4±2,26 4,8±0,32 14,3±2,33

Transferina 274,5±6,66 308,2±10,22 273,7±7,90 307,7±6,68 278,4±4,11 298,1±4,28

Rezu

ltate

şi d

iscu

ţii

EVALUAREA COMPARATIVĂ A INDICILOR SÂNGELUIPERIFERIC ÎN FUNCȚIE DE INTERVENȚIA DETRATAMENT

0

1

2

3

4

5

6

DF anemic DF latent DF prelatent

indi

ci d

emon

stra

tivi

Adolescente cu tratament

Nivelul initial Hb Fe seric Feritina

0

1

2

3

4

5

6

DF anemic DF latent DF prelatent

indi

ci d

emon

stra

tivi

Adolescente fără tratament

Nivelul initial Hb Fe seric Feritina

Rezu

ltate

şi d

iscu

ţii

MODIFICAREA HEMOGLOBINEI PE FON DEPROFILAXIE CU SULFAT DE FIER BIVALENT, M±M

105

110

115

120

125

130

AnemieDF latent

DF prelatent

inițialprofilaxie

Rezu

ltate

şi d

iscu

ţii

MODIFICAREA FIERULUI SERIC PE FONDE PROFILAXIE CU SULFAT DE FIERBIVALENT

0

5

10

15

20

25

30

Anemie DF latent DF prelatentInițialdupă profilaxie

Rezu

ltate

şi d

iscu

ţii

MODIFICAREA FERITINEI SERICICE PEFON DE PROFILAXIE CU SULFAT DE FIERBIVALENT

02468

101214161820

Anemie DF latent DF prelatent

InițialDupă profilaxie

Rezu

ltate

şi d

iscu

ţii

CONCLUZII

Anemiile fierodeficitare debutează cu scăderea nivelului feritinei serice pe fond de Fe seric şi Hb normală, manifestările clinice fiind modeste;

Trebuie de identificate în mod activ adolescentele cu risc sporit pentru DF, implicând atât echipa de AMP și angajații din sistemul de educație, cât și implicarea tinerilor;

S-a constatat majorarea conținutului de Hb, FS și feritină în subloturile de cercetare cu tratament și profilaxie cu Sulfat de fier bivalent, în comparație cu subloturile fără intervenție terapeutică;

Este de menționat o ușoară tendință spre anemizare, înregistrată în lotul adolescentelor sănătoase;

Evaluarea rezultatelor Fe-profilaxiei pune în evidență faptul că restabilirea conținutului de feritină, este de durată și în mare măsură depinde de complianța pacientului.

VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE

???