.

UI

.

creleruaCreierul uman ,a~ezat fn inte-

riorul craniului, este mai

sofisticat decat cel mai perfor-

mant computer. Cu ajutorul

milioane1or de celule, acesta

direct;ioneazii ~i monitorizeaziitoate activitiitile noastre -

chiar ~i atunci cand dormim

O La inceputulsecolului 19 a aparuta~a-zisa ~tiin,a afrenologiei. Se cre-dea ca faculta,ilemintale bine dez-voltate corespun-deau unor port,iuniintinse ale suprafe,eicraniului. Hart,i alemin,ii, ca cea dinimagine, erau elabo-rate in urma pipairiiumflaturilor capului.Cu toate acestea, nuexista nici O dovada~tiin,ifjca care sasprijine aceastateorie.

c reierul este principalul coordonator ~i

centrul de coman~ al organismului.

Asemenea unei centrale telefonice, preiamesaje provenind de la ochi, urechi, nas,liniba ~i piele, ~i trimite semnale spre mu~chi~i glande. Creierul funqioneaza ~i ca un com-puter, procesand ~i inmagazinand informatii.

in interiorul sau se afla un sistem po~talcare trimite mesaje spre acea regiune a creieru-lui, unde acestea trebuie sa fie descifrate.

Activitatea creierului nu se rezuma doar lamanipularea datelor. El este centrul senti-mentelor, emdtiilor ~i dorintelor, cu ajutorulcaruia putem invata ~i crea ganduri ~i idei.

La nivelul celularCreierul uman este constituit din peste 10 000milioane de neuroni microscopici sau celule

PAsAREOM

lob olfactiv

hipoliza

lob optic

maduvalob frontal

lob temporal

maduvacerebel

PE$TEcreier mare c!,rebel

O Evolu,ia a dusla dezvoltarea celeimai potrivitestructuri a creierului

pentru organism.La om, aceastaprezint3 un creiermare, masiv, ce arerol in func,iile men-tale superioare.Toate vertebrateleau un cerebel, lobioptici, olfactivi,hipofiz3, cu rol incoordonare, vedere,cre~tere ~i miros.

lob olfactiv

hipofizalob optic

maduva

REPTILE

nervoase. Fiecare dintre acestea are un corpcelular, ce contine nucleul, din care radiazanumeroase proeminente subtiri. Corpurilecelulare sunt grupate In ciorchini sau centre,fiecare cu o functie specifica, cum ar fi vede-rea, vorbirea sau controlul muscular. -Eleformeaza "materia cenu~ie a creierului",denumita astfel deoarece se 1nchide la culoarecand este tratata cu anumite substante.Proeminentele celulare se unesc ~i formeazaun sistem de retele complex, ce include fibrenervoase cuprinzand "materia alba" (care nu1~i schimba culoarea). c

Activitatile creierului implica modificari deordin electric ~i chirnic 1n interiorul neu-ronilor. De fiecare data cand un electron este"atins", el transmite un impuls sau un mesajnervos aseamanator cu un rnic curent electric.in functie de directia, de sursa mesajelor ~rdenumarul lor, fiecare centru al creierului leexamineaza sau le transmite unei alte porti-uni, unde vor fi procesate.

Activitatea electricaCreierul este tot timpul activ, prin el circulandmilioane de impulsuri 1n fiecare secunda.Unele dintre aceste mesaje sunt legate deactivitati con~tiente -cele asupra caroradetinem controlul, cum ar fi mersul, vorbitul

lob olfactiv

hipofizamaduva

23

ACTIVITATI ALE CREIERULUI

O Activitatea creierului poate ti studiata cuajutorul unui aparat EEG. Electrozii producmici modificari electrice in diferi,i centri ai

creierului.

~i scrisul. Alte mesaje provin din proceselevitale ale organismului, ce se desta~oara Inmod automat, spre exemplu respiratia, bataileinimii ~i digestia alimentelor pe care le con-sumam.

in ultimii 25 de ani, cercetatorii au reu~it saelaboreze harta celei mai mari paI1i a creieru-lui, localizand diferite zone ce Indeplinescanumite functii. Ei au realizat acest lucru prinrolosirea unor tehnici variate. Prin plasareaunor senzori electrici pe suprarata capului ~iintroducerea unor electrozi (ace conductoareroarte subtiri) 1n creierul animal ~iuneori chiar1n cel uman. au reu~it sa traseze caile impul-surilor, care circula de exemplu de la ochi saude la urechi spre centrul vizual sau auditiv.

Erectele ranirilor sau ale Indepartarii pecale chirurgicala a anumitor regiuni ale cor-texului -portiunea fina ~i 1ncretita de lasuprarata creierului -indica raptul ca acesteacontin centri ce au functii specifice. insa aces-tea pot sa nu fie singurele zone ce Indeplinescfunctiile respective: Spre exemplu, ranirile Inunele regiuni ale lobilor rrontali, situati In rataemisrerelor cerebrale, provoaca dificultati In1ntelegerea vorbirii. Persoana respectiva esteincapabila de a emite sunete cu Inteles In vor-bire. Un alt erect asemanator este cauzat derani1n zonele posterioare emisrerelor. in acestcaz persoanele respective nu pot Intretine oconvorbire constanta, aceasta riind 1ntrerupta1n mai multe segmente.

Un aranjament de unitatiDintre toate mamiferele, omul are creierul celmai avansat ~i mat dezvoltat (de~i nu are celemai mari dimensiuni). La toate vertebratele

O Imagini ale creierului realizate cu ajutorulscanerelor. pot fi folosite in scopulinregistr3rii r3spunsului la stimulii vizuali.

O Aceast3 EEG a unui creier arat3 succe-siunea etapelor de la o stare de con~tien,3 la

una de somn profund. Deschiderea ochilormodific3 ritmul normal de odihn3.

relaxat, ochii inchi~i

~treaz ~ ..~~ ~ (animale cu ~ira spina:rii), Insa:, creierul consta:~-,..;..'" -~ ~ -.T T .din 3 unitlti structurale principale: emisferele

cerebrale, trunchiul cerebral ~i cerebelul.relaxat Emisferele cerebrale au rol In procesarea

J mesajelor ce provin de la organele de simt.

Trunchiul cerebral este compus In special din5omn~lent ,A AA A.I ,.~ LA,.. fibre nervoase.ce leag~ c~lelalt~ doua: u.~ita:ti.~.r~ yvr--~" r J Cerebelul prezmta: portlurn destinate echlhbru-

lui ~i coordona:rii activita:tii musculare, dar este5om~e 5~. -..J.. .~ J. preva:zut ~i cu ca:i nervoase spre ~i de la ~ira~ .'Y' /'JV' ~ spina:rii, precum ~i nervi conduca:tori de mesa-

je spre organele majore ale organismului.5omn adinc De~a lungul evolutiei creierului, diferite~ ~~~~- poI:tiuni .al.e sale s-au dez,:,ol~t In mod~l cel

mal potnvlt pentru supravletulfea orgarnsmu-lui. La oameni, ai ca:ror strnmo~i au tra:it Incopaci, coborand apoi pe pa:mant, unde era

ochi de5chi~i plin de prnda:tori, iar competitia pentru hrana:...i!.I A.l. .\. ..j~IAiJ~ill era foarte mare, emisferele cerebrale au~~y .-!'ml...'1Tr,.~' t devenit mai mari ~i mai complexe, fiind cen~

tri foarte importanti pentru interpretarea ~iprelucrarea informatiilor provenite de lasimturi. La Homo sapiens, omul modem sau"lntelept" (adica: noi), emisferele cerebrilecuprind 80 % din volumul creierului.

La nivel func,ionalExista: 3 unita:ti functionale principale alecreierului -zone cu cea mai intensa: activitatea neuronilor. Acestea sunt diferite deunita:tilestructurale. Prima unitate functionala: se afla: labaza creierului. Este compusa: din portiunidenumite formatia reticulata:, bulbul rahidian,cerebelul, talamusul ~i hipotalamusul.

O Unita\ile creierului. Prima controleazastarea de con~tien\a ~i raspunsul la stimuli. A

doua analizeaza ~i inmagazineaza informa\iaprovenita de la sim\uri. A treia se ocupa cuformarea inten\iilor ~i programelor -

activita\ile mentale superioare.

O Daca ne fixamochii asupra unuipunct. informa~ia dinstanga punctului seindreapta spre emi-sfera dreapta. iarinforma~ia dindreapta merge spreemisfera stanga.Corpul calos une~tecele doua regiuni alecreierului. Candacesta este taiat.persoana respectivanu poate descrieobiecte aflate incampul vizual dinstanga. deoareceinforma~ia nu poatetrece din parteadreapta spre centrulvorbirii. situat inemisfera stanga.

O in interiorul bul-bului rahidian. cailenervoase din fiecareparte a creierului seincruci~eaza. Candne mi~cam bra'uldrept. emisferastanga a creieruluida instruc'iunile.Aceasta emisferaeste mai dezvoltatala persoanele drep-tace. permi,and uncontrol mai mare ~imi~cari precise alemainii drepte.

opereaza. Spre exemplu, neuronii din centriivizuali primari raspund doar la mesaje referi-toare la intensitatea sau nuantele culorilor ,sau la curbura sau neregularitatea suprafe-telor. Ace~tia trimit s~mnale spre neuronii dincentrii vizuali secundari, care descifreaza,interpreteaza ~i aduna datele, creand modele~i forme care alcatuiesc con~tiinta noastravizuala.

Fonnatia reticulata este principala zon~ lanivelul c~reia se realizeaz~ schimbul de infor-rnatii, fiind ~i sursa puterii creierului. in aceastaretea de fibre nervoase, fiecare neuron poate ficonecrat cu alti 25 000. Fonnatia reticulata.prime~te constant mesaje de la organele desimt, ernitiind la mndul s~u unde de activitateelectric~ prin cortexul cerebral. Aceasta men-tine starea de co~tienta:. Dac~ fonnatia reticu-lata ~i reduce activitatea, persoana respectiv~poate adormi sau poate avea halucinatii,v~zand, auzind ~i avand senzatii ireale. Rezul-tatul "priv~rii senzoriale", cand o persoaru1 esteinchis~ intr-o inc~pere intunecoas~, goal~ ~i li-ni~tita timp de rnai multe ore, este o "innebu-nire" aparenta, intrarea in trans~ sau com~.

Trunchiul cerebral se comporta ca un tab-lou de cornan~. Zona unrultoare, bulbulrahidian, contine centri responsabili pentrucontrolul activitatilor automatice ale organis-mului. Acesta face le~tura dintre ernisferelecerebrale, sediul intelectului nostru, cu tala-musul ~i sistemul limbic, responsabili pentrustarile de spirit, pofte ~i memorie. Talamusultransfonrul ~i sorteaz~ mesajele de la organelede simt ~i creeaz~ o co~tientizare a senzatiilor,cum ar fi durerea, atingerea, c~ldura~i frigul.

Hipotalamusul este activ In numeroase pro-cese. in primul mnd, acesta dirijeaz~ multeactiuni lente, de lung~ durata, ca de exemplucre~terea, prin controlul pe care 11 exercitaasupra hipofizei, principalul centru de pro-ducere a hormonilor din organism. in al doilea

MemoriaCercet;1torii cunosc acest lucru din consultati-ile medicale. Daca sunt introdu~i electrozi incortexul vizual primar (in timpul unei operatiipe creier, farn dureri), trecandu-se un curentslab prin ace~tia, pacientul va vedea punctesWlucitoare sau cercuri inaintea ochilor. Dacaelectrozii sunt introdu~i in cortexul vizualsecundar, pacientul va vedea modele com-plexe sau chiar obiecte complete -copacileganandu-se sau o veverita topaind. Zonelesecundare par sa se comporte asemenea unuisistem al memoriei vizuale.

Exist;1 zone In interiorul emisferelor cere-brale care nu au fost Inca descoperite, dar parsa aiba de-a face cutoate tipurile de memorie.Prin ce metode creierul selecteaza, sorteaza ~iinmagazineaza informatiile sub forma dememorie rnmane un mister pentru cercet;1tori.

Exist;1 doua tipuri de memorie: de scurtadurat;1 ~i de lung:l durat;1. Fiecare element aimemoriei poate fi retinut temporar sub fonru1de activitate electrial. in functie de puterea

cind, hipotalamusul activeaz~ sistemul nervosautonom, care supravegheaz~ unele functii pecare nu le putem controla, ca de exemplucontractia mu~chilor 1n stomac, vezic~ ~i c~ilerespiratorii, precum ~i secretia de saliv~ ~i delacrimi. (Sistemul nervos autonom ne impie-dic~ s~ ne tinem respiratia la nesfar~it. El estedispozitivul de siguran~ al organismului.)Legat de aceasta, hipotalamusul preg~te~teorganismul pentru "fug~ sau lupt;l" in cazulunor urgente sau pericole. Hipotalamusulreprezint;l sursa emotiilor noastre ~i a nevoilorfundamentale de foame, sete ~i sex.

Cea mai mare parte a detaliilor referitoarela activit~tile con~tiente ale creierului au foststabilite in urma studierii efectelor drogurilorasupra acestuia. De exemplu, stimulentele caamfetaminele ~i cofeina excit;l activitatea for-matiei reticulate ~i a hipotalamusului. Acestatransmite semnale la cortex ~i astfel cre~te agi-tatia, starea de somn fiind alungat;l. Sedativeleau un efect contrar. Sunt prescrise adeseori catablete pentru somn.

A doua unitateA doua component~ functional~ a creieruluiconst;l in jum~t;ltile posterioare ale emisfe-relor cerebrale. Acestea contin centri de pri-mire, procesare ~i 1nmagazinare a informatieiobtinut~ prin intermediul organelor de simtdin mediul extern.

Neuronii din fiecare centru nervos suntcaracteristici tipurilor de impulsuri cu care

25

ACTIVITATI ALE CREIERULUI

acesteia, se pot produce modific~ri chimice 1ninteriorul neuronilor sau 1n retelele dintre ace~-tia. Astfel, elementul este retinut pentru maimult timp. Retinerea unui nu~r de telefon pedurata fo~ lui, este un exemplu de memo-rie de scurta durata. Reamintirea vacantei deanul trecut este memorie de lung~ durata.

A treia unitateAceast~ ulti~ unitate cuprinde jum~tatea dinfa~ a emisferelor cerebrale. Aici se afl~ centriresponsabili cu dirijarea actiunilor noastre, 1nacela~i fel in care ansamblul de programe alecomputerului controleaz~ modul in caremonitorul unui televizor sau imprimanta unuicomputer opereaz~ ~i ce produc acestea.

ci~tii In matematic~ ~i gandirii logice. Emi-sfera dreapt~ controleaz~ partea stang~ a cor-pului, fiind suprafata Ins~rcinat~ cu senzatiivizuale, talent muzical ~i gandire abstract:l saulibern. Impulsurile circul~ In mod constantIntre cele dou~ emisfere ~i chiar atunci candcorpul calos este deteriorat, acestea continu~s~ functioneze Impreun~.

Cercetarea in viitorExist~ Inc~ totu~i multe functii ale creierului ~imetode prin care acestea proceseaz~ ~iInmagazineaz~ informatia, care nu sunt pedeplin descifrate. jn viitor, cerce~rile vorduce cu siguran~ la o Intelegere mai bun~ afunctiilor creierului.

De aici, nervii se indreapta spre mu~chiidin membre, fat~, buze, ochi ~i limb~.Impulsurile trirnise din centrii "motori" sprecortex declan~eaz~ mi$c~ri ale corpului, vor-birea, precum ~i expresii ale fetei, cum ar ficlipitul, zambirea, incruntarea ~i str3.mb~tura.

De~i cele dou~ jum~tati ale creierului umanau acela~i aspect, ele posed:l sarcini diferite.Acestea sunt unite printr-o portiune de tesutnervos, denurnit corp calos. in cazul in careacesta este taiat sau rnnit, cele dou~ emisferecerebrale se vor comporta partial indepen-dent, avand ganduri ~i emotii separate.

Ernisfera stang~ controleaz~ mi~c~rile dinpartea dreapta a corpului ~i contirle cei maiimportanti centri: ai vorbirii, limbii, perspica-

INFORMATIE SENZORIALA PRIMITAINFORMATIE MOTOARE TRANSMISA

O Cortexul(suprafa,a creieruluimare) prezinta opo~iune cu rol inprimirea senzorilorde informa,ie ~i altacare se ocupa cutransmiterea infor-ma'iei sau infor-ma,ia motoare.Cantitatea de cortex,cu rol in primireasau transmiterea de

informa,ii depindede regiuni specificeale organismului.Spre exemplu, opo~iune mare a cor-texului senzorialeste legata de buze,deoarece acesteasunt foarte sensibile.$i o mare parte acortexului motor arerol in transmiterea

informa,iilor spremaini.

O Creierulfunc,ioneaza cu oviteza foarte mare.intr-o frac,iune desecunda, acesta in-

terpreteaza imagini~i sunete -ca ~i cele

din cel mai complexjoc pe computer -

apoi dirijeaza instan-taneu mi~cari alecorpului pentru aob,ine raspunsul sau

programat.

26