ilahg" doctor i,n qtiinfe medicale,f fincroase societii,ti medicale 9ili fo rtri* din Rominia gi este

*, ffilrils, proza" poemele suntnfucaa spmiola gi chinez6. Aq, lt cndi cil studii de interferenfi gi

fu Afute pe mapamond, prinfeb kdlsre Bibliotheque World@ f*foeicate RomAneasci, 2003),fi tffie Contemporane, vol. Idrs, vol- V @ditua Academiei

62006).

h$ihsul European,2013

LIVIU PENDEFIINDA

Luminitorii timpului

INSTITUTUL EUROPEAN2013

Cuprins

PRELEGERI PENTRU {.IN TEMPLU AL SPIRITULUI

1. Strlvechile arhive ale Cuvintului / 92. Templul misterelor sacre / 13

Vechile cutume 9i ritualul / 15

3. Legendele luminii interioare / 18

A.Lec[ia de arhitecturil /235. Elemente de ritualistici contemporani / 30

Semnifica,tia definiliei din dic,tionar / 30Func,tiile ritualului / 32Tipologie gi complex ritual / 33Sintaxa gi semantica ritualului / 35

6. Simbolurio ceremonial gi sacru / 36Relaliile simbolurilor cu sacrul / 36Tdlcul relaliilor simbolice / 41

Templul qi reprezentdrile simbolice / 5lRelaliile dintre ceremonial gi simboluri I 57

7. Magia ca forml de ritual pi totodati libera practicl a sacrului / 66Abracadabra I 67

Magia ca fir secret al dezvoltdrii umane / 69Simbolismul ritual al sacrului camagie / 77Magia misticismului rosicrucian / 80

8. Antropologie qi rosicrucianism / 84Ritualul meditaliei - contact al omului cu Conqtiin{a Cosmici / 89

9. Hermeneutica ca interpretnre 192 ,Biblia - oracol divin / 92Interpretarea hermeneuticd a textelor sacre I 94Interpretarea alegoricd a miturilor prin fabule, parabole, alegorii / 96Tdlcul meditaf;ei / 100

10. Dogma ca deformare a tradifiei / 105

Dockine qi dogmd / 109

$tiinfa qi magia Renaqterii / 114Secretele mesianice gi misterele mantuirii / 117

Mitul crea,tiei ca element dogmatic / 120

LIBERA PRACTICA A SACRULUI IN NTTU,q.LUL DOGMATIC

11. Studii de interpretare mnemoclastici a dezvoltlrii umane / 125

Dorinfi qi sinapsi / 125Solaris, o introversiune sinaptici, / 126Pddure, verde pidure - mesaj mnemoclasti c / l2glidure, verde pidure _ mesaj volitiv al creierului / 129Sinapsa, magia din noi i 13lStarea de trecere, dorinl5 qi sinapsl / 133Visul 9i viafa depozitul mnemic al lumii / 134Alecsandri:

"ont:.*y1 "tranzitiv gi experienfa esteticului in construc{ia gi

cnnoagterea poeticd / 137Lebida astrald gi sinapsa destinului / 139Arthur gi Merlin - dorinfe neuronale / l4lIntrospec{ie mnemoclasticd in oglindl / 143Mesajul sinaptic / 146Degetul lui Demiurgos gi cunoaqterea sensorial[ / 146Degetul lui Demirgos gi durerea / 14gDante gi Rosa Cruce / 151Normal, anormal, antinormal / 153Arcul reflex noetic - Calea sinaptici spre iluminare / 153Aura gi revelafla. Componente mnemocla.itice ale intenelagieisprit-inateri e / 155Quinta Essentia sau Magia Atingerii / 159Parabolapeqteni/ 163Arcul reflex noetic / 165Atma qi introspecfia mnemoclasticd / 167Cdldtorii astoale / 169

12. semne qi simboluri ale unui univers marcat de illuminar ea ntaald / l7lLocul ritualului rosicrucian / 172De ce se ascund in versuri lumile interio are? /176Illuminarea ca ritual liric / lgg

13. rnterpretarea anagogici a rituarurilor rosicruciene ca praci turnantrintre tradi,tie, religii pi francmasonerie / 190Limbajul ritualului vielii pentru credinla omului / 192Abraxas. Arhiva Cuvdntului / 194Licoma, expresie a dogmei qi liberd gdndke I 197

SACRALITATEA CWANTULUI PIERDUT iN PONSTN14. NiI nisi clavis deest 1203

Amalgamul lumilor ascunse / 20515. Ros lacis l2ll

Culegdtorii de lumini / 2ig16. Sator Arepo Tenet Opera Rotas / 223

Templele preistoriei pdmdntulur / 224Ritualul - limba ruriversall a mesajului divn / 229Initierea in Lumind / 23g

6

I t28nftui/ 129

4np esteticului in construcfia qi

iall I 146

iluminare / 153ale interrela'$ei spirit-materie / 155

1fls illrrminarea rituali / 171

? lt76

rosicruciene ca placi turnantlr90nthil l92

:1 197

NPOESIE

17. Deas meus, ne tu sileas a me I 241Meditalie gi illuminare / 241Geometria 9i gtiinla numerclor 1244The Secret Doctrine 1247

18. Si tqtlis jangere sit tibi scire posse / 254Ordine secrete saurcligii I 254Freud qi misticismul / 257Zeii ascungi sub poala lui Dumnezeu / 261

19. Domine, quis similis tibi! /271Arcul reflex fizic al omului in raport cu celnoetic / 271Arcul reflex alatmei / 289

20. Ecce pietas est sapientia I 293Clopotele sufletului / 294Cuvdntul lui Dumnezeu in clopotele succesive / 297Francmasoneria qi tainele divine / 298Pasajul nostru in vid, poesia / 300

21. Erravi sicut ovis perdita / 307Ritual pi antropologie / 307Reteaua umand - unitatea conectatd cu Universul / 309Memoria subcongtientului liric / 313TArgul cu umbrele / 318

22. Homo cogitus 1323Prolegomene pentru alt univers / 323

CHRYSOPEEA $r STMBOLTSMIIL rN.rrATrC tN a,Xra nnGALA

23. Puterea magici a tainei / 333

24. Lumina intre falii gi armonie / 342Haos gi cosmos / 342Arta filosoficd l 351

25. Misticismul qi geneza artei / 358Geneza aworei / 358Fantasticul qi moartea simbolici / 361Misticismul qi cercetarea artei I 365

26. Oglinzile - interval virtual qi abstract /369Sub cer divinele imagini vii /369Melancolia solari gi versul Satumaliilor / 373Oglinda metafizicd a poesiei / 378SAmanF cerului in hermetism / 382Alchimie qi ritual noetic / 387Virtualul ca antitezd ametaforei / 392Parfumul noetic al Ticerii / 395

27. Poesie gi refele neuronale / 398Arta poeticd - alegorie neuronal[ / 398

1229

-lo*a gi conlinut in metafora ambiguitii$i / 403Neuroteologia gi arta poeticd, / 407

28. Geneza in lumi paralele / 410Arcul reflex noetic - genezacosmici a poesiei / 411Lumind gi influreric in lirica creierului / 416

POESIE, RITUAL $I TAINA29. Riscrucea sufletelor / 421

Sens gi nonsens intre Acheron gi Styx / a21Misticismul il lirica cunoaSteii I 427Tdlcul paradisului liric / 433

30. Limburile cosmice ale creierului / 440Ars longa - Poesie gi blucuile I 441

31. Poesie pi ini,tiere - calea lirici a creierului / 44gIluziile mentale gi sensul esoteric al focului caizvor I 453Clopotul din labirint gi memoria sufletului poetic / 456

32. conexiunile tainice sau alegoriile prin care am incercat si trecem innoastre / 461Templul inteleplilor intre revelatie qi iluzie / 462Crucea ca panteon - ra$onament exterior fiinfei umane / 46gSilogismul revelat cosmic in structura cxeieruhtr I 472

33. Isus Cristos gi cele gapte sacramente I 477Subcongtienhrl ca influenfi comportamentald / 47gMemoria subcongtientului / 483Meditafle gi rugiciune - neurologie ocultd a poesiei / 4g7Chrysopeea sub lupa de cistal / 494

viefile

403

siei / 411l

it 448cain,or /453netic / 456

I am incercat si trecem in vietile

'462intei umane / 468nthtr / 472

'le I 478

r poesiei / 487

Prelegeri pentru un templu al spiritului

1. Strivechile arhive ale Cuvintului

Cred tn tine, Doamne, singurul adevdrat Si infinit, creator Si ddtdtor de viald tuturorvizibilelor Si irwizibilelor lucruri Si a cdrui esenld este pretutinfuni in tnivers, a cdruiminte Si conStiinld constituie sufletul meut.

Am inceput sb scriu fbrd s6-mi fie teamd c5 voi fi dezatuat gi acuzat de a fidezvdluit secrete ale elitei lumii celor ce nu ar avea acoes qi dreptul sd le cunoascd.De fapt nici n-o voi face. Doresc prin aceastl lucrare doar sd le demonstrez celoriniliali cd existl lumina la care cu tofi aspird 9i cd ea li se va dezvllui cu timpulprintr-o asidu[ aplecare, meditalie qi participare la ritual, iar profanilor ci existl lu-mea aceea de poveste, in care au crescut gi ale cdrei valori deseori le ignori in prag-matismul viefii cotidiene. Bibliografia acestei cdrli nu este nici pe departe complet6,nu pentru c5 nu ag fi vrut si dezvdlui sursele unor afirmalii, ale unor informafii, cipentru cI nu am permisiunea, nici dreptul si spun mai mult, degi aluziv, oricine gtie,lumea nu a tnceput cu noi gi, in ciuda pesimigtilor, nu se va sfhrgi cu generalia noastr[.Avem in noi matricea tuturor informaliilor cu care venim in contact. Avem in noicunoagterea. Vrem, putem qi qtim.

Dintotdeauna, de zeci de mii de ani, poate de sute2, secretul universului, in-formalia, Cuvdntul care e Dumnezev, a fost pdstrat in Tain[ intr-o elit[ a lumii, la felca qi astdzi.

Filosofia, adicd infelepciunea de a intelege Spiritul Universal, geometria,adicl qtiinla prin care arhitectul nostru unic a creat lumea qi capacitalea noastrd de atr[i in pace, in{elegere, credin!5 sunt toate transmise doar celor aleqi. Pascal a spuscd Dumnezeu este un cerc al cirui centru este peste tot gi a cirei circumferin!5 estenicdieri. $i dacd Dumnezeu e pretutindeni qi in noi, legltura dintre sufletele noastreaparlindnd vremelnic unor trupuri prin incarndri succesive gi ini{iere progresivi spreapropierea de forfa vitalS ce ne inconjoari ca Duh Sfrnt, aceastd legdturl nu poate fifdcutd decAt prin meditalie sau rugdciune colectivl.

$i cel mai neinsemnat om trebuie inv\at, chiar dacd are nativ, intuitiv (defapt dintr-o experien!f, qi memorie atavici anterioard), posibilitatea sd-gi indreptegdndurile spre Dumnezeu, el trebuie iniliat.

Pufni insd dintre cei ce cautd lumina o gdsesc. $i atunci vor s6 descifrezeceea ce vdd in luminf,. Apropierea de Marele Arhitect al Universului qi inlelegereainvd{imintelor sale nu poate fi fbcut[ decAt in cadrul unui ritual.

Ritualul, fie el ceremonie religioasS, mister, iahoul, iniflere, poate fi pentrutoatd populalia lumii apropierea prin transfigurarea fiinlei umane de spiritul uni-

I dintr-un manuscris al bibliotecilor continentului Mu preluat din arhiva atlantd2 cine gtie?... eu gtiu gi scriu doar penku cei de-un /eat cu mine

LIVIUPENDEFUNDA

versal, de divinitate, punerea in legiturl printr-o lucrare sfhntl (siahou)2 a mona-delor cu sufletul c[ruia le apa4in in indiviziune, dar totodatd poate fi printr-un ritualocult avdnd puterea de a realiza un alt nivel restrAns, selectiv, elitist, piramidal.

Aga cum declamd poetul in versurile sale: Lumina dintotdeauna-i in jurulnostru/ gi-orbeclim in intuneric. Ar vrea proscrisul s5 gtie /cum sI zdreasci gi sb de-numeascl stelele pe cer. /I s-a spus sdrmanului neofit /cd-n drumul de la MareaUrs63 spre Crucea Suduluia /poate accede doar prin Sirius sau Betelgeuse. /$i-atunciin sanctuar /aldtun de hierofant, lintdcerea impusl de Isis /lamiezul zilei pStrunse.//in fo46, frumusele gi-ntelepciune /simlea cum focul, apa, vdntul qi pdmdntul /fiori iistrecurau sub piele printre oase./Vai, Doamne, nest[p6nitul novice a-nfepenit /c6ndinainte ochii s[ ii lege a zdrit /purpura coloanei /reprezentdnd ce qi-ar dori oricine:ica spiritu-i citre lumina lui Osiris s6 se-nalte, qi apoi /intunecimea coloanei sd-iarate ltAtde captiv i-e suflehrl in trup./intors in curtea-templului /mde munceau umilisi-n lini;te deplind servitorii /rdmase-apoi o sdptdmdnd. Cdnd s-a intors lla poarldfu-nrrebat de-arirea din nou s5-i lege ochii /sI nu zdreascd bezna lin care-i cu-hrndal ,\ rrtf sA tne totul;'de-aceea e aici;/gi a intrat intr-un vestibul negru lfrrdek5 iqire decit poarta prin care s-a i:rcumetat. /De-o parte gi de alta /statui de zeiiil iarF ,ie rrm Si capete de lei- tauri, 5simi, gerpi qi-un sarcofag. /Aldturi o mumie,

= sbeia ;i vemica-ntrebare .'de merge inainte-n intuneric sau va renunta.Cn;,ini- &;um rne; prrare. de doreqte si se-ntoarci /cdcipoarta prin care-a pitrunslici nu ;a-nchi<- Dar el, neofitul continue sd inainteze. /O voce din ad6ncuri /qop-:re prcrirrld qi pe.netrant: aici pier nebunii care rdvnesc lumina.// O clipd i-a trecutrnn minle mrinlii inal$, cu brazi gi ciute, lacul de smarald/ in care se-oglindeau /el qi

iubita sutletului sau, ,irrmasl sd-ngrijeascd de copii./ Apoi marea, valurile legdndnd/corabia cu c€re se invrednicise si pogoare/ din traiul lui patriarhal. Dar ghes/ i-a datdorinta' de-a avea ferame /din focul pe care l-ar putea / la r6ndu-i dirui la ai sIifrati./ $i-a continuat. // Tunelul se-ngusta, apoi cregtea ca o pdlnie / gi-n mijloc: unpul cu o scarA/ ce cobora addnc sub pdmdnt.l La ultima treaptd, aproape de hiu / se

deschidea-ntr-o parte o crevasd./ $i-a luat-o prin ea. Treptat, / dupd un timp, / nede-finit gi aparent iluzoriu / prdpastia urca qi-o punte / la capdtu-i trecea-ntr-o vastd sali/ ale cdrei arcane se suslineau pe sute de cariatide. // Simlea oboseala, dar ar fi vrut /si cuprindd cu sufletul curat qi avid / frescele simbolice de pe perefi/ Sub fiecarepicturi/ era un numdr gi o literi. Un mag/ ii explicl ce inseamni ftecarel in lumeadivinl, intelectuald Si fizic6./ Iar ell picotea in extaz, intrebdndu-se dacd nu cumvatotul,/ dar absolut totul, /nu fusese dec6t parte din vis...// Se inserase. CuvinteleMarelui Preot/ rlsunau grave. Corabia lunii I izbucnea din oglinda-ntunecatd I a

1 Aieturi de riturile in care se formula adoralia cotidianl a zeilor, templele egiptene cuno$teau ceremoniicu un character special, rezervate elitei preotilor, celebrate la date qi ore diferite de cultul obignuit. Numitmister de greci, ritualul capabil de a transfigura in suflet sacru iahou, trebuia sd indeplineascd mai multdecdt cunoagterea inteligenlei divine, adicd execulia perfec'ti gi superioard a unor acte inexprimabile ca

- punere in sceni sau context simbolistic, ftri de care insi nu poate fi imaginatd inteligenla lucr[rii sacre.2 Acestea reprezentau formulele funerare ale stelelor dinastiei a VI-a consecrate inilierii - Alexandre

Morct, Les Mystdres dgtptiens,Librairie Armand Colin, Paris, 1913.t Este in hadilia chinezi balanta cereasc5, tula din sanscritS, centrul spiritual polar, acelaqi rol avdndul in

tradilia atlantd Pleiadele.a Tau simbolizeaza constelalia Crucea Sudului, simbol al invierii care apare deasupra tinerei Mu abia in-

collitd ca pdmdnt 9i civiliza{ie deasupra apelog reprezinte intoarcerea ploilor binecuvdntate. Altarelepentru jertfr aveau uneori forma literei Tau.

10

lucrare sfrntd (siahou)2 a mona-ar totodati poate fi printr-un rituals, selectiv, elitist, piramidal.e: Lumina dintotdeauna-i in jurulI sd qtie /cum sb zdreascd qi s[ de-neofit /cf,-n drumul de la Marean Sirius sau Betelgeuse. /$iatuncii de Isis llamiezul zilei pdtrunse.//ul, ap4 vdntul qi p6m6ntu1/fiori ?i

stapdnitul novice a-ntepenit /cdndreprezentdnd ce qi-ar dori oricine:;i apoi /intunecimea coloanei sd-irea templului /unde munceau umiliimand. Cdnd s-a intors /la poart6,nu zdreascd bezna lin care-i cu-intrat intr-un vestibul negru lfard,De-o parte gi de alta /statui de zeigi-un sarcofag. /Alituri o.mumie,

nte-n intuneric sall va renun,ta.c6,t'cdci poarta prin care-a pitrunsinteze. /O voce din addncuri /gop-ir:nesc lumina./l O clipd i-a trecut;marald/ in care se-oglindeau /el giii,/ Apoi mare4 valurile legln6nd/iul lui patriarhal. Dar ghes/ i-a datputea / la rdndu-i ddrui la ai sdi

e$tea ca o p6lnie / qi-n mijloc: unrltima treaptii, aproape de hdu / se

a Treptat / dupd un timp, / nede-la capdtu-i trecea-ntr-o vastd sald

' Simlea oboseala, dar ar fi vrut /mbolice de pe pere{il Sub fiecareici ce inseamnd frecare/ in lumeataz intrebdndu-se dac[ nu cumvalin vis...// Se inserase. Cuvintelebucnea din oglinda-ntunecatd I a

or, templele egiptene cuno$teau ceremoniilae 5i ore diferite de cultul obiqnuit. Numitt iahou, trebuia sd ?ndeplineascd mai multgi superioari a unor acte inexprimabile ca

oare fi imaginati inteligenla lucririi sacre.:i a VI-a consecrate inilierii * Alexandre,1913.ntrul spiritual poiar, acelagi rol av6ndul in

rii care apare deasupra tinerei Mu abia tn-htoarcerea ploilor binecuv6ntate. Altarele

Lumindtorii timpului

oceanului ce se pierdea printre insule/ ca un imens animal albdstrui / indeplrtdndintre via{a celesti /gi cea pimdnteand triunghiurile velelor, / ingeri ai templelor spi-ritului etern.// - Adevdrul trebuie ascuns celor slabi,/ fiindcd ar deveni neoameni!/auzi aflrnci vocea lumii,/ precum Hermes in timpuri strdvechi./ Privegte primaarcan6:l un mag in robl albd/ urcdnd in carul lui Osiris/ prin turnul fulgerat la steaua

-nflilcdratdl qi-apoi la coroana magilor./ Bolli dupd bolfi, /focuri ce nu erau decdtihszii, / ape ce trebuiau trecute / pe punf, qi grote-addnci / in care ispitele tronau. / $icavalerii / cu sibii, frclii qi ramuri de salcdm l-au condus I in fa[a altarului undese-nilfa / in centrul unei cruci /inh-o diademd de qapte ruze / trandaftul.l Era miezulnopfii. Plutea. / Trecuse jurdmdntul tdcerii gi al supunerii. Acum putea / ajunge acasddoar cu forla gdndului,/ denumind stelele de pe cer. / $tia cumr.

Cu mii de ani inainte de Cristos, Dumnezeu era conceput ca o inteligenldcare a gdndit lumea gi care a gdsit Cuvdntul ca mijloc de expresie gi ca instrument decrealiune2. CreaSa era sinonimd cu pronun{area numelui fiin{ei sau lucrului de cltrezeu. Berkeley spunea cI ,,lumina este limba in care ni se adreseazi divinitatea, dincare simturile noastre cele mai perfecte nu fac dec6t sI silabiseasci aici pe p6m6ntelementele intr-o mie de forme gi culori".

Misterele iniliatice ale pelasgilor, grecilor, atlanlilor gi ale altor popoarestrdvechi dintr-o protoistorie ce aduce vechile cdnturi gi tradilii spirituale ale celordin edenul continentului Mu reiau unele de la altele simbolistica unei fr1lii a elitelorgi care conduce gi astlzi destinele lumii din nevf,zut. Multe au fost transmise prininscrisuri in piatrd, dar qi prin viu grai prin legende, inifla{ii de marcd cum ar fiMoise, Alexandru cel Mare, Ioan Botezitorul, Isus q.a. au primit invSl6turile in tem-plele antichit6fii $i le-au transmis discipolilor 1or.

Gradele de iniliere cu un numdr variabil prin lumini paralele, numerologieqi astrologie defineau dragostea, trddarea solard sau sincretismul apelor, reinviateapoi gi dominate de Marele Arhitect al Universului.

Multe cf,r,ti fac referire la ritualuri. Majoritatea nu dep6gesc stadiul prezen-tdrii istoriei francmasoneriei, a rdddcinilor simbolurilor gi interpretarea acestora (rarse fac asocieri cu elemente de sorginte egipteanl) sunt explicate legenda construiriitemplului lui Solomon gi a morfii lui Hiram gi sunt redate ritualurile folosite inprezent in lojile masonice. Nimic din desftqurarea unui ritual in urmd cu zeci de miide ani gi caracterele pdstrate de-a lungul timpului in ritualurile modeme. Neofiliierau supugi unor incerclri deosebit de grele pdni a fi iniliali qi a primi gradele caresi le confere titlul de frate, urmate de ani lungi de studiu. De aceea vom insista asupradesfrqurlrii ritualurilor de iniliere in gradele lumii vechi qi aspectele legate deacestea privind transminterea invd![turilor divine.

Zoroasku spune cd trebuie sA cunoa$tem legile misterioase ale echilibruluicure care supun implr5liei binelui pe inseqi puterile rlului. Trebuie sd-{i fi purificattrupul prin sfinte incercdri, sd lupfi contra fantomelor halucinaliei qi prinz6nd luminacorp la corp a$a cum a Iacob a luptat cu ingerul, si imbldnzeqti acei cdini fantasticicare lalrd in visele noastre, trebuie, intr-un cuvdnt, pentru a ne seryi de expresiaenergicd a oracolelor lui Zoroastru, trebuie sd auzim vorbind lumina.

I Liviu Pendefunda, Beggarland,Editura Timpul, Iaqi, 2004.2

,,La inceput a fost CuvAntul qi Cuvdntul era la Dumnezeu... (Ev Ioan)".

l1

LIVIU PENDEFLINDA

Degi aceastd carte se subintituleazd o protoistorie a ritualurilor masonice, eanu se va apleca asupra diferitelor ritualuri practicate in cadrul masoneriei modeme, arihuilor sau ale diverselor frdtii esoterice contemporane, nici asupra istoriei acestora,ci ca o introspec(ie comparatd intre toate formele de ritual practicate qi cunoscute dinsurse arhivistice de la izvoarele omenirii gi pdn6 in prezent cu relevarea tdlcurilorsimbolurilor folosite in ceremonial. Ritualurile sunt preluate astfel s[ inlesneasclparticiparea iniflatului la crea{ie gi la cunoagterea acesteia. $i nu mai pufln importanteste faptul cd vorbind despre suflet pomenim rn'primul r6nd despre moarte. prinmoarte sufletul nu se stinge, el este doar acoperit pentru un anumit timp gi aceastainecare vremelnicf, nu-i rrpeqte dreptul la vegnicie. in afara corpului el revine lalumina vietii vegnice, aum spunea Empedokles, de unde ritualurile de iniliere sprelumind prin moarte ale lui Osiris, Dionysos, Zalmoxis, Marduk, Tamuz, Cristos, Mani,Mithra, Hiram. Mitul lui Hiram asemdndtor cu cel al lui Adonis, ucis de mistre!, allui osiris asasinat de Typhon, al lui Pitagor4 proscris, al lui orpheus sfhgiat de bachante,al lui Moise pirrsit tn caveme, al lui Isus rdstignit, este mitul prin care accedem lalumind qi de cele mai multe ori in acestea apare obsesiv eterna trldare. Pithagoras,inifat in toate sanchlarele din lume, circumcis in Iudeea pentru a fi admis in secretelecabalei (comunicate lui cu rezerv[ de cdtre profef;i Ezechiel qi Daniel), admis la ini-t'erea din Egipt la recomandarea faraonului Amasis, l-a definit pe Dumnezeu: un adevlrviu qi absolut, invegm6ntat in lumini. E ceea ce c[ut[m, Goethe trecdnd la OrientulEtern cerea mai multi lumind. Acest studiu incearcd la r6ndu-i sd estompeze intune-ricul ldsat peste Atlantida cunoagterii, pbstrati ?n depozitele secrete ale noosului.,,Ceea ce este superior este egal cu ceea ce este inferior, qi ceea ce estejos este ase-menea a ceea ce este sus pentru a forma minunile lucrului unic", scrie in Tabla desmaralgd marele hierophant egiptean Hermes Trismegistus

Ritualurile, fie ele de botez, de impdrtiqanie, de primire a Duhului Sfbnt(mir), de nuntd, de ru95, de inmormdntare, ritualurile sunt parte din inilierea intruDumnezeu. Zecile, sutele de mii de ani, dezvoltarea civilizaliilor aqa zis gtiinffice auatenuat, nu vreau sI spun distrus legitura prin vis, viziuni gi cildtorii de-a lungul lu-milor superioare. Etericul qi astralul, mai pulin legate de trup precum azi dldeau po-sibilitatea omului la ascensiunea in zona hiperfrzicd (orto, para sau metafizicd).Lumea spiritualS, suflehrl universului, pe care noi trebuie s-o atingem irumpea ahrnci insufletul omului pur, curat in cascade de lumind. Acesta era paradisul, viziunile iqicroiau hduri luminoase in vdltoarea in care era obligat sI triiasc5, dupf, moarte viselereincepdnd pe o treapt[ superioar5, dintr-o intrupare in alta. Este timpul pe care ni-lamintim a fi cel in care comunicam cuzeTi, rimdndndu-ne amintiri ale clldtoriei cos-mice in viefle ulterioare ca o vagd iluminare qi ca o uqoard befie. Ritualurile p6stratecu sfinlenie in cadrul marilor frlfli, unele dintre ele devenind de mas6 - religiile,altele rdmandnd elitiste precum francmasoneria continud o panorami a omului ocro-tit de divin, respirdnd pretutindeni aerul zeilor intre zi gi noapte, veghe qi somn,realitate qi vis, via!6 gi moarte, viala de aici qi de dincolo intr-un permanent amalgamderulat la infinit precuni Marele Arhitect al Universului.

Treptele de evolulie a omului se pierd deci in infinitul temporal qi spalial.cllilirt printr-o cosmogonie ezoteicdo omul -,,o picSfirri de luninf, cdzuti din inimazeilot'' (Edouard Schur6), reface in lumea contemporani drumul in sens invers cdtoecreatorul sdu, in amestec de suferinf5- gi dorinla incerc6nd sr-gi prstreze liberatea.

Umbra materiei acoperd primele capcane. Gloria deSartl ascunde felul.

t2

toisiorie a ritualurilor masonice, earte in cadrul masoneriei modeme, arorane, nici asupra istoriei acestora,te ritual practicate qi cunoscute dini in prezent cu relevarea tdlcurilor*mt preluate astfel sd inlesneasclacesteia. $i nu mai pulin importantr primul rAnd despre moarte. Print penlru tur anumit timp qi aceastlcie. ln afara corpului el revine lade unde ritualurile de inifiere sprexis, Mardut Tamuz, Cristos, Mani,:l al lui Adonis, ucis de mistre!, alis- al lui Orpheus sfbqiat de bachante,Lig este mitul prin care accedem laobsesiv etema trddare. Pithagoras,deea pentu a fi admis in secreteleii Ezechiel gi Daniel), admis la ini-l-a definit pe Dumnezeu: un adevlr5utim, Goethe trecAnd la Orientulrcd la rAndu-i sI estompeze intune-n depozitele secrete ale noosului.rferior, gi ceea ce este jos este ase-:e lucrului ruric", scrie in Tabla demegistus

;anie, de primire a Duhului Sfbntlurile sunt parte din inif;erea intru:a civilizat'ilor aqa zis gtiin{ifice au

. riziuni gi c[litorii de-a lungul lu-3ate de trup precum azi dddeau po-fizicd (odo, para sau metafizic[).ebuie s-o atingem irumpea atunci inAcesta era paradisul, viziunile iqiigat sd trdiascd, dupf, moarte viseleare in alta. Este timpul pe care ni-ldndu-ne amintiri ale c6ldtoriei cos-o uqoard belie. Ritualurile pdstrateele devenind de masd - religiile,

ntinui o panoramd a omului ocro-intre zi qi noapte, veghe gi somn,lincolo intr-un permanent amalgamnului.reci in infinitul temporal qi spalial.picdhr[ de lurnind cizutd din inimaporand drumul in sens invers cdtreLcercdnd sd-qi pdstreze liberatea.. Gloria degartd ascunde felul.

Lumindtorii timpului

Teribila dilemd pusl de Sphinx celor care aspirau la domnie in Teba era:ghicegte sau mori! Secretele qtiinfei, parte integranti a credinfei, sunt cele ale vielii,sd domnegti sau sd servegti, sI fii sau si nu fii. Rege sau victimS, nu existS inter-mediar intre abis gi culme.

$i poetul continuS:

Doamne, cum md cuprind fantasmelenecrutetoa.re, simple, sigure pe ele. Dansul ielelor.Ca o favoare voi cerqi gi eu, proscrisul.

$i md -nspdim6nt. Totul e dans,o devenire ritmicd a creatiei cosmice.in jur parci e-nceputul.Atdt de multe inleleg,pentru ci mintea mai ageri ca trupulvede intreaga evolufie a lumii.

2. Templul misterelor sacre

Cunoaste-te pe tine insuli, Si vei cunoaste universurile Si zeii.

fnplegerea congtiinlei sacre la om apare din paleolitic. Cultul ancestral almorfilor, al fecunditdlii ca qi alte ritualuri nu se derulau obligatoriu intr-o grotb ciintr-un spaliu sacru unde meditalia, viziunile, consultarea oracolelor dehneau mo-mentele unei vieli spirituale de exceplie. Vestigiile unor temple apar in neolitic, re-unind constantele cosmice gi telurice ce se regdsesc gi azi in sanctuarele inhegii lumi.Temenos sau nerneton, incinta sacrd rdm6ne inima templului, iar templul ca atare de-vine centrul lumii. Ritualul de fondare inainte de construire aduce un omagiu p5-mdntului qi apelor. Apoi construclia addposteqte focul sacru gi secret, iar ritualurilede consacrare aduc omagiu aerului qi Cerului. Arhitectura lemnului, deci lumea ve-getal[ se combind cu cea a pietrei a lumii minerale. Piatra brutd, amprentA a naturiise completeazd cu cea prelucrati, marc6 a arhitectului. Polaritatea materialelor lineins6 cont de arta maestrului sE creeze un cAmp de forld care sd indepdrteze intruqii.

Din momenhrl in care un eveniment ceresc sau pdmdntesc, omenesc sau divin adevenit simbol, cdteva suflete au privit in acelaqi sens (Aimer se ne pas se regarder l-unl-autre, mais regarder ensemble dans une m€me directionl) gi au comunicat intr-ociutare identicl de absolut qi astfel embrionul francmasoneriei a apdrut. Dragostea gifraternitatea sunt atributele aceleagi caliti{i umane.

La origine templele erau rezervate celor capabili sd reziste vibraflilor construc-

!iei, credndu-se un spa{iu-timp sacru, condus de un preot, un lider spiritual, un rege.Aici relelele cosmice qi telurice fac posibilS firziunea intre timp gi etemitate. Aici auloc inilierile. Apoi s-au addgat stahrile, inscript'ile, imaginile, ustensile pentru sacrificiiqi libafii, drumuri pentru procesiuni, locuri unde ini{ia{ii danseazd sau retrdiesc dra-mele sacre qi de unde se observau stelele.

Templele sunt loc de intilnire, de impdrtdqire a cdutdrii luminii dupd un de-mers ritual. In afara timpului el permite cercetarea sinelui intru descoperirea spiri-tualitblii. Ritualul dezvolti necesitatea in{elegerii viefii avdnd scopul comun de dez-voltare psihologicd qi spirituald, deci de sacralizare a templului interior, a potenfla-

t Saint Exupery

l3

LIVIUPENDEFUNDA

lului de uniune cu divinitatea. Masoneria a indepirtat calea constr6ngerii spiritualepentru cd ea proprme o iniliere ce dezvoltd aptitudinile spirituale in afara dogmelor.

Responsabilitatea angajamentului pe calea initiatice este cheia iare des-chide poarta unei ciutiri fbrl sfhrgit asupra organizlrii metafizice gi a eliberdrilor so-ciologice. Umilinfa gi speranfa rim6n valorile esenfiale care vor intrefne misterelespiritului pentru ca raportul dintre sine qi conqtiinJa sa nu poate fi altfet obiectivat.C6ldtoria masonici este expresia raporturilor dintre diversele elemente simbolice inprocesul lnifatfc, in mijlocul templului, ca proces motrice de fertilizare a spirihrlui.

Sacrul, iniflerea qi cercetarea spirituald nu s-au schimbat. Sacrul ramdne inafara timpului gi-qi implinegte dimensiunea temporald in inima celui care-qi diru-ieqte viala iubirii fralilor dupd cuvintele lui Isus: Iubili-vd unii pe allii!

O piesd modernb in trei sau cinci acte cu personajele gi multitudinea ei descene poate fi scrisb de un singur autor. Ritualurile s-au scris in mii de ani, iar celepentru gradele de iniliere ale francmasoneriei puteau sd fi fost scrise de un Chaucersau Shakespeare necunoscut din secolul paisprezece, dar cu siguranfi cel care aprezenlat forma scenic6, Dr. Theophilus Desaguiliers a fost considerat inventatorullor intre anli I7l7 Si 1725. Se qtie ins6 cd generaf;i mult indepdrtate de acest autorutilizau ritualurile fhrd sr fi fost compuse, inventate de weun autor. A fost perpe-tuarea unor activitd,ti, practici gi cutume utllizate frrl s6 poarte numele de rituai cilucrare, o anumitl form[ de lucrare cu spiritul qi sufletul omului. Era clar ci fiecaremembru al unei bresle, companii sau fr[lii sd aduc6 noi adepli, cd fiecare trebuia sddepun[ un jurdmdnt gi s6-gi asume obligafi pe care trebuia s6 le respecte. De ziuapatronului sfdnt al frdf;ei sau in ziua sfhntd a siptdmdnii ei nu lucrau gi in procesiune

.t: itg:.p?" spre capela de rugdciune, tributari fiin{ adt ordinelor qi legilor civile, c6t qi

bisericii. In camera lojei in care obignuiau sd se intdlneascd ei igi qineau lnscrisgrileTradifiei. Toate acestea existau, statuate in secolul paisprezece in Anglia, aceleaqicare fuseseri utilizate cu secole in urml gi care nu fuseser[ puse sub semnul indoieliical.rzan\d sau substant[ ideaticd gi practici. Aceste lucrdri s-au perpetuat in toate co-munitSflle lumii, p[strdnd lumina strdveche in lojile fratemitdlii.

Francmasoneria nu este consecinla urui miracol, ea fiin!6nd de-a lungul se-colelor qi mileniilor ca gi matematica ori cregtinismul, ducand povara unei averi spi-rituale pastrata prin muncd gi sacrificiu. Acesta este adevrrahrl secret regal alFrancmasoneriei, un secret scris cu amdnuntul in ritual qi de-a lungul istoriei frater-nitaFi. Este filosofia muncii qi francmasonii Evului Mediu au demonstrat pe deplinci qtiau din teorie, din tradifie, cdrli qi din experienJa zilnicd, a ridicirii deiatedrale9i alte monumente de arhitecturd. Dar oare de ce arhitectura a fost arta prin care-audescoperit ei secretul transmis din vechime? Timp de doud secole, francrnasonii, aufost pretutindeni cele mai luminate minli din Europa. Au fost eliberali de dogme giau creat liber doctrina de credinli, iar arta lor a inclus arte gi qtiinle, construcfa declidiri, geometrie, inginerie, chimie, sculpturr, pictur5, vitralii, muzicd., folosind pro-porfiile qi perspectivele oculte. Totul intru gloria lui Dumnezeu. Zidtreaunui templue expresia arhitectural5 a transformdrii haosului in cosmos, creafia Marelui Arhitectal Universuluil.

Totul a fost realizat in conkadiclie chiar cu hunea medievali ln care triiau.Si nu uitim cd acea lume era statificati intr-un sistem de caste bine stabilit de la regi gi

I Marele Dulgher al Universului, cum scrie Vasile Lovinescu referindrse cI ftrairtea piefrei a fost lemnul camaterial de construclie gi Isus, a avut tradilional meseria de dulgher, ca gi Iosil bineinples simbolic.

t4

Ertat calea constr6ngerii spiritualeinile spidluale in afara dogmelor.lea inif,aticd este cheia care des-zilimetafizice gi a eliberlrilor so-n1iale care vor intreline misterele

4a sa nu poate fi altfel obiectivat.re diversele elemente simbolice innotrice de fertilizare a spiritului.u s-au schimbat. Sacrul rlmdne inprald in inima celui care-gi ddru-6ili-vd unii pe alyii!r personajele gi multitudinea ei dele s-au scris ?n mii de ani, iar celeau si fi fost scrise de un Chaucerzece, dar cu siguran(d cel care aliers a fost considerat inventatorulrtii mult indepdrtate de acest autortate de weun autor. A fost perpe-ftrd sd poarte numele de ritual ci;ufletul omului. Era clar cd fiecarecd noi adepli, cd fiecare trebuia sd

re trebuia sd le respecte. De ziuamdnii ei nu lucrau qi in procesiuneat6t ordinelor qi legilor civile, cdt girtS.lneasci ei igi fineau inscrisurileul paisprezece in Anglia, aceleaqifuseserl puse sub semnul indoielii: hcreri s-au perpetuat in toate co-e frarsmite,tii.niracol, ea fiinjind de-a lungul se-nul, duc6nd povara unei averi spi-a este adev6ratul secret regal alritual 9i de-a lungul istoriei frater-ui Mediu au demonstrat pe deplin)n!a zilnice a ridicdrii de catedralearhitectura a fost arta prin care-aul de doud secole, liancmasonii, aurpa. Au fost eliberaf de dogme ginclus arte qi qtiinfe, construclia deturt" vitralii, muzicd", folosind pro-ui Dumnezeu. Zidirea unui templur cosmos, creatja Marelui Arhitect

lu lumea medievali in care trdiau.:m de caste bine stabilit de la regi pi

brindu-se cd inaintea pietrei a fost lemnul caLrlgher, ca gi losif, bineinleles simbolic.

Lumindtorii timpului

nobili, papi gi cardinali, conducdtori de ogti, boieri, prelali, p6nd la megtegugari, in-vdfitori, funct'onmi publici, comercianfl $i tdmni liberi, gerbi gi sclavi. Aceastl schemifeudal5 rlmasd p6ni in wemurile recente era consideratl ca frind doctrina divinacare a creat omul qi castele amintite qi nici un rebel nu ar fi putut sd incalce dogmabisericii, sd treacd dintr-una intr-alta, sd se cds[toreascd sau sd se asocieze frrd asuporta consecin{ele legii- Francmasonii, fiind muncitori, erau privili ca fEcdnd partedinh-o casti inferioar[. PanA gi rdzboiul era considerat un sport al elitelor, iar muncaera hjositoare. Dar francmasonii in inlelepciunea lor qJiau cd munca era datd. omuluide Dumnezeu nu ca o pedeapsd pentru p[catul originar ci pentru cI el insugi, MareArhitect al Universului, este un creator, deci iqi realizeaz1 lucrdrile proprii.

Ce este munca?Ei spuneau c[ nimic altceva dec6t propria utilizare a capacitd{ilor omului in

a face sau produce ceva ce blrbatul sau femeia hebuie si aibS pentru a fi.Dar de ce?, mA intrebi cu nerdbdare, cititorule.

Pentru c5 Dumnezeu a creat lumea in aqa fel incdt sd nu creasc[ plantele gatade a fi mdncate, hainele sd nu fie fbcute de oi sau si creascd pe c6mpurile de bumbacsau in, qi pielea animalelor si n-o po{i inc6l{a neprelucratS. Iar ierburile sd nu fiemedicamente qi casele sI nu creasci din copaci sau carierele de piatrd. Deci muncaeste ca ra,tiune frcutd a reprezenta o cale a viefli. SI fii muncitor inseamnd sd fii om,a;a cum parazilii gi lenegii nu pot fi decAt inferiori acestuia. Mdndria de arcaliza cevaeste atdt de veche incdt nu francmasonii au descoperit-o dar au pus-o in valoare.Lumea e ca un templu, un lucru elaborat gi construit prin multl muncd. $i oamenii potcontinua munca Domnului.

Aceasta e filosofia in care au trdit gi trdiesc plstr6torii marilor secrete, ei aucrescut, au depdqit doctrinele, crednd lumea de azi, feudalismul a murit gi nimenipdnd azi n- a descoperit adevdrul despre muncd, nici qcolile teologice, nici sistemelefilosofice. Este o mare realizare a istoriei qi oferi pdrinlilor spirituali ai ordinuluidreptul de a sta aldturi de marii fondatori de religii, de state, civilizatii, qtiin{e, eiingigi adepfl ai muncii. Filosofia muncii este mereu actualS gi dd omului puterea sd

foloseascd libera gdndire, teorie gi credinld pentru viafb.

Vechile Cutume gi ritualul

Stirb und werdell

Tradi{ia, cum aminteam de la inceput, a fost parte integranti din practicileulllizate gi azi de continuatorii ei. In urmi cu jumdtate de secol era aproape imposibilpentru cercet[torii riturilor qi simbolurilor de la inceputuri sd poatd demonstra secre-tele transmise oral de secole. Faphrl ci templul masonic avea podeaua pictat5,, obiectedispuse intr-o anumitl ordine, demonstreaz5 cI secretele artelor qi qtiin{elor liberalepdstrau tradiliile arcei lui Noe, tainele geometriei lui Euclid, intreaga construclie res-pect6nd dimensiunile templului lui Solomon. Geometria, qtiin{d masonicd prin exce-lenf[, era reprezentatd prin semnul G al maestrului, la fel ca gi ochiul aloatevdzdtoral Lui Dumnezeu. Din 1350 cAnd este atestatl prima loj[ masonicS din Londra qipdnS in l7l7 lojile au lucrat independent, ftrI o autoritate centrald, exist6nd dife-

I Mori $i devino!, (Goethe)

15

LIVIU PENDEFTINDA

renfe intre practicile rituale. Ele au fost colectate gi sintetizate in Constitufa luiAnderson la 1723, iar pe altar a fost a6ezat6 Biblia. Templul lui Solomon adeseoripictat in catedralele gotice a suferit in timp o transformare folosindu-se stilul italiansau Palladian din timpul domniei regelui Henric al VII-lea. Paladio a fost maestrulrenascentist al ltaliei, Christopher wren fiind cel care aduce stilul in Anglia. Templulgrec ?nlocuiegte simbolismul in catedralele medievale cu coloanele sale specifice. Acistecoloane sau cele cinci ordine ale arhitecturii au intrat plenar in ritualuf masonic.

Pentru ci mereu ne reintoarcem gi pentru c6 probabil aceastd carte se vaincheia in anul din care nu vom mai putea s[ ne intoarcem, sl privim inapoi, in anul2000 i.c. c6nd triburile semitice ale peninsulei arabe s-au a$ezat in numrr mare inEgipt, primind initierea tradi{iei. Apoi sd ne amintim cum in jurul anilor 1190 i.c. eis-au intors spre canaan gi fiind apoi intr-un proces de unificare a triburilor subconducerea lui Saul, David qi Solomon, ?ntr-o naliune cu capitala la Ierusalim inhe1040 gi 937 i.c. in ultimul an s-au impar,tit intr- un regat in sud, numit Iudeea, for-mat din doud triburi, ce a existat p6nd in 597 ctnda fost ocupat de Nabucodonosor gipoporul dus in exilul babilonian gi unul in nord numit Israel format din zece triburice a fost cucerit in722 de Sargon. inhe 520 qi 516 i.c. ei au reconstruit Templul luiSolomon. tntre 332 qi 186 i.C. au fost provincie macedo-greacr desprinsi din im-periul fondat de Alexandru cu capitala la Alexandria. intre 168 5i 63 f.c. o perioaddde care istoria aproape a uitat au fost conduqi de macabei, iar apoi cucerili de romaniau fost provincie pdnr in 135 A.D. tn zo a.o. templul a fost din nou distrus qiniciodatd reconstruit. Vom mai reveni asupra construc{iei qi destinului Templului dinIerusalim. in prima mie de ani a istoriei evreilor nu existS scrieri in limba lor. $tirileerau aduse de caravane, istoria, legendele, povestirile, cdntecele, credinlele erau sto-cate in cicluri de tadi,tie ce erau invdlate pe de rost de iniliali gi transmise ca invrfd-turi sacre novicilor. CAnd in 950 i.c. apare forma scrisd a limbii, invdfat'i sunt primiicare aplicd aceasti noui arti qi redau papirusurilor tadifa tansmisd p6ni atunci oral.Cdnd Euclid conducea misterele in anii 400 i.C. frlosofii greci creau un nou alfabetatenian a$a cum il gtim azi pebaza cuvintelor maya care redau, citite succesiv istoriacontinentului lemurianr. Iatd de fapt cum inainte cu sute de mii de ani dispireaEdenul ce rdspandiseri spre Burma gi India spre vest qi spre America qi Atlantida inest tradilia rmiversului creat de Marele Arhitect al Universului. Platon spunea ciaceastd tprd. aveazece popoaret. Distrugerea continentului s-a pistrat in memorie, depildd la a doua iniliere a unui novice in mistere, arit6ndu-i-se incotro trebuia sf, i seindrepte sufletul inaintea unei noi reincarndri3. cand roth a intemeiat acum gaispre-zece mii de ani prima colonie in Sais, in Egiptul de Jos, preda cultul lui Osiris. Osiristrdise cu douf, - paku mii de ani inainte qi era maestru al misterelor in Atlantida.

I James Churchward,, The lost continent of Mu, Nu doresc si reiau intreaga haducere a alfabetului, dar inprincipiu aceasta aratd. astfel: alpha - al (greu), p6a (a rupe), ha (apfl, beta - be (a umbla), ta (loc,cdmpie, sol), gamma - kam (a primi), ma (mama, Pdm6nQ, delta - tel (addncime, fund), ta Qoc, cdmpie,sol) etc $i decodarea semnificaliei ascunse ax fi: Cu forld uriasd apele se tntind peste cdmpii, iniacdvdile. Unde rezistd pdmdntul, se formeazd noi ldrmuri. Apele lovesc uscatul Ei se revarsd pretutindeniunde este suflare Si miscare. in cele din urmd totul cedeazd. Si lara mamd Mu se satfundd. Numaipiscuri ies din apd. Furtuna vuieqte pdnd ce aerul se rdceSte. Unde erau tnainte vdi tntinse, se cdscauacum depresiuni Si prdpdstii. La mijloc se alld bancuri de mdl. Pdmdnnl se desface Si din el ies aburi Sisedimente vulcanice.

' Platon, C ompl ete lhorks, E aslon Press, 200 l3

lapitof 22, Cattea morlilor: Vin. Fac ceea ce inima mea dorea sd facn in ziua foc-ului, dacd stingfldcdrile de tndatd ce pdlpdie.

16

re 5i sintetizate in Constituf;a luilia- Templul lui Solomon adeseorisformare folosindu-se stilul italianal !fl-lea. Paladio a fost maeskulare aduce stilul in Anglia. Templulie cu coloanele sale specifice. Acesterat plenar in ritualul masonic.ru cd probabil aceastd carte se valtoarcem, sE privim ?napoi, in anulrabe s-au aSezatin numdr mare inim cum in jurul anilor 1190 i.C. eioces de unificare a triburilor subriune cu capitala la Ierusalim intreun regat tn sud, numit ludeea, for-a fost ocupat de Nabucodonosor piiwnit Israel format din zece triburi6 i.C. ei au reconstruit Templul luimac-edo-greacd desprinsd din im-

lria. Intre 168 qi 63 i.C. o perioaddracabei, iar apoi cucerili de romanitemplul a fost din nou distrus gi

rmcqiei qi destinului Templului dinu eristd scrieri in limba lor. $tirilerile, cdntecele, credinfele erau sto-;t de init'af, qi transmise ca invS!5-scrisi a limbii, invdlalii sunt primiit-aditia tarsmis[ p6ni atunci oral.

ilosofii greci creau un nou alfabet-a care redau, citite succesiv istoriae cu sute de mii de ani dispdrea'est gi spre America qi Atlantida inal Universului. Platon spunea cb

nentului s-a pistrat in memorie, deratdndu-i-se tncotro trebuia sI i se

rnd Toth a intemeiat acum qaispre-e Jos, preda cultul lui Osiris. Osirisstru al misterelor in Atlantida.

eiau intreaga traducere a alfabetului, dar ine), ha (apd), beta - be (a umbla), ta (loc,telta - tel (addncime, fund), ta (loc, cdmpie,niasd apele se intind peste cdmpii, ineacdle lovesc uscatul qi se revarsd pretutindenizd Si lara mamd Mu se scufundd. Numaie. Unde erau tnainte vdi intinse, se cdscauil. Pdmdntul se desface Si din el ies aburi Si

dorea sd facd in ziua focului, dacd sting

Lumindtorii timpului

O sutd de ani de la prima atestare a unei loji, Gutenberg gi Fust au publicatprima Biblie tip[ritd (intre 1450 gi 1455), cu jumltate de secol inainte ca cristoforcolumb s5 descopere Americar. Apoi urmeazr tipirirea in serie a crrlii Sfinte careinsf, nu era accesibilI decat celor bogali fiind monopolul clerului. Abia dupd doudsecole prin tehnicile de tipirire modemizate, Biblia este mai ieftind qi devine acesi-bilr cu ilushafii, in edilii de masr pe inlelesul tuturor, chiar qi al copiilor. Entuzias-mul cuprinde gi frnfile oculte, care detineau secretele tradiliei. Cunoscltori ai arteigotice gi pasionaf de antichitatea greac1,gi de tainele Templului lui Solomon descrisein detaliu in Cartea Regilor gi in Cronici clasicii masoni depdqesc perioada francma-soneriei operative oa un corolar al credinlei lor in perioada revizionistS. Iatd de ce inaceaste perioadd, si-i spunem modernd al noului stil, neoclasic, tributar dragostei giartelor liberale euclidiene gi pitagoreice continuatoare al stilului gotic medieval apareentuziasmul plenar pentru datele biblice. Aceasta este ultima revizuire devine bazamilioanelor de iniliali ai lumii qi fundamentul inaltelor grade ale celor patru rituri,Arcul Regal, Consiliul, Templierismul qi Ritul Scolian. La fel ca qi in istoria ome-nirii, Vechile Cutume din 1350 au fost inlocuite cu Cartea Constitutiilor in 1723 Siapoi de Cartealegii Sfinte2. De la cele cdteva loji existente totul a ierrenit o frater-nitate, trecerea fiind de la local la universal qi aceasta pentru cd oricine deline unsecret al tradi{iei gi reprezintd cuventul sau lumina lui Dumnezeu cuprinde sufletul gispiritul oamenilor. Ceea ce este adevdr despre muncd nu poate fi limitat la o cate-gorie de lucritori sau numai in Anglia iar Vechile Cutume ale lojilor de inceput erauparte din regulile gi indrumarul de credinli al Cdr,tii Sfinte. De aceea Biblia, cea maicuprinz[toare carte a lumii, a celor v[zute qi nevdzute dintre cer qi pdmdnt este uni-versald gi nu poate cuprinde regionalisme, provincialisme, sectarisme, preconcepliirasiale sau religioase. Trei mari religii gi peste o suti de altele mai mici iqi au ob6rgiain paginile ei. Omului, descendent ancestral i se adreseazf, Dumnezeu, Tatd al fie-cIruia in parte. in ochii Sdi rasele sunt egale, iar titlurile gi clasele privilegiate nuinseamnl nimic. Dacd afirmalia ci munca ar fi fost pedeapsa pentru pdcatul luiAdam qi Eva, atunci de ce in paginile Bibliei se glorifici munca de creafie a MareluiArhitect qi ceea ce au ficut oamenii pentru semenii lor, au ridicat cetdli qi temple, auar,ut for{a gi inlelepciunea sd munceasci in armonie qi pace cu mili qi caritate, Fiullui Dumnezeu fiind prezentat ca tdmplar gi nu rege, papi, nobil sau o persoand pri-vilegiati. Oamenii se adunS dupd munca 1or intr-un templu, o lojd, intreaga lume e ocomunitate de albine intr-un stup, furnici, castori, plsdri impletind cuiburi, metaforicvorbind lumea e o frdf;e a muncii. Biblia insdgi este crealia marii tradilii ce cores-punde credinlei oamenilor dintotdeauna. in capitolele urmltoare vom face multiplereferiri la invdl5turile eteme gi universale pe care ea le cuprinde.

I Ce sf, mai spunem daci gi Marco Polo cu trei secole inainte ii desenase conturul pacific.2 Oameni religiogi prin excelenli, francmasonii erau creqtini apar{inAnd bisericii iatolice, dupi 1717 erau

protestanli qi catolici, iar in prezent fr5lia cuprinde qi greco-catolici, evrei, musulmani, hinduqi, confu-ciani$ti etc. De aceea disculiile despre religii nu sunt permise dar ritualul cuprinde rug[ciuni, clrlilesfinte pe altar, preamirirea divini gi libertatea de a practica religia individuali. Din momentul h careBiblia nu a mai fost monopolul clerului, din acel moment practicile preoliei, slujbeie, imnurile, cele-brarea ceremoniilor, procesiunile, grija de propriet5{ile bisericii, venerarea sfinlilor, devoliunea gi ado-rarea relicveior, paginile despre sfinti gi miracolele lor, multe acumulate in anii de intuneric ai istorieicreqtine s-au separat de vechile inv6{6turi pe care marii profe{i qi Isus Cristos le-au considerat adevir gilumind sfAntd. De aceea catedralele sunt considerate Biblii in piatrd, un puzzle de vechi istorii in baso-relief qi pictur5, de simboluri gi invSldturd aduse de oameni ce au inleles sd reprezinte Tradilia.

17

LTVIU PENDEFLINDA

3. Legendele luminii interioare

Fericili cei iniliali cdci ei vor bea apa Memorieil

Existi o asociere istoricd intre Francmasonerie gi ordinur de Rosa cruce,aceasta fiind de fapt un element explicativ al modernelor ritualuri din lojile inifiaticecontemporane. Pe plan simbolic este evident acelaqi ideal umanist care anim6 am-bele curente: aceaqi gdndire, aceagi filia{ie citre o lume de implinire a luminii indi-ferent c5 aceasta este alchimicd, in regatul Graalului sau in inima oamenilor.

Observ6nd lumea lui Elias Ashmole, discipol rosicru-cian al lui Robert Fluddinifat francmason in 1646, se poate aprecia legdtura dintre ritualuri qi simbolismintre cele doul fraternitAli iniliatice. La noi, Dimitrie Cantemir, iniliat la Berlin qi or-gwizator al noilor societlf, iniflatice din Constantinopole gi Sankt Petersburg a fostin acelagi timp un mare gdnditor rosicrucian. in realitate, gi aici intervine nu noutateaci perenitatea, amdndou5 au origini mult mai vechi. conservarea de cdtre noua ma-sonerie speculativd a unor practici druidice in ceremonial, in rituri, in slrbdtorileechinocf;ale qi solstifiale, iati unul dintre elementele gdndirii protoistorice a masone-riei. Chiar dacd forma modern[ imbracd vechile surse druidice, ale breslelor construc-torilor de catedrale, imbog6litd de inv[ptura gi gnosticismul rosicrucian, de aspira-liile cavalerismului, simf,m azi reunirea tutwor elementelor cosmice gi tehrice ale tran-dafirului gi crucii, ale vulturului gi pelicanului, pdsdri care simbolizeazd cele doudfele ideatice cristice.

Ca din senin o altd lume se deschisein calea ucenicului profet.Porfi dupn porli dinastrele prezisePermisu-i-au sd intre ca un proscris aed.

Nu-i niciodati scopul rdtbcitor de viseNu-i niciodati locul timpului perfect.Ca din senin o alti lume se deschisein calea ucenicului profet.Atingerea e insd in semnele tnscriseUn inceput qi clipa de efectA ruperii de falii, sipet de manuscrisePentru ci-n templul gdndului ascetCa din senin o altd lume se deschise2.

inceputul masoneriei speculative, a$a cum o relateazl, autorii in diverselelor cdr$ reflectd admiterea unor ucenici din afara breslelor dar care prezentau semni-ficativ interesul pentru ritual, pentru credinfa in Dumnezeu, pentru primirea luminiiqi accesul spre cunoagtere in general. Totuqi, ordinul rosicrucian gi-a perpetuat moq-tenirea sa de simbolism qi principii antice, fiind introdus in Fran{a de cltre filozofulArnaud, in timpul domniei lui carol cel Mare (142-814). Apoi a pamns in Germania,Anglia qi olanda. Timp de cateva secole, din cauza lipsei de libertate de g6ndire, or-dinul a trebuit sd se ascundd sub denumiri diferite. Totugi, indiferent de perioadaistoricr gi de !ard, nu a incetat sd-qi desfiqoare activitate4 perpetuAndu-gi idealurile

t Homer, Odyssea, Cantut XI.2 Liviu Pendefunda" ,,Rondelul Ucenicului Profet" ,in Ronfuhri gi Ovo;de, F,tifirra Junime4 Ia5i, 2005.

l8