14
Crăciunul la Armeni, etiopeni,eritreeni, sirieni, indieni-din Malankara, şi egipteni. G. Kümbetlian

P.15,cr âciunul la armeni

Embed Size (px)

DESCRIPTION

 

Citation preview

Page 1: P.15,cr âciunul la armeni

Crăciunul la Armeni,etiopeni,eritreeni, sirieni, indieni-din Malankara, şi egipteni.

G. Kümbetlian

Page 2: P.15,cr âciunul la armeni

Data exactă a naşterii Mântuitorului Iisus Christos este necunoscută. Primii creştini sărbătoreau naşterea lui Iisus în ziua de 6 ianuarie, ziua botezului Lui.

Regatul Armean s-a declarat creştin în anul 301 (primul în istorie) şi a interzis religiile păgâne, considerându-le ilegale. Ca şi până atunci deci, naşterea Domnului Iisus Christos era sărbătorită în aceeaşi zi cu botezul Lui, în ziua de 6 ianuarie.

Page 3: P.15,cr âciunul la armeni

Constantin cel Mare, n. 272 (306-337)

În Imperiul Roman, Constantin cel Mare, devenit Împărat în anul 306, cucereşte puterea absolută după bătălia de la Podul Milvius (Roma, 312) împotriva rivalului său Maxentius. În noaptea dinaintea bătăliei i se înfăţişează celebra viziune a Crucii, sub semnul căreia cucereşte victoria, fără ca acest Eveniment să-i schimbe radical orientarea religioasă, Eveniment care-l va marca abia după anul 315.

Page 4: P.15,cr âciunul la armeni

Este adevărat, că încă de la numirea sa ca Împărat, Constantin c.M. a interzis persecuţia creştinilor, ordonând restituirea averilor confiscate lor. Dar aceeaşi toleranţă a manifestat-o şi faţă de păgâni, până la sfârşitul domniei sale.

Bătălia de la Podul Milvius (Roma)

Viziunea Sfintei Cruci de către Constantin

Page 5: P.15,cr âciunul la armeni

Împăratul Constantin cel mare

Sub domnia sa, creştinismul a fost acceptat şi tolerat după anul 313, în paralel cu religiile păgâne.

Încercând să împace diferitele orientări

religioase, împăratul Constantin cel Mare

Page 6: P.15,cr âciunul la armeni

Zeul SATURN a emis în anul 313 Edictul Imperial de la Milan, prin care a stabilit ca ziua de naştere a Mântuitorului să fie serbată în ultima zi a sărbătorilor păgâne ale Saturnaliilor, la 25 decembrie. Edictul de la Milan nu consfinţeşte creştinismul ca religie de stat, acest Eveniment urmând să aibă loc abia în anul 320.

Page 7: P.15,cr âciunul la armeni

În anul 320, Constantin cel Mare al Bizanţului a declarat Imperiul ca fiind un stat creştin, dar fără să revină asupra datei de 25 decembrie, ca zi de naştere a lui Iisus Christos. În anul 324 au început lucrările de construcţie a capitalei creştine Constantinopol, inaugurate în 330 şi finalizate în 336.

Page 8: P.15,cr âciunul la armeni

Teodosiu cel mare

În Imperiul Roman de apus Crăciunul a început să fie sărbătorit în mod diferit de botez, începând cu anul 375. Teodosiu cel Mare al Bizanţului a proclamat creştinismul ca singură religie acceptată în imperiu, abia în anul 381.

Page 9: P.15,cr âciunul la armeni

În anul 451 a avut loc Sinodul Bisericilor Creştine de la Chalcedon, la care au fost invitate toate

Bisericile Creştine ale momentului.

Page 10: P.15,cr âciunul la armeni

Chalcedonul era o aşezare pe coasta asiatică de nord a Mării Marmara, vis-a-vis de “Byzantium” , viitorul

“Istanbul” şi la sud de “Scutari” (Űsküdar”).

Byzantion Scutari. Biserica “Surp Krikor Lusavoric”

Page 11: P.15,cr âciunul la armeni

“Kadiköy”

Chalcedon era o veche aşezare feniciană

(“Carthage”-“Oraşul Nou”), în prezent

cartier al Istanbulului- “Kadiköy” sau Satul

“cadiilor”, adică al juriştilor, inclusiv-prin

generalizare-confesionali.

Page 12: P.15,cr âciunul la armeni

La Adunarea Sinodului urmau să se discute aspecte importante ale religiei creştine, printre care şi

problema datei de naştere a Mântuitorului. Întrucât la acea dată Regatul Armean se afla într-un război pe viaţă şi pe moarte cu Perşii, delegaţia Bisericii

Armene nu a putut participa la lucrările sinodului.

Page 13: P.15,cr âciunul la armeni

Sinodul de la Chalcedon a luat în discuţie şi Edictul de la Milan din anul 313, acceptându-l ca document al Sinodului. Întrucât recunoaşterea Edictului de la Milan ar fi putut fi interpretată ca o acceptare tacită a influenţei post-factum a unor sărbători păgâne (caduce) asupra evenimentelor atât de importante ca cele ale vieţii Mântuitorului, Biserica Armeană nu a recunoscut, de atunci şi până astăzi, data de 25 decembrie ca dată de naştere a lui Iisus Christos. Ca urmare, Biserica Armeană precum şi celelalte amintite în subtitlu, au rămas să considere ca dată de naştere a lui Iisus cea stabilită din primele decenii şi secole de creştinism şi anume 6 ianuarie (cea de botez).

Page 14: P.15,cr âciunul la armeni

BIBLIOGRAFIE SUMARĂ1. Lemerle, Paul, “Istoria Bizanţului”,

www.odaiadesus.ro2. Vosganian, V., 6 ianuarie 2013, “Crăciunul

la armeni. Şi de asemenea şi Boboteaza”3. The Telegraph din 21.11.2012 “Benedict al

XVI-lea, Data naşterii lui Iisus este greşită”4. Wikipedia, “Crăciunul”5. Wikipedia, “Botezul lui Iisus”6. Wikipedia, “Council of Chalcedon”7. Wikipedia, “Chalcedon”