UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
ȘCOALA DOCTORALĂ „ALEXANDRU PIRU”
TEZĂ DE DOCTORAT
ABORDĂRI DESCRIPTIVE ȘI FUNCȚIONALE ALE
TERMINOLOGIEI DIN DOMENIUL ECONOMIC
REZUMAT
Conducător științific:
Prof. univ. dr. Titela VÎLCEANU
Doctorand:
Sterjo NACIKU
Craiova
2020
1
Argument
Asimilarea unui anumit limbaj specializat facilitează utilizarea terminologiei cu scopul de
a îmbunătăți și disemina nu doar informații științifice, ci și consolida relațiile sociale și culturale,
valorificând capacitatea de comunicare și fondul de cunoștințe partajate, care pot duce la progres
și stabilitate.
Acuratețea limbajului trebuie să funcționeze în armonie cu un sentiment social de
apartenență, pe lângă afirmarea identității individuale. Limbajul confirmă că suntem cu toții mai
puternici atunci când suntem solidari, dar catalizatorul acestor acțiuni concertate este asigurat de
ambiția și asertivitatea individului de a se dezvolta profesional și personal. Aceste energii și
sinergii sunt susținute și de asimilarea și utilizarea terminologiei, prin comunicare în ansamblu,
unificând acțiuni diferite, dar potențial complementare, care pot transforma intențiile în acțiuni și
care permit diseminarea lor pe scară largă, diccolo de barierele lingvistice și culturale, prin
demersuri colaborative.
Terminologia din domeniul economic este cheia înțelegerii activităților din lumea
contemporană, globalizată, deoarece toate domeniile de activitate, de la știință la agricultură, de
la chimie la fizică, de la medicină la industria băuturilor carbogazoase, sunt tributare afacerilor.
Nimic nu există per se sau in vacuum, chiar și organizațiile caritabile sunt dependente de
existența banilor. Dacă totul este în cele din urmă o afacere, dacă statele nu sunt altceva decât
companii definite de veniturile și cheltuielile lor și de modul în care își tratează forța de muncă,
atunci este evident că limbajul de afaceri este principalul catalizator din spatele motoarelor de
activitate ale lumii. Banii nu fac lumea să se învârtă, limbajul o face, iar limba engleză a devenit
cheia comunicării globale.
Obiectivul principal al tezei de față, intitulate Abordări descriptive și funcționale ale
terminologiei din domeniul economic, este de a oferi o confirmare științifică, întemeiată, a
faptului că valorile și extensiile terminologiei de afaceri în limba engleză, ca întreprindere
globală, pot iradia în întreaga sferă de afaceri și socială, începând cu conținutul pur lingvistic,
terminologic și terminând cu particularitățile și excentricitățile comportamentului utilizatorilor
lingvistici, un comportament reglat social și cultural. Viitorul aparține celor care posedă
competență lingvistică și terminologică (tematică), ci și modalități strategice prin care pot utiliza
corect, eficient și eficace competența de comunicare și prin care pot găsi echilibrul între gândirea
globală și acțiunea locală. Argumentele noastre s-au străduit să evidențieze faptul că engleza este
2
în sine o limbă care aparține lumii. Având statut de lingua franca, ea definește noile standarde în
cultură, economie, știință și tehnologie. Mai mult, engleza din domeniul economic are
ascendență și autoritate în comunicarea globală, însă trebuie reținut faptul că acest statut nu a fost
impus prin agresiune, limba engleză se bucură de acest statut datorită condițiilor geopolitice și
socio-culturale favorabile. În plus, limbajul economic a trecut de pragul de reversibilitate, nu mai
poate fi eliminat sau abolit. Dacă ar fi să folosim o analogie din domeniul IT, limba engleza este
acum atât software-ul, cât și firmware-ul, elementul eteric care permite hardware-ului mondial
nu doar să funcționeze, ci să atingă și excelența.
Vorbitorii nativi de limbă engleză pot beneficia de un avantaj inerent atunci când vine
vorba de engleza de afaceri, nu dețin automat competență în acest sens. Cunoașterea bună a
limbii engleze nu implică o bună cunoaștere a terminologiei englezei din domeniul economic,
ținând cont de faptul că este necesară o pregătire profesională, de specialitate pentru a înțelege
limba engleză pentru afaceri în scopuri teoretice și practice. Simpla asimilare a acestui limbaj
specializat este suficientă dacă terminologia specifică rămâne abstractă, în absența practicilor
reale din mediul de afaceri și de lucru în lumea reală.
Terminologia din domeniul economic în limba engleză există ca o confirmare a
cooperării între caracteristicile înnăscute ale limbajului natural îmbinate cu un lexic complex și
specializat care aderă la convenții și norme. Limba engleză este, din toate punctele de vedere,
piatra de temelie pe care este construită subcategoria limba engleză din domeniul economic, iar
acest limbaj specializat a obținut avantajul unic de a modela și a influența modul de gândire și de
acțiune al societății globale. Paradigma clasică se bazează pe predicția că transformarea societății
produce transformări lingvistice, dar în cazul terminologiei din domeniul economic (Business
English), limba în sine a devenit un instrument pentru reglementarea activității profesionale și
sociale, astfel limba a ajuns să controleze și să administreze anumite aspecte ale economiei.
Acest lucru este extrem de evident în lumea corporațiilor, unde un aparat lingvistic specializat în
companii, îmn mediul de afaceri, a ajuns să ofere uniformitate tuturor filialelor sau
reprezentanțelor unei corporații pe diverse continente, în diverse culturi și înglobând un
portofoliu lingvistic variat. Pentru mulți, engleza din domeniul economic este privită ca un
sistem necoagulat. Datorită acestui status quo și a diferențelor dintre utilizatorii standard și
utilizatorii specializați, limba standard și limbajul specializat vor trebui să depășească granițele
3
conceptuale și să se fluidizeze, deoarece este aproape imposibil să delimităm clar domeniul
limbii engleze generale, comune de cel al englezei specializate din domeniul economic.
O caracteristică esențială a limbajului este conectivitatea la vorbitorii săi, pe măsură ce
vorbitorii se dezvoltă și evoluează sau chiar involuează, la fel face și limbajul. Limbajul complex
și specializat este manifestarea concretă a unei societăți puternice și diverse. Natura vie,
transformatoare a limbajului ar trebui abordată sistematic pe baza îmbinării evoluției sociale cu
migrațiile demografice și culturale. Ne putem întreba, pe bună dreptate, dacă limbajul este
produsul societății sau poate, într-o anumită măsură, limbajul în sine poate influența modul în
care o societate funcționează sau se comportă. Relaționarea limbii de naționalitate poate uneori
chiar externaliza statutul economic al vorbitorului. Un individ cu un statut financiar bun poate
avea un alt nivel de competență lingvistică și terminologică în comparație cu un cetățean
aparținând unei categorii vulnerabile, deși are aceeași naționalitate și trăiește în aceeași zonă
geografică. Acest tip de variații lingvistice a ajuns să facă legătura între limbă și putere; prin
urmare, nu este important doar să avem un anumit rol social, ci și să și acționăm în virtutea
acestui rol, iar ascensiunea pe scara socială generează adesea așteptări de evoluție și de adaptare
sau acomodare lingvistică.
Circumscrierea domeniului de cercetare
Această teză își propune să ofere o abordare integrativă, analitică și contextuală, capabilă
să exploreze conceptele lingvistice și culturale relevante pentru limba engleză din domeniul
economic, ca domeniu specific și robust, și în același în timp să valideze o serie de elemente
constitutive care funcționează și se potențează reciproc recursiv și prin proliferare geografică.
Obiectivul principal explorat în această teză este alimentat și de necesitatea de a înțelege
terminologia de bază a englezei din domeniul economic, dintr-o multitudine de perspective
științifice. Ne asumăm sarcina, deloc ușoară sau lipsită de riscuri, de a prezenta limba engleză
din domeniul afacerilor ca pe o construcție teoretică puternică și stabilă, care extrage
conceptualizări dintr-un fond comun al limbajelor specializate. Limbajele specializate (Language
for Specific Purposes - LSP, Specialised Languages - SL) sunt integrate într-un cadru funcțional
care presupune utilizarea concretă (performanța lingvistică), mai degrabă decât teoriile abstracte
(competența lingvistică). Având în vedere acest lucru, ele se încadrează în domeniul lingvisticii
aplicate, manifestând tendința de a analiza utilizarea efectivă, precum și dezvoltarea
4
profesională. Interpretarea limbajelor specializate încearcă adesea să interpreteze limbajul ca
fiind strâns legat de modul în care indivizii există și se exprimă. Limbajul specializat este, prin
urmare, mai mult decât o simplă construcție analitică, cercetarea conducând adesea către o
terminologie specifică, specializată. Indiferent de abordare, limbajele specializate pot fi analizate
ca manifestări prodigioase, parțial delimitate de limbă sau de jargon, extragând relevanța pe baza
cunoștințelor specializate; cu alte cuvinte, nu putem dobândi un limbaj specializat fără cunoștințe
sau informații specializate. Este foarte probabil ca orice cercetare relevantă să încerce să
cuprindă aceste puncte de vedere, astfel încât să includă atât terminologia, cât și diversitatea,
concentrându-se totodată pe discurs și pe limbajul structurat. Înțelegerea limbii engleze din
domeniul economic, ca limbaj specializat va adera pe deplin la platformele de raționament și
argumentare care abordează acest subiect din perspectiva lingvisticii, atât aplicate, cât și
teoretice.
Am adoptat o abordare eclectică, integrativă, care investighează limbajele de specialitate
(Language for Specific Purposes - LSP) ca o noțiune generică, în paralel cu limba engleză din
domeniile specializate zona de engleză în scopuri specifice (English for Specific Purposes -
ESP). Următoarea etapă a cercetării noastre continuă să investigheze tiparele de specializare în
limba engleză din domeniul afacerilor, prin îmbinarea elementelor culturale și lingvistice care
fac din limba engleză nu numai o limbă privilegiată în interacțiunile economice, ci și
recomandată ca o condiție prealabilă terminologică pentru o cooperare contextualizată și
profitabilă.
Următorul element al investigației noastre urmărește recalibrarea terminologiei
economice în limba engleză dintr-o perspectivă analitică, precum și impactul comunicativ și
economic concret al limbajului atât asupra interacțiunilor economice, cât și a celor sociale.
Elementele de gramatică și de vocabular sunt, de asemenea, o parte integrantă a focalizării
noastre, mai ales dacă abordăm ramificațiile terminologice ale englezei din perspectiva
globalizării și multiculturalismului.
Merită menționat faptul că am decis să ne concentrăm atenția asupra diferenței dintre
limbajul comun și limbajul specializat și terminologia aferentă, pe separarea conceptuală între
cuvânt și termen, precum și pe evaluarea bazelor și resurselor întreprinderilor terminologice.
Problemele terminologice constituie, de asemenea, o traiectorie pertinentă care merită o
5
investigație în combinație cu structuri de evaluare care pot oferi soluții pentru tendințele
științifice și viitoare în cercetare.
Etapa finală a cercetării noastre pune accentul nu numai pe o abordare orientată spre
traducerea terminologiei din domeniul economic, ci investighează și problemele de traducere
asociate terminologiei în general. În acest scop, folosim analiza de corpus, bazată pe un corpus
paralel bilingv în engleză și română, ceea ce ne permite să articulăm problemele de traducere, de
gestionare a terminologiei și eficientizare a comunicării interculturale.
Definirea temei de cercetare
Problematica care decurge din cercetările de anvergură în domeniul terminologiei și
traductologiei, cu focalizare pe limba engleză din domeniul economic, este justificată de nevoia
intrinsecă de a calibra nivelul de comunicare specializată la progresele științifice din secolul
trecut.
Terminologia nu este doar o reflectare a progresului științific, ci și un instrument care
interconectează specialiștii la nivel global, permițându-le să depășească barierele culturale și să
fie aduși împreună de limbajul științific, având ca obiectiv major acordarea statutului de
universalitate. Cunoașterea specializată nu este, prin definiție, înșelătoare, scopul său este de a
promova nu doar veridicitatea, ci și adevărurile absolute. Onestitatea din spatele științei este, de
asemenea, legată de onestitatea intenției. Nu este niciodată suficient să descoperim adevăruri
științifice; trebuie să ne dorim ca acestea să fie disponibile tuturor și să le permitem, în virtutea
valorii lor, să acționeze ca un catalizator pentru binele întregii omeniri. Comunicarea specializată
se realizează între indivizi, dar scopul său, scopul său suprem, este progresul integrat și corelat.
Desigur, variațiile lingvistice standard sunt, de asemenea, legate de abaterile standard ale
geografiei și repoziționării culturale. Separarea și distanța duc adesea la diferite paradigme ale
evoluției sau chiar la dizolvare. Evoluția sistemelor de comunicare condus la un produs lingvistic
mai stabil, iar topografia a fost aproape anihilată de tehnologie, care a transformat lumea într-un
singur areal global (global village). Televiziunea și internetul au asigurat o diseminare globală în
întreaga lume democratică, funcționând în sinergie cu puterea lingvistică a culturilor dominante.
O cultură dominantă atinge acest statut pe baza unei evoluții puternice și irefutabile în
economie, știință, arte etc. Inventatorii unui concept vor avea în mod natural dreptul de a-l
denumi, de a crea un termen, iar acest termen nou apărut va prolifera cu succes și chiar se va
6
infiltra în alte limbi în absența unui echivalent pre-existent. De aceea, limba engleză a devenit o
limbă internațională. Limba engleză are succes, deoarece cei care o vorbesc sunt puternici și
produc inovații la o scară fără precedent în istoria umană. Din acest punct de vedere, limbajul
poate fi asimilat cu o problemă de afaceri și de statut economic. Engleza de afaceri a devenit un
fenomen internațional, vorbitorii săi l-au adoptat ca parte a aparatului lor de înțelegere și
colaborare. Globalizarea înseamnă și faptul că economia și comerțul reprezintă un efort conjugat
la nivel internațional, astfel, a fost necesar un numitor comun pentru a administra aceste relații
internaționale între cei care vizează cooperarea și comunicarea profesională.
Obiectivele cercetării
Ne-am bazat pe următoarea clasificare a obiectivelor generale și specifice:
Obiective generale
furnizarea de definiții și analize integrate cu privire la limbajele specializate (Language for
Specific Purposes - LSP), la limba engleză pentru scopuri specifice (English for Specific
Purposes - ESP) și la limba engleză pentru domeniul economic (Business English);
examinarea aprofundată și, de asemenea, comprehensivă a limbajului economic dintr-o
perspectivă funcțională și comunicativă;
investigarea limbajului și discursului economic din perspectivă terminologică;
construirea unui cadru teoretic pentru traducerea terminologiei de afaceri;
efectuarea unei analiză bazate pe corpus și orientate spre traducere (cuplaj de limbi: engleză
și română).
Obiective specifice
furnizarea de definiții specifice ale limbajelor de specialitate (LSP), precum și
interpretările și clasificarea acestora;
analiza trăsăturilor semantice și stilistico-funcționale (pragmatice) ale limbii engleze în
scopuri specifice (ESP);
precizarea delimitărilor dintre limbajul general și limbajul specializat;
stabilirea unor modele de specializare în limba engleză din domeniul economic (Business
English);
7
demonstrarea potențialul limbii engleze de a deveni lingua franca în comunicarea de
afaceri;
identificarea agendei de convergență lingvistică și cooperare în limba engleză din
domeniul economic;
implementarea unei grile de analiză în ceea ce privește limba engleză engleză din
domeniul economic;
investigarea evoluției și variației lingvistice; cuplate cu lupta pentru sincronicitate;
evaluarea nivelurilor de influență economică și comunicativă generate de engleza din
domeniul economic;
oidentificarea și descrierea structurilor gramaticale și lexicale specifice limbii engleze din
domeniul economic;
evaluarea impactului globalizării asupra limbii engleze din domeniul economic;
identificarea și descrierea caracteristicilor contextuale ale comunicării în domeniul
economic și abordarea multiculturală și interculturală a limbii engleze din domeniul
economic;
identificarea factorilor socio-culturali care determină identitata și utilizarea adecvată a
limbajului general, precum și terminologiei economice (socioterminologie);
identificarea problemelor recurente în gestionarea terminologiei economice;
evaluarea resurselor terminologice specifice;
determinarea impactului tehnologiei asupra terminologiei economice și traducerii
specializate;
oferirea unui cadru teoretic și aplicativ pentru echivalarea terminologiei economice și a
activității de standardizare terminologică;
efectuarea unei analize de corpus bilingv paralel în domeniul limbajului economic,
integrând aspecte terminologice, traductologice și interculturale.
Metodologia cercetării
Cadrul analitic pe care îl propunem se bazează pe implementarea și explorarea adaptivă a
elementelor teoretice și metodologice solide. Metodologia de cercetare este, în principal,
calitativă, implicând revizuirea critică a literaturii de specilaitate în domeniile lingvisticii
teoretice și aplicate, sociolingvisticii, lingvisticii variaționiste, terminologiei, termontografiei,
8
traductologiei, comunicării interculturale etc.; cercetarea calitativă utilizează analiza de conținut
și studiul de caz.
Corpus
Corpusul constă din texte bilingve paralele, acestea fiind preluate din baza de date
multilingvă a Uniunii Europene, și anume EUR-Lex (eur-lex.europa.eu). Am ales, pentru
cercetarea aplicativă, opt seturi de texte relevante pentru terminologia din domeniul economic, în
limba engleză și în limba română, ca text sursă și, respectiv, text țintă. Versiunea în engleză
utilizată în textul sursă este validată pentru comunicare instituționalizată / oficială. Corpusul este
complex și extrem de specializat, perfect adaptat nevoilor de cercetare ale analizei noastre
orientate spre traducere. Modelul de analiză se bazează pe investigarea unor elemente de limbaj
specializat, terminologice din domeniul economiei. Analiza terminologică este pe deplin
susținută de o analiză contextuală și culturală integrată.
Semnificația studiului - potențial și limite
În opinia noastră, potențialul și meritele actualei teze de doctorat rezidă în abordarea
interdisciplinară a subiectului limbajului și terminologiei din domeniul economic, cuplată cu
construirea unui cadru analitic pentru integrarea terminologiei, a limbajului general și specializat,
a aspectelor legate de traducere și comunicare interculturală.
Suntem pe deplin conștienți că subiectul poate fi investigat și din alte perspective, în
diferite modele interdisciplinare - de exemplu, componenta sociolingvistică ar putea fi extinsă și
consolidată în corelație cu descrierea și gestionarea terminologiei. În plus, corpusul ar putea fi
redimensionat astfel încât să includă mai multe eșantioane din aceleași tipuri de texte (preluate
din baza de date multilingvă a UE) și texte din reviste și ziare dedicate, astfel încât să
demonstreze în mod mult mai convingător diversitatea nevoilor și intereselor utilizatorilor
limbajului soecializat și terminologiei economice și o abordare comparativă a tipurilor de texte
care utilizează terminologia și limbajul economic în diferite grade și cu diferite scopuri.
Structura și organizarea tezei
Subiectul prezentei teze de doctorat, intitulate Abordări descriptive și funcționale ale
terminologiei din domeniul economic, se concentrează în jurul punctelor cheie și definițiilor
9
terminologiei economice și a modalităților în care această formă avansată de limbaj poate fi
abordată dintr-o perspectivă interdisciplinară integrată.
Teza este împărțită în patru capitole principale, fiecare conținând mai multe subcapitole
care prezintă perspective și analize relevante pentru subiectul cercetării. Concluziile finale
validează ipotezele de lucru și prezintă sumar rezultatele cercetării.
Primul capitol al lucrării, Nevoia de definire a limbajelor specializate, oferă un ansamblu
de definiții și interpretări legate de limbajele specializate (Language for Specific Purposes -
LSP), limba engleză în scopuri specifice (English for Specific Purposes - ESP), precum și de
limba engleza din domeniul economic. Acest capitol își propune să arate faptul că limbajele
specializate au capacitatea de a evolua empiric alături de transformările dintr-o societate prin
definirea comunicării ca instrument de funcționalitate socială. Limbajul este o formă naturală de
exprimare umană, este un organism viu care crește, se transformă și moare alături de civilizația
pe care o deservește. Ea nuu poate fi, în niciun caz, considerată artificială, este produsul colectiv
al societății, o entitate produsă pentru a expune și disemina propriile noastre valori, indiferent de
natura lor sau de procesul la care sunt supuse. Având în vedere acest lucru, putem afirma că
engleza din domenul economic există pentru a servi funcții de comunicare, valorificând
metodologii specifice pentru a integra și transmite elemente lingvistice către un grup larg de
utilizatori, păstrând în același timp caracteristici datorate (supra)specializării și practicilor vizate.
Asimilarea limbii engleze din domeniul economic nu poate și nu trebuie să se limiteze la
formarea inițială. Acest limbaj este un organism complex care presupune contextualizare,
condiții de comunicare specifice, care trebuie înțelese de toate părțile implicate în procesul de
comunicare.
Al doilea capitol, Limbajul economic. Dincolo de modele comunicative, explorează
ramificațiile complexe ale englezei economice dintr-o perspectivă integrativă care nu
investighează doar aspecte terminologice, ci și premisele inerente ale acomodării lingvistice și
culturale. Engleza economică ar trebui să fie avută în vedere dincolo de tiparele de bază ale
relevanței lingvistice și comunicării, ar trebui privită ca limbajul care guvernează întregul sistem
economic global. Engleza economică a devenit, într-adevăr, mai mult decât o limbă globală, a
evoluat spre a fi limba globalizării. Dacă în urmă cu douăzeci sau treizeci de ani engleza
economică exercita o poziție dominantă în lumea economiei globale, se poate afirma acum că ea
deține monopolul asupra întregului proces. Engleza economică s-a afirmat ca un mediu de
10
comunicare între un număr limitat, dar de vorbitori specializați care sunt preocupați în mod
constant de activități economice. Limbajul s-a dezvoltat și construit piramidal în jurul
transformărilor profesionale din lumea afacerilor, iar transformările ulterioare pot fi asociate cu
utilizatorii specializați care ajung să dețină o serie de roluri bine definite în lumea economică.
Totalitatea caracteristicilor care fac din engleza economică un hibrid între evoluția naturală și
constructele rigide a produs o separare de comunitatea utilizatorilor limbajului general, și, în
același timp, a condus la o afiliere de rang superior cu utilizatorii specializați care se bazează pe
acest aparat lingvistic pentru a prospera în lumea afacerilor. În plus, acest capitol își propune să
identifice interfața dintre limbajul economic și limbajul comun, general, care stă la baza
abordărilor descriptive și funcționale. Pornim de la presupunerea că limbajul economic și
limbajul obișnuit se influențează și se îmbogățesc reciproc, delimitările lor conceptuale nefiind
clare. Mai mult, globalizarea și statutul englezei ca lingua franca au condus la inovare lingvistică
și la o largă circulație a terminologiei economice.
Capitolul trei, O abordare terminologică a limbajului și discursului economic, analizează
limbajul și discursul economic dintr-o perspectivă inerent terminologică. Scopul analizei noastre
din acest capitol este de a stabili un teren referențial comun care clarifică distincția dintre cuvinte
și termeni, precum și explorarea bazelor descriptive solide ale analizei terminologice. Odată ce
procesele terminologice sunt descoperite și clasificate cu exactitate, este timpul să ne îndreptăm
atenția către problemele legate de gestionarea terminologiei. Terminologia și, în special,
terminologia economică reprezintă discipline care sunt extrem de orientate spre consolidarea
resurselor lingvistice concrete. Dacă luăm în considerare terminologia economică din limba
engleză dintr-o perspectivă generală, am putea să o definim ca zona specifică și specializată a
limbii engleze care se ocupă de economie, comerț și afaceri în general. Acest lucru presupune că
o definiție exactă, dată fiind natura sa, nu ar putea să elimine necesitatea unor investigații sau
direcții de cercetare ulterioară. Suntem obligați să stabilim dacă limbajul economic este cu
adevărat o entitate autonomă și dacă putem recunoaște cu succes existența și evoluția unui cadru
natural pentru terminologia economică. Afirmațiile care pot fi validate sau cel puțin făcute atunci
când ne referim la terminologia economică în limba engleză, sunt, fără îndoială, legate de
modelele teoretice, precum și de cele aplicative prin recunoașterea comunicării și interacțiunii
sociale.
11
Al patrulea și ultimul capitol al acestei teze de doctorat, O abordare traductologică a
terminologiei economice, propune o alocare duală a resurselor disponibile ăn cazul traducerii
terminologiei, precum și analiza practică a corpusurilor bilingve extrase din domeniul
terminologiei economice. Plecând de la constatarea că engleza economică reprezintă acum
standardul global, profesional pentru comunicarea și managementul afacerilor, care controlează
practic fiecare domeniu al economiei globalizate, am abordat noi perspective privind traducerea
bilingvă și multilingvă și adaptabilitatea culturală. Transformările terminologice care apar în
comunicarea din domeniul economic sunt reflectate în mod constant printr-o recalibrare culturală
a întregului sistem de afaceri. Prin urmare, capitolul explorează nu numai particularitățile limbii
engleze din domeniul economic, ci și premizele actelor specializate de comunicare din punct de
vedere traductologic. Misiunea traducătorului este corelată cu competența autorului textului
sursă, luând în considerare procedurile complexe de clasificare și standardizare aterminologiei
specializate. Rescrierea sau traducerea unui text economic în limba engleză nu activează doar
competența terminologică, ci și capacitatea de a integra acea terminologie, de o adapta
contextual în funcție de particularitățile / cerințele / așteptările publicului țintă, la nivel lingvistic
și socio-cultural. Analiza de corpusul a fost efectuată pe baza unor factori intra- și extratextuali
care țin cont de provocările traducerii terminologiei, de transferul acestui limbaj specializat
dincolo de barierele lingvistice în virtutea acurateții referențiale. Prin urmare, analiza
terminologică a fiecărui text a fost susținută de aspecte contextuale și culturale.
Concluzii
Obiectivul principal al analizei comunicării în afaceri în limba engleză este acela de a
descoperi metodologii noi, capabile să îmbunătățească substanțial comunicarea în lumea
economică și să valorifice puterea limbajului în sine nu în scopuri abstracte, ci pentru rezultate
concrete și pentru o aplicabilitate imediată în lumea reală. Constatările și comentariile evaluative
care rezultă din analiza limbii engleze și terminologiei specifice din domeniul economic ar
trebui, de asemenea, să fie puse la dispoziția unui număr mare de beneficiari și cel mai bun mod
de a face acest lucru este prin design-ul și implementarea unor programe de studiu și de formare
în sensul supraspecializării. Nu ar trebui să existe un punct focal singular în explorarea limbii
engleze din domeniul economic. Este necesară o abordare eclectică și sinergică care să combine
studiul limbajului în asociere cu dezvoltarea competenței interculturale, integrând toate
12
elementele constitutive într-un cadru globalizat de relevanță, care poate disemina nu numai
informații, ci și conduce la dezvoltarea competenței discursive la nivel textual, contextual și
intertextual.
Cunoaștințele lingvistice, în sine, oricât de avansate, nu sunt niciodată suficiente atunci
când vine vorba de crearea și distribuirea de materiale specializate către utilizatorii avansați. Cel
ce transmite informații trebuie să stăpânească, de asemenea, un aparat conceptual complex
pentru a face materialul complet, pentru a evita vulnerabilități diletante, pentru integra
cauzalitatea și interconectivitatea. Acest lucru demonstrează că doar un traducător specializat, și
mai presus de oricine, expertul poate crea un text cu caracter științific-informativ, poate
valorifica terminologia pentru a obține un volum mai mare de informații care trebuie să fie în
cele din urmă supus criteriilor de calitate, claritate și precizie. Specializarea, asimilarea
funcțională a conceptelor și contextelor va asigura nu numai recunoașterea științifică, ci și
autoritatea necesară pentru a convinge cititorii sau publicul țintă să aibă încredere în fiecare
cuvânt din acel text, pentru a pune siguranța colegilor în mâinile experților, cu convingerea
fermă că știința nu poate fi modificată, nu poate fi contestată și va asigura progresul și
stabilitatea în toate domeniile specializării umane.
Terminologia este fundamentul pe care se construiește comunicarea specializată.
Termenii nu trebuie percepuți ca elemente lingvistice abstracte, deconectate de lumea exterioară.
Dacă limbajul general, standard definește cultura și interacțiunea sociale, atunci putem spune
fără îndoială că dimensiunea terminologică a limbii se referă la latura profesională a existenței
noastre. În acest sens, limbajul nu reflectă doar cunoașterea, dezvoltarea științifică și
administrativă, ci o dezvoltă și o promovează. Comunicarea profesională este vectorul
fundamental prin care se diseminează cunoștințele esențiale ale umanității. Aceasta reprezintă
cea mai bună metodă de a crea noi platforme ale progresului, atât din perspectiva resurselor
umane, cât și din punctul de vedere al realizărilor noastre materiale și lucrative. Limbajul trebuie
perceput ca un organism viu, transformator. Datorită progresului exponențial în domeniile
economiei, științei și tehnologiei, am asistat la noi standarde revoluționare de inovație, creștere
materială și imaterială. Aceste elemente nou apărute în viața noastră profesională au scos la
iveală necesitatea lingvistică de a le conceptualiza, de a le denumi și de a le clasifica, nu numai
ca o formă de gestionare a lor, ci și din perspectiva diseminării de fapt a profesionalismului prin
medierea limbajului și a comunicării. Aceste standarde transformative și adaptive presupun ca
13
terminologia să fie supusă și ea unui proces de adaptare continuă și perpetuă. Atât lingviștii, cât
și oamenii de știință, au sarcina de a lucra împreună pentru a menține sincronicitatea și relevanța
limbajului științific în conformitate cu evoluțiile domeniilor noastre de activitate.
O analiză terminologică privind actele de comunicare specializată în domeniul economic
trebuie să se confrunte în mod inerent cu nevoia externă și integratoare de a merge dincolo de
simplele conceptualizări ale limbajului. Interpretarea semnificației termenilor este crucială în
comunicarea avansată, dar această acțiune trebuie întotdeauna realizată în cooperare cu contextul
adresabilității și cu ramificațiile culturale ale acelui act de vorbire. În conformitate cu Halliday
(2003), credem într-o abordare contextualizată și integrată a terminologiei din domeniul
economic, care ia în considerare întreaga cultură din jurul acestui tip de comunicare specializată.
Într-adevăr, limba engleză este pivotală pentru afaceri și comerțul internațional. Ea a
trecut de la un statut de ascendență la unul de autoritate care cochetează cu exclusivitatea.
Cucerirea lumii afacerilor a dus limba engleză mai departe în domeniile strategice ale
interculturalității și interacțiunii sociale globale. Prin preluarea domeniilor de comunicare în
afaceri, știință și cultură, limba engleză a făcut ceea ce Imperiul Britanic nu a putut face. A
colonizat lumea din punct de vedere comunicativ, profesional și cultural. Practic, toate domeniile
de activitate umană se află acum sub spectrul administrativ al englezei ca limbă internațională, ca
limbă a globalizării.
Analiza noastră s-a concentrat pe o abordare integrativă a terminologiei, căutând să
armonizeze premizele limbajului prin medierea intervenției contextuale și culturale. Limbajul are
puterea de a evolua alături de societatea pe care o deservește. Acesta definește și organizează
transformările din viața noastră profesională, alimentând și îmbunătățit, de asemenea, modul în
care interacționăm în contexte informale. Mai mult decât atât, poate și ar trebui perceput ca
platformă finală a cooperării umane, ca instrumentul esențial al acțiunilor colective, unind
pragmatismul și eficiența profesionalismului cu nevoia de dezvoltare culturală, de integrare și
parteneriat social.
În lumina acestor argumente, putem afirma că o analiză a englezei economice trebuie
abordată din perspectiva integrării și armonizării. Actele de comunicare specializată ar trebui să
ia în considerare, fără îndoială, contextul adresabilității. Creatorii de materiale specializate ar
trebui să valorifice competențe care implică mai mult decât competența terminologică. Ei ar
trebui să ia în considerare limitările propriului nivel de profesionalizare conjugate cu cele ale
14
publicul țintă, ca destinatari ai procesului de comunicare specilaizată. A crea un material prea
complex poate înstrăina sau chiar elimina segmente importante de public țintă, pe baza lipsei de
expertiză din partea publicului. Dacă acel material este prea simplu, el nu va capta atenția
potențialilor receptori, își va pierde dimensiunea specializată și, împreună cu aceasta, o mare
parte din publicul țintă. Odată ce elementul de contextualizare este abordat, autorul unui text
economic specializat trebuie să ia în considerare și nuanțele culturale și caracteristicile subiective
ale publicului țintă. Chiar dacă materialul științific, economic este relevant din punct de vedere
obiectiv și poartă cu sine adevăruri absolute și are o forță de argumentare irefutabilă, acel act de
comunicare poate fi ușor respins din cauza unor preferințe culturale subiective care pot, în mod
paradoxal, înlocui constatările obiective ale științei . Diversitatea culturală este un element care
justifică aprecierea, totuși, diversitatea poate ridica bariere arbitrare generate de convingeri
marginale care, în numeroase circumstanțe, pot duce la respingerea unor adevăruri obiective.
Acesta este motivul pentru care un comunicator calificat trebuie să valorifice nu numai nivelurile
avansate de comunicare terminologică, ci și capacitatea, intuiția de a produce conștientizare
referențială, integrare contextualizată, precum și adaptare culturală, contribuind astfel la un
transfer o de cunoștințe specializate care sunt diseminate cu succes la nivel global, beneficiind de
globalizare în loc să îi permită să acționeze ca o barieră.