2 Stop to shop
Sumar
Director general
Andreea Bqnicq
Director Publicitate [i V~nz`ri
Ecaterina Utali
021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie
Cristian Scutelnicu
021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef
Roxana Bichi[
Redactori:
Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie,
Carmen Cristea, Vladimir Popa
Foto:
Valentin S., Dreamstime
Revista editat` de:
Tycoon Media Press
parte a grupului
Adresa redac]iei:
Unirea Shopping Center
Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,
Bucure[ti
Fax: 021.30.30.236
Tiraj: 10.000 exemplare
Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui
material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq
publica]ie fqrq acordul prealabil scris al
Tycoon Media Press.
Nr. 121 - Octombrie 2012
62
10 INTERVIU
De vorb` cu Iulia Vântur
24 FashIoN aRChITECTURE
Istoria textilelor (V)
27 GENTLEMEN’s aGREEMENT
by Adina Buzatu
48 WoMEN IN sTYLE
by FW Eponge Fashion Paris
58 IsToRIa BIJUTERIILoR
Liderul pietrelor pre]ioase (III)
66 sToRY oF...
|mp`ratul Qian Long [i “Concubina parfumat`”
69 DEsTINa}II
India
”“
Nu cred c` sunt chiaro “fashion victim”,\ns`, de c~te ori amocazia, urm`resc emi-siuni [i prezent`ri demod`, citesc c~tevareviste de profil (\nc`l`torii, de obicei) [ifac multe ture prinmagazine (mai ales la\nceperea fiec`ruisezon).
Camelia Potecfashion-ul prin prisma
unei campioane
4 Stop to shop
EditShop
|n paginile acestui numr am dedicat o rubric unui eveniment de [ah.Nu [tiu cte dintre ziare sau reviste mai aloc spa]iu redac]ional [ahu-lui. Cred c nu foarte multe. Colegii mei au fost prezen]i la o ac]iune organizat de Federa]ia Romnde {ah, ai crei pioni au fost copiii. Nimic spectaculos pn aici. Oare? |n condi]ii le \n care trim \ntr-o ]ar \n care aproape nimeni nu in-veste[te \ntr-un sport att de frumos cum este [ahul, \n care sunt pu]inisponsorii deschi[i la pung s sus]in competi]ii ale unui joc att de im-portant \n dezvoltarea copiilor, [ahul continu s existe [i s creeze cam-pioni. Mai mult dect att, exist cluburi care su]in copiii cu care via]anu a fost att de darnic financiar pe ct a fost din punct de vedereintelectual. |n cadru l acestei competi]ii am cunoscut astfel de copii. Oameni micicare, cu siguran], vor deveni oameni mari. {i nu m refer la evolu]iabiologic, ci la succesu l profesional [i competi]ional. De[i provin dinfamilii care se lupt cu via]a, de[i au nevoi multe, micu]ii [ahi[ti aurezultate excelente la \nv]tur [i studiaz asiduu acest sport al min]ii.Cu att mai mult cu ct [ahul, ca multe alte sporturi frumoase, poate fipracticat chiar [i de cei care nu au primit de Sus daru l vederii.V invit s citi]i povestea unui eveniment menit s ne dea cteva lec]iide via]. Lec]ii care multora dintre noi ne dau [ah. {at mat!
A voastr,
Roxana BichiRedactor {ef
Sah. Sah mat!
“
”
|n condi]iile \n caretr`im \ntr-o ]ar` \ncare aproape ni-
meni nu investe[te\ntr-un sport atâtde frumos cum
este [ahul, \n caresunt pu]ini spon-
sorii deschi[i lapung` s` sus]in`
competi]ii ale unuijoc atât de impor-tant \n dezvoltarea
copiilor, [ahul con-tinu` s` existe [i s`
creeze campioni.
,,
Film
Looper
Regia: Rian Johnson
Cu: Bruce Willis,
Emily Blunt, Joseph
Gordon-Levitt
Gen: Ac]iune, SF
Premier` \nRom~nia:05.10.2012
Sammy's Adventures 2
Regia: Ben Stassen
Cu: Billy Unger
Gen: Anima]ie,
Aventuri
Premier` \nRom~nia:05.10.2012
Tom Sawyer
Regia: Hermine Huntgeburth
Cu: Heike Makatsch,
Leon Seidel, Louis Hof-
mann
Gen: Aventuri, Familie
Premier` \n Rom~nia:12.10.2012
Taken 2
Regia: Olivier Megaton
Cu: : Liam
Neeson
Gen: Ac]iune,
Crim`, Dram`
Premier` \nRom~nia:12.10.2012
Lay the Favorite
Regia:Stephen
Frears
Cu: Bruce
Willis, Re-
becca Hall,
Laura Pre-
pon
Gen: Comedie
Premier` \n Rom~nia:12.10.2012
Minte-m` frumos
Regia: Iura
Lunca[u
Cu: Loredana
Groza, Andi
Vasluianu,
Diana Du-
mitrescu
Gen: Comedie,
Romantic
Premier` \n Rom~nia:19.10.2012
Hotel Transylvania
Regia: David
Feiss, An-
thony Stacchi
Cu: Adam San-
dler
Gen: Anima]ie,
Aventuri,
Comedie
Premier` \nRom~nia: 19.10.2012
Astérix et Obélix: Au
Service de Sa Majesté
Regia: Laurent Tirard
Cu:Edouard
Baer, Fab-
rice Lu-
chini,
Gérard De-
pardieu
Gen: Aven-
turi, Come-
die, Familie
Premier` \n Rom~nia:19.10.2012
007: Skyfall
Regia: Sam
Mendes
Cu: Daniel Craig,
Judi Dench, Ben
Whishaw
Gen: Ac]iune,
Aventuri, Thriller
Premier` \nRom~nia:26.10.2012
Killing Time
Regia: Florin
Piersic Jr.
Cu: Cristian
Ioan Gutau,
Florin Pier-
sic Jr.,
Olimpia
Melinte
Gen: Dram`
Premierele lunii octombrie
6 Stop to shop
8 Stop to shop
nEwS – agEnda lunii
5/10officiAl releAsepArty - MAnoWAr
Lansarea “The
Lord Of Steel” (Re-
tail Edition) va fi
oficial marcat` [i în
România printr-un
eveniment animat de concursuri, de
muzica celor de la MANOWAR, iar
noul album va avea un rol cheie în
playlistul serii - Fire Club, Bucure[ti.
21/10concert tuDorgHeorgHe
Maestrul Tudor Gheorghe î[i invit`
fanii la un spectacol în premier`: “Nu
se poate cu de toate“. Artistul va fi
acompaniat de orchestra “Iunion”,
iar texte din cadrul evenimentului au
fost culese cu aten]ie de maestru din
opera marelui I.L.Caragiale - Sala
Palatului, Bucure[ti.
30/10concertDirec}iA 5Trupa va sus]ine un
concert cu oca zia
lans`rii celui mai re-
cent album, Electric
Love Story - Sala
Palatului, ora 19.30,
Bucure[ti.
inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE
5/10concertnicu AlifAntis {i ZAnDup` aproape un an de absen]` depe scena bucure[tean`, Nicu Alifantis& Zan preg`tesc un concert de se nza]ie pentru reîntâlnirea cu pu blicul din Capital` - Hard RockCafé, Bucure[ti.
9/10concert leprous{i locH VostokLeprous va concerta al`turi de Loch
Vostok, Orkenkjott [i Persefone.
Concertul face parte din turneul “Eu-
ropean Progressive Assault” care pro-
moveaz` cel mai nou album al
forma]iei, “Bilateral” - The Silver
Church, ora 18.00, Bucure[ti.
31
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
11/10concert tHe crAnberries
Trupa irlandez` va concerta \n
cadrul turneului de promovare a al-
bumului “Roses”, al [aselea de stu-
dio al trupei - Romexpo, ora 20.00.
17/10concert stAtus Quo
Sala Palatului
din Bucure[ti
va g`zdui
primul con-
cert al legen-
darei forma]ii
rock Status Quo. Trupa britanic` va
prezenta publicului român piesele
celui mai recent album “Quid Pro
Quo“, lansat în 2011, dar [i o incursi-
une în istoria muzical` a forma]iei.
19/10concert tHerionTherion va veni cu lansarea unui noumaterial discografic, \n cadrul turneu-lui european “Flowers Of Evil Tour
Europe”. Trupa se vaafla pentru a tre iaoar` în România, iarnoul album va filansat cu pri le jul îm-plinirii a 25 de ani deactivitate - AreneleRomane, Bucure[ti.
10/10concertVoltAjConcertul “D` vina pe Voltaj” este un eveniment ce
se anun]` cu totul special pentru fanii forma]iei.
Voltaj va lansa oficial albumul “D` vina pe Voltaj” -
Sala Palatului, 19:30, Bucure[ti.
22–23/10concert
HologrAf
Holograf î[i va bucura fanii cu hituri
deja consacrate [i melodii de pe
“Love Affair“, noul lor album - Sala
Palatului, Bucure[ti.
26/10A Vision of MercurySpectacolul “A Vision Of
Mercury” va înseamna
un regal de hituri Queen,
prezentate live de cel
mai bine cotat artist
tribut Freddy Mercury,
Joseph Lee - Hard Rock
Café, Bucure[ti.
Are 90-60-90, 1,78 m \nl]ime [i s-ar fi putut mul]umicu \nzestrarea fizicgeneroas a mameinatur pentru ocarier respectabilca manechin frcusur. |ns IuliaVntur nu s-a opritpe catwalk. Lucreazca prezentatoare deteleviziune de la 19ani, se implic \ncauze umanitare, iarmai nou cnt,danseaz [i joac rolmultiplu de cnt rea -], artist decabaret, iubit [imam \n piesa deteatru „Lautrec labordel“, regizat deHora]iu Mlele. {inu se va opri nici laun simplu debut. Pen-tru viitor, plnuie[tes \mbine frumoscariera de pre zenta-toare cu talenteleartistice, dar nunumai pe scenateatrului, ci [i \nlumea filmului. Doarcamera o iube[te devreo 13 ani...
Iulia VânturPerseveren|~ }i reu}it~
10 Stop to shop
intErviu
Te-ai n`scut \n „dulcele t~rgal Ie[ilor“, citadel` a cul-turii, ora[ul de suflet al luiCreang` [i Eminescu. Ceamintiri din copil`rie teleag` de ora[ul t`u natal?Iulia V~ntur: |n Ia[i am cele
mai dragi amintiri, p`rin]ii, cei maibuni prieteni. Acolo s-au n`scut vi-surile mele [i tot acolo am\nceput s` le \mplinesc. |mi amin -tesc de iernile geroase \n caremergeam la s`niu[ \n Copou.Eram \n stare s` stau o zi \ntreag`f`r` m~ncare, f`r` ap`. Nu-mi tre-buia nimic, m` bucuram defiecare cobor~re pe der delu[,ajungeam seara \n ghe ]at` bocn`,nu-mi mai sim]eam m~inile [i pi-cioarele. Mi-o amintesc pe mama
care \mi freca u[or m~inile, s` mile \nc`lzeasc`, m` ]inea \n bra]e[i \mi f`cea m~ncare... cald`. Saude tata, care mergea cu mine las`niu[ [i r`m~nea \n urm` pederdelu[ pentru c` se rupea sa -nia [i iar \mi f`cea o alt` sanie.Iernile erau frumoase pe atunci,
m` bucuram de ele. |mi pl`ceas`-mi colind p`rin]ii [i rudeleapropiate de Cr`ciun [i a[teptamcu ner`bdare s` \mpodo bescbradul [i s` v`d ce mi-a l`satmo[ul sub el. Vara \mi pl`cea s`m` plimb, s` m` joc cu prieteniiprin Copou, mirosea a[a frumosa tei... C~nd nu mergeam labunici sau la mare, \n vacan]`,zilele de var` mi le petreceam \nparc – alerg~nd, bucur~ndu-m` detoate jocurile copil`riei – s`reamcoarda [i a]a, m` jucam de-a v-a]iascunselea, nou` pietre etc.
Ce vroiai s` devii c~nd eraimic`? Profesional vorbind...I.V.: Toate jocurile mele aveau
o tent` artistic` – fie c` prezen-tam moda, emisiuni la radio sautv, c~ntam, dansam, interpretamscenete. M-am antrenat mult \njoac` pentru cariera pe care o am. C~nd am intrat \n televiziune,partenerii mei de joac` s-au bu-curat pentru c` [tiau c` asta \mipl`cea [i mi-am dorit \ntotdeauna.Pentru o vreme cochetam cuideea de a deveni detectiv parti -cular – mi se p`rea interesant s`descop`r, s` cercetez cazuri –acum lucrez la [tiri...
Cum ai devenit manechin la15 ani? Au fost „de vin`“doar dimensiunile tale per-fecte sau mai era vorba deacel „ceva“ special c`utatasiduu \n lumea modei?
I.V.: |n clasa a IX-a colegii m-au \nscris la concursul MissBoboc. L-am c~[tigat, iar profe-sorul de sport a insistat s` mergla o [coal` de manechine. El afost cel care a considerat c` ampoten]ial [i \i mul]umesc. Cu greumi-am luat inima-n din]i [i m-amprezentat la cursuri, \mpreun` cucea mai bun` prieten`. De atunciam defilat pe podium, am mers lafestivaluri de mod`, reprezent~ndIa[iul, am c~[tigat diplome, con-cursuri. A fost o perioad` foartefrumoas` din via]a mea, care m-aajutat s` am mai mult` \ncredere\n mine, s` m` dezvolt frumos, s`c~[tig elegan]`, feminitate.
Dup` numai 2 ani de model-ling, ai devenit instructor demodele la Ia[i, Boto[ani [iSuceava. Ce presupune, ladoar 17 ani, s` instruie[ti
intErviu
Prin Copoumirosea a[a
frumos a tei...
Stop to shop 11
intErviu
fetele cum s`-[i pun` \n va-loa re frumuse]ea?I.V.: |n primul r~nd, un efort
foarte mare, pentru c` f`ceamnaveta \n aceste ora[e, cu trenul,\n weekend, la 5 diminea]a, \npauze \mi f`ceam temele, iar lunim` duceam la [coal`. |n Ia[i amf`cut cursurile de manechine cudoamna Ligia Cosoi, o femeie cufoart` mult` elegan]`, gra]ie, \nspecial datorit` dansului. Elegan -]a cred c` a reu[it s` ne-o tras -mit` cel mai bine, iar mie mi-apl`cut \ntotdeauna s` \mp`rt` -[esc ceea ce am \nv`]at de la ceidin jur sau din experien]` proprie.|mi pl`cea foarte mult ceea cef`ceam. Atunci prezent`rile demod` deveneau show-uri prin sin-croanele [i coregrafiile f`cute demanechine. Nu se investeau bani\n decoruri m`re]e, lumini [i altearticifii.
La 19 ani ai \nceput cari-era \n televiziune, caprezentatoare a unei emisi-uni magazin la o televiziunelocal` din Ia[i. Prin ce probeai trecut pentru ob]inereapostului?I.V.: Am trecut printr-un inter-
viu, editarea unui text [i direct \nemisie. Nu aveam prompter, cidoar un desf`[ur`tor [i c~teva\ntreb`ri schi]ate pentru invita]i.Produc`toarea a considerat c`
am poten]ial, a[a c` am r`mas \nechip`. Am \nv`]at ce \nseamn`realizarea unei emisiuni [i \n scurttimp am intrat \n direct.
Cum te-ai sim]it la prima taemisiune \n calitate deprezentator? Ai dezvoltat de-a lungul carierei un meca-nism de gestionare aemo]iilor \n fa]a camerei?I.V.: Aveam emo]ii \ngrozi-
toare. Prima emisiune \n direct
nici nu mi-o amintesc, doar fr~n- turi. [tiu c` pluteam, undeva \ntreextaz [i dezastru . Dar mi-af`cut at~t de bine adrenalinaaceea, \nc~t am devenit u[or,u[or dependent`. |n timp mi-amdat seama c` tocmai televiziuneam-a ajutat s`-mi \nving mo-mentele de timiditate, s` c~[tigmai mult` \ncredere \n mine. De[ipoate fi riscant s` te expui \n fa]aat~tor oameni necunoscu]i, aten]ila fiecare detaliu. Cred c` e omeserie pe care trebuie s` o\ncepi ori c~nd e[ti foarte t~n`r [iu[or incon[tient, ori c~nd deja aiatins un prag al maturit`]ii, e[tia[ezat, echilibrat [i bine cu pro-pria persoan`. Pe ecran se vede[i cel mai mic mu[chi al fe]ei carese zbate de trac. |n timp am\nv`]at s` fiu foarte prezent` \nceea ce fac pentru c`, indiferent
de situa]ia ap`rut` \nemisie, solu]ia de momenteste la mine. Am noroculs` lucrez cu oameni pro-fesioni[ti, dedica]i mese -riei lor, care fac lucrurileadmirabil. De la ei am\nv`]at foarte mult. Am\nv`]at s`-mi men]inconcentrarea pe ce amde f`cut, a[a c` numai am timp de emo -]ii, chiar dac` emisiaare 5 ore.
Cum ai surclasat cei800 de concuren]iveni]i la preselec]iapentru postul deprezentator de [tiri dela PRO TV Ia[i? Prin ce
probe ai trecut?
12 Stop to shop
Televiziunea m-aajutat s` câ[tig
mai mult`\ncredere \n mine
intErviu
I.V.: Au fost multe probe – CV,interviu, teste de cultur` gene -ral`, limba [i literatura rom~n`,mai multe teste video [i cel cuprompter. Castingul ini]ial s-adesf`[urat \n c~teva zile. |n fazafinal` am r`mas eu [i doi b`ie]i.Aveam deja experien]a [tirilor, dinjob-ul anterior – prezentator de[tiri, nu era un t`r~m nou pentrumine. Proba a fost trimis` la Bu-cure[ti [i am fost aleas`, de[i[tiam c` \[i doresc mai mult unb`iat – \n locul lui Cristian Leonte,cu care am [i \nceput [tirile mati-nale de weekend la Bucure[ti,dup` doi ani [i ceva.
|n 2006 te-ai mutat \n Bu-cure[ti, unde prezin]i [tirilematinale [i emisiunea„Dansez pentru tine“ al`turide {tefan B`nic` Jr. Cerela]ie ai cu colegul t`u deplatou?I.V.: |n at~]ia ani de prezen -
tare \mpreun`, am reu[it s`form`m o echip`, s` ne sim]imunul pe cel`lalt, s` ne sus]inem\n direct. Conteaz` foarte mult,pentru c` rela]ia dintre parteneriide prezentare se simte [i peecran.
Te-ar \nc~nta ideea ca, pen-tru un sezon, s` treci decea lalt` parte a scenei„Dan sez pentru tine“? S`
participi [i s` \mpline[ti unvis?I.V.: Am dansat pentru c~teva
cazuri umanitare \n emisiune. Mi-ar pl`cea s` experimentez [ipozi]ia concurentului, mai ales c`[tiu foarte bine ce implic` asta.
Cred c` a[ fi \n stare s` fac fa]`efortului fizic [i psihic, mai alesc~nd motiva]ia este at~t de pu ter-nic` – schimbarea destinuluicuiva. |mi place s` dansez, \ns`prefer s` nu fiu \ncorsetat` de ri -gorile unei coregrafii, dar e o ex-perien]` care te disciplineaz`foarte mult, care te \mpinge s`-]idep`[e[ti limitele. Iar satisfac]ia\mplinirii unui vis, bucuria de aajuta pe cineva merit` tot efortul.Te face un om mai bun.
Ce colegi de breasl` sunt unmodel pentru tine? Sau \iadmiri pentru realiz`ri?I.V.: Nu am avut un model
anume, de la fiecare am \nv`]atc~te ceva, i-am admirat pentru
ceva anume... Pe Andreea Esca oadmir pentru longevitate, pentrufelul \n care [i-a ridicat mereu [ta-cheta [i ne-a dovedit c` se poatemereu mai mult [i mai bine. Oadmir [i pe Oana Cuzino – doc-tori]a superb`, bine preg`tit`, in-format`, care ne \nva]` s` tr`ims`n`tos pentru c` s`n`tatea estecool . Pe Andi Moisescu \l admirpentru originalitate, creativitate,claritate [i bun sim].
|n acest an, \n mai, de „Ziuade Cur`]enie Na]ional`”, aiparticipat la proiectul de im-plicare social` „Let’s do it,Rom~nia!”. Pentru ce altecauze sociale ]i-ar pl`cea s`te mai implici?I.V.: Am participat [i la ac]iu-
nile organiza]iei Mai mult verde [ila campania \mpotriva violen]eidomestice, ini]iat` de revistaMarie Claire. Mi-a[ dori foartemult \n viitor s` reu[esc s` \nfi in -]ez un spa]iu de terapie, edu care[i dezvoltare a copiilor aban- dona]i, a celor ce provin din mediidefavorizate – pentru a-[i construiun drum, un viitor prin aptitudinile,pasiunile pe care le pot dezvolta\n acel centru.
La \nchiderea sezonului esti-val din acest an, ai c~ntat laMamaia piesa “C~t de de-parte” a lui Holograf. Cine ]i-a descoperit talentul muzical?I.V.: Profesoara de muzic` la
corul [colii. |mi place muzica, \miplace s` c~nt, m` binedispune. Eo pasiune care-mi face bine. At~tavreme c~t nu voi tulbura
Stop to shop 13
Rela]ia dintrepartenerii deprezentare se
simte [i pe ecran
lini[tea public`, voi c~nta \n con-tinuare, de pl`cere, cu prietenii dela Fady & The Zaidans, a[a cums-a \nt~mplat [i la mare.
Ai luat lec]ii de canto. |]idore[ti o carier` muzical`?I.V.: Am luat c~teva lec]ii de
canto, care m` ajut` [i \n meseriape care o fac la tv, la teatru. |ns`nu am aprofundat. Vocea e un in-strument ca oricare altul [i trebu -ie dezvoltat, lucrat \n per manen]`\n cazul \n care \]i dore[ti s` con-struie[ti o carier` \n zona asta.Deocamdat` nu mi-am stabilitacest target. |ns` voi continua s`iau lec]ii atunci c~nd timpul \mi vapermite, pentru c` un actor binepreg`tit trebuie s` fie \n stare s`c~nte, s` danseze, pe l~ng` in-terpretare.
Al`turi de cine ]i-ar pl`ceas` c~n]i \n duet [i s` te per-fec]ionezi?I.V.: Horia Brenciu. Vine din
aceea[i zon`, a televiziunii. |ladmir pentru c` a avut curaj s`-[ic~nte pasiunea.
}i-ai f`cut [i debutul \nteatru, \n piesa „Lautrec labordel“ jucat` la Teatrul Me-tropolis, unde ai un rol multi-plu de c~nt`rea]`, artist` decabaret, iubit` [i mam` apictorului Toulouse Lautrec.Ce a \nsemnat pentru tineaceast` experien]` com-plex` ce a implicat actorie,muzic` [i dans?I.V.: |mi place foarte mult
rela]ia, schimbul de energie din-tre actori [i spectatori. Simt c`
tr`iesc intens [i adev`rat pescena de teatru. E o experien]`care m-a \nv`]at multe despremine, despre oameni, despre bu-curia de a oferi. |mi place mult,de-abia a[tept s` \nceap` o nou`stagiune, \n toamn`, la TeatrulMetropolis.
Ce ne po]i spune despremaestrul Hora]iu M`l`ele,regizorul piesei?I.V.: Hora]iu M`l`ele este
\ntruchiparea artistului genial. El\n sine este un spectacol – cu
umor fin, de bun` calitate, in-teligent, cu t~lc. Te cucere[te f`r`drept de apel. M` simt norocoas`c` am [ansa s` lucrez cu el, cuGeorge Iva[cu, cu Vlad Ivanov, cuFelicia Dalu [i \ntreaga echip`.
Inten]ionezi s`-]i continuicariera de actri]`? Tepreg`te[ti \n acest sens?I.V.: Mi-a[ dori ca acest drum
s` aib` continuitate, pentru c`am multe de descoperit [i m`simt bine \n aceast` zon`. Citescfoarte mult, sunt atent` lareac]iile oamenilor din jur. Stradate \nva]` cel mai mult. Merg lacursuri, la workshop-uri c~nd amocazia, merg la teatru [i la film.
Cum \]i vezi viitorul profe-sional? \n televiziune? \nmuzic`? Pe scen`?I.V.: M` v`d \mbin~ndu-le fru-
mos. Am multe resurse, iarfiecare din aceste zone m` ajut`s` m` exprim mai bine, diferit, s`fiu mai creativ`.
Cum se \mpac` actoria cumuzica [i cu cariera deprezentatoare?I.V.: Se \mbin` frumos, se
completeaz`, se ajut` una pecealalt`.
Mergi pe biciclet`, joci ba d-minton, \no]i, dansezi [i,deloc surprinz`tor, ai osiluet` de invidiat. Ce tip dealimenta]ie ai \n general?I.V.: Alimenta]ia s`n`toas`
este foarte important`. Dac`vreau s` scap de c~teva kilogra -me, nu m` ating de dulciuri, su-
intErviu
14 Stop to shop
Dac` vrei s`prime[ti un zâm-bet, zâmbe[te la
rândul t`u
curi de orice fel, consum mult`ap` [i m`n~nc salate, fie defruc te, fie de legume. De cevavreme am descoperit dieta dedezintoxicare, doar din sucurif`cute din legume [i fructe. Odiet` benefic` pentru organism,care se ]ine de dou` ori pe an.|n timp am \nv`]at s` m`n~ncs`n`tos, a[a c` nu am nevoiede diete drastice.
Ai o filosofie de via]` carete ajut` s` fii mereu cuz~mbetul pe buze?I.V.: Dac` vrei s` prime[ti un
z~mbet, z~mbe[te la r~ndul t`u.Toc mai asta e filosofia mea devia]`, c` un z~mbet \]i poateschim ba starea.
Timp de patru ani, aiformat cu MariusMoga unul dintre celemai frumoase cupluridin show-biz-ul rom~ nesc. Ce a\nsemnat pentrutine rela]ia cuartistul? |n cerela]ie sunte]i \nprezent?I.V.: Am crescut
\mpreun`, am \nv`]atunul de la cel`lalt, iarMarius este un om cucare am tr`it foartemulte. A r`mas unul dintreprietenii mei buni.
Cum te relaxezi? Care suntfilmele [i c`r]ile tale prefe- rate?I.V.: |mi place s` citesc, s`
fac mi[care, s` merg la specta-cole, s` \nv`] lucruri noi, s` staucu prietenii. „Parfum de femeie”[i „Mr. Nobody” sunt dou` dintrefilmele mele preferate, c~t despre
c`r]i, „M`n~nc`, roag`-te, iube[ -te”, „De veghe-n lanul de secar`”[i „Puterea prezentului” suntprintre favorite.
Cum este s` fii permanentv~nat` de paparazzi?I.V.: A \nceput s` devin` un
stres amuzant.
Accesoriile par a fi punctult`u forte. Ai o pasiune pen-tru bijuterii?I.V.: Da, \mi plac foarte mult
[i mi se pare c` ele dau originali-tate ]inutei. De asemenea, po]ireinventa foarte u[or o ]inut`schimb~nd accesoriile.
Ai branduri sau magazinepreferate pe care le cau]ic~nd faci shopping?
I.V.: Nu, de obicei fac shop-ping \n vacan]` [i cump`r lu-cruri care \mi plac [i mi sepotrivesc, indiferent de brand.
Ai un vis personal sau profe-sional pe care nu ]i l-ai\mplinit \nc`?
I.V.: Mi-a[ dori s`tr`iesc experien]a filmului[i mi-ar pl`cea s` am unproiect de emisiune de tra -velling.
Care este cea mai impor-tant` lec]ie pe care ]i-adat-o via]a p~n` acum?
I.V.: C` via]a e fru-moas` dac` [tii cum s` oprime[ti.
Felicia Chirv`[oiu
Foto:Paul Diaconu
PRO TV
intErviu
Stop to shop 15
Via]a e frumoas`dac` [tii cum s`
o prime[ti
16 Stop to shop
EvEnimEnt
“E timpul s ie[i în lu-mina reflectoarelor! Fiistaru l absolut, cu genedramatic de seductoare,desprinse parc din show-urile de mod – gra]ienoii mascara RimmelScandalEyes Show Off.Este mascara cu cele maiperformante atributeoferite de Rimmel pânacum: volum scandalos,alungire impuntoare [icurbare excep]ional. Pentru genele care cautdefinirea suprem...!”.Acesta este statement-u lcelor de la Rimmel atuncicnd vine vorba desprenoua lor mascara.
Femeiacu privire
seduc~toare
lansare original`|n Unirea Shopping Center, \n
cadrul magazinului Kendra, fe-meile au descoperit un eveni-ment fascinant. Cum po]i lansao mascara? Pentru cei care seocup` de organizarea unui astfelde moment este o \ntrebare careaduce dup` sine ore multe demunc`, idei [i mai multe, pentruca la final succesul s` depind`de cei care au participat [i dereac]iile lor.
Astfel c`, am r`spuns in-vita]iei celor de la Kendra [i ampornit c`tre evenimentul delansare. De la intrare mi-a pl`cutceea ce am v`zut. Nu mai eram\n incinta Kendra, a[a cum \l[tim noi. Magazinul se transfor-mase. Parc` ne aflam pe pla-tourile de filmare a unei peliculece \mbin` istoria make-up-ului [iparfumului cu un episod de art`urban` contemporan`. O scen`.Un LCD imens. Un pupitru [i DJ.
EvEnimEnt
Stop to shop 17
Eram curioas`. {i nu doar dinpunct de vedere jurnalistic. |nprimul r~nd, ca [i femeie.
Odat` evenimentul \nceput,am \n]eles. Rolul bufetului origi-nal, al meselelor de cocktail ele-gan te, al momentului de dansmo dern [i concursului, g~nditspecial pentru invitate, era s` neintro duc` \n lumea femeii careva purta pe gene Rimmel Scan-dalEyes Show Off.
Este femeia care nu areteama de a m~nca ceva dulcela ora 11 diminea]a, pentru c`este activ`, merge la sal` [i[tie c` o brio[` nu a omor~t penimeni!
E femeia care serve[te uncocktail din fructe, savur~ndu-lelegant la o masa de cocktail,\mbr`cat` \ntr-o rochie menit` s`\i pun` senzualitatea \n eviden]`.Femeia care devine copil atuncic~nd este invitat` s` ia parte laun joc [i s` \[i arate talentul peo scen`, chiar dac` nu a f`cutasta de mult timp sau, poate,niciodat`.
Este lumea \n care femeiaare un real interes fa]` denout`]ile \n materie de fru-muse]e, aplaud~nd-o pe MirelaVescan, make-up artist Coty,dup` prezentarea noii mascara.
secretele unor geneperfecte
“Cu aplicatorul inovator, ro-tunjit [i cu fibre inteligente,ScandalEyes Show Off Mascaralumineaz` 100% privirea. Re-marc`-te atât pe sticl`, cât [i înspatele camerei, de aproapesau de la distan]`, prin gene –
ve de t` – voluptuos de pline, im-pe cabil separate [i seduc`tor delungi.”, spun reprezentan]ii com-paniei.
Aplicatorul inovator este pri -mul de acest tip care combin`vo lumul [i definirea printr-o perieatât plat`, cât [i rotunjit`, cuscopul de a-]i alungi minunatgenele. De fapt acesta repre -zint` [i secretul noului produs.Partea plat` confer` un volumsenza]io nal [i rezistent, definindperfect fiecare gean` f`r` s` oîncarce, dup` care cap`tul înform` de sfer` ridic` genelec`tre în`l]imi ame]itoare.
Mai mult decât atât, aceast`mascara multi-tasking posed` onou` formul` pe baz` de fibre,care confer` o doz` scan-daloas` de volum [i alungire!
“Fii preg`tit` s` ie[i în evi-den]` cu o mascara care com-bin` peria rotund` cu extensiiledin fibr` pentru a-]i face geneles` par` considerabil mai lungi!|n sfâr[it, genele tale vor fi v`zuttot ce era de v`zut!”, subliniaz`reprezentan]ii companiei.
o imagine – simbol Noul mascara este promovat
de Kate Moss, o figur` emble -matic` pentru Rimmel.
Supermodelul \[i arat`genele ex tra va gante în timp ceurc` pe scen` pentru a cânta lachitar` [i la tobe cu trupa bri-tanic` The Vaccines. Dup` cumera de a[teptat, Kate cea per-manent la în`l]ime, eman` odoz` impresionant` de atitudinescanda loas`!
Carmen Cristea
EvEnimEnt
18 Stop to shop
20 Stop to shop
Lungul drum alsamuraiului
c`tre excelen\`
Federa]ia Romn deKempo se situeazpe prima pozi]ie aclasamentului generalpe federa]ii \n ceeace prive[te performan]elesportive ob]inute lacompeti]iileinterna]ionale ofi-ciale, clasament\ntocmit [i editatanual de AutoritateaNa]ional pentruSport [i Tineret.Echipa na]ional deKempo se situeazpe prima pozi]ie lanivel interna]ionaldin anul 2002 [ipn \n prezent. Care este „re]eta”unei asemenea per-forman]e extraor-dinare? Se pare cleadershipul \n stilsamurai…Felicia Chirv`[oiu
SpEcial
aMaTTo ZahaRIa
„suntem lupt`tori.Mergem pân` la cap`t.”
Pre[edintele federa]ei cu celemai multe medalii de aur c~[ti -gate la Campionatele Europene [iMondiale, sensei Amatto Zaharia,este un lupt`tor \nn`scut, un lider[i un deschi z`tor de drumuri; esteunul dintre membrii fondatori aiFedera]iei Rom~ne de ArteMar]iale (1990), dar [i cel caretot \n 1990, \mpreun` cu RemusBotar, a introdus \n Rom~nia scri -ma japonez`, Kendo. Iar poves -tea performan]elor continu`…
|n ciuda multor piedici, Amatto Zaharia a organizat \n ur -m` cu peste zece ani prima gal`profesionist` televizat` pe reguliMMA (Mixed Martial Arts) dinRom~nia [i este primul din istoriaartelor mar]iale din Rom~nia carea organizat gale profesioniste at~t
la nivel na]ional, c~t [i \n alte ]`ridin Europa, Asia [i chiar \n SUA.
Dup` ani de munc` perseve -ren]`, a reu[it \n anul 2000 s`conving` Ministerul Tineretului [iSportului c` „arta luptei totale”sau Kempo merit` s` fie recu nos -cut` la nivel na]ional. Dup` aproa -
pe 35 de ani de lupt` [i act ivitate,Kempo [i MMA-ul au deve nit \nRom~nia sinonime cu Amatto Zaharia. „Suntem lupt` tori. Mer gem p~n` la cap`t”, \[i rezu -m` sensei Amatto Zaharia toat`cariera de lider [i deschiz`tor dedrumuri.
Mentorul f`r` mentor
Filmele celebre dedicate spor-turilor de lupt` ne-au obi[nuit cufigura patriarhal` [i \n]eleapt` amentorului care schimb` via]a eroului dezorientat [i confuz,moti v~ndu-l, antren~ndu-l [i trans-form~ndu-l \ntr-un \nving`tor. Darcum via]a bate \ntotdeauna filmul,\n condi]iile destul de prohibitiveale perioadei comuniste, senseiAmatto Zaharia a devenit ceea ceeste f`r` s` fi avut vreodat` unmentor, ci doar extraordinarecalit`]i de autodidact.
„Eu nu am avut niciodat` unmentor, \n adev`ratul sens alcuv~ntului. Era [i greu \n anii ‘80.Dar am fost \n foarte multe s`li.Copil fiind, m-am preg`tit \n boxcu mae[trii Gheorghe Fiat [i GijuNicolae, \n judo cu sensei ViorelMih`il`, \n karate cu Nelu Jumuga[i Radu Lucian, cel din urm` fiindunul dintre cei mai proeminen]ielevi ai lui kancho Florentin Marinescu (considerat pionierulkarate-ului din Rom~nia). Mi-apl`cut s` \nv`] de la to]i, prelu~ndceea ce se potrivea constitu]ieimele, dar [i ceea ce mergea cuadev`rat \n lupta real`, lupta destrad`”, poveste[te Amatto Zaharia.
SpEcial
Dup` ani de munc`perseveren]`, areu[it \n 2000 s`conving` MinisterulTineretului [iSportului c` „artaluptei totale” sauKempo merit` s` fierecunoscut` la nivelna]ional.
Stop to shop 21
Amatto Zaharia, campion mondial, 2005 – Germania
Puterea exemplului este im-portant` \n educa]ia unui lupt`tor,cu condi]ia s` fie selectiv`. Amatto Zaharia [i-a ales tehnicilede lupt` care i-au pl`cut cel maimult de la diver[i instructori, dar[i de la prietenii care \i \mp`rt` -[eau pasiunea.
„De-a lungul timpului am \nv` -]at multe de la diver[i instructori,dar [i de la prieteni care se pre g` -teau \n alte s`li [i cu care m`\nt~lneam frecvent pentru a neantrena \mpreun`. Spre exemplu,de la R`zvan Vovcenco, unul din-tre cei mai buni elevi ai lui Sifu IonBenea (pionierul wushu-ului \nRom~nia) am \nv`]at tehnicile chi -neze[ti de lupt`, tehnici mai su ple,cu schimb`ri rapide de po zi ]ii,” \[i aminte[te sensei Amatto Za-haria. Iar pentru a deveni profesio-nist des`v~r[it, practica se\m bin` obligatoriu cu teoria…
„Pe de alt` parte, urm`reamtot ce ap`rea pe pia]` \n acestdomeniu. Am v`zut multe filme
documentare, am citit multe c`r]i,am \ncercat s` iau ceea ce estemai bun de peste tot. Am \ncercats` am o viziune c~t mai larg`asupra fenomenului numit lupt`.”
{coala str`zii [i a filmului
Scenariul violent al b`t`ilor destrad` \n care Amatto Zaharia eraimplicat aproape zilnic a avut [i oimportant` component` educa-tiv`.
„Practic~nd box, judo, karate,dar [i kung-fu, [i fiind implicat \nb`t`i de strad` aproape zilnic,am constatat \n mod real, pepielea mea, c` folosind tehnici delupt` doar dintr-un singur stileram foarte limitat, iar eficien]aera sc`zut`. De multe ori, spec-tatorii unor lupte \[i formeaz`p`reri subiective [i eronate, ac-torii luptelor \ns` [tiu foarte binec` este o diferen]` uria[` \ntrelupta sportiv` din sal` [i lupta
real`, de strad`. Eu fiind implicat\n tot felul de antrenamente [i al-terca]ii at~t \n sal`, c~t [i \n afaraei, am \nceput intuitiv s` combintehnicile din diversele forme delupt` practicate, iar eficien]a acrescut enorm. A[a c`, \n ciudamultora care m` blamau c` m`abat de la „linia tradi]ional` aartelor mar]iale”, am \nceput s`practic [i s` predau la mine \nsal` o combina]ie, o mixtur` detehnici de lupt`, antren~ndu-m`\n draci c~te 3-4 ore pe zi“,poves te[te Amatto Zaharia.
Pe de alt` parte, puterea exemplului cinematografic a fostrevelatoare. „|n anii ’90 am v`zutprimele filme cu Pre[edinteleFedera]iei Interna]ionale deKempo, Jeff Speakman (actorulprincipal din The Perfect Weapon,Street Knight, The Expert etc.) [iam avut una dintre cele mai fru-moa se revela]ii [i satisfac]ii per-sonale c~nd am vazut c` am avutdreptate, c` de fapt nu m` ab` tu -sem niciun moment de la linia ar -telor mar]iale, ci din contr`, ceeace eu practicam intuitiv avea [iun nume: KEMPO sau MMA. A[ac` am introdus KEMPO MMA \nRom~nia,“ declar` sensei AmattoZaharia.
atingerea samuraiului
|n decursul anilor, Amatto Zaharia de vi ne o prezen]` con-stant` la diver se stagii de pre -g`tire [i competi]ii interna]ionale,la care ob]ine de fiecare dat` unloc pe podium. Datorit` per for-man]elor sportive excep]io -nale,
22 Stop to shop
SpEcial
la propunerea lui sensei NamikiShinji, \n 1993 Amatto Zahariaeste invitat de c`tre InternationalSeicho-No-Ie Organization \nJaponia. |n ]ara samurailor, Amatto Zaharia a efectuat antre-namente \n diverse tem ple [i cen-tre de preg`tire, inclu siv la dojo-ulPoli]iei Metropolitane din Tokyo,sub \ndrumarea unora din cei maibuni mae[tri ja ponezi.
Dup` un stagiu de 3 luni, aparticipat la celebrul turneu“Free-Fight Kempo Cup of Asia”,c~[tig~nd toate cele 6 meciuridisputate, din care 4 prin KO sauabandon, \n sistem Free-FightKempo, devenind astfel primulcampion non-asiatic, primul cam-pion "outsider" din istoria de 28de ani a competi]iei. Ulterior,aceast` performan]` impresio -nant` a fost mediatizat` \n toat`presa nipon` de specialitate.
Ex perien]a japonez` a fostcov~r[i toa re pentru peronalitatea
senseiului. „Modul japonez decomportament s-a potrivit foartebine cu educa]ia mea, cu eu-lmeu interior. Niciodat` nu judecpe nimeni [i le mul]umesc tuturorcelor care exist` l~ng` mine, bunisau r`i, pentru c` f`r` ei via]amea ar fi mult mai plictisitoare”,declar` Amatto Zaharia.
„Cu samuraii te por]i casamuraii [i cu
tâlharii, ca tâlharii”
De[i \n societate este o per-sonalitate extrem de complex` [idemn` de admirat pentru perfor-man ]ele sale sportive, organiza-to rice sau chiar soci al-u ma nitare,\n via]a personal`, Amatto Zaharia are o re]et` simpl` pen-tru fericire.
„Onoarea si caracterul tre-buie s` fie calit`]ile unui marecampion sau ale unui maremaestru. |n via]a de zi cu zi sunt
un om foarte simplu. M` \mbracsimplu, m`n~nc simplu. Nimicfastuos, nimic de „fi]e”. M` simtfoarte bine atunci c~nd prin ges-turile [i faptele mele pot s` faco pl`cere cuiva [i sunt foartemul]umit atunci c~nd, dup` o zide munc` vin acas` [i stau l~n -g` copiii mei, uit~ndu-m` la eicum se joac`, cum se iubesc,cum se ajut` unul pe cel`lalt,de[i provin din rela]ii diferite. Princomportamentul lor, ace[ti copiine pot da multora dintre noiadev`rate lec]ii de via]`”, estede p`rere Amatto Zaharia.
Mai mult, pasiunile saleseam n` mult cu cele ale unui in-te lectual dec~t cu cele ale unuisportiv. „Citesc foarte mult \n di-ver se domenii, de la sport la spi-ri tualitate, de la [tiin]` lapo li tic`; \mi place mai ales s`urm`resc talkshow-urile politicepentru c` \mi place s` intuiescmi[c`rile ulterioare ale comba -tan]ilor, [i \mi face pl`cere c~ndv`d c` \ntr-o foarte mare propor -]ie intui]ia mea a fost corect`.”
|ns`, din p`cate, \n politicarom~neasc` nu ajunge niciunsamurai… „Un proverb japonezspune: Cu samuraii te por]i casamuraii [i cu t~lharii, ca t~lharii.Aceasta este [i metoda mea zilnic` de comportament \n so ci-e tate. Politic`?! Politicieni?! |npolitic`, mai ales cea rom~ neas -c`, nu exist` calit`]i [i no]iuni degenul "onoare", "gentlemenagre ement", " fair-play", a[a c`\n niciun caz nu m-a[ purta cupolticienii "ca samuraii" pentruc` nu li s-ar potrivi…” conchidecu umor sensei Amatto Zaharia.
Stop to shop 23
SpEcial
Benny "The Jet" Urauidez [i Amatto Zaharia
FaShion architEcturE
textilele japonezeTextilele ofer` o privire ex-
trem de interesant` [i edifica-toare asupra oric`rei societ`]i.Iar \n cazul Japoniei acestea aurol de istoric [i martor cultural. La\nceputul erei moderne, c~ndJaponia a dezvoltat procesul deurbanizare, textilele au devenitun icon al statutului social, vor -bind despre }ara Soarelui R`sa reprin imprimeuri, culori [i forma pecare o luau hainele dup` cro ial`.Mai mult, textilele transmi teaumesaje despre v~rsta, ran gul so-cial, afinitatea politic` [i reli-gioas` a unei persoane. De notauadesea [i ocupa]ia sau dac` in-dividul are o anumit` func]ie oriapar]ine unui grup special.
Aceste calit`]i de comunica-tori, pe care textilele le aveau \nJaponia, s-au eviden]iat cel maibine \n perioada Edo. Iar multedintre criteriile de realizare a tex-
tilelor [i de creare a design-urilor[i formelor valabile \n secoleleXVIII [i XIX sunt \nc` prezente lanivelului anilor 2012.
De exemplu, preferin]a pen-tru materiale naturale, cea pen-tru tehnicile tradi]ionale dedecorare sau \nclina]ia c`tre por-tul kimono-ului.
Spre finele perioadei EdoJaponia a suferit o serie de de -zas tre \n ceea ce prive[te re col -tele, fapt care a dus la declinulcr~ncen al cererii de textile delux. |n momentul \n care capitalaa fost mutat` de la Kyoto laTokyo, \n 1869, ]es`toriile Nishi-jin au fost amenin]ate cu ex-tinc]ia. |n timp ce toate acesteevenimente au sl`bit industriatextilier` japonez`, ]es`torii dinNishijin nu au disperat ci au con-tinuat s` \[i prezerve meseria.Din dorin]a de a resuscita indus-tria de textile, Japonia a trimis
Mul]i anali[ti credc` textilele
Tsujigahana suntzenitul artei
textiliere japoneze.Acestea, produse\ntre secolele xIV
[i xVII, sunt unexemplu de \nalt`
creativitate [i frumuse]e.
Istoria(V)TExTILELOR
24 Stop to shop
observatori \n Europa, cu scopulde a analiza [i studia industriade acolo. Ca urmare, noi teh no -logii [i tehnici au fost introduse\n Japonia.
Astfel, p~n` \n anii 1890]es`torii Nishijin au reu[it s`uimeasc`, \ntruc~t au adaptatcomplet tehnica modern` cuarta lor str`veche iar industriade textile a \nceput s` \nflo -reasc` din nou, al`turi de nouaeconomie capitalist` japonez`.Datorit` m`iestriei ]es`torilordin Nishijin s-a n`scut un busi-ness stabil care folosea ma[inide ]esut ieftine ce se utilizau zil-nic cu succes, fiind un real su-port pentru produc]ia ]es`turilorelaborate [i luxoase. Acest gende ]`saturi reprezint` expresiacea mai pur` a stilului textilierNishijin.
Mul]i anali[ti cred c` textileleTsujigahana sunt zenitul arteitextiliere japoneze. Acestea, pro-duse \ntre secolele XIV [i XVII,sunt un exemplu de \nalt` cre-ativitate [i frumuse]e. Ele pot fiv`zute [i ca o reflectare aschimb`rilor istorice din Japonia.Multe dintre cele mai bune pieseale textilelor Tsujigahana demon-streaz` extravagan]a artei deco-rative specific` ultimei p`r]i aperioadei Edo.
Textilele au cunoscut un grad\nalt de distinc]ie [i apreciereartistic` at~t \n perioada Edo,dar [i \n timpul perioadei Meiji(1868 - 1912). Importan]a so-cial` [i comercial` pe care leaveau textilele la baz` au fostcompletate p~n` la \nlocuire cuimportan]a gradului \nalt de ex-
presie artistic`. Cu referin]e lareligie, la via]a c~mpeneasc` [ica urmare a dezvolt`rii culturii ur-bane, tradi]ia textilelor japonezea evoluat nemaiav~nd doar rolulbasic al oric`rei ]es`turi. Auatins rafinament [i au devenitsolii unei culturi [i civiliza]ii.
|n perioadele Edo [i Meiji,elitele comisionau materialecomplicate [i diverse, ob]inutedin brocarturi de m`tase [ivoaluri transparente. Clasele dejos lucrau sub egida unor legistricte, reglate de doctrinele feu-dale \n ceea ce prive[te materi-alele, \ns` modelele [i culorilehainelor cuno[teau adesea noiforme prin imagini care deve-neau complicate [i c`p`tau o
nuan]` subtil`. Coloritul ]es`tu -rilor era o art` \n sine \n acesteperioade.
De-a lungul secolelor, tex-tilele japoneze au urmat adeseadou` genuri diferite: textilele pro-duse pentru hainele claselor dejos [i cele pentru hainele clase -lor bogate. De[i nu au pututniciodat` s` rivalizeze la nivel deaspect, form` artistic` [i cre-ativitate, am~ndou` genurilef`ceau dovada unui rafinamentaparte [i vorbeau despre culturajaponez`.
textilele artificialeDac` am f`cut o incursiune
\n istoria textilelor naturale,punct~nd cele mai importanteaspecte, nu putem \ncheia seri-alul f`r` a evoca fibrele artifi-ciale. Nu vom face o descriereelaborat` [i [tiin]ific` a multitu-dinii de fibre sintetice. Ele suntcunoscute, reprezint` evolu]iadin domeniu [i se folosesc lanivel mondial. Am ales s`punct`m istoricul unora dintreele.
textila Waterproof –impermeabilulMackintosh
Charles Macintosh a fost unchimist din Sco]ia. El a inventat\n 1823 o metod` prin care s`fac` hainele impermeabile.
V~scozaV~scoza este creat` din
pulpa de bumbac, cunoscut` [ica m`tase artificial`. Chimistulelve]ian Georges Audemars a in-ventat prima m`tase artificial`
Stop to shop 25
FaShion architEcturE
FaShion architEcturE
brut`, \n jurul anului 1855. |ns`,metoda lui era prea greoaie pen-tru a fi practicat`. |n 1884,chimistul francez Hilaire de Char-bonnet, Conte de Chardonnay, apatentat o m`tase artificial`,care era o fibr` pe baz` de celu-loz`, cunoscut` sub numele de“m`tasea Chardonnay”. |ntruc~tera inflamabil`, a fost retras` depe pia]`. |n 1894, inventatoriibritanici Charles Cross, EdwardBevan [i Clayton Beadle aupatentat o metod` sigur` de re-alizare a m`t`sii artificiale carea devenit cunoscut` sub numelede v~scoz`. “Avtex Fibers Incor-porated” a produs pentru primadat` v~scoza \n 1910 \n StateleUnite ale Americii. Termenul dev~scoz` s-a folosit pentru primadat` \n 1924.
poliesterul Whinfield [i Dickson
\mpreun` cu inventatorii W.K.Birtwhistle [i C.G. Ritchiethey aucreat \n 1941 prima fibr` de poli-ester, denumit` Terylene.
spandex|n 1942, William Hanford [i
Donald Holmes au inventat poli-uretanul. Acesta este baza uneifibre cunoscute ca spandex.Este o fibr` capabil` s` se\ntind` cel pu]in 100% [i s`revin` apoi la forma ini]ial`,exact ca un elastic. Ea a \nlocuitelasticul folosit la lenjeria intim`a femeilor. Spandexul a fost
creat la finele anilor 1950, fiinddezvoltat de “E. I. du Pont deNemours & Company, Inc.”.
kevlarStephanie Louise Kwolek
a inventat un material de 5ori mai rezistent dec~to]elul. Kevlarul a fost inven-tat în 1965 de c`tre com-pania DuPont (SUA) [iintrodus pe pia]` în 1970.El este o poliamid` cu pro-
priet`]i meca ni ce deosebite,fiind de 5 ori mai re zistent`decât o]elul, considerat la ogreutate egal`. De aceea,Kevlar-ul a fost prima fibr`polimeric` organic` adecvat` uti-liz`rii în compozite avan sate,fiind totodat` una dintre celemai importante fibre sinteticedezvoltate pân` în prezent.
gore-teX® Este o marc` \nregistrat` [i
totodat` cel mai renumit produsal “W. L. Gore & Associates, Inc”.Produsul a fost introdus \n 1989.Materialul are la baz` patentul luiGore. {i fraza "Guaranteed toKeep you Dry®" este marc`\nregistrat` a lui Gore. Wilbert L.[i Genevieve Gore au fondat com-pania pe 1 ianuarie 1958, \nNewark, Delaware. Familia Gore[i-a propus s` exploreze oportu-nit`]ile polimerilor de fluorcarbon.Actualul CEO al unei afaceri desuccess este fiul lor, Bob.
Roxana
Bichi[
26 Stop to shop
|n 1894, inventa-torii britanici
Charles Cross,Edward Bevan [i
Clayton Beadleau patentat o
metod` sigur` derealizare a m`t`sii
artificiale care adevenit cunos-
cut` sub numelede vâscoz`.
Adina Buzatu:
“Pe lâng` utilitateaevident`, maletelesunt chic \ntr-ocombina]ie smartcasual!”
Colec]ia Messageriefor Adina Buzatu,disponibil` \n maga-zinele TRENDSwww.adinabuzatu.ro
Stop to shop 27
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
28 Stop to shop
Adina Buzatu:
“Se poart` \n conti -nu are gen]ile supradi-mensionate! Pentrusezonul acesta alegeuna din tweed!”
Colec]ia Messageriefor Adina Buzatu,disponibil` \n maga-zinele TRENDSwww.adinabuzatu.ro
Stop to shop 29
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu:
“Pentru un plus deoriginalitate, opteaz`pentru o c`ma[` cuinser]ii metalice \nlocul uneia simple.”
Colec]ia Messageriefor Adina Buzatu,disponibil` \n maga-zinele TRENDSwww.adinabuzatu.ro
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
30 Stop to shop
Adina Buzatu:
“Nu ezita s` acceso -rizezi chiar [i o ]inut`de zi cu un papionnonconformist.”
Colec]ia Messageriefor Adina Buzatu,disponibil` \n maga-zinele TRENDSwww.adinabuzatu.ro
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Stop to shop 31
Adina Buzatu:
“Combin` o c`ma[`din denim cu unsmoking modern!Efectul va fi WOW!”
Colec]ia Messageriefor Adina Buzatu,disponibil` \n maga-zinele TRENDSwww.adinabuzatu.ro
32 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.
nEwS From...
CerceimelI melo39,99 RON
Br`]ar`melI melo49,99 RON
PlicmelI melo89,99 RON
Geant`melI melo119,99 RON
ColiermelI melo49,99 RON
ColiermelI melo49,99 RON
InelmelI melo39,99 RON
InelmelI melo39,99 RON
34 Stop to shop
tipS&trickS
Primu l meu sfat \n ceea ce prive[te machiaju l pecare \l vei purta ca mireasa este s \ncerci, pe ctposibi l, s consu l]i un make-up artist profesional.
Rezerv-]i o zi pentru prob, cu 4-6 sptmni\nainte de nunt. Ziua nun]ii este, de asemenea, o zispecial [i pentru familie, a[a c ia \n considerare [i
programri le pe care ai putea s le facidomni[oarelor de onoare sau mamei.
Ce trebuie s` [ti]i
Machiajul de mireasa trebuies` aib` \ndeajuns de mult` in-tensitate [i culoare, \nc~t s`compenseze albul rochiei. Nuuita: este o mare diferen]` \ntrehainele de toate zilele [i rochiade mireas`, a[a c` va fi odiferen]` [i \n machiaj.
Preg`te[te-]i tenul \nainte [iasigur`-te c` ai trecut pe la cos-metic` cu cel pu]in 10 zile\nainte de ziua nun]ii. Nu uita s`bei mult` ap` [i s` dormi cele 8ore!!
Pentru a evita nepl`cerilelegate de timp, aloc` machiaju-lui o or` sau chiar o or` jumate.
Dac` decizi s`-]i faci machi-ajul singur`, \]i voi da c~teva sfa-turi despre ce ar trebui s`folose[ti.
Trebuie s` [tii c` pentru ma -chiajul de mireas`, lumina po tri -vit` e lumina zilei. A[a c`,g` se[te cea mai luminat` came -r` din cas`, a[eaz`-te c~t maiaproape de o fereastr` [i preg` -te[te-te de machiaj.
Folose[te un primer, ocrem` baz` pentru machiaj, [iaplic-o pe toat` fa]a. Evit` pro-dusul care are factor de pro-tec]ie \n ziua nun]ii.
Datorit` factorului de pro-tec]ie va reflecta prea mult`lumin` pentru bli]ul aparatuluifoto iar rezultatul nu e unulpl`cut.
Pune-]i \n eviden]` ochii [i\ncearc` pe c~t posibil s`corectezi cearc`nele cu uncorector sau un concealer.
Machiajulde mireas`
UNIVERSUL MACHIAjULUI
by andreea ali
tipS&trickS
Bli]ul aparatului foto pune \neviden]` tonurile de roz, a[a c`folose[te un fond de ten cusubton galben \n jurul nasului,gurii, unde normal apar mici petede ro[ea]`, [i \ntinde apoi perestul fe]ei.
Fixeaz` concealerul [i fondulde ten cu pudra liber`, care esteun must pentru fotografii. Dac`rochia de mireas` \]i descoper`pieptul sau umerii, nu uita deaceast` zon`!
Folose[te o pudr` [i pentrucorp, pentru a da continuitatemachiajului fe]ei.
Pentru blush, alege s`folose[ti dou` nuan]e. |ncepe cuo nuan]` neutr`, potrivit` tenuluit`u, [i aplic-o sub osul zigomatic\ncep~nd cu zona de cre[tere ap`rului spre col]ul gurii, dar aigrij` ca fardul s` nu coboare
niciodat` sub col]ul gurii. Apoi,pentru a da culoare fe]ei,folose[te un blush roz sau pier-sic`, pe v~rful pometelui.
Pentru a da rezisten]` ruju-lui, contureaz`-le cu un creioncontur de buze \n nuan]a rujuluiapoi umple buzele cu rujul dorit,folosind o pensul` special`.
Define[te spr~ncenele cu uncreion special, \n nuan]a p`ruluidin spr~ncean`!
Folose[te o culoare des -chis` chiar sub arcad`, pentruluminozitate, dar evit` albul [iopteaz` mai degrab` pentru cu-lorile care au subton galben, alt-fel ri[ti ca machiajul s` par`nenatural.
Folose[te produse rezistente
la ap`, dar mai ales eye-liner-ul[i mascara.
Nu folosi culori prea \nchise!Vrei s`-]i ias` ochii \n eviden]`,nu machiajul! Evit` culorile pu -ternic saturate pentru ochi, cumsunt : albastru, verde, oranj, etc.
Nu purta gene false dac` nue[ti confortabil` cu ele 100%!
Nu uita s` fixezi machiajul cuun spray special de fixare.
Z~mbe[te [i bucur`-te deziua nun]ii!
P~n` dataviitoare,
Andreea Ali
Make-up Artist
Stop to shop 35
Nu folosi culoriprea \nchise! Vreis`-]i ias` ochii \neviden]`, numachiajul! Evit`culorile puternicsaturate pentruochi, cum sunt :albastru, verde,oranj, etc.
Make-up: Andreea AliFoto: Theo Manusaride
Make-up: Andreea AliFoto: Theo Manusaride
36 Stop to shop
“copii maiinteligen]i”
|n Rom~nia, Federa]iaRom~n` de {ah \ncurajeaz`r`sp~ndirea acestui joc, mai ales\n r~ndul copiilor. Astfel, sub de-viza ”Copii mai Inteligen]i”, a avutloc \n data de 15 septembrie unadintre manifest`rile [ahiste pen-tru popularizarea acestui joc.Ac]iunile au fost desf`[urate \ntoat` ]ara, \n centrul localit`]ilor,cu ajutorul micilor [ahi[ti din cla -sele I-IV, care au invitat trec`toriila o partid` de blitz. De aseme-nea, cei mai talenta]i dintre ei audat simultane \n unit`]ile [colare\n care \nva]`. |n Bucure[ti, ac]i -unea s-a desf`[urat \n Pasajul dela Pia]a Universit`]ii, unde micii[ahisti de la Clubul Central aujucat [ah cu trec`torii \ntre orele11-13. Proiectul a fost sus]inut deUnirea Shopping Center [i LoteriaRom~n`.
“Receptivi [i implica]i \n multeactivit`]i de sus]inere a tinerilor, aactivit`]ilor culturale, a celor afla]i\n dificultate, persoanele autoriza -te cu drept reprezentativ din ca -drul Unirea Shopping Center s-auaplecat cu dedicare asupra aces-tui proiect, reu[ind s` atrag` [isprijinul Diverta Magazin. R`s pun -sul acestui efort s-a conturat prinz~mbetele efervescente [i candi -de ale micu]ilor [ahi[ti, cu v~r stefragede sau apropiate de ado les -cen]`, oferite tuturor participan -]ilor [i sus]in`torilor.”, decla r`Magda Petrescu re pre zen tantUnirea Shopping Center.
Evenimentul a fost organizatde Federa]ia Rom~n` de {ah,Clubul Central de {ah, reprezen-
conform psihologilor, ]ahuleste consi derat o modalitateeficace de a-\i [m bun`t`\ifunc\iile memoriei. de ase -menea, permite min\ii s` re-zolve probleme complexe ]is` prelucreze idei. efectelepe care le are ]ahul asupratinerilor au determinat caacest joc s` fie introdus în]colile din diferite regiuni ]i\`ri. s-a demonstrat c` poateîmbun`t`\i rezultatele ]co-lare ale copiilor ]i c` poateavea ]i alte efecte pozitive.
{AHUlCopiii [i
sPortuL Min|ii
“{ahu l este pia tra de încerca re a inteligen]ei” (Goethe)
Stop to shop 37
nEwS
tat prin domnul Ristea Tudoric` [iMaster Mind, reprezentat prindom nul Dan Mi]aru [i doamnaCandea Irina.
“A fost o zi minunat` \n caream fost \nconjura]i de copii minu -na]i, copii inteligen]i, dornici deimplicare \ntr-un sport ce le ofer`surprizele celor 64 de p`trate, pecare se desf`[oar` cu aplombr`zboiul dintre alb [i negru, unr`zboi care nu las` victime, ci vic-torii [i \nfr~ngeri pe tabla de [ah.Sunt copii cu v~rste cuprinse \ntre8 [i 12 ani, care s-au remarcat:Singh Gabriel, C`p`]\n` Cristian[i Timotei SerghiI, un b`ie]elnev`z`tor care ne uime[te defiecare dat`.”, a declarat domnulDan Mi]aru, Maestru Interna]ionalal {ahului.
Viitorii campioni{ahul poate s` spun` [i
povestea unor copii care, de[iprovin din familii modeste, auambi]ia de a-[i dep`[i condi]ia.Sunt dedica]i, au rezultate foartebune la \nv`]`tur` [i \[i doresc s`fie viitorii campioni ai [ahului. Laclubul “MASTER MIND”, reprezen-tat de domnul Candea Gheorghe,Pre[edintele Comisiei Europenede Arbitraj [i fost pre[edinte alFedera]iei Rom~ne de {ah, [i dedomnul Dan Mi]aru, Maestru In-terna]ional al {ahului, ace[ti copii\[i construiesc viitorul. Sala \ncare clubul \[i desf`[oar` activi-tatea este donat` de familiaurma[ilor Cantacuzino, fiind situ -at` \n loca]ia Hanul lui Manuc.“Familia Cantacuzino asigur` [i
38 Stop to shop
nEwS
masa pentru copii, iar \n acestspa]iu se va desf`[ura [i Balca-niada de Juniori.”, a declaratMaestrul Mi]aru.
Singh Gabriel: a \nv`]at s`joa ce [ah de un an, este un ju -c`tor extrem de ambi]ios, fiind [ipremiant la [coala la care \nva]`.
C`p`]\n` Cristian: este uncopil inteligent [i dedicat, studiind[ahul cinci ore pe zi. Cristian con-sider` c` aceasta este singuramodalitate de a-[i ajuta familia,datorit` poten]ialelor c~[tiguri aleunui eventual premiu \n com-peti]iile de [ah.
Timotei SerghiI este nev`z` -tor, provine dintr-o familie modes -t` din Chi[in`u. Are na]ionalitaterom~n` [i este premiant al {colii“Elena V`c`rescu” num`rul 187.De o inteligen]` sclipitoare, el nueste doar un \mp`timit al [ahului,ci a memorat [i 500 de pove[ti,100 din scenetele vechi rom~ -ne[ti [i c~nt` la clarinet.
“Am fost surprins` de imagi -nea unui copil nev`z` tor, a altormicu]i care concurau z~mbind cuvia]a lor lipsit` de r`sf`] [i am
\n]eles c` adversarul \n jocul lorera \nsu[i destinul lor. Tabla [a -hu lui alb-negru se rostogole[te\ntr-un carusel bicolor, ale c`ruiculori accentueaz` acela[i mesajde for]e contrare, dominate decifra infinitei speran]e. Mai depar -te de simbolistica jocului, st`ruieimaginea campionului nev`z`torTimotei SerghiI, care \nvinge via]aprintr-un mat al neresemn`rii,care rezoneaz` cu natura princom pensa]ie. {ahul este un jocutil [i onest, indispensabil în edu -carea celor tineri, un joc care tre -ze[te dorin]a de \nving`tor, carezide[te temple de voin]` [i spe -
ran]`, care se plimb` ceremonial\n ritmuri universale, a[tept~nd orevenire a justei existen]e a ade -v`ratelor valori – pièsetouchée - pièse jouée.”,conchide Magda Pe-trescu, repre zentantaUnirea Shopping Center.
{ahulSe crede c` [ahul a
ap`rut \n India, \n timpulimperiului Gupta, [iapoi, \n secolul al IX-lea,s-a r`sp~ndit [i \n Vest.|n timp au avut loc nu-
meroase schimb`ri \n forma [iregula jocului, ajung~ndu-se laceea ce este \n prezent.
Federa]ia Rom~n` de {ah afost \nfiin]at` \n 1925, av~nd o is-torie [i momente foarte intere-sante. |n 1926 Mihail Sadoveanua fost ales pre[edintele Federa]ieiRom~ne de {ah, sprijinind [i iu-bind acest frumos sport. Printremarii juc`tori rom~ni care au tre-cut prin timp se num`r` IonB`l`nel, Victor Cioc~ltea sau Flo rin Gheorghiu, Mihai {ub`,Alexan dra Nicolau, MargaretaMure[an sau Dana Nu]u.
To]i marii b`rba]i ai lumii - dela papi [i \mp`ra]i la arti[ti [isavan]i au jucat [ah cu mai multsau mai pu]in succes: NapoleonBonaparte, J.J. Rousseau, Tol-stoi, Einstein sau RichardStrauss. {ahul a fost introdus camaterie obligatorie \n Armenia,China, Rusia, Suedia [i op]ional\n alte ]`ri dezvoltate. La noi, dinnefericire, [ahul nu este sprijinit[i nici ajutat. Cu toate astea, laultima Olimpiad`, Rom~nia s-aclasat pe locul 5 la fete [i locul8 la b`rba]i.
Vladimir Popa
40 Stop to shop
SpEcial
Ce au \n comun moda [isportu l? Unii ar spune cnimic, al]ii c multe. |nprimul rnd, sportu l gene -reaz atle]i [i campioni,iar ace[tia de]in atuu-rilefizice [i faima necesareasocierii cu anumitebrand-uri din lumea fash-ion-u lui. Nu de pu]ine orivedem sportivi care pro-moveaz ]inute sub sem -n turi celebre. Dincolo deasocierea dintre numelelor, devenite celebre da-torit performan]elor \nsport, [i designerii \nvog, rmne realitatea:moda [i sportu l fac uncuplu perfect. Poate dinideea c a vedea o hainpe un corp sntos estemai convingtor dect a ovedea pe un corp certatcu un stil de via] adec-vat. Poate c ne influen -]eaz pozitiv decizia decumprare dac [tim cacea colec]ie este promo-vat de David Beckhamsau de Maria Sharapova.Nici nu prea conteaz. Certeste c astfel de aso cieriaduc un succes garantat\n industria modei.
ModasPortuL
c@nd
[nt@lne]te
}inut`: Magazinul D's Damat
Loca]ie: Hotel Marshal Garden
Stop to shop 41
SpEcial
Voleibalistul care va cocheta cu moda
Dac` \n Rom~nia voleiul ar fifost iubit la fel de mult ca fot-balul, atunci cu siguran]` nu-mele lui Sergiu Stancu ar fi fostla fel de mediatizat ca cel al fos-tului c`pitan al na]ionalei, CristiChivu. |n afara d`ruirii trup [i su-flet pentru sportul pe care l-auales, \ntre cei doi exist` o seriede asem`n`ri: au fost \ndruma]ide c`tre ta]ii lor, [i ei sportivi deperforman]`, au trecut pe lacluburi sportive din Craiova, aujucat \n campionate puternice,au jucat o final` de Liga Campi-onilor (la volei, respectiv fotbal)[i au o via]` de familie stabil`.Mai mult, ambii au alur` demodel iar so]iile lor au str`lucitfie \n fa]a camerelor de filmat,fie pe podium.
|n cazul \n care nu ar fi de-venit sportiv de performan]`,Sergiu Stancu ar fi ales cu sigu-ran]` cariera de model. “|nc` depe vremea liceului, pe care l-am
f`cut \n ora[ul meu natal,Bra[ov, primeam propuneri de alucra \n mod` fie ca model, fieca manechin. Eram \ns` prea an-corat \n lumea sportului ca s`am timp s` accept acesteprovoc`ri. Nu c` nu mi-ar fipl`cut! Am fost mereu atras demod`, \mi place s` am un lookc~t mai aproape de tendin]eleactuale din fashion, mai ales c`am [i locuit \n ]`ri precum Italiasau Fran]a, unde industriamodei este foarte avansat`.”
Dar visul de a \mbina sportulcu moda nu a disp`rut. Dup` cese va retrage din volei, Sergiuvrea s` r`m~n` ancorat \n acestsport, ca antrenor, [i, \n acela[itimp, inten]ioneaz` s` \[i des -chid` o afacere. “Cum so]ia mease pricepe foarte bine la mod`,vrem s` deschidem un magazincu haine create de tineri de-signeri rom~ni [i din str`inatate.Cred c` [i ea ar vrea s` se apu -ce de creat haine [i atunci afa -ce rea ar putea chiar s` o ajute
|nc` de pe vremealiceului, pe care l-am f`cut \n ora[ulmeu natal, Bra[ov,primeam propuneride a lucra \n mod`fie ca model, fie camanechin.
\n acest demers”, a mai ad`ugatSergiu Stancu, care \n anul2009 a jucat o final` de LigaCampionilor al`turi de echipaTour Volley, iar apoi a f`cut partedin echipa All Star Game, care areunit cei mai buni stranieri dincampionatul italian de volei.
Cea care \i va fi al`turi \n\ndeplinirea acestui vis, so]ia sa,nu este str`in` de sport, prac-tic~nd baschetul de perfor-man]`. “C~t am stat \n Italia, amlocuit aproape de Milano, lacirca dou` ore de mers cu ma -[ina. Acest lucru a fost foartebun pentru so]ia mea, care afost solicitat` s` prezinte hainepentru mai mul]i designer ita- lieni, printre care [i Renata Ba -les tra. Pentru ea a fost un lucruextraordinar s` debuteze camodel de podium chiar la Mi-lano, despre care se spune c`este capitala interna]ional` amodei. C~t am locuit \n Italia,avea c~te dou`-trei prezent`ri demod` pe s`pt`m~n` [i c~[ tigachiar bini[or. I s-a propus [i \nRom~nia s` lucreze ca mane -chin, \ns` momentan prefer`m
s` se axeze pe alte proiecte cumar fi na[terea primului nostrucopil”, a povestit Sergiu, care laun moment dat chiar a fost so-licitat de o revist` de sport dinItalia s` realizeze un pictorial demod` al`turi de so]ia sa. Dinp`cate, nu a mai avut c~nd s`r`spund` aceastei provoc`ripentru c` a trebuit s` se trans-fere la o alt` echip` de volei.
Performan]` \n sport
Sergiu Stancu s-a apucat devolei sub \ndrumarea tat`lui s`u,Petric` Stancu, un juc`tor debaz` al na]ionalei de volei aRom~niei \n anii ‘70-80. CSSTractorul Bra[ov este primul clubdin cariera de voleibalist a luiSergiu. “La \nceput, voleiul numi-a pl`cut foarte mult, pentruc` mi se p`rea un sport greu cufoarte multe reguli. A[a c` am\ncercat s` joc fie handbal, fietenis. P~n` la urm`, inspirat detat`l meu, care mereu a fost [iva fi modelul meu \n via]`, am\nceput s` \ndr`gesc voleiul. Am
\nceput s` merg zilnic la antre-namente, apoi au urmat canton-amentele. U[or-u[or, mi-am datseama c` asta vreau s` fac \nvia]`: s` devin sportiv de perfor-man]`, cu toate c` [tiam toatesacrificiile pe care va trebui s` lefac pentru a-mi \nde plini visul.”.
{i nu i-a fost u[or. Este cu -nos cut faptul c` performan]acere sacrificii. Iar cel mai mareeste copil`ria. “|n timp ce cei lal]icopii se jucau \n spatele blo cu-lui, eu mergeam de dou` ori pezi la antrenamente.”. Ser giupoveste[te cum, tot \n co pi l` rie,avea [i privilegii de pe ur ma ac-tivit`]ii tat`lui s`u \n vo lei la celmai \nalt nivel. “Spre exemplu, \nni[te vremuri cum erau cele co-muniste, tat`l meu c`l`torea,aducea acas` tot fe lul debun`t`]uri [i ne r`sf`]a cu lu-cruri de care al]i copii de v~r stamea poate nici nu auziser`.”.
La 16 ani, a c~[tigat primiibani din sport. A debutat \nprima divizie la Tractorul [i pen-tru o victorie au fost r`spl`ti]i cu330.000 de lei. Acest lucru se
42 Stop to shop
Stop to shop 43
SpEcial
\nt~mpla \n 1998. De atunci [ip~n` astazi, Sergiu a jucat \nBelgia, Italia, Grecia, Spania,Fran]a. “Am \nceput la TractorulBra[ov [i apoi Universitatea Cra -iova, unde am jucat trei ani. Auurmat cluburile Torhout (2 ani) [iKnack Roeselare (2 ani) din Bel-gia, apoi \n Fran]a la Tours Vol-ley, un an la Prisma Taranto [ialt sezon la Yoga Forli, ambele\n Italia. A urmat Iraklis Volley \nGrecia. Apoi am continuat \nGran Canaria la Cv7 Islas. Acumam revenit \n Rom~nia la ClubVolei Tomis Constan]a, pentrufaptul c` aici se vrea perfor-man]` [i se va face un proiectfrumos [i de viitor, iar \n aldoilea r~nd de dragul de so]ieicare este con st`n]eanc`”.
Logodn` \n balconul julietei
“Acum 7 ani eram \n vacan -]` la Constan]a. Eram cu mai
mul]i prieteni [i colegi c~nd peplaj` [i-a f`cut apari]ia [i Anca,sora unuia dintre ei. M-am\ndr`gostit pe loc de ea [i, de[i[i ea m` pl`cea la fel de mult, s-a l`sat destul de greu de cu cerit. |n afar` de frumuse]ea ei ex-traordinar`, am descoperit \n eao personalitate [i un carac terputernice. A[adar, \n iulie ne-amcunoscut, iar \n septembrie m-aurmat \n Belgia, unde evoluam \nacea perioad`. De atunci locuim\mpreun` [i am colindat foartemulte locuri: Fran]a, Spania,Italia, Grecia. Ne-am logodit laVerona pe balconul Julietei [iacesta este unul din cele maifrumoase momente din via]anoastr`.”.
Vladimir Popa
44 Stop to shop
SpEcial
secretelesuccesului
LEC}IE DE BUSINESS Ori de cte ori vedem o femeie de suc-ces nu putem dect s avem admira]ie[i respect. Dar, \n acela[i timp, nepunem \ntrebarea: care este secretulreu[itei sale? Este evident c dincolo destudii, de coloana vertebral [i de acu-mularea sus]inut a unor cuno[tin]e [iexperien]e, succesul vine [i \n urmaunor anumi]i pa[i. Femeile zilelor noas-tre au cucerit toate domeniile de lamod la politic. Pentru acelea dintre voicare au curiozitatea s afle ct de greueste s fii o femeie de carier, ce pre-supune s reu[e[ti \ntr-o afacere pro-prie, Stop To Shop a invitat-o pe DanielaShah, Owner & Strategy Manager alEturia la o “lec]ie” de business.
Ideea n`scut` din pasiune
|n cadrul \nt~lnirii cu Daniela,am descoperit o femeie elegant`,stilat` [i plin` de via]`. Am dedusc` acesta trebuie s` fie spiritulunei persoane care a facut dinEturia una dintre agen]iile de tu -rism de top de la noi. A[a cumera [i firesc, prima \ntrebare carene-a venit \n minte a fost cum s-an`scut ideea unui astfel de busi-ness. “Eturia a ap`rut mai multca o necesitate, pentru a satis-face dorin]ele personale legate devacan]e, dar [i ale turi[tilor la felde exigen]i. Pentru mine a c`l`tori\n afara grani]elor devenise de anide zile o pasiune, pe care \ns` afost destul de dificil s` o\mplinesc \n Rom~nia, cel pu]innu a[a cum mi-a[ fi dorit. De fapt,pentru fiecare vacan]` g~ndeam
\ntregul program, f`ceam itinera -rii, stabileam obiectivele turisticepe care doream s` le ating, amajuns chiar s` contactez tur ope -ratori \n zonele de destina]ie pen-tru diverse servicii (inexistente \nRom~nia), iar la final mergeam lao agen]ie de turism, unde solici-tam un tarif pentru pachetul
g~ndit de mine. |ntr-o bun` zi,c~nd am avut [i fondurile nece-sare pentru a demara o nou`afacere, a ap`rut [i ideea, care s-a dovedit a fi excelent`, de a\nfiin]a o agen]ie de turism tailormade. |n plus, \n timp ob]inusem[i know-how-ul necesar pentru aface din acest business unul desucces. {i astfel, aproape amrenun]at la prima mea iubire,medicina …”.
Ne-a fost evident c` pentru arenun]a la o iubire trebuie ca oalta [i mai mare s` pun` st`p~ -nire pe propria persoan`. Se parec` a[a s-a \nt~mplat [i \n cazulDanielei. Setea de a cunoa[te al]ioameni, de a vedea locuri incre -dibile, contactul direct cu alte civi -liza]ii, toate acestea au stat labaza unui business de succes.
Daniela ne-a m`rturisit c` avizitat peste 45 de ]`ri \n toatecontinentele, mai pu]in Australia.Unele au captivat-o iremediabil,pe altele le-a iubit din start, iar \nfoarte multe s-ar \ntoarce oric~nd.“Mi-a pl`cut deopotriv` s` \not culeii de mare \n Galapagos [i s`
Stop to shop 45
M-a fascinatjaponia, o lume cutotul aparte, pecare cu greu o po]ipune \ntre cuvinteconven]ionale, cudescenden]i aisamurailor carestau extazia]i \n fa]acire[ilor \n floare(...)
SpEcial
46 Stop to shop
SpEcial
fac safari \n Africa sau India, pec~t am savurat o plimbare searat~rziu \n Machu Picchu, cetateapierdut` a inca[ilor, sau s` staude vorb` cu mine \ns`mi la poartaDe[ertului Sahara. M-a fascinatJaponia, o lume cu totul aparte,pe care cu greu o po]i pune \ntrecuvinte conven]ionale, cu descen -den]i ai samurailor care stau ex-tazia]i \n fa]a cire[ilor \n floare,dar [i India mistic`, pe care tre-buie s` o vizitezi doar dac` e[tipreg`tit suflete[te s` o \nfrun]i [is`-i descoperi pitorescul.”
A[a cum ea se g~nde[te cumare drag la oamenii pe care i-acunoscut sau doar i-a v`zut \nperegrin`rile sale prin lume, totastfel \[i dore[te s` simt` [i ceicare aleg serviciile business-uluis`u. “Este evident c`, p~n` laurm`, scopul unei c`l`torii esteacela de a experimenta o alt` cul-tur`, de a \ncerca s`-]i \nsu[e[tice are ea mai bun, de la estetic`p~n` la sistemul de valori. {i,crede]i-m`, \ntotdeauna ai c~teceva nou de \nv`]at, asta dac`vrei bine\n]eles…”, puncteaz`Daniela Shah.
Consecven]` [i spirit inovativ
|ntrebat` care este secretuldin spatele succesului s`u \nbusiness, am aflat c` “trebuie s`pui pasiune \n ceea ce faci [i astapoate fi extrapolat chiar la via]ade zi cu zi, dincolo de “omul debusiness”. Trebuie s` fii con-secvent, chiar dac` asta \nseam -n` c~teodat` “s` iei taurul decoarne”, iar promisiunile f`cutenu trebuie s` fie doar vorbe \nv~nt. Desigur, dac` acorzi [i oaten]ie sporit` fiec`rui detaliu,acest lucru va face diferen]a \ntretine [i concuren]`.”
Eturia este primacompanie de tailor madedin Romania. Femeia dinspatele acestui successne-a spus c` \n cei peste5 ani de practic` ac~[tigat experien]a [iknow-how-ul necesarepentru a r`m~ne lideride pia]` pe acest seg-ment. “Noi nu ne ax`mpe pachetele devacan]` prestabilite, ne-fiind astfel un super-
marchet de vacan]`. Eforturilenoastre se \ndreapt` \n principalspre destina]iile extraeuropene,astfel c` avem parteneriate puter -nice cu importan]i tour operatorilocali, ceea ce ne asigur` at~tservicii de calitate, dar [i ofertebune din punct de vedere al tari-fului pentru destina]iile over-seas.”, explic` Daniela.
Din c`r]ile de managementafl`m c` \ntr-o afacere de succesfidelizarea clientului este extremde important`. Sun` foarte u[or\n teorie. Dar oare este la fel deu[or [i \n practic`?
“Fidelizarea este o discu]ielung` [i complicat`. Putem iden-tifica o serie de factori, pe c~]iva\i putem chiar cuantifica, darre]ete infailibile nu exist`. Dac` arfi s` men]ion`m doar c~teva ele-mente care determin` un clients` r`m~n` fidel, am putea aminti:vechimea [i, implicit, experien]aagen]iei, flexibilitatea, compe-ten]a, dedicarea [i cuno[tin]eleagentului de v~nzare cu care tu ris-tul intr` \n contact direct, com-petitivitatea care se reflect` \ntarifele afi[ate, imaginea public`a agen]iei, varietatea de produse
Stop to shop 47
SpEcial
[i destina]ii, parteneriatele puter-nice care duc la o calitate ridicat`a serviciilor, aten]ia la detalii, ones titatea [i, de ce s` nu re-cunosc, spiritul inovativ.”, explic`Daniela.
originalitate [icredin]a \n tine \nsu]i
{i totu[i, este nevoie de ceva
\n plus. De originalitate, de nou,de inedit. Daniela z~mbe[te com-plice [i adaug`: “Noi am dezvoltatun sistem de fidelizare propriu,Eturia Traveller, care ofer` o mul-titudine de beneficii clien]ilorno[tri, de la discount-uri pentrupache te [i sume de bani acumu-late \n cont, p~n` la gratuit`]i pen-tru diverse servicii turistice, [imulte altele.”.
Suntem aten]i la fiecare gestal s`u. O privim ca pe o femeiecare a reu[it \ntr-o lume dur`, a[acum este cea a afacerilor. Sun-tem recunosc`tori c` a \mp`rt`[itcu noi o parte din secretele sale,dar nu putem s` ne ab]inem a o\ntreba direct cum poate reu[i ofemeie \ntr-o lume considerat` a
b`rba]ilor. “La fel ca un b`rbat.Cu perseveren]`, curaj, inteligen -]`, pu]in noroc, [i, bine\n]eles,credin]`… {i nu vorbim desprecredin]a \n for]e supranaturale, ci\n tine \nsu]i, pentru c` putereade a reu[i vine din interior, iarcheia succesului se afl` \n fiecaredintre noi.”.
Chiar dac` sezonul vacan]elorde var` s-a \ncheiat, urmeaz` cel
de iarn`. Cum mul]i dintre noideja se g~ndesc unde \[i vor pe-trece s`rb`torile, \ncerc`m s`afl`m de la un specialist \n dome-niu care este secretul unorc`l`torii reu[ite.
“Pentru a avea experien]e deneuitat \n fiecare vacan]`, \nprimul r~nd trebuie s` \]i alegi unbun provider de servicii turistice,care s` te [i consilieze dac` des-tina]ia/pro gramul/ca za rea aleas`este potrivit` pentru tine, iar c~ndajungi la destina]ie, s` \]i ofereexact pachetul de servicii pentrucare ai pl`tit. La fel de importanteste s` fii pregatit pentru
diferen]ele [i impactul cultural,c`ci nu toat` lumea are des -chiderea de a accepta valorile In-diei sau ale Orientului Mijlociu, deexemplu. {i nu \n ultimul r~nd, de-pinde de fiecare persoan` \nparte, pentru c` dac` tratezi \ntr-un mod pozitiv aspectele negativecare pot ap`rea (nu numai \ntr-oexcursie, dar [i \n via]`), [i uni-versul \]i va r`spunde pozitiv, iarlucrurile se vor rezolva chiar de lasine. M` rog, e o \ntreag` filosofieaici, [i probabil putem discuta zile\ntregi despre asta…”.
A[adar, dac` visezi s` fii o fe-meie de succes, nu uita s` ai\ncredere \n propriile for]e, s` fiiconsecvent`, s` \]i alegi un dome-niu \n care po]i pune pasiune [is` nu ui]i de acel “touch” de ori -gi nalitate.
Carmen Cristea
Din c`r]ile de ma -na gement afl`m c`\ntr-o afacere desuc ces fidelizareaclientului este ex-trem de important`.Sun` foarte u[or \nteorie. Dar oare estela fel de u[or [i \npractic`?
woman in StylE
48 Stop to shop
O ]inut` elegant` de inspira]ie retro (anii '50), reactua -lizat` pe materiale animal print. O ]inut` modern` [i sti-lat` care nu se va demoda niciodat`, datorit` feminit`]ii
intrinsece a formelor [i culorilor.
Colec]ia FW Eponge Fashion Paris
Stop to shop 49
woman in StylE
Este ]inuta feminin`prin excelen]`, inspirat`
din anii '50. Are ocroial` cambrat` ce
accentueaz` taliaprintr-un element deja
celebru: peplumul.Este potrivit` atât pen-tru birou, cât [i pentru
\ntâlniri romantice.
Colec]ia FW EpongeFashion Paris
50 Stop to shop
woman in StylE
O ]inut` office feminin` [i elegant`, com-pus` dintr-un mixt \ntre bluza inspirat` dincroiala lejer` a anilor '80 [i fusta cu drapajfronsat [i volan, inspirat` de anii de glorieai divei Gina Lollobrigida.
Colec]ia FW Eponge Fashion Paris
52 Stop to shop
woman in StylE
O bluz` lejera, dar foarte feminin`, \n culorineutre [i animal print abstract, inspirat` decroielile aniilor '40-'50 al`turi de pantalonii7/8 ce au ca inspira]ie pantalonii capri purta]ila acea vreme de toate vedetele. Bijuteriileopulente \n ton cu printurile [i accesoriilecon trastante creeaz` o imagine de femeieputernic`, sigur` pe atuurile ei, care [tie s`-[i pun` \n valoare feminitatea cu mult stil [isubtilitate atât la birou, cât [i \n timpul liber.
Colec]ia FW Eponge Fashion Paris
54 Stop to shop
BEauty Shop
30lei
B&B Collection
[i Kendra
23lei
B&B Collection
[i Kendra
40lei
B&B Collection
[i Kendra
23lei
B&B Collection
[i Kendra
257lei
B&B Collection
[i Kendra 97lei
B&B Collection
[i Kendra
SO ELIxIR PURPLE
Gel de du[ parfumat
(200 ml)
SO ELIxIR PURPLELapte parfumat
pentru corp(200 ml)
SPA
RIT
UAL
Pi
l` E
CO
pic
ioar
e (1
0 re
zerv
el)
SPARITUALLac de unghii miniHUNK OF BURNINLOVE(5 ml) NIVEA – crem` de zi
SPARITUALLac de unghiiSTILETTO(15 ml)
LACOSTECHALLENGE
(eau de toilette 75 ml)
SPARITUALLac de unghii miniCAN YOU DIG IT(5 ml)
SP
AR
ITU
AL
Lac
de
ungh
ii m
ini
LUC
Y IN
TH
E S
KY
WIT
H D
IAM
ON
DS
(5 m
l)
35lei
Yves Rocher
49lei
Yves Rocher
Stop to shop 55
BEauty Shop
424lei
B&B Collection
[i Kendra
56lei
B&B Collection
[i Kendra
84lei
B&B Collection
[i Kendra
68lei
B&B Collection
[i Kendra
23lei
B&B Collection
[i Kendra
SO ELIxIR PURPLEAp` de parfum
(50 ml)
SO
ELI
xIR
PU
RP
LED
eodo
rant
par
fum
(100
ml)
NIVEA – crem` de noapte
SPARITUALCrem`
hidratant` de mâini
HANDPRINTcu Aloe
Ferox [i untde shea
(50 ml)
SPARITUAL DuoScrub si masca corp
AFFIRMING(200 ml)
SPARITUAL Sare de baieorganica INSTINCTUALcu Ghimbir(200 ml)
BOSS NUIT(eau de parfum,vaporizator 75 ml)
129lei
Yves Rocher
52lei
Yves Rocher
56 Stop to shop
iStoria BijutEriilor
rubinuLliderul pietrelor pre\ioase (iii)
Rubinul Rosser Reeves
Acesta [i-a luat numele de lapropietarul s`u, Rosser Reeves,magnatul publicit`]ii [i pionierulreclamei de televiziune. El estecel care a conferit succes cam-paniei electorale a lui Dwight D.Eisenhower \n 1952, a sa re -clam` av~nd ca finalitate ale ge -rea candidatului ca Pre[edinte alSUA.
Reeves a cump`rat rubinul-stea la mijlocul anilor 1950 [i dinacel moment piatra i-a fost com-panion constant. Magnatul \l luaoriunde pleca, crez~nd c` \iaduce noroc.
Rubinul lui Rosser Reevesare 138.7 carate, fiind de cu-loare ro[ie. Provine din Sri Lanka[i are o t`ietur` ce scoate \n evi-den]` steaua plasat` central. Ex-traordinar la acest rubin estef`ptul c` el combin` caracteristi-cile rare ale unei culori excelente,
Rubinul Rosser Reeves,considerat cel mai mare [i mai calitativ rubin-stearoz ro[iatic dinlume, este evaluat\n prezent la peste25 milioane dedolari.
iStoria BijutEriilor
translucide cu forma de steafoarte bine definit`, f`c~ndu-lastfel cel mai mare din lume [iun excep]ional rubin-stea. Laacest capitol, \l dep`[e[te pe lafel de faimosul rubin DeLong (tot\n form` de stea, 100.32 cara -te), expus la “American Museumof Natural History” \n New York.
Rubinul Rosser Reeves, con-siderat cel mai mare [i mai cali-tativ rubin-stea roz ro[iatic dinlume, este evaluat \n prezent lapeste 25 milioane de dolari.
Rubinul – stea
Ca un rubin-stea s` fie per-fect, el trebuie s` aib` urm` -toarele calit`]i: steaua s` fiecentrat`; picioarele stelei s` fieascu]ite [i bine definite, nu blu-rate; steaua s` fie argintie saualb-l`ptoas`; lungimea razelor s`se extind` p~n` la baza pietrei;piatra s` fie translucid` [i s`aib` culoarea de baz` adecvat`:ro[u “s~nge de porumbel”.
Din aceste considerente esteextrem de dificil s` fie identificatun rubin-stea perfect. Iar la ru-binele ro[ii este cu at~t mai rars` fie [i rubine-stea. De aceea,atunci c~nd o asemenea piatr`este g`sit`, pre]ul per caratdevine foarte mare. Categoria derubine-stea cu o culoare ro[urozaliu sau roz ro[iatic au [i ceamai perfect` stea. Iar rubineleRosser Reeves [i DeLong intr` laultima categorie.
Efectul cel mai bun de steapoate fi g`sit doar la rubinele dincorindonurile din Burma [i SriLanka, \ntruc~t corindonurile din
aceste ]`ri au suficient` canti-tate de bioxid de titaniu în starenativ` care genereaz` asterism.Corindonurile africane sau tai-landeze nu pot produce stelebine definite din cauza lipseiacestui titaniu din minerale. Ast-fel c` rubinele-stea din Burmasunt cele mai c`utate. {i cele dinSri Lanka sunt la fel de faimoasedatorit` culorii lor roz ro[iatic [i astelelor diferite.
Sri Lanka are cele mai multedepozite de pietre pre]ioase. Iaracest fapt nu este pur`\nt~mplare, deoarece aproape90% din zona de p`m~nt a in-sulei este acoperit` de pietre vul-canice [i metamorfice antice,dat~nd din Epoca Pre-Cambrian,av~nd deci \ntre 560 milioanep~n` la 2.400 milioane de ani.Corindonurile s-au format lamare ad~ncime \n crusta p`m~n -tului \n condi]ii de temperatur`foarte mari [i de presiune. Mag -ma care s-a \n`l]at le-a scos lasuprafa]`, unde r`cirea magmeia produs pietre vulcanice \n carecorindonul a fost \ncorporat.Unele dintre pietrele vulcanice s-au transformat \n pietre meta-morfice datorit` ac]iunii continuea temperaturii ridicate [i presiu-nii cauzate de mi[c`rile tectonicesau de intruziunea magmei fier -bin]i printre rocile reci din \mpre-jurimi. Pietrele vulcanice [ime ta morfice expuse au facutapoi subiectul unor lungi perioa -de de eroziune iar cristalele dincorindon s-au dizlocat din roca-mam` [i au coborat mun]ii, fiinddepozitate \n albia r~urilor [iapelor curg`toare ca depozite de
Stop to shop 57
Sri Lanka are celemai multe depozitede pietre pre]ioase.Iar acest fapt nueste pur` \ntâm-plare, deoareceaproape 90% dinzona de p`mânt ainsulei este acope -rit` de pietre vulca -nice [i meta mor ficeantice (...)
iStoria BijutEriilor
aluviuni. Regiunea sud-central` a]`rii este dominat` de o zon`muntoas`, sursa principal` avariatelor pietre pre]ioase g`site\n depozitele aluviunilor. 12 r~uriprincipale provin din mun]ii cen-trali [i curg c`tre mare, cuexcep]ia celui mai lung r~u, Ma-haweli Ganga, care face o rut`ocolit`. Depozitele formate \n al-biile acestor r~uri sunt principalasurs` pentru depozitele de pietresecundare din Sri Lanka.
Sursa din care provine ru-binul-stea Rosser Reeves estef`r` dubii depozitele aluviale aler~ului Kalu Ganga, care \[i areoriginea \n mun]ii centrali din SriLanka, din muntele istoricAdam’s Peak, curg~nd prin ma-ha laua ora[ului Ratnapura (Ora -[ul Pietrelor), c`tre coastasud-vestic` a insulei. DistrictulRatnapura, \n provincia Saba -raga muwa, a fost zona principal`de produc]ie de pietre a ]`rii timpde dou` milenii. Totu[i noi zone– surs` de pietre – au fost des -coperite de-a lungul ultimilor 50de ani, nu doar \n provincia
Sabaragamuwa, dar [i \n Uva [i\n provinciile sudice. Elaheraeste de asemenea o zon` nou`unde se scot din mine pietrelepre]ioase, mai ales rubine.
Vechi de aproximativ160 de ani
Rubinul Rosser Reeves aap`rut pe pia]a londonez` \n1953, dar cu suprafa]a extremde zg~riat`, fapt care a necesitato repoli[are [i chiar o mic`ret`iere. Starea \n care se afla pi-atra demonstreaz` c` mai fu -sese \n posesia unuia sau maimultor propietari din Europa
\nainte s` fie pus` \n v~nzare laLondra. Anali[tii consider` c`dac` se pun \n calcul 50 p~n` la100 de ani c~t s-a aflat \n Eu-ropa, dup` extragerea din SriLanka, datarea se face undeva\ntre 1853 [i 1903.
Rubinul a fost descoperit \naluviunea r~ului Ratnapura [i aajuns \n m~inile me[terilormusulmani, iar apoi a comer-cian]ilor musulmani pentru ca\ntr-un final s` fie exportat. Celmai faimos brand \n materie deexport al pietrelor pre]ioase dinSri Lanka \n perioada coloniei bri-ta nice era compania O.L.M. Ma -can, Markar & Co. Ltd., \nfiin]at`\n 1860, la Point de Galle. Prin-cipalii clien]i ai companiei eraustr`inii care veneau \n Sri lankafie ca turi[ti, fie \n interes deafaceri. Dar [i pasagerii caretranzitau zona c`tre Australia [icei care aveau alte destina]ii de-veneau buni clien]i pen tru pie -trele pre]ioase [i bijuteriileproduse \n zon`. Afacerea \nflo-rea [i a fost mutat` \n Colombo.Aici firma [i-a instalat sediul \ncel mai prestigios hotel, GrandOriental, c~[tig~nd o nou` clien-tel`: oficiali britanici de renume,membrii ai Familiei Regale (pre-cum Maiestatea Sa Regele Ed-ward VII), plus mul]i al]i nobili dinfamilii \nst`rite britanice.
O.L.M. Macan, Markar & Co.exporta pietre pre]ioase c`treLondra [i Paris. Unele dintre celemai faimoase au trecut prin com-panie, a[a cum este cazul celuimai mare safir albastru din lume,de 466 carate, “Blue Giant of theOrient”, scos din minele din Rat-
58 Stop to shop
Rubinul RosserReeves a ap`rut pepia]a londonez` \n1953, dar cusuprafa]a extrem dezgâriat`, fapt care anecesitat orepoli[are [i chiar omic` ret`iere.
napura \n 1907. De aceea is-toricii cred c` tot cei de la O.L.M.Macan, Markar & Co. au exportat[i rubinul-stea Rosser Reeves.
Rubinul cap`t` un nume
Dup` ce a ajuns la Londra,rubinul a fost achizi]ionat de uncump`r`tor anonim care l-ade]inut p~n` \n 1950. Apoi a tre-cut pe la alte persoane pentru ca\n 1953 piatra s` apar` la olicita]ie de bijuterii ce a avut loc\n capitala britanic`. A fostcump`rat` de Robert Fisher dinNew York pentru o sum` ce nu afost f`cut` public`. Piatra c~n -t`rea atunci peste 140 carate [iera foarte zg~riat`. Robert Fishera cerut poli[area [i ret`ierea,conferindu-i o frumuse]e extraor-dinar`. Robert i-a oferit rubinul fi-ului s`u Paul, care a decis s`v~nd` piatra. El a \ncredin]at ru-
binul firmei Firestone & Parsondin Boston, care trebuia s`g`seasc` cump`r` to rul. Compa-nia a decis ca agentul Robert C.Nelson Jr. din New York s` fie res ponsabil de g`sirea unuicump`r`tor. Iar acesta a fost ni-meni altul dec~t magnatul publi -cit`]ii Rosser Reeves.
Rosser Reeves [i-a \nceputcariera la v~rsta de 19 ani, \n1929. A p`r`sit Universitatea Vir-ginia cu g~ndul de a-[i \ndeplinivisul s` devin` jurnalist. A\nceput s` lucreze ca [i cores -pondent de ziar. Cur~nd, \ns`, [i-a dat seama c` venitul nu estesuficient [i s-a reorientat c`trepublicitate. Astfel c` Reeves semut` la New York [i, dup` ce lu-creaz` ca [i copywriter pentruc~teva companii, se angajeaz` laTed Bates & Co. \n 1940. AjungeVice–Pre[edinte al companiei [i[ef de crea]ie, func]ie pe care aocupat-o 6 ani. |n 1955, Reeves
este ales Pre[edinte al Consiliu-lui de Administra]ie.
Scrie c~teva lucr`ri despreteoria publicit`]ii. El a propustehnica de v~znare cunoscut`sub numele de “Unique SellingProposition”. Reclamele lui erausimple [i directe, adesea plic-tisitoare [i totu[i de succes \nprocesul de v~nzare. De exem-plu, o reclam` pe care a realizat-o pentru Anacin, un medicamentcontra durerii de cap, i-a triplatv~nz`rile, de[i reclama a fostconsiderat` de privitori ca fiindplictisitoare. Reeves a fost pio-nierul reclamei de televiziune, iarpublicitatea creat` pentru cam-pania electoral` a lui Dwight D.Eisenhower l-a f`cut s` c~[tigealegerile.
|n 1965, so]ii Reeves audecis s` doneze rubinul c`tre“National Museum of NaturalHistory”, din cadrul “SmithsonianInstitution”.
Roxana Bichi[
Stop to shop 59
iStoria BijutEriilor
Rosser Reeves [i-a\nceput cariera lavârsta de 19 ani, \n1929. (...)AjungeVice–Pre[edinte alcompaniei [i [ef decrea]ie, func]ie pecare a ocupat-o 6ani. |n 1955, Reeveseste ales Pre[edinteal Consiliului de Administra]ie.
60 Stop to shop
magazin dE SuFlEt
Pe Camelia Potec ocunoa[tem to]i.Este campioan`olimpic` la nata]ie(Atena, 2004) [icam pioan` euro-pea n` (2 titluri \n1999, un titlu \n2000 [i un alt titlu \n2004). NumeleCamelia Potec esteo emblem` na]iona -l`. Stop To Shop ainvitat-o pe cam-pioana noastr` s`dezv`luie cereprezint` shop-ping-ul pentru ea,cu atât mai mult cucât timpul unuisportiv de perfor-man]` este limitat.Am avut curiozitateas` afl`m cumprive[te ea moda,mai ales c`, datorit`rezultatelorexcep]ionale, a par-ticipat la competi]ii[i a petrecut timp \n]`ri unde fashion-uleste la el acas`. fashion-ul prin prisma unei campioane
Camelia Potec
Stop to shop 61
concurSS
trict
mas
culin
!TRENDSby Adina Buzatu [i Revista STOPTO SHOP te invit`la concurs!
Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 11.00, \ndata de 29 octombrie2012, r`spunde corectla \ntrebare [i po]icâ[tiga prin tragere lasor]i unul din cele 5 par-fumuri TRENDS byADINA BUZATU!
Unde s-a n`scutIulia Vântur?
Premiile sunt oferite de:
Cu sprijinul:
Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!
De la stilul sport la cel business
“Am f`cut sport de perfor-man]` timp de 20 de ani. Caatare, am fost nevoit` s` adoptun stil sportiv. A[a c` [i \n tim-pul liber, de cele mai multe ori,am preferat ]inutele lejere. Deci,pot spune c` stilul meu \n mo-mentul de fa]` este sport-ca-sual, cu toate c` ador s` port]inute business [i \ncerc s` ofac c~t de des pot.
A[ putea spune c` \ncerc s`-mi schimb stilul vestimentar. Nuam un designer favorit, dar apre-ciez lucru rile f`cute cu gust [imaterialele de calitate. Pentruc` m` aflu \ntr-o perioad` deschimbare a stilului vestimentar,mi-au pl`cut enorm ]inuteleKaren Millen, ]inute pe care le\mbrac la recep]ii sau \nt~lniri deafaceri.
De cele mai multe ori im-provizez \n alegerea outfit-ului dezi, dar \n ceea ce prive[te ]inu -tele de sear` nu m` gr`bescdeloc. M` g~ndesc mult cu cem` \mbrac [i schimb cel pu]indou` - trei ]inute p~n` s` m`hot`r`sc. Nu cred c` sunt chiar
62 Stop to shop
Pentru c`m` aflu \ntr-o pe-rioad` deschimbarea stiluluivestimen-tar, mi-aupl`cutenorm ]inuteleKarenMillen,]inute pecare le\mbrac larecep]ii sau\ntâlniri deafaceri.
magazin dE SuFlEt
o “fashion victim”, \ns`, de c~teori am ocazia, urm`resc emisi-uni [i prezent`ri de mod`, citescc~teva reviste de profil (\nc`l`torii, de obicei) [i fac multeture prin magazine (mai ales la\nceperea fiec`rui sezon).
Pentru c` nu am foarte multtimp liber de cump`r`turi, alegde cele mai multe ori mall-urile.|n acest mod reu[esc a-mi g`sicam tot ce a[ avea nevoie \nacela[i loc.
|n ceea ce prive[te gardero -ba mea, pot spune c` am o sl` -biciune pentru po[ete [i pantofi.Nu exist` s` \mi cump`r ceva de\mbr`cat [i s` nu am al`turi ogeant` sau o pereche de pan -tofi. De cele mai multe ori plecde la cump`raturi doar cu pan -tofi sau gen]i iar c~nd ajung
acas` \mi dau seama c` ple-casem de fapt s`-mi caut orochie sau o pereche de jean[i.
shopping \n Fran]a
|n ultimii cinci ani am statmai mult prin Fran]a dec~t \nRom~nia, astfel c` locurile melepreferate pentru shopping sunt,bine\n]eles, Galeriile Lafayette(loc de la care primesc zilnicmail-uri cu noile colec]ii, reduceri[i evenimente pe care le orga-nizeaz`). |n Paris ador s` m`plimb pe Champs Élysées, a[`c` de fiecare dat` c~nd sunt li -ber` “dau o tur`” [i prin maga-zine.
Vacan]ele mele sunt scurte[i majoritatea le petrec pe malulm`rii, oceanului sau, pur [i sim-plu, la o piscina de la munte.A[a c` stau tot timpul \n costumde baie [i prefer ]inutele legeredin m`tase.”
Roxana Bichi[
magazin dE SuFlEt
De cele mai multe
ori plec de la
cump`raturi doar cu
pantofi sau gen]i iar
când ajung acas`
\mi dau seama c`
plecasem de fapt
s`-mi caut o rochie
sau o pereche dejean[i.
|n ultimii cinci ani am stat mai mult prinFran]a decât \n România, astfel c` locurilemele preferate pentru shopping sunt,bine\n]eles, Galeriile Lafayette.
Stop to shop 63
Tân`ra, pe numeleei Maimure Aizimu,
era o descendent` aAbakh Khoja, f` când
parte din popu la]iaUyghur, un grup de
etnie turc` ce tr`ia \npartea Estic` [i
Central` a Asiei.|ntrucât trupul s`u
emana acel parfummisterios, nege neratde vreo esen ]` spe-
cial` pen tru corp, is-a dat numele de
xiang Fei (...)
64 Stop to shop
Story oF...
Anii 1700, China, DinastiaQuing. Pe tron domnea |mp`ratulQian Long. Un lider militar desucces, un adev`rat patron alartelor, un poet pasionat [i uneseist des`v~r[it. Era al patruleafiu al lui Yong Zheng [i nepotullui Kang Xi. Guverna dup` legilemanciuriene, ca to]i cei din Di-nastia Qing. Numele s`u debotez este Hong Li. El a devenitQian Long la urcarea pe tron. Is-toria \l va numi unul dintre ceimai mari \mp`ra]i.
Qian Long, ca de altfel to]ipredecesorii s`i, a avut foartemulte concubine [i mul]i copii.La un moment dat, la urechilesale ajunge zvonul c`, undeva \nChina, exist` o femeie a c`reifrumuse]e nu are egal.
Mai mult, oamenii vorbeau
despre o calita te nema\nt~lnit`a tinerei: poar t` cu sine un par-fum, o arom` ema nate de pro-priul corp, \n mod na tural nu caurmare a folosirii vreunei esen]esau pudre aromate.
Curios s` cunoasc` femeiaale c`rei rafinamant [i frumuse -]e unimeau poporul, dar [i m~ -nat de dorin]a de a o avea dreptconcubin`, |mp`ratul Qian Longordon` s` \i fie adus`.
obiectul de art`T~n`ra, pe numele ei
Maimure Aizimu, era o descen-dent` a Abakh Khoja, f`c~ndparte din popula]ia Uyghur, ungrup de etnie turc` ce tr`ia \npartea Estic` [i Central` a Asiei.|ntruc~t trupul s`u emana acelparfum misterios, negenerat de
}i “concubina ParFuMat~”
|MP~RATUL
Qian Long
vreo esen]` special` pentrucorp, i s-a dat numele de XiangFei, \nsemn~nd “concubin` par-fumat`” \n limba chinez`. |nlimba Uyghur i se spune “Yipaer -han”, adic` “fata parfumat`”.
Oamenii |mp`ratului execut`ordinul [i o iau pe t~n`ra XiangFei din cas`, din bra]ele so]uluis`u, pentru a o duce la palat. |ntimpul lungii c`l`torii, viitoareaconcubin` \i uime[te pe to]i prinb`ile f`cute \n lapte de c`mil` [iungerea zilnic` a corpului cu ocrem`. To]i puteau sim]i aroma\mbietoare pe care t~n`ra oemana.
C~nd a ajuns \n Ora[ul Impe-rial, ea a fost \nt~mpinat` de\nsu[i Qian Long care i-a adus [imulte daruri. A fost fascinat de
frumuse]ea ei [i era convins c`va reu[i s` \i c~[tige inima.T~n`ra nici nu s-a uitat la el.
Plin de r`bdare [i speran]`,|mp`ratul decide s` \i constru-iasc` un salon lipit de pereteledin partea de sud-vest a Ora[uluiImperial. Mai mult, \i creeaz` ocomunitate musluman` \n careconstruie[te o moschee [i unbazar. Spera ca astfel t~n`ra s`se simt` exact ca acas`. Darnici acest gest nu a mi[cat-o.
Ceea ce nu anticipase mo -nar hul [i nu credea a se \nt~m -pla vreodat` era ca loialitatea [iiubirea femeii fa]` de so]ul ei s`fie at~t de mari. Cu c~t el \ncer -ca mai asiduu s` o cu ce reasc`,cu at~t mai \nc`p` ]~ nat` [i res -pin g`toare era Xiang Fei. O
iubea ca un nebun [i sufereaenorm din cauza refuzului decare se lovea. Femeia desprecare spera s` \l iubeasc` m`carun pic din c~t o iubea el era caun obiect de art` din colec]ia im-perial`. O avea printre cele 41de concubine [i nimic mai mult.Nu exista om \n palat s` nu [tiede suferin]a conduc`torului. Darcea mai \ngrijorat` era mama|mp`ratului.
Musulmanii Uyghur insist`c` Xiang Fei era o femeie peri -culoas`, care avea g~nduri der`zbunare [i o inim` de piatr`.Conform spuselor acestora, ea\[i f`cea planuri de r`zbunarepentru c` fusese luat` din ]arasa [i mai ales de l~ng` so]. Secrede ca ar fi avut ascunse \nm~necile rochiei ni[te mici pum-nale.
“favorul mor]ii”Anticip~nd un pericol ce
putea veni din partea concubi -nei, mama |mp`ratului, |mp`r` -teasa Dowager Niuhuru, nu maiavea pace. |ntr-o zi, c~nd fiul ei ap`r`sit palatul, decide c` e mo-mentul s` poarte o discu]ie cufemeia pe care o considera unpericol.
Mai \nt~i, o confrunt` peXiang Fei [i \i cere s` se poarteca o adev`rat` concubin`. |ns`aceasta \i m`rturise[te |mp`r` -te sei c` ea \i va r`m~ne mereufidel` so]ului, iar - dac` va finevoie - este gata s` moar` pen-tru a face dovada acestui fapt. |ncazul \n care acest lucru nu eposibil, prefer` s` \l omoare pe|mp`rat [i apoi s` se sinu-
Story oF...
Stop to shop 65
Story oF...
cid`. Astfel se asigur` c` nu vaveni nicic~nd momentul de a-ic`dea \n bra]e.
La auzul acestor cuvinte,|mp`r`teasa a sim]it c` i se taier`suflarea. Vede c` Xiang Fei \[ip`streaz` atitudinea sfid`toare[i ia decizia ce avea s` deana[tere finalului: \i acord` fa-vorul mor]ii. Zvonul c` |mp`r` -teasa dorea s` aib` o discu]iecu iubirea lui ne\mplinit` ajungela |mp`rat. Anticipeaz` ce s-arputea \nt~mpla [i se \ntoarce caun uragan direct la palat, c`trecamera iubitei sale. Mama sa \ibareaz` drumul. R`zbate p~n` \nfa]a dormitorului, dar se love[tede o u[` \nchis`.
|n spatele aces teea, XiangFei \[i punea cap`t zilelor cu aju-torul unei e[arfe de m`tase.
C~nd Qian Long a reu[it s` intreera deja prea t~rziu. Iubita ce nu\l iubise niciodat` era moart`.Ceea ce nu murise \ns` era aceaarom` pe care corpul s`u oemana \n permanen]`.
|nainte de moarte, [i-a expri-mat dorin]a de a fi \nmorm~ntat`\n ora[ul s`u natal. Se spune c`|mp`ratul i-a respectat vrerea,iar convoiului care transportasicriul i-au trebuit trei ani s`ajung` la destina]ie. |ns`, con-form descoperirilor arheologice,adev`ratul morm~nt al lui XiangFei se afl` la “Qingong Tomb”l~ng` Beijing.
Dilema istoricilorCeea ce \i macin` pe istorici
este dac` povestea concubineiparfumate este o legend`
nascut` din fic]iunea istoric`sau exist` adev`r. Documentedescoperite la Beijing fac lumi -n`. Este adev`rat c` o t~n`r` fe-meie, pe numele He Guiren, afost adus` \n haremul |mp`ratu-lui Qian Long \n anul 1760. Do -cumente din palat atest` dateexacte despre dieta ei, locul s`ula mas`, darurile primite, etc.Mai mult, se suge rea z` [i c` oconcubin` musulman` a tr`it\ntre zidurile Pala tului Imperial.
Este He Guiren aceea[i per-soa n` cu “concubina parfu ma -t`” care s-a sinucis, sfid~ndDinastia Qing? O concubin`musulman` Uyghur a existat [ise prea poate ca al s`u portrets` fi fost pictat de unul dintrearti[tii iezui]i de la Curte. Avemdovada c` poemele scrise de\nsu[i Qian Long au fost in-fluen]ate de infatuarea acesteifemei care \l \nnebunea pe\mp`rat.
|ns` via]a lui He Guirendiferea \n c~teva aspecte de ceaa lui Xiang Fei. Concubina ates-tat` istoric [i-a \ndeplinit \nda-toririle conjugale [i a dat na[tereunei fete. Ea nu s-a sp~nzurat [inici nu a fost for]at` s` se sinu-cid` de c`tre |mp`r`teasa Dowa-ger, c`reia de altfel He Guiren i-asupravie]uit \nc` 11 ani, murinddin cauze naturale.
Unde se opre[te istoria [i\ncepe legenda? Este un mister\nc` neelucidat. Poporul \ns`continu` s` spun` o poveste,cea a unei “concubine parfu-mate” [i a unui \mp`rat ce nu [i-a v`zut iubirea \mplinit`.
Roxana Bichi[
|nainte demoarte, [i-a
exprimat do -rin]a de a fi \n -mor mântat` \nora [ul s`u na -tal. Se spunec` |mp` ratul i-a respectat
vrerea, iarcon voiului
care trans-porta sicriul
i-au trebuit treiani s` ajung`la destina]ie.
66 Stop to shop
Stop to shop 67
diScovEr thE world
INDIao ]ar` \n milioane de culori
India \]i dezvluie \ncetpeste cinci mii de ani decu ltur, religie [i a rt.Este ]a ra \n ca re opu len]a\ntre bog]ie [i srcieeste mai evident dect\n or ice alt col] al lumii.India te va fascina cu tem-plele ei, controversa tu lGange [i una dintre celemai frumoase dovezi dedragoste, Taj Mahal.
New Delhi
Preg`te[te-te s` ai un [ocvizual. New Delhi este capitalaIndiei moderne [i aici g`se[tizg~rienori, palate [i cocioabe laun loc. S`r`cia este a[ezat`l~ng` lux. F` un exerci]iu deimagina]ie [i g~nde[te-te c` teafli \n curtea unei vile mari [ialbe, cu arcade [i piscin`, cugazon [i teren de golf, cu zeci deservitori care aranjeaz` pe masapentru pr~nz farfurii de por]elan[i tac~muri din argint. Acumprive[te peste por]ile \nalte alecur]ii [i l~ng` gardul de marmur`vei vedea case f`cute din c~tevasc~nduri, care au celofan \n loculgeamurilor, copii descul]i [i\mbr`ca]i \n haine rupte, b`rba]icu fe]e triste care trag cu greuric[e grele [i pline cu turi[ti [ibagaje. New Delhi este formatdin [apte ora[e str`vechi caredateaz` din secolele al XI-lea [ial XX-lea. Pe l~ng` contrastuldintre s`r`cie [i bog`]ie, ora[ulare bulevarde largi, cl`diri guver-
namentale impresionante, par-curi generoase [i gr`dini care aufost construite \ncep~nd cu1911 de Regele George al V-lea[i continuate de britanici din1920.
agra
La 200 kilometri de NewDelhi se afl` Agra. Ora[ul esterenumit pentru Taj Mahal. Mau-
68 Stop to shop
diScovEr thE world
diScovEr thE world
soleul a fost construit de\mp`ratul Mughal Shah Jahan \nmemoria so]iei sale favorite,Mumtaz Mahal. A fost \nceput \n1631 [i finalizat dup` 22 de ani.Monumentul \mbin` arhitecturaMughal [i elemente din stilurilepersan, indian [i islamic. Este oconstruc]ie majestuoas` dinmarmur` alb`, care \nconjoar`gr`dini verzi. Pe pere]ii cur]ii in-terioare se g`sesc pl`ci de maridimensiuni pe care sunt scrisepasaje din Coran. |n centru st`a[ezat` capela \n care a fost\nmorm~ntat` ini]ial MumtazMahal. Acum trupul ei [i al\mp`ratului se odihnesc \ntr-oalt` \nc`pere a mausoleului. |n1983, Taj Mahal a devenit partea Patrimoniului Universal UN-ESCO, fiind considerat bijuteriea artei musulmane \n India.
Varanasi
Varanasi este unul dintrecele mai vechi ora[e locuite dinlume [i este cunoscut drept unul
dintre locurile sacre ale Indiei an-tice. P~n` \n secolul al II-lea,Varanasi a fost principalul centrual budismului.
Ora[ul este plin de templevechi [i de pelerini care vin pen-tru a se sc`lda \n Gange. Celmai cunoscut este Templul deAur, o construc]ie impresionant`a c`rei frumuse]e se reflect` \napa pe care este a[ezat`.Viziteaz` [i Templul Kaal Bhairav\nchinat zeului Shiva. Tradi]iaspune c` dac` \]i cumperi 50 defire negre de aici, le pui la altar[i apoi le por]i la \ncheieturam~inii sau \n jurul g~tului vei fiprotejat de for]ele r`ului.
Cea mai impresionant` ima -gine este cea a hindu[ilor carefac baie \n Gange. Fluviul esteconsiderat unul dintre cele maimurdare din lume. Apa de aicicon]ine 60 de bacterii. Poluareaextrem` a Gangelui afecteaz`400 de milioane de oameni carelocuiesc \n apropierea lui.Hindu[ilor pare s` nu le pese depericol. Pentru ei Gangele
Cel mai vechi ora[din India [i unul dintre cele maisfinte ora[e dinlume, Varanasi,este plin de templevechi [i de pelerinicare vin pentru a sepurifica \n apeleGangelui.
Stop to shop 69
este \ntruchiparea Gang`i, zei]apurific`rii. Hindu[ii cred c` dac`beau ap` din Gange [i se scald`\n el, se vor cur`]a de p`cate. Eimai cred c` dac` sunt incinera]ipe malurile fluviului [i cenu[aeste \mpr`[tiat` pe el, sufletelelor vor fi eliberate din ciclulrena[terilor [i vor putea ajunge\n Nirvana, adic` \n Paradis.
Jodhpur
Preg`te[te-te pentru o ex-plozie de culoare. Asta \]i ofer`Jodhpur. Este numit [i Ora[ul Al-bastru pentru c` toate caselesunt vopsite \n indigo. Con-struc]ia lui a \nceput \n 1459 [ipe dealul de deasupra lui se\nal]` Fortul Mehrangarh. Fort` -rea]a ascunde palatele Mahal,Phool Mahal [i Jaswant Thada.Ultimul a fost f`cut \n 1899 dinpl`ci sub]iri de marmur` care fil-treaz` razele soarelui.
Goa
Nu pleca din India f`r` s`faci o oprire \n Goa. Aici relaxea -z`-te pe plajele tropicale indie necu nisip alb [i fin, \mprej muitede palmieri [i sc`ldate de apeturcoaz. Pe plajele din Goa se ]incele mai g`l`gioase petreceri,se g`sesc cele mai luxoasehoteluri [i cele mai multe cazi-nouri. |n Goa, cea mai cald` lun`
a anului este mai. Apoi din iuniep~n` \n septembrie este pe-rioada musonului ploios. A[a c`evit` aceste luni dac` vrei s`faci parasailing, windsurfing, skisau scuba diving \n Goa.
India este raiul cump`r` tu -rilor. Dac` faci turul ]`rii, cum -p`r`-]i din Agra obiecte dinmar mur` cum sunt elef`n]eii,suporturile de lum~n`ri sau cuti-ile de bijuterii. |n Jaipur nu ratapapucii din piele de c`mil` [ipia]a de bijuterii [i pietre pre]i -oa se. Aici g`se[ti cele mai fru-moase smaralde, rubine sauac vamarine.
Varnasi este renumit pentrum`tasea de calitate superioar`din care sunt confec]ionatefascinantele sariuri. |n Hyder-abad g`se[ti perle autentice \ntoate culorile unite \n br`]`ri [icoliere, sau expuse majestuospe inele de aur sau argint. A[ac` oric~nd ai pleca \n India nu \]iuita portofelul acas`.
Florentina Ilie
70 Stop to shop
diScovEr thE world
tEchnEwS
Sony apas` [i mai mult pepedala miniaturiz`rii camerelorfoto [i iese pe pia]` cu o premier`– un senzor full freme \ntr-un corpde dimensiunile unei compacte.
Pe fondul concuren]ei tot maimari pe care „s`punierele” clasice– camerele foto point-and-shootde buzunar – le au din partea tele-foanelor mobile, produc`torii tradi -]io nali se \ndreapt` c`tre ni[e [isegmente tot mai interesante.
A[a [i cu noul Cyber-shot de laSony, care beneficiaz` de senzorulCMOS din camere mult mai avan -sate, precum Sony Alpha A99 sauNikon D600. Sensibilitatea ISO sesitueaz` \ntre 100 [i 25.600.Camera c~nt`re[te doar 482 degrame \mpreun` cu tot cu baterie,\ncorporeaz` un senzor full framede 35mm [i un obiectiv fix CarlZeiss Sonnar T cu deschidere a di-afragmei f/2 [i inel macro. Prin in-temediul patinei de blitz se pot
ad`uga [i alte accesorii precumun vizor electronic, un vizor opticsau un ecran LCD adaptabil.
Procesorul BIONZ pe 14 bi]ipermite fotografia \n rafal` cup~n` la 5 cadre pe secund` la re-zolu]ie complet`. Inelele de peobiectiv permit controlul focaliz`rii[i deschiderea diafragmei, \n timpce un cadran pentru Focus realizat\n stil DSLR permite schimbareau[oar` a mo durilor de Focus. Dis-puse pe discul de control, func]iilede com pen sare a expunerii [i dealegere a modului de operare,sunt amplasate ergonomic. Teh -no logia Pixel Super Resolu tion per-mite m`rirea imaginilor f` r` aafecta calitatea acestora. Prinfunc]ia Smart Teleconverter sepoate m`ri imaginea de pe ecrande 1,4 ori sau de dou` ori. RX1poate \nregistra, de ase menea,clipuri Full HD la rate de 50p/60psau 25p/24p (progresiv).
72 Stop to shop
Camera cânt`re[tedoar 482 de grame
\mpreun` cu tot cu baterie, \ncor-
poreaz` un senzorfull frame de 35mm
[i un obiectiv fixCarl Zeiss Sonnar T
cu deschidere a diafragmei f/2 [i
inel macro.
Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice
PriMa coMPact~ cu senzor de 35MM
sonyCYBER-shoT DsC-RX1
Recommended