Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
„Investeşte în OAMENI”
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ,,CAROL I” Exemplar ......
Nr._______din___________
Număr contract finanţare: POSDRU/159/1.5/S/138822 Beneficiar: UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”
LOCOTENENT COLONEL DANIEL POP
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
TEMA: Influenţa operaţiilor psihologice asupra acţiunilor militare
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Gl. Bg. (r) prof.univ.dr.
Viorel BUŢA
Teză elaborată în vederea obţinerii
titlului de DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE
- BUCUREŞTI , 2016 –
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1: „Educaţia şi formarea în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.5 „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: Reţea transnaţională de management integrat al cercetării doctorale şi postdoctorale
inteligente în domeniile “Ştiinţe militare”, “Securitate şi informaţii” şi “Ordine publică şi siguranţă
naţională” - Program de formare continuă a cercetătorilor de elită – „SmartSPODAS”
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din18
CUPRINS
Introducere
Capitolul 1. Consideraţii generale privind acţiunile militare
1.1. Aspecte generale
1.2. Tendinţe doctrinaire
1.3. Câmp de luptă sau spaţiu de luptă
1.4. Perspective
1.5. Operaţiile Speciale şi Informaţionale
1.6. Consideraţii generale privind planificarea acţiunii militare
1.7. Procesul de luare a deciziei la nivelul structurilor militare pentru ducerea
acţiunii militare
1.8. Targetingul - proces continuu al statului major
Capitolul 2. Operaţii psihologice
2.1. Operaţiile psihologice (PSYOPS) - element central al operaţiilor informaţionale
2.2. Planificarea operaţiilor psihologice, parte a procesului de planificare a
operaţiei militare
2.3. Particularităţi ale planificării acţiunilor psihologice
2.4. Produse ale procesului de planificare al operaţiilor psihologice
2.5. Structurile de operaţii psihologice
Capitolul 3. Operaţiile psihologice vector de multiplicare al efectelor asupra
obiectivelor acţiunilor militare
3.1. Conducerea operaţiilor psihologice
3.2. Efecte majore ale operaţiei psiholgice asupra acţiunii militare
Concluzii şi propuneri
Bibliografie selectivă
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din18
Cuvinte cheie:
capabilități informaționale, operații informaționale, operații psihologice,
avantaj informațional, inducerea în eroare/mascarea, înșelarea adversarului,
ascundere, efect de boomerang, PSYOPS, targeting, curs de acțiune, riscuri şi
ameninţări, audiența țintă, conflict militar, influențare, forţe terestre, propagandă,
brigadă , batalion, grup de luptă (battlegroup), organizare forţe, concept doctrinar,
principii, trasparență, comanda prin misiuni, operaţii, tehnici de acţiune, costuri
reduse, sprijin de luptă, cinetic și non cinetic, sincronizare, misiuni, cooperare,
război hibrid.
Scopul şi obiectivele tezei de doctorat
Provocarea acceptată care a stat la baza alegerii acestei teme de dezbatere şi
cercetare, pleacă din dorinţa noastră de a repune în actualitate, în actualitatea unei
societăţi prea grăbită pentru o analiză şi mult mai dornică de achiziţionarea
elementului material decât de ceea ce promovează acest element, a importanţei
informaţiei în evoluţia societăţii în ansamblu şi a rolului ei determinant în definirea
noi fizionomii a conflictualităţii, acum când, conflictul clasic distructiv este surclasat
de către metoda mai puţin distructivă sau nedistructivă. Ca urmare, găsirea metodelor
de învingere a voinţei şi a strategiei inamicului şi mai puţin realizarea unei distrugeri
cinetice a acestuia, este elementul central al acestui gen de operaţii pe care noi l-am
abordat pe timpul activităţii de cercetare şi materializat în acest material.
Lucrarea de faţă, se doreşte a fi fundamentul pentru un manual care să cuprindă
activităţile ce stau la baza, proiectării, planificării, conducerii, executării şi evaluării
acţiunilor informaţionale de la nivelul tactic pentru structuri mecanizate sau de arme,
altele decât cele specializate.
Pornind de la ipoteza: „ Instruirea de tip joint suferă modificări de substanţă
pentru militarii unităţilor mecanizate dacă se interferează cu unităţile specializate în
ducerea acţiunuilor psihologice?” am început activitatea noastră de cercetare. Acest
lucru ne interesează în primul rând pentru că dorim să găsim cele mai eficiente
mijloace şi metode prin care să întărim coeziunea comandamentelor pe timpul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din18
planificării, ducerii şi evaluării operaţiilor întrunite, pentru că ne dorim să avem
echipe de analiză şi planificare foarte bine pregătite care să planifice, dar totodată să
contracareze/diminueze efectele operaţiilor psihologice executate de către adversar
sau să demonteze planul de inducere în eroare al acestuia. Cu alte cuvinte ne dorim
comandamente omogene capabile să facă faţă provocărilor erei informaţionale din
domeniul militar. Pornind de la acest aspect şi dorind să ducem spre epuizarea
unghiurilor de abordare a problematicii, atât din perspectiva efectelor generate asupra
personalului aflat în interiorul procesului de planificare, dar şi a celui aflat in exterior,
cu alte cuvinte a celui care resimte efectele „planificate,” am ajuns să stabilim titlul
acestei teze: „Influenţele operaţiilor psihologice asupra acţiunilor militare.”
Având două direcţii de cercetare care au convers în cele din urmă spre acelaşi
punct, acela al influenţei acţiunilor psihologice asupra acţiunilor militare, o direcţie,
pornind de la evoluţia teoretică a conceptului de operaţii psihologice şi efectele
practice realizate în conflictele moderne, iar cealaltă pornind de la planificarea acestor
operaţii psihologice şi integrarea în procesul general al obţinerii concepţiei de către
comandantul militar, a modului specific de planificare al acestora, considerăm că am
acoperit o paletă vastă de studiu şi în acelaşi timp cele două unghiuri de privire asupra
acestui gen de operaţii au oferit o focalizare eficientă pe efectele generate de căre
acest gen de acţiuni în vederea îmbunătăţirii calităţii activităţii de stat major cu scopul
de a creşte capacitatea operaţională a unităţilor şi marilor unităţi, altele decât cele
specializate în operaţii psihologice, lucru care se constituie în obiectivul principal al
activitătii noastre de cercetare. Sursele utilizate cuprind un bogat și important material
bibliografic, autohton şi străin, din domeniul militar şi alte domenii conexe, articole şi
informaţii diverse apărute pe internet.
Experienţa personală, câștigată de-a lungul carierei, ca parte activă la o
multitudine de exerciții multinaționale și de asemenea, ca participant la misiuni
internaţionale (Afganistan şi Kosovo) a constituit un bun fundament ralizat din
experienţă practică şi o bază de documentare actualizată şi bine structurată.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din18
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al cercetării
Abordând vectorul psihologic al puterii de luptă într-o manieră descriptivă şi
având la bază ca metodă de cercetare, analiza documentelor şi observaţia ultimelor
evenimente militare, am încercat să scoatem în evidenţă faptul că superioritatea
informaţională şi dominaţia decizională reprezintă esenţa noii gândiri militare în ceea
ce priveşte conducerea acţiunilor militare în războiul modern. Pe tot parcursul
activității științifice am folosit prin alternanță metode de cercetare, atât empirice cât și
teoretice. Observaţia şi analiza documentelor, în cadrul unei cercetări explicative,
având ca tip de abordare - studiu asupra ultimelor operaţii la care a participat armata
Română, asupra doctrinelor şi tezelor naţionale şi internaţionale apărute pe baza
lecţiilor învăţate în ultimele conflicte în care a fost angajată NATO.
În aceeași măsură pentru atingerea obiectivelor de cercetareau fost utilizate, de
asemenea - în complex, analiza şi sinteza, abstractizarea şi raţionalizarea, inducţia
şi deducţia.
Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a tezei
Originalitatea demersului nostru în abordarea ipotezei, ceea ce a constituit punctul
de origine al activităţii noastre de cercetare, rezultă în primul rând din faptul că pe tot
parcursul lucrării am menţinut linia ideei conform căreia orice operaţie militară are un
efect psihologic dar nu toate operaţiile militare sunt operaţii psihologice cum de altfel nu
toate operaţiile psihologice sunt operaţii militare. Această distanţare sau departajare ne-a
permis să abordăm problema de studiu dintr-un unghi care să permită scoaterea în evidenţă
atât a ceea ce înseamnă operaţia psihologică în sine, dar şi identificarea locului potrivit al
acesteia în cadrul operaţiilor militare de tip joint.
În acelaşi timp, demersul nostru doreşte să evidenţieze modul în care populaţia unui
stat sau a unei comunităţi, respectiv audienţa ţintă, se raportează la fenomenul PSYOPS
(Psychological Operations – Operaţii Psihologice), precum şi la demersurile actorilor
instituţionali statali sau non statali, angrenaţi în iniţierea sau combaterea manifestărilor
acestui gen de acţiuni, sub forma elaborării şi aplicării anumitor strategii. Foarte important
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din18
acest demers din punctul nostru de vedere în condiţiile în care astăzi se discută despre
multitudinea mijloacelor de influenţare şi rolul crescut al acestora în viaţa cotidiană, când
mass media nu mai promovează interesele unui stat ci a unor grupuri de putere iar
respectarea drepturilor omului este călcată în picioare de aşa zisa libertate a cuvântului.
Ceea ce dă greutate în soluţionarea acestei probleme este tocmai faptul că omul este
autorul acestor acţiuni. Paralela realizată, în abordarea nostră, între procesul de
planificare operaţională (Operational Planning Process – OPP) aşa cum a fost aliniat
el de către manualele actuale româneşti, la cerinţele Alinaţei Nord Atlantice şi
procesul de planificare a acţiunii psihologice, a avut epicentrul în dorinţa noastră de a
realiza, aşa cum este de altfel normal, integrarea acestuia din urmă, în procesul
principal de elaborare a concepţiei de către statul major, mergând spre identificarea
elementelor de conexiune dintre cele două procese. De asemenea, analiza modului de
conducere a acestui gen de operaţii ne-a oferit în plus posibilitatea evaluării efectelor
acestora asupra acţiunilor militare şi nu în ultimul rând asupra rezultatelor
conflictului.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din18
INTRODUCERE
Au fost lansate multe lucrări de specialitate care tratează problematica din ce în
ce mai vastă a acţiunilor/operaţiilor informaţionale din diverse perspective, însă prea
puţine s-au transformat în ghid al comandantului structurilor mici, de nivel tactic
(pluton, companie, batalion). Exact acest lucru ne propunem să creionăm, o abordare
dintr-o altă perspectivă a acestui multiplicator de putere modern, o concentrare de
proceduri standard de operare într-un mediu saturat de informaţie, de multe ori
alterată de diverşi factori, mai mult sau mai puţin planificaţi, direcţionaţi sau
manipulaţi. Coborând de la abordarea strategică a importanţei şi rolului informaţiei
spre abordarea acesteia ca metodă modernă de luptă, ca procedeu sau element
multiplicator, este simplu de observat o cerinţă spre aplicabilitate, spre practică, o
nevoie spre o detaliere metodică chiar a ceea ce înseamnă ”acţiuni informaţionale”.
Introducerea noilor tehnologii în domeniul militar, abordarea confruntării într-o
manieră modernă, care vizează şi alte medii neconvenţionale ( informaţional,
psihologic, etc) a determinat o diseminare a aplicării puterii de luptă asupra
adversarului prin executarea unor acţiuni specifice acestor medii de confruntare cu
forţe mai mult sau mai puţin specializate în domeniu, constituite în structuri mici în
măsură să îndeplinească obiective de importanţă operativă sau strategică în perioada
pre-conflict, conflict şi post conflict.
Transformarea structurilor militare, nu doar prin compunerea lor ci în primul
rând prin mentalitatea şi capacitatea de adaptare la nou a militarilor, deschide o
perspectivă asupra unui nou curent al acestei ere, acela că în viitor este posibil ca
victoria să nu aparţină celei mai tehnologizate armate, ci celei care va fi în măsură să
înţeleagă natura conflictului şi va fi în măsură să reacţioneze corespunzător.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din18
Având toate aceste considerente la bază, pe timpul activităţii de cercetare
ştiinţifică, precum şi pe timpul elaborării tezei de doctorat, am pornit de la studiul
literaturii de specialitate care descrie, analizează şi tratează operaţiile militare, ca mai
apoi să facem trecerea spre mediul operaţional şi apoi informaţional în încercarea de a
descifra elementele de substanţă ale operaţiilor informaţionale care gravitează, având
ca element central operaţiile psihologice. Focalizându-ne atenţia pe evoluţia
conceptului şi genului de operaţie psihologică, de la apariţie şi până în prezent, am
utilizat materiale documentare din armatele statelor occidentale şi din proaspăta
experientă a ultimilor 15 ani a NATO din Balcani, Irak şi Afganistan, ca să găsim cele
mai potrivite soluţii de eficientizare a proiectării, planificării, executării şi evaluării
acestui gen de acţiuni militare în strânsă corelare cu efectele şi influenţele pe care
acestea le au asupra acţiunilor militare în special şi a rezultatului conflictului în
general.
Activitatea ştiinţifică a fost bazată şi completată cu numeroase exemple extrase din
studiile de caz efectuate în diverse teatre de operaţii din: al doilea război mondial;
Vietnam; Iraq; Afganistan şi Kosovo. Faptul că autorul a participat la acestea din urmă,
nu doar înaintea începerii cercetării ştiinţifice ci chiar pe timpul acesteia, având avantajul
de a lua parte activ la derularea unor programe de specialitate în vederea iniţierii şi
instruirii personalului armatei Afgane în acest domeniu, dă greutate şi relevanţă lucrării
de faţă.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din18
CAPITOLUL 1
CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CONCEPTUL DE ACŢIUNI
MILITARE
Primul capitol descrierie acţiunea militară şi evoluţia percepţiilor specialiştilor
militari pe baza lecţiilor învăţate, asupra acestui concept, în vederea realizării
fundamentului necesar abordării în partea a doua a capitolului, a transformărilor suferite în
mediul operaţional şi ulterior dezvoltării conceptului de mediu informaţional. Desigur,
simultan cu extinderea tehnologică a avut loc inevitabil şi o „ întindere” a câmpului, o
extindere a mediului, în care poate avea loc confruntarea. Am încercat să evidenţiem
importanţa tot mai mare a faptului că problema care se ridică nu este cu ce voi „fi lovit”
de inamic, ci „unde voi fi lovit”, în ce loc. Menţionăm faptul că nu există o noutate din
punctul de vedere al obiectivului urmărit, însă modul de abordare, bazat pe evoluţia şi
ulterior perspectiva de percepere a mediului operational, constituie o inovaţie care ne-a
permis prezentarea într-o altă manieră a tot ceea ce înseamnă operaţiile speciale şi
informaţionale.
Partea a doua, a fost dedicată operaţiilor speciale şi informaţionale, precum şi
implicaţiilor acestora asupra activităţilor desfăşurate în cadrul altor componente ale
sistemului militar şi societăţii civile. Revoluţia în afaceri militare a generat odată cu
evoluţiile tehnologice nu doar schimbări în tehnica folosită ci a generat şi modificări
doctrinare, concepte şi proceduri noi de abordare a adversarului. Scoţând în evidenţă
importanţa fiecărui gen de misiune specific operaţiilor speciale şi explorând
capabilităţile operaţiilor informaţionale, am scos în evidenţa mai ales faptul că se
intreconectează atât la nivel de planificare cât şi prin sincronizarea de la nivelul
execuţiei. Finalul capitolului, utilizează o metodă deductivă, ce evidenţiază sub forma
unei concluzii, faptul că războiul informaţional este mult mai larg şi nu se rezumă
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din18
doar la arii şi zone definite fizic sau spaţial, în plus se reliefează că elementul central
al operaţiilor informaţionale este constituit de către operaţiile psihologice.
CAPITOLUL 2
OPERAŢII PSIHOLOGICE
Capitolul al doilea al lucrării a fost dedicat în întregime operaţiilor psihologice,
ce înseamnă acestea, locul lor şi relaţionarea cu celelalte capabilităţi ale INFO OPS.
În plus, am pus accent în partea principală a capitolului, pe modul de planificare al
acestor operaţii. Aşadar, pentru atingerea obiectivului cercetării enunţat anterior, ne-
am axat pe următoarele direcţii de cercetare în cuprinsul acestui capitol: analiza
teoriilor privind procesul de planificare şi ulterior a celui de targeting utilizate, de
statul major în confruntările moderne, vor fi punctul de pornire şi direcţia principală
în vederea identificării responsabilităţilor specifice stucturilor PSYOPS în cadrul
procesului de targeting şi a elementelor de analiză a efectelor acestora, aspect care va
constitui ceea de-a doua direcţie de studiu.
Capitolul este împărţit în cinci părţi fiecare tratând un aspect important al
conceptului de operaţii psihologice şi elementele de specificitate ale procesului de
planificare şi evaluare al acestora. Tocmai din acest motiv în cuprinsul acestui capitol
găsim multe elemente de noutate. Pornind de la o definiţie a PSYOPS pe care noi o
considerăm completă, continuând cu relaţionarea dintre operaţiile psihologice şi celelalte
componente ale operaţiilor informaţionale şi desigur, cum ar fi logic şi corect cu
elementele de sincronizare ale acestora.
Unul din obiectivele de cercetare ale capitolului doi şi totodată materializat la final
într-un element complex de noutate, este şi identificarea celui mai eficient mod de
integrare a procesului de targeting al operaţiilor psihologice în procesul de targeting
întrunit la statului major. Elementul de mare sensibilitate al acestei părţi a lucrării îl
constituie: analiza audienţei ţintă. Am abordat această problemă într-o manieră nouă,
arătând modul de formare al percepţiei individului şi modul de afiliere pe baza acestei
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din18
percepţii la o reţea. Necesitatea stabilirii unei autorităţi de conducere şi a unei autorităţi de
coordonare, este alt element de noutate care se adaugă la cele aduse de acest capitol.
CAPITOLUL 3
OPERAŢIILE PSIHOLOGICE VECTOR DE MULTIPLICARE AL
EFECTELOR ASUPRA OBIECTIVELOR ACŢIUNILOR MILITARE
Capitolul al treilea, are la bază analiza operaţiilor psihologice ca vector de
multiplicare al efectelor asupra obiectivelor stabilite pentru acţiunile militare. Iese în
evidenţă, pe baza argumentelor prezentate, ca element de noutate, că avem de a face cu
necesitatea de a aborda acţiunile psihologice prin prisma unei conduceri centralizate,
secondată de o execuţie descentralizată.
Pentru atingerea obiectivului cercetării enunţat anterior, ne-am axat pe
următoarele direcţii de cercetare în cuprinsul capitolului al treilea: analiza teoriilor
privind conducerea operaţiilor psihologice, lucru care a constituit punctul de pornire şi
direcţia principală în vederea identificarii modului de execuţie şi a efectelor majore ale
PSYOPS asupra obiectivelor acţiunilor militare, aspect care a constituit ceea de-a doua
direcţie de studiu a ultimului capitol.
Desigur că finalul capitolului este dedicat unei concluzii analitice care scoate încă
odată în evidenţă, că pentru obţinerea efectelor planificate este nevoie de înlăturarea
stărilor conflictuale sau contradictorii ce ar putea să apară între tot ceea ce înseamnă
operaţii informaţionale. În plus, pe baza argumentelor prezentate în acest capitol şi
anexelor care-l susţin, am adus ca element de noutate necesitatea existenţei unei autorităţi
de conducere şi a unei autorităţi de coordonare pentru elementele specializate în
executarea operaţiilor psihologice, ce acţionează în folosul unei mari unităţi tactice sau
operative în scopul obţinerii efectelor planificate sau dorite asupra obiectivelor acţiunii
militare.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din18
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Considerăm că din moment ce capabilităţile dezvoltate de către operaţiile
informaţionale nu sunt specifice numai şi numai perioadei de conflict, de război, ci ele
sunt dezvoltate de multe ori şi pe timp de pace sau încep de pe timp de pace, atunci
adoptarea termenului de „operaţii” în locul celui de „război” ar fi mult mai potrivită.
Dacă în cazul confruntărilor convenţionale vorbim de distrugeri fizice, de răni
fizice, de handicapuri fizice, pentru care societatea omenească a început să dezvolte
metode şi mijloace de recuperare, refacere şi reconstrucţie, distrugerile în cazul
operaţiilor informaţionale sunt la nivel cognitiv, mental şi nu sunt vizibile imediat.
Ele duc spre controlul adversarului nu prin nimicirea fizică a acestuia, iar efectul se
manifestă asupra „sistemului” nu „elementului” astfel refacerea este greoaie şi uneori
păstrează în permanenţă „ascuns” un posibil element activator pentru viitor.
Agresiunile nu mai sunt doar asupra individului, ele au o tentă locală, zonală şi
chiar globală. Putem vorbi deja de agresiuni informaţionale de generaţia a doua care
urmăresc deja infrastructura informaţională, bulversarea şi blocare acesteia, astfel
încât adversarul deţinător de informaţie, cu un „scut” psihologic bine realizat să fie
totuşi în imposibilitate de a se manifesta defensiv şi deci de a utiliza măsuri eficiente
de contracarare.
Reducerea timpului şi micşorarea spaţiului de către cuceririle erei informaţiei,
nu au făcut altceva decât indiferent unde ar fi el pe glob, să aducă conflictul aproape
de casă, s-a ajuns la ceea ce James Rosenau, profesor de relaţii internaţionale, numea
„proximităţi distante”. Suntem de părere că la ora actuală, încă, nu se poate câştiga
un război printr-o puternică campanie mediatică. Nu doar calitatea de deţinător de
resurse, gestionar al unei economii dezvoltate sau de producător de armament şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din18
tehnologie militară reclamă puterea unui stat. Era informaţională a plusat la masa
jocului puterii ceva mai mult decât însăşi producerea de hard-uri arătând că balanţa
înclină în viitor spre cei care produc soft-urile.
Scopul comun al tuturor actorilor implicaţi în soluţionarea unei crize şi
împărţirea obiectivelor pe domenii, linii de operaţii sau momente, în ideea
concentrării tuturor eforturilor pentru îndeplinirea obiectivului campaniei, ne face să
ajungem cu gândul la faptul că PSYOPS sunt operaţii de modelare care au rol de a
crea condiţiile cele mai favorabile de îndeplinire a obiectivelor operaţiei decisive. Ca
urmare ele se pot constitui în efortul principal al unei anumite structuri înainte de
începerea operaţiei decisive.
Suntem de părere că în cazul acţiunilor psihologice vorbim de o conducere
centralizată dată de nivelul importanţei campaniei sau acţiunii, ce la rândul său este
dat de „greutatea” audienţei ţintă şi efectele urmărite. În acelaşi timp avem structuri
dispersate în întreaga arie de operaţii care odată ce au tema aprobată de către cele mai
înalte structuri de specialitate, urmează să dezvolte unele produse ce pot fi aprobate
doar de către comandantul structurii în sprijnul căreia execută acţiunile psihologice.
Procesul de planificare al acţiunilor psihologice bine croit pe procesul
operaţional de luare a deciziei furnizează elementele necesare îndeplinirii obiectivelor
stabilite de către comanda unităţii însă reiese foarte uşor faptul că pe măsură ce
coborâm pe lanţul de specialitate în jos către structurile tactice, în grupurile de
planificare nu mai avem personal specializat. Este adevărat că în acord cu doctrina
Armatei României elementele specializate aflate sub comanda structurilor PSYOPS
augmentează structurile din cadrul forţelor terestre, dar apar sincope în analiza
mediului informaţional, în relaţiile indermodulare la nivelul comandamentelor de
nivel brigadă şi batalion şi nu în ultimul rând în cadrul celulei de planificare a INFO
OPS.
Urmare a muncii de cercetare ştiinţifică realizată, oarecum deja anticipate din
cuprinsul capitolelor prezentate, propunerile noastre vin în întâmpinarea obiectivului
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din18
principal al activităţii noastre enunţat în introducerea prezentei teze de a îmbunătăţii
calitatea activităţii de stat major, cu scopul de a creşte capacitatea operaţională a
unităţilor şi marilor unităţi, altele decât cele specializate în operaţii psihologice
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din18
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
BUŢA, Viorel, Gl.bg.(r.), prof.univ.dr., VASILE, Valentin, Col., Războiul de tip
hibrid: perspectiva rusă, Gândirea Militară Românească nr.2/2015, Editura Statului
Major General, Bucureşti.
BUŢA, Viorel, Col, prof.univ.dr., Acţiunile militare împotriva blindatelor, Editura
Militară, Bucureşti, 1999.
BUŢA, Viorel, Col, Gl.bg.,prof.univ.dr., Elemente dinamice ale câmpului de luptă
modern: puterea de luptă, Editura U. N. Ap. „Carol I”, Bucureşti, 2004.
Maior Constantin Alin ANGHEL, Operaţiile informaţionale în sistemul acţiunilor
desfăşurate pentru gestionarea crizelor politico-militare, Teză de doctorat, Bucureşti
2012,
CÂRSTEA SORIN - Operaţii psihologice în sprijinul managementului crizelor şi
conflictelor militare moderne. Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de apărare
”Carol I”, 2010;
General maior Mircea SAVU, Evoluţia spaţiului de luptă, forţelor, ţintelor
strategice, operaţiilor şi efectelor în războiul modern”, Referat de cercetare ştiinţifică
nr. 2, Bucureşti 2007.
Dr. Cristina Archetti, Comunicaţia şi contraterorismul în era digitală, Sesiunea de
Comunicări Strategice NATO: Analiza Audienţei ţintă, Măsurarea Efectelor şi
Contra-propaganda, 04-05 Iunie2014;
*** FM 3-05.301 (FM 33-1-1) MCRP 3-40.6A Psychological Operations Tactics,
Tehniques and Procedures, December 2013;
*** Doctrina operaţiilor informaţionale, Bucureşti, 2006, SMG/FOP-3.15
*** Gândirea Militară Românească, nr 3, 2015, General de brigad` (r.) prof.univ.dr.
Viorel Buţa, Colonel Valentin Vasile, Perspective asupra evoluţiei şi influenţei
conceptului de război hibrid (I);
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din18
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cofinanţat prin
Fondul Social European, în cadrul proiectului POSDRU/159/1.5/S/138822, cu titulul
„Reţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente în Domeniile “Ştiinţe Militare”, “Securitate şi
Informaţii” şi “Ordine Publică şi Siguranţă Naţională” - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită –“ SmartSPODAS”.”
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
„Investeşte în OAMENI