Anexă
Raport de monitorizare a implementării Legii nr.93-XVI din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător
1. Aspecte introductive
Nr.
d/o
Sarcina Argumentarea
1. Titlul actului, data adoptării şi publicării Legea nr.93-XVI din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Monitorul Oficial al R.
Moldova nr.72-73/485 din 06.08.1998);
2. Temeiul elaborării actului Actul normativ în cauză a fost elaborat în vederea asigurării cadrului juridic aferent desfășurării unor
genuri de activitate de întreprinzător printr-un sistem simplificat de înregistrare, impozitare, evidență şi
dări de seamă;
3. Scopul actului Introducerea sistemului de patenta de întreprinzator ca forma de organizare a activității
antreprenoriale desfășurate de persoanele fizice. Regimul fiscal aplicabil patentei se rezumă la un
perceperea unui impozit unic, achitat de solicitantul acesteia. Suplimentar titularii de patentă achită
contribuțiile de asigurări sociale și medicale conform taxelor stabilite în legislația specială.
În baza de patentă se permite practicarea a 38 de genuri de activitate (1 - comerț cu amănuntul, 37 –
prestări de servicii).
4. Structura actului Legea este compusă din 6 capitole, 19 articole și o anexă.
5. Altele Prezenta lege este aplicabilă oricărui cetățean al Republicii Moldova cu capacitate de exercițiu, oricărui
cetăţean străin sau apatrid, care locuiește permanent în Republica Moldova şi are dreptul să desfășoare
activitate de întreprinzător.
2. Aplicabilitatea actului normativ
Legea cu privire la patenta de întreprinzător, cu modificările și completările ulterioare, cunoaște o aplicabilitate relativ funcțională, excepție fiind unele articole
pentru care nu există suficiente pîrghii ce ar asigura buna funcționare a acestora.
Nr. Sarcina Argumentarea
d/o
Efectele juridice ale actului
Capitolul/ articolul Cauza de inaplicabilitate Soluția
1. Articolul 3. Bazele juridice ale utilizării
Alineatele (5), (7), (8), (11).
(5) Titularul patentei răspunde pentru
obligaţiile aferente desfăşurării activităţii de
întreprinzător pe parcursul duratei de
prescripţie stabilită de lege, indiferent de
durata patentei.
(7) a) să respecte ordinea stabilită de
desfăşurare a activităţii indicate în patentă,
normele sanitare, normele de protecţie contra
incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se
referă la genul de activitate respectiv, iar
pentru desfăşurarea activităţii indicate la
compartimentul 1 din anexă, să aibă
documentele primare de provenienţă a mărfii,
după caz, factura de expediţie, chitanţa de
percepere a taxei vamale sau actul de achiziţie
a mărfurilor;
b) să desfăşoare activitatea numai în locurile
permise în aceste scopuri de regulamentul de
desfăşurare a activităţilor de comerţ în
localitatea respectivă, aprobat de consiliul
local;
c) să respecte drepturile şi interesele
consumatorilor;
d) să afişeze patenta sau copia ei, autentificată
de notar, într-un loc vizibil la locurile unde îşi
desfăşoară activitatea de întreprinzător, iar în
caz de necesitate să o prezinte la cererea
Dat fiind faptul că titularii de patentă sunt exceptați de
la înregistrarea de stat și deținerea vreunei licențe,
precum și utilizarea mașinilor de casă și control cu
memorie fiscală este practic imposibil să demonstrezi
culpabilitatea titularului de patentă într-un caz sau
altul.
În condițiile în care titularul de patentă nu eliberează
bon de plată la comercializarea produselor și
serviciilor, devine foarte dificil pentru consumatori să-
și apere drepturile și interesele economice.
Adițional, deși prin Legea nr. 231/2010 cu privire la
comerțul interior, le-a fost recomandat autorităților
administrației publice locale să aprobe, prin decizia
organului deliberativ, Regulamente cu privire la
desfășurarea comerțului în teritoriu, în care fie înserate
cerințele și condițiile față de comercianți, precum și
locurile unde se permite comerțul în teritoriul
administrat, se constată că în multe localități, inclusiv
în mun. Chișinău, acest Regulament nu este încă
aprobat, fie din lipsa capacităților instituționale
necesare elaborării acestuia, fie din lipsă de voință din
partea consilierilor locali. În lipsa regulamentelor
respective, comerțul în teritorii este unul dezorganizat
și ilicit.
Comerțul cu amănuntul în bază de patentă realizat la
tarabe și tejghele face practic imposibil afișarea și
păstrarea la vedere a patentei de întreprinzător.
Eliminarea patentelor de întreprinzător treptat
și trecerea la altă formă legală pentru a
desfășura o activitate economică. De exemplu:
activitatea independentă.
organului de control sau a consumatorilor.
(11) Patenta nu poate fi retrasă de la titularul
ei.
Nu este clar de către cine nu poate fi retrasă patenta și
în ce scop.
(3) Desfășurarea activității de întreprinzător în baza
patentei nu impune înregistrarea de stat a titularului
acesteia şi primirea licenţei. Asupra titularului patentei
nu se extind cerinţele privind prezentarea dărilor de
seamă financiare şi statistice, ţinerea evidenţei
contabile şi financiare, efectuarea operaţiilor de casă şi
decontărilor, precum şi prevederile art.90 din Codul
fiscal.
2. Articolul 18. Răspunderea
(3) Se permite desfăşurarea activităţii de
întreprinzător în baza patentei de întreprinzător
cu condiţia ca veniturile din vînzări ale
titularului de patentă să nu depăşească 300000
de lei într-o perioadă de 12 luni consecutive;
Reieșind din faptul că titularul patentei nu ține evidența
contabilă și financiară, duce la imposibilitatea
administrării prevederilor actuale expuse în art.18, alin.
(3) din lege, ceea ce creează premise de evaziune
fiscală.
În scopul asigurării controlului asupra
costurilor mărfurilor procurate și veniturilor
obținute de la vînzarea acestora de către
titularii de patentă, precum și venitul din
vînzările efectuate de către agenții economici
către titularii de patentă, propunem
reformularea art.18 alin. (3) în redacția
următoare:
„(3) Se permite desfășurarea activității în baza
patentei de întreprinzător cu respectarea
simultană a următoarelor condiții:
-valoarea mărfurilor procurate în cursul anului
calendaristic să nu depășească 300000 lei;
-veniturile din vînzări a mărfurilor/serviciilor
în cursul anului calendaristic să nu depășească
300000lei.„
În acest caz, considerăm oportun fie anularea
(6). Persoanelor fizice şi gospodăriilor
ţărăneşti care comercializează produse
agricole proprii în stare proaspătă sau
prelucrate industrial (cu excepţia celor care cer
condiţii speciale de comercializare) şi care
deţin dreptul de acces liber pe piaţă (fără
deţinerea patentei de întreprinzător),
administratorii pieţelor le acordă prioritar
locuri pentru comerţ, le repartizează terenuri şi
locuri speciale pentru comercializarea
producţiei agricole din automobile, la
prezentarea actelor ce confirmă provenienţa
mărfii şi cu achitarea, în modul stabilit, a
biletelor pentru locul de comerţ şi altor servicii
cu plată.
Reieșind din faptul că volumul producției obținut de
către persoanele fizice și gospodăriilor țărănești nu
poate fi estimat, acesta oricum urmează să fie
comercializat, iar de rînd cu acesta, poate fi
comercializată și altă producție fără acte de
proveniență.
acestei prevederi, fie modificarea acesteia.
3. Anexa la Lege Se aplică abuziv
Poziția 2.11 –să fie exclusă
Pozițiile 2.12-2.14- să fie expusă în noua redacție
„meditarea diferitor discipline”
Poziția 2.9- expunerea în noua redacție „servicii
privind confecționarea articolelor de îmbrăcăminte și
acoperăminte pentru cap”
Poziția 2.10 expunerea în noua redacție „servicii
privind repararea încălțămintei„
Pozițiile 2.17 să fie exclusă
Poziția 2.23 expunerea în redacție nouă „servicii
privind repararea tehnicii de uz casnic, cu excepția
celor prevăzute 2.25”;
Poziția 2.24 expunerea în redacție nouă „servicii
privind repararea ceasurilor”
Poziția 2.25 expunerea în redacție nouă „servicii
privind repararea aparatelor tele, audio, video”
Propunem excluderea poziției 2.11 din anexă
în scopul eliminării interpretărilor multiple și
neadmiterea desfășurării unor
activități/servicii
Pentru pozițiile 2.12-2.14- persoana care
solicită desfășurarea activității de
întreprinzător în cazul acestui gen de
activitate, urmează să fie specialiști calificați
în domeniul pedagogiei autorizat de
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
Pentru poziția 2.9 și 2.10- în vederea
excluderii cazurilor de comercializare pe lîngă
mărfurile produse și alte mărfuri procurate în
scopul revînzării
Pentru pozițiile 2.23-2.26 s-a propus
expunerea în redacție în vederea concretizării
activităților pasibile a fi desfășurate conform
Poziția 2.25¹ expunerea în redacție nouă „servicii
pentru repararea computatoarelor și a echipamentelor
periferice ”
Poziția 2.26 expunerea în redacție nouă „servicii
pentru repararea aparatelor fotografice și camerelor de
filmat”
Poziția 2.28 propunem divizarea acesteia în 2.28
„servicii fotografice și 2.28¹ „filmarea ceremoniilor”.
Pozițiile 2.29; 2.32 și 2.39 propunem excluderea
acestora din listă
Pozițiile 2.40; 2.41; 2.43 și 2.46 – considerăm necesar
revizuirea acestor poziții, dat fiind faptul că
desfășurarea activității în baza de patent corespunzător
acestor poziții presupune realizarea serviciilor de
produce și ulterior comercializarea producției fabricate,
care creează dificultate ulterior de a determina care
dintre mărfuri expuse comercializării sunt executate de
deținătorul patentei și care este procurat în scopul
revînzării.
acestor genuri de activitate.
Pentru pozițiile 2.28 și 2. 2.28¹ s-a propus
divizarea acestuia articol, în vederea
concretizării serviciilor ce pot fi desfășurate în
baza patentei conform acestei poziții și
stabilirea cotelor diferențiat în funcție de
costul mediu al fiecărei categorii de servicii
prestate pe piață.
Pozițiile 2.29; 2.32 și 2.39 presupune
eschivarea de la unele plăți.
Pentru pozițiile 2.40; 2.41; 2.43 și 2.46
considerăm necesar de a concretiza tipurile
obiectelor, care pot fi confecționate în baza
patentei pentru genul de activitate respective.
3. Gradul de îndeplinire a obiectivelor şi a scopului actului normativ
Nr.
d/o
Sarcina Argumentarea
1. Gradul de îndeplinire a obiectivelor Patenta de întreprinzător a fost introdusă în sistemul socio-economic al RM în anul 1998 în deplină
criză economică materializată prin: întreprinderi închise, restanţe la achitarea salariilor, mii de oameni
fără locuri de muncă şi, deci fără surse de existenţă. Prin urmare, s-a recurs la această formă de
înregistrare/autorizare a activităţii economice a persoanelor fizice ca o ieşire din situaţia creată, ceea ce
reprezenta totodată o excepţie de la legislaţia fiscală şi a acelei cu privire la antreprenoriat.
Totodată, luînd în considerare informația relatată la capitolele precedente din prezentul raport putem
concluziona că obiectivul actului legislativ vizat nu este pe deplin îndeplinit.
Ca urmare a examinării opiniilor actorilor de resort implicați în procesul de monitorizare, putem
remarca că obiectivul şi scopul actului monitorizat sînt îndeplinite în proporţie de aproximativ 66,3 %
(din 23 chestionare valide completate).
2. Cauzele generatoare de neîndeplinire a
obiectivelor actului
Aprobarea Legii nr. 93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător a avut drept
obiectiv acordarea posibilităţii de obţinere a unor surse de venit păturilor socialmente vulnerabile prin
practicarea activităţii antreprenoriale în condiţii şi cerinţe regulatorii preferenţiale.
Însă, odată cu evoluarea condiţiilor economice pe piaţa internă, sistemul patentei de întreprinzător a
inceput să fie utilizat ca mijloc de evaziune fiscală şi activitate antreprenorială tenebră cauzînd astfel,
pierderi considerabile în bugetul naţional. Mai mult ca atît, aceasta s-a dovedit a fi o practică
prejudiciabilă şi pentru antreprenorii cu statut de persoană juridică.
Caracterul excepţional al patentei de întreprinzător rezuma şi în faptul că sub forma în care era
acceptată în RM aceasta nu se întîlnea în nici o altă ţară. În majoritatea statelor occidentale, patenta, era
practicată doar de prestatorii de servicii şi de producătorii care-şi vînd propria marfă.
Astfel, Guvernul şi Parlamentul a acceptat patenta doar pentru a ajuta păturile socialmente vulnerabile,
însă în termeni record, multe întreprinderi mari avînd diverse forme de oraganizare juridică, s -au
restructurat în deţinători de patentă de întreprinzător. Drept urmare, au apărut diferite scheme majore
de evaziuni fiscale justificate prin lege. Întreprinderile care s-au reorganizat, au început să obţină venit
mare fără ca să plătească impozite la stat.
În continuare, sistemul de patentă a avut repercusiuni şi asupra importului de mărfuri în ţară, or, au fost
gîndite scheme clasice de import şi distribuire a mărfurilor deţinătorilor de patentă, imposibilă de a fi
depistată de organele de control.
3. Soluţia Trecerea de la activitatea de comerț în bază de patentă, ca primă etapă, la un nou regim de impozitare a
persoanelor fizice care practică comerțul ca activitate independentă, care va asigura promovarea unei
politici echitabile pentru operatorii pieței prin prisma protecției drepturilor consumatorilor.
4. Modificările operate în actul normativ
Nr. Sarcina Argumentarea
d/o
1. Modificările şi completările actului legisltiv Pe parcursul perioadei de la intrarea în vigoare a Legii respective, au fost operate următoarele
modificări:
1. Art.1 modificat prin Legea nr.178 din 21.07.2017, Legea nr.650-XV din 16.11.2001, Legea nr.686-XIV din
19.11.1999;
2. Art.3 completat prin Legea nr.278 din 16.12.2016, Legea nr.153 din 01.07.2016, Legea nr.324 din 23.12.2013,
Legea nr.166 din 11.10.2013, Legea nr.108-XVI din 17.12.2009, Legea nr.208-XVI din 07.07.2006, Legea nr.927-
XV din 21.03.2002, Legea nr.650-XV din 16.11.2001, Legea nr.686-XIV din 19.11.1999,
3. Titlul cap.II completat prin Legea nr.324 din 23.12.2013,
4. Art.4 modificat prin Legea nr.178 din 21.07.2017, Legea nr.278 din 16.12.2016, Legea nr.153 din 01.07.2016,
Legea nr.324 din 23.12.2013, Legea nr.186 din 15.07.2010, Legea nr.108-XVI din 17.12.2009, Legea nr.121-XVI
din 29.05.2008, Legea nr.650-XV din 16.11.2001, Legea nr.686-XIV din 19.11.1999,
5. Art.5 în redacţia Legii nr.686-XIV din 19.11.1999,
6. Art.6 abrogat prin Legea nr.686-XIV din 19.11.1999, în vigoare 06.01.2000, art.7-19 devin, respectiv, art.6-18,
Legea nr.178 din 21.07.2017, Legea nr.208-XVI din 07.07.2006, Legea nr.650-XV din 16.11.2001, Legea nr.686-
XIV din 19.11.1999,
7. Art.7 completat prin Legea nr.324 din 23.12.2013, Legea nr.166 din 11.10.2013, Legea nr.650-XV din 16.11.2001,
Legii nr.686-XIV din 19.11.1999,
8. Art.8 modificat prin Legea nr.324 din 23.12.2013, Legea nr.650-XV din 16.11.2001, Legea nr.686-XIV din
19.11.1999,
9. Art.9 modificat prin Legea nr.178 din 21.07.2017, Legea nr.324 din 23.12.2013, Legea nr.650-XV din 16.11.2001,
10. Art.10 modificat prin Legea nr.686-XIV din 19.11.1999,
11. Art.11 modificat prin Legea nr.650-XV din 16.11.2001,
12. Titlul cap.IV modificat prin Legea nr.208-XVI din 07.07.2006,
13. Art.12 modificat prin Legea nr.71 din 12.04.2015, Legea nr.177-XVI din 20.07.2007 Legea nr.208-XVI din
07.07.2006, Legea nr.361-XVI din 23.12.2005, Legea nr.650-XV din 16.11.2001, Legea nr.686-XIV din 19.11.1999,
14. Art.13 completat prin Legea nr.650-XV din 16.11.2001, Legii nr.686-XIV din 19.11.1999,
15. Art.14 modificat prin Legea nr.178 din 21.07.2017, Legea nr.324 din 23.12.2013, Legea nr.121-XVI din
29.05.2008, Legea nr.208-XVI din 07.07.2006, Legea nr.650-XV din 16.11.2001, Legea nr.686-XIV din 19.11.1999,
16. Art.15 modificat prin Legea nr.178 din 21.07.2017, Legea nr.108-XVI din 17.12.2009, Legea nr.650-XV din
16.11.2001,
17. Art.16 completat prin Legea nr.927-XV din 21.03.2002, Legea nr.686-XIV din 19.11.1999,
18. Art.17 în redacţia Legii nr.121-XVI din 29.05.2008, Legii nr.208-XVI din 07.07.2006, Legii nr.650-XV din
16.11.2001, Legii nr.686-XIV din 19.11.1999,
19. Art.18 modificat prin Legea nr.166 din 11.10.2013, Legea nr.178 din 11.07.2012, Legea nr.121-XVI din
29.05.2008, Legea nr.208-XVI din 07.07.2006, Legea nr.154-XVI din 21.07.2005, Legii nr.650-XV din 16.11.2001,
20. Art.19 completat prin Legea nr.927-XV din 21.03.2002, Legea nr.686-XIV din 19.11.1999,
1. Anexa modificată prin Legea nr.178 din 21.07.2017, Legea nr.278 din 16.12.2016, Legea nr.153 din 01.07.2016,
Legea nr.166 din 11.10.2013, Legea nr.207 din 16.07.2010, Legea nr.208-XVI din 07.07.2006, Legea nr.121-XVI
din 29.05.2008, Legea nr.208-XVI din 07.07.2006, Legea nr.361-XVI din 23.12.2005, Legea nr.927-XV din
21.03.2002, Legii nr.650-XV din 16.11.2001, Legii nr.686-XIV din 19.11.1999, Legea nr.363-XIV din 22.04.1999.
2. Efectele modificărilor şi completărilor actului 1. Începînd cu anul 2006, treptat au fost reduse genurile de activitate permise în bază de patentă de
întreprinzător,
2. Stabilirea expresă a categoriilor de marfă pasibile a fi comercializate cu amănuntul în locurile
autorizate în baza de patentă;
3. Obligativitatea achitării contribuţiilor de asigurări sociale și medicale;
4. Respectarea necondiţionată a regulilor de comercializare a mărfurilor;
5. Stabilirea plafonului maxim al cifrei de afaceri în baza de patentă – 300 mii lei anual;
6. Permiterea realizării activității de comerț în bază de patentă doar în cadrul piețelor;
7. Prelungirea duratei de desfășurarea activităților comerciale (comerț cu amănuntul cu produse) pe
bază de patenta de întreprinzător pînă la 31 decembrie 2018.
5. Gradul de punere în aplicare a cadrului juridic secundar
Actul secundar
Capitolul/articolul care urmează a fi
modificat
Cauza de modificare Redacţia propusă
1. Pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător au fost aprobate ordine interioare de către Serviciul
Fiscal de Stat.
6. Coerenţa şi consecvenţa actului normativ
Nr.
d/o
Sarcina Argumentarea
1. Stabilirea contradicțiilor şi prevederilor
ambigui Există unele prevederi contradictorii: 1. În temeiul prevederilor art.3 alin (9) al Legii nr.93/1998, doi sau cîțiva titulari de patentă se pot
asocia în scopul desfășurării în comun a activității de întreprinzător, în baza contractului de
activitate în comun. Astfel, reieșind din faptul că titularii de patentă aplică în exces această normă
și prin asociere, desfășoară activitate masivă de producere, contrar prevederilor Legii nr. 845-XII
din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, potrivit căreia activitatea de fabricare
a producției, executare a lucrărilor și prestare a serviciilor, desfășurată de cetățeni și de asociațiile
acestora în mod independent , din propria inițiativă, în numele lor, pe riscul propriu și sub
răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-și asigura o sursă permanentă de venituri , urmează a fi
înregistrată conform formelor organizatorico-juridice prevăzute de către acestea.
2. Scutirea titularilor de patente de aplicarea aparatelor de casă și control vine în contradicție cu
prevederile Legii nr. 105-XV din 13.03.2003 cu privire la protecția drepturilor
consumatorilor, precum și a Hotărîrii de Guvern nr. 474 din 28.04.1998 „cu privire la aplicarea
mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”, dat
fiind faptul că vînzătorul/ prestatorul este obligat să înmîneze bonul de casă sau alt document, care
confirmă faptul cumpărării produsului/ prestării serviciului respectiv.
7. Neutralitatea actului normativ
Proporționalitatea între interesele publice şi cele private
Opinia autorităţii publice Opinia sectorului privat Concluzii
Analizînd prevederile Legii şi în rezultatul consultărilor cu
instituţiile publice, constatăm că nu există reglementări în
exces. Totodată, întru respectarea drepturilor
consumatorilor, precum și evitarea creării condițiilor de
evaziune fiscală, concurență neloială în raport cu agenții
economici mari, se propune, trecerea treptată la o altă
formă de activitate economică (activitatea independentă).
În rezultatul consultărilor constatăm următoarele:
Operarea, în mod frecvent, a amendamentelor la legea
respectivă, pune în dificultate solicitanții și deținătorii
de patente să aplice corespunzător prevederile legii.
Analizînd prevederile legii nominalizate, și
urmare consultării sectorului privat, s-a
constat că Legea, per general, nu încalcă
principiul proporționalității dintre interesele
publice şi cele private şi nu conţine
reglementări în exces sub pretextul atingerii
sau ocrotirii intereselor publice sau a unor
interese private. În concluzie, titularii și/sau
solicitanții de patentă trebuie să se
conformeze și să respecte prevederile legii
date.
8. Stabilitatea şi predictibilitatea actului normativ
Nr. Acţiunea Argumentarea
d/o
1. Frecvenţa revizuirii actului Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător a fost revizuită în mod frecvent, dat fiind
adoptarea actului legislativ încă din anul 1998, și respectiv urmare a schimbărilor factorilor social-
economici din țară, actul respectiv a fost supus modificărilor/completărilor de mai multe ori.
2. Cum a fost afectat scopul actului după
modificare/completare
Scopul actului legislativ urmare modificărilor/completărilor frecvente, nu a fost afectat, rămînînd
același – de a asigura desfășurarea unei activități economice, în special, pentru persoanele fizice care
vor să-și îmbunătățească situația social-financiară, cu respectarea prevederilor legislației în vigoare.
9. Eficienţa actului normativ
Nr.
d/o
Sarcina Argumentarea
1. Eficienţa actului Implementarea Legii nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător optează pentru soluţia celui mai
mic cost pentru atingerea obiectivului. La moment, legea creează o bază legală pentru persoanele fizice
care doresc să desfășoare o activitate economică (comerț/sau prestare de servicii) la cele mai mici
costuri (costuri reduse de înregistrare/derulare a afacerii, costul mic al patentei comparativ cu toate
impozitele și taxele, care le plătește un agent economic înregistrat sub o formă organizatorico-juridică
(ÎI sau SRL).
10. Modul de consultanță
Modalitatea de consultanță
Opinia sectorului public Opinia sectorului privat
În procesul monitorizării Legii nr. 93 din 15.07.1998 c
privire la patenta de întreprinzător au fost consultate
următoarele instituţii publice centrale și locale:
1. Serviciul Fiscal de Stat
2. Primăria Municipiului Chișinău
3. Primăriile locale
4. Consiliile raionale
În procesul monitorizării Legii nr. 93 din 15.07.1998 c privire la patenta de întreprinzător au fost
consultați următorii actori din sectorul privat:
1.Agenții economici
2. Societatea civilă (Asociația Micului Business)
3. Deținătorii de patentă
Concluzii
1. Comentariile, obiecţiile şi propunerile părţilor consultate au fost analizate şi sistematizate. Majoritatea obiecţiilor şi propunerilor au avut drept scop
expunerea problemelor și recomandărilor de îmbunătăţire a actului normativ.
2. Interacţiunea între reprezentanţii subiecţilor interesaţi a fost asigurată prin anchetarea actorilor interesaţi, prin intermediul chestionarilor elaborate în
acest scop, precum și prin intermediul mijloacelor de comunicare (telefon, poştă electronică, etc.).
11. Concluzii
1. Legea nr. 93 din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător, urmare chestionarelor completate de actorii implicați, funcționează în proporție de
66 %. Dat fiind, modificarea frecventa a actului legislativ, titularii de patentă nu reușesc să se conformeze la noile prevederi. Dar, per general, legea
este una funcțională, iar normele sale sunt aplicate. Scopul propus este atins, dat fiind accesibilitatea aplicării prevederilor legii nominalizate pentru
persoanele fizice care doresc să desfășoare o activitate economică în localitatea sa.
2. Urmare consultării opiniilor autorităților publice locale și centrale, s-a constatat că:
- Excluderea activităților de comerț cu amănuntul (de la pozițiile 1.1 și 1.2 din Anexa de la Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător)
dat fiind condițiile speciale/termenele de păstrare pentru produsele alimentare, atît și cele comercializate în gherete/pavilioane, precum și
controalelor pentru verificarea documentelor de proveniență/certificatelor de conformitate a mărfurilor/produselor alimentare care pune în pericol
sănătatea consumatorului final.
- Revizuirea Listei mărfurilor/ și serviciilor pasibile de a fi comercializate/prestate în baza de patentă, stabilită prin art. 18 al legii;
- Modificarea cuantumului taxei pentru patenta de întreprinzător și ajustarea mărimii acesteia pornind de la prețurile medii de piață pentru serviciile
prestate.
- Trecerea treptată de la forma de desfășurare a activității economice sub formă de patentă la cea de activitate individuală (un nou regim de
impozitare a persoanelor fizice care practică comerțul ca activitate independentă).
12. Recomandări
Nr.
d/o
Recomandări Argumentarea
1. Modificarea Legii nr.93/1998 cu privire la
patenta de întreprinzător, prin excluderea
activității de comerț cu amănuntul și revizuirea
listei de servicii prestate, în baza de patentă.
Comerțul cu produse alimentare implică respectarea strictă a condițiilor de păstrare, depozitare,
transportare, ulterior comercializarea acestora. Totodată, acestea trebuie să fie însoțite de certificatele
fito-sanitare, sanitare, de conformitate în condițiile respectării legislației în vigoare. Dat fiind faptul că
deseori, produsele date nu întrunesc toate cerințele și normale sanitare de mai sus, sunt lezate drepturile
consumatorilor finali, care nu primesc în schimb un produs alimentar calitativ și inofensiv.
Referitor la mărfurile industriale și textile, la fel, acestea trebuie să întrunească toate condițiile necesare
de păstrare, depozitare și transportare, precum și documentele necesare (certificate de conformitate)
care dovedesc calitatea și proveniența mărfii, or deseori mărfurile respective sunt falsificate, și în lipsa
documentelor justificative nu poate fi dovedită calitatea acestora.
Totodată, prin modificările de rigoare va fi redus comerțul ilicit cu produsele/mărfurile respective, ceea
ce va restricționa crearea evaziunii fiscale.
2. Monitorizarea și controlul mai riguros
Întru eradicarea fenomenului de comerț ilicit și crearea schemelor de evaziune fiscală, precum și
asigurarea consumatorilor cu mărfuri și servicii calitative este necesar consolidarea controlului
implicînd mai multe organe de control (ANSA, APC, SFS). Totodată, monitorizarea comercianților
care desfășoară activitate comercială în bază de patentă, este necesar utilizarea mașinii de casă și
control cu memorie fiscală (MCC) și eliberarea bonului de casă, oferind garanție consumatorului.
3. Trecerea la patenta de întreprinzător la
activitatea independentă
Activitatea independentă reprezintă un regim fiscal simplificat privind impozitul pe venit pentru
persoanele fizice care obțin venituri din activități de comerț, fără a constitui o formă organizatori-
juridică a activității de antreprenoriat. Impozitul va fi unic constituind 1% din venitul din vînzări, dar
nu mai puțin de 3000 lei/anual.
Perioada de valabilitate este nelimitată (pînă la încetarea activității la solicitarea persoanei);
Notificarea la primăria localității;
Venitul anual de vînzări de 600 000 lei;
1% din venitul din vînzări, dar nu mai puțin de 3000 lei anual (scutirea de plata taxelor locale:
taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru unitățile comerciale/prestări servicii);
Mărfuri cu drept de import;
Sortiment larg de produse comercializate pentru persoanele fizice care practică activitate
independentă;
Utilizarea mașinilor de casă și control (MCC)- costul mașinilor de casă și control se deduce din
mărimea impozitului spre achitare;
Mărfuri și servicii prestate calitative care nu vor leza drepturile consumatorilor.