RAPORT DE ACTIVITATE
AL
MINISTERULUI COMUNICAȚIILOR ȘI
SOCIETĂȚII INFORMAŢIONALE
PENTRU ANUL
2017
2
Cuprins
I. Misiunea instituţiei şi responsabilităţi ... 4
II. Date de contact ... 4
III. Obiective ... 4
IV. Activități realizate și rezultate obținute în anul 2017 ... 5
IV.1. Acțiuni întreprinse în conformitate cu atribuțiile stabilite prin
H.G. 548/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Comunicațiilor și Societății Informaționale
... 5
IV.1.1. Derularea Planului Sectorial de Cercetare-Dezvoltare 2015 –
2017
... 5
IV.1.2. Proiectul e-Romania 2 ... 12
IV.1.3. Achiziţia dreptului de utilizare de produse software pentru
instituţiile publice
... 15
IV.1.4. Continuarea activităţii Comitetului Tehnico – Economic pentru
Societatea Informațională
... 20
IV.1.5. Comunicări comerciale nesolicitate (SPAM) ... 21
IV.1.6. Avizarea serviciilor societăţii informaţionale ... 22
IV.2. Derularea proiectelor finanţate din fonduri europene ... 23
IV.2.1. Continuarea „Proiectului Ro-NET - Construirea unei
infrastructuri naţionale de broadband în zonele defavorizate,
prin utilizarea fondurilor structurale”
... 23
IV.2.2. Programul Comunitar CEF TELECOM 2014 – 2020 ... 30
IV.2.3. Proiectele e-CODEX “e-Justice Communication via Online Data
EXchange” și Me-CODEX „Maintenance of e-CODEX (2017 –
2018)”
... 31
IV.2.4. Proiectul „Dezvoltare BRIDGE PKI” ... 33
IV.2.5. Proiectul „Dezvoltarea interoperabilităţii bazelor de date
destinate IMM-urilor”
... 35
IV.2.6. Proiectul „eAcademie pentru funcționarii publici” ... 37
IV.2.7. Proiectul ”Monitorizarea și Evaluarea Strategiei Naționale
privind Agenda Digitală pentru România”
... 40
IV.2.8. Proiectul „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de
e-guvernare (EGOV)”, cod SIPOCA 20
... 42
IV.2.9. Proiectul „Îmbunătățirea normelor, procedurilor și ... 49
3
mecanismelor necesare Ministerului Comunicațiilor și pentru
Societatea Informațională în vederea continuării dezvoltării
sectorului de comerț electronic (ECOM)”, cod SIPOCA 18
IV.2.10. Proiectul „Sprijin pentru identificarea, gestionarea și
implementarea proiectelor Ministerului Comunicațiilor și
Societății Informaționale finanţate în cadrul axei 2 POC 2014-
2020”
... 52
IV.3. Relaţii internaţionale în domeniul comunicaţiilor, serviciilor
poştale şi societăţii informaţionale
... 58
IV.4. Afaceri europene în domeniul comunicaţiilor şi societăţii
informaţionale
... 59
IV.5. Gestionarea fondurilor structurale – Axa III POS CCE ... 69
IV.6. Indicatori în domeniul comunicațiilor și societății
informaționale
... 81
V. Bugetul instituţiei pentru anul 2017 ... 82
VI. Informaţii legate de procesul de achiziţii publice, achiziţiile
sectoriale şi concesiunile de lucrări şi servicii
... 84
VII. Informaţii despre litigii în care este implicată instituţia ... 93
VIII. Organigrama ... 93
IX. Informaţii despre managementul resurselor umane ... 94
X. Raport de activitate Legea nr. 544/2001, cu modificările şi
completările ulterioare
... 96
XI. Raport de activitate Legea nr. 52/2003, republicată ... 96
XII. Informaţii despre proiecte de acte normative iniţiate de către
instituţie
... 96
XIII. Priorități 2018 ... 97
4
I. Misiunea instituţiei şi responsabilităţi
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale este organ de specialitate al
administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale are rolul de a realiza politica
Guvernului în domeniul comunicaţiilor electronice, serviciilor poştale, securității
cibernetice, tehnologiei informaţiei, societăţii informaţionale și a cadrului național de
interoperabilitate prin reorganizarea Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea
Informațională.
Misiunea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaţionale este crearea
premiselor durabile pentru tranziţia la societatea informaţională şi integrarea României
în piaţa unică digitală europeană.
II. Date de contact
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaţionale
Bulevardul Libertăţii nr. 14, Sector 5, Cod 050706, Bucureşti, România
www.comunicatii.gov.ro
Numerele de telefon, fax, adresele de e-mail pot fi consultate pe site-ul instituției, la
adresa: www.comunicatii.gov.ro/contact/
III. Obiective
La nivelul anului 2017, activitatea ministerului este reglementată prin H.G. nr.
36/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comunicațiilor și Societății
Informaționale.
Obiectivele generale ale Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaţionale
sunt crearea unei societăţi care să permită accesul tuturor cetăţenilor, prin creşterea
capacităţii de utilizare a serviciilor societăţii informaţionale, reformarea modelelor
operaţionale la nivelul administraţiei publice şi creşterea eficienţei operaţionale prin
utilizarea adecvată a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), respectiv
creşterea competitivităţii la nivelul mediului de afaceri prin utilizarea avansată a TIC.
Principalele obiective specifice ale Ministerului Comunicațiilor și Societății
Informaţionale pe parcursul anului 2017 au vizat continuarea modernizării proceselor şi
5
serviciilor administraţiei publice prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor; însuşirea acțiunilor stabilite prin Agenda Digitală pentru Europa;
îmbunătăţirea performanţei şi creşterii competitivităţii sectorului TIC prin susţinerea
cercetării-dezvoltării-inovării în acest domeniu; însuşirea tuturor obiectivelor şi
acţiunilor necesare implementării legislaţiei europene care reglementează domeniul
TIC.
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale are în coordonare Centrul
Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO (www.cert.ro) și
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti (www.ici.ro).
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale îndeplinește atribuțiile pe
care statul român le are în calitate de acționar la următoarele unități: Compania
Națională „Poșta Română” - S.A., Societatea Națională de Radiocomunicații – S.A.,
Telekom Romania Communications - S.A.
IV. Activități realizate și rezultate obținute în anul 2017
IV.1. Acțiuni întreprinse în conformitate cu atribuțiile stabilite prin H.G. 548/2013,
cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea și funcționarea
Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale
IV.1.1. Derularea Planului Sectorial de Cercetare-Dezvoltare 2015 – 2017
În cursul anului 2017 a continuat derularea Planului sectorial de Cercetare-
Dezvoltare 2015 – 2017 pentru cele 10 proiecte care acoperă o sferă de interes major în
domeniul de activitate al MCSI, în baza contractelor multianuale încheiate. Aceste
contracte au fost monitorizate la nivelul Direcției Generale Politici, Strategii și
Reglementări, în anul 2017 fiind livrate fazele aferente, conform termenilor de
referință, după cum urmează:
I) PROGRAMUL „AGENDA DIGITALĂ PENTRU ROMÂNIA – SECȚIUNEA: BROADBAND ȘI
INFRASTRUCTURĂ DE SERVICII ELECTRONICE 2015-2017”
Obiectivul 1: Armonizarea caracteristicilor şi performanțelor infrastructurii de
bandă largă pentru asigurarea cerințelor serviciilor electronice
6
Proiect: „Soluții tehnice, financiare și administrative de asigurare a penetrării
rețelelor NGN în statele membre” - Contractul nr. 138/10.07.2015
Faza IV: Analiza comparativa a solutiilor tehnice, financiare si administrative aplicate
in tarile membre ale UE pentru dezvoltarea retelelor NGN.
În cadrul fazei a IV-a a proiectului s-a realizat un studiu care cuprinde:
- analiza comparativă a soluțiilor tehnice aplicate în tările membre UE pentru
dezvoltarea rețelelor NGN;
- analiza comparativă a soluțiilor tehnice, financiare și administrative aplicate în
tările membre ale UE pentru dezvoltarea rețelelor NGN; documentare privind
modele administrative asociate dezvoltării rețelelor NGN.
Materialul din această fază are ca scop realizarea suportului necesar pentru
studiile privind analiza dezvoltărilor tehnice actuale, analiza soluţiilor şi strategiilor
financiare și administrative aplicate şi/ sau aplicabile care permit introducerea şi
penetrarea reţelelor NGN în ţările membre ale UE.
Studierea și analiza comparativă a soluțiilor adoptate de țările membre UE, privind
implementarea și dezvoltarea rețelelor NGN, coroborat cu prevederile standardelor și
recomandările organismelor ETSI și ITU, au ca obiectiv final realizarea de modele
operaţionale aplicabile în România în condiţii de eficienţă tehnico - economică pentru
introducerea și dezvoltarea rețelelor NGN.
Prevederile documentelor de standardizare și de reglementare europene în
domeniul reţelelor NGN enunță principiile generale pentru introducerea, dezvoltarea şi
penetrarea reţelelor multi - serviciu în funcţie de specificul economico - social şi de
capabilităţile tehnice ale infrastructurilor suport din ţările membre ale UE.
Acestea vor permite, în final, identificarea şi sistematizarea cerinţelor de ordin
tehnic, financiar, dar şi administrativ pentru implementarea reţelelor NGN în statele
membre ale UE.
Faza V: Modele operaționale aplicabile în România în condiții de eficiență tehnico-
economică privind introducerea și dezvoltarea rețelelor NGN.
Obiectivul acestui proiect reprezintă în fapt și obiectivul acestei faze a proiectului
și propune definirea unor recomandări de modele operaționale de implementare și
dezvoltare a rețelelor NGN aplicabile în România, în condiții de eficiență tehnico -
economică în baza analizării și comparării soluților aplicate la nivelul țărilor membre
ale UE în fazele anterioare ale proiectului. Se recomandă să se aibe în vedere
procedurile administrative aplicate pentru dezvoltarea, extinderea și operarea
infrastructurilor suport pentru NGN , dar și mecanismele și politicile publice apte să
7
susțina dezvoltarea rețelelor NGN ca bază pentru furnizarea de servicii electronice
multiple către cetățeni, în condiții de calitate, securitate, optimizare a costurilor și în
acord cu strategiile naționale de dezvoltare pentru îndeplinirea criteriilor din Strategia
naționala privind Agenda Digitală pentru România.
Institutul Naţional de Studii şi Cercetări pentru Comunicaţii - I.N.S.C.C. Bucureşti a
realizat toate activităţile cuprinse în Planul de realizare a proiectului, referitoare la
soluțiile tehnice, financiare și administrative de asigurare a penetrării rețelelor NGN în
statele membre, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare.
Proiect: „Norme tehnice pentru realizarea de infrastructuri de comunicații
electronice (inclusiv NGN)” – Contractul nr. 139/10.07.2015
Faza IV: Evaluarea procesului de aplicare a Normelor tehnice şi de implementare a
prevederilor acestora. Studiu şi Raport tehnic. Propuneri de perfecţionare.
În cadrul fazei a IV-a a proiectului s-a elaborat o evaluare a procesului de aplicare
a Normelor tehnice și de implementare a prevederilor acestora, studiu și raport tehnic,
propuneri de perfecționare, prin care s-a avut în vedere urmărirea efectelor aplicării
Normelor ce urmează a fi adoptate, colectarea și sistematizarea informațiilor privind
aplicarea acestora, în condițiile activității practice a principalilor utilizatori, din punct
de vedere al:
- sistematizării și corelării cu cadrul normativ aplicabil, în vigoare, privind
construcțiile civile și comunicațiile electronice;
- lucrărilor edilitare utilizabile și a cerințelor tehnice corespunzătoare;
- sistematizării lucrărilor edilitare care pot fi utilizate pentru instalarea rețelelor de
comunicații electronice;
- cerințele tehnice constructive specific infrastructurii rețelelor de comunicații
electronice.
Cu ajutorul studiilor de caz a putut fi evaluată aplicabilitatea Normativelor
tehnice prin implementarea acestora în situații ce pot exista în activitatea unui
proiectant de rețele de comunicații electronice, identificându-se astfel perfecționările
necesare.
Faza V: Elaborarea variantei finale perfectionata a Normelor
În această fază au fost prezentate propunerile de perfecționare, detaliate și
analizate în cadrul fazei a IV-a ce au fost integrate în cadrul variantei finale,
perfecționate, a Normativelor din faza a V-a. Normativele tehnice, cuprind și stabilesc
caracteristicile constructive, capacitatea minima necesar a fi asigurată de traseele
8
corespunzătoare diferitelor categorii de lucrări de construcții, zonele protective pentru
anumite elemente ale rețelelor de comunicații electronice sau elemente ale
infrastructurii necesare susținerii acestora, procedura de emitere a avizului tehnic care
atestă conformitatea cu aceste norme, aviz necesar în vederea obținerii autorizației de
construire, precum și categoriile de avize și acorduri solicitate pentru autorizarea
lucrărilor de infrastructură a rețelelor publice de comunicații electronice.
Faza a V-a a proiectului reprezintă o sinteză a fazelor precedente, care identifică
și evidențiază perfecționările ce trebuie aduse și reprezintă forma finală a Normelor
tehnice pentru realizarea de infrastructuri de comunicații electronice.
În fazele a IV-a și a V-a proiectul s-a derulat în conformitate cu planul de realizare
prevăzut, fiind îndeplinite toate obiectivele proiectului stabilite conform contractului
pentru aceste faze.
Institutul Naţional de Studii şi Cercetări pentru Comunicaţii - I.N.S.C.C. Bucureşti a
realizat toate activităţile cuprinse în Planul de realizare a proiectului, referitoare la
prevederile de reglementare, la definirea cerinţelor tehnice corespunzătoare pe
categorii de lucrări edilitare, la seturile de cerinţe tehnice necesare, la identificarea
asociaţiilor şi autorităţilor prevăzute de Lege şi solicitarea de propuneri, precum şi
primirea, sistematizarea, armonizarea şi luarea în consideraţie a acestora în
conformitate cu prevederile contractului de finanţare.
Proiect: „Tehnologii şi arhitecturi eficiente energetic pentru reţele de de
comunicații NGN” - Contractul nr. 141/10.07.2015
Faza 4: Studiu privind modelele de exploatare a retelei de acces la satelit utilizabile
in dezvoltarea retelelor NGN
Având în vedere situația actuală, problemele care au fost propuse pentru
rezolvare în domeniul tematicii proiectului au fost:
- analiza standardelor și reglementărilor aplicabile rețelelor NGN;
- prezentarea documentelor Uniunii Europene privind cerințele de eficiență
energetică, aplicabile industriei comunicațiilor, în perspectiva anului 2020;
- prezentarea de soluții de eficientizare energetică a rețelelor NGN;
- prezentare și evaluare a modelelor de arhitecturi NGN eficiente energetic;
- manual de prezentare privind tehnologiile și arhitecturile eficiente energetic pentru
rețelele de comunicații NGN.
În cadrul acestei faze a proiectului s-au realizat:
- Studiu de prezentare și evaluare a modelelor de arhitecturi NGN eficiente energetic;
9
- Manual de prezentare privind tehnologiile și arhitecturile eficiente energetic pentru
rețelele de comunicații NGN.
Studiul realizat în cadrul Fazei 4 a proiectului cuprinde prezentarea de modele
de arhitecturi NGN eficiente energetic. În cadrul acestei faze s-au prezentat arhitecturi
pentru rețele de comunicații de generație viitoare, incluzand rețelele NGN dar și rețele
de comunicații mobile de generație următoare și anume 5G. După ilustrarea unor
posibile soluții de distribuție pentru rețele s-au prezentat modele arhitecturale pentru
rețele de acces NGN (NGAN) bazate pe fibră optică. Toate acestea s-au considerat din
punct de vedere al creșterii eficienței energetice.
Acest studiu realizat în cadrul Fazei 4 cuprinde și o evaluare a modelelor de
arhitecturi NGN eficiente energetic, precum și o evaluare a modelelor de arhitecturi
pentru rețelele de acces bazate pe fibră optică eficientă energetic.
De asemenea, în cadrul acestei faze a proiectului s-a elaborat un manual de
prezentare privind tehnologiile și arhitecturile eficiente energetic pentru rețelele de
comunicații NGN care cuprinde :
- analiza standardelor și reglementărilor aplicabile rețelelor NGN;
- prezentarea documentelor Uniunii Europene privind cerințele de eficiență
energetică, aplicabile industriei comunicațiilor, în perspectiva anului 2020;
- soluții de eficientizare energetică a rețelelor NGN;
- modele de arhitecturi NGN eficiente energetic și evaluarea acestora.
Obiectivul proiectului a fost acela de a asigura suport tehnic pentru deciziile
Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale în domeniul Bradband și de
Infrastructură de servicii electronice, iar ca obiectiv specific s-a urmarit armonizarea
caracteristicilor și performanțelor infrastructurii de bandă largă pentru asigurarea
cerințelor serviciilor electronice.
Obiectivul 2: Reţele de comunicaţii prin satelit
Proiect: „Cercetări în domeniul comunicațiilor prin satelit” - Contractul nr.
140/10.07.2015
Faza IV: Studiu privind modele de incorporare și soluții de configurare a conexiunilor
de satelit la stații și rețele mobile terestre.
În cadrul acestei faze a proiectului au fost prezentate diverse aspecte privind:
- Organizarea stațiilor terestre;
- Caracterizarea subsistemelor RF și de antena ale rețelelor mobile terestre;
10
- Caracterizarea subsistemului de comunicații;
- Caracterizarea subsistemului interfață de rețea.
Faza V: Studiu privind modelele de exploatare a retelei de acces la satelit utilizabile
in dezvoltarea retelelor NGN
Obiectivele și activitățile acestei faze au constat în :
- prezentarea rețelelor NGN;
- arhitectura centrată pe satelit cu agent QoS;
- arhitectura centrată pe stație terestră cu asigurare QoS;
Pentru atingerea obiectivelor acestei faze, au fost prezentate:
- definirea agentului QoS și rolul său în comunicații;
- NGN și comunicațiile prin satelit;
- soluții de bandă largă cu sateliți;
- calitatea serviciilor de bandă largă prin satelit;
- cerințe QoS pentru rețea IP;
- scenarii și arhitecturi QoS pentru rețele BSM;
- arhitectura funcțională QoS pentru rețeaua BSM;
- stația terestră și modelul QoS;
- arhitectura QoS la nivelul stației terestre;
- scenarii de funcționare.
Institutul Naţional de Studii şi Cercetări pentru Comunicaţii - I.N.S.C.C. Bucureşti a
realizat toate activităţile cuprinse în Planul de realizare a proiectului, referitoare la
cercetările în domeniul comunicațiilor prin satelit, în conformitate cu prevederile
contractului de finanţare.
II) PROGRAMUL „AGENDA DIGITALĂ PENTRU ROMÂNIA – SECȚIUNEA: SERVICII
ELECTRONICE 2015 – 2017”
Obiectivul 1: Facilitarea condițiilor necesare funcționării serviciilor de e-
Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Cloud Computing, Open
Data, Data și Mediile Sociale, prin corelarea liniilor strategice de dezvoltare în
adaptarea contextului național la standardele/recomandările Europene
Proiectul Big Data: „Utilizarea tehnologiilor Big Data în sistemele informaționale
guvernamentale” - Contractul nr. 143/10.07.2015
11
În anul 2017 au fost elaborate și recepționate de către Ministerul Comunicațiilor și
Societății Informaționale următoarele livrabile:
- raport “Impactul tehnologiilor Big Data pentru dezvoltarea sistemelor informaţionale
guvernamentale” aferent Etapei 3 – Faza I a proiectului ,,Utilizarea tehnologiilor Big
Data în sistemele informaționale guvernamentale”;
- “Studiu referitor la abordarea Big Data în sectorul public” aferent Etapei 4 a
proiectului ,,Utilizarea tehnologiilor Big Data în sistemele informaționale
guvernamentale”.
Proiect e-Guvernare și Interoperabilitate: „Propuneri de soluții în implementarea
Cadrului European de Interoperabilitate la nivel național – exemple de bune
practici din State Membre ale Uniunii Europene” - Contractul nr. 145/10.07.2015;
În anul 2017 a fost elaborat și recepționat de către Ministerul Comunicațiilor și
Societății Informaționale următorul livrabil:
- ”Elaborarea propunerilor de soluții privind implementarea Cadrului European de
Interoperabilitate, la nivel național” aferent Etapei III - Faza 2.
Referitor la Etapa III - Faza 1, ”Elaborarea propunerilor de soluții privind
implementarea cadrului european de interoperabilitate, la nivel national”, MCSI a
transmis către prestator o solicitare de refacere a livrabilulul aferent acestui proiect.
Proiect Securitatea Cibernetică – Securitatea Rețelelor și a Sistemelor Informatice:
„Scenarii și soluții privind soluționarea incidentelor de securitate – gestionarea
incidentelor la nivel național cu potențial impact la scară largă” – Contractul nr.
146/10.07.2015;
În anul 2017 au fost elaborate și recepționate de către Ministerul Comunicațiilor și
Societății Informaționale următoarele livrabile:
- raport “Realizarea unor scenarii și soluții privind soluționarea incidentelor de
securitate - gestionarea incidentelor la nivel național cu potențial impact la scară
largă”, aferent Etapei 3 – Faza I;
- “Realizarea unor scenarii și soluții privind soluționarea incidentelor de securitate
(planuri de acțiune destinate asigurării securității cibernetice) Faza II – proiectare
componentă schimb de informații”, aferent Etapei 3 - Faza II.
12
Proiect: „Soluții privind identificarea și autentificarea pentru realizarea
comunicării electronice între instituții publice şi cetățeni sau mediul de
afaceri” - Contractul nr. 147/10.07.2015;
În anul 2017 au fost elaborate și recepționate de către Ministerul Comunicațiilor și
Societății Informaționale următoarele livrabile:
- “Identificarea celor mai bune practici pentru identificarea și autentificarea la
infrastructurile publice”, aferent Etapei 3.
Obiectivul 2: Facilitarea condițiilor necesare utilizării TIC în Educație,
Sănătate, Cultură și e-Inclusion
Proiectul TIC în Sănătate: „Analiză comparativă a soluțiilor e-Health în statele
membre și modele de succes pe plan mondial” - Contractul nr. 142/10.07.2015.
În anul 2017 au fost elaborate și recepționate de către Ministerul Comunicațiilor și
Societății Informaționale următoarele livrabile:
- raport “Identificarea impactului în România a soluțiilor și bunelor practici studiate și
furnizarea unei foi de parcurs pentru dezvoltarea de noi soluții de eHealth”, aferent
Etapei 3.
Obiectivul 3: e-Commerce, Cercetare – Dezvoltare și Inovare în TIC
Proiectul Cercetare – Dezvoltare și Inovare în TIC: „Dezvoltarea de produse și
servicii inovative care să deservească cele 10 sectoare identificate în domeniul
Smart Specialization” - Contractul nr. 144/10.07.2015.
În anul 2017 au fost elaborate și recepționate de către Ministerul Comunicațiilor și
Societății Informaționale următoarele livrabile:
- “Recomandări privind utilizarea soluțiilor de portofoliu pentru dezvoltarea de
produse și servicii TIC inovative din sectoarele SI”, aferent Etapei 3.
IV.1.2. Proiectul e-Romania 2
La data de 23.06.2010 s-a încheiat Contractul nr.105/23.06.2010 între Ministerul
Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi S.C. Omnilogic S.R.L. având ca obiect
realizarea aplicaţiei/portalului e-România 2,a cărui valoare totală se ridică la suma de
52.057.628 lei (TVA inclus), contract prin care Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii
13
Informaţionale a devenit proprietar al echipamentelor hardware şi software, cu drept
de autor asupra software-ului de aplicaţie ce constituie aplicaţia/ portalul e-România 2
în integralitatea acesteia.
La data de 10.01.2014, în urma acceptanţei finale, portalul e-România 2 a intrat in
perioada de exploatare, MCSI beneficiind, cu titlu gratuit, din partea integratorului
S.C. Omnilogic S.R.L., de asistenţă, mentenanţă şi garanţie extinsă asupra softului şi
echipamentelor din cadrul platformei e-România, conform clauzelor contractuale, pe o
perioadă de 36 luni de la data acceptanţei, respectiv începând cu data de 10.01.2014 şi
până la data de 24.12.2016.
Portalul este accesibil online la adresa www.portaleromania.ro.
Portalul e-România, a fost proiectat să cuprindă cel mai amplu conţinut
informaţional despre România, asigurând un set de funcționalități principale și derivate,
structurate pe următoarele arii de interes: informarea cetățeanului, colaborarea între
cetățean și autoritatea publică, colaborarea între autoritățile publice și aspecte
administrative și de securitate a informației.
Portalul are o adresabilitate către toate instituţiile publice centrale şi locale,
operaţiunea de actualizare a informaţiilor din portal este un proces deschis şi dinamic
la îndemana utilizatorilor acestui instrument.
În ceea ce priveşte publicarea conţinutului propriu-zis, fiind vorba de un conținut
informațional vast (instituții, organizații, asociații, școli din întreaga țară structurat la
nivel national, județean, local etc.), aplicaţia/portalul eRomânia promovează
principiile descentralizării și al subsidiarității. Astfel, într-o primă etapă, au fost
publicate informații minimale despre toate localitățile, instituțiile, organizațiile din
România și ulterior MCSI a demarat mai multe etape de promovare a acestuia și de
cooptare a tuturor instituțiilor, organizațiilor, asociațiilor din țară in vederea
îmbogățirii conținutului informațional. Viziunea şi dorinţa MCSI a fost aceea a unei
instituții responsabile care a dorit să creeze o rețea de utilizatori autorizați ai fiecărei
instituții, organizații, asociații din România, fiecare dintre aceștia urmând să publice
informații corecte, complete și constant actualizate despre entitatea pe care o
reprezintă.
De asemenea, portalul oferea posibilitatea instituțiilor să comunice direct cu
cetățenii prin crearea, în interiorul portalului, de site-uri proprii, fără niciun cost.
Informațiile existente în aplicaţie/portal urmau a fi actualizate și diversificate
direct de către autoritățile publice și comunitățile locale, pentru a reflecta cât mai
14
corect și operativ atât specificitatea zonei geografice cât și activitățile proprii, și care
vor fi responsabile pentru conținut după momentul lansării.
În anul 2015, la solicitarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din
cadrul Ministerului Afacerilor Externe, privind crearea unei platforme de comunicare
pentru membrii Consiliului Consultativ Interinstituţional pentru Românii din Străinătate,
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale împreună cu reprezentanţii SC
Omnilogic SRL au acordat asistenţă reprezentantilor MAE în realizarea unei pagini de
prezentare şi folosirea platformei de comunicare pentru specialiştii din administraţia
publică. Pagina de prezentare creată, a fost pusă la dispoziţia reprezentanţilor
instituţiilor membre ale Consiliului Consultativ Interinstituţional pentru Românii din
Străinătate pentru testare, MAE nefăcând-o publică până la acest moment.
La nivelul MCSI, s-a avut in vedere utilizarea funcţionalității de construcţie pagină
portal, funcţionalitate care poate contribui la realizarea fără costuri a unei pagini
Web. Prin intermediul acestei pagini web s-a dorit promovarea soluţiilor disponibile
pentru susţinerea mediului de afaceri din România. Totodată, vor fi prezentate
funcţionalităţile următoarelor proiecte: One Stop Shop, Punctul unic de contact,
Dezvoltarea interoperabilităţii bazelor de date destinate IMM-urilor, BRIDGE PKI.
În cursul anului 2016, MCSI a întreprins demersuri pentru a asigura în continuare
funcționarea portalului e-România în condițiile în care, la data de 15.01.2015, s-a
încheiat perioada în care MCSI a beneficiat de serviciile curente de monitorizare a
funcționării din punct de vedere tehnic (soft & hard).
Cu toate acestea, față de complexitatea și capacitatea portalului și de
multitudinea de funcționalități pe care acesta le oferă, s-a constatat că portalul este
insuficient utilizat.
În anul 2016, la nivelul Ministerul Comunicaţiilor şi Societatii Informaţionale a fost
reconstituit Comitetul Director pentru Operaționalizarea Proiectelor (CDOP), care își
propune acțiuni de promovare/ operaționalizare a portalului, coordonarea modului de
operaţionalizare a portalului pe baza propunerilor venite din partea membrilor echipei
de coordonare a proiectului şi a celorlalţi factori din cadrul MCSI.
Ministerul Comunicaţiilor şi Societatii Informaţionale a demarat o nouă acțiune de
promovare/ revitalizare a portalului, fiind transmise adrese catre Consiliile Judeţene,
Instituţia Prefectului, Primaria Capitalei şi Primariile de sector, Ministere, prin care au
fost informaţi cu privire la functionalităţile portalului e-Romania cât şi asupra
beneficiilor acestora (reducere de costuri, crearea gratuită de pagini de prezentare
având toate facilităţile necesare inclusiv de securitate) și solicitarea nominalizării unei
15
persoane din cadrul instituţiei care să asigure legatura directă cu echipa de
administrare e-România.
În urma acestui demers întreprins în cursul anului 2016, s-au primit nominalizari de
persoane pentru asigurarea legăturii directe cu echipa de administrare e-Romania, iar
în cursul anului 2017 situatia se prezintă astfel:
La data de 17.05.2016 aplicația e-Romania număra 189.124 vizitatori, iar la ora
actuală sunt 230.747 de vizitatori.
La data de 17.05.2016 erau inrolate un numar de 360 persoane iar la momentul
actual sunt 900 persoane inrolate.
S-au primit 838 nominalizari de persoane de la UAT-uri și institutii publice
deconcentrate din care s-au inrolat 540 persoane.
Pentru asigurarea operaționalizării, funcționarii și operarii în condiții optime a
aplicației/ portalului e-Romania, este nevoie de demararea unui proces de reverificare
a funcţionalităţilor şi de reactualizare a datelor din portalul e-Romania, activitate la
care se va solicita sprijinul unor reprezentanţi cu experiență generală în domeniul IT
(monitorizare, administrare servere Linux și Windows, storage), pe tehnologie IBM și
Oracle ai Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București şi,
sperăm şi sprijinul unor reprezentanţi calificaţi din partea implementatorului.
La începutul anului 2017, membrii CDOP au analiza posibilitatea ca portalul e-
România sa fie utilizat ca platformă suport pentru Centenarul 2018, sens în care au
purtat o serie de discuții cu reprezentanții Ministerului Culturii pentru ca platforma să
fie tansferată cu titlu gratuit.
La finalul anului 2017, echipa tehnică a constatat faptul că portalul e-România nu
poate fi accesta on-line, iar în cadrul CDOP s-a luat decizia de a se achiziționa Servicii
de consultanță hardware pentru evaluarea platforme e-România.
În acest context, membrii CDOP urmează să ia o decizie privind modalitatea de
rezolvarea a situației existente și alocarea unui buget care să asigure revitalizarea
acestuia.
IV.1.3. Achiziţia dreptului de utilizare de produse software pentru instituţiile
publice
Având în vedere Memorandumul cu tema ,,Măsuri necesare pentru utilizarea
licenţelor Microsoft în instituţiile publice beneficiare şi sistemul educaţional”,
Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, prin H.G. nr. 460/2009 i-a fost
16
atribuită competenţa de a desfăşura procedura de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă
sau negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de participare, după caz, în vederea
încheierii unui acord-cadru ce avea ca obiect achiziţia dreptului de utilizare de produse
software prin închiriere cu opţiune de cumpărare. S-a mandatat Ministerul
Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, în numele Guvernului, să desfăşoare
procedura de achiziţie publică.
În urma desfăşurării procedurii de licitaţie deschisă, în baza H.G. nr.460/2009 şi
cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, la data de 12.08.2009,
a fost încheiat acordul cadru cu câştigătorul licitaţiei.
În baza H.G. nr. 460/2009 pentru atribuirea competenţei Ministerului
Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale de a desfăşura procedura de licitaţie
deschisă, licitaţie restrânsă sau negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de
participare, după caz, în vederea încheierii unui acord-cadru ce are ca obiect achiziția
dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opțiune de cumpărare,
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a desfășurat procedura de licitație
deschisă pentru achiziționarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere
cu opțiune de cumpărare.
În urma procedurii de licitație publică, desfășurată în conformitate cu prevederile
O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor
de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, a fost
desemnata câștigătoare Asocierea formata din D-Con.Net.AG - lider asociere, D-Con.Net
GMBH - membru asociere, Comsoft Direct AG - membru asociere, Bechtle Holding
Scweitz AG - membru asociere şi Dim Soft S.R.L. - membru asociere, fiind încheiat
Acordul Cadru de furnizare nr. 32/12.08.2009 și ulterior, contracte subsecvente prin
care s-a asigurat închirierea produselor software pentru instituțiile publice.
La data de 30.04.2013, a fost semnat Contractul de furnizare produse nr.37/2013
(RO/41 din data de 03.04.2013), contract subsecvent Acordului cadru de furnizare
nr.32/12.08.2009, între Ministerul pentru Societatea Informaţională (actualmente
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale) şi Asocierea formata din D-
Con.Net.AG (lider asociere), D-Con.Net GMBH (membru asociere), Comsoft Direct AG
(membru asociere), Bechtle Holding Scweitz AG (membru asociere) şi Dim Soft S.R.L.
(membru asociere).
17
Obiectul contractului îl constituie livrarea drepturilor neexclusive de utilizare pe
durată nelimitată (licenţe perpetue) a produselor software Microsoft, ai căror utilizatori
sunt instituţiile publice din aparatul central (ministere și autorități publice).
La data de 06.06.2013, D-Con.Net.AG (lider asociere) a emis factura numărul RO-
04, potrivit căreia a fost stabilit următorul grafic de efectuare a plăților:
1. Tranșa I – 24-31.10.2013 – 11.084.730,86 Euro
2. Tranșa II – 24-31.10.2014 – 11.084.730,86 Euro
3. Tranșa III - 24-31.10.2015 – 11.084.730,86 Euro.
În acest sens, Ministerul a achitat conform graficului de plată la data 30.10.2013,
tranșa I în valoare de 11.084.730,86 euro, prezentându-se toate documentele
justificative pentru efectuarea plății, respectiv certificatul de rezidenta fiscala emis pe
numele D-Con.Net.AG, anexat la prezenta.
La data de 31.10.2014 trebuia efectuată plata tranșei a II, aferenta contractului
care face obiectul cauzei mai sus menționate, însă instituția noastră s-a aflat în
imposibilitate de efectuare a plații din urmatoarele motive:
Ministerul în calitate de autoritate publică este obligată în realizarea interesului
public legitim să asigure și să vegheze la respectarea principiului priorității interesului
public față de principiul libertății contractuale.
În cadrul oricărei instituții publice îndeplinirea condițiilor de plată este supusă
verificărilor cotrolorului financiar delegat din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Astfel, prima plată efectuată în cadrul contractului a fost supusă unei astfel de
verificări și a făcut totodată și obiectul de control al Curții de Conturi. În consecință și
următoarele plăți aferente contractului trebuiau să îndeplinească aceleași condiții care
au justificat efectuarea primei plăți.
Având în vedere că plata incumbă unei instituții publice, aceasta trebuie efectuată
cu respectarea prevederile actelor normative specifice în domeniu: Codul fiscal, Legea
privind finanțele publice nr.500/2002, Ordinul ministrului finanțelor publice nr.
1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea
ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența
și raportarea angajamentelor bugetare și legale.
De asemenea, în cadrul procedurii de plată trebuie respectate și îndeplinite
condițiile specifice ce decurg din legislația specifică aplicabilă, respectiv:
- plata se efectuează în termenul de valabilitate al contractului;
- documentele ce stau la baza plății, respectiv contractul, factura, certificatul de
rezitrebuie să cuprindă informații actuale;
18
- trebuie să existe identitate între părțile contractuale și documentele depuse în
susținerea plății.
La data scadenței celei de-a doua tranșe aceste condiții nu au fost îndeplinite,
Ministerul nefiind notificat de către contractant cu privire la modificările intervenite.
I. Întrucât la momentul efectării plății celei de-a doua tranșe au fost constate o
serie de nereguli, la finalul anului 2014, Ministerul a promovat o acțiune în instanță, în
contradictoriu cu părțile contractante (D-Con.Net.AG -D-Con.Net GMBH, Comsoft Direct
AG, Bechtle Holding Schweitz AG, Dim Soft S.R.L.) și Unicredit Tiriac Bank, pe rolul
Tribunalului București fiind înregistrat Dosarul nr. 45482/3/2014.
După ce instanța de fond ne-a respins acțiunea, prin Hotarârea nr. 1174/2017 din
14.03.2017 Curtea de Apel București a admis recursul promovat de MCSI dispunând:
Casează în parte sentinţa recurată nr. 7979/13.11.2015 pronunţată de Tribunalul
Bucureşti Secţia a II a CAF.
Rejudecând cererea de suspendare a executării contractului întemeiată pe
dispoziţiile OUG nr 34/2006, admite cererea şi dispune suspendarea executării
contractului de furnizare produse nr. 37/30.04.2013 în ceea ce priveşte plata tranşei
a doua de preţ, până la soluţionarea definitivă în fond a prezentei cauze.
Reţine spre rejudecare în fond cererea de chemare în judecată, fixând termen de
judecată cu citarea părţilor la data de 29.05.2017, complet 1R, orele 9.00, Sala E01.
Menţine sentinţa recurată în ceea ce priveşte soluţiile următoare: respingerea ca
inadmisibilă a cererii de suspendare a executării contractului întemeiată pe art. 14
şi art. 15 din Legea nr. 554/2004; respingerea ca neîntemeiată a excepţiei lipsei de
interes cu privire la cererile având ca obiect: - obligarea noilor membri ai asocierii
de face dovada asumării tuturor obligațiilor ce le revin prin contract, precum şi
prezentarea acceptului din partea celorlalţi membri ai asocierii privind
deţinerea/atribuirea calităţii de lider al asocierii către noul membru al asocierii
care a rezultat în urma modificărilor/schimbărilor în structura asocierii; - obligarea
pârâţilor de a prezenta documente care să ateste că în prezent cel putin unul dintre
membrii noii asocieri deţine calitatea de reseller autorizat de Microsoft; - obligarea
membrilor noii asocieri de a notifica reclamantul cu privire la toate modificările
survenite şi justificarea detaliată a acestora; - obligarea pârâţilor să pună la
dispoziţia reclamantului certificatul de rezidenţă fiscală aferent beneficiarului
plăţii; respingerea ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate
procesuală pasivă, a cererilor formulate în contradictoriu cu pârâta Unicredit Bank
19
SA, având ca obiect: - obligarea noilor membri ai asocierii de face dovada asumării
tuturor obligațiilor ce le revin prin contract, precum și prezentarea acceptului din
partea celorlalţi membri ai asocierii privind deţinerea/atribuirea calităţii de lider al
asocierii către noul membru al asocierii care a rezultat în urma
modificărilor/schimbărilor în structura asocierii; - obligarea pârâţilor de a prezenta
documente care să ateste că în prezent cel puțin unul dintre membrii noii asocieri
deţine calitatea de reseller autorizat de Microsoft; - obligarea membrilor noii
asocieri de a notifica reclamantul cu privire la toate modificările survenite și
justificarea detaliată a acestora. Definitivă.
II. Întrucât la momentul efectării plății celei de-a treia tranșe au fost constate o
serie de nereguli, la finalul anului 2015, Ministerul a promovat o acțiune în instanță, în
contradictoriu cu părțile contractante (D-Con.Net.AG -D-Con.Net GMBH, Comsoft Direct
AG, Bechtle Holding Schweitz AG, Dim Soft S.R.L.) și Unicredit Bank pe rolul
Tribunalului București fiind înregistrat dosarul nr. 47350/3/2015, acțiune prin care se
solicită:
- obligarea pârâților de la pct.1 de a încheia cu Ministerul Comunicațiilor și pentru
Societatea Informațională un act adițional la contractul de furnizare produse
nr.37/2013 ( RO/41 din data de 03.04.2013), atribuit conform prevederilor OUG nr.
34/2006, care să conțină prevederi referitoare la schimbările intervenite în
structura Asocierii și modalitatea de efectuare a plăților;
- obligarea pârâților de la pct.1 de a prezenta documente care să ateste că în prezent
cel puțin unul din membrii noii Asocieri deține calitatea de reseller autorizat de
Microsoft, condiție minimă și obligatorie în procedura de atribuire și de asigurare a
valabilității contractului până la data încetării acestuia;
- obligarea pârâților să pună la dispoziția Ministerului toate înscrisurile necesare
efectuării plății, în condiții de legalitate, respectiv:
- prezentarea acceptului tuturor membrilor Asocierii cu privire la beneficiarul de
drept al tranțelor de plată ce rezultă din contractant;
- prezentarea contractului de factoring încheiat între Asociere și UniCredit Bank,
actualizat ca urmare a modificărilor intervenite în structura Asocierii;
- exonerarea Ministerului de la plata penalităților de întârziere, întârziere cauzată de
imposibilitatea de plată din culpa pârârâților, de la data scadentă a plății până la
momentul efectuării acesteia, respectiv:
20
- constatarea inexistenței dreptului de creanță al pârâților cu privire la
penalitățile de întârziere aferente celei de-a III-a tranșe de plată, ca urmare a
neîndeplinirii clauzelor contractuale de către pârârâți;
- suspendarea executării contractului nr. 37/2013 (RO/41 din data de 03.04.2013)
până la soluționarea cauzei pe fond.
La termenul de judecată din data de 19.09.2016 dosarul 47350/3/2015 a fost
suspendat până la soluţionarea definitivă a Dosarului nr.45482/3/2014.
III. Prin cererea de chemare în judecată formulată de către UniCredit Bank S.A. în
dosarul nr. 716/3/2017 aflat pe rolul Tribunalului București aceasta solicită obligarea
noastră la plata:
sumei de 22.169.461,72 Euro în echivalent lei la data plății, reprezentând ultimele
două tranșe egale din prețul Contractului de furnizare poduse nr.
37/30.04.2013/RO41/03.04.2013;
sumei de 13.733.982 Euro în echivalent lei la data plății, compusă din penalitățile de
întârziere în cuantum de 8.889.954 Euro datorate pentru întârzierea la plată a
tranșei a doua de preț în perioada 31.10.2014 – 10.01.2017 (și în continuare până la
data plății efective), și din penalitățile în cuantum de 4.844.027 Euro, în echivalent
lei la data plății, datorate pentru întârzierea la plata tranșei a treia de preț în
perioada 01.11.2015 – 10.01.2017 (și în continuare până la data plății efective),
conform art. 9.3 din Contractul de funizare produse nr. 37/30.04.2013.
IV.1.4. Continuarea activităţii Comitetului Tehnico – Economic pentru Societatea
Informațională
Comitetul Tehnico – Economic pentru Societatea Informațională a fost înfiinţat
prin HG nr. 941/2013, fiind organism interinstituţional compus din reprezentanţi cu
rang de secretar de stat care asistă Ministerul Comunicaţiilor şi Societății
Informaționale în scopul elaborării politicii guvernului în domeniul Societăţii
Informaţionale, monitorizării implementării acesteia şi al corelării cu politicile
europene.
Comitetul Tehnico - Economic avizează:
21
- strategiile şi proiectele de informatizare ale instituţiilor publice în vederea asigurării
interoperabilităţii sistemelor informatice şi a eliminării finanţărilor multiple şi
suprapunerilor funcţionale;
- proiectele care implică soluţii IT&C şi pentru care se solicită garanţii
guvernamentale;
- conformitatea proiectelor care implică soluţii IT&C cu obiectivele Strategiei "Agenda
digitală pentru România" şi cu Strategia naţională de securitate cibernetică, iniţiate
de instituţiile publice, astfel cum sunt definite de Legea nr. 500/2002 privind
finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de
companiile/societăţile naţionale sau societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la care statul este acţionar
unic ori majoritar.
Specificaţiile tehnice aferente caietelor de sarcini, respectiv proiectele tehnice şi
studiile de fezabilitate se supun avizului Comitetului Tehnico - Economic, astfel:
a) înainte de demararea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică,
proiectele ce implică soluţii IT&C cu o valoare nominală sau cumulată mai mare de
2.500.000 lei finanţate din fonduri naţionale;
b) înainte de depunerea cererii de finanţare la autorităţile competente, precum şi
înainte de demararea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică,
proiectele ce implică soluţii IT&C cu o valoare nominală sau cumulată mai mare de
2.500.000 lei finanţate din fonduri europene.
În anul 2017, activitatea Comitetului Tehnico – Economic pentru Societatea
Informațională (CTE), a continuat, pe baza aceleiași H.G.941/2013, comitetul a evaluat
un număr de 84 de proiecte și a avizat 58 de proiecte care implică soluţii IT&C cu
obiectivele Strategiei Agenda Digitală pentru România şi cu Strategia naţională de
securitate cibernetică, iniţiate de instituţiile publice.
IV.1.5. Comunicări comerciale nesolicitate (SPAM)
Conform prevederilor H.G. nr. 36/2017 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, art.4 alin. 1 (56), Ministerul
Comunicaţiilor şi Societății Informaționale exercită atribuţii specifice în domeniul
tehnologiei informaţiei, respectiv ,,supravegherea şi controlul respectării prevederilor
legale din domeniul comerţului electronic, în calitate de autoritate de reglementare şi
22
supraveghere, în conformitate cu prevederile Legii nr. 365/2002 privind comerţul
electronic, republicată”.
În acest sens, în cursul anului 2017 la nivelul Directiei Societatea Informațională s-
au trasat sarcini de rezolvare a 5 petiții pe domeniul comunicărilor comerciale
nesolicitate (Legea 365/2002), 14 petiții pe domeniul Legii 365/2002 (altele decat
spam) și alte petiții pe diverse teme legate de obiectul de activitate al directiei
(semnătura electronică, arhivare electronică, legislație hosting, furt de cartele
electronice, servicii online furnizate de către platformele electronice, semnătura
biometrică, site-uri sigure etc).
IV.1.6. Avizarea serviciilor societăţii informaţionale
În conformitate cu HG 36/2017 privind organizarea și funcționarea ministerului,
MCSI exercită atribuțiile de organism de supraveghere pentru prestatorii de servicii de
încredere calificați stabiliți pe teritoriul României, precum și luarea măsurilor, după
caz, în legătură cu prestatorii de servicii de încredere necalificați stabiliți pe teritoriul
României, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului
European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile
de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei
1999/93/CE. In acest context, în conformitate cu OMCSI nr. 449/2017 a acordat
statutul de prestator de servicii de incredere calificat pentru 5 prestatori de servicii de
încredere (CertSign, DigiSign, AlfaTrust, Transpeed, Centrul de Calcul) pentru
urmatoarele tipuri de servicii de incredere: semnatura electronica calificată, marcă
temporală calificată, sigiliu electronic calificat, serviciu de emitere certificate pentru
autentificare unui site Internet (nr. total de servicii de certificare acreditate – 15
servicii).
De asemenea, pe parcursul anului 2017, au fost acreditați 3 furnizori de servicii de
certificare în conformitate cu Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, HG.
nr. 1259/2001 privind normele tehnice şi metodologice privind aplicarea Legii 455/2001
privind semnătura electronică și OMCSI nr. 473/2009 privind procedura de acordare,
suspendare şi retragere a deciziei de acreditare a furnizorilor de servicii de
certificare,cu modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă
electronică, OMCSI nr. 489/2009 privind normele metodologice de autorizare a
centrelor de date, cu modificările şi completările ulterioare, pe parcursul anului 2017,
23
au fost autorizate 5 centre de date aparținând următoarele societăți: OMV PETROM
Global Solutions SRL, Euroconfort SRL, SC DAVA R&R SRL, SC ENGIE Romania și IT
Service Center. Totodată, au fost autorizați 3 admistratori de arhivă electronică în
conformitate cu Legea nr. 135/2017 privind arhivarea documentelor în formă
electronică,republicată aparținând următoarelor sicietăți: SC Docprocess SRL, SC
Arhidava Solutions si Next Docs SRL.
Pe parcursul anului 2017, nu au existat solicitări privind autorizarea furnizorilor de
servicii de marcare temporală în conformitate cu Legea nr. 451/2004 privind marca
temporală și cu prevederile OMCSI nr. 492/2009 privind normele tehnice şi
metodologice de aplicare a Legii 451/2004 privind marca temporală.
Referitor la instrumentelor de plată cu acces la distanță, în anul 2017, au fost
eliberate 62 de avize pentru instrumente de tip internet banking, home-banking și
mobile banking.
IV.2. Derularea proiectelor finanţate din fonduri europene
IV.2.1. Continuarea proiectului „Ro-NET: Construirea unei infrastructuri naţionale de
broadband în zonele defavorizate, prin utilizarea fondurilor structurale”
Proiectul Ro-NET reprezintă o componentă esenţială a Strategiei Naţionale de
Broadband pentru asigurarea unei conexiuni de bandă largă la Internet în zonele
geografice defavorizate și/sau declarate eșec al pieței.
Sursa de finanţare a proiectului Ro-NET este Programul Operaţional Sectorial
„Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE 2007-2013), aprobat prin Decizia CE
nr. 1437/2007, Axa Prioritară III, "TIC pentru sectoarele privat şi public". Prin fazare,
finanțarea fazei II este asigurată din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020.
Valoarea totală a proiectului (inclusiv TVA) este de 377.838 mii lei, contribuţia
din fondurile europene nerambursabile fiind de 82,7% din cheltuielile eligibile. TVA-ul
reprezintă cheltuială neeligibilă, toate celelalte cheltuieli fiind considerate eligibile.
Prezentare generală a proiectului Ro-NET
Scopul proiectului Ro-NET:
Construirea unei infrastructuri naționale de broadband în zonele defavorizate, prin
utilizarea fondurilor structurale” este acela de a asigura infrastructura necesară pentru
24
stimularea furnizării serviciilor în bandă largă, prin extinderea acoperirii, prin
construirea de rețele de distribuție în "zonele albe", acolo unde comunicațiile
electronice în bandă largă nu sunt disponibile și nu există planuri de dezvoltare ale
investitorilor privați pentru următorii trei ani (783 localități), corespunzător Avizului
Conform ANCOM, urmând ca rețelele de distribuție construite în cadrul proiectului să
fie completate de bucle de acces locale, realizate de operatorii privați.
Astfel, se va extinde raza de acțiune a magistralelor de comunicații electronice în
bandă largă în zonele nedeservite corespunzător, infrastructura realizată contribuind în
mod direct la reducerea decalajului digital, creșterea nivelului de educație, a nivelului
de acces la servicii de e-guvernare, e-sănătate etc.
Proiectul Ro-NET este un proiect major, aprobat direct de Comisia Europeană prin
decizia CCI 201/RO161PR003 din 20.10.2014, având un bugetul total (fără TVA) în
valoare de aproximativ 69 mil. Euro, din care aproximativ 57 mil. Euro, reprezintă
contribuția nerambursabilă din fonduri europene.
Proiectul se adresează exclusiv zonei rurale, corespunzător celor 783 de localități,
care sunt considerate amplasamente în anexa la H.G. nr. 963/29.10.2014, publicat în
M.O. nr. 809/06.11.2014, prin care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai
proiectului Ro-NET.
Conform Ghidului Comisiei Europene, privind Dezvoltarea Rapidă a Infrastructurilor
de Comunicații, C25/1/2013, statele membre au obligația de a utiliza la maximum
infrastructurile existente, inclusiv rețelele de electrificare, astfel prin proiectul Ro-NET
fiind reutilizați cca 1.800 de Km de rețea existentă, alcătuită din stâlpi amplasați de-a
lungul drumurilor situate în marea majoritate a extravilanului din mediul rural.
Prin proiect se finanțează proiectarea și realizarea rețelelor de distribuție și a
punctelor locale de acces pentru localitățile eligibile, aflate pe întreg teritoriul
României, infrastructură necesară furnizării serviciilor de comunicații electronice în
bandă largă, pe principii nediscriminatorii operatorilor de buclă locală (acces), la
prețuri reglementate, stabilite prin Avizul Conform1, emis de Autoritatea Națională de
Reglementare în Comunicații (ANCOM). Rețelele și punctele locale de distribuție
realizate prin proiectul Ro-NET, vor rămâne integral în proprietatea statului român,
operarea făcându-se de către operatori prin concesiune pentru o perioadă de minim 18
ani. Astfel, prin implementarea acestui proiect, se creează premisele asigurării unor
1 http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/Aviz_RoNET_28_10_2013.pdf
25
servicii de calitate la prețuri convenabile, accesibile tuturor cetățenilor, firmelor și
instituțiilor publice, aflate pe raza localităților eligibile.
Pentru îndeplinirea acestor obiective, MCSI a decis ca implementarea proiectului
Ro-NET să fie realizată prin fazare pe cele două programe operaționale, 2007-2013,
respectiv 2014-2020, având în vedere compatibilitatea tehnică NGN.
Obiectivele specifice ale proiectului Ro-NET sunt următoarele:
- Reducerea "decalajului digital" dintre zonele care au acces la serviciile de bandă
largă şi cele în care nu există disponibilitate;
- Gestionarea lipsei infrastructurii de bandă largă în zonele de eșec ale pieței din cele
783 de localități vizate prin proiect;
- Furnizarea de infrastructură de bandă largă necesară pentru a promova creșterea
economică și crearea de locuri de muncă în localitățile vizate prin proiect;
- Crearea condițiilor necesare pentru a stimula o funcționare corectă a pieței pentru
serviciile de bandă largă bazată pe furnizarea de infrastructură cu acces liber în
"zonele albe" vizate prin proiect.
Presa oficială a CE despre proiectul de broadband Ro-NET:
Comisia Europeană a publicat informații despre proiectul Ro-NET, informații ce
sunt postate pe pagina oficiala a Comisiei Europene, având în vedere faptul că, la
nivelul forului comunitar, proiectul Ro-NET, până la această dată, este considerat ca
fiind un proiect ingenios din punct de vedere al modelului operațional aplicat (aplicarea
în premieră a unui model de contract care a permis ca printr-o singură procedură de
selecție să se atribuie atât proiectarea și construcția rețelei, cât și operarea acesteia
pe termen lung) și ca fiind unul din acele proiecte care a beneficiat de o perioadă
scurtă de pregătire și aprobare primită din partea CE.
Sunt amintite de asemenea, cele două aspecte extrem de importante, respectiv
faptul că acest proiect a fost elaborat cu maximă transparență, consultarea publică
fiind extinsă de la o lună (1 lună) la 9 luni de zile, iar prin faptul că, pe pagina oficială
a MCSI s-a publicat în avans cu mai mult de două luni, caietul de sarcini, aspecte care
au condus la derularea primei licitații din România, care s-a încheiat fără nicio
contestație:
(https://joinup.ec.europa.eu/community/epractice/news/romania-bring-broadband-
783-municipalities),
26
(http://ec.europa.eu/digital-agenda/best-practice-–-development-broadband-
infrastructure-romania-ronet-project-ro).
Etapele procesului de pregătire şi stadiul actual al proiectului sunt prezentate
în continuare:
Aprobarea de către Guvernul României a proiectului Ro-NET prin Memorandum
05.10.2011
Finalizare Studiu Prefezabilitate și Model operațional 21.12.2011
Finalizare proces consultare publică și pregătire notificare 15.08.2012
Finalizare Studiu de Fezabilitate 30.09.2013
Obţinerea Avizului Conform ANCOM 28.10.2013
Obţinere aprobare din partea DG COMP (Ajutor de Stat compatibil) 12.12.2013
Finalizarea procesului public de selecție (licitație) 06.03.2014
Depunerea proiectului (Cod SMIS= 54631) 28.05.2014
Încheierea contractelor cu concesionarii 17.06.2014
Obţinerea avizului de mediu (Natura 2000) 19.06.2014
Obţinerea Avizului Conform Jaspers 27.07.2014
Transmiterea proiectului major la CE (încărcare SFC) 01.07.2014
Aprobarea proiectului major de către CE 20.10.2014
Aprobarea indicatorilor tehnico-economici (HG) Publicat în MO nr. 809/06.11.2014
06.11.2014
Semnarea contractului de finanțare cu forul comunitar (termen limită) 18.12.2014
Semnarea protocolului de derulare a contractelor cu operatorul Telekom
22.12.2014
Finalizarea fazei de proiectare pentru toate cele 783 amplasamente 10.06.2015
Demararea operațiunilor de construire Sept.2015
Amplasamente finalizate până la 31.12.2015 (faza I) 99 localități
Demarare fază II implementare 16.11.2016
Stadiul fizic de realizare (la data de 31.12.2017)
1. Localități finalizate și achitate 129/724
2. Localități cu PVRTL (HG273/343) finalizat 220/724
3. Localități cu PVRTL (HG273) finalizat MCSI 32/724
4. Localități finalizate (pregătite pentru recepție) 444/724
5. Localități aflate in fază de execuție 134/724
6. Autorizații de construire obținute 638/724
7. Documentații complete depuse pt. autorizare 40/724
8. Autorizații blocate de avize 64/724
a. CNADNR zona de siguranță
b. ENEL Dobrogea contract acces – drept real construire
c. ELECTRICA Muntenia Nord aviz amplasament
d. UAT HCL blocate
e. CFR subtraversări
27
Progresul proiectului în perioada raportată
Indicatori vizați de intervenția proiectului/ atinși până în prezent:
TABEL CENTRALIZATOR STADIUL FIZIC DE REALIZARE
Indicator fizic de realizare
Total Din care realizat la zi
U.M Procent realizat %
Rețea Fibră Optică 4.843 2.875 Km 59,36
Amplasamente finalizate
724 496 Buc. 68,51
Rețea de stâlpi noi instalați (aproximativ)
65.000 31.154 Buc. 47,93
Sisteme de monitorizare 7 7 Buc. 100,00
Proiecte tehnice finalizate
783 783 Buc. 100,00
Cabineți PABL instalați 724 496 Buc. 68,51
TOTAL 58,86
TABEL STADIUL VALORIC DE REALIZARE
Valoare totală proiect Valoare achitată Procent %
377.838 137.810 36,47
NOTĂ: Aria eligibilă stabilită inițial se referea la 783 localități, aceasta reducându-se la
un număr de 724 de localități, în urma reverificării efectuate de ANCOM în 15.04.2015.
28
Abateri/ întârzieri în atingerea rezultatelor/ realizărilor așteptate
Întârzierile majore ale proiectului s-au înregistrat, în principal, din cauza
dificultăților întâmpinate în procesul de avizare/ autorizare, a neconcordanțelor de
ordin legislativ, volumului mare al avizelor solicitate la nivelul UAT, operațiunii de
fazare între cele două exerciții financiare (2007-2013, respectiv 2014-2020) și a
schimbărilor multiple ale reprezentanților legali și a managerului coordonator de
proiect, operate la nivelul Beneficiarului (MCSI).
Activități principale care au fost accelerate în vederea recuperării întârzierilor
datorate fazării:
a. Recepția cantitativă și calitativă (conf. Legii nr. 500/2002), în baza căreia se emite
certificatul de acceptanță și plata rețelelor de comunicații finalizate;
b. Demararea activităților privind derularea conferințelor de diseminare a informațiilor
relevante ale proiectului și amplasarea panourilor de publicitate (identitate
vizuală), în regie proprie;
c. Intensificarea procesului de autorizare pentru toate cele 724 de localități eligibile,
fiind în acest moment blocate aproximativ 49 de localități.
29
Principalele motive care au generat întârzierile:
a. Existența unui vid legislativ în ceea ce privește modalitatea de asigurare a
dirigenției de șantier în cadrul contractelor de tip DBO si Concesiune, astfel MCSI
aflându-se în imposibilitatea de a recepționa și introduce la plată amplasamentele
finalizate, aspecte care în prezent au fost clarificate și care au permis demararea și
accelerarea procesului de recepție și acceptanță;
b. Având în vedere necesitatea încheierii fazării proiectului, precum și incertitudinea
obținerii AC pentru toate amplasamentele din proiect, demararea a fost amânată
până la încheierea Ordinului de Finanțare pentru Faza II (16.11.2016), precum și
clarificarea aspectelor specifice identității vizuale în concordanță cu programul
POC;
c. Lipsa persoanelor cu expertiză în domeniul tehnic, juridic, economic-financiar și
investiții la nivelul echipei de proiect, situație depășită în acest moment de către
MCSI, prin identificarea unor soluții care să permită detașarea în regim de urgență a
personalului calificat necesar;
d. Opoziția unor reprezentanți ai UAT-urilor, privind adoptarea HCL.
Progresul proiectului pentru perioada următoare de raportare și observaţii
importante pentru succesul proiectului
În vederea accelerării procesului de implementare, MCSI a constituit deja 3 comisii
de recepție (două comisii în baza H.G. 273/1994 și o comisie în baza Legii nr. 500/2002,
care derulează activitățile specifice).
Totodată, se are in vedere, în baza protocoalelor încheiate cu ANCOM și STS,
pentru optimizarea procesului de recepție și acceptanță, ca în cadrul comisiilor de
recepție numite prin OMCSI, să fie desemnați și reprezentanți ai acestor entități.
Se va avea în vedere și solicitarea de experți tehnici din partea SNR și a Consiliilor
Județene, astfel încât să poată fi asigurat necesarul de experți pentru toate comisiile
constituite.
În paralel, MCSI se preocupă să soluționeze favorabil litigiul aflat pe rolul instanței
de judecată, inițiat de diriginții de șantier care nu au fost plătiți (salarii luna octombrie
2016 și deconturi de deplasare pentru luna septembrie 2016). Acest litigiu are la bază
lipsa deciziei fostului manager de implementare și a fostului manager de proiect, cu
privire la modalitatea de plată a drepturilor salariale către diriginții de șantier.
30
Cerere de rambursare
[număr]
Data depunerii cererii de
rambursare la sediu AM
Valoarea cheltuielilor
eligibile declarate în Cererea de Rambursare
din care:
Valoare contribuţie
fonduri nerambursa-
bile
Valoare contribuţie
proprie
Estimare contravaloare
TVA nedeductibilă/
deductibil
CR 1 – nr.950/ 58/ 28.02.2017
29.03.2017 1.931.184,61 1.641.506,92 289.677,69 81.589,84
CR2 - nr.1500/ 63/ 13.04.2017
03.04.2017 266.035,00 226.129,75 39.905,25 0
CR3 – nr.2816/ 23.07.2017
23.07.2017 10.084,00 10.084,00 1.512,60 0
Având în vedere că proiectul Ro-NET se află în fază de construcție, MCSI urmărește
optimizarea și accelerarea implementării, cât și posibilitatea de a reduce costurile din
buget. Astfel, MCSI, în acord cu prevederile Caietului de Sarcini și a prevederilor
Memorandumului aprobat în Guvernul României la data de 25.07.2017, a demarat cu
prioritate procesul de recepție și acceptanță pentru amplasamentele aferente lotului
nr.1 și 5 , urmând ca pana la jumătatea anului 2018 să fie finalizate etapele de recepție
și acceptanță pentru toate amplasamentele eligibile din cadrul lotului nr.1 și nr. 5.
IV.2.2. Programul Comunitar CEF TELECOM 2014 – 2020
În vederea îndeplinirii obiectivelor sale strategice destinate realizării politicii
Guvernului României în domeniul comunicațiilor electronice, serviciilor poștale,
tehnologiei informației și al societății informaționale, MCSI a continuat pe parcursul
anului 2017 inițiativele anterioare în facilitarea condițiilor necesare unei implementări
optime la nivel național a prevederilor Programului Comunitar CEF TELECOM 2014 –
2020.
Astfel, ca urmare a apariției H.G. nr. 36/2017 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin care se statutează în mod
explicit atribuția ministerului privind responsabilitatea “(…) implementării
Mecanismului pentru Interconectarea Europei pentru sectorul telecomunicații – CEF
TELECOM. (…)”, atribuțiile aferente gestionării Programului Comunitar CEF TELECOM au
fost asociate, prin Regulamentul de Organizare și Funcționare – ROF MCSI, următoarelor
31
structuri administrative ale ministerului asfel: Compartimentul Consilierilor pentru
Afaceri Europene, Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale,
Direcția Programe și Proiecte.
Similar anilor anteriori, implementarea Programului Comunitar CEF TELECOM a
presupus, pe de o parte, procesul de reprezentare a intereselor României în strânsă
colaborare cu Ministerul Fondurilor Europene la nivelul Comitetelor de Coordonare CEF
TELECOM și/sau Grupului de Experți CEF TELECOM - organizate de reprezentanții DG
CONNECT (Directorate General for Communications Networks, Content and Technology)
la Bruxelles, Belgia - alături de acțiuni specifice destinate susținerii potențialilor
beneficiari în accesarea fondurilor disponibile prin intermediul instrumentelor
financiare și granturilor CEF TELECOM.
Pentru perioada următoare, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale
își propune dezvoltarea relațiilor de colaborare cu entitățile Guvernului României
asupra cărora Programul Comunitar CEF TELECOM exercită un impact evident, alături de
o promovare cât mai eficientă a acestei oportunități a Comisiei Europene pentru o
paletă cât mai largă de potențiali beneficiari finali.
IV.2.3. Proiectele e-CODEX “e-Justice Communication via Online Data EXchange” și
Me-CODEX „Maintenance of e-CODEX (2017 – 2018)”
În vederea asigurării condițiilor pentru adoptarea la nivel național a prevederilor
incluse în Programele Comunitare CIP ICT PSP 2007 – 2013 și CEF TELECOM 2014 – 2020,
alături de posibilitatea preluării unor exemple de bune practici din partea Statelor
Membre în derularea de schimburi transfrontaliere susținute prin infrastructuri de
servicii digitale comune, Ministerul Comunicaţiilor şi Societății Informaționale a devenit
partener la nivelul consorțiului e-CODEX – “e-Justice Communication via Online Data
Exchange”.
Proiectul s-a aflat în implementare pentru perioada decembrie 2010 – mai 2016,
beneficiind de finanțare națională și comunitară, respectiv din fonduri alocate prin
intermediul Programului Comunitar CIP ICT PSP. În conformitate cu ultimele estimări
comunicate de Ministerul Justiției din North Rhine Westphalia, Germania, închiderea
administrativă și financiară a proiectului e-CODEX se va realiza pe parcursul anului
2018, având în vedere numărul impresionant al partenerilor din cadrul acestui
consorțiu, alături de existența unor acte normative financiare naționale diferite, fapt
ce necesită soluționarea unor cereri adiacente de clarificare din partea majorității
32
partenerilor e-CODEX adresate atât Ministerului Justiției din North Rhine Westphalia,
Germania, cât și Comisiei Europene.
Întrucât soluțiile pilot e-CODEX sunt destinate rezolvării unor probleme concrete
ce afectează viața cetățenilor europeni datorate, în principal, unei mobilități
impresionante a persoanelor la nivelul spațiului comunitar, cum ar fi, de exemplu,
soluții online pentru rezolvarea micilor plângeri sau aplicarea prevederilor Ordinului
European de Somație de Plată, proiectul e-CODEX beneficiază în continuare de suportul
Directoratului General DG CONNECT al Comisiei Europene prin asigurarea susținerii
financiare prin fondurile comunitare destinate implementării proiectului, alături de
evaluarea anuală a activității partenerilor consorțiului și, nu în ultimul rând, prin
deschiderea unor linii de finanțare la nivelul Manualelor de Implementare CEF TELECOM
pentru anii 2017 și 2018, destinate explicit proiectului e-CODEX, precum și de
implicarea DG JUSTICE (Directorate General for Justice and Consumers) al Comisiei
Europene prin clarificarea aspectelor ce țin de sustenabilitatea financiară și tehnică a
proiectului, respectiv prin continuarea proiectului e-CODEX prin Me-CODEX
“Maintenance of e-CODEX”.
Întrucât Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a demarat o serie de
inițiative destinate realizării Cadrului Național al Interoperabilității, prin asigurarea
unei strânse concordanțe între soluțiile propuse și cele existente la nivel European
(aflate în testare inclusiv la nivelul proiectului e-CODEX), implicarea României la nivelul
consorțiului nu cuprinde activități de pilotare, cu atât mai mult cu cât din cei 28 de
parteneri ai consorțiului, numai 11 au îndeplinit condițiile legale și tehnice pentru
operarea de schimburi transfrontaliere conform normelor europene în domeniu.
Astfel, în afara beneficiilor ce rezidă din preluarea unor exemple de bune practici
destinate să contribuie la finalizarea Cadrului Național al Interoperabilității2, Ministerul
Comunicațiilor și Societății Informaționale a continuat pe parcursul anului 2017 să
întreprindă toate activitățile solicitate de Coordonatorul Proiectului și Comisia
Europeană pentru a putea finaliza închiderea administrativă a proiectului prin
respectarea prevederilor naționale și comunitare în domeniul legislației (depunerea
cererii de rambursare pentru toate chelutuielile effectuate la nivelul proiectului).
În paralel cu aceste atribuții și responsabilități, Ministerul Comunicațiilor și
Societății Informaționale a continuat în anul 2017 atribuțiile ce derive din statutul de
2 Comunicate unor structuri administrative ale ministerului, care ar putea să le exploateze pozitiv prin intermediul unor proiecte aflate în derulare și/sau a unor proiecte viitorare
33
Partener Asociat al consorțiului Me-CODEX – Maintenance of the e-CODEX - project
estimat a se derula în perioada august 2016 – decembrie 2018.
IV.2.4. Proiectul „Dezvoltare BRIDGE PKI”
Proiectul este co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin
Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivitǎţii Economice”, Axa prioritarǎ
III „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”,
Domeniul Major de Intervenţie 2 „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice
electronice moderne”, Operaţiunea 2 „Implementarea de sisteme TIC în scopul creşterii
interoperabilitǎţii sistemelor informatice”. Bugetul total alocat proiectului este de
5.174.000 RON, fără TVA, şi cuprinde costuri cu achiziţia de hardware, software,
servicii de mentenanţă, servicii de promovare şi publicitate, management de proiect.
Contractul pentru implementarea proiectului a fost semnat cu Asesoft Internaţional
(lider) şi XOR IT SYSTEMS SRL.
Obiectivele proiectului pe termen scurt:
Capacitatea unei aplicaţii de chei publice de a interacţiona cu alta aplicaţie de chei
publice;
Realizarea unui mediu de lucru prin interoperabilitate;
Posibilitatea mixării de componente provenind de la firme diferite pentru crearea
unei infrastructuri de chei publice organizaţionale;
Interacţiunea dintre domenii de chei publice aparţinând unor organizaţii diferite,
pentru a permite efectuarea unor tranzacţii sigure între aceste organizaţii.
Obiectivele proiectului pe termen lung: Standardele în domeniul criptografiei cu
chei publice au fost şi încă sunt greu de adoptat şi implică multe discuţii, deoarece,
pentru a crea o infrastructură bazată pe chei publice, este necesar un consens în ceea
ce priveşte părţile fundamentale, anume:
Formatul certificatelor digitale – care trebuie să fie cat mai apropiat de necesităţile
fiecărei aplicaţii;
Clienţii care fac cereri pentru astfel de certificate;
Server-ele care emit certificate;
Părţile ce verifică validitatea certificatelor.
Toate aceste componente trebuie să funcţioneze independent de implementare,
dând astfel integratorilor de sisteme posibilitatea să realizeze modele complexe de
34
securitate, având la bază tipuri de componente de chei publice realizate de diferiţi
producători software.
Informatizarea administraţiei publice este parte integrată a “Strategiei naţionale
pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale”, aşa cum
este ea reglementată în legislaţia românească.
Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice având ca beneficiari cetăţenii şi agenţii
economici urmăreşte cu precădere:
Soluţiile de securitate implementate la nivelul instituţiilor publice vor asigura
deplină confidenţialitate şi integritate a datelor şi informaţiilor transmise
sistemului;
Îndeplinirea unor criterii de excelenţă şi calitate la nivelul instituţiilor publice va
contribui decisiv la formarea unei imagini profesioniste a organizaţiilor în rândul
celor cu care acestea interacţionează;
Modernizarea administraţiei publice;
Electronizarea instituţiilor publice;
Dezvoltarea sectorului IT&C, prin lansarea de noi proiecte şi implementarea de noi
sisteme informatice integrate la nivelul instituţiilor publice;
Creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin utilizarea noilor tehnologii;
Menţinerea şi dezvoltarea unei capacitaţi de cercetare-dezvoltare-inovare susţinută
de un transfer tehnologic activ către producătorii de bunuri şi servicii.
Rezultatele obţinute:
1. Integrarea proiectului cu cei 5 furnizori acreditaţi de certificate calificate: certSign,
DigiSign, AlfaSign, Transsped, CertDigital.
2. Integrarea proiectului în cele 4 sisteme naţionale: IMM, PCU, ONRC, SEAP. Prin
integrarea cu Bridge PKI, au devenit disponibile următoarele funcţionalităţi
relevante:
Autentificare în portal – pentru orice utilizator extern/intern pe bază de certificat
digital calificat (eliberat de unul dintre furnizorii acreditaţi de certificate
calificate);
Autentificare la serviciile web – între serviciile web disponibile şi serviciile web
disponibile în MSI (pe bază de certificat deigital);
Semnare digitală documente – pentru orice utilizator intern/ extern pe bază de
certificat digital calificat (eliberat de unul dintre emiţătorii de certificate
calificate);
35
Verificare autentificare/ validare certificat – pentru orice utilizator extern/ intern
ce se autentifică prin certificat digital calificat;
Verificare semnătură digitală/ validare certificat – pentru orice utilizator extern/
intern ce semnează cu certificat digital calificat.
Termenul de finalizare a proiectului: august 2014.
Ministerul Comunicaţiilor şi Societății Informaționale pentru a putea îndeplini
indicatorii prevazuți în proiect a transmis și primit către/ de la cele cinci entități de
certificare adrese prin care s-au solicitat date relevante referitoare la indicatorii de
realizare prevazuti in program. Se are în vedere dezvoltarea platformei BRIDGE PKI
conform Regulamentului 910, pentru recunoașterea trusted list-urilor la nivel european
și creării NOD-ului național.
IV.2.5. Proiectul „Dezvoltarea interoperabilităţii bazelor de date destinate IMM-
urilor”
Ministerul Comunicaţiilor şi Societății Informaționale derulează, începând cu data
de 22.02.2013, proiectul „Dezvoltarea interoperabilităţii bazelor de date destinate IMM-
urilor”, cod SMIS 31446, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în
baza Ordinului de finanţare nr. 111/22.02.2013 aprobat de Autoritatea de Management
a Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice.
Sursa de finanţare a proiectului este Programul Operaţional Sectorial Creşterea
Competitivităţii Economice, Axa prioritară 3 ” Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor
pentru sectoarele privat şi public”, DMI 3.2 „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei
serviciilor publice electronice”, Operaţiunea 2 „Implementarea de sisteme TIC în scopul
creşterii interoperabilităţii sistemelor informatice”.
Valoarea totală a proiectului este de 4.229.554,34 lei, din care asistența
financiară nerambursabilă este de 3.410.930,92 lei, din care valoarea eligibilă
nerambursabilă finanțată din FEDR este de 2.820.839,87 lei şi valoarea eligibilă
nerambursabilă finanțată din bugetul național este de 590.091,05 lei.
Proiectul a fost implementat în Municipiul Bucureşti, pe o durată de 12 luni de
asocierea formată din Computas IT Romania (parte a companiei norvegiene Computas
AS), Power Net Consulting şi Evolva Trend Consultant.
Proiectul a fost lansat cu scopul de a asigura o poartă de acces securizată pentru
IMM-uri la o gama largă de informaţii şi servicii publice online şi de a interconecta
bazele de date ale instituţiilor publice. Astfel, proiectul se inscrie în seria proiectelor şi
36
iniţiativelor lansate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societății Informaționale în vederea
asigurării interoperabilităţii sistemelor informatice ale administraţiei publice.
Partenerii proiectului care au sprijinit realizarea aplicaţiilor disponibile în portal
sunt: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
Persoanelor Vârstnice, Agenţia pentru Agenda Digitală a României, Ministerul
Administraţiei şi Internelor, AIPPIMM – Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi
Programelor pentru IMM-uri şi Poşta Română.
Portalul cuprinde 31 de aplicaţii destinate IMM-urilor şi administraţiei publice,
grupate în 3 categorii, în funcţie de domeniul de interes:
Business to Business (B2B) Aplicaţii şi instrumente puternice de lucru dedicate
activităţii specifice IMM-urilor: aplicaţii de ofertare, aplicaţii financiare, de lucru
colaborativ, managementul de documente
Government to Business (G2B) Aplicaţii pentru autorităţile locale şi centrale cu
scopul livrării serviciilor publice şi de informare pentru utilizatorii IMM-uri prin
intermediul mijloacelor electronice în mod organizat
Government to Government (G2G) Aplicaţii de raportare, acces rapid şi structurat la
informaţii pentru aparatul de stat.
Lista celor 31 de aplicaţii a fost stabilită în urma unei analize desfăşurate în
cadrul primelor trei luni de implementare a proiectului. Lista a fost definită în urma
desfăşurării unor consultări cu instituţiile publice implicate în procesul de înfiinţare,
funcţionare şi închidere a unui IMM, pe baza nevoilor acestora, care au implementat
platforme şi portaluri de informare şi servicii destinate IMM-urilor şi care au răspuns
pozitiv apelului Ministerului pentru Societatea Informaţională de a propune şi a
colabora pentru realizarea de aplicaţii pentru acest portal.
Dintre funcţionalităţi de tip Business to Business oferite în mod gratuit IMM-urilor
amintim lucrul colaborativ pe documente, posibilitatea de realizare automată a unui
site propriu, serviciu GIS pentru obţinerea de rapoarte, catalogul şabloane de
documente precompletabile pe baza profilului firmei, implementarea simplificată a
unor fluxuri de documente în cadrul unui IMM, abonarea la serviciile SEAP pe bază de
coduri CPV, registrul de casă, calculatorul taxe servicii, cererile de rambursare online
pentru OIPSI.
O parte din cele 31 de aplicaţii disponibile pe portal sunt destinate partenerilor
proiectului (subsisteme informatice de interoperabilitate „Government to Government”
şi „Governement to Business”), în vederea realizării de rapoarte şi sinteze pe baza
37
datelor disponibile în bazele de date destinate IMM-urilor. Printre aplicaţiile din cadrul
acestor secţiuni menţionăm: verificare nume firmă, calendar de evenimente relevante
pentru IMM-uri, verificare insolvenţi/ falimentari/ inactivi, centralizare surse de
finanţare şi programe gestionate de AIPPIMM, obţinere online de rapoarte necesare
politicilor ministeriale pe baza indicatorilor bilanţieri semestriali, validare periodică
status persoane cu dizabilităţi, avizare electronică pentru operatori de mesagerie.
Portalul este disponibil online din februarie 2014 la adresa http://imm.msinf.ro/
project/.
Proiectul este rambursat 100%.
Stadiul atingerii indicatorilor:
- Numărul de sisteme pentru care se asigură interoperabilitatea este > 3
- Numărul de servicii electronice furnizate este 30
- Ponderea tranzacțiilor electronice între sistemele pentru care se asigură
interoperabilitatea între acele sisteme este 20%
- Numărul de persoane instruite pentru folosirea aplicației informatice este 13
- Numărul de utilizatori ai proiectului, angajați ai solicitantului ar trebui să fie 13.
Acest indicator este îndeplinit.
- Numărul de utilizatori persoane fizice/ instituții 290000. Acest indicator nu este
îndeplinit integral, în prezent având un număr de 290 IMM înscrise în portal.
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a întreprins acțiuni de
promovare și operaționalizare a proiectului după cum urmează:
- au avut loc o serie de întâlniri cu reprezentanții Ministerului pentru Mediul de
Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în vederea promovării Portalului pentru IMM
(creșterea numărului de utilizatori ai acestuia cât mai aproape de valoarea de
290.000);
- s-a încercat promovarea Portalului pentru IMM prin diferite mijloace de comunicare
în vederea creșterii numărului de utilizatori.
IV.2.6. Proiectul „eAcademie pentru funcționarii publici”
Ministerul Comunicaţiilor şi Societății Informaționale derulează, începând cu data
de 10.12.2009, proiectul „eAcademie pentru funcționarii publici”, cod SMIS 4430, co-
finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza ordinului de finanţare
nr. 908/10.12.2009 aprobat de Autoritatea de Management a Programului Operaţional
Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice.
38
Sursa de finanțare a proiectului este Programul Operațional Sectorial Creșterea
Competitivității Economice, Axa prioritară 3 „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor
pentru sectoarele privat şi public”.
Valoarea totală a proiectului este de 5.867.785,88 lei, din care asistența
financiară nerambursabilă este de 4.930.912,5 lei, din care valoarea eligibilă
nerambursabilă finanțată din FEDR este de 906.301,72 lei şi valoarea eligibilă
nerambursabilă finanțată din bugetul național este de 936.873,38 lei.
Proiectul a fost implementat în Municipiul Bucureşti, pe o durată de 12 luni de
asocierea formată din: contractor principal SIVECO Romania SA, parteneri S.C. Altfactor
S.R.L. – dezvoltare content, subcontractori S.C. Omnilogic S.R.L. – Echipamente
Hardware și servicii de instalare și configurare a acestora; InnerPoint – activități de
marketing.
Proiectul urmărește introducerea unui sistem de instruire de tip eLearning și
dezvoltarea de conținut interactiv de instruire prin:
crearea unui sistem de instruire ușor accesibil – fiecare utilizator va avea acces la
acesta de la computerul la care lucrează;
asigurarea unei înțelegeri unitare și cuprinzătoare a subiectelor de instruire;
asigurarea unor materiale de curs omogene – suport de curs pentru o tema dată;
scăderea timpului necesar procesului de formare/ instruire și informare per
utilizator;
scăderea costurilor (materiale și financiare) necesare procesului de instruire/
formare
asigurarea accesului continuu la instruire/ informare al tuturor funcționarilor
publici;
construirea unei baze de cunoștințe electronice care să conțină documentele
relevante pentru un funcționar public;
asigurarea de instrumente de evaluare automată;
asigurarea unui conținut de instruire care să îmbunătățească rezultatele obținute de
participanți în cadrul procesului de formare.
În prezent, sistemul de instruire pune la dispoziția utilizatorilor 11 teme, după
cum urmează: Ce înseamnă eGovernment, Procedee clasice comparate cu variantele
electronice, Cadrul legal în domeniul Societății Informaționale, Componentele
soluțiilor de eGovernment, Metode de autentificare în sistemele Societății
Informaționale, Obținerea și gestionarea credențialelor în sistemele Societății
Informaționale, Semnătura electronică, Interfața cetățeanului, Sisteme inter și intra
39
organizaționale, Promovarea utilizării soluțiilor de eGovernment, Dezvoltarea
sistemelor Societății Informaționale.
În vederea obținerii finanțării nerambursabile prin POS CCE au fost stabiliți o serie
de indicatori de rezultat/eficiență care trebuie să atingă, la sfârșitul perioadei de
implementare, următoarele valori:
- Ponderea cursurilor electronice implementate ca urmare a realizării proiectului, în
totalul necesităților de instruire - 55% pentru 10% din populația țintă (valoarea
medie pentru perioada de referință, cu evaluarea continuă ulterioară a proiectului
din fonduri proprii și atingerea graduală a unui procent de 80%);
- Numărul cursurilor disponibile (sesiuni de 4 ore) – 355;
- Numărul persoanelor instruite pentru folosirea aplicației – instructori – 10;
- Numărul utilizatorilor proiectului, angajați ai administrației publice centrale și
locale - 66.000 (10% din totalul angajaților din administrația publică).
Situația proiectului este următoarea:
- numărul persoanelor înrolate pe platformă: 34.100 persoane din care 11.000 sunt
funcționari publici;
- numărul diplomelor eliberate este de cca 3.400;
- a fost dezvoltat cu sprijinul celor de la CERT.RO cursul de securitate cibernetică,
acesta fiind disponibil pe platforma eAcademie;
- este în curs de definitivare și aprobare un plan de măsuri pentru operaționalizarea
proiectului.
Obiectiv propus: instruirea unui număr de 1.000 de funcționari lunar, în perioada
1 Iulie - 31 Decembrie 2017 (6.000 de funcționari în toată perioada).
În vederea atingerii obiectivului, urmează a fi dezvoltate patru componente:
1) Asigurarea sustenabilității tehnice a proiectului
a. Evaluarea și consolidarea stării tehnice a platformei, astfel încât să existe garanții
că platforma poate susține cerințele de instruire asumate;
b. Asigurarea personalului necesar;
c. Asigurarea depozitării adecvate a documentelor de proiect;
d. Asigurarea mentenanței;
e. Stabilirea statutului proiectului, din punct de vedere al găzduirii la AADR;
f. Asigurarea mecanismelor de extragere și prezentare a informațiilor legate de
utilizarea platformei;
40
2) Administrarea cursurilor, existente și noi
a. Cursurile existente: stabilirea unei liste de maximum 10 sesiuni active, păstrând
accesul la celalte sesiuni, care vor fi arhivate;
b. Cursuri noi:
i. Stabilirea unei tematici pentru cursuri noi, cursurile noi fiind introduse într-un
ritm de cel putin un curs nou, lunar. Tematica va fi propusă de către direcția
de specialitate, dar vor fi identificate și propuneri externe de tematici pentru
cursurile noi;
ii. Stabilirea unei echipe MCSI, cu sprijin extern, capabile să dezvolte cursuri
pentru platformă;
3) Administrarea cursanților
a. Asigurarea unui management adecvat al cursanților, astfel încât platforma să fie
optim solicitată;
b. Stabilirea de proceduri pentru întregul ciclu de instruire al cursantului;
4) Identificarea de cursanți noi
a. Stabilirea măsurilor pentru asigurare interesului pentru instruire;
b. Stabilirea măsurilor pentru implicarea continuă a instituțiilor în programele de
instruire.
Portalul este disponibil online din februarie 2011 la adresa http://eacademie.e-
guvernare.ro.
IV.2.7. Proiectul ”Monitorizarea și Evaluarea Strategiei Naționale privind Agenda
Digitală pentru România”
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale este principala instituție
implicată în implementarea Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România
(SNADR). Ministerele de resort/ agențiile/ autoritățile sunt implicate fie în colectarea
datelor, fie în evaluarea acestora pentru SNADR.
Cele trei funcții ale sistemului de monitorizare și evaluare sunt: (i) colectare date;
(ii) evaluare date și (iii) raportare și diseminare date.
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a semnat protocoale de
colaborare cu următoarele instituții: Institutul Național de Statistică, Ministerul
Sănătății, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Unitatea Executiva pentru Finanțarea
41
Învățământului Superior, a Cercetării Dezvoltării și Inovării, Ministerul Educației
Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția Națională a Funcționarilor Publici,
Secretariatul General al Guvernului prin Cancelaria Primului Ministru, Institutul Național
al Patrimoniului, Centrul național de răspuns la incidente de sercuritate cibernetică -
CERT-RO.
Obiectul protocoalelor de colaborare este acela de actualizare continuă a
indicatorilor pentru măsurarea progreselor intervențiilor în domeniul inițierii digitale, a
competențelor digitale, e-incluziunii, e-accesibilității și e-sănătății care sunt aliniate la
strategiile naționale sau regionale existente și relevante.
Stadiul monitorizării:
În cursul anului 2017, a fost prezentată și pusă la dispoziția Ministerului
Comunicațiilor și Societății Informaționale, Platforma de Măsurare și Monitorizare a
indicatorilor privind Strategia Națională Agenda Digitală pentru România – 2020.
Scopul Platformei de Măsurare și Monitorizare este să furnizeze cadrul necesar în
vederea implementării Strategiei Naţionale privind Agenda Digitală pentru România
(SNADR).
Prin dezvoltarea acestui sistem de monitorizare și evaluare s-a urmărit în
principal:
- standardizarea modului de colectare a datelor şi evaluare a progresului societăţii
informaţionale;
- creşterea gradului de disponibilitate şi accesibilitate a datelor publice;
- scăderea timpului de tranzacţionare a datelor între instituţiile statului;
- creşterea nivelului de securitate şi integritate a datelor.
Este de aşteptat ca sistemul să poată fi utilizat ca un instrument util în crearea de
rapoarte şi statistici privind nivelul de implementare a soluţiilor care ţin de societatea
digitală, şi să reflecte în mod obiectiv gradul în care sunt îndeplinite obiectivele
prevăzute în Agenda Digitală pentru România.
Echipa de experți responsabilă numită prin Ordinul O.M.C.S.I nr.998/13.10.2017, a
început demersurle necesare pentru colectarea indicatorilor, evaluarea acestora și
publicarea anuală a raportului de M&E al SNADR conform calendarului din Manualul de
monitorizare si evaluare.
42
IV.2.8. Proiectul „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare
(EGOV) ”, cod SIPOCA 20
Scopul proiectului: Dezvoltarea capacităţii instituţionale a autorităților publice în
vederea dezvoltării instrumentelor de e–guvernare pentru cetățeni și mediul de afaceri
precum și asigurarea viziunii și a direcțiilor de acțiune din domeniul e –guvernării.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
A) Reducerea fragmentării și gruparea serviciilor publice electronice sub forma
conceptului de evenimente de viaţă, conform obiectivelor stabilite în Agenda
Digitală pentru România;
B) Asigurarea cadrului legislativ, instituţional, procedural și operaţional pentru
utilizarea instrumentelor de e-guvernare.
Proiectul finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA)
are o durată de implementare de 36 de luni, începând cu 4 aprilie 2016.
Rezultate care se vor obține conform cererii de finanțare:
R1 Propunere de politică publică elaborată în domeniul e-guvernării în parteneriat cu
cât mai mulți actori implicați;
r1.1 - Analiza actelor normative și a cadrului operațional, procedural și
informațional privind domeniul e-guvernării în România;
r1.2 – Raport cu privire la propunerea unor noi cadre instituționale,
organizaționale, legislative, informaționale și de formare a resurselor umane
din administrația publică;
r1.3 - Elaborarea cadrului legislativ unitar pentru implementarea și gestionarea
serviciilor de E-Guvernare, ce va include rolurile, responsabilitățile, normele
metodologice și de organizare a instituțiilor implicate;
r1.4 - Catalog Național al Soluțiilor IT pentru e-guvernare;
r1.5 - Evaluarea ex-ante a propunerii de politică publică și analiză de impact
bugetar;
R2 Set de standarde procedurale minime, elaborat pentru furnizarea serviciilor
publice în format electronic;
r2.1 – Manual de proceduri și metode de lucru pentru evenimentele de viață
identificate;
43
r2.2 - Raport de implementare a ghidurilor, procedurilor, standardelor propuse;
R3 Capacitate crescută a MCSI și a structurilor care implementează e-guvernarea în
ceea ce privește exercitarea corespunzătoare a competențelor ce le revin în
domeniul e-guvernare;
r3.1 - Sesiuni de formare desfășurate;
r3.2 – Sesiuni de asistență „on the job” implementate pentru familiarizarea cu
noile proceduri și pregătirea pentru momentul operaționalizării;
r3.3 – Conferințe organizate;
r3.4 - Studiu de bune practici elaborat în domeniul e-guvernării;
R4 Informare și Publicitate Campanie de informare și promovare a proiectului.
Acest proiect va contribui la îndeplinirea liniilor strategice de dezvoltare asumate
în Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020, fiind prevăzută ca
și condiționalitate ex-ante în cadrul Programului Operațional Competitivitate 2014-
2020, respectiv prin POCA va fi sprijinit efortul MCSI de pregătire a cadrului orizontal de
dezvoltare a e-guvernării, mai precis, capacitatea legislativă/ administrativă,
standardizarea, reformele instituționale necesare incluzând asistență și formare.
Dacă intervențiile din cadrul POC vor viza necesarul de infrastructură pentru
crearea și activarea de tip portal a serviciilor publice electronice definite, grupate în
evenimente de viață, prin POCA vor fi sprijinite intervențiile care vizează adaptarea
structurii și mandatul administrației publice precum și reducerea fragmentării
responsabilităților care a dus la diluarea acestora și a coordonării precare inter-
sectoriale. Mai precis prin POC vor fi sprijinite investiții pentru creșterea utilizării
sistemelor de e-guvernare, Acțiunea 2.3.1 fiind definită astfel „Consolidarea și
asigurarea interoperabilității sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare
tip 2.0 centrate pe evenimentele din viața cetățenilor și întreprinderilor, dezvoltarea
cloud computing guvernamental și a comunicării media sociale, a Open Data și Big
Data”.
Având în vedere că prin POC vor fi finanțate doar activități integrate, cu impact
național a fost stabilit ca absolut necesară pregătirea instituțională și strategică în
vederea implementării Evenimentelor de Viață la nivelul IV de sofisticare. Astfel a fost
prevăzut ca este necesar de a se face, cu sprijinul POCA, analiza serviciilor publice și
evidențierea stadiului actual de operaționalizare conform conceptului de Eveniment de
Viață precum și de a se propune o foaie de parcurs pentru atingerea obiectivelor din
SNADR care privesc e-guvernarea în România.
44
În privinţa SCAP, proiectul propus contribuie în mod direct și evident la atingerea
obiectivului specific II.4. Soluţii IT pentru eficientizarea administraţiei publice.
Problemele care stau la baza nevoii de intervenţie printr-un proiect cofinanţat
prin POCA sunt vaste, complexe, strâns legate între ele şi pot fi în general grupate în
două categorii – lipsa de coordonare a instituţiilor publice din România dar şi de lipsa
unei viziuni strategice și a unei perspective clare asupra introducerii utilizării
instrumentelor e-guvernare într-o manieră coordonată.
Problema lipsei de coordonare la nivel administrativ (responsabilităţi, atribuţii,
decizii ad-hoc, reglementare incoerentă).
Conform AP 2014-2020, administrația publică este fragmentată iar alocarea
responsabilităților este neclară, fragmentarea și lipsa de coerență este vizibilă în ceea
ce privește reglementarea (prevederi redundante/contradictorii), politicile publice, a
mandatelor instituționale, fiind considerată una dintre cauzele structurale care
afectează funcționarea administrației publice. Există neajunsuri clare legate de
coordonarea între ministere și entitățile care administrează responsabilitățile intra-
sectoriale, competențe și atribuții instituționale suprapuse, utilizare ineficientă a
resurselor. Așa cum se arată și în Acordul de Parteneriat cauza subdezvoltării
serviciilor publice în România este reglementarea incoerentă, nedefinirea standardelor,
preocupare insuficientă pentru conceperea și furnizarea de servicii publice performante
și deficiențe în alocarea competențelor, în managementul și furnizarea serviciilor
publice.
Problema lipsei instrumentelor specifice e-guvernării și a unei viziuni concrete
privind introducerea de servicii administrative online
Potrivit SCAP, pentru creşterea eficienței derulate de administraţie este foarte
important ca tehnologia informației să fie utilizată la o scară cât mai largă, atât în
raport cu cetăţenii/beneficiarii serviciilor, cât și cu alte instituţii publice. O abordare
nouă, orientată pe nevoile beneficiarilor – cetăţeni și mediul de afaceri, concentrată
aşadar pe evenimentele de viaţă, trebuie să înlocuiască abordarea clasică orientată pe
instituţiile furnizoare de servicii.
Inițiativele de e-guvernare nu au fost însă eficient coordonate și integrate în
programe cuprinzătoare de modernizare la nivel guvernamental. Unele structuri
administrative au ales să își dezvolte propriile baze de date şi sisteme de comunicare
electronică cu beneficiarii de servicii publice, perpetuând astfel o fragmentare a
informațiilor, cu consecințe negative asupra abordării integrate și coerente a politicilor
viitoare.
45
Aceste tendințe au implicații complexe pentru alinierea sistemului de e-guvernare
la un model coerent. Se resimte necesitatea de a susține intervenții de consolidare a
capacității instituționale care vizează serviciile publice, în mod deosebit, MCSI are
nevoie să fie sprijinit să își dezvolte capacitatea de a implementa SNADR. Este nevoie
de o concepție coerentă, integrată și standardizată cu privirea la dezvoltarea e-
guvernării în România, de introducerea unor mecanisme de coordonare în programele
de modernizare de la nivel guvernamental. Este nevoie şi de adaptarea structurilor
administrației publice și de optimizarea proceselor și implementarea cu succes a
reformelor pentru dezvoltarea e-guvernării în România.
Stabilirea palierului optim de exercitare a competențelor legate de serviciile
publice electronice este un proces complex care necesită o analiză detaliată a
procedurilor existente la momentul de față precum și inventarierea modelelor de bună
practică din alte state membre ale Uniunii Europene. Deficiențe ale cadrului de
reglementare, respectiv a normelor, procedurilor și mecanismelor necesare
implementării e-guvernării precum și ambiguități ale responsabilităților instituțiilor
publice în furnizarea de servicii publice electronice împiedică dezvoltarea serviciilor de
e-guvernare orientate către cetățeni și mediul de afaceri. Cunoașterea deficitară a
practicilor e-guvernării precum și a o lipsă de definire a rolurilor și competențelor
instituționale în implementarea unui cadru integrat a sistemului de e-guvernare face ca
aceste servicii să existe într-o mai mică măsură în România comparativ cu alte state
europene.
Personalul din autorităţile și instituţiile publice – aceştia, împreună cu beneficiarii
direcţi ai serviciilor publice electronice - sunt primii care resimt necesitatea
introducerii de servicii publice îmbunătăţite prin utilizarea e-guvernării. În timp ce s-au
luat măsuri majore în România în ultimii ani (din perspectiva accesului precum şi în
ceea ce privește implementarea sistemelor informatice majore), majoritatea
inițiativelor s-au confruntat cu obstacole în materie de adoptare, calitate, legislație și
uniformitate. Este nevoie deci de îmbunătățirea instrumentelor decizionale și a
coordonării în cadrul și între diferitele niveluri administrative.
Demnitarii din autorităţile și instituţiile publice sunt cei care poartă
responsabilitatea în faţa publicului larg pentru eficienţa serviciilor publice oferite de
instituţiile pe care le conduc. Nemulţumirea cetăţenilor faţă de interacţiunea cu
administrația se răsfrânge și asupra acestora, în calitatea lor de decidenţi și principali
iniţiatori ai unor procese de modernizare a administraţiei și de facilitare a accesului la
46
servicii asociate cu evenimentele de viaţă identificate și de reducere a birocraţiei și
costurilor administrative ridicate.
De asemenea, demnitarii sunt preocupaţi de calitatea actului guvernării, deci de
fundamentarea şi formularea unei politici publice dedicată e-guvernării și a unui plan
de acțiune aferent.Proiectul propus are intenţia de a aborda concret, prin clarificarea
responsabilităţilor, atribuţiilor și prin introducerea unor instrumente specifice gândirii
strategice, de tip politică publică și prin reglementarea coerentă adaptată la domeniul
e-guvernării pentru a se putea ajunge la obţinerea unei viziuni concrete şi coerente
privind introducerea de instrumente de e-guvernare în administraţia românească.
Scopul proiectului este de a stabili cadrul de dezvoltare a instrumentelor de e-
guvernare.
Primii paşi în această direcţie vor fi analiza cadrului legislativ, a cadrului
operaţional, procedural și informaţional care susţine e-guvernarea şi furnizarea
serviciilor electronice pentru evenimentele de viaţă identificate. Grupurile ţintă
identificate vor putea participa la elaborarea acestor analize și se vor implica în
identificarea necesităţilor de dezvoltare şi la stabilirea unor proceduri și practici
unitare de tratare a evenimentelor de viaţă. Problema lipsei de coordonare la nivel
administrativ va fi tratată prin elaborarea unui cadru legislativ unitar pentru
implementarea și gestionarea serviciilor de e-guvernare.
Pentru a face trecerea de la analizarea cadrului existent la implementarea
concretă a măsurilor de e-guvernare, se va elabora un document strategic tip propunere
de politică publică, la care vor participa membrii grupurilor ţintă identificate și care va
constitui un bun exerciţiu de fundamentare a deciziilor în administraţie, pe care aceştia
îl vor putea replica cu alte ocazii, legat de alte domenii de intervenţie publică.
De asemenea, la începutul anului 2018 se va înființa un Comitet Director care va
coordona într-o manieră coerentă și integrată dezvoltarea domeniului de e-guvernare.
Astfel vor putea fi fundamentate soluțiile referitoare la repartizarea optimă a
competențelor între diferitele instituții, autorități publice. Prin acțiunile coordonate de
formare pentru decidenții din instituțiile și autoritățile implicate în domeniul e-
guvernării, precum și prin schimburile de experiență și prin elaborarea de manuale
dedicate va crește competența reprezentanților, consolidarea cunoștințelor
administrației publice și a decidenților și astfel capacitatea de a dezvolta, implementa
și administra un sistem de e-guvernare performant.
47
Descrierea activităților derulate pe parcursul anului 2017, în vederea obținerii
rezultatelor:
Depunerea unui număr de 17 notificări privind aspecte legate de: - modificarea /
actualizarea graficului de activități/achiziții, introducerea unor noi experți în cadrul
echipei de management a proiectului (SGG și MCSI), completarea / modificarea
componenței echipei de management a proiectului, schimbarea reprezentantului legal
al MCSI;
Întocmirea și depunerea cererilor de rambursare nr. 3, 4, 5 și 6.
Semnarea Actului Adițional nr. 2 privind modificarea contractului/ordinului de
finanţare nr. 12/ 04.04.2016 – Anexa Buget.
Actualizarea Planului de actiune pentru implementarea proiectului, în urma
modificărilor survenite cu privire la înlocuirea unor membri ai echipei de management.
Monitorizarea derulării contractului de asistență tehnică pentru achiziții publice –
întâlniri și consultări cu prestatorul pe toată perioada prezentului raport.
Elaborarea și transmiterea către AM POCA a Notei explicative pentru încheierea
Actului Adițional nr. 3 și a Anexei 3 – Modificare buget, în vederea dezangajării sumelor
rămase neutilizate ca urmare a finalizării achizițiilor și ajustării cotei de TVA de la 20 %
la 19 %.
Stadiul procedurii privind atribuirea contractului de achiziție publică ”Servicii de
consultanță, studii, analize, evaluări și formare în domeniul e-guvernare” în cadrul
proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare” – Cod
SIPOCA 20”:
- în data de 17.02.2017 s-a publicat în SEAP Anunțul de participare nr. 173254. Au fost
elaborate răspunsuri la un număr de 35 de solicitări de clarificări, 1 notificare
prealabilă și 1 contestație depusă de un operator economic, contestație care a fost
respinsă ca nefondată de către CNSC. Până la data limită de depunere a ofertelor au
depus oferte un număr de 6 asocieri de operatori economici;
- depunerea a trei notificări prealabile de către participanții la procedură;
- urmare a transmiterii de către Autoritatea Contractantă a punctelor de vedere la
notificările prealabile depuse de către operatorii economici, doi dintre aceștia au
transmis către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) două
contestații la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică având ca
obiect „Servicii de consultanță, studii, analize, evaluări și formare în domeniul e-
48
guvernare pentru implementarea proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a
instrumentelor de e-guvernare.”;
- în urma analizei Contestațiilor depuse de operatorul economic, comisia de evaluare
transmite către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și către
ofertanții în cauză punctele de vedere cu privire la Contestații, reiterând faptul că
Autoritatea Contractantă a respectat toate prevederile legale cu privire la derularea
procedurii de achiziție. Prin acțiunile sale, de a aplica principiul tratamentului egal
tuturor Ofertanților, Autoritatea Contractantă a demonstrat respectarea legislației
în vigoare;
- prin Decizia nr. 949/C11/1071 din data de 28.04.2017 și Decizia nr. 3255/C7/4156
din data de 07.12.2017 Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC),
respinge, ca nefondate, contestațiile formulate de către operatorii economici în
contradictoriu cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale;
- având în vedere finalizarea procesului de evaluare a ofertelor depuse și in
conformitate cu prevederile legale s-a trecut la întocmirea Raportului Procedurii,
transmis reprezentanților ANAP și semnat de către aceștia fără obiecții.
Începând cu data de 01.01.2017, cota TVA a devenit 19% conform codului fiscal.
Astfel, a fost elaborat Actul adițional nr. 1 la Contractul de servicii nr. 113/ 23.08.2016
privind diminuarea cotei TVA.
În data de 02.03.2017 a fost semnat contractul privind Achiziționarea
consumabilelor necesare pentru implementarea proiectului (Achiziție directă –
15.666,67 lei fără TVA valoarea estimată în CF, valoarea contractată 14.674,68 lei fără
TVA)
La data de 02.11.2017 a fost semnat contractul de prestări servicii privind
Abonarea MCSI la o bază de date de renume din domeniul IT internațional (Achiziție
directă – 39.999,96 lei fără TVA valoarea estimată actualizată, valoarea contractată
35.700 lei fără TVA).
De asemenea, a fost demarată procedura de licitație deschisă pentru atribuirea
contractului de servicii de organizare conferințe pentru prezentare și finalizare proiect,
informare și publicitate proiect.
49
III.2.9. Proiectul „Îmbunătățirea normelor, procedurilor și mecanismelor necesare
Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale în vederea continuării
dezvoltării sectorului de comerț electronic (ECOM)”, cod SIPOCA 18
Scopul proiectului:
Proiectul vizează stimularea dezvoltării eficiente și sigure a sistemului de comerţ
electronic prin îmbunătățirea capacitații administrative a MCSI responsabil cu
coordonarea și îndeplinirea liniilor strategice de dezvoltare a comerțului electronic
prevăzute în Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020.
Obiectivul tematic:
Îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC.
Obiectivele specifice sunt:
A) Creșterea calității reglementărilor în domeniul comerțului electronic prin realizarea
unei analize pertinente a cadrului normativ existent și formularea unor propuneri de
îmbunătățire a acestuia;
B) Îmbunătățirea mecanismelor de coordonare și colaborare ale Ministerului
Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională în vederea implementării
eficiente și eficace a liniilor de acțiune în domeniul comerțului electronic prevăzute
în Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020.
Contractul de finanțare dintre MCSI și MDRAP, ca Autoritate de Management
pentru Programul Operațional Capacitate Administrativă a fost semnat la data de
04.04.2016, cu o durată de implementare de 22 luni.
Rezultate așteptate:
R1 Propunere de politică publică elaborată în domeniul e-comerț în parteneriat
instituţiile care reglementează acest domeniu:
r1.1 – Analiza exhaustivă a cadrului normativ actual din domeniul comerțului
electronic național;
r1.2 – Analiză de impact cu privire la necesitatea creării/desemnării a unei
autorități de certificarea a magazinelor on-line;
r1.3 – Evaluarea ex-ante a propunerii de politica publică;
50
R2 Plan de acțiuni până în 2020 realizat, în domeniul comerțului electronic conform
metodologiei comune de planificare strategică, în domeniul comerțului electronic;
R3 Crearea a două mecanisme, unul de coordonare intre MCSI și instituțiile implicate în
e-comerț precum și un al doilea respectiv a unui mecanism de cooperare cu părțile
interesate;
R4 Cunoștințe şi abilităţi îmbunătăţite ale reprezentanţilor administraţiei publice cu
atribuţii în domeniul e-comerţului;
R5 Informare și publicitate, campanie de informare și promovare a proiectului.
În cadrul demersurilor în direcția consolidării mediului de afaceri digital (comerț
electronic), Proiectul ECOM a fost inițiat pornind de la problema capacității
administrative reduse a administrației publice în general și de la problema fragmentării
și delegării neclare de responsabilități, așa cum reiese din SCAP. Principalele cauze ale
capacității administrative reduse și fragmentate, identificate atât la nivelul MCSI, cât și
la nivelul ministerelor de resort responsabile cu implementarea liniilor de acțiune
prevăzute în SNADR 2020, sunt următoarele:
- Deficiențe ale cadrului de reglementare, respectiv ale normelor, procedurilor și
mecanismelor necesare MCSI în calitate de coordonator pentru îndeplinirea eficientă
și eficace a liniilor strategice de dezvoltare din domeniul comerțului electronic;
- Deficiențele apărute în implementarea cadrului normativ în vigoare care a condus la
fragmentarea comunicării și colaborării între MCSI și ministerele de resort
responsabile pentru îndeplinirea liniilor strategice de dezvoltare din domeniul
comerțului electronic;
- Ambiguitatea normelor și a responsabilităților instituțiilor publice implicate în
domeniul comerțului electronic, aspect care conduce la o slabă dezvoltare a
sistemului de comerț electronic din punct de vedere al eficienței și orientării către
cetățeni.
De asemenea, așa cum se arată în Acordul de Parteneriat 2014-2020 cu România
aprobat de Comisia Europeană, planificarea politicilor publice este una de tip ad-hoc,
iar factorii de decizie se confruntă cu un sistem care nu produce analize la nivelul de
calitate necesar pentru a lua decizii de politică informate, conducând la un cadru
supra-reglementat și la proceduri ineficiente cu impact negativ asupra mediului
economic și asupra cetățenilor. Astfel, la nivel general, persistă probleme severe și
cronice legate de calitatea politicilor publice.
51
Totodată, există neajunsuri clare legate de aspecte precum: coordonarea între
ministere și entitățile care administrează responsabilitățile intra-sectoriale;
competențe și atribuții instituționale suprapuse; utilizare ineficientă a resurselor;
administrarea fragmentată și grevată de prea multe structuri costisitoare.
Responsabilitatea de a promova domeniul comerțului electronic prin acte
normative, proceduri, metodologii, evaluări, studii și comunicarea cu publicul larg
aparține grupului țintă al Proiectului ECOM, Proiectul ECOM venind în întâmpinarea
nevoilor acestui grup țintă de a rezolva problemele cu care se confruntă și de
soluționarea cărora este direct interesat.
Grupul țintă al Proiectului ECOM a fost identificat luând în considerare experiența
acumulată în cadrul direcțiilor de specialitate din cadrul MCSI precum și analizând
liniile strategice de dezvoltare în domeniul comerțului electronic prevăzute în SNADR
2020, după cum urmează:
- Personalul de conducere și de execuție, precum și demnitari din cadrul ANCOM,
ANAF, ANPC, AADR și ASF precum și din cadrul altor entități care, în urma procesului
de analiză, vor fi identificate că sunt responsabile de dezvoltarea și implementarea
acestui cadru de reglementare cu privire la comerțul electronic;
- Personalul de conducere și de execuție, precum și demnitari și înalți funcționari
publici (ministru, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar
general adjunct și funcțiile asimilate acestora) din cadrul MCSI cu atribuții în
domeniul comerțului electronic, în calitate de coordonator;
- Personalul de conducere și de execuție, precum și demnitari și înalți funcționari
publici (ministru, ministrul delegat, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar
general, secretar general adjunct și funcțiile asimilate acestora) din cadrul MMACA,
MFP, MMJS și MAI, responsabili cu implementarea liniilor de acțiune prevăzute în
SNADR 2020;
- Personalul de conducere și de execuție din cadrul CERT.RO, responsabil cu
implementarea liniilor de acțiune prevăzute în SNADR 2020;
- Personalul de conducere și de execuție din cadrul ONRC.
Indicatori de proiect:
Propuneri de Politici Publice – 1
Analize de impact realizate – 1
Planuri de acțiune elaborate – 1
Mecanisme elaborate – 2
52
Participanți la sesiunile instruire e-comerț – 80
Activități derulate pe parcursul anului 2017:
pregătirea și derularea procedurii de achiziție publică de servicii de consultanță
studii, analize, evaluări și formare în domeniul comerțului electronic, astfel:
- pregătirea și avizarea documentației de atribuire: ianuarie – mai 2017;
- anunțul de participare a fost publicat la data de 25.05.2017 având nr. 175683;
- a fost numită comisia de evaluare a ofertelor prin Ordinul ministrului
comunicațiilor și societății informaționale nr.516/27.06.2017, modificat prin
553/11.07.2017, modificat prin nr. 603/28.07.2017;
- în perioada de depunere a ofertelor, 9 operatori economici au transmis solicitări
de clarificare privind documentația de atribuire;
- au fost depuse 7 oferte, din care 1 a fost declarată inacceptabilă, 1 – neconformă
și inacceptabilă, 1 – inacceptabilă, 1 – neconformă;
- au fost evaluate din punct de vedere tehnic și financiar 3 oferte; etapa evaluării
tehnico-financiare a fost finalizată în cursul lunii decembrie;
- au fost organizate 13 ședințe cu observatorii ANAP;
- în data de 13.12.2018, a fost depusă Contestația nr. 2630, fiind înregistrată pe
rolul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr.
53302/13.12.2017, urmând ca decizia CNSC să fie comunicată în luna ianuarie
2018;
întocmirea Cererilor de rambursare nr. 3 - 6 împreună cu documentele anexă
(rapoarte de progres, rapoarte financiare);
semnarea Actului Adițional nr. 2 și nr. 3 la contractul de finanțare încheiat între
MCSI și AM POCA;
depunerea la AM POCA a unui număr de 12 Rapoarte de progres lunare.
IV.2.10. Proiectul „Sprijin pentru identificarea, gestionarea și implementarea
proiectelor Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale finanţate în
cadrul axei 2 POC 2014-2020”
Proiectul are o durată de implementare de 36 de luni, respectiv de la 20.05.2016
până la 19.04.2019.
Perioada 20.05.2016 – 31.12.2017 a debutat prin constituirea echipei de
implementare, prin Ordin al Ministrului, urmata de desfășurarea concursurilor de
53
angajare a experților, prevăzuți în cererea de finanțare. Au fost finalizate procedurile
de achiziție pentru mobilierul (a fost instalat in luna august 2016), echipamentele IT (in
2016) necesare desfasurarii activitatilor curente ale expertilor și au continuat
demersurile de achizitie pentru platformă colaborativă (achizitie finalizata si pusa in
exploatare in martie 2017), respectiv informare și publicitate (achizitie finalizata in
ianuarie 2017), iar pentru carti/publicatii și consumabile/birotica (finalizata in
februarie 2017).
Au fost semnate protocoale de colaborare intre MCSI UIP POAT cu instituțiile
publice care vor implementa SNADR 2020 și care vor dezvolta servicii electronice pentru
cetățeni (detalii cu privire la stadiul listei în paragrafele următoare). În paralel cu
procesul de semnare a protocoalelor de colaborare, au fost organizate periodic întâlniri
între reprezentanții MCSI - UIP POAT și cei ai diverselor instituții (Ministere, Agentii,
Organism Intermediar, etc.) pentru identificarea nevoilor și a ideilor de proiect, pentru
atingerea indicatorilor și atragerea fondurilor nerambursabile din Axa 2 POC.
Lista extinsa de proiecte pentru atingerea indicatorilor și atragerea fondurilor
nerambursabile din Axa 2 POC este intermediara și va suferi modificari in functie de
solicitarile ministerelor de linie. Intalnirile de pana acum au avut deci ca scop, pe langa
clarificarea unor aspecte programatice, consolidarea temelor ce se vor constitui în idei
de proiecte, formarea unor echipe mixte pentru conturarea proiectelor dar si
maturizarea ideilor de proiecte si transformarea acestora in documente aferente
Cererilor de Finantare.
Au fost încheiate mai multe protocoale de colaborare cu instituțiile publice
prevăzute în SNADR 2020, în vederea scrierii proiectelor finanțabile din Axa 2 – POC.
Protocoale semnate în anul 2017:
Autoritatea Naționala pentru Persoane cu Dizabilități nr. 510/25.01.2017;
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție nr. 2683/
02.05.2017;
Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO nr.
3327/09.06.2017;
Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informațică pentru Educație și
Cercetare nr. 3551/21.06.2017;
Ministerul Sănătății nr. MCSI 4400/08.08.2017, nr. MS FB7855/08.08.2017.
Principalele activități de identificare, inițiere și dezvoltare a unor proiecte cu
finanțare din POC, s-au conturat partener cu partener dupa cum urmează:
54
Ministerul Afacerilor Interne – MAI:
Echipa UIP-POAT împreună cu partenerii a continuat lucrul la scrierea
documentației Proiectului Tehnic premergător scrierii cererii de finanțare pentru
evenimentele de Stare Civilă – respectiv proiectul SIIEASC, fiind realizată Cererea de
Finanțare 100% și depusă la finanțator aflându-se în faza de clarificări.
Obiectivul general al proiectului SIIEASC constă în informatizarea sistemului de
depunere a cererilor pentru emitere/ eliberare și eliberarea efectiva a documentelor
de stare civilă, precum și implementarea suportului necesar dezvoltării și accesării
serviciilor electronice ce au la bază informații primare de stare civilă. Prin acesta ar
putea fi acoperite aproximativ 4 evenimente de viață. De asemenea, se urmarește
realizarea unui registru de bază în sensul definit de interoperabilitate.
Beneficiile majore ale proiectului sunt: reducerea timpului necesar procesării
tranzacţiilor de Stare Civilă și a cheltuielilor de stocare a informaţiilor pentru
administraţiile locale şi centrale, creșterea gradului de interoperabilitate a sistemelor
centrale și locale care prelucreaza informatii de stare civilă, eliminarea redundanțelor
informaționale existente în sistemele locale și centrale care prelucrează informații de
stare civilă, digitizarea (scanare și indexare) documentelor emise în ultimii 100 de ani.
Estimarea numărului de documente din arhiva este de 50.000.000.
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale - MCSI:
A continuat lucrul la proiectul pentru alinierea României la mecanismele prevăzute de
regulamentul 910/2014 pentru identificarea electronică - Sistem de Interoperabilitate
Tehnologică – SITUE cu statele membre UE urmarește conectarea cu nodurile Eidas din
statele membre și sprijinirea furnizorilor de servicii naționali.
În perioada de referință a fost intocmit Proiectul Tehnic și a fost înaintată
documentația necesară aprobării în CTS, iar în data de 22.08.2017 a fost obținut avizul
pozitiv.
Dupa finalizarea Cererii de Finantare si depunerea acesteia la finanțator se continua
activitatea prin a se acorda sprijin pentru clarificări către beneficiarul MCSI.
Ministerul Educației Naționale – MEN:
2 evenimente de viață asociate: înscriere școală, înscriere bibliotecă.
55
Ministerul Culturii si Identitatii Nationale - MCIN:
A continuat corespondența instituțională fiind finalizat în perioada anterioara Proiectul
Tehnic si Studiul de Fezabilitate în acord cu prevederile parteneriatului pentru sprijinul
acordat Ministerului Culturii în vederea depunerii cererii de fnanțare în secțiunea e-
Cultura din POC (call deschis) „E-cultura: Biblioteca digitală a României”.
Ca urmare a înaintării documentației pentru CTS (incluzând Proiectul Tehnic si Studiul
de Fezabilitate pentru care UIP-POAT și-a adus contribuții solicitate de către partenerii
din MCIN, inclusiv prin participare de experți la sedință) și în CTE, în data de 20.12.2017
proiectul a fost depus pentru finanțare de către MCIN.
Ministerul Educației Naționale – MEN:
La nivelul MEN s-au conturat anterior 3 proiecte: Sistemul Informatic de Management al
Școlarității - SIMS, Wireless Campus și Platforma Națională de Educație. Echipele
desemnate pentru proiectul Sistem Informatic de Management al Școlarității (SIMS) au
agreat fișa sintetică și un document conceptual de proiect și au avut loc o serie de
întâlniri. S-a început analiza și echipele comunică pentru scrierea Proiectului Tehnic
transmițându-se un prim draft pentru soluția tehnică, către colegii din MEN, în prezent
la nivelul UIP-POAT continuându-se scrierea Proiectului Tehnic. Pentru celelalte
proiecte nu exista progres.
Ministerul Muncii si Justitiei Sociale – MMJS:
1 (sau mai multe proiecte) pentru evenimente de viață asociate (accidente/
incapacitate de muncă, stimulente revenire din concediu de creștere a copilului, ajutor
social, venit minim garantat, alocație copii, alocație susținere familie, căutare loc de
muncă, indemnizație creștere copil, indemnizație persoane cu dizabilități, pensionare,
pierdere loc de muncă).
MMJS a retransmis către MFE o solicitare privind includerea (prin modificarea POC) UAT-
urilor ca beneficiari eligibili (este a treia iterație), solicitare care până în prezent nu a
primit răspuns, în contextul în care o solicitare similară a fost transmisă și către POCU.
Pentru clarificarea nevoilor la nivel de UAT-uri s-a transmis în septembrie 2017 către
535 de UAT-uri (UAT-uri aflate în gradul 3 și 4 de marginalizare – pe baza listei furnizate
de catre MMJS) un chestionar care să profileze aceste comunități și pe baza caruia să
poata fi luată decizia strategica de lansare a apelului de proiecte.
Au fost recepționate aproximativ 74% din chestionare, iar centralizatorul final a reliefat
o apetență scăzuta pentru susținerea cheltuielilor de sustenabilitate (resurse umane și
56
materiale). Concluziile au fost transmise partenerilor instituționali în vederea luării
deciziei pentru continuarea acțiunilor.
În continuare, MMJS a inițiat discuții cu UIP-POAT printr-o echipă mixtă cu
reprezentanți din cadrul mai multor Agenții din subordine care să conlucreze pentru
inițierea unui proiect integrator de interoperabilizare a sistemelor informatice din
MMJS. Au continuat discuțiile punctuale inițiate în luna august 2017 și, până la finalul
anului, s-a încercat definitivarea unei Fișe de Proiect pentru acest amplu și strategic
proiect. Au fost lansate câteva teme de clarificat în cadrul MMJS ce sunt înca în
dezbatere internă întrucat în cursul lunii noiembrie - decembrie a fost introdusă în
discuție includerea în cadrul proiectului a propunerii de preluare a unor obiective dintr-
o alta inițiativă a MMJS (proiectul e-Asist) concomitent cu alte discuții legate de
oportunitatea achizițiilor din proiectele concurente (ANPD, ANPDCA, având în vedere că
SPAS-urile, pe care se bazează întreaga arhitectură în toate proiectele nu pot fi
echipate decât în sinergie a unui proiect cu altul).
Punctual, pentru două dintre agențiile din subordinea MMJS, au fost întreprinși pași
pentru elaborarea unor documentații de Proiecte:
ANPDCA: a fost elaborată o analiză pe schema sistemului informatic actual al ANPDCA în
ideea unui proiect de realizare a unui sistem informatic (cel existent este învechit și
parțial față de activitatea ANPDCA) în care ANPDCA să fie proprietar unic, celelalte
entități urmând a primi acees în calitate de client, securizat tip utilizator/parolă.
Accesul terților va fi permis pe niveluri de acces și module, începând de la informația
publică și până la informații destinate unei anume categorii de utilizatori (familii
adoptatoare, asistenți sociali etc.). ANPDCA și-a exprimat dorința ca MCSI să fie actor
principal în scrierea SF/PT pentru proiect, să fie partener în proiect și să gestioneze
activitatea de achiziții a sistemului informatic. Au avut loc întâlniri succesive la sediul
ANPDCA pentru continuarea elaborării PT. Se lucrează în continuare la definitivarea
documentației.
ANPD: ANPD a definitivat o Fișă de Proiect pentru Sistem Informatic Național de
Management al Persoanelor cu Dizabilități (Handicap) și Invaliditate. Fișa este agreată
cu experții UIP-POAT, iar în prezent experții sunt în faza de elaborare a Proiectului
Tehnic.
Ministerul Sănătății și CNAS:
1 proiect e-Sanatate - Telemedicina și 1 EV asociat programare consult medical.
57
Ministerul Sanătății are în vedere continuarea proiectului de telemedicină, pentru
domeniul e-Sănătate.
Un alt proiect pe care Ministerul Sănătății intentionează să-l depună spre finanațare în
cadrul axei 2 POC se referă la registrele de boală. Pentru această idee de proiect, în
perioada de raportare au existat o serie de întâlniri între experții MCSI, reprezentanții
MS și coordonatorii unor astfel de registre de boală (în general medici pe diverse
specialități), iar în acest moment se lucrează la elaborarea unui document conceptual
care să definească structura generală a registrelor ce se doresc a fi parte din proiect.
În legătura cu celelalte proiecte prioritare ale Ministerului Sănătății: Ministrul Sănătății
a reconfirmat lista de priorități din adresa MS nr. 9192/18.09.2017, menționand că în
cazul în care proiectul de telemedicina va acoperi intreg bugetul alocat pentru e-
Sănătate, MCSI este invitat să inițieze prin intermediul OIPSI o solicitare de
suplimentare de fonduri, rămânând ca în urma primirii unor sume suplimentare acestea
să fie distribuite către prioritățile decise la nivelul MS, în ordinea din lista inițială (mai
sus), prin urmare se va continua cu precadere lucrul la proiectul privind registrele și
proiectele CNAS, lăsând ca proiectul SIEC pentru ATI să fie reluat la cererea Ministerului
Sănătății.
O altă activitate desfășurată în perioada de referință a fost cea de pregătire și
finalizare a documentațiilor care conțineau răspunsurile pentru condiționalitățile ex-
ante 2.1 și 2.2 aflate în sarcina MCSI și care s-au definitivat prin acceptarea de către CE
a planului și activităților propuse (în anul 2016), în acest sens fiind remise către MCSI
scrisori oficiale privind ridicarea condiționalităților respective precum și monitorizarea
îndeplinirii acestor condiționalități.
În acest context, a fost elaborat, de către experții UIP POAT, Cadrul Național de
Interoperabilitate prin care a fost definită arhitectura instituțională guvernamentală
pentru coordonarea și implementarea proiectelor din SNADR 2020 și s-a asigurat
sprijinul tehnic pentru elaborarea, publicarea și adoptarea în decembrie 2017 a H.G. nr.
908/2017 pentru aprobarea Cadrului Național de Interoperabilitate.
Experții UIP POAT au participat, în cadrul grupului de lucru NGN, la finalizarea
ghidului solicitantului și a schemelor de ajutor de stat asociate (de minimis și de
exceptare). Acestea au fost publicate spre consultare publică pe site-ul OIPSI. În urma
primirii întrebărilor/ solicitărilor de clarificare din partea beneficiarilor eligibili,
experții UIP POAT au participat la elaborarea răspunsurilor MCSI prin propunerea unui
draft supus decidenților, în special în ce privește aspecte ca obligații de acoperire și
grila de evaluare tehnico-economica.
58
IV.3. Relaţii internaţionale în domeniul comunicaţiilor, serviciilor poştale şi
societăţii informaţionale
Orientările și obiectivele Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale în
anul 2017 au fost de extindere a formelor de cooperare internațională, adoptarea unei
atitudini inovatoare și vizionare în relațiile sale cu toți partenerii, creșterea vizibilității
și renumelui Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale și, implicit, a
României.
Din acest punct de vedere realizările sunt exprimate în mod sintetic prin:
- participarea la comisii mixte cu Ucraina, Egipt, Croația, Republica Moldova,
Turkmenistan, Kazahstan;
- transmitere puncte de vedere către Parlamentul României-Camera Deputaților cu
privire la Sesiunea plenară a Dimensiunii Parlamentare a Organizației Inițiativa
Central Europeană și cu privire la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a
Mării Negre(APCEMN);
- inițiere de demersuri de colaborare în sectorul Cyber-security cu Iran, Israel,
Coreea, Georgia, țările din Balcanii de Vest;
- participarea la reuniunile Grupului de lucru pentru punerea în aplicare a abordării
strategice a relației României cu Republica Moldova pe următorii 10 ani – Task Force
RO-RM, precum și la reuniunile Grupului de lucru interinstituțional privind relația cu
SUA, în coordonarea MAE – grup de lucru ce are ca scop impulsionarea coordonării
între instituțiile relevante implicate în dialogul româno - american, precum și
identificarea modalităților de dezvoltare și aprofundare a Parteneriatului Strategic
dintre România și SUA;
- reprezentarea MCSI, la nivel de secretar de stat, la ședințele Comitetului
interministerial pentru relația cu OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică); participarea activă în dialogul interguvernamental pentru
îmbunătățirea candidaturii române la aderarea acestei organizații, urmărind
coordonarea intereselor României cu agenda OCDE; astfel, MCSI a analizat
oportunitatea și a făcut demersurile necesare pentru aderarea României la
instrumentele recomandate de OCDE pe domeniul de activitate și susține
transpunerea la nivel național a următoarelor acorduri și declarații:
Declaration on the Digital Economy: Innovation, Growth and Social Prosperity
(Cancun Declaration);
Daejeon Declaration on Science, Technology and Innovation Policies for the
59
Global and Digital Age;
Recommendation of the Council concerning a General Framework of Principles
for International Cooperation in Science and Techonology;
- colaborarea cu Ministerul Afacerilor Externe și celelalte ministere în vederea
pregătirilor necesare pentru vizitele reprezentanților României în statele partenere,
precum și pentru primirea delegațiilor oficiale străine în România;
- colaborarea cu toate ministerele în vederea încheierii de acorduri, parteneriate și
Memorandumuri de înțelegere cu alte state, prin intermediul Ministerul Afacerilor
Externe;
- negocierea organizării de către ITU (Uniunea internațională pentru Telecomunicații –
agenție a Organizației Națiunilor Unite) a unui cyber drill (exercițiu cyber) pentru
Europa and CIS Regions în perioada PRES RO 2019 și a susținerii ITU pentru
conferința din 2018 a CERT – RO ;
- menținerea dialogului cu organizațiile non-guvernamentale și mediul de afaceri în
vederea dezvoltării domeniului de activitate al MCSI, atât la nivel național cât și
internațional (ex: întâlnire cu GSMA, Telekom, Orange, Vodafone, Digi Mobile,
Asociația Română a Băncilor, Asociația Națională a Industriilor de Software,
Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România, Asociația Română
pentru Industria Electronică și Software, Asociația Patronală a Industriei de Software
și Servicii din România, Computerland Romania, Digital Citizens Romania, Provision
IT Group, ș.a..);
- conducerea activităților Grupului de lucru aferent cerinței de bază a rezilienței nr. 6
– reziliența sistemelor de comunicații civile (6 reuniuni ale grupului în perioada
martie – decembrie 2017) și participarea la reuniunile interministeriale ale Grupului
de lucru aferente cerințelor de reziliență și principalele demersuri realizate în anul
2017, la întâlnirile oficiale ale Grupului Comun de Planificare al NATO în domeniul
rezilienței pregătirii urgențelor civile.
IV.4. Afaceri europene în domeniul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale
1. Colaborare interministerială prin participarea la grupuri de lucru care să susțină
activ viitoarea Președinție a României a Consiliului Uniunii Europene din ianuarie - iunie
2019.
60
2. Participarea activă la Comitetul de Coordonare a Sistemului de Gestionare a
Afacerilor Europene (CCAE) și la ședințe pregătitoare referitoare la stadiul negocierilor
pentru procesul Brexit.
3. Implicarea activă atât în efortul de organizare a președinției României la Consiliul
Uniunii Europene, din timpul primului semestru 2019 (pregătire priorități, program
evenimente, coordonatori dosare etc.) cât și în negocierea dosarelor din domeniul de
activitatea al ministerului. Coordonarea întâlnirilor cu reprezentanții grupurilor de
lucru transversale (ex: Horizontal Working Party on Cyber Issues, Grupul de lucru pentru
Servicii Poștale, etc.). Inițierea și organizarea vizitei doamnei comisar pentru economie
și societate digitală, Mariya Gabriel în România (30-31.10.2017).
4. Reprezentarea României la Reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic pe tema
economiei digitale și Conferința ministerială privind eGuvernarea, organizate la Talinn în
perioada 5-6 octombrie 2017, sub auspiciile Președinției Bulgare precum și la Consiliul
Extraordinar TTE - componenta Telecomunicaţii, Societate Informaţională și Servicii
Poștale, defășurat în perioada 23-24 octombrie 2017 la Luxembourg.
5. Participarea la cea de-a 3-a Reuniune a Grupului Strategic pentru Piața Unică
Digitală, Bruxelles, 26 ianuarie 2017, eveniment organizat de Comisia Europeană -
Direcția Generală pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie.
Grupul Strategic pentru Piața Unică Digitală este un forum important în cadrul
căruia se colectează date cu privire la progresele obținute de Statele Membre în
implementarea Strategiei europene privind Piața Unică Digitală (DSM); toate aceste
informații stau la baza elaborării Raportului semestrial de la nivelul anului 2017.
Totodată, Planul de acțiuni al Comisiei are în vedere adoptarea unei Comunicări cu
privire la Implementarea strategiei DSM.
În cadrul evenimentului, Comisia a prezentat raportul referitor la competențele
digitale. ”Conceptul partajat” pentru o strategie privind abilitățile digitale (shared
concept) reprezintă un model sau un șablon pentru o strategie de abilități digitale, care
identifică principalele provocări care trebuie abordate pentru a remedia în mod
eficient decalajul de competențe digitale în Europa. Acesta propune o listă de posibile
soluții la aceste provocări. Scopul este ca acțiunile cu privire la conceptul partajat și la
cele mai bune practici conexe să fie publicate și diseminate pe o platformă web. Acesta
identifică patru domenii principale sau grupuri țintă pentru dobândirea de competențe
61
digitale: (1) învățământ, (2) cetățeni, (3) forța de muncă, și (4) profesioniștii din
domeniul digital.
Definitivarea Pieței Unice Digitale (DSM) reprezintă prioritatea esențială a Comisiei
Juncker. Aceasta ar însemna un plus de 415 miliarde Euro la bugetul european și ar
putea conduce la crearea a peste 3,8 milioane de locuri de muncă și la reducerea
costurilor administrațiilor publice cu 15-20%. Pe lângă măsurile de protecție a
consumatorilor, DSM are rolul de a crea un cadru competitiv pentru ca toți cetățenii și
întreprinderile din UE să aibă acces în timp util la capacitățile și serviciile fără fir de
ultimă generație. Conectivitatea de foarte mare capacitate este condiția esențială
pentru dezvoltarea societății și a economiei digitale și stă la baza angajamentului
politic al Comisiei Juncker de realizare a pieței unice digitale.
Noile soluții care se bazează pe conectivitatea la internet, printre care cloud
computing, internetul obiectelor, tehnica de calcul de înaltă performanță și analiza
volumelor mari de date vor schimba procesele comerciale și vor influența interacțiunile
sociale. Noile aplicații digitale, precum realitatea virtuală și augmentată, chirurgia de
la distanță, inteligența artificială, agricultura de precizie, dronele, vor necesita viteză
de transfer, calitate și capacitate de reacție care pot fi oferite doar de rețelele de
bandă largă de foarte mare capacitate. În mod special, dezvoltarea conducerii
conectate și autonome a autovehiculelor va beneficia de pe urma implementării
rețelelor de comunicații 5G. Comisia consideră că zonele industriale, coridoarele
rutiere și legăturile feroviare vor fi domenii-cheie pentru prima fază a noilor aplicații
bazate pe 5G. În pregătirea acestora, Consiliul și Parlamentul European au agreat
recent modul de utilizare a benzii de frecvență de 470-790 MHz în Uniune. Acesta va
permite eliberarea coordonată a benzii de 694-790 MHz („banda de 700 MHz”) pentru
furnizarea serviciilor în bandă largă la orizontul 2020.
Pentru România, DSM înseamnă o schimbare majoră de mentalitate, abordare și
mod de viață, de muncă, de învățare și educare precum și angrenarea într-un proces de
digitalizare profundă a tuturor sectoarelor de activitate. Pentru ca economia
românească să rămână competitivă si cuplată la proiectele majore europene din
domeniul digital, este necesară prioritizarea, în cel mai înalt grad, a dezvoltării
rețelelor de mare capacitate, a implementării până în 2020 a tehnologiei 5G, inclusiv a
corelării cu infrastructura de transport în curs de dezvoltare și, nu în ultimul rând, a
asigurării unui grad ridicat de acoperire și utilizare a comunicațiilor de mare viteză.
62
6. Participarea la evenimentul Ziua Digitală, Roma, 23 martie 2017, eveniment
organizat de Comisia Europeană și Republica Italiană, în colaborare cu Președinția
malteză a Uniunii Europene.
Conferința a avut loc în cadrul festivităților oficiale de sărbătorire a 60 de ani de
la semnarea Tratatelor de la Roma, fiind structurat pe patru sesiuni axate pe abordarea
provocărilor legate de dezvoltarea industrială şi pe beneficiile care pot fi generate de
digitalizare:
1. Europa, un actor global în calculul de înaltă performantă;
2. Digitalizarea industriei europene;
3. Mobilitatea automată, conectată şi cooperativă;
4. Impactul transformării digitale asupra locurilor de muncă şi asupra competențelor.
În marja evenimentului, a fost semnată de către ministrul Comunicațiilor și
Societății Informaționale o Scrisoare de intenție privind mașinile conectate și
automatizate. Scrisoarea consemnează intenția statelor membre de a sprijini și coopera
în ceea ce privește inițiativele transfrontaliere (secțiuni, itinerarii sau coridoare) și
extinderea celor existente, pe care să se efectueze și să se faciliteze efectuarea de
teste și demonstrații la scară largă, în special cu privire la siguranța rutieră, acces la
date, calitatea datelor, răspunderea, conectivitatea și tehnologii digitale pentru CAD.
De asemenea, statele membre își propun să sprijine dezvoltarea unor practici comune și
voluntare pentru a efectua astfel de experimente, susțin disponibilitatea spectrului
pentru experimentare transfrontalieră și implementarea de CAD bazate pe tehnologii
avansate de comunicații.
Miniștrii semnatari au subliniat intenția de stabilire, împreună cu Comisia, a unui
cadru privind testele transfrontaliere în materie de automobile conectate, bazate pe
norme armonizate privind accesul la date, răspunderea și conectivitatea.
Scrisoarea de intenție reprezintă prima inițiativă a statelor membre destinată
cooperării transfrontaliere în materie de mobilitate conectată și automatizată. Comisia
va sprijini aceste eforturi prin măsuri concrete, care vor facilita coridoarele
transfrontaliere.
Scrisoarea prezintă interes pentru România în ceea ce privește securitatea
rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, cât și comunicațiile de urgență către
112. Acestea reprezintă un aspect important în cazul accidentelor de circulație, cu un
posibil accent suplimentar în contextul CAD, implementarea completă a serviciilor eCall
la nivelul Uniunii fiind una din prioritățile din perioada următoare (2017-2018), la nivel
european și național.
63
7. Participarea la workshopul organizat de către Comisia Europeană pe tema
comunicării Comisiei Europene „Building a European Data Economy”, 31 mai 2017, la
Bruxelles.
Potrivit Comisiei Europene, înlăturarea restricțiilor juridice sau administrative, în
principal sub formă de obligații de localizare a datelor naționale care afectează
întreaga piață a datelor la nivelul UE, ar putea contribui la PIB-ul UE cu până la 8
miliarde € anual.
Internet of things (IOT) combină hardware, software precum și datele de la mai
mulți furnizori, iar în acest moment, este greu de definit daca acestea pot fi
categorisite drept produse sau servicii. În plus, o preocupare majoră este dată de faptul
că este dificil și în același timp costisitor de a demonstra legătura dintre un anumit
defect care apare în timpul funcționării și o anumită pagubă. A fost discutat drept
exemplu un sistem de irigație care se bazează pe un set de senzori furnizați de către
operatorul economic A, ale cărui date sunt stocate în cloud-ul furnizat de operatorul
economic B iar procesarea datelor se face printr-un algoritm furnizat de operatorul
economic C. In cazul în care apare o disfuncționalitate în acest întreg proces, iar
beneficiariul suferă o pagubă economică substanțială ( pierderea recoltei ) devine
extrem de greu de precizat, atât responsabilitatea fiecărui participant în lanțul de
valori dar și extrem de costisitor de a face o astfel de evaluare pentru demonstra
partea de responsabilitate a fiecăruia. Acțiunile posibile care au fost propuse au fost
următoarele: definirea responsabilităților în conformitate cu modalitatea în care riscul
este generat sau în conformitate cu modalitatea în care riscul este gestionat. Luarea în
calcul a unor scheme de asigurare cu caracter voluntar sau dimpotrivă obligatoriu.
Comisia Europeană a identificat, de asemenea, unele provocări și lacune juridice
legate de aceste tehnologii emergente: complexitatea lanțului valoric al produsului
care complică identificarea defecțiunilor și legătura clară și directă dintre defect și
daune datorată acestui amestec de componente care diminuează distincția dintre
produse și servicii; dificultatea de a evalua noțiunea de defect în legătură cu
componentele de inteligență artificială (AI) care au capacitatea de a învăța de la alte
sisteme.
Comisia Europeană a recomandat diferite căi de acțiune de urmat în ceea ce
privește IOT și AI:
a) menținerea status quo-ului,
b) extinderea Directivei privind responsabilitatea produselor (Directiva nr 85/374 din 25
64
iulie 1985 cu privire la răspunderea pentru produsele cu defect) la IoT și inteligența
artificială sau
c) crearea unui cadru de responsabilitate specific pentru IoT și sisteme autonome bazat
pe:
1. generarea riscului sau
2. abordări privind gestionarea riscurilor
În cazul în care se optează pentru extinderea sferei de acțiune a Directivei privind
responsabilitatea produselor la IOT si AI, au fost punctate următoare aspecte:
Această abordare s-ar baza substanțial pe actuala directivă, revizuirea actualei
directive ar putea fi necesară, cum ar fi extinderea domeniului de aplicare a directivei
la toate componentele unei soluții IoT / robotică sau revizuirea conceptelor din cadrul
Directivei privind responsabilitatea produselor, de exemplu definirea unui defect care
să țină seama de comportamentele autonome neintenționate. Dar a fost adus în
discuție faptul că victimele ar avea probabil dificultăți în a dovedi defectul precum
și legătura cauzală a acestuia cu daunele suferite. De asemenea expertiza tehnică care
să demonstreze acest lucru poate fi costisitoare și lungă iar recuperarea pierderilor
indelungată și greoaie.
Dacă se alege opțiunea de crearea a unui cadru de responsabilitate specific pentru
IoT și sisteme autonome bazat pe generarea riscului numită și abordarea generatoare
de risc (cunoscută și ca "abordarea de deschidere a riscurilor") atunci s-ar aloca
răspunderea ex-ante actorului de piață care utilizează tehnologia și astfel generează un
risc pentru ceilalți, dar în același timp beneficiază de utilizarea dispozitivului,
produsului sau serviciului respectiv.
Acesta ar putea fi, de exemplu, un spital care utilizează roboți chirurgicali pentru
efectuarea unei intervenții chirurgicale complexe asupra pacienților sau a unei
companii care operează o fabrică și care utilizează roboți industriali care lucrează
împreună cu angajații umani pentru a produce și asambla produse etc.).
Într-un astfel de regim de răspundere absolută, ar fi nevoie de un litigiu mai puțin
sau deloc, deoarece ar fi clar încă de la început ce parte poartă răspunderea
Dacă s-ar alege opțiunea de abordare a gestionării riscurilor, atunci răspunderea
este alocată ex-ante actorului de piață cel mai bine plasat pentru a minimiza costurile
și riscurile legate de noile tehnologii (deseori, dar nu întotdeauna, producătorul; acest
lucru ar trebui să fie determinat pentru fiecare sector de activitate în parte, sector
după sector/ aplicație prin cerere). De asemenea într-un astfel de regim de
răspundere, mai rar sau chiar deloc ar apărea un litigiu, deoarece ar fi clar încă de la
65
început ce parte poartă răspunderea în cazul unei pagube produse.
Un alt aspect avut în vedere a fost importanța accesului la date precum și a
transferului acestora.
În prezent sunt produse cantități enorme de date. Utilizarea acestora poate
conduce la inovație, la crearea de noi produse. Actorii economici au nevoie să le fie
facilitat acest acces la diversele seturile de date.
Comisia Europeană a propus diferite acțiuni posibile:
- un set de ghiduri cu privire la schimbul de date;
- promovarea soluțiilor tehnice pentru identificarea și schimbul de date;
- impunerea anumitor reguli în cadrul contractelor care să faciliteze schimbul de
date;
- să fie oferit accesul liber la aceste date în interes public și pentru scopuri
științifice, de cercetare;
- să fie clarificat dreptul producătorului de date asupra datelor;
- să fie oferit accesul la date în schimbul unei remunerații.
Totodată, Comisia a recomandat ca posibile acțiuni, în vederea facilitării
portabilității datelor, următoarele seturi de acțiuni: îmbunătățirea interoperabilității
tehnice precum și standardele specifice pentru fiecare sector, dezvoltarea, pe mai
departe, a drepturilor privitoare la portabilitatea datelor, clauze contractuale
recomandate pentru a scădea costurile de schimbare a furnizorilor de servicii.
8. Participarea la lucrările Consiliului TTE, componenta Telecomunicaţii, Societate
Informaţională și Servicii Poștale, 9 iunie 2017, Luxemburg
În cadrul evenimentului, Comisia a reiterat importanța consolidării măsurilor
europene în domeniul securității cibernetice. Recentul atac cibernetic major WannaCry
a afectat organizațiile și cetățenii de pe tot globul. A fost pentru prima dată când
statele membre ale UE au schimbat informații privind incidentul de securitate
cibernetică, în cadrul mecanismului de cooperare operațională stabilit în conformitate
cu Directiva NIS. Acesta este un exemplu din viața reală care demonstrează cât de
importantă este cooperarea în domeniul securității cibernetice. În contextul răspunsului
public la atacul WannaCry, Europol (prin intermediul Centrului european pentru
criminalitatea informatică - EC3) a creat o pagină de informare dedicată și a difuzat
pliante și materiale de conștientizare prin intermediul canalelor sale media sociale.
Materialele informative au fost, de asemenea, publicate pe platforma securizată EC3
pentru experții acreditați în domeniul criminalității cibernetice (SPACE), găzduită de
66
platforma de experți a Europol (EPE).
Comisia a informat Consiliul asupra publicării Comunicării referitoare la revizuirea
intermediară a Strategiei DSM și a Raportului european privind progresele din sectorul
digital (EDPR).
Comisia subliniază că a lansat toate cele 16 acțiuni esențiale pe care s-a angajat
că le va prezenta în contextul Strategiei DSM, cele mai multe generând beneficii
majore pentru cetățenii europeni (abrogarea tarifelor de roaming, introducerea
comunicațiilor 5G, interzicerea practicilor de geo-blocare, creșterea transparenței
asupra tarifelor practicate pentru livrarea coletelor la nivel transfrontalier, servicii de
telecomunicații îmbunătățite etc.).
În egală măsură, Comisia consideră că sunt necesare măsuri în “trei domenii
fundamentale”: securitatea cibernetică, platformele online, economia datelor.
Raportul EDPR conține o evaluare aprofundată a modului în care UE și statele
membre evoluează în procesul de digitalizare și identifică eventuale măsuri pentru a
contribui la îmbunătățirea performanțelor naționale în domeniul digital.
Președinția Maltei a Consiliului UE a amintit că începând cu 15 iunie 2017 vor fi
eliminate suprataxele de roaming cu amănuntul. NB: Regulamentul privind serviciile de
roaming la nivel de gros a fost publicat la data de 9 iunie a.c. în Jurnalul Oficial al UE.
Totodată, Președinția malteză i-a informat pe miniștrii UE asupra acordului politic atins
cu Parlamentul European la 29 mai 2017 cu privire la proiectul de regulament WiFi4EU.
9. Participarea la reuniunea informală a miniștrilor UE responsabili pentru
competitivitate și telecomunicații, Tallinn, 17-18 iunie 2017
Cu ocazia Consiliului Informal, miniștrii UE au semnat Declarația privind
implementarea cu succes a 5G în Europa. Declarația va pune accentul pe necesitatea
unei abordări ambițioase la nivel UE pentru implementarea rapidă și coordonată a 5G,
incluzând alocarea spectrului radio necesar pentru dezvoltarea tehnologiei. Aceasta
este deosebit de importantă pentru a asigura avantajul competitiv al UE în raport cu
partenerii internaționali, în condițiile în care SUA a demarat deja teste în 11 orașe iar
Coreea de Sud a planificat primele rețele pentru 2018 și Japonia pentru 2020.
Comunicațiile 5G și trecerea la Societatea Gigabit sunt esențiale pentru
dezvoltarea serviciilor digitale inovatoare și competitive la nivel mondial, pentru a
asigura beneficii socio-economice pe termen lung, creștere și locuri de muncă,
coeziune, dar și pentru reducerea decalajului digital între mediul urban și rural, între
regiuni diverse sau între grupuri sociale, precum și între Romania și alte state membre.
67
5G va necesita investiţii semnificative, disponibilitatea unei anumite părți ale
spectrului radio şi consolidarea cooperării între companiile telecom şi industriile cheie.
Recunoscând importanța și avantajul competitiv al introducerii rapide a 5G în Europa,
RO a depus eforturi importante pentru a asigura disponibilitatea benzii de frecvență de
700 MHz. 5G va transforma, în mod semnificativ, sectoarele industriale. De aceea este
importantă asigurarea premiselor necesare ca Europa să poată beneficia de
oportunitățile noii tehnologii în ceea ce privește inovarea digitală substanțială.
10. Participarea la Reuniunea Grupului Comitetului consultativ pentru coordonarea
pieței interne - IMAC și a Grupului de experți eCommerce din cadrul Comisiei
Europene, în perioada 22-25 octombrie 2017, Bruxelles – Belgia.
Tematica principală a Reuniunii Grupului Comitetului consultativ pentru
coordonarea pieței interne - IMAC a fost „Economia datelor în cadrul UE - oportunități
și provocări în materie de competitivitate” în contextul Comunicării Comisiei privind
crearea unei economii europene a datelor publicată în ianuarie 2017, al rezultatelor
consultărilor publice cu privire la această comunicare și la Directiva privind
răspunderea pentru produse și în contextul evaluării de la jumătatea perioadei a
Strategiei Comisiei privind piața unică digitală. Reuniunea IMAC a avut în vedere două
aspecte principale referitoare la economia datelor și anume: (i) accesul la date și (ii)
cadrul legal privind răspunderea în cazul Inteligenței Artificiale și Internetului
Obiectelor.
1. Cu privire la răspunderea pentru produse Comisia a informat faptul că:
Producătorii nu au probleme cu Directiva privind răspunderea pentru produse;
consumatorii, în schimb, se tem de aplicabilitatea sa în cazul noilor tehnologii.
Pe termen scurt, Comisia nu prevede nicio modificare legislativă.
2. Cu privire la accesul la date:
Statisticile arată că majoritatea întreprinderilor nu au probleme cu accesul la datele
de care au nevoie.
Majoritatea vorbitorilor și participanților au considerat că libertatea contractuală ar
trebui să prevaleze și că relațiile contractuale să se adapteză nevoilor concrete ale
68
fiecărui caz de afaceri.
Intervenția de reglementare nu este considerată încă necesară, dar participanții par
să sprijine măsuri non-legislative care să promoveze schimbul de date, de ex linii
directoare, principii generale și ghiduri de interpretare a legislației existente.
Preocupările legate de accesul echitabil la resursele de date par a fi puternice în
domeniul auto și în sectorul agricol.
Ideea dezvoltării unei abordări orizontale, alături de inițiativele sectoriale, este
sprijinită de mai multe state membre.
Economia de date evoluează rapid; a existat un consens cu privire la necesitatea
unei monitorizări constante
11. Participarea la lucrările Consiliului TTE, componenta Telecomunicaţii, Societate
Informaţională și Servicii Poștale, 4 decembrie 2017, Bruxelles
Consiliul a abordat teme de importanță deosebită nu numai pentru Piața Unică
Digitală dar și pentru competitivitatea, prosperitatea și dezvoltarea economică a
Uniunii.
Libera circulație a datelor fără caracter personal, respectarea vieții private și
protecția datelor cu caracter personal în comunicațiile electronice, Codul
comunicațiilor electronice, introducerea coordonată a 5G în Uniune, securitatea
cibernetică reprezintă fundamentul viitoarei Societăti Gigabit și al noului val de
competitivitate și inovare de care întreprinderile și cetățenii Europei ar trebui să poată
beneficia cât mai mult și cât mai rapid.
Miniştrii UE au convenit asupra unei foi de parcurs comune pentru dezvoltarea
reţelelor 5G. Retelele 5G vor permite persoanelor și dispozitivelor să comunice,
beneficiind de mai multe date și cu mai puține întârzieri. Documentul constituie un
acord comun privind armonizarea spectrului radio necesar pentru introducerea 5G.
Miniștrii UE au evidențiat patru aspecte esențiale :
propunerile legislative aflate în negociere în domeniul Pieței Unice Digitale sunt
deosebit de importante pentru ca întreprinderile UE să valorifice oportunitățile
tehnologiilor digitale, pentru a rămâne competitive la nivel global iar întreprinderile
UE nou-înființate să se poată extinde rapid.
dezvoltarea aplicațiilor de volume mari de date și de tip cloud trebuie să se facă în
condiții de securitate cibernetică și de respectare a legislației UE în materie de
protecție a datelor.
obiectivul de Piața Unică Digitală nu va fi pe deplin atins dacă UE nu va dispune de
69
rețele de bandă largă de capacitate foarte mare, pentru a putea dezvolta servicii
digitale inovatoare și competitive la nivel mondial și pentru a asigura beneficii
socio-economice pe termen lung.
realizarea pieței unice digitale a UE necesită, de asemenea, un mediu juridic clar și
stabil pentru a stimula inovarea, pentru a aborda fragmentarea pieței și pentru a le
permite tuturor actorilor să exploateze noile dinamici ale pieței în condiții
echitabile și echilibrate.
În acest context, apare ca deosebit de importantă prioritizarea a patru domenii
majore:
- 5G;
- economia datelor și libera circulație a datelor;
- securitatea cibernetică;
- ePrivacy.
IV.5. Gestionarea fondurilor structurale – Axa III POS CCE
Sumar executiv cu privire la activitatea Organismului Intermediar pentru
Promovarea Societății Informaționale
1. Axa prioritară III a Programului Operațional Sectorial „Creșterea
Competitivității Economice” 2007-2013:
a. Contractat = 618,34 mil euro FEDR, reprezentând 183% față de alocat;
b. Bun de plată acordat = 379,23 mil euro, reprezentând 112,3% din total FEDR;
c. Proiecte în monitorizare 1272 cu o valoare totală a FEDR contractată de 446,19 mil
euro;
d. 228 vizite de durabilitate realizate în 2017;
e. 18 de misiuni de control la fața locului realizate;
f. titluri de creanță cu o valoare totală de 6,12 mil. Euro (sume de recuperat).
2. Axa prioritară II a Programului Operațional Competitivitate 2014-2020:
a. Au fost depuse 3 proiecte în valoare totală de 45,45 mil euro;
b. Au fost contractate 126 proiecte în valoare de 49,42 mil euro;
c. Au fost supuse consultării publice:
70
- schema de ajutor de stat pentru Acţiunea 2.1.1 – Îmbunătăţirea infrastructurii
în bandă largă;
- Ghidul solicitantului pentru Acţiunea 2.3.1 – Consolidarea şi asigurarea
interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare
tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi întreprinderilor,
dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media sociale, a
Open Data şi Big Data – SECȚIUNEA E-GUVERNARE ȘI INTEROPERABILITATE;
- Ghidul solicitantului pentru Acţiunea 2.3.1 – Consolidarea şi asigurarea
interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare
tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi întreprinderilor,
dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media sociale, a
Open Data şi Big Data – SECȚIUNEA E-GUVERNARE – EVENIMENTE DE VIAȚĂ;
- Ghidul solicitantului pentru Acţiunea 2.3.3 – Îmbunătățirea conținutului
digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e- incluziune,
e-sănătate și e-cultură – SECTIUNEA E-EDUCATIE;
d. Au fost lansate:
- Ghidul solicitantului pentru Acţiunea 2.3.3 – Îmbunătățirea conținutului
digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e- incluziune,
e-sănătate și e-cultură – SECTIUNEA E-CULTURA;
- Ghidul solicitantului pentru Acţiunea 2.3.1 – Consolidarea şi asigurarea
interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare
tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi întreprinderilor,
dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media sociale, a
Open Data şi Big Data – SECȚIUNEA E-GUVERNARE ȘI INTEROPERABILITATE.
Context general
Domeniul Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor este la ora actuală unul dintre
domeniile cele mai productive, asigurând simplificarea proceselor decizionale,
dezvoltarea relaţiilor interumane şi a mediului de afaceri. În acelaşi timp domeniul
Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor contribuie activ la creşterea competitivităţii
economice şi dezvoltarea unui mediu sănătos de afaceri. Astfel, avem ocazia să
exploatăm potenţialul tehnologic al României şi să ne punem în valoare ca societate
tehnologică şi comunicaţională.
Pentru sprijinirea dezvoltării susţinute a sectorului TIC au fost alocate fonduri
structurale, la care au acces atât companiile, cât şi autorităţile publice.
71
Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale, structură ce
funcţionează la nivel de direcţie generală în cadrul Ministerului Comunicațiilor și
Societății Informaționale, are ca scop gestionarea proiectelor finanţate din fonduri
structurale destinate domeniului TIC prin implementarea operaţiunilor Axei Prioritare 3
“Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”, din cadrul
Programului Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice” și prin
implementarea Acțiunilor din cadrul Axei Prioritare 2 Tehnologia informatiei si
comunicatiilor (TIC) pentru o economie digitala competitiva din cadrul Programului
Operațional Competitivitate 2014-2020.
Fondurile gestionate:
- În cadrul Axei Prioritare 3 a POS CCE pentru perioada 2007 - 2013 au fost în valoare
de 463.66 mil. Euro, din care:
379,66 milioane Euro din Fondul European de Dezvoltare Regională; 84 milioane
Euro fonduri de la bugetul de stat;
- În cadrul Axei Prioritare 2 a POC pentru perioada 2014 - 2020 sunt de 630,20 mil.
Euro, din care:
531,9 milioane Euro din Fondul European de Dezvoltare Regională;
98,28 milioane Euro fonduri de la bugetul de stat.
A. Programul Operațional Competitivitate 2014-2020
Conform Acordului de Parteneriat și a Hotărârii Guvernului nr. 398/2014 pentru
stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene
structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii cadrului instituţional de
coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013, MCSI are calitatea de
Organism Intermediar fiind responsabil de coordonarea, gestionarea şi controlul
fondurilor europene structurale şi de investiţii.
Domeniul de gestiune îl reprezintă implementarea Axei Prioritare 2 Tehnologia
informatiei si comunicatiilor (TIC) pentru o economie digitala competitiva cu o alocare
financiară din partea UE de 531,9 milioane euro.
În anul 2015 a fost lansată acțiunea destinată beneficiarilor privați 2.2.1
Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC și a inovării în domeniu
prin dezvoltarea de clustere, având data limită de depunere a propunerilor de proiecte
februarie 2016. Bugetul alocat acțiunii și acestui apel a fost de 59,7 milioane euro.
În perioada de raportare s-au desfășurat următoarele activități:
72
1. Elaborare ghiduri solicitant și lansare apeluri
Acţiunea 2.1.1 – Îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă
A fost solicitată și aprobată modificarea beneficiarului eligibil al acțiunii prin
adăugarea operatorilor privați și transmisă de AM spre CE;
A fost lansată în consultare publică schema de ajutor de stat pentru NGN;
Au fost lansate în consultare publică ghidul solicitantului, schema de ajutor de stat
și schema de minimis.
Acţiunea 2.2.2 – Sprijinirea utilizării TIC pentru dezvoltarea afacerilor, în special a
cadrului de derulare a comerţului electronic
Proiectul POCA1-eCom - vizează stimularea dezvoltării eficiente și sigure a
sistemului de comerţ electronic, pentru cetățeni și mediul de afaceri, prin
îmbunătățirea capacitații administrative a ministerului de resort responsabil cu
coordonarea și îndeplinirea liniilor strategice de dezvoltare a comerțului electronic
menționate în SNADR - proiect propus pentru finantare POCA;
Lansarea Ghidului Solicitantului se va realiza în urma finalizarii Proiect POCA 1.
Acţiunea 2.3.1 – Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice
dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor
şi întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media
sociale, a Open Data şi Big Data
Acţiunea 2.3.1 – Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice
dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa
cetăţenilor şi întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a
comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data – SECTIUNEA BIG DATA
Apel deschis – din 2016;
2 proiecte depuse (în anul 2017) de către ONRC și Consiliul Concurenței –
evaluate și selectate de către OIPSI (contractare în ianuarie 2018);
Acţiunea 2.3.1 – Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice
dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa
cetăţenilor şi întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a
comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data – SECȚIUNEA E-GUVERNARE ȘI
INTEROPERABILITATE
Ghidul solicitantului a fost elaborat de către OIPSI și supus consultării
73
publice;
A fost lansat apelul de proiecte în noiembrie 2017 (proiecte aferente MAI:
SISTEMUL INFORMATIC INTEGRAT PENTRU EMITEREA ACTELOR DE STARE
CIVILA și HUB DE SERVICII (CENTRUL DE FURNIZARE SERVICII ELECTRONICE)
LA NIVELUL MAI și proiect aferent MCSI: SISTEM DE INTEROPERABILITATE
TEHNOLOGICĂ CU STATELE MEMBRE UE);
Acţiunea 2.3.1 – Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice
dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa
cetăţenilor şi întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a
comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data – SECȚIUNEA E-GUVERNARE –
EVENIMENTE DE VIAȚĂ
Ghidul solicitantului a fost elaborat de către OIPSI și supus consultării
publice în decembrie 2017 pentru proiectul aferent ONRC.
Acţiunea 2.3.2 - Asigurarea securității cibernetice a sistemelor TIC și a rețelelor
informatice - alocat UE 30 mil euro:
Au avut loc consultarii cu reprezentantii CERT.RO și Cyber INT referitoare
la implementarea acestei sectiuni, conturarea fișelor de proiect și
asigurarea atingerii obiectivelor și indicatorilor.
Acţiunea 2.3.3 – Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în
domeniul e-educație, e- incluziune, e-sănătate și e-cultură
Acţiunea 2.3.3 – Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice
în domeniul e-educație, e- incluziune, e-sănătate și e-cultură – SECTIUNEA E-
CULTURA:
Ghid elaborat de către OIPSI și apel deschis încă din martie 2017;
1 proiect depus de către Ministerul Culturii (în ianuarie 2018);
Acţiunea 2.3.3 – Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice
în domeniul e-educație, e- incluziune, e-sănătate și e-cultură – SECTIUNEA E-
EDUCATIE:
Au avut loc consultarii cu Ministerul Educatiei Nationale (MEN) referitoare
la implementarea acestei sectiuni, a fost purtata corespondenta
referitoare la beneficiarul fiecarui modul aferent;
Ghidul solicitantului a fost elaborat de către OIPSI și supus consultării
publice în decembrie 2017 pe baza fișelor de proiecte aferente
74
Managementului Școlarității și Wireless-campus;
Acţiunea 2.3.3 - Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC sistemice
în domeniul e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură – SECȚIUNEA E-
SĂNĂTATE:
Au avut loc consultarii cu Ministerul Sanatatii (MS) referitoare la
implementarea acestei sectiuni, a fost purtata corespondenta referitoare
la lista proiectelor prioritare si bugetele aferente;
Ghidul solicitantului a fost elaborat și transmis spre aprobare MDRAPFE, în
vederea postării în consultare publică (proiecte aferente CNAS:
AUTOMATIZAREA FLUXURILOR DE DATE și Dosarul Electronic de Sanatate -
DES);
Acţiunea 2.3.3 – Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice
în domeniul e-educație, e- incluziune, e-sănătate și e-cultură – SECTIUNEA E-
INCLUZIUNE:
Deși POC a fost pregătit împreună cu partenerii implicați – pentru
domeniul e-incluziune partenerul fiind Ministerul Muncii, Familiei și
Protecției Sociale, acesta a notificat încă din 2016 decizia sa de nu mai
implementa proiectul în calitate de beneficiar și a solicitat schimbarea
beneficiarului eligibil;
În vederea identificării noului tip de beneficiar, la începutul lunii
septembrie 2017 a fost transmis un chestionar către un număr de 535 de
localități, cu tip de marginalizare peste medie și severă (3 și 4) , în baza
listei de la Direcția Politici Servicii Sociale a MMJS, urmare discuțiilor care
au avut loc între Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și
Fondurilor Europene, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale
și Ministerul Muncii și Justiției Sociale, vizând dezvoltarea rețelei de
Puncte de Acces Public la Informație (PAPI) în circa 500 de comunități
dezavantajate;
Având în vedere rezultatele sondajului respectiv s-a transmis către
MDRAPFE opțiunea de a realoca fondurile aferente (25 milioane euro
FEDR) către acțiunea aferentă beneficiarilor privați, respectiv 2.2.1
“Sprijinirea creşterii valorii adăugate generate de sectorul TIC şi a inovării
în domeniu prin dezvoltarea de clustere”.
75
2. Evaluarea, selecția și contractarea proiectelor depuse
Acţiunea 2.2.1 – Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC si a
inovării in domeniu prin dezvoltarea de clustere:
Apel lansat în noiembrie 2015 pentru finanțare de produse și servicii TIC inovative;
235 de intenții de proiecte înregistrate on-line, din care materializate 212 în valoare
de 516,32 mil lei (FEDR +BS ) FEDR - 438,87 mil lei;
140 de proiecte selectate in valoare de aprox. 294,35 mil lei FEDR;
Dintre proiectele selectate au fost semnate 126 de contracte în valoare de 227,31
milioane lei (FEDR:189,42 milioane lei, BS:37,89 milioane lei);
Toate proiectele pentru care s-au semnat contracte de finanțare au fost încărcate
de către beneficiari în MySMIS și reconstituite cu etapele de evaluare, selecție și
contractare de către OIPSI, ca și pistă de audit;
În procesul de evaluare si contractare au fost mai multe blocaje, astfel:
- Blocarea accesului la finanțare din PO AT pentru utilizarea de expertiză
externă in evaluarea tehnico-economică. Acest fapt s-a datorat, în principal,
AM POC;
- Semnarea cu dificultate a contractelor de finanțare de către AM POC. OI PSI a
transmis la AM spe semnare contractele de finanțare până la finele lunii iunie
2017.
Au fost reconstituite etapele de evaluare, selecție și contractare în MySMIS (pentru
asigurarea pistei de audit) pentru proiectele aferente acțiunilor:
2.3.1 – Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate
serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi
întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media
sociale, a Open Data şi Big Data – SECTIUNEA BIG DATA –beneficiar SRI;
2.3.1 – Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate
serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi
întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media
sociale, a Open Data şi Big Data – PROIECTE FAZATE – beneficiari AADR și ANCPI.
Gestionarea eficientă a fondurilor structurale este condiționată de existenta unor
proceduri care definesc modalitățile de desfășurare a proceselor ce implică gestionarea
acestor fonduri.
76
Pentru îndeplinirea cât mai eficace a tuturor funcțiilor delegate, OIPSI a
inițiat/elaborat manuale de proceduri corespunzătoare următoarelor procese:
- Evaluare și Selecție;
- Elaborare ghiduri;
- Contractare;
- Management Financiar;
- Control și nereguli;
- Monitorizare;
- Asistență Tehnică.
3. Analiza și emiterea avizelor de oportunitate pentru proiectele CEF TELECOM
Avize de oportunitate emise de către OIPSI în urma analizei documentațiilor
proiectelor:
16.05.2017 – ”Open Source Health Care Insurance Gateway for EESSI(OSHIG)” al
MCSI;
15.09.2017 – ”Cyber Exchange” al Centrul Național de Răspuns la Incidente de
Securitate Informatică”;
20.09.2017 – ”Dezvoltarea unei platforme High Tech pentru creșterea rezilienței
cibernetice a infrastructurilor critice (Cybertech - CIP)” al SC Safetech Innovations
SRL;
21.09.2017 – ”RoCSIRT capabilities and cooperation mechanisms improvement
programme” al Agenției de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru
Educație și Cercetare;
15.11.2017 - „Multilingual Resources for CEF.AT in the legal domain” al Institutului
de Cercetări pentru Inteligență Artificială Mihai Drăgănescu, al Academiei Române;
23.11.2017 - „Enriching Europeana with user transcriptions and annotations
(EnrichEuropeana)” al Bibliotecii Județene Octavian Goga Cluj.
4. Realizarea şi gestionarea proiectelor de asistenţă tehnică necesare
Au fost depuse prin intermediul sistemului electronic MySMIS următoarele proiecte
de asistenţă tehnică:
77
“Sprijin pentru evaluarea proiectelor depuse în cadrul Axei Prioritare 2 POC -
Acţiunea 2.1.1”, valoare eligibila solicitată: 131.250 lei, perioada de
implementare: 01.01.2018 – 31.12.2019;
“Continuarea sprijinului pentru finanțarea cheltuielilor de personal pentru
personalul Organismului Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale
implicat în gestionarea POC şi închiderea POS CCE”, valoare eligibila solicitată:
21.981.906,08 lei, perioada de implementare: 01.12.2017 – 31.12.2020.
Au fost semnate următoarele contracte de finanţare, finantaţe din POAT 2014-2020:
„Sprijin pentru realizarea activităţilor de monitorizare proiecte, management
financiar, verificare achiziţii pentru perioada 2014-2020, cât şi pentru închiderea
2007-2013”, Cod proiect: 2.1.017, valoare eligibilă solicitată: 10.231.941,30 lei,
perioada de implementare: 01.03.2017 – 29.02.2020;
„Dezvoltarea continuă a competenţelor personalului din cadrul Organismului
Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale”, cod 3.1.018, valoare
eligibilă solicitată: 900.459 lei, perioada de implementare: 01.07.2017 –
31.12.2019.
Au fost implementate următoarele proiecte, pentru sprijinirea activităţilor OIPSI în
perioada de programare 2014-2020:
„Sprijin pentru evaluarea proiectelor primite în cadrul Axei prioritare 2 POC 2014
– 2020 (TIC)”, cod proiect 2.1.013, valoare eligibilă solicitată: 160.920 lei,
perioada de implementare: 01.07.2016 – 31.08.2017;
„Sprijin pentru finanţarea cheltuielilor de personal efectuate în perioada
decembrie 2015 – decembrie 2017, pentru personalul OIPSI implicat în
gestionarea FESI”, cod proiect 3.1.022, valoare eligibilă solicitată: 12.751.207,39
lei, perioada de implementare: 01.12.2015 – 31.12.2017;
“Sprijin din punct de vedere logistic în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor
specifice OIPSI”, cod proiect 2.1.012, valoare eligibilă solicitată: 5.087.272,49
lei, perioada de implementare: 01.01.2016 – 30.06.2019.
În perioada ianuarie – decembrie 2017 a fost rambursată de către Autoritatea de
Management pentru Programul Operational Asistenţă Tehnică suma de 240.636,04 lei.
78
Dezvoltarea capacităţii administrative
Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale are alocat un
număr de 64 de funcţii publice (7 funcţii publice de conducere), fiind structurat pe trei
direcţii cu atribuţii specifice: Direcţia Evaluare, Selecţie şi Contractare, Direcţia
Monitorizare, Direcţia Management Financiar şi Control, respectiv Compartimentul
ofițer de nereguli.
Deşi pe parcursul anului 2008 şi ulterior a existat o preocupare constantă pentru
asigurarea resurselor umane prin organizarea de sesiuni de concursuri de angajare s-a
constatat un interes scăzut din partea potenţialilor aplicanţi.
De menționat este faptul că în perioada 2009-2011 fluctuația de personal a fost
foarte mare și a determinat o scădere a numărului de personal activ până la un număr
de 30 angajați.
Măsura dispusă în anul 2015 asupra alinierii nivelului de salarizare a personalului OI
cu cel al instituțiilor cu competențe în gestinoarea fondurilor europene a condus la
reducerea fluctuației de personal.
Activităţile desfăşurate cu privire la proiectele gestionate 2007-2013
Monitorizarea proiectelor
Activitatea de monitorizare presupune, conform Procedurilor Operaţionale de
lucru specifice, avizate de către Autoritatea de Management a POS CCE, următoarele:
realizarea monitorizării tehnice la nivel de proiect și la nivel de axă;
monitorizarea ajutoarelor de stat sau de minimis care fac obiectul finanțărilor din
fondurile comunitare.
Succint componentele monitorizării tehnice constau în:
a. Monitorizarea la nivel de proiect:
Primirea, înregistrarea, evaluarea rapoartelor privind progresul implementării
proiectului aprobat şi a raportului final de implementare din perspectiva
contractului de finanţare şi a condițiilor specifice;
Realizarea de vizite de monitorizare, la nivelul întregii ţării, pe perioada de
79
implementare a proiectelor aprobate în scopul verificării modului de realizare a
obligaţiilor ce rezultă din contractul de finanţare şi din reglementările naţionale şi
comunitare din domeniu de referinţă. Aceste vizite de monitorizare trebuie
realizate, în mod continuu, în echipe alcătuite din minim doi reprezentanţi ai
direcției şi pentru fiecare proiect;
Urmărirea durabilităţii proiectului finanţat care presupune realizarea de vizite după
perioada de implementare pentru verificarea respectării dispoziţiilor art. 57 din
regulamentul CE nr. 1083/2006. Echipele de vizită trebuie formate din minim doi
reprezentaţi ai serviciului.
b. Monitorizarea la nivel de axă:
Realizarea contribuției la raportul anual de implementare menţionată în
Regulamentul nr. 1828/2006, în limita atribuţiilor conferite pentru gestionarea axei
prioritare I a POS CCE, şi presupune colectarea, analiza şi interpretarea datelor
respective în raport cu obiectivele POS CCE.
Procesul de monitorizare se realizează continuu de către personalul cu atribuţii
specifice prin acţiuni de colectare de date şi informaţii, întocmire de rapoarte,
verificare, analiză şi avizare de rapoarte, introducere şi/sau verificare date în SMIS,
precum şi prin vizite la faţa locului.
Procesul de monitorizare începe din momentul contractării proiectului, respectiv
după semnarea Contractului de Finanţare şi continuă pe toată perioada de
implementare a acestuia, precum şi pe perioada de menţinere obligatorie a investiţiei.
Pe Axa prioritară 3 a POS CCE au fost semnate un număr de 1964 contracte de
finanţare care au ajuns în faza de monitorizare. În implementarea proiectelor au fost
constatate anumite neconcordanţe care au condus la rezilierea a 350 contracte și
delegarea către ADR a unui număr de 348 de contracte de finanțare specifice
operațiunii 3.1.1. Astfel, în anul 2017, la nivelul OIPSI au rămas în gestiune un număr de
1266 contracte de finanțare cu o valoare totală a FEDR de 1982 mil lei.
În anul 2017 au fost efectuate un număr de 228 de vizite de durabilitate. Prin
monitorizarea durabilității investițiilor se urmărește menținerea investiției efectuate în
cadrul proiectelor pe o perioadă de 3/5 ani de la încheierea implementării acestora.
80
c. Managementul financiar și control
Activitatea de management financiar presupune asigurarea verificării cererilor de
rambursare, cererilor de plată și a cererilor de prefinanţare depuse de beneficiari la
OIPSI în baza contractelor de finanțare încheiate şi transmiterea lor spre plată
Autorității de Management, iar colateral, începând cu martie 2013 (când a fost înființat
Compartimentul de verificări achiziții) verificarea procedurilor de achiziție desfășurate
de beneficiari pentru implementarea proiectelor respective.
În anul 2017 au fost primite spre analiză, aprobare și transmitere spre plată
Autorității de Management un număr de 150 de cereri de prefinanțare/ rambursare/
plată cu o valoarea a contribuției UE aprobată de OI 72,91 mil lei.
Activitatea de verificare a achiziţiilor, a conflictului de interese şi a incidenţei
indicatorilor de fraudă urmăreşte modul în care solicitanţii de finanţare şi beneficiarii
contractelor finanţate prin POC au derulat procedurile şi au atribuit/modificat ulterior
contractele de achiziţie.
Pe parcursul anului 2017, la nivelul Compartimentului Verificări Achiziţii au fost
primite, analizate și avizate către AM POC un număr de 532 proceduri de achiziţie, din
care: 13 pentru beneficiari publici (12 licitaţii deschise şi 1 cerere de ofertă) şi 519
pentru beneficiari privaţi (31 proceduri competitive conform OMFE 1284 şi 488 achiziţii
directe). Din totalul procedurilor verificate, la 4 au fost aplicate corecţii financiare,
pentru nerespectarea prevederilor legale, conform OUG nr. 66/2011 cu modificările şi
completările ulterioare, operate prin reduceri corespunzătoare a sumelor avizate spre
rambursare.
În ceea ce privește activitatea de control, în anul 2017 s-au efectuat un număr de
18 misiuni de control la fața locului. S-au emis titluri de creanță cu o valoare totală de
6,12 mil. Euro (sume de recuperat).
Proiectul major fazat RoNet din cadrul Axei prioritare 3 (POS CCE) și Axei prioritare
2 (POC)
S-a deblocat activitatea privind recepția investiției pe amplasamente. S-au
recepționat și solicitat la rambursare 20 de localități. Au fost realizate peste 300 de
recepții în teritoriu.
81
IV.6. Indicatori în domeniul comunicațiilor și societății informaționale
a. În domeniul comunicațiilor electronice:
Indicatori
Evoluție
Sem. I
2017
Numărul de abonaţi telefonie fixă 3,5 mil.
Numărul de abonați telefonie mobilă (titulari de contract pentru servicii pe
bază de abonament) 11,8 mil.
Număr total utilizatori „activi” telefonie mobilă (utilizatori pe bază de
abonamente şi cartele preplătite „active” 22,2 mil.
Rată de penetrare telefonie mobilă la 100 locuitori (%) 113 %
Rată de penetrare telefonie fixă la 100 gospodării (%) 43 %
Conexiuni de acces la internet în bandă largă la puncte fixe (milioane) 4,6 mil.
Conexiuni de internet în bandă largă la puncte fixe în mediul rural 1,3 mil.
Conexiuni de internet în bandă largă la puncte fixe în mediul urban 3,3 mil.
Numărul total de conexiuni de acces la internet în bandă largă la puncte
mobile prin intermediul tehnologiilor CDMA, EDGE, EV-DO, 3G, 4G (mil.)
16,6 mil.
Rata de penetrare Internet în bandă largă la puncte fixe la 100 gospodării
(%)
55 %
Numărul de abonaţi la servicii de retransmisie programe audiovizuale
(milioane)
7,3 mil.
Rata de penetrare la nivel de gospodării a serviciilor de retransmisie a
programelor audiovizuale(%)
98 %
Sursa: Raport anual 2017 al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare
în Comunicații (ANCOM).
b. În domeniul societăţii informaţionale:
Indicatori Evoluție
2017
Conectivitatea
Acoperirea serviciilor fixe de bandă largă (% gospodării) 89%
82
Utilizarea serviciilor fixe de bandă largă (% gospodării) 63%
Utilizarea serviciilor mobile de bandă largă (nr. abonamente la 100 de
persoane)
71
Acoperire 4 G (% gospodării) 45%
Acoperirea accesului de generație următoare (NGA) (% gospodării) 72%
Prețul serviciilor fixe de bandă largă (% venit) 1,1%
Capitalul uman
Utilizatori de internet (% persoane) 56%
Cel puțin competențe digitale de bază (% persoane) 28%
Specialiști TIC (% persoane încadrate în muncă) 1,9%
Utilizarea internetului
Știri (% persoane care au utilizat internetul în ultimele 3 luni) 63%
Muzică, materiale video și jocuri (% persoane care au utilizat internetul în
ultimele 3 luni)
67%
Video la cerere (% persoane care au utilizat internetul în ultimele 3 luni) 6%
Apeluri video (% persoane care au utilizat internetul în ultimele 3 luni) 45%
Rețele de socializare (% persoane care au utilizat internetul în ultimele 3
luni)
74%
Servicii bancare (% persoane care au utilizat internetul în ultimele 3 luni) 8%
Cumpărături (% persoane care au utilizat internetul în ultimele 3 luni) 18%
Servicii publice digitale
Utilizatori ai soluțiilor de e-guvernare (%utilizatori de internet) 6%
Formulare pre-completate (scor 0-100) 12
Furnizarea de servicii complete online (scor 0-100) 55
Date deschise 63%
Sursa: Reports CE, 2017 –Digital Economy and Society Index 2017 (DESI) – România,
ec.europa.eu/newsroom/document.cfm?doc_id=43038.
V. Bugetul instituţiei pentru anul 2017
Sinteza bugetului pe surse de finanţare:
- finanţare de la bugetul de stat: 217.012 mii lei
- finanţare rambursabilă: 0 lei
83
- fondurile externe nerambursabile postaderare primite în cadrul unor proiecte/
programe/ instrumente/ facilităţi finanţate conform unor decizii/ acorduri/
înţelegeri/ memorandumuri ale Uniunii Europene şi/ sau ale altor donatori: 36.814
mii lei
- venituri proprii: 217.012 mii lei
Sinteza cheltuielilor detaliate:
-mii lei-
Clasificatie economica descriere Clasificatie bugetara
Execuție 2017
Cheltuieli de personal 10 5.794
Cheltuieli salariale in bani 10.01 4.710
Salarii de baza 10.01.01 4.571
Fond de premii 10.01.08 0
Indemnizatii platite unor persoane din afara unitatii 10.01.12 0
Indemnizatii de delagare 10.01.13 139
Alte drepturi salariale in bani 10.01.30 0
Contributii 10.03 1.084
Contributii pentru asigurari sociale de stat 10.03.01 713
Contributii de asigurari de somaj 10.03.02 22
Contributii de asigurari sociale de sanatate 10.03.03 237
Contributii de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale
10.03.04 7
Contributii pentru concedii si indemnizatii 10.03.06 105
Bunuri si servicii 20 19.912
Bunuri si servicii 20.01 1.160
Furnituri de birou 20.01.01 46
Materiale pentru curatenie 20.01.02 13
Incalzit, iluminat si forta motrica 20.01.03 739
Apa, canal si salubritate 20.01.04 27
Carburanti si lubrifianti 20.01.05 70
Piese de schimb 20.01.06 35
Poșta, telecomunicatii, radio, tv, internet 20,01,08 33
Alte bunuri si servicii pentru intretinere si functionare 20.01.30 197
Reparatii curente 20.02 18.538
Bunuri de natura obiectelor de inventar 20.05 47
Alte obiecte de inventar 20.05.30 47
Deplasari, detasari, transferari 20.06 131
Deplasari interne, detasari, transferari 20.06.01 14
Deplasari in strainatate 20.06.02 117
Carti, publicatii si materiale documentare 20.11 0
Consultanta si expertiza 20.12 10
Pregatire profesionala 20.13 2
Protectia muncii 20.14 7
Cheltuieli judiciare si extrajudiciare derivate din actiuni in reprezentarea intereselor statului
20.25 18
Alte cheltuieli 20.30 320
84
Reclama si publicitate 20.30.01 7
Protocol si reprezentare 20.30.02 5
Alte cheltuieli cu bunuri si servicii 20.30.30 308
din care vot prin corespondenta
TITLUL VII TRANSFERURI 55 618
B. Transferuri curente in strainatate 55.01 618
Contributii si cotizatii la organisme internationale 55.02.01 618
TITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020
58 35.235
Programe din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)
58.01 22.766
58.01.01 2.887
58.01.02 16.361
58.01.03 3.517
Programe din Fondul Social European(FSE) 58.02 779
58.02.01 125
58.02.02 654
Asistenta tehnica in cadrul programului operational Programul Operational Asistenta Tehnica
58.14 11.691
58.14.01 1.735
58.14.02 9.605
58.14.03 228
TITLUL XI ALTE CHELTUIELI 59 63
Despagubiri civile 59.17 63
CHELTUIELI DE CAPITAL 70 571
TITLUL XIII ACTIVE NEFINANCIARE 71 571
Active fixe (inclusiv reparatii capitale) 71.01 571
Mobilier, aparatura birotica si alte active corporale 71.01.03 221
Alte active fixe 71.01.30 350
Bugetul poate fi consultat pe site-ul instituției, la adresa:
www.comunicatii.gov.ro/%e2%80%a2buget-anual/
VI. Informaţii legate de procesul de achiziţii publice, achiziţiile sectoriale şi
concesiunile de lucrări şi servicii
- Lista de contracte încheiate (obiectul contractului, suma, procedura de achiziţii
publice folosită, numele câştigătorului)
Nr. Crt.
Obiectul contractului Procedura
de achizitie
Ofertanti Denumire
firma
Valoare oferta Lei (fara TVA)
Suma
1 Contract nr. 33/23.03.2017, privind furnizarea de certificat de server
Achizitie directa
S.C. CERTSIGN S.A.
650,00 773,50
85
(web 256- bit SSL) pentru domeniul comunicatii.gov.ro
2 Contract nr. 34/27.03.2017, privind furnizarea de certificat de server (web 256-bit SSL) pentru www.portaleromania.ro
Achizitie directa
S.C. CERTSIGN S.A.
650,00 773,50
3 Contract nr. 35/31.03.2017, privid prestarea de servicii de spalare (interior/exterior) a autoturismelor MCSI
Achizitie directa
R.A. A.P.P.S-SUCURSALA DE TRANSPORT BUCURESTII NOI
6.498,00 7.732,62
4 Contract nr. 48/28.04.2017, privind prestarea de servicii de telefonie si internet infrastructura radio
Achizitie directa
SOCIETATEA NATIONALA DE RADIOCOMUNICATII S.A.
6.800,00 8.092,00
5 Contract nr. 49/28.04.2017, privind prestarea de servicii de intretinere si reparare a instalatiilor de lift, pentru 3 lifturi - sediul MCSI
Achizitie directa
S.C. ASCENSORUL S.A.
18.400,00 21.896,00
6 Contract nr. 51/28.04.2017, privind prestarea de servicii de telefonie integrate (fixa si mobila)
Achizitie directa
TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS S.A.
12.000,00 14.280,00
7 Contract nr. 53/02.05.2017, privind prestarea de servicii postale
Achizitie directa
C.N. POSTA ROMANA S.A.
4.560,00 5.426,40
8 Contract nr. 54/02.05.2017, privind prestarea de servicii de reparare si intretinere la sediul MCSI, din bd. Libertatii, nr. 14, Bucureati, si la sediul secundar MCSI din str. Italiana, nr. 22, Bucuresti
Achizitie directa
A.C.D. FORPREST SERV S.R.L.
41.600,00 49.504,00
86
9 Contract nr. 57/12.05.2017, privind furnizare echipament Multifunctionala color A3 KONICA MINOLTA BIZHUB C227
Achizitie directa
SHARLOT GROUP S.R.L.
11.580,00 13.780,20
10 Contract nr. 59/15.05.2017, privind furnizare program de accesare legislatie SintAct 4.0 Expert-Retea 100+1 Monopost
Achizitie directa
S.C. WOLTERS KLUWER S.R.L.
5.689,00 6.769,91
11 Contract nr. 60/15.05.2017, privind prestarea de servicii de masuratori de camp electromagnetic
Achizitie directa
SOCIETATEA NATIONALA DE RADIOCOMUNICATII S.A.
635,00 755,65
12 Contract nr. 64/22.05.2017, privind prestarea de servicii de intretinere si utilizare sistem informatic contabilitate, buget, investitii, salarizare si resurse umane MCSI
Achizitie directa
S.C. SIVECO ROMANIA S.A.
27.105,00 32.254,95
13 Contract nr. 65/23.05.2017 (Contract de vanzare-cumparare gaze naturale) pentru punctul de livrare din str. Italiana, nr. 22, sector 2
Achizitie directa
ENGIE Romania S.A.
61.259,00 72.898,21
14 Contract nr. 70/06.06.2017, privind prestarea de servicii de monitorizare presa scrisa, radio-TV, fluxuri de stiri
Achizitie directa
AGENTIA NATIONALA DE PRESA AGERPRES
11.250,00 13.387,50
15 Contract nr. 71/07.06.2017, privind furnizarea, respectiv livrarea si instalarea de certificat de server web SSL de tip WildCard pentru toate subdomeniile aferente comunicatii.gov.ro
Achizitie directa
S.C. CERTSIGN S.A.
1.000,00 1.190,00
16 Contract nr. 72/09.06.2017, privind furnizarea, respectiv
Achizitie directa
S.C. CERTSIGN S.A.
125,00 148,75
87
livrarea si instalarea de certificate digitale calificate a semnaturii electronice extinsa
17 Contract nr. 91/17.07.2017, privind prestarea de servicii de asigurare a securitatii si sanatatii in munca (SSM) precum si a serviciilor privind prevenirea si stingerea incendiilor (PSI)
Achizitie directa
S.C. ALL CONSULTING SERVICE S.R.L.
1.619,50 1.927,21
18 Contract nr. 149/29.09.2017, privind furnizare bonuri de valoare pentru carburanti auto
Achizitie directa
OMV Petrom Marketing S.R.L.
24.159,66 28.750,00
19 Contract nr. 153/18.10.2017, privind prestarea de servicii de protocol pentru delegatiile oficiale ale institutiilor statului
Achizitie directa
C.N. „AEROPORTURI BUCURESTI“ S.A.
2.000,00 2.380,00
20 Contract nr. 158/24.10.2017, privind prestarea de servicii de spalare (exterior/interior) a autoturismelor apartinand MCSI
Achizitie directa
S.C. STELANO STAR S.R.L.
6.612,00 7.868,28
21 Contract nr. 159/26.10.2017, privind prestarea de servicii medicale specifice de medicina muncii
Achizitie directa
Societatea GRAL MEDICAL S.R.L.
7.359,00 7.359,00
22 Contract nr. 161/27.10.2017, privind furnizarea, respectiv livrarea si instalarea de certificat digital calificat a semnaturii electronice extinsa
Achizitie directa
S.C. CERTSIGN S.A.
50,00 59,50
88
23 Contract nr. 165/07.11.2017, privind prestarea de servicii de consultanta juridica si financiara, in contextul operatiunii de majorare a capitalului social de catre actionarul majoritar, pentru Compania nationala Posta Romana - S.A.
Achizitie directa
S.C.A. Bohâlțeanu si Asociații
8.403,36 10.000,00
24 Acord-Cadru nr. 193/06.12.2017, privind prestarea de servicii de transport aerian intern si international de pasageri
Procedura simplificat
a
S.C. WECO T.M.C. S.R.L. S.C. EXIMTUR S.R.L. S.C. TRAVEL TIME D&R S.R.L. S.C. OLIMPIC INTERNATIONAL TURISM S.R.L.
450.000,00 535.500,00
25 Contract nr. 201/13.12.2017, privind furnizarea, respectiv livrarea si instalarea de certificat digital calificat a semnaturii electronice extinsa
Achizitie directa
S.C. CERTSIGN S.A.
50,00 59,50
26 Contract nr. 202/15.12.2017, privind furnizarea unui numar de 53 de licente Microsoft Office 2016 Home and Business X64
Achizitie directa
COST ITECH SERVICES S.R.L.
34.715,00 41.310,85
27 Contract nr. 207/19.12.2017, privind furnizarea unui numar de 25 buc sisteme desktop All in One PC Lenovo, model TC V510Z I5-7400T
Achizitie directa
STREAM NETWORKS S.R.L.
104.075,00 123.849,25
28 Contract nr. 213/20.12.2017, privind furnizarea, respectiv livrarea si instalarea de certificat digital
Achizitie directa
S.C. CERTSIGN S.A.
50,00 59,50
89
calificat a semnaturii electronice extinsa
29 Act Aditional nr. 7/2016 - 16.12.2016, la Contractul de furnizare a energiei electrice nr. 801997467/ 31.12.2009, pentru sediul secundar al MCSI, din str. Italiana nr. 22. Prelungire contract pana la data de 31.12.2017
ENEL 0,00 0,00
30 Act Aditional nr. 1 - 188/22.12.2016, la Contractul nr. 83/03.06.2016, privind prestarea de servicii de telefonie si internet infrastructura radio. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017
SOCIETATEA NATIONALA DE RADIOCOMUNICATII S.A.
3.400,00 4.046,00
31 Act Aditional nr. 1 - 189/22.12.2016, la Contractul nr. 63/29.04.2016, privind prestarea de servicii de intretinere si reparare a instalatiilor de lift, pentru 3 lifturi sediul MCSI, bd. Libertatii, nr. 14, si pentru 2 lifturi sediu secundar al MCSI, din str. Italiana nr. 22. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017
S.C. ASCENSORUL S.A.
9.200,00 10.948,00
32 Act Aditional nr. 1 - 190/22.12.2016, la Contractul nr. 73/0.05.2016, privind prestarea de servicii de monitorizare presa
S.C. TREEWORKS S.R.L.
6.000,00 7.140,00
90
online. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017
33 Act Aditional nr. 1 - 191/22.12.2016, la Contractul nr. 61/0.05.2016, privind Servicii de reparare si intretinere la sediul MCSI, din bd. Libertatii, nr. 14, Bucureati, si la sediul secundar MCSI din str. Italiana, nr. 22, Bucuresti. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017
A.C.D. FORPREST SERV S.R.L.
20.800,00 24.752,00
34 Act Aditional nr. 1 - 192/22.12.2016, la Contractul de prestari servicii nr. 81/25.02.2011, privind prestarea serviciilor de telefonie mobila pentru MCSI. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017
TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS S.A.
5.164,20 6.145,40
35 Act Aditional nr. 8 - 193/22.12.2016, la Contractul de prestari servicii nr. 026818/25.02.2011, privind prestarea serviciilor de salubrizare privind colectarea, transportul si depozitarea desurilor solide, cu exceptia deseurilor toxice, periculoare si a celor cu regm special. Prelungire contract pana la data de 30.04.2017
SOC RER Ecologic Service Bucuresti - REBU S.A.
0,00 0,00
91
36 Act Aditional nr. 9 - 55/05.05.2017, la Contractul nr. 026818/25.02.2011, privind prestarea serviciilor de salubrizare privind colectarea, transportul si depozitarea desurilor solide, cu exceptia deseurilor toxice, periculoare si a celor cu regm special. Prelungire contract pana la data de 31.12.2017
SOC RER Ecologic Service Bucuresti - REBU S.A.
0,00 0,00
37 Act Aditional nr. 1 - 196/27.12.2016, la Contractul nr. 24/26.02.2016, privind prestarea de servicii de monitorizare presa scrisa, radio-TV, fluxuri de stiri. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017
AGENTIA NATIONALA DE PRESA AGERPRES
6.000,00 7.140,00
38 Act Aditional nr. 1 - 199/28.12.2016, la Contractul nr. 62/29.04.2016, privind prestarea de servicii de curatenie la sediul MCSI, din bd. Libertatii nr. 14, si la sediul secundar MCSI, din str. Italiana nr. 22. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017
S.C. FORTRANS '96 S.R.L.
39.187,87 46.633,56
39 Act Aditional nr. 1 - 200/29.12.2016, la Contractul nr. 30/29.02.2016, privind servicii de telefonie fixa pentru MCSI Servicii prestate pentru perioada
TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS S.A.
3.800,00 4.522,00
92
01.01.2017 - 28.02.2017
40 Act Aditional nr. 1 - 202/29.12.2016, la Contractul de prestari servicii nr. 96/16.06.2016, privind servicii de intretinere si utilizare sistem informatic contabilitate, buget, investitii, salarizare si resurse umane MCSI. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017
SIVECO Romania S.R.L.
21.600,00 25.704,00
41 Act Aditional nr. 2 - 206/30.12.2016, la Contractul de prestari servicii nr. 7/12.02.2016 - 140/375/ 08.02.2016, privind servicii postale. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017
C.N. POSTA ROMANA S.A.
3.306,42 3.934,64
42 Act Aditional nr. 1 - 21163/22.12.2016 (nr. ENGIE), la Contractul nr. 91/15.06.2016, privind vanzare-cumparare gaze naturale. Prelungire contract pana la data de 30.04.2017
ENGIE Romania S.A.
0,00 0,00
- Numărul de procese de achiziţii pe categorii, pentru anul 2017:
Achizitii directe – 146;
Proceduri simplificate - 12;
Licitatie deschisa - 3;
93
- Din totalul achiziţiilor desfăşurate pe parcursul exerciţiului anului calendaristic 2017
s-au realizat prin sistemul electronic 130 de achiziţii;
- Durata medie a unui proces de achiziţie publică pe categorii de achiziţii - număr de
contestaţii formulate la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, a fost:
Achizitie directa – 7 zile;
Procedura simplificata – 3,5 luni;
Licitatie deschisa – 10 luni;
Numar contestatii – 3;
- Proceduri care au fost anulate: 1.
VII. Informaţii despre litigii în care este implicată instituţia
La nivelul anului 2017, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a fost
implicat într-un număr de 249 de dosare:
- dosare având ca obiect anulare/ suspendare act administrativ (note de corecții
emise de către OIPSI) - 174 dosare;
- dosare având ca obiect litigii de muncă -21 dosare;
- dosare având ca obiect pretenții - 25 dosare;
- dosare penale - 5 dosare;
- dosare Legea 544 - 2 dosare;
- dosare având ca obiect executare silită - 11 dosare;
- dosare având ca obiect litigii cu Curtea de Conturi - 3 dosare;
- înscrieri la masa credala - 8 dosare.
Din numărul total de 249 dosare, un număr de 36 de dosare au fost finalizate
definitiv (au fost câștigate 21 de dosare, au fost pierdute 15 de dosare), iar 213 dosare
sunt înca în stare de judecata în diverse stadii procesuale.
VIII. Organigrama
Poate fi consultată pe site-ul instituției, la adresa:
www.comunicatii.gov.ro/organizare-si-functionare/
94
IX. Informaţii despre managementul resurselor umane
În cursul anului 2017, la nivelul Serviciului Management Resurse Umane au fost
organizate activități de gestiune a resurselor umane şi funcţiilor publice, prin care au
fost îndeplinite:
- informarea permanentă a angajaților care își desfășoară activitatea în cadrul
Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale cu privire la situația
dosarelor profesionale;
- actualizarea permanentă a bazei de date electronice a ministerului cuprinzând
informaţiile personale şi profesionale ale angajaţilor;
- elaborarea și redactarea lucrărilor necesare privind încadrarea, promovarea,
transferul, detaşarea, mutarea în cadrul altor compartimente ale instituţiei ori
încetarea din funcţie a personalului ministerului;
- participarea alături de celelalte structuri organizatorice la implementarea Strategiei
Naționale Anticorupție;
- stabilirea necesarului de formare profesională a personalului, pe domenii de
activitate, în raport cu cerințele actuale prin realizarea anuală a analizei nevoilor de
formare;
- întocmirea documentaţiei necesare defalcării lunare şi trimestriale a cheltuielilor cu
salariile aprobate prin bugetul anual de stat;
- colaborarea cu direcţiile de specialitate ale ministerului în vederea selecţiei şi
recrutării personalului, conform standardelor calitative specifice domeniilor de
activitate aferente;
- colaborarea cu unitățile aflate în coordonarea sau subordinea ministerului;
- întocmirea documentației necesare scoaterii la concurs a posturilor vacante, în baza
solicitărilor fundamentate de direcțiile de specialitate, asigurarea lucrărilor de
secretariat pentru comisiile de concurs/examen, pentru comisiile de soluționare a
contestațiilor, conform prevederilor legale;
- implementarea prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice; a Ordonanţei de Urgenţă nr. 57/2015 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor
termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, modificată și completată;
- elaborarea proiectelor de ordin privind încheierea, modificarea, suspendarea şi
încetarea contractului individual de muncă şi/sau raportului de serviciu, precum şi
95
acordarea tuturor drepturilor prevăzute de legislaţia muncii sau legislaţia privind
funcţia publică pentru personalul ministerului;
- întocmirea statului de funcţii anual şi a statelor nominale de funcţii ale ministerului,
conform reglementărilor legale;
- implementarea prevederilor referitoare la declaraţiile de avere şi declaraţiile de
interese (înregistrarea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese ale
personalului, postarea acestora pe site-ul ministerului, transmiterea copiilor
declaraţiilor către Agenţia Naţională de Integritate, eliberarea dovezilor de primire
a declarațiilor de avere și declarațiilor de interese şi gestiunea acestor documente,
conform legislaţiei in vigoare;
- asigurarea activității de consiliere etică a persoanelor din cadrul ministerului;
- întocmirea documentaţiei necesare calculului resurselor financiare alocate pentru
cheltuielile de personal prevăzute în proiectul de buget anual al ministerului;
- monitorizarea întocmirii şi actualizării de către conducătorii de compartimente a
fişelor de post pentru posturile din subordinea acestora şi asigurarea gestionării lor
conform prevederilor legale;
- consilierea și asistența de specialitate în procesul de evaluare a performanțelor
profesionale individuale ale funcţionarilor publici şi ale personalului contractual,
centralizarea rapoartelor de evaluare ale funcționarilor publico și ale personalului
contractual;
- elaborarea și transmiterea documentelor/lucrărilor prevăzute de Legea nr.188/1999
privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, precum și de Codul Muncii;
- întocmirea rapoartelor anuale solicitate de Institutul Național de Statistică și
Agenția Națională a Funcționarilor Publici, în conformitate cu prevederile legale.
Informaţii despre managementul resurselor umane:
- informaţii despre fluctuaţia de personal: 85;
- numărul de concursuri organizate: 11;
- fluctuaţia la nivelul funcţiilor de conducere: 1;
- numărul de funcţii de conducere exercitate temporar: 9;
- venitul mediu, inclusiv diferitele sporuri: 2.963 lei.
96
X. Raport de activitate Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările
ulterioare
Poate fi consultat pe site-ul instituției, la adresa:
www.comunicatii.gov.ro/rapoarte/
XI. Raport de activitate Legea nr. 52/2003, republicată
Poate fi consultat pe site-ul instituției, la adresa:
www.comunicatii.gov.ro/raport-transparenta-decizionala/
XII. Informaţii despre proiecte de acte normative iniţiate de către instituţie
În cursul anului 2017 au fost aprobate următoarele acte normative inițiate de
MCSI:
- Hotărârea nr. 36/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Comunicaţiilor şi Societății Informaţionale;
- Hotărârea nr. 908/2017 pentru aprobarea Cadrului Național de Interoperabilitate;
- Hotărârea nr. 733/2017 pentru modificarea pct. 3.1.3 și 3.2.1 din Strategia privind
tranziția de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră și
implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel național, aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 403/2013;
- Ordinul nr. 449/2017 privind procedura de acordare, suspendare și retragere a
statutului de prestator de servicii de încredere calificat în conformitate cu
Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23
iulie 2014;
- Ordinul nr. 1168/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe
pentru calculator;
- Ordinul nr. 3247/19.12.2017 privind aprobarea Procedurii de avizare tehnică a
modelelor de aparate de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (2) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor
economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
97
XIII. Priorități 2018
Prioritățile strategice ale Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale,
în concordanță cu Programul actual de guvernare, sunt următoarele:
1. Dezvoltarea de reţele de comunicaţii în bandă largă de noua generație, în zone
defavorizate, pentru a îmbunătăţi disponibilitatea serviciilor electronice pentru
cetăţeni – prin finalizarea proiectului Ro-NET: „Construirea unei infrastructuri
naționale de broadband în zonele defavorizate, prin utilizarea fondurilor
structurale”. O data cu semnarea noului Ordin de finantare nr.1072/nov.2017,
termenul de finalizare al proiectului Ro-NET este 16 sept. 2018. Finalizarea acestui
proiect este o prioritate a MCSI pentru 2017, dat fiind valoarea fondurilor europene
nerambursabile de 83 milioane de euro, cât și datorită faptului că prin finalizarea
acestui proiect, un număr de aproximativ 700 localități izolate sau comunități
defavorizate ar beneficia de conexiunea la internet în banda largă de mare viteză;
2. Actualizarea organigramei din cadrul MCSI prin organizarea unei noi direcții –
Direcția de Politici, Strategii și Relații Internaționale, având ca scop creșterea
capacității MCSI de gestionare a activităților derulate ăn cadrul preșidenșiei
României la CE. Pe lângă gestionarea acestor activități, personalul care va face
parte din această direcție va asigura și suportul necesar încheierii
memorandumurilor bilaterale cu alte state. Se vor actualiza fișele de post
coroborate cu noua organigramă și cu obiectivele de realizat în 2017 la nivelul MCSI;
3. Transpunerea în legislația naționala și punerea în aplicare Directivei Accesibilitate
Web, care va intra în vigoare începand cu 23 sept. 2018. Acesta asigură tuturor
utilizatorilor, în special celor cu dizabilități, facilitatea accesării paginilor web
și/sau aplicațiilor puse la dispoziție de către instituțiile publice;
4. Transpunerea la nivel național a Directivei NIS (Network Internet Security), prin
inițierea unui Proiect de lege privind securitatea cibernetică. Acest act normativ va
avea ca obiectiv definirea și menținerea unui spațiu virtual sigur, bazat pe
infrastructurile cibernetice naționale;
5. Creșterea performanțelor profesionale a resursei umane angajate la nivelul MCSI
prin:
- identificarea nevoilor specifice și întocmirea planului de formare profesională,
raportat la obiectivele de realizat ale MCSI;
- încurajarea personalului de a participa la training-uri specializate, în vederea
furnizării de servicii publice de calitate;
98
- motivarea personalului MCSI prin organizare de concursuri de promovare a
acestora, în condițiile legii (Legea nr. 188/1999);
- acoperirea deficitului de resurse umane în direcțiile de specialiate (în special în
cadrul Direcției Societatea informațională), prin recrutare de specialiști. Găsirea
unor soluții viabile, în conformitate cu legislația în vigoare, în vederea atragerii
și angajării unor specialiști tehnici cu salarii similare celor din mediul privat;
6. Creșterea gradului de utilizare a serviciilor Societății Informaționale în administrația
publică;
7. Conform estimărilor Comisiei Europene și ale Leader-ului consorțiilor e-CODEX și Me-
CODEX3, pe parcursul anului 2018 se va realiza închiderea administrativă și
financiară a proiectului e-CODEX, urmată de finalizarea proiectului Me-CODEX.
Totodată, până la sfârșitul anului 2018, MCSI își propune elaborarea unei noi
propuneri de proiect, care să permită exploatarea pozitivă a rezultatelor obținute
prin intermediul consorțiilor e-CODEX & Me-CODEX, în principal, pentru evidențierea
valorii adăugate a Infrastructurilor de Servicii Digitale promovate de CEF TELECOM la
nivel global. Din această perspectivă, urmarea traseelor comune europene și globale
pot fi considerate priorități ale anului 2018.
3 Ministerul Justiției din North Rhine Westphalia, Germania.