Numëru 1 18—24. Şoimuş. 15 Decemvrie 1900. Anul i n .

FOIA E N C I C L O P E D I C A L I T E R A R A

J

APAKE IN F I E C A K E LI NA DE DOUÉ-OR]

•liiKTAi: şi KKDACTou : v P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i l o r : ^

l'mlru Aiisfin-l'iii/uria . . ; J'iiiiru Uoiuănia si siriinătate

i2 ..,„•,,„, g I 0 A N B A C Ï U 17 franc) •§• p r e o t .

Pentru publioaţUinilc de 3 or. ce conţin cam 150 cu-, ointe fi cor. : 200 cuvinte 8 cor. si mai sus 10 corone

* W"lff W »ff «ff » V 'W W fff fff ï(7 *Tff V W W W ' W W '# W W W W i r w J » W W W W W »ff WTff *ff ftt V Ţff Tiff f » ' l | n i t " V ' W " » V " f T f i

Onorat public cetitor! Cu broşura de raţă am încheiat tipărirea alor 24 c6le din „Revista fktstrată" pre anul curinte prin care

s'a-suplinit deci şi întârzierea dela începutul anului.

In decursul acestui an am înlimpinal o mulţime de greutăţi in redactarea şi edarea acestei Reviste, încât drept spunând desperasem de a putea continua mai departe pe calea începută.

Aşa la începutul anului când am înfiinţat tipografia nostră propria şi aveam deja sosite tote cele Irebuin-ciose maşină, litere etc. nu putem dobândi concesiune — nici de cum căci pe basa unei legi n i se cerea ca . se depunem o cauţiune de 2000 11. de carea noi nu dispuneam şt numai după ce ne-a succes de a dovedi înaintea autorităţilor competente că aceea lege e scosâ din vigore şi înliinţindele tipografii sunt scutite de Ia plătirea aces­tor felin de cauţiuni — in sfârşit şi cu greu am potut căpăta concesiunea cerută.

Un alt necas ne-a causat urcarea preţului hârtiei din partea fabricii, apoi morbul redactorului acestei Re­viste, intentarea procesului de presă contra Revistei pentru biografia şi portretul poetului Andreiu Mureşan publicată in ..Revista Ilustrată" de pe anul 1898, strămutarea tipografiei la Bistriţă şi alte multe, multe neeasuri şi persecu-ţiunî pornite contra redactorului acestei foi.

Dar mulţăinită bunului D-deu că tote le-ain învins şi pe lângă fote pedecile „Revista ilustrată totuşi şi-a continuat calea pe care a pornit spre marea bucurie a amicilor ei şi daca totuşi n'a potut face mai mult, nu rea voinţa ci neputinţa a fost ceea ce a împedecat'o.

Sperăm inse că pe venitor va putea păşi înainte pe o cărare mai netedă şi nu va mai fi supusă la atâtea greutăţi ca in trecut.

„Revista Ilustrată" va avea şi pe viitor acelaşi program şî va publica poesiî, novele, copii de pe natură, piese teatrale, literatură poporală şi clasică de tot soiul, 6r ce privesce partea tecbnicâ se va pune mare îngrijire, tipâ-rindu-se cu litere noue, modern, pe hârtie albă satinată şi la finea anului se va alătura la numeral ultim o fru-mosâ invâlitore cu un imposant clişeu titular.

Bunăvoinţa ce publicul român a arătat faţă de acesta revistă, carea precum s'a dovedit a devenit indis­pensabilă pentru fiecare familie românescă, ne-a îndemnat ca se mai facem un paş înainte în speranţa că cu acesta numărul abonenţilor noştri dacă nu se va triplica cel puţin so va duplica şi aşa am scâdut preţul abonamentului dela 12 corone numai la 4 corone pe an, astfeliu încât cu acest preţ băgatei se o potă prenumăra nu numai

154 III.

stimabilele domne preutese şi înveţătorese (lela sale şi gentilele domnişdre iubitore de cultură şi progres, dar chiar şi nevestele şi fetiţele ţeranilor noştri sciutore do carie. . • '

Rugăm pe stimaţii noştri colaboratori ca se binovoiască a n e onora şi" prevenitor'. du sucursul lor moral, j er stimaţii cetitorii cu abonarea la Revistă cât mai de timpuriu, ca se ne putem orienta asupra tiragiului de tipărire.'

Tot odată rugăm şi pe onor. rcdaoţiuni a diuarelor nostre ca se binevoiască a ne trimite foile ce'"se dau in schimb pentru Revista Ilustrată.

Astfeliu plini de încredere in sprijinul omenilor luminaţi şi iubitori de propăşirea neamului lor vom continua deci redactarea Ravistei Ilustrate carea va intra cu începutul anului venitoriu în al ÎV-lea an al esistinţei sale.

Şoimuş la 15 Decembre 1900. Cu ădeosebit stimă

loan B a c i u

Cătră Maria. Contară, sântă de iubire

Celor ce cred in Fiul teu cere delà, Durnuedeiî

Eterna, fericire.

Jsvor de ve<;înică 'udurare, Tu, care al lăcaş In cer Revarsă, preste cei ce sper

Din dorul teu răbdare!

O ! Maica, nostru Procurată ! Dă celor ce te iubesc Din sinul teu cel fecioresc

Tub ire-adevă rată. Aurel.

Madame Talii en. Tip <le f e m e i a ilii. m a r e a r e v o l t i ţ i i i n c , di

( U r i n a r e ) .

Dr. All) . YVitlsl.ok.

tenii de pro galerii aplaudară în senin de aprobare. 0 încercare de fugă, prin mijlocirea marclusului de la Val-

ette nu succese . Fa fu aruncată îtttr'o peşteră întunecosă, pe paie umede, neavend altă societate decât şoreciî şi cloţanit.

Kobespierre lăsă între acestea , ca Taltien se fie păzit, mai de apropo. Raportele spionilor, cari se mai află încă şi astădl prin arc Iii ve, arată, cum era el de urmărit la fiecare paş. Aşa., într'un raport se dice : „Getăţanul Tallien reinase la (> Mesidor, în clubul Iacobinilor pană la finea şedinţiî, apoi se duse cu un bărbat in Huo Honore, ei vorbeau cu ne răbdare ; pre la 11 orc traversară piaţa Egalităţii, Tallien făcu semn unei trăsuri, noi ne apropiarăm de ca , fugirăm în urmă-i, nu ne puturem înse ţ inea de ea." Din-tr 'im alt raport aflăm, că Tallien locuia in Rne de la Perle au Marais. 4 6 0 . Pre un alt spion îl cuprinde mirarea c ă Tallien îşi petrece aprope tot timpul acasă , în mijlocul cărţilor.

Robespierre triumfa în dictatura sa. Acum mai domnea sin­gur numai gilotina, care la tdtă întîmplarea a fost cunoscută încă înainte cu trei veacuri, sub Ludovic al X l l - i e a . Cea ce era înse nou, era faptul, că , omenii mergeau la morte suridind. Când domnul de Malesherbes urcă eşafodul, alunecă. „Semn ren!" re­flectă el vesel. Girondiştiî mureau cântând marseilesa. Libertate, Egalitate, Frăţ ie tate — şi mor t e ! Căruţele condamnaţilor erau pline de omeni din tote clasele. Una din ultimele liste ale con­damnaţilor arată între 1 2 . 0 0 0 de j e r t f e : 3871 ţeranî şi lucrători, 2 2 1 2 meseriaşi , 1 2 7 8 burghezi, 767 preoţi, 7 1 5 soldaţi, 71<S femei

de Iotă condiţiunea, 6 8 9 nobili, 5 8 5 advocaţi, 5 8 9 fabricanţi şi comercianţ i , 156 privatierl, 76 medici, 78 matrozi, 4 9 înveţatori, 4 6 literaţi, 21 teatraliştt. Şi le făcea încă plăcere că în transpor­tarea cu căruţele condamnaţilor se pună lângă ol altă pre omenii celor mai opuse grupări de partidă, c a spre es. pe Le Chapelier cu duceasa de Grammont. Locul Pastilei îl luară pe timpul teroris­mului 4 8 , 7 2 4 temniţe de stal ticsuite cu mai mult de 2 0 0 , 0 0 0 prinsonerl politici. Trebuiau să se grăbiască. cu gilotina, spre a face erăş loc celor recrutaţi de curund.

Teres ia Cabarrus şedea tristă în temniţa ei. Odată căpătă permisiunea, de a se cobori jos în curte spre a respira aer curat. Când făcu pentru prima, dată us de aceas ta , cădu o pealră jos la pieiorele ei. Ka o ridică şi vedu o hârtie legată de ea, pe care era scr is ; „Eu veghiez asupra ta, coboră-te în fiecare, sară în curte, eu voi fi aprope de tine." Fa recunoscu scrisorea lui Tal­lien. Inima ei se umplu de bucurie, de speranţă, de nerăbdare, ea plânse. Bucuria înse nu ţinu mult ; după opt cjtte încetă deodată favorul de a se cobori în curte. Poliţia lui Robespiere avea ochi prea ageri. Şi întunecosul morment al sermanei femei se închise şi mai tare.

In aceaş l chilia şi pre aceleaş i paie mat zăceau încă alte doue fentei, Lady Grace Dalrymple Eliot şi Ioselina Tascher , vă­duva generalului Boauharnais , împărăteasa Iosefina, de mai târdiu.

fn mijlocul acestor orgii sângerdse decretă Robespierre esis-tinţa unui Dumnndeu; ace la fu instituit la 2 0 Prairial. Poporul

francez credea acum earăşl într 'o fiinţă supremă, în nemurirea sufletului, căc i dictatorul o poruncise aceas ta . , ,

S e părea, că , Robespierre voia se ba tă acum drumul cir-eumspecţiunu politice, era înse prea tîrdiu. Terorismul, pe c.are-1 inaugurase, a junse mai tare decât el însuşi.

Cam pe vremea aceas ta — era. la 4 Thermidor — primi Tal l ien intro dimineaţă, în chip misterios un pumnal. Nici. un cuvent eşplicativ. El nu veduse pre nime aducându-il. Arma z ă c e a pe masă. 0 privi mai cu băgare de samă şi observă o marcă spaniolă.

Cu rund după aceas ta intilui pe Robespierre . Amândoi îşj întinseră manile şi să opriră in loc. Pe dinaintea lor vedeau trecând trei căruţe pline cu osînditl, ş i . m a i venea încă şi o a patra plină cu femei. Robespierre îşi intorse capul in altă parte. „Ah! se fie toţi omenii virtuoşi," dise el, „ar" putea fi arsă gilotina. Când mă gândesc c ă încă aşa mulţi — : ". şi el şccse . o listă, pe care era scris şi Tallien.

„Ce sore frumos!" dise Tall ien. — „Dar totuşi nu e bine că să dau poporului in tote cjilele astfel de privelişti," continuă el după o pausă, arătând spre căruţe.

- - „Dar cine le d ă ? s t r igăRobespiere lovind cu piciorul in

pâment. — „Eu nu," respunse Tall ien. — „Şi eu încă nu, ci .iustiţia poporului. Tall ien prelinse, că Robespierre se el ibereze cel puţin pe

femei. Acesta dicea înse c ă Tallien nu ar ' mai fi bărbat , de când e îndrăgostit.

Intre amândoi avu loc un violent schimb de cuvinte şi se

despărţiră c a duşmanii. Fata le le dile de Thermidor se apropiau. Saint-Iust dise în

Convent, c ă republica are lipsă de un bărbat genial, 'plin de pu­tere şi patrotism, căruia se-i confereze puterea publică, un bărbat care se bucură de încrederea poporului, şi aces t om ar ' fi Robes­pierre ; singur el ar putea mântui statul. Comitetele deliberară noptea întreagă, nime înse nu era înarmat î n z o r l d e d i . Un singur bărbat cuteza se arete un pumnal. Acesta era pumnalul unei femei.

Când anunţă Robespierre , că el voesce să conducă singur patria, Rarere d i se : „Vorbirea aceas ta e condamnarea sa. *

Aşa state îl lucrurile la 7 Thermidor. Lamourette episcopul de Oileans, fu esecutat . Era tocmai fa masă, când i comunicară osin-direa. El vorbi forte liniştit despre nemurirea sufletului şi cu aşa o căldură şi elcinţă, înâcât toţi cei presenţl se simţiră răpiţi. Dar ei totuşi nu-I putură mântui. Acest eveniment produse o mişcare considerabilă. Călăul Sarnson înse îşi mări competinţele. El dicea că are de tot mari chieltuiele cu caii , cu căruţele şi ajutorele sale, de acea. trebuia se i se p lă tească de acum înainte îndoit,

Pre timpul aces ta Tallien era când gălăgios, când mai tăcut ora cuprins de frigurile morţii pe care credea că o vede, el visa că-i în temniţă la Teres ia Iui iubită, şi vrea se o elibereze.

El se rugă încă odată pentru l iberarea iubitei sale. „-Nici odată," replică Robespierre , „de ore ce ce tă ţana Fontenay e acee care te-a stricat. Tu ai trădat republica de dragul ei şi de dragul ei ţi-ai schimbat rola în Bordeaux. Ea te-a. purtat ca pe un copil."

Cu aceas ta se sfirşi convorbirea. Tot în aceaşî di primi Tal­

lien următorea sc r i so re :

„De la Force , la 7 Thermidor.

„Cetăţana Fontenay că t ră cetăţanuî Tall ien. „Tocmai acuma ful îneimoştinţată, că , mâne am se urc eşa­

fodul. Aceasta se potriveşte reu cu visul meu din noptea trecută.: c ă Robespierre nu mai trăia şi temniţele erau gole - - înse mul-ţămită laşităţii vostre acuşi nu se va afla în Franţa nime harnic de al realisa."

Tallien r e s p u n s e : „Linistesce-te , eu am cu ra j ! " Şi însoţit de furtuni şi larmă sosi fatala di de 9 Thermidor.

După cum arată „Monit,eur"-ul, aces ta a fost decursul şedinţ i l :

când apăru Robespierre, se audl strigând din tote păr ţ i l e ; „Jos cu t i ranul!" — Ta l l i en : „Cer cuvântul. Erl am luat parte la. şe­dinţa Iacobini lor ; şi tremur pentru patr ia : eu am vădut cum se forma armata noului Gromwell şi m ' am înarmat cu un pumnal spre a face us de el, in caşul când Conventul nu ar avea curajul se decreteze punerea lui sub acusă. (Tallien îşi arată pumnalul. Aplause vii.) Noi nu voim ca. nevinovăţia se fiă iubilată, noi vrem dreptate. (Aplause noue) Bărbatul , care şede în tribună este un al doilea C a t i l i n a / Robesp ie r re : „Me rog de cuvent," „Jos cu tiranul, j o s ! " resună earăş din tote părţile. Ta l l i en : „Propun arestarea lui Robespierre ." (1 v o c e : „E dovedit, c ă Robespierre ne-a stăpânit." Mai mulţi m e m b r i i : „Se votam!" Arestarea lui Robespierre se hotăresce cu unanimitate. Toţi se ridică de pre scaune s t r igând: „Tră iască L iber ta tea ! Tră iască Republ ica !" Aceasta a fost diua de 9 Thermidor.

Saint-lust , soţul lui Robespierre, un bărbat de un carac ter forte specific, încă fu. arestat. El rever]ii odată, în Strassburg pe im prietin al său din copilăria, un oficer, care să făcuse vinovat. Ei îl strânse la piept rjicând: „De două ori lăudat fie ceriul că te revăd, şi eă pot da, un mare esenplu de iustiţiă faţă de un băr-

^bat care îmi este scump. „Ce-s aces te cuvinte se intorse cătră escorta sa ; Soldaţi, faceţi-vă d a t o r i a / Oficerul îl îmbră ţoşă ' ş i . dădu apoi semnul de împuşcare, strigând : „Trăiască l ibertatea ! „

Gelea ce au urmat sunt cunoscute, şi cunoscută e Întreagă terorea ultimului drum a lui Robespierre , incepend cu arestarea lui în casa oraşului, cum a fost adus in Convent cu falca împuşcată, şi cum s'a sfirşit viaţa lui sub ascuţişul gilotinei. In 10 Thermidor diua, care fusese hotări tă ca. dina morţii pentru Teres ia Cabarrus fu esecutat Robespierre. In Paris toţi erau veseli şi jubilau. Poeţi cântară diua în versuri, se arangiară bancheturl de înfrăţire, in teatre se predară piesele cele mai alese, şi pretotindenea toţi săr­bătoreau. Nici când nu au fost omenit în Fran ţa mai veseli. Tem­niţele s'au fost deschis, şi acum nu mai existau decât fraţi liberi. „Aceasta e cea mai frumosă di a libertăţii." dise Tal l ien în Con­vent. „Republ ica triumfează şi dă un esemplu, că , toţi tiranii din lume trebuie se cadă. S e ne unim acum cu concetă ţeni i noştri! căci dina morţii unui tiran este o sărbătore a frăţietăţii."

Dar însufleţirea pentru Tallien nu dură mult. L a cinci săp­tămâni dela triumful său din Convent, fu scos din clubul Iaco­binilor. Levasseur i impută, c ă a atacat pe tiranul nu din iubire faţă de libertate, ci din interes personal ca să-i ocupe locul. Lupta in contra lui Tallien se începu, fiindcă ¡1 credeau pe drumul cătră dictatură, in diua următore damna Tallien însoţită de Freroii şi Merlin de Thipnviile încuia în chip eroic portă Iacobinilor, fără se fi îndrâsnif careva din cei ce voiau să se adune, ca să-i iee ch ie i l e ; ei diseră numai : „Femeia aceas ta ar ' fi în stan; se în-, chidă chiar şi porţile iadului." S teua lui Tallien începe a se întu­neca, domna Tallien înse se înalţă într'un ceriu nou al renumelui ei. Sub Directorii! femeile ajung să se validiteze, securea cedează eventaiului. Tallien nu mai este decât numai bărbatul reginei, dar el încă a nu resignat.

In 21 Ianuar 1.795, decretase Conventul o serbare întru con­sacrarea, dilei de 9 Thermidor, şi prima sărbătorire a dilil aces te ia avu loc în 9 Thermidor anul I lI- lea. Domna Tallien aranjase un mare banchet de diua aceas ta şi invitase pre cei mai remarcabi l i deputaţi ai tuturor partidelor. Primul toast îl rosti Lanjuinais pentru diua de 9 Thermidor ; apoi urmară toaste pentru deputaţi, pentru armata republicană, pentru libertate şi egalitate, pentru generalul Kosciusco şi în sfîrşii pentru domna, Tall ien. Cetăţana Fontenay îşi deschise salonele din diua căsătoriei sale cu Tallien. Precum mai înainte în Bordeaux, aşa şi în posiţia ei de acum se socotea ea drept o femeie cu misiune politică, şi ea se şi pri­cepea se-şî câştige o influinţă destul de însemnată. Aici într 'o soa­rea la domna Tallien, la care veniseră Freron, dela Harpe, Che-nier şi alţii se întîmpiâ că odată veni vorba şi despre brigadierul Bonaparte şi despre ambiţiunea lui. Dintre dame era de faţă domna de Beauharnais . Ea era de părere, că , Francie i nu-i este iertat

156 III.

să se arunce eroii în închisori, de vreme ce are mare lipsă de ei pentru apărare în contra duşmanilor. Salonele domnei Tall ien ajunseseră ce lea mai renumite in ce privesce conversurile, şi dansul: spaniola dansa cu pasiune şi frumos. Pre lângă acea ea avea un simţ viu şi profund pentru artă. Inlr 'o di allânduse singură cu

• bărbatul ei i împută acestuia lipsă de energie. Teres ia era ne­dreaptă. Tallien putea se ajungă intocniai ca şi Ba ra ş , in direc-toriu, el putea li a semenea lui Touche ministrul unul împerat, el iubea inse republica pentru ea însăşi, republica cu furtunile şi sgomotul ei. Tallien neliniştea pe toi,! iubitorii de mărire, cu am­biţiunea sa şi mai ales cu acea a socicî sale. Toţi se temeau pu­rurea de vre-o surprindere. Deci cu atâta mal. iute lucrau pentru căderea lui. Acest bărbat, caro s'ar (i putut împărtăşi de (o tăpro-testatea, şi care se lăsă intru loto condus de o femeia îşi pierdu încet cu încetul întreaga popularitatea. Tribunele, cari îl salutaseră mai înainte aşa pline de enlusiasm, când fusese acurat acum de regalismul acum de iacobinismul seu, amuţiră, căci pe orisont se Inâlţară figuri nouă. Chiar şi in salonele Directori ului nu era bine vedut. La aces tea se adausc o nouă superare; Bărbatul jaluz îşi perdu soţia si dimpreună cu ea totâ averea şi fericirea sa. Tere­sia i dase mâna în mijlocul primejdielor revoluţiei, ba ea l 'a şi mântuit . Căsătoria ei a fost numai o întîmplare ; ea-i dase fruni-se ţa şi averea e i ; ea i arată menirea lui, şi il părăsi fiind că nu se înalţă la culmea puterii. Tallien nu se gândi se pirască pe soţia s a : el deplângea .'. venimentele asupra cărora n 'a schit domni şi se învinua pe sine însuşi că şi-a petrecut, dilele în desmerdărl amorose. El se vedu singur şi părăsit. Atunci se hotărî se mergă departe, departe de părninlul patriei cercând se uite totul şi se-şî recâşt ige, l iniştea. Dela generalul Bonapar le obţinu permisiunea de a însoţi espediţiunea ce porni spre Egept, (araCleopatre i . A h ! cum i amintea acest nume pe soţia sa.

Domna Tallien şi domna Beauharnai's se întrepuseră la Bona-parte pentru Tallien, şi aces ta fu denumit ca administrator al domolelor coroir.î. in Egipt. Bonapar te iubea, inse numai maşini de-a voinţil sale, şi astfel posiţia lui Tallien nu dură mult ; Imba-cândusâ in anul 1 8 0 1 pentru Franţa , pe ca le fu luat prinsoner de neşce corsari . El merse ia Londra, unde bărbatul cjilet de 9 thermidor ţ

fii primit cu mare entusiasm. Bonapar te nu-î iertă lui Tallien ovăţiunile englese, ei se făcuse

Imposibil in Paris . Talleyrand şi Fouche se intrepuserâ pentru el şi el ajunse consul in Alicante.

Tall ien p lecă imediat. Trebui se t reacă prin Bordeaux. O r ce mai amintiri îl s tăpâniră aici . Dar . el nu remase timp îndelungat in străini; El s6 născuse în Paris şi în Paris avea se şi moră. In Spania se simte mai refl c a în Fran ţa . Ultimele d'le ie-a petrecut in Paris bolnav şi uitat, serac şi părăsit.

Numai un singur prietin găsi el earăş , in domna Tall ien, ca re acum ajunsese priuceasa de Chimay. Ea-il ce rce tă adeseori şi-1 sili se pr imească neşce ajutore pe car i le-a fost refusat.

Anii t recură înainte şi Tallien trebui se îndure lipsă formală. Sor tea lui ajunse din intimplare cunoscută lui Ludovic al XVIH- lea aceas ta i acordă o pensiune din case ta sa privată ; tribunul poporului era prea sărac , ca se respingă ofertul, şi astfel se întîmplă, că , ace la care votase mortea Iul Ludovic al XVl - l ea şi care ţinuse în închisore pe Ludovic al XVTI-lea trebuie se t ră iască din pânea lui Ludovic al XVII I - l ea de aceas ta binefacere înse nu se împăr­tăşi timp îndelungat, căc i muri încă în cursul acelui an. Necunos­cută i-a fost nascerea , necunoscută şi mortea.

Teres ia Cabarrus dimpotrivă, se născuse c a princesă şi tot ca pr incesă avea se şi moră. E a a fost lăsat pre domnul de Fon­te nay pentru al scăpa dela eşafod, părăsi pe Tallien pentru a pă­răsi revoluţia, şi se mări tă după contele Caraman.

Contele Caraman încă a fost atins de revoluţia în mod simţit. El trebui se emigreze şi pre când Tall ien trăia din scrierile sale republicane, el trebuia se-şî câştige pânea cu viorea sa. El se aşedă în Hamburg şi propunea aici arta pe care o iubea, pre cum instruase pre Ludovic Filip din matemat ică , în Elveţia. Acestea sunt rodele unei bune educaţiunl, întrun timp, când fiecare nu e nimic alta decât un simplu cetă ţan.

Caraman era un urmaş al princesel de Chimay. El trăi cu pr incesă Iul spaniolă în Chimay. Ambii fiind artişti, poeţi şi scrii­tori ; teatrul, pictura şi musica se socoteau ca şi în dreptul lor în vechiul castel . Astfel trăi ea pană în luna lui Iannar . a anului 1 8 3 5 . S e 4 i ° e a b i a se putea deosebi mama de că t ră fetele el. Şedind ea odată cu ficele ei într 'o lojă din opera italiană, toţi se întrebau, cine ar ii aces tea patru surori frumose. In orele ei ce lea din urmă porunci se fie duse într'un jel ţ l , pe balconul cis telului . Ea-şl intorse ochii cătră Paris , că t ră Spania , că t ră sore. întreaga ei viaţă i trecu pe dinaintea ochilor. „Ah!" dise ea, „nu a fost numai un vis ? " Dicând aces tea muri.

(Fine.) Enea Pop Bota.

Se nu-1 iubesc? Se nu-mi mai alici nici c'un curent, Se nu-mi mai dicî ca mor. Se nu-l iubesc ? chiar si 'n morment Eu aşi întră cu alui amor

Atâta îl iubesc.. .

Da, îl iubesc... şi de-oiü trăi lubirei stavile se-l pui Pe foc sé ştiu că m'ai pripi Sé poţi nici tu, nic\ altu nui,

Căci pentru el trăesc.

Dă mi pace dar focului meu Ca s8-l iubesc, nu me opri, Căci ca pre el, pre Dumnedeu Din ceriu dacă-l mai ştiu iubi.

Şi-alui se fiu voesc, Antoniu Popp.

IH. i ìKVISTA I L U S T R A T A 157

La fides du bureţi.

Versuri Gârbovit, do ară, de vreme

Umblă-a cere uu moşneag. Paş de pas ei ştâ şi geme

Rădimându-se 'n toeag

Ş'apoi er un paş i-o cale Cătră alta casă 'n sus...

Aşa. slab îl prinde jalea De juneţea ce s'a dus.

Cum umblă si-a fost, odată: Tare, mare şi voinic!

Adî i-e soHea ne ndurată, Adi vi parc că-l nimic,

Un toeag — soţ bătrâneţii — Lacrămi crude şi suspin :

Etă semnele vieţii, Ce mai baie n a, lui sin.

Mai e meni, de jumetate Şi el umblă a, cerşi

Şi se luptă şi se sbate, Că i-e voia-a mai trăi.

Paş de paş e mai aprope De lăcaşul morţilor

Şi-obositele-i pleoape Să le' nciiidă nu i-e dor.

Aurel.

După anî de suferinţă. (Novelă;)

II. e i inoscem aşa de bine şi totuşi nu îmi vinea se cred aşa de tare se schimbase. Ii vedeam de multe ori preumblânduse singur, gânditor pe ţermul Oltului, gesticulând adesea, clătinând din c a p : . . . apoi oprindu-se şi privind lung în valurile turbate ale Oltului, ca şi când ar li voit se le întrebe despre ceva. Trecut pe lângă el, îl salutai - - - el se uită lung la mine c a şi când nu m'ar fi vedut nici odată, apoi fără se facă vr'un gest îşi întorse încet, capul şi începu a-şl fese planurile sale mai d e p a r t e . . . Cât s 'a schimbat, cugetai eu în mine o nenorocire de s i g u r . . . o ne­norocire !

Era în anul 187 *. . . înainte de începerea resbelului pentru neatârnare. In satul X . . . lângă Olt, trăia părintele Vădeau, îm­preună cu familia s'a constătătore din preuteasa şi 8 fete. T răea fericit căc i de — era popă cu dar — şi fiind cunoscut în întreg ţinutul, nu e mirare că alergau mulţi necagiţî la el se le facă slujbă şi se le ce tească .

Am (Jis că avea trei fete dintre cari c e a mai mare cu nu­mele Măriora — cam de vre-o 16 ani — i era mai plăcută pă­rintelui Vădeam F a t ă mare . . . nu e mirare c ă i scotea mamei sale perl albi mergând la tote petreceri le.

L a pe t recerea din urmă s'a întâlnit cu e l . . . care tocmai atunci depuse bacalaureatul .

Era tîner, frumos, cu ochii căpril, per castaniu b u c l a t . . . • idealul Măriorei. De multe ori s tăteau muţi unul în faţa celui alalt, gândurile lor sburau pe aceeaş i cale . . . Măriora se credea nedes­părţită de el, c redea că numai a ei va fi. Trăiau ambî numai, din speranţe, numai din v i s u r i . . . Preu teasa — o femeie unică în feliul seu, adecă o adeverată socră modernă, promise mâna ficei sale primului peţitor . . . căc i dor era avut.

,.Da.r trSbue se îţi spun c ă n u l iubesc" i q lcea Măriora plângend, „şi nici odată nu voiu merge după e l . . . mai bine mortă . . . " Părintele vedea şi el reiil, dar regret că trebue se ve spun sincer, că nu cuteza ai dice o vorbă preutesei ; o vorbă n u m a i . . . şi şi-ar fi aprins pae în cap . . .

In casa părintelui Vâdean era mare j a l e . . . căc i Măriora dispăruse fără de veste. Preuteasa numai nu îşi smulgea, perul de n e c a z ; er părintele Vădeau cădu în melancolie . Ochii vineţi, blandî i erau băgaţi în c a p . . . nu se mai Interesa de afacerile familiare er acasă vinea forte rar numai când îl chinuea fomea.

Despre Măriora n'au audit nici o veste, deşi t recură luni după luni, căc i ea se duse într 'o mănăstire ca se nu-i mai audă n imenea de nume. Avea se stee câtva timp până ce jse va intro­duce în ord, pană va inveţa ce lea ce se ţin de ordul sacru.

Si Măriora c e a veselă de odinioră a devenit gânditore . . . melancol ică ca şi tatăl ei. P lângea adese-ori în somn şi rostea vorbe ne înţelese, îl chema adesea pe el pe nume. L a î n c h i n a t . . . i se umpleau ochii de lacrimi şi o rază de durere i se ivea pe faţă. Ş i . . .

S e începuse deja resbelul cu Turcii şi călugăriţele au fost duse la ambulanţi ca se îngri jască de ostaşi, de leii cei răni ţ i :

In ambulanţă ajunse şi Măriora eu venitorele ei surori în Domnul. îngrijea de răniţi, le lega ranele . . . le ajuta. într 'o (ii au adus mai mulţi răniţi c a tot deauna. Iţi sfâşia inima vaetele şi gemetele acelora. Ii puseră pe toţi în paturi curate. Preste nopte călugăriţele se perondau. în fie care chilie. Astfel ajunse şi Mă­riora în o chilie unde erau noii răniţi aduşi.

In chilia abia luminată într'un pat în colţ z ăcea unul fără de conştiinţă. F a ţ a galbînă, buzele vinete, ochii închişi, părea mort. Măriora mergea de la un pat l a altul şi povestea cu câte unul cu care se tredia. Odată ochii i se pironiră pe faţa celui ce zăcea fără de conşti inţă şi scose un ţipet de . . .

Era el, îl recunoscu îndată. Cât se s ch imbase ! S e duse lângă pat, şedu, se uită lung la el îi căută rana, şi

un siroiu de lacrimi ar<Iet6re — cum numai femeile pot versa, i cădură pe fruntea lui albă c a de sticlă. El se mişcă un pic dar ochii nui putea deschide.

Măriora nu se mai putea reţ inea şi i depuse o serutare pe fruntea lui rece ca de ghiaţă. Noptea trecu cu mult mai repede de cum voi ea. In diua următore se ceru tot ea ca se îngrijescă pe morboşil din ace la despărţement al ambulanţei.

Cam pe la ameadl el îşi veni în fire, se deşteptă în Fata zimbitóre a Măriorei, dar aces t zimbet al ei era o poveste tristă. Un oliai, adânc scòséra ambii de odată. Şi câte n 'ascunde mn singur o f t a t ? ! El îi întinşi; manile slăbite, apròpe fără de viaţă şi o cuprinse aşa dulce, atât de blând ; că uilându-se unul în ochii celuiala.lt începură ambii a plânge, plângeau de bucuria revedere! neaşteptate.

[şl povestiră unul altuia tòte chinurile lófe suferinţele de când s'au despărţit. Ii spuse el cum ajunse la miliţie, dacă a vedul că nici odată ea nu va fi a lui. Apoi c ă nu peste mult s 'a

început, resbebd, şi voea mai bine se mòra decât se mai trăiască aşa chinuit, aşa, torturat de dorul ei. Şi cu acest cuget s'a, arun­cat orbesce asupra Turcilor, in fruntea unei cete de soldaţi -era locotenent. Inse la vr'o câţî-va paşi rămase j o s şi de atunci

el n 'a mai ştiut nimic pană in momentele acestea,. Nici penelul celui mai (iminent pictor n'ar fi putut, se înfăţişeze espresiunea feţei lor in aces tea momente.

La îngrijirea medicilor şi a Măriorei rana. i se vindeca din di în di şi pe când se fini resbelul şi el e ra sănătos. Intr'o di sosi (porunca) ordinul ca cei sănătoşi să se ducă la l lucuresc î : l,)iua aces ta era cea mai grea pentru ei, dar mai ales pentru el . . . Cum se lase el pe biata M ă r i o r a . . . cum sa se despartă, de, e a ? . . . Era ceva grozav. Măriora nu ştia nimic de ordin. II vedea pe el aşa de trist aşa de îngândurat şi nu işi puma da samă. „Kpuno-ml dragule pentru ce eşti aşa de indispus şi supărat astădf, mai mult ca orî c â n d ? Nici când erai morbos nu erai a ş a ! "

- El voi se vorbească dar voc^a i se oprii în grumadî şi făcu cu capii 1 un gest de desperare, apoi îşi duse batista la ochi.

Un cnrăţUor de zăpadă american.

Ea îl privea l u n g . . . ca şi când ar fi voit se-i ce tească din faţă ce voesce se clică.

In fine el i spuse de ordin şi c ă ştii; bine că ea nici odată nu va fi a Iui.

—- „Voiu părăsi mănăst irea" răspunse Măriora hotărilă. El i întinse mâna, apoi o sărută blând şi plecă în capitală, neliniştit, şi ncîncred,etor,

Presto câteva luni la. o biserică din tiucurescî, înaintea, al­tarului între lumini stătea Măriora. şi un căpitan, cu capul plecat, şi cu manile încrucişate.

Şi când preotul o înt iebă că din voea proprii; a. lacul acest

pa.ş ea dădu din cap, o lacrimă i pică din ochi şi (.lise : „după ani de suferinţă."

Eerboa. tot satul X . . . de bucurie iar la casa părintelui Vă­deau, e .veselie mari;. Tot satul vorbea numai de reîntorcerea Măriorei o.ăsâtorilă cu un câpifan frumos. Părintele se Făcu vesel şi îşi îmbrăţişa fii.

E r preuteasa când vorbea de măritatul celorlalte ddue fete dieea blând : „după cine ve place."

Ştefan V. Velţian.

In dori de di. Pădurea, 'n răsărit de sére

Din somnu-l lin s'a deşteptat. O nópte 'ntréf/a a lăsat

Să tacă (jura-l cantatore.

Cu farmec dulce 'nccp in luncă

Să cânte paserile 'n clior. Pe când trediţi din somn uşor

Ks omenii m câmp la muncă! Aurel.

- < ţ K 4 - ! - 4 * * -

Un ideal. Victor desamnă. Gc ore ? Un cap, un cap de femee, de fe

cioră, un cap, care prin trăsurile lui carater is t ice, prin căutătura lui, să formeze întreg întreguţ idealul seu. Şi are -Victor un ideal admirabil. Nici mâna nu'i înşală, a înveţat el a desemna şi prin puţine linii de cerusă l'ace să apară în probi pe hârtia alba, o frunte lată, un nas grec, ce cu atâta tinetă şi proparţionalitate se prinde deasupra unor bude rect, pătimaşe, dintre cari c e a de­desubt e puţin mai trasă, încât totă făptura, după ce-i iese la iveala un ochiu unghiular şi o barbă ridicată, puţin cam ascuţită, cp o a şa seriositate şi nobleţă ţi-se presentă, încât la c e a mai m i c ă greşală în contra estet icei ţi-se pare, c ă s 'ar ridica o mână spre a-ţl pedepsi cutezanţa închipuită. Iar Victor de ani de dile ca tă acest ideal pintre muritori, şi dacă nu-1 ailă, se îndestulesce a îl desemna prin câteva linii, a'l face de cel puţin d e c e ori pe acela-şi petec de hârtii». Acum iarăşi îl desamnă şi par-că mat frumos c a alte dăţî. Prin doue leniî curbe îi strătae pieptul ridicat dându-i întregei figuri caracterul unul bust, făcând să apară mal marcan tă durerosa reali tate, ascunsă într 'o figură rece , de piatră cu inimă cu tot.

„Pr ivesce ! acesta-i idealul, pe care paş de paş îl urmăresc fără de al ajunge, şi care singur numai pole fi părtaş dorului ini-mei me le" • o!ice Victor ridicându-şî ochii spre o figură înaltă, ce cu nerăbdare aştepta în piciore dinamlea lui, spre gingaşa Augustă.

S ă o numesc a ş a ? de Ioc nu s'ar părea nimerit . Nici o gingăşie în întreaga ei făptură, mai mult o voluptate, o nervosă voluptate pe ca rea nici resignanfa c e a mai mare nu o pote şterge di ' 1 trăsurile feţei sale. Dar arc o inimă gingaşă, prea simţitdre, în care de mult a pregătit cuibul spre a da loc de repaus ei de dulci visuri unei paseri câlătore. Şi pentru Augusta nu mai erau alte paseri pe lume, decât Victor. Pentru Victor t răesce ea de un lung tîmp îneoee, pentru el gătesce ea întreg locaşul iniinel sale , pentru el e reservată c e a mai dulce privire, c e a mat dulce vorbă, cel mal călduros salut şi încă câte lungi suspine din un piept de fecidră despică aerul în urma paşilor lui. Da ea îl iu-b e s c e pe Victor cu totă puterea dragostei din.piept, dar penlrii a c e a nici odată nu şi-ar fi că lca t pe inimă să i-o spună aceas ta . Un singur cuvent aşteaptă de pe buzele lui, numai unul singur în urma căruia s ă se arunce în braţele lui, să lie fericită, aşa pre­cum doresce e a să fie.

S e r m a n a A u g u s t a . . . acuma e silită a sta în faţa acelei speranţe ce i-so pare perdută şi nimicită pentru tot deauna, Vic ­tor are alt ideal, altul care nu-i seamănă ei, pe care îl ca tă de mult, pe care nu-1 afla şi care nu-i ea .

Cu o convulsivă mişcare a buzelor privesce ea ţintă în ochii lui Victor , care liniştit. îi întinde bucata de hârtie cu idealul seu. O putere e le t r ică îi cuprinde tot trupul şi cu mişcare spasmodică îi s m â c e s c hârtia din mână, voind parcă a nimici a şterge prin

-o suflare acel ideal care „singur numai pote V. p ' r t a ş dorului ini mei lui."

„ B a acesta-i idealul mala le , a ş a ? " erupse in fine Augusta, cu o voce trămurălore puţin cam ironică.

„Parcă samână cu cineva, cu o statue, cu o figură ant ică a vechilor g r e c i ? N u ?

„Posibil c ă samână, şi dacă ştii e de prisos ori ce întrebare." „Ei bine, dar te asigur, că încă o Ariadae nu se va m a i

nasce în lume de dragul matale, d-'e Vic tor ! „ S t i m a b i l ă ! ? . . . şi dacă chiar nu s'ar fi născut şi nu

s'ar nasce mai mult o astfel de fiinţă, n 'ar urma de acolo nimic şi î n f i n e . . .

„Ba în fine ar urma., că mata, ca un om de parolă, nu ai mal putea consimţi şi iubi pe nime, care nu ar avea darul de a semăna cu Ariadne, şi atunci vei peri cu chipul ei în mână, re­tras de Iunie, căc i nu se va alia nime, care sâ-ţl dee un ghiem, pe firul căruia să poţi eşi din labirintul visurilor matale ."

„Se pote c ă ai dreptate, dar pentru ce le spui tote aces tea cu o nervosilate, care nu am observat 'o pană acum în fiiinţa d- ta le? îmi permit! să te rog a ocupa loc aci lângă mine.

,,Cu totă p lăcerea" Augusta se aşedă la dreapla lui pe canapă, pană când ochi

ei capril măsura din cap pună la tălpi pe os pole seu, parcă spre al cnnosce mai bine. O seriositate grava şi neobicinuită apare în faţa ej şi îi s tă cu mult mai bine aşa. E atât de drăguţă Au­gusta îşi (Jice Victor în sine, privind cu încordare în ochii eî. pre-când mâna-I tremurândă se încerca a. cuprinde mijlocu-i rotund.

„Ce te-ai superat pe mine scumpă dşoră" ? şi încet se ap­l eacă cu faţa spre faţa ei bă lae .

„Po.flesce şi-ţî scrută pe Ariadna m a l a l e ! A d i o ! . , .

* *

E sară . Ciripit de paseri se aude de pe ramii acaţi lor din alea din faţă. Ja ln ice acorduri de pian te face să creijl, c ă d-şora Augusta e iristă. Nici odată n 'a cântat ea cu atâta doiuşie c a acum. Ş i ore da c e ? Inima ei o ştie.

„Sa superat el ore pe mine atât de t a r e ? 0 ! nu pot crede, ş'apoi îl cunosc de un om atât de bun. Dar ini-e ruşine. Se r -manul V ic to r ! Pentru mica lui cutezanţă eu, eu ca re altădată aş, fi dorit să fie şi mai cutezător, să-1 pedepsesc în acel mod, eu care am cerca t totă ocas iunea să me pot simţi aprope de inima lui, şi atunci, când mai aprope eram, să-1 resp ing? Şi pentru c e ? Pentru un capriţu nebun, pentru s incer i ta tea lui, pentru o închi­puită şi neexis tentă Ariadne ? . . . Victor scumpe ! Vino ! vino acum şi nu vel mai afla pe încăpăţ înata Augustă de ier vino să-ţî mărturisesc totă taina humei mele, să te rog frumos^ să me iert pentru cutezanţa mea,"

Dar Victor nu vine, şi Augusta cu ochii umed! de lacr imi .

cu inima palpitândă, parcă — ar fi sovârşit o cr imă se ascunde în braţele lui Morfeu, păşesce în câmpul profundelor misteril ale nepl.ii. - - , - - - - .. . —

Orologiul suna dece ore. O rază de sore se furişeză pînfre perdele şi tremura uşo-

ratieă asupra unor şire încă nesbicite, pe măsuţa d-şorei Augusta. „St imate d-le! Scusă-mî cutezanţa , c ă te rog se vini puţin

până la noi. Ou stimă. Augusta.

* * *

„Cine i? Pof tesce!" O epistolă me rog pentru d-şora." „Ah! epistolerul ? mul ţămesc, mulţămesc." De unde ore pote fi epistola aces ta . De la el ? nu prea am

speranţă, dar se ved.

M. St imată d-şoră Augusta!

Mo tio : Pe acea d-ş6ră ,care la prima Încercare şi mal ales la prima eimoscinţă. ar li atât de fără spirit, cât se-ţî eon-ceadă a depune un serut pe buzele eî, fie cât de drăguţe şi de gingaşe sau pe faţa e î ; se o despreţuescî.

(Din cartea legilor inimeT: despre dragoste 5. §.)

Ştiind că ai o inimă atât de nobilă şi bună, cutez a-ţf adresa

Pani Fort era maestru de lemn şi «a atare construia, năi. De ore ce in fabricile de năi nu avea conţinu ce lucra s'a dus

într'un orăşel de pre ţermurul mărei unde se îndatinau pescarii a debarca. Aci afla totdeuna lucru.

S a u pregătea, vase de ţinut pesci, din /lemn reşinos sau borduri la năi şi lopeţl de plutit; ei-' când soseu pescarii tote le vindea pentru bani frumoşi. Tră ia simplu şi monoton, căci altcum nici nu se putea în acest mic orăşel. Dumineca, mergea la. biserică, Luni la poştă. Nici pre una nu le ar fi negles.

îşi iubea tare părinţi i ; mamă-sa nu trăia pentru acea numai a se roga pentru e a ; tatăl seu om bătrân era un serman cjiIer în Paris.

Pentru densul, Paul, nu numai se roga dar şi lucra, şi din agonisela sa trimitea acasă în totă luna. câţiva franci. Bătrânul cu acea resplătea iubirea fiului seu că-îi scr iea în totă septămâna câte o epistolă. Nu era aces ta lucru băgatei . Epistola, care sosea, în totă Lunea, susţinea, vieţa f iu lu i ! . .

Odată avii bun câştig. Fiul îşi bă tea capul c ă .ce fel de

aces ta epistolă, pe care îţi stă în drept a, o ceti , eventual a o arunca în foc.

Dar n'am a face cu eventualităţi. Inima me:.1 nu voosee se în­ghită paharul unor none suferinţe, ci te rogă se-i ierţi cutezanţa de iert, şi incredulă în nobleţă d-lale se presintă cu aşa: sin­ceritate, încât ort când pote se-ţî deschidă car tea tainelor sale spre ale ceti cu ochii vil. Vel potea ceti acolo, c ă ea din mo­mentul în care i-al resplătif atât de după merit cutezanţa sa, păstreză în lFensa numai pentru d-ta întregă sfinţenia amorului seu, c ă numai d-ta poţi corespunde mai mult idealului pe care de mult l 'a săpat într 'ensa. Scumpă Augustă, D-I.a eşti Arî-adna sufletului meu. Te ador şi în visurile mele."

S incer până la mormonf :

Victor.

In otelul ,H ungaria" din B . un domn ce tesce cu mare har din o foie hiimoristicâ următorul „hymen:"

„D-l Victor R . neputend se-şt resbune pentru palma ce o primit'o dela d-şora Augusta. ! ) . în urma unei încercări de a o s e r a t a ; a. luat în căsătorie pe sus numita d-şoră spre aşî pute» resbima ulterior. Felicitări le noslre."

De, sigur pe d-l redactor nu Pan învilat, la nunta, lor, cu­getam eu întru mine.

Sabin.

•ai dan cu 'pace. n'am,

•m o dl senină

dxiră, dèca poţi :

'e 'mi alină. " Aurel.

bucurie ar putea face tatălui seu cu banii. Lunea proximă când mergea la poştă încă. se oiigeta tot la. acea . Acum înse magistrul poştal îi di ce pentru prima oră c ă : Paul Torst nu are epistolă!

, El nu-şi putea. închipui că pentm-ce nu are. Dbră va fi morbos t a t a ? Nu, acesta, nu se pote. c«lice el în sine, căci dură atunci mi-ar fi scris economa, precum mia scris şi acum G luni când cu ocasiunea unui foc s'a, fost ars la, o mână,

Doră nu are bani ? dbră s'a superat pre m i n e ? Acesta, se pote, căci şi în rândul trecut, abia iam trimis 8 0 de f r anc i . . . dar dacă n 'am avut mai m u l ţ i . . . ? Acum ani ! îi şoptea o voce din lăuntru ! Da, acum a m ! si cu ochi ageri ce rcă o asenmâţiune şi scrie pre ea,: o sută franci, şi plecă la postă.

— Chiar acum ţi-a. venit epis tolă! îî dice magistrul poştal Intiiicjendu-î o epistola, de colore sură şi de o formă oficiosă, Aceea era scris în epistolă c ă tatăl seu a eăxjut 'din o înălţime mare şi s 'a rănit greu la c a p . . . şi acum dace în spitalul St . Clotilde. Dacă voesci al mai vedea vină fără amânare căci vieţa lui nu e sigură. . .

Te-ai dus de mult... „Te-ai dus de mult şi nu mal vii,. De când, ie-

Deşi 'n atâtea renduri ' Ol na

'Vi-am scris se vii, se sbori, de poţi Deci vino, .<•

H'alunţ/'i a, mele, gănduri... Durerii

Revedere. - Din unguresce.

im

l 'ani nimieesce aseumăţ'umea ; banii t iebiiéu acum pre bilet de eâ le tone . . .

Urcă trenul care ducea spre Paris ; a căletorit in pace ş 1

numai câţiva chilometri îl mai despartía de Paris, când in apropierea gărei Onest la ajuns o nenorocire - - care fu totodată slerşilul lui. Din causa unei erori capitali, trenul în care sé alla s 'a ciocnit cu unu alt Irei» accelera i care venea din Paris şi între mai mulţi pasageri Paul Port încă a cădut jarifa.

Numai de cât s 'a dat ordin, şi din casa rma din apropiere a venit un despărţemenl de saniteţî si a transportat pre nenorociţi în spitale.

Paul zacea, amorţit şi plin de sânge pre pardosela.de petrii. Căputul nu era pre el, pote că din causa căi durei s'a fost desbră.cal. in cupeu, sau posibil c ă în sgomotul şi irităţiunea c e a mare i la luat c ineva cugetând că va afla bani - c e a ce e tot atâta, pentrii-eă şi de altcum numai de a c e e a trebuia, ca din cele aflate în el să se scie numele respectivului.

Le-au aplicat legături improvizate, iau pus pe trăsuri şi au plecat..

Medicul militar care conducea transportul a îndrumat pre visifii la anumile spitale. Paul a fost trimis în spitalul St. Clotilde.

Nò, acum vine rondul la D-ta! (Jico serviloriul spitalului avènd un şurţ alb înainte cătră un morbos a cărui cap era

greu rănit, şi acum se află. în faţa unei operaţiuni periculoşi;.

Morbosul e ra mai uscat cu faţa mira tă în lăuntru cu barba

căruntă a cărui nume era : George Port. — Oh, barem de mi-ar sosi fiul înainte de operaţie ! Oh, de

i'aş vedea barem oda tă ! Cine şlio mai frai-voi după aceos la o p e r a ţ i e ! ? . ! , oftă bietul bătrân.

Nu preste mult doi juni venjoşi vin cu un pat de ambulanţă aşedă cu grijă pre bătrân in el şi aces ta făcânduşî cruci; p lecă ia operaţie.

Frau dóue óre după amédi când l'au readus. Operaţia precum spun a succes eminent. Decumva m i s e va

ivi eeva complicaţ ie, morbosul remane în vieţă. Pre la trei óre în spital se nasce mare larmă şi confusie

aduceau câteva jertfe a unei mari catastrofe de tren. In chilia răniţilor erau patru paturi góle lângă patul în cari; numai mal înainte au operat pre George Fort .

în urma sgomotului atât de mare bel.rânul începu a-setredi din amorţafâ şi a s é văieta, când înse velili pre tînerul pre care tocmai atunci ('au adus în lăuntru şi l 'au aşedat pre palid vecin, strigă c a un desperat.

— Fiul meu ! copilul meu ! şi începu a se văieta. Nu voii a se linişti, voi a se scula cu puterea ca se potă (tanta în faţa vecinului adecă a fiului seü.

îngrijitorii! 1 abia îl putea ţînea. S c i a că dacă morbosul sé scola numai pre câteva minute, se în cepe curgerea sângelui şi apoi nu mai e scăpare.

Aci e copilul meu duceţi-me la el ! . .

\\\.

Piî liniştit, va veni hulubi, acum încă nu e aci ! fu res-punsul. Acea nu cugeta, mine că, cuvintele bătrânului nu sunt efluesul morbului seu, ci ace la însemna tristul adever. Acea, nu-şi intipuia, nime ciuricâ chiar (iui seu (.Iacea lângă el.

Dell 'amila l'osi .neliniştii şi mai departe, dars i de a e é s a scăpă nu preste mult căc i pre la 7 óre ş'a dat sufletul.

Vecinul seu - adecă, iiul ii urină încă in dimineţii dilei minatóre fără, ca se mai li v e i n f in ori barem pre o minuta, li îngropării pre ambii'.

Trei românce din Nascaci.

Lude esle fericire pre păment ? Numai în credinţa care ne

spune că Paul şi George în acea.şi dimineţă întru adever erăşi sau

revfkjul.

Marga.

HKVISTA ILUSTl lAÌ 'A

Departe. Departe, dup'un nor întunecat In peptul meu scânleca risăt/ne, Dispăre-o stea, luceafăr dulce, blând; Candela sântă n inima cea vie: Speres că erăşi se va revedea De vine-un nor, de suflă vuitul tare Va luci mai viu, mai suridînd. Să stiut/e ucet, dispare pe recie.

Sabin.

«Sé e . . ; '"('."

m

itaran. Mai sunt încă câteva dile până Ja crăciun şi copil din tot

satul, unde numai se întâlnesc, întind lungi divanurî, se înţeleg câţi şi cum să se grupeze în presară de ajun, unde să se adune se dorină atunci, c a în diinineţa de, ajun pană în revărsatul zori­lor, întrega ce tă de aşa numit! „piţărăi" se plece la colindat. Imî place să-i aud cum dişc i i rează!

P a r c ă m'am rentors erăş la djlele copilăriei. Eram şi eu „pi-lărâu"; câtă bucurie simţiam când sosea presară de a jun!

•Inzădar tote încercări le părinţilor a me înpedeca so dorm eu noptea aceas ta a c a s ă ; o, mal bine aşi ii mur i t !

L a uica Petru ne adunasem toţi băeţiî de pe uliţa nostru, cei cam de o vrestă.

Pe un pat de ten, aşternut jos pe vatră ne am întins ou toţii, aşa. îmbrăcaţ i cum eram. Apoi ris, chicotit şi mai pe urmă puţin somn.

Tot aşa fac şî acum copil din salul nostru. Abia. t rece medul nopţii şi cel mal sprinten din oştea mică ce dorine în flori de fen sare s tr igând: săriţi se mergem ! slrigătura nu se mat re-pelesce căc i cu toţi sunt în piciore, aşa 's de bravi.

Fie care îşi apucă bota, arma pentru cânii din sat şi după ce cape lă dela stăpânul case i câteva nuci pornesc la vecini şi-apoî mal departe.

Omenii din sat sunt pregătiţi pentru piţărăi şi îi aşteptă cu nuci, alune şi chiar cu colaci .

In voreţl sub fereastră strigă corul de copil.

B u n ă dina lut ajun Că-I mat bună a lui crăciun Că-î cu mei cu purcel Cu păstorii după el.

Acesta se repeţesce mal de multe ori. In c a s ă se aude o mişcare . Cineva se scotă din pat, îşi mai întinde fălcile printrun căsca t greu somnuros, apoi în t reabă : câţi sun te ţ i ? Ia apoi ciurul de pe masă, cu nuci sau alune, cu bombe de. grâu, cucuruz, pă-sulă s. a. lasă afară şi din grăunţe aruncă peste piţărăi apoi îm­parte nuci, la fie care câ te 2 sau 3 .

In alt loc piţărăi! sunt primiţi mat bine. Stăpânul sau stă­pâna casei ÎI chiamă în lâuntru, îî pune se şedă pe o perină c a se şedă cloeele (closeele) vara pre ouă — apoi le împarte colaci sau nuci.

Pe. a locurea le mal merge şi rău colindătorilor, căc i strigă, mult şi în fine nu capătă nimic. Dar îşi ştiu ei r e sbuna ; sch imbă strigatul încât vai de gazda, ce-şî aude, inse o şi iau la sănătoşii, cu o ca să mal departe,

Dimineţa apoi urineză pruncii cel micuţi şi fetiţele. Aceşt ia sunt mat bine primiţi căc i mat capătă şi cărnaţ l pe lângă nuci.

l.hua de ajun o petrec piţărăi! spărgând şi mâncând la nuci şi alune.

Acesta e o datină ee se pract ică cu deosebire în jurul Lu-goşulul.

Petruţ.

Fragmente din viaţa şi op Poetul A. Mureşae. s 'a născut la 10 Novembre LSI ti în Bistr i ţă ,

cetate liberă regeseă in comitatul Bistriţa-Năsăud. Tatăl seu, Teodor Mureşan. om sciutor de car ie , piu şi deştept

era morar în Bistri ţă, unde ţinea în arendă dela Dengler şi Herger, o nioră de scurtă de argăsif în ..Strada de după casarmă" („Hin-ter der Kaserne" ) . Môra aces ta mal stă şi până adî dimpreună cu casa natală a. poetului si se ailă în proprietatea lui Carol Dengler. Môra e reînnoită, dar casa este în o stare de tot disolată şi ruinată, şi se folososee numai ca. un fel de şură,

Valurile politice in patria nostră şi în România , mai cu samă, de la 1 8 4 2 în côee , începură a c reşce tot mal tare. Poetul nostru care cunôsce tete durerile naţiune! şi le simte şi el până. în adîncul inimel, începe a. deveni tot mal serios în concepţiunile sale. pe car i se vede nedisputat miluiri ţa împrejurărilor politice, în cart trăiră el şi poporul seu.

„în viaţa socială, dice George Bar i ţ ma! era încă tot acel Andreiu vesel şi glumeţ, cântăreţ şi dansator de frunte; dar când îi veniau inspiraţiunile sale, dispărea dintre no! şi numai în altă di mă chema la preumblare spre a-ml comunica vre o lucrare ¡1 sa ea se vedem, pote t rece, ori nu, prin fôrfecile censure! triple. Era greu cu censura triplă, căci de şi scăpai printr'una. tremurai dinaintea celor doue de la Cluj şi Viena."

După 1840 vădură lumină cele mal fruniose producţiuin poetice ale sale, prin cari „a contribuit puternic a nutri sentimentul de mândrie naţională în popor."

Din 1841 este „Aşa ml-a fost ursita, Resunet , O panoramă în vis şi La. musa mea. La 1842 apare „Alt resunet, Cătrâ. nori. O plimbare la lună şi Cătră merlă, ér la 1843 Glasul unul Român, La se rbarea aniversării lui Bibescu , Cele două căpeţint gole şi Môrlea şi candidaţii e l ."

.

irile luî Andreiu Mureşan. Din 1844 eunoscem de la Mureşan numai poesia 0 privire

peste CarpaţI. Anul 1 8 4 5 e maî bogat. Din aces t an avem 0 privire preste lume, Un suspin, Via ţa Ia câmp şi Ia gradine, Contenirea şi împăratul şi archimandritul, la 1 8 4 6 scrie numai Asinul cu trei proprietari şi la 1847 poesia. Orb şi orb.

Afară de trel-patru poesh de amor, cum sunt : Cără mer la . Cătră nori, 0 plimbare la lună, şi Aşa ml-a fost ursita, în cari îşi cântă nefericirea şi se t înguesce contra sorţii — acum poetul se întorce la subiecte mal măreţe , cum sunt : O panoramă in vis. O privire peste lume. Orb şi orb, în cari vedem, că se ocupă cu sortea celor răi şi celor drepţi, eu deşer tăciunea lumei şi cu sortea amară a celor orbiţi de trândăvie, tiranie şi închipuire. Dar c'u deosebire subiectele patriotice sunt acelea , pe cari, acum intlăcărat de spe­ranţă ori deprimat de sortea neschimbată, acum revoltat de nedrep­tăţile viclene, le cân tă în cele mal frumose poesh ale sale. Cele două Resunete te sgudue cu totul, unul prin începutul :

0 puternică fiinţă, ce cu 'naltă, măestr ie Ai constituit pământul, ceriul şi-alte câte sun t : Care-ai pus sorelui metă, lumei lumină se fie, L a lună, stele şi vînturl. să se ţ ină de cuvînt!

La. tine-ml întorc privirea, spune-mi, o ce resc Păr in te ! Cui eşti ta tă şi cui vitreg, cari ţi-su fit adevăraţi ? Care lege-ţî e mai sfântă şi ce fel de rugăminte, E la tine mai primită, de săraci ori de bogaţi ?

Cel-alalt. cu sfârşitul:

. . . J u d e c ă Tu D o m n e ! Căci a T a judeca tă E sfântă ca şi tine, Tu nu scil părt ini!

Fagi înclinaţi de rjile, voi marlorl câte rele ' t recură peste tară, a cărei pompă-aţî fos t !

Cood în caro s'a născut Andrew Mureşan.

p e r s i a n eu p b m e l e , aşa pe cum îl s ch i t e / ă Iul Ceorge Rariţ însu-şl poeliil.

1'n om sbrae avea numai o grădină şi în aceea un pom, care aducea Crude Crumbse in lot ţinutul. Un vecin pretin bun, îi dă sfatul, ea sâ-şî cumpere o coriită şi se ducă pome de ace lea tocmai la curtea şachuluî Persieî, căci îşi va lua plata îndeeit. 0 Cace omul se r a c ; şachuluî îi plăcură pianele. Pe când aştepla acum bietul grădinar, ca să-î dea ceva, vine şachul. ^înconjurat de toţi miniştri, locuia! în salonul acela , unde se afla el aştep­tând resplala. osteneleî. .Dar din înlîniplare vede între miniştrii regelui un pitic a tâ t -de diform, î n c â t pe bietul om il umilă rîsul. Dar a păţit-o, căci piticul era ministrul afacerilor de interne şi-1 înfunda într 'o prinsbre, undo şedu până in vara viitbre, când regele întrebând după pome de acelea allă Iotă istoria neferici­tului. Dec! îl chemă si-l întrebă, ce pollesoe pentru porni! şi pen­tru timpul petrecut ui prinsore. Ţeranul respimse : Mâes la t e ! să-mi dar un topor, putină sare, şi un alcoran. Cu toporul se tain rădă­cina pomului, cu sarea, se o presăr, că nu cumva se maî rosară şi pe alcoran să mo jur, că nem de nemul meu, nu va mal veni cu pome la curtea din Ispahan.

In traducerile lui Mureşan pe lângă celoa din poeţi! c lasici germani, cum este Seinilor, Merder şi Biirger, allăm şi traduceri din poeţii de a doua mână, ca. I lamler şi Nicolaî.

Din împrejurarea aces ta G. B. Duică vre, se constate, c ă Iul

Predloeţi-mr în taină, mal vin i'urtune grele Pe fiii veche! Home, mal eeru-ve-adâpost V

Furtunos! au trebuit, se mal lie anii ace ia când speranţa poe­tului se concent rez» în aceea , că de va veni un orcan gigantic, care se ameninţe eu perire esistinta nemiiluî seu, el va recurge la adăpostul copacilor dedat! cu vijeliile timpurilor, şi aşa, fiind că pe aceia nu-î va pute smulge, si nemul seu va alia mântuirea la umbra ace lo ra !

Un s u s ] ) in asoininea. dovedesce proliinditatea talentului seu poetic ; dovedesce lot o dală că durerile şi suspinele Iul au fost. acelea-şf, earl au fost si ale naţiune! române ; dovedesce c ă el a. luat şi a voit şi în viitor se iea parte cu aî sol la bine şi I'-1 ren, la bucurie şi la Irist.etă, la fericire şl la năeasurî.

Din poesiile sale pline de zei şi spirit naţional, se vede destul de clar, că el a nisuit a face Iote câte pbte face un Român pentru binele şi fericirea poporului seu.

in poesiile sale din timpul acesta aflăm şi câte-va. tradiicorî din seriilor! germani, cum smil.: V i a t a l a c â m p ş i i a g r ă d i n ă din Decder, C o n t e n i r e a d e g u s t a r e a a m o r u l u i l i s i c î n j u ­n i e si a f a r ă de c ă s ă t o r i e , î m p e r a l u l şi a r e b i m â n d r i i u I ambele din Biirger si Ţ e r a n u l p e r s i a n cu p b m e l e din Nicolai .

Din aces tea vom lasa. se u r i n e z e aci conţinutul T c r a n u l u i

A Ta eeréscà Cată e singur ne jiètata,

Tu unul ai pi ilo i r la toţi a resplâli !

Do pe la anul 1S4I pană la 1S4S c e c a ce ci cânta este su­ferinţa si durerea poporului român cu sbueiumarea sa con rie morie. Cu sórlea, şi cu viitorul acestuia se ocupă de aici inaile, ér nu cu persóna proprie ori cu amorul, pentru care acum nu mal este timp, când o vorbă de petecul de pămenl ce l-al eredit de la străbunii lèi, şi ór l.rebiie sii-l perdi'; când e vorbă se mal (iî o dala liber, ort se pici robii şi apăsat in (.'alenele; sclaviei.

Lipsa de însuileţire, de enl.iisiasm ¡ 1 1 nemul seu îl face se despere/e . Işî revocă trecutul mărci al poporului seu, însiifietosee prin ol şi dă esemplo tinerelor nilâdite. S 'ar putéa (Jiee cu drept c.uvînl, c ă iu trocul a trăit şi s'a. en tus iasmai ; In presi 11 te a. su­le rit şi a îndemnai ; in viitor a. sperat.

„El inàresoo un timp dice Aron Densiişan, la care nu ne mal putem inforco. Decăderea naţiune! nu este vina eî. Injuria timpurilor, lirăniă asocia tă a popórelor coiilocuilóre si mărginaşe, invidia., ura credită asupra unor Iii ai acelui popor, care subjugase odaia lumea, età ce no-a îmbrâncit pe noi. Dacă poetul vecii1, generaţiiiuea. decaduta, acésla i r a caiisat-o generatiunea., ci a moş-lcnit-o de la părinţii sèi. Fără îndocla sun) mal. vinovaţi părinţii, cari sul'er a (i că lca t ! in pulbere, de cât fiu, car! s'au nàscili şi crescut in pulbere, din c i r c este. cu neputinţă a te înalta şi a le scutura de-odală."

Cele maî perfecte şi mai l'riimose poesiî ale sale din acest timp sunt ; C l a s u l u n u ! K o m â . n , O p r i v i r e de pe C a r p a t i şi i ' 11 s 11 s p i n .

(11 C l a s u l u n u ! li o m a 11 se revóll.a. vedònd, ca. Creatorul

scio despre un verme, dar despre un popor nu scie, cum se sbu-

ciuniă şi amârosee : apoi' chiama eroii din lrecul, se mărturisesc^, că nu s'au învrednicit de alâtea rele, ce ce rcă s trănepoţi :

Esiti voi umbre morte, eroii ginlei mele, Si dan dovedi la lume, ce-alâl va înnegrit! Strigati in gura mare, ca voi de-atâtea. rele, Ce cérca strănepoţii, nu v'ali vinovăţit!

Apoi încheie cu convingerea, că Românul nu pere nici o d a l ă :

De iace omenimea, va da plas sinica n munte, Şi a pole un vuet, prin ton nepomenit. Nu mai e liinp s'apue un gen, ce-a mers in frunte

La tòta năvălirea, ce tara-a. copleşit.

Nu mai o timp s'apue un gen faimos in lume, Nutrit prin o minune, din dei proveniioriii, A căruia mărire, virtute si renume Pusese sub picióre pe-at hunei domnitori!

Nu mal o timp s'apue o vila strălucita., Ce-a, dal in deci de secoli din sinul séu eroi ! Uo-a şi supus-o sortea de-a li nefer ici tă ; Besare-Î inse sleua şi scapă din nevoi!

in o p r i v i r e d e p e C a r p a 1,1, în acos tă vóce desperata a Casaiidreî, cum o iiînnesce Aron Densuşan, vedònd poetul pe-

riclole si intrigile, ce ameninţau poporul român cu perire, începe intâiu in ton puternic şi plin de amărăciune mal până la desperare:

La voî maî am speranţă, copaci dedat! c 'o sórte La carii ve împinse Osmanul ce l , păgân ! Subt voî in timpuri grele, în óra, c e a de morte, Se roeoriau străbunii, ca si în al mamei sin !

Mureşan i-a lipsit gustul artist ic, alt cum nu t raducea şi din poeţi germani necunoscuţi .

Noi inse réspundein. cu Bran isce , că. Mureşan n a avut de cuget, ca s c dea pe român ,;sce traduceri de artă, nici n 'a avut de scop, ea se facă la noi cunoscută, literatura germană, ci el a tradus numai piese de ace lea , cari mal mult au convenit cu spi­ritul Iul şi cu acela al timpului.

Peste tot. Andreiu Mureşan a căutat în traduceri mângăere

sufletului seu sdrobit şi desarnăgit prin valurile schimbăciose ale politicei. Cu valorea artistică şi absolută nici măcar nu s'a fră­mântat, căc i nu acela i-a fost scopul dînsuluî. Chiar pentru a c e e a în. traducerile sale, nu. trebue se căutăm, şi nici nu putem căuta arta, şi nici raportul dintre original şi traducere căci traducerea lui este mal mult o imitaţiune a originalului, de cât traducere luată, in sensul strict al cuvintuluî.

Ioan Raţ.

Fara mila. T-am dat fată ca bujorul. I-am dat curte, casă, şură, I-am dat bot şi i-am dat vacă,, T-am dat loc de arătură Sl-am, remas acum săracă.

Domne ce mi-am făcut mie. Ce-am ajuns la bătrâneţe ! Cine va face ca mine, Pată ca mine se 'nreţe. Să se 'ncreadă 'n ori si eme.

Tote îl le-am pus pe nume, Pan şi grâul şi secara, Cu-un curent tòta strânsura Şl -acum, cinstea 'mi e ocara Si reeuitoseinta ura,.

Di. d. rot.

=00E

Jertfa amorului nedescoperit. — Novelă.

In una din serile lungi de iarnă, în casa oficiantului M . . . erau mal multe familii fruntaşe, cari pentru a. omoriî vremea, ce părea că, numai a silă, t rece, discutau despre deosebite lucruri, cât interesante, cât neinteresante - mal une-orî ajungeau până la poli­t ică . . . şi de acolo la glume.

In un colţ mai întunecos, unde radele luminel nu puteau destui de bine strebate, discutau doue. domnişore, a căror conversare pe cât se părea, a ii de interesantă, pe atât şi de seriosă. Una era cu păr blondin, grăsulie, albă şi cu doue ruj iţe în faţă, er ' bu­zele-! mai mult trădau o suferinţă a d e n c ă . . . c e a alaltă încă cu păru negru, ochii a semenea si sprinceneie îmbinate; faţa mai. mult a lbă decât rosa, er buzele-î roşiore şi vecinie zimbitore, te ademenea ferniecându-te.

— „ Da, Fam vedut şi adt — e palid, cercul negru ee-j înconjură ochii lui de odinioră viol, trădează o grea suferinţă. Mai in dilele trecute era atât de v e s e l . . . îmi spusese atâtea, glume . . iun vorbise despre amorul ţiganului devenit împăra t . . . ia urmă ajunse a-ml spune şi despre amorii-l p rop r iu . . . er a d l . . . nici nu u r a sa lu ta t ! Crede scumpă amică, că numa la el c u g e t . . . şi mai cu samă l a . . . oh m o m e n t e . . . momente de fericire, când îţi mal. r e v e n i . . . " T inera copilă cu părul blond şi faţa s en ină ; după povestirea acesta , devenise palidă, er ochi ei viol. erau scăldaţi in lacrămî.

- „Eu schi, c ă faţă de el ai păstrat multe secrete — că ai simpatisat, sau că dor Tai iubit încă am presupus, fără de a sci el ceva despre cele ce se petreceau in internul teu, şi apoi pentru-ee nu ia-î spus nimic, de ce l'aî lăsat, ca să se nutrească numai cu speranţa, în care deja nu mal crede de mult, o întrebă copila cu ochii negrii c a fundul iadului.

— „Am asceptat să se declare, dorem un mod de espri-

mare. cât se potè d e c l a r şi desluşit ; dar el -•• oh ! mi-se rupe inima, — el a fost în tot-déuna fòrte reservat în cuvinte.

— Hi de când îl iubesc!? — Sunt mai doi ani de dite. Atunci venise prima-óra în B . . .

sarà -din ìnlimplare a fost un concer t cu j o c , unde am convenit, comunicându-mî, c ă e strămutat aici . . . ór după o cunoscinţă prospetă, in urmă se declarase, că păstreză un secret pentru mine. Nu mil 'a spus, dar după cuvintele lui dulci, s incere şi ne figurate, putui deduce că mo iubesce.

In focul conversari! nòstre, era mai să se declare, dar eu incredută cum eram nici nu voiam al asculta. Oh ! de ce nu ani' avut eu mintea de a c u m ! De atunci în mai multe rèndur! ne am întâlnit şi după ce me saluta, cu tota dragostea, cu zimbetui pe buze vecinie cuceritor şi mai mult melancolic , în trecut mai arunca câte o privire adencă, care patrudèndu-mé pană la inimă, me făcea se oftez ; ér el mergea fără a-ml spune şi numai un cuvînt . . . Me iubea în ascuns, ér ceea ce simţea, nu îndrăsni a-ml descoperi nici odată, căc i nu se încredea. Eu încă î: iu-eam, tot atât de ferbinte - fără a sci el. Ne iubéni împrumutat fără a sci unul de altul şi fără a n e fi descoperit ceia. ce păstram cu sènceri tate ér ' el în urma acestui amor sufere şi e vecinie t r i s t . . . palid, şi tot pare-că e aşa de frumos ca ad ineo r ! . . L 'am verjut în mat multe rânduri, şi era sè ' l opresc şi se-î declar că. numa. la el gândesc . . . Dar am t ă c u t . . . ér acum e atât de trist şi des­ìi âdăj dui t . . .

— Şi sci cu siguranţa causa tristeţe! lui V Da, ş 'a descoperit-o unuia dintre colegi! lui, care mi-a şt co­

munica t ; dar eu în. nepriceperea mea l 'am luat de glumă. Adi înse sum convinsă ! Suni convinsă că m 'a iubit, c ă e nefericit tot numai din causa mea, şi fără de voia mea, şi sciu c ă agi sufere de un morb incu rab i l . . .

m _ R E V I S T A

Dor are batere de i n imă? - Nu, cugelele-T continue, şi desnădejdia l'âu adus ia un

morb sufere de durere de pepl. Si tu escl de Hrma credinţă; Bă din causa iubire! tale. a

ajuns in starea presentă ? Deelaraţiele lui, in posesiunea cărora am ajuns eri. m'au

desluşit. De vrei se te convingi ce tesce .

Scumpa stelula !

Ochii Matale m a u cucerii , adânca lor privire urau fermecat, er zimbetul ce vecinie zace pe buzele-ţl învoite şi fragede, m'au inpresionat atât de mult de f am devenit sclav pentru toi deauna. Ain simţit că te iubesc, er amorul, artj&tor ce ¡1 păstram şî nutream cu scumpei; te pentru a-ţl comunica, dendii-'inî vre-6 data ocasiune ma distrus, fără a-ml ajunge scopul, fără a-ţl potea comunica şi declara ca te iubesc, şi că şuier dina. ndptea iiihindu-te pana la nebunie. Iu dilele trecute, cu regret am aflat fructele iubire] ce am păstrat pentru drâgâlaşa-U fiinţă: căc i

I L U S T R A T A III.

şi s t o r ş l . . . Musteaţa-1 de adineorl resucită cu multa îngrijire, acum era in c e a mal mare clisordine, ma şi barba incâ-I c r e s c u s e . . . Era atât de melancolic şi părea atâl de trist, incâl fără de voie, âm plâns, versându-inî o parte din durere in lacrimile ce-mi po­didiră faţa. Mi-a spus că m'a iubii, şi că sufere din causa amorului ce la păstrat pentru mine er acum iş ea ad io! o h ! ce momen te ! Era se despere/, audindii-i cuvenful! Eu plângeam cu hohot, er ' el sta rece ca o statua de marmoră şi nu dicea nimic se plângă nu mai era iu s t a r e : căci ochii Iul erau cu totul storşl. Şi am p l â n s . . . er Căi am plâns n u s c i i i . . . deorece leşinasem er mania allându-nil de u r n a ; . . . m a dus a c a s ă . . .

— Şi c tnorbos şi palid ?

E apropo desperai după părerea unea. dar în desperarea lui e tăcui şi rece. lata de ori ce evenimente (ie acelea cât de simţitore. Numai sinte nimic, numai află niccl o plăcere, in nici un lucru, şi nici nu încercă a se distrage cu nimic. E tăcut şi vecinie r e c . . . Iar cu zimbetu-I rece şi cu faţa-3 palida, di inspiră atâta compătimire . . .

acum sufer, şi sufer pentru a te lăsa, ca trecând pe lângă mormântu-ml rece. se cugeti bareml. că te-ain iubit, fără a-ţî descoperi .

Nu s tă la îndoială, că gliia rece îm-I va acoperi remăşi-ţele păinentescî, şi încă cât mal în g rabă ; căc i vermele ce din greu ini-I rodie la inimă, mi-a sdruncinat sănătatea, atât de tare încât nu leg nici o speranţă la vre-o fericire pământească. De doresc!, c a se- 'ml mal vedl chipu-ml aprope rece, adl la orele trei d u p ă a m i a d l n e mal poteni mtelni. la cornul p romenăd i î . . • De cumva al păstrat ceva j)entru mine. te rog depune pe mor-nientu-'nil trist şi rece.

Adio!-

— Şi al fost, şi l'al Întâlnit ?

Erau trei ore când mo apropiam de cornul promenădi î . . . unde spre mirarea mea me întâlnii cu un tiner de statură mal mult mică decât maro. pe care după îmbrăcăminte îmî venea cunoscut . S e schimbase atât de mult la faţă, de nu-'ml credeam ochilor. Din gras. roşu şi cu ochii vil si pătrundetorl, devenise aprope mima schelet , cu faţa ma! mult galbină, şi cu ochii adenc!

Şi tu suferi din causa lui ? Da, căc i am aşteptai un moment, w ocasiune, pentru a-I

declara c ă ine interesez do el. Ma in ascuns îmi legasem chiar şi nedejdea de ai fi consorta Ini. II iubem, er in iubirea-mi sin­ceră eram atâta de neprecaută faţă de densul . . . Nopţi întregi numai le el cugetam, in visurile-mi de feciorii, numai numele lui îl ro s t em: căc i mi-se părea atât de dunmoi.leosc! Ori unde mer­gem numai chipul lui il vedem, numai cuvintele lui le audem . . . îl adoram fără ai fi spus şi numai că me in tereseză!

Oh, imî legasem de el a tâtea speranţe, eram fericită ş i numai când cugetam la e l ; er adl — dragă cugetă c ă cum imî pdte fi inima, ajută-mi, învaţă-me că ce se fac. Mortea lui me face ne­fericită ! . . .

S e vede c ă escî prea t ineră pentru, a suporta săgeţile amorului. Modul teii de esprimare îmî inspiră îngrijiri. îmî pari a fi aprope desperată !

— Nu, desperată nu suin, căc i inima-mî e pătrunsă şi cop­leşită de a tâ tea dureri, încât nici a despera numai pot. Dragă îmi vine se nebunesc de necaz şi supărare . . . iubindu-1 acum mai mult ca oi i -când.

* * »

E di de primăvară. Ceriul e senin, er razele bineeuvîntătore ale sorelui vecinie călător, devenise călduţe. Ici , colo se ivesc tu­fişuri de tloricele. Intregă vieţuirea saltă de veselie, bucurându-se de sosirea drăgălaşei primăvară, numai o mamă tristă şi o copilă cuprinsă de durere, nu dau însemnătate d u e l o r călduţe a le pri-măvării. Ele nu mai s imţesc nici o bucuria în aces t anut imp;

căc i cu sfârşitul iernei şi bucuria lor a apus în mormentui rece şi întunecos. In fotă d i u a mormentui trist şi tăcut e cerce ta t de doue fiinţe cu faţa tristă şi gândurile desperate. Una era mama care merge spre aşi alina durerile pe mormentui fiului e i ; er ceeala l tă e amanta care varsă lacrimi de durere după junele ca re ia păstrat amorul pană în morment — fără a il descoperi !

B i s t r i ţ ă . Teodor A. Bogdan.

A f o r i s m e . Din sfera inimei şi-a secsului frumos

De sgomotul vieţei silit, eşti a te refugia in spaţiurile tăcute şi sacre ale inimei. Libertate, există numai în lumea visurilor er frumosul, se găseşte numai în poesie.

(Antritt des n. lahrh.) tichiilor.

Onöre femeilor, căc i presară în viaţa terestră rose divine. Würde der Frauen.) tichiilor.

Femei le sunt farfurii de argint in cari noi aşedăm mere de aur.

Gespr. m. Eckermann)

Femeia e frurnosă ! (Don Carlos II . 8.)

*

Graţia face pre femeie frurnosă (Herzelieber fr.) ţ

F'emeia-i prototipul ângerilor din senin. (Venere şi Madonă)

Goethe.

Schiller.

lV. r Vogelweide

Eminescu.

Femei le curate sunt pentru viaţă a c e e a ce sunt, roşele fru-mdsö pentru o verdeaţă.

(Die rein. Frauen) / . Bodenberg *

între töte bunurile, cel mai scump e s t e ; frumseţa femeilor. (Iungfrau v. Orlean) Schiller.

F e m e e a este mândră Pentru frumseţa sa .

E a este adorată Pentru virtutea sa,

Dar face-o chiar divină: Moralitatea s a !

(Henric IV ; act . I I I . 1—4.) Schakespeare.

Adever, este c r e a t : Pentr 'o minte ser idsă; Frumseţa, Domnul a dat : Pentr 'o inimă amorosă !

(Don Carlos act IV. 21.) Schiler.

în lume nu-i putere Care-ar putea resista Frumseţei de muiere.

(Faust, act II . 5.) Lenau

Oh ce repede dispare Mândra formă frumseţe.

(Bei ters morgenges.) *

Slăbiciune, Al teu nume Pe vecie E : „femeie"

(flanilet act. I. 2.)

Hauff.

Schakespeare.

Pentru o fată curata lumea nu e decât vis şi lumină . (Dan. pag. (53) 1 lăhuţa.

Fa ta e c a şi o rosă Căci abia îmbobocită 'Flórea-i e îmbătrînită.

(Doctr. moral. II , 270 . )

' Femeia este o fiinţă debilă (Maria Stuart I I . 3.)

Pope.

Schiller.

F e m e a Aşa-i de vaccilantă

Ca ilóre-a De vènt când e purtată

(Aeneis IV. 569 . ) Virgilius.

Precum vîntul nutresce Un foc şi-1 stânge eră Aşa se n imicesce O patimă de altă.

(Rem. amoris 8 0 7 ) Ovid.

Femei le sunt capabile de orice, sunt în stare chiar să se amoriseze în bărbaţi i lor.

(Fekete gyém.) M. Jókai. *

O inimă nobilă cu plăcere se lasă a fi învinsă de minte, (lungfr. v, Orleans II . 2.) Schiller.

L a femei totul e inima, chiar şi capul. (Minerva 50)

Adorarea şi amorul la femei e tot-una. (Uri el Acosta I)

lean Paul.

Guskow.

Numai femeia cunósce adevărata fidelitate în amor. (Turand. I I I . 2.) Schüler.

Puterea magică a amorului constă în a c e e a el nobil i tează tot ce ajunge sub suflarea sa

Grillparzer. *

Ca mortea e în iubire Femeia , căc i nu vine

Dacă o chemi ' Dar dînsa te gâsesce Şi nu te părăsesce

Chiar când n 'o chemi.

(Poem. Doloras)

Norocul e amorul Amorul e norocul.

(Am. şi viaţa foni. 7.)

Spun hotărit Că-i dulci;

A fi iubit.

(Cătră generalul Rr. Palen)

Amorul e viaţa

Singur cela ce iubesce. Fă ră de speranţă

E în stare a cunosce Că ce î n s e m n e a z ă :

Amorul! (Don Carlos II . 8.)

*

Amorul este preţiul iubirei. (dtto) *

Gampoamor.

A de Chamiso.

1. B. Seume.

Viet. Hu uj o.

Schiller.

Schiller.

Cât lumea e de mare Zid, tu nu vei afla

Carele, se resiste Iubirei, ar pu t ea ;

Căci ea cutează tote Ce pote cuteza.

(Romeo şi Iulia II . 2.) Schakespeare.

(Reprodus)

Amor adevérat Numai în suflet nobil

Găsivei încuibat G. Guinicelli.

Amorul este viaţa femeie! ; în viaţa bărbatului înse e numai' un episod '

(Reprodus) lean Paul.

Tòte palatele câ te sunt în lume sunt peritóre numai cel re-dicat în inimă este iruinabil.

(Eri. an Karlsbad) „ Th. Körner.

(Poem.)

Şti inţa n e înştrueazâ ucigând,

Iubirea ne învaţă nimicind.

-1 . . 1 . Valladares

în a soreîui lumină Poţi să nu te încred!.

in a stelei blândă rază Poţi să dub'tezi,

Numa 'n dragoste curată Orbiş poţi se credi-

(Hamlet II . 2.) Schakespeare.

Amorul este s tea poeţimei, Amorul este simburul vieţcî, Şi cine-amorul a cân ta putu La Etern i ta tea ; sigur câştigatu-a.

(Fruhlingsliebe) Fr. Rückert.

Ah, cu şesespredece ani suportă omul forte uşor atât plă­ce rea câ t şi durerea produsă de amor.

(Zampa I. 2.) Melesville Herald

0 inimă care iubeşte de regulă se reîntorce la primul séu amor.

(Ioaonde) Isouard Fitienne.

Dorinţa ininielor înrudite este una şi aceeaş i . (Marta k.) M. Tompa

Puterea magică a amorului constă în aceea , c ă el nobili-tează tot ce atinge cu suflarea sa, întocmai c a sórele, a cărui raze aurii străformă şi pre cei mai fortunosi în aur ardétor.

(Sappho I. 5.) Fr. Grillparzer.

(Eclog. X . 69.)

Una se ştii fărtate -Dragostea învinge tòte.

Virg Mus.

S e d i i t rec şi oboră în vînt, Ginţi pre ginţi bagă în morment, Dar amorul ce eu simt N'o se piară n ice când

(Die Heimkehr)

Amoral capt ivează Şi-n depărtare maro Căci e peste putinţă D'un loc pre el să-1 legi

Heine,

(Die Huld, der Künste) Schiller

Niţiu.

aìri « i wr

Cotillonul. l ima e aici şi cu dînsa deodată sosesce pentru omul sărac

necasul şi frigul; pentru omul „eu carte,'" pentru „fetele de mă­ritat" şi tinerii de bună speranţă" sesonul petrecerilor, sesonul balurilor.

La balurile nostre românesc! — după slaba şi mărginită mea esperinţâ de pană acum •— se observă de regulă ace leaş i datini, acelaşi şablon vechiu, îndătinat. Nu ne desbrăcăin de „moda" veche, nu ne nisuim a Introduce ceva nou, ceva a t răgător ; ci în­cepem cu „Ardeleana" gătând cu „Tote trei" şi punctum. I c ! co­lea, se mai r ă tăcesce eâte*un Căluşer. câte-o bătută — apoi : adio. —

Eu aşa cred, că omul dacă merge la „bal," ce rcă pe t recere ; vrea ca desbrăcat de grijile dimice să-şî facă o seră b u n ă ; cu un euvînt să-şî petrecă. Şi aşa cred, nu greşesc când afirm c ă fiecare cu atât o să-şî pe t recă mai bine, cu cât petrecerea va fi mai ani­mată, cu cât aceea va fi mai interesant aranjată.

Nimic nu face o petrecere, un bal, o serată dansată, mai interesantă c a : cotillonul.

Gausa e forte simplă.

Cotillonul e un j o c pentru jucăuşi , o petrecere pentru pri­vitori şi o surprindere pentru sexul frumos. — Nu ne in-ferbîntă ca tourele repeţite, ci ne învioşeză, ne face se rîdem, se ne petrecem şi se uităm de grijile di lnice. Dă ocasiune tinerilor a-şî arăta deosebita atenţiune ce au faţă de o „respectivă" damă dă ocasiune damelor a distinge in mod nebătător la ochi pe unul sau altul dintre tineri.

Acesta e e iusa , că la petreceri , unde se j o c â cotillonul, acesta este primit, cu un entusiasm nespus şi suverile legate de acesta, de multe ori ne aduc în memorie ore de o deosebită plă­cere . —

Aranjarea cotilionului e forte diferită şi atârnă mult dela isteţimea aranjerului.

Eu, cu permisiunea on. d. redactor, in numărul proxim voiu începe descrierea a mai multor toure de cotillon, restrîngendu-mo de asta, dată pre lângă espunerea dorinţei: Se introducem în pe­trecerile nostre cotillonul; se ne nisuim a aranja şi întocmi toure corespiîndetore nemului nostru ; se ne nisuim, ca atunci, când ne adunăm la .olaltă, punând la 02>urtc tute, se ne petreaem bine, se ne facem o seră bună, căc i destul de amară e viaţa omului care numcesce şi carele în adevăr merită să-şî şi petrecă.

Niţu.

R e c e p t o, Carbolineum.

Carbolineum este adî neapărat de lipsă pentru consevarea ştachetelor, scândurilor ete. etc. espuse vehementei timpului, ploii,

e tc . compunerea lui e simplă, conserveză lemnul în contra umede­le i în mod escelent . S e pregâtesce în modul următor :

In o căldare de fier punem :

100 kgr. oleiu de Antraben, 100 kgr. Ceră bună sau reşină,

punem .căldarea la foc şi o încălcjim pană se topesc. Adaugem apoi 1—3 kg. soluţiune de gumi sau luiulsohuk şi ferbem mai departe până tot s 'a topit bine. După ce tote-s topite mai adau-gem 5 kgr. accid carbol ic de 100°/o şi aşedăm „carbolineul" deja. gata în butöie c a să se l impedeseă.

i D u p ă „ S f s . Ztg.*

Apă contra petelor.

O apă. universală cu carea putem curaţi petele fără a dis­truge colörea materiei , se pöte pregăti în modul următor :

Mestecăm la olaltă b i n e :

2 6 gr. Oleu de terpentin, purific. 157 „ Spirt de vin rectific, 157 „ Aether sulfuric,

15 picuri Oleu de Cit romă

Cu aces ta apă udăm petele respective şi o bucată curată de pânză de in cu ca rea frecăm apoi petele respective.

N. E . u. E .

„Kau de Coloyne."

După prescriptele publicate de „D. D. Zeitung'" o imitaţia esceientă a parfumului fabricat de vestita fi;mă I. M. Far ina . o putem pregăti (după I. IL Febr . ) în modul următor :

Luăm la 2 3 kgr. spirt de vin veritabil de 9 5 " ' o :

Oleu de oitromă 3 5 0 gr. Oleu de Bergamol . . . . 2 7 0 gr., Oleu de Levendidâ . , . . 2 0 gr. Oleu de „Pfelfermiinz" . . . 12 gr. Aether acet ic 12 gr. Oleu de neroii 120 picuri Oleu de Thymian 100 ,. Oleu de Rosmarin 110 ., Oleu de Rose 2.)

aces te adause la, spirtul de vin 8 dile le punem se s t o c : apoi adăugea i :

Apă (triplă) de IIori de portocale 1 kg. 100 gr. Apă (triplă) de rose . . . 2 0 0 gr.

Aceste töte la olaltă le lăsam se stoc 2 h m î . După două luni adaugem 6 kg. spirt d e vin şi lăsăm se mai

s tee încă şese l un i ; apoi o s l rccurăm, o punem în sticluţe şi

provedendu-o cu şedule, o vindem cu dobândă forte conside­rabilă.

Drnd. P. Fluiditate de bronzat.

„Journ. d. Goldsch." ne dă următorea ins t ruc ţ ie : L a 1 0 0 părţi „Damarharzpulver" mesteca te cu 3 0 părţi soda

calc inata şi mestecândule le încăldesce pănâ se topesc. Eale dela foc, lasă-le sase recescă , sfărîmă-le bine şi tornă pre ele 9 0 0 părţi benzin. Scutură vasul bine şi la doue ore filtreză fluidul. L a fluidul filtrat adauge 2 - 3 0 0 părţi colore de bronz şi fluiditatea de bronzat e gata.

Drnd F.

DE ALE POPORULUI.

Colindă. Trei betrinî colindători Sculatu-so chiar în zorî Zorile cum h vedea Din graiu aşa le grăia „Meî betrînî colindători Mergeţi pân la Viflaim,

Colindătorii

C'acolo şi noi venim, Că s'o născut crăişor Mititel şi albişor, De ingerî încunjurat Şi de stele luminat, Mergeţi şi ve închinaţi

=00E

De ştire încă le daţi, Că şi noî încă venim Zorî, zori, zori cu zorile Sei ducem averile, Păment negru din păinent Şi o darabă de ceriu sfânt, Nesce stele mărunţele Şi maî multe floricele —- Zorî, zorî, zori cu zorile. Noi pe vot vom asculta Lui Christos ne-om închiria, C'audit'am de de mult Că s'a născe Domnul sfânt, Domnul sfânt că so născut Noue scire ne-o făcut, De-am mers ca se ne 'nchinăm Şi venim, scire ve dăm, Sculaţi gazde, da sculaţi Şi pe faţă ve spălaţi, Şi hainele ve gătaţî; Că domnul far' de început Aici astădi s'o născut, Daţi-ne-un colac ori doi Că Van) fost ca vestitori.

Cuiesă de Theodor A. Bogdan.

Mâţa năsdravănă. (Poveste)

A fost odată c a nici odată, că dacă n 'ar fi, nici nu s'ar p o v e s t i . . .

A fost odată un moş betrân ca lumea, şi moşul ăsta ave trei feciori, c a trei bradî. Moşul era tare serac , avea numai o casă , un loc şi o mâţă betrân ă, ca şi el căci omenii de când îl cunoscură pe el, de atunci cunoscură şi mâţa. Odată şi ch iamă moşul feciorii şi astfel le grăesce :

— Feţi i mei, eu mor, ve las cu bine. Dorinţa mea e, c a cel maî betrân cei mal mare din voi se ia casa , al doilea locul er ' tu cel mai mic, se ial mâţa, care în totă vieţa ta, îţi va fi folositore."

N'a maî trăit mult bătrânul, s 'a dus se dee samă înaintea lui D-d.eu, de faptele sale. Fecior i i l 'a înmormântat , c a pe-un om

serac , ş'apoî l 'au jel i t un an întreg. După anul de j a le au îm­părţit feciorii averea remasă. Cel maî mari s'au unit la olaltă, adecă să se lo losescă la olaltă şi de casă şi de loc . Pe cel mic nu voiră să-'l mal sufere la el, căc i ce ave el — o biată de mâţă, şi cu mâţa n'aveu ce face, căc i şoreciî îi puteau omori şi el. S ' a superat feciorul cel mic, şi a hotărit se ia lumea-'n cap.

„Voiţi lua lumea în cap, îşi dise el, şi voiţi lua cu mine şi mâţa, căc i numai ea-î de vină, c ă am remas pe drumuri. Voiu. duce-o eu mine, şi ce-oiu păţi şi suferi eu, să păţuscă şi se su­fere şi ea ."

Ş ' a luat feciorul o pită în traistă şi bâţu în mână şi a plecat. A mers el, câ t a mers până i s 'a gătat merindea. Atunci s'a

oprit în loc, c a omul ce nu scie, ce se facă.

— „Ce se facem, întrebă feciorul pe mâţă, unde se duc |>e socru meu." ţ

— „Lasă-lo Iote pe mine, răspunse mâţa, ţi-oiii aduce un hinteu frumos, în cari; se te sui cu socrut 'o şi soţia ta şi se mâl pe unde vel vedea c ă fug eu şi locurile, prin car ! voiu fugi, se fjicî că îsî ale tale-"

Şi a adus mâţa un hinteu frumos, în care s'au suit. împă­ratul, feciorul şi soţia sa. l'a dus mâţa prin nesce locuri sămă-nate cm tot felini de bucate, i-a dus apoî prin nesce câmpii, pline cu ci rodi de vite, şi cu căsi le păditoriloiv apoi prin livedî întinse pline de căsile luerăluorilor.

Astea tote sunt ale mele, spunea tinerul împăratului. Şi se mira împăratul de aşa. bogăţii, mergeau maî departe. Cât mer­geau ca iL de iute, si tot nu se [iuţeau ţinea de mâţă in fugă, Mâţa mergea înainte, până ee a dai do nesce palate mar! multe şi a. întrat în ele. In palate locuiau vre-o cinci smel.

Vine-o (iste maro, conlra zmeilor, strigă mâţa intrând în palate."

A eşit smeî afară, şi nudind ce slrigă mâţa, şi mal aurjind şi ropotul cailor dela hinteul feciorului, au credul, c ă inlr 'adevăr e o oste mare , de aceea s'au ascuns în o claie mare . de fân. Mâţa a aprins iute claia de ten şi smeiî au pierii arşi.

In timpul ăsta a intrai şi hinteul feciorului în oraşul do palate.

«Astea tote sunt ale mele. dise tinerul cătră împărat," şi la condus prin tote. Palatele . erau tare frumose în lăuntru. pentru-că Smeiî au adunat in e l e o mulţime de bogăţii frumose. Au rămas acolo o săptămână, ş'apoî s'au întors eră în oraşul de­părtai al împăratului şi împăratul s'a mulţămit de împărăţia. Fe ­ciorul a. ajuns imperal în locul socrului seu şi de n 'o fi murii şi adî trăiesoe.

Octavian dela Ludişor.

Sergentul Mătrăgună. R aladă poporană

Culeasă din „Câmpia Ardealului" d e : Theodor A. Bogdan învăţător.

într'o di de demineţă Vine iutc-o ordonanţă. Tot eătana să se gate Cu arniile încărcate, Cu bomeiele pe spate Că Turcu nu stă departe.

Cum cătunele se gata Vine-o poruncă de-odată, 0 poruncă împărătescă, Toţi la Plevna se pornescă, Se bată oste Turcescă.

Cum porunca im sosea Armade a întreagă'-mt pornea, Pept cu turcu ce se deie Dela ei Plevna s'o ieie. Cum lângă Plevna sosea. Tunurile bubuia, Glonte mici şi mari sverlia Pe Români ca. se-î ucidă Ca Plevna se n'o cuprindă. Dar' Românu-î tot. Român Nu se teme de păgân, Că se înşiră tot în rend Şi merge 'n foc fără gând, Tot cântând şi fluerând

Şi din puşcă tehuiul, Tot la peptui Turcului In inima păgânului Şi pe câţi hi ochi lua Pân' la unu nimerea, Pica. Turcii Ca butucii; Paşa cum estea. vedea Din gură aşa grăia: „S'am român su mâna mea „Frică de loc n'aş avea, „h'omănu unde, ochesce, „ Cu ochit incliişî nimeresce. " Pe când vorba mi-o găta Românii in Plevna intra, Pe-unde intra aprindea Pe unde eşia tot ardea; Iar' pe turci cum îi prindea Stărmî şi bucăţi îi făcea.

Cum românul se bătea G16nţe multe im oprea Vieţi multe se sferşea. ă şi turcu păgânu Unde prindea românu De putea îl omorea

— „Ce se fac mâţă de unde se- 'ml iau de mâncare , ? întrebă

el pe mâţă ." Dai' mâţa care era năsdravănă, s'a întors spre el şi îi dise: „Aşteptă numai aici, si niintenl, îţi yoiu aduce de mâncare. , , S ' a mirat şi minunat (lăcăul de mâţa luî. Numai acum pri­

cepea el cuvintele tată-seu, c ă in fotă vieţa luî îi va fi folosi tore. A plecat mâţa într'o parle, şi nu după mult s 'a întors cu

mâncări bune şi destule. A mâncat feciorul şi a plecat maî de parte. De eâte-orî avea lipsă de ceva, spunea năsdravăneî mâţe, şi ea minierii îi aducea. Au mers eî aşa multă vreme, până au ajuns în un oraş mare şi frumos. In oraşul ăsta locuia împăratul, care avea o fată mare si frumosă. de maî fcumosă n'al li aflat

(>reste none mări-ş i none ţări.

„Să te duet, se peţescl fata împăratului, dise mâţa cătră fecior."

„Cum se mă diic V Eu îsî sărac , ea-î bogata. Eu îs de ţeran, ea-1 de împărat. N'am nicî haine frumose, nicî pietiiî scumpe, ca se-î duc daruri."

,.Ţi-oiu aduce eu de Iote, i răspunse mâţa." Şi mâţa aduse haine scumpe pentru el, cal frumos pentru

încălecat . înătâsâru şi pietre scumpe pentri daruri şi îi dise : - ..Dute şi peţesce-o. Spune-I, c ă esc! bogat, forte bogat :

c ă aî pămenturî, eăsî şi vite mai mulle, decât au toţi omenii din împărăţia asta, şi atunci şi ea şi tatăl el. se vor învoi, ca să-I fii bărbat."

S e duse feciorul, şi după ce-a. dat darurile cele scumpe şi a spus împăratului pentru ce a venit îi dise împăratul:

- „Cu plăcere îţi dau fata de soţie, c ă văd, că esc! cu minte, frumos şi avut."

Au făcut o nuntă mare, de i-a mers vestea. După nun tă ' a dis împăratul gineri-s'o se-'l ducă să-1 arete moşiile şi bogăţiile Iul.

De nu el mort remânea.

Când era de câtră nară Plevna t6tă-î în flacără, Iar' in loc de steag turcesc Kr;i pus cel românesc. Iar' sus de pe zidu-âl mare Se-aiu.lea un strigăt tare: „iiura, hura se trăiască. „Plevna nostă românească.'* Cum eslea le aude' iurcu Superat îşi pleacă capii. Trimbilele trimbita Tunurile înceta. Armadea turcă plângea Şi armile jos punea.

Căpitanii românesc PoruncJt'o, poruncit C a nostă companie La-mi loc să se adune. După ce ne am adunat Noi tare mult ne-am mirat Că inima opt o picat. De răniţi, eram răniţi, Mal prin mâni, mal prin piciore Mal ia cap şi mal la fole, La sergenţii mătrăgună lî lipse de tot o mână. Căpitanii l'o întrebat Cum de durerea-o rebdat De între răniţi n'o picat.

Dar sergentul respundea: „Mâna de mult am perdut „Când bătaia s'o început. „Alunei reu m'ani mâniat „Buza in ciudă nii-ain muşcat. „Luî D-deu m'am rugat.

„Se ine lase se trăeso 'Pân' dece turc! nimeresc. „Şi ia vedî mâna asta. ...Nuiiiii cu ea sîngurea, „Am puşcat tdtă (jitia „Ani puşcat, şi-am ţeluit 'None turci am nimerit „Pe-a deeelea l'am greşit, „Şi de aia's necăjit. „Am nedejdie in D-I,)eu „Că pe mâni i'oiu puşca eu!"

Cum mătrăguna pornea Sângele-i tot ciurlăie Şi tare că mi'l slăbea. Bând era. in sfinţit de sore Sergenţii Mătrăgună mdre, Când sorele au sfinţit Mătrăgună a murit Nuni a de arme jălit.

Iar' după ce mi-o murit Soţii gropă io gătit, Şi în gropă l'o astupat, io pus o cruce de brad Că tare bine s'o purtat. Ca s'o purtat vitejesce Cum in luptă se poftesce.

Trandafir verde înflorit Nime-atiinci nu l'o jălit, Acum lumea îl jălesce Şi mereu îl pominesce, şi în locu crucii de brad Pusuio una de peatra , Că nu pere nici odată. *

*) Scosă ilin o niii.ro colecţhme do balade poporale. Andită de la un plugar, care spunea că a trăit în România peste 20 posibil că el de acol'o o înveţat'o.

Cântece vechi poporale. Fă-tne domne ce rai face, Fă-m'o chibiţă de flori. Şi ine du la-un scriitor Când cetesce me iubesce Cu mine se veselesce Şi când scrie, Me .mângâie. — Fă-me un put de cristâu Rar să-im aflu mândrul meu Frunză verde sus pe teu Unde-o dice Dumnedeu Nu oi sbura cum se sbdră Pân' oî fi în Slătiniora Frunză verde a fin are, M'oî duce la canţălare Cum o (jice Dumnedeu, Aşa oi întreba eu; Unde aflu mândrul meu. Frunză verde de pe tău M'oi ruga luî Dumnedeu Frundă verde de pe masă Oi veni cu el acasă,

Dacă nu mi l'o lăsa Eu cu el oî remânea Ne-oni ruga lin Dumnedeu Să trăiască el şi. eu Să trăim, se vieţuim Bine se ne veselim

Mândro, se sciî gândul meu Ai gândi la Dumnedeu Fie mândra cum o ti Fie vara câmpului Dacă nu-ş ţine cuventul . . . Ce-ani vorbit cu tine erî. Tu aî spus tot la muerî Dacă-Î lucra mândr'o-aşa Eu de tine tn'oî lăsa. —

Dise mândra cătră mine Me mărit te las pe tine Că forte mulţi m'o cerut

Tu nici grijă n'aî avut Şi tot ine înşeli cu scrisori Că numai decât te însori Dar uram seturat acuma, D'atî mai crede ţie gluma. Şi aşa bădiţă, bade, Spune-mi dreptul cumsecade De ai voe de însurat Nu-mi ţinea drumul legal. Mândră mândrulrţa mea Fă cum te învaţă firea Mergi după cine voesci. Muma se nu te căescî Duce-maş că mulţi me cer Numa după tine per.

Scii că mor de me voiu duce Că ţi-a fost guriţa dulce Acum respuns nu-ţi pot da Că curénd m'oi însura Dar tot îţi făgăduese Că pe tine te iubesc Asceaptă dile puţine De vrei se vini după mine Fata mândră se mărită Eu re mai fără iubită Marită-te cu dumnedeu Că mie nu-mî pare reu Că mai sunt in hune fete Mi-oí afla şi eu păreche.

Iov.

¡4 i'* Í--

Cimilituri. Undeî buricul pnmcntuluî.

(Unde eşti, cini1 nu crede mămre-l)

Cine sa născut si încă, nu a murii.

Sbiară capra între hotăra Şi s'a ude a, noua tară.

Coda cocostârciiI ut Ba te în fruntea torguluî.

Bâ t e ferecate In pod aruncate.

In pădure naşte In pădure creşte

'Vine în sal şi biciuieşte.

In pădure naşte

In pădure creşte Vine a casă suflet cresee

(Eu)

(Tunul)

(Gendarmi))

(Cucuruzul)

(M eliţ-a)

(Leagănul) Am o ole bălalae De mi-o fătat şepte'n paie Eu o prind de lână şi die brr Ea me prinde de mână şi-mi d'iee brr.

[Cânele)

Cei maî dulce de cât dulce Şi pe taier nul poţî duce.

Când e cald me depărtezi

Când e frig me înbrăţioşezl

Am un cal când ieu şaua

1 se ved maţele.

Când întru în casă 0 umplu de o dată l,)iua mi ruşine Noptea ved maî bine.

Primăvara te vesălesc Vara te răcoresc Tomna te nutresc Iarna te îneâldese.

Sunt patru surori de a gemenea Cu numele asemenea Ori cât se silesc Tot nu se întâlnesc.

Ce e mic şi mititel Şi îngrădesce lelea cu el.

(Somnul)

(Soba)

{Lada]

[Luminai

(l'omull

(Rutele)

(Acul)

loan Angliei.

Cum o chiama? I j oc social •

Un j o c social care faci; mult haz şi e uşor de eseeulat. oferim

cetitorilor noştri! in cele ti tabele d e h vale. Tabele le le tăiem una câte una şi c a se fie mai durabile

— le lipim pre carton sau tăbliţe eorespuiujetore de lemn subţirel (foui'nir).

Domnilor, le dăm cele 6 table in cari se află nume de, dame ; damelor cele cu nume de domni.

întrebăm acum „voiţi se ve spun cum îl chiamă (pe res­pectivul)? — D a ? Atunci ve rog a 'mi renapoia din cele 6 table numai acele cari conţin numele respectivului (respectivei).

Din aces te uşor putem gâcî care e numele ales, adăugând numeri! începător! a primelor coloane verticale. - -

Esempla: Numele ales este Rosa. — Ni-sa reniapoiat 3 la­bele ; în capul coloanei, prime se află numeri! 1 6 : pre car! adaugândui primim drept resultai : W: prin urmare numele de sub cifra. 19 e numele afes.

AII exemplu: Ni m n a p o i a z a 16. 4 , S, e numele

16 a l e s

t a b e l e l e c u c i f ra î n c e p ă t o r i i l e s p u n s u l e u ş o r :

3 0 = Eleonora.

G U M 0 C H I A M A

1. Ce j l i a 3 3 . Celestina 4 . Ida 3 6 . Sab ina 3 2 . Zoe 4 8 . Sem pronie 3.Aurora 3 5 . Camila 5. Paraseli i va 37 . Ernestina 3 3 . Celest ina 4 9 . Lucia o.Paraschiva 37 . Ernes t ina . 6. Sa r a 3 8 . Paulina 8 4 . Dochia 5 0 . Hortensia 7.Persina 39 . Teres ia 7. Persimi 3 9 . Teres ia 8 5 . Camila 5 1 . lud ita 9.Amalia 4 1 . Carolina 12. Virginia 4 4 . Anastasia 3 6 . Sab ina 5 2 . Matrona

l l . t ì e o r g m a 4 3 . El isabeta 13. Cornelia 4 5 . Catalana 37 . Ernest ina 5 3 . Victor ia lo .Cornol ia 4 5 . Catarina 14. Ageta 4 6 . Matilda 3 8 . Paliluna 5 4 . Silvia .15. Bianca 4 7 . Saveta 15: Bianca 4 7 . Saveta 3 9 . Teres ia 5 5 . Eva 17. Onoria 4 9 . Lucia 2 0 . R o m a 5 2 . Matrona 4 0 . Lucia 5 6 . Zamfira 19. R o s a 5 1 . indita 2 1 . Veronica 5 3 . Victoria 4 1 . Carolina 57 . Genoveva. 2 1 . Veronica 5 3 . Victoria 22 Eulalia 5 4 . Silvia 4 2 . Irma 5 8 . Ana 2 3 . R alila 5 5 . Eva 23'. Ratita 5 5 . Eva 4 3 . El isabeta 5 9 . Este la 2 5 . E lena 57 . Genoveva 2 8 . Eugenia 6 0 . Lola 4 4 . Anastasia 6 0 . Lola 27 . M àrióra 59 . Estela 2 9 . lidia GÌ. Dora -15. Catarina 6 1 . Dora 2 9 . Iulia ( i l . 1 )ora 3 0 . Eleonora (»2. Sidoria 4 6 . Matilda. 6 2 . Sidonia 3 1 . Ludovica 3 1 . Ludovica 4 7 . Savoia

2. Fel icia 3 4 . Doch i a 8. F iara 4 0 . Lucia 16. IVI and ia 4 8 . Sempronia 8. Aurora 3 5 . Camila 9. Amalia 4 1 . Carolina 17. Onoria 4 9 . Lucia 6. Sa ra 3 8 . Paulina 10. Francisca 4 2 . Irma IH- Eufrosina 5 0 . Hortensia 7. Persimi 3 9 . Teresia 11 . Georgina 4 3 . Elisabeta 19. Rosa 5 1 . Indita

10. Francisca 4 2 . Irma. 12. Gabriela 44 . Anastasia 2 0 . Roma 5 2 . Matrona 11 . Georgina 4 3 . Elisabeta 13 . Cornelia 4 5 . Catarina 2 1 . Veronica 5 3 . Victoria 14. Agata 4 0 . Matilda 14. Agata 41). Matilda. •>-) Eulalia 5 4 . Silvia 15 . B i anca 4 7 . Saveta 15. B i a n c a 4 7 . Saveta £i Rali la 5 5 . Eva IH. Eufrosina 5 0 . Hortensia 2 4 . Eufrosina 5 6 . Za mura 2 4 . Eufrosina 5 6 . Zamfira 19. Rosa 5 1 . ludi ta 2 5 . Elena 57 . i muoveva 2 5 . E lena 57 . Genoveva 2 2 . Eulal ia 5 4 . Silvia 2 6 . Constan Uà • 5 8 . Ana 2 6 . Constanza 5 8 . Ana 2 3 . Rafila 5 5 . Eva 27 . Marióra 59 . Estela 2 7 . Marióra 5 9 . Estela 2 6 . Gonstant'ia 5 8 . Ana 2S . Eugenia 6 0 . Lola 2 8 . Eugenia 60 . Lola 27 . Marióra 5 9 . Es te la 2 9 . Iulia 6 1 . Dora 2 9 . bilia 6 1 . Dora. 3 0 . Eleonora 1)2. Sidonia 3 0 . Eleonora 62 . Sidonia 3 0 . Eleonora 6 2 . Sidonia 3 1 . Ludovica 8 1 . Ludovica. 3 1 . Ludovica

C U M Ì L C H ' A M A

16. Avel 4 8 . Danila 3 2 . Ilario 4 8 . Danila 8. Vasilie 4 0 . Isidor 17. Avrà ni 4 9 . David 8 3 . Hugo 4 9 . David 9. Lazar 4 1 . Iacob 18. Absolou 5 0 . Alexin 3 4 . lerimie 5 0 . Alexin 10 . Leon 4 2 . Ioachim 19. Adolf 5 1 . Emil 3 5 . lue 5 1 . Emil 11 . Maeaveiu 4 3 . Iosif 2 0 . Emilio 5 2 . Eugeniu 3 6 . Emeric 5 2 . Eugeniu 12. Marcel 4 4 . III Still 2 1 . Augustin 5 3 . Eusebiu 37 . Inoecntiu 5 3 . Fuse bin 13 Mafteiu 4 5 . Carol 2 2 . Albin 5 4 . Felici an 3 8 . Ştefan 5 4 . Felician 14 . Mihail 4 6 . Gonstantin 2 3 . Ludo vie 5 5 . Fran eise 3 9 . Ion oo. Fra noise 15. Nicolau 4 7 . Ludovic, 2 4 . Alfons 5 6 . Filinion 4 0 . Isidor 5 6 . Fal inon 2 4 . Alfons 5 0 . Filimon 2 5 . Alfred 57 . Flavian 4 1 . Jacob 5 7 . Flavian 2 5 . Alfred 57 . Flavian 2 6 . Ambrosio 5 8 . Florian 4 2 . Ioachim 5 8 . Florian 26 . Ambrosiu 5 8 . Florian 27. Andre! 5 9 . Fìlip 4 3 . los if 5 9 . Filip 2 7 . Andreiiu 59 . Filip 2 8 . Vasil ie 6 0 . Gavrilă 4 4 . Iustin 6 0 . Gavrila 2 8 . Vasilie 6 0 . Cavrila 2 9 . Cesar 6 1 . Gri gore 4 5 . Carol 6 1 . Grigore 2 9 . Cesar 6 1 . Grigore 3 0 . Ciprian 9 2 . George 4 6 . Constantin 6 2 . George 3 0 . Ciprian 6 2 . George 3 1 . Ciril 4 7 . Ludovic 3 1 . Ciril

4 . Nistor 3 6 . Emeri c 2 . Alesandrii 3 4 . leremie 1. Anchidim 3 3 . Hugo 5. Paul 37 . Inocenţiu 3 . Maxim 3 5 . Hie 3. Maxim 3 5 . Hie 6. Pe t r a 3 8 . Ştefan 6. Petru 3 8 . .Stefan 5. Paul 3 7 . Inocenlju 7. Roman 3 9 . 'Inori 7. Roman 3 9 . Ion 7. Roman 3 9 . Ion

1.2. Marcel 4 4 . Iustin 10 . Leon 4 2 . Ioachim 9. Lazar 4 1 . Iacob 13 . Mafteiu 4 5 . Carol 1 1 . Maeaveiu 4 3 . Iosif 1 1 . Maeaveiu 4 3 . Iosif 14. Mihail 4 6 . Constantin 14 . Mihail 4 6 . Gonstantin 13 . Mafteiu 4 5 . Carol 15. Nicolai! 4 7 . Ludo vi c 1 5 . Nicolau 4 7 . Ludovic 1 5 . Nicolau 4 7 . Ludovic 2 0 . Emiliu 5 2 . Eugeniu 18. Absolon 5 0 . Alexin .17. Avram 94 . David 2 1 . Augustin 5 3 . Eusebiu 19 . Adolf 5 1 . Emil 19 . Adolf 5 1 . Emit 2 2 . Albin 5 4 . Felici an 2 2 . Albin 5 4 . Fel ician 2 1 . Augustin 5 3 . Eusebiu 2 3 . Ludo vie 5 5 . F ranc î sc 2 3 . Ludovic 5 5 . F ranc i sc 2 3 . Ludovic 5 7 . Flavian 2 8 . Vasiliu 6 0 . Gavtil 2 6 . Ambrosio 5 8 . Florian 2 5 . Alfred 5 9 . Filip 2 9 . Cesar 6 1 . Grigore 27 . Andrei 5 9 . Filip 27 Andre! 6 1 . Grigore 3 0 . Ciprian 6 2 . George 3 0 . Ciprian 6 1 . George 2 9 . Cesar

Grigore

3 1 . Ciri! 3 1 . Ciril 3 1 Ciril

Ilustrăţiunile nostre. Port. ţărănesc de pe la născud. vcrjî ilustr. p. 102 La cules de bureţi. Ciupercile şi bureţii din causă Că sunt bogate

în substanţe hrănitore, multe eonstiue un aliment pentru om, unele sunt chiar torte ipreţiate şi de a c e a omenit, .maî săraci le adună şi le vend cu preţu relativ destul de bunişor : ilustraţiunea nostră încă ne înfăţişază pe o muiere ce a plecat cu fiul seu ca se adune bureţi.

I'n curăţitor de zăpadă american. Nu arareori se întimplă de eoniiinicaţiunile pe drumurile de fer sunt întrerupte din causa multei zăpadă ce a acoperit drumurile de fer, pentru curăţ i rea aces tora s a r ' recere mulţime de braţe şi spese enorme dacă mintea omenească nu ar fi Inventat un aparat ce se aplica la drumurile de fer anume pentru curăţitul zăpadeî de pe drum o astfel de maşină ne înfăţişază şi ilustraţiunea nostră de pe pag. 159, — Casa ţărănească unde sa născut poetul Andreiu Mureşan vedî descr ierea la ardeiul A. Mureşan de pe pag. 164.

Colindătorii. Toţi privim cu multă p lăcerea la bieţi i copilaşi ce pe la s-tele serbători a naşterei mântuitoriulut aleargă, din ca să în ca să cu steua după cum ui-1 înfăţişază şi ilustraţiunea nostră de pe păg. 1 7 0 unde îi vedem grupaţi toţi trei la olaltă şi pare că îi audim cum cântă de resună satul „trei crai de la răsărit.

Doi făcători de bine. Mihaiu Butoan de Bera , mare pro­prietar în Ciomacoz (părţile ' SatmariiiJul) şi Floriana Butean n. Jucan soţia acestui mare binefăcător cari a făcut fundaţiunl pentru scopuri filantropice în suma de preste 1 7 0 0 0 . - Acest! buni creştini întru adever că a fost Inspiraţi de cuvintele s-tei scripturi „din cele ce aveţi voi daţi elemosină, şi eată tote sunt voue curaţi-.

Bibliografie. Andreiu Mureşan. In colonele acestei reviste noi în mal

multe rânduri ne-am ocupat nu numai do biografia poetului Andreiu Mureşan dar chiar şi de progresul românilor Bistri ţenI a locului natal unde s'a născut poetul ina ni se Intentase din partea stăpânire! chiar şi proces de presă pentru un articlu publicat despre poietul Andretu. Mureşan în nrl. 2 a Bev . Ilustr. de pe a. 1 8 9 8 .

Am reprodus în ilustraţiune şi descriere şi b iser ică cea fru-mosă la, care românii din Bistriţă numai cu multă luptă, jertfe de bani şi bravi conducători a putut ca se ajungă.

Ma în cercuri mat restrinse am păşîl. şi cu idea. că la a cea biser ică pompase ce se afla în fruntea unei pieţe alăturea de o grădină spaţiose ce formează proprietatea bisericeî cât de bine ear sta şi ce aspect îndoit de frumos ar avea când pe aceea g ra­dină şi în fruntea acelei pieţe am ridica noi românii un monu­ment întru, amintirea marelui poet. Unde ar fi un loc mal potriv 1

de câ t a c o l o ?

Dar cine se î n c e a p ă ? S t ăm încă de. parte de real isarea aces te i idei.

0 bucurie nea cuprins inima înse când nea venit ia m â n ă valorosa carte » D-luî profesor îoan Ba t iu „viaţa şi faptele poetului A. Mureşan" şi la prima cetire am esc lamat ; ea tă monumentul de granit, pe carele un român recunoscătorul , îl rădică marelui poet.

Cartea aces ta e un studiu vast ce se estinde pe 182 pagini scr ise îiiti-'o limbă uşoră şi plăcută din care reproducem şi noi nescar î fragmente în numeral de faţă.

Autorul ş 'a dat totă silinţa de a presenta publicului un operat vrednic de memoria marelui poet atât în c e a ce privesce partea l i terară cât şi cea technică, er ' venitul curat ce va resulta dela. vînejarea acestei cărţi juni etate la destinat pentru formarea unul fond pentru internatul preparandiei din B la j .

L a rendul seu aşa credem noi că şi publicul românesc îşi va face datorinţa va şi procura cu mic cu mare fie carele câte un esemplar , se află la autor în Bla j şi costă numai 2 corone.

„Revista Economică," organ pentru interese econoinice-linan clare, editat din însărcinarea, şi tt ajutorul băncilor române, cu înce­perea dela Anul nou se va transforma dintr'o revistă lunară inlr 'ofbie septămânală. Delegaţiunea exmisâ de conferenţa Directorilor de bancă din 1 8 9 8 . s'a înti\ .nil în 10 Decerne re a. c . la o şedinţă în Sibiiu, şi a decis aces ta schimbare pe motivul, că revista are să servescâ în primul rând interese practice de, iote dilele şi ches­tiuni de actualitate, cari reclamă o lămurire şi resolvire mal grab­nică de cum li-se pote da înlr 'o revistă lunară. în vederea di-mensiunelor mari, ce le-a luat lucrarea economică a poporului nostru, şi a strinselor legături ce există între diferitele ramuri ale vieţii nostre economice, „Rev. Economică ' ' va da atenţiunea, cu­venită tuturor chestiunilor de carac ter economie, şi astfel va fi de interes nu numai pentru băncile noslre. ci .şi pentru cercuri mai largi. „Revista Economică" va apare în estonsiune de 1 2 cole de tipar, format 4° mare şi va costa pe 1 an C. 2 0 , pe l h an C. 10 . I 'renumeraţiiinile se vor trimite la administraţia „Revistei Economice" în Sibiiu (Nagy-Szeben.)

„Anuarul Băncilor Române." Iu editura Delegaţiuuil Băn­cilor Române a apărut Anul. II (.1901) al acestui interesant Anuar financiar, care în partea sa principală cuprinde Sematismul băn­cilor şi societăţilor comerciale române din ţeară. Acest şematism de, astă dală a fost compus în estesiune mal mare şi cuprinde, bi­lanţul contul profit şi perderî, distribuirea profitului şi euoteî de binefacere a anului de gestiune 1 8 9 9 . împreună cu listă membrilor direcţiunii şi coiniteluJnî de supraveghiere, cum şi funcţionarilor tuturor societăţilor nostre financiare şi comercia le . L a fie-eare institut se maî dan informatului detaiale asupra diferitelor dis-posiţiunî statutare cu privire, la semnarea, firmei, la cuponele de acţiuni, e t c , se indică ramurile operaţiunilor şi condiţiunile aces­tora, apoi preţul acţiunilor şi cuponelor. e tc . Afară de aceste Anuarul maî cuprinde un Calendar (Gregorian şi Iulian) cu indi­ca rea termenelor penlru plata confribuţiunilor şi competinţelor erariale, a tragerilor la sorţi, a. scadenţei cuponelor, apoi R e ­gulamentele Băncii austro-ungare şi Cassel de păstrare postate, Tabe te penlru timbre şi competinţe. pentru ealcurare de interese, Tarifele poştale şi telegrafice, Instrucţiuni referi torc la tnotietele statelor europene, la schimbarea şi valorea lor, etc .

Anuarul cuprinde mult preste 101) pagini 8 9 mare, este ele­gant legat în pânză şi costă C. 3. --. S e pote procura la adniins-traţia „Revistei Economice" în Sibiiu.

Cronica. Ce face beutură! In comuna Ardan doi omeni de frunte şi

gospodari cari pentru păscutul de tomna ş'au împreunat la olaltă boteele de ol, la despărţire după alesul oilor s'au dus la cârc iuma din sat pentru ca se închine la olaltă un pahar de beutură că le-a ajutat D-deu de a eşit în capet cu pace şi nu a avut pagubă. Acolo a dat în cear tă şi unul a aruncat cu o glajă în capul oe-luialall carele în scurt timp a ş i murit. - U n alt c a s ; Un locuitor din comuna Şoimuş întorcftnduse din comuna vecină cam lirziu că t ră casă. şi turmentat fiind de beutură a căcjut întrun păreu unde la aflat rudeniile a doua di mort.

Tipografia românească in Bistriţă. Tipografia nostră din Şoi­muş cu 1 Decnmbre a. c . am strenuitat 'o la Bistriţă. în strada lemnelor nr. 4 4 .

Pro domo. Ne fiind abonaţi la preţiosa D-vosti-ă Revistă Ilus­trată" abia acuma mi-a venit la mână neşte broşuri din anul 1899. în care am cetit şi novela D-Jul George, S imu „Din propria el putere."

F i ică de preot fiind şi eu, m 'a Impresionat până la lacrimi şi nu-ml pot suprima dorinţa d e a gratula şi eu bine meritatului şi stimatului autor, de şi cam târcliu.

S e t răească la mulţi an i ! Elena E . Domide.

George Pop „ „ • •- „ 2 4 , S imeon Dobra „ , — „ 2 2 . loan Ursa jun . „ , - • „ 2 3 . loan Ursa sen „ „ .. 12. loan Bitta . . , „ „ 12. VasiJe Pop jun. „ „ - „ 2 4 . Tóder Luca luì G. „ , —- „ 30 . Mafteiu Luca lui T. „ ., — „ 3 6 . Ionica Pârcă lab „ „ — „ 2 4 . Ion Pârcălab Grig. ., . . . . . „ - • „ 12 . Samoi la Luca „ . . . . . . . „ 1 2 . Solicit Urs . . „ — „ 1 2 . Basil iu Bac lu . „ . . . . . . . -— „ 3 6 . Alesaridrii Bac iu „ . . . . . . . . „ 2 4 . Victor Laciu . „ . . . . . . . — „ HO. Vasile Baciu 1. D. „ . . . . . . . — „ 4 6 . Vasile Bac iu 1. I. „ . . . . . . ., - - „ 2 4 , Flore Pârcălab „ . . . . . . „ . , 2 4 . Ştefan Pârcă lab j . „ . . . . . . . — ,. 2 4 . Vasile Moldovan a „ . . . . . . „ - - „ 1 4 . loan Bac iu luì C. „ . . . . . . . - „ 2 4 . Ştefan Pârcă lab s. „ . . . . . . . — „ 2 4 . Tóder Moldovan „ . . . . . . . —• „ 12 . Tănasă Greta . „ „ -•- „ 12 . loan Flori ta . „ , „ 12 . Gavrilă B â r n a . . „ „ 12 . Vasile Ursa a C. „ „ — „ 2 4 . loan Mărginean capitan pens. Ragla . „ 5 ., VasiJe Bac iu O. Şoimuş „ 2 „ Flore Pârcălab . „ „ 1 „ loan Moldovan . „ „ — „ 2 0 . George Pop . . „ „ — „ 10 . Alesandru Bac iu . „ „ — „ 10 . Vasile Păcurar iu Ragia „ — ' „ 20 . D-na luliana Silaşi Bis tr i ţa . . . . „ 1

„ Aurelia Soponeseu Budatelec . . ., 1 D-J Stefan Todoran S. Fe l eac . . . „ 2 „ —• D-şora Lucreţ ia Mathe Chiraleş . . . „ .1 „ — D-na Anastasia Bac iu sen. Şoimuş . „ 2 — .

„ Anastasia Bac iu jun. 2 „ ^—. Nistor Macrea, Budacul rom. . . . „ - „ 2 0 . George Onea, Buduş , — ., 2 0 . D-şora Aurelia Bojor , Ardan . . . „ -— „ 4 0 D-na Anica Bojor . . „ , - „ 4 0 .

Suma „ 5 8 „ 6 4 .

Vasile Baciu, curator prim bisericesc-

(Va urina)

f POSTA * * * a * x- -x- REDACŢIUNEI.

/ Dlu-î I o a n M u n t e a n în V e l ţ , I o a n V a l e r i u D e a c în I l i şua mai aştep­taţi precum aştept şi eu căc'i treime se aibă un capot şi eu me minune/, de causa inttrzioriî.

D-lui I o a n P a m p u înv. Ye mulţam im pentru energia desvoltată întru câştigarea de abonenţî ta Revista Ilustrată.

L a m a i mul ţ i . Am urgat rcsolvirca căuşelor pentru cari ne-aţî recercat şi am primit respuns că deocamdată nu pote face nimic mal tîrcjiu spereză că va putea trimite ta fie care, directe, cea ce-î se conipete, precum a trimis şi în anul trecuL.

D-lui P e t r u T u r c înv. în B u d i n e z . Am primit cete trimise şi le vom publica pe rînd. Ve mulţămim.

D-lui A . P . P : l'oesiile trimese leam primit şi se vor publica. L a m a i m u l ţ i Pentru anul 1901 nu am tipărit catendariul portativ

prin urinare nu vi-1 putem trimite.

D o m n i i abonenţî sunt r u g a ţ i a ne trimite preţul abonamen­tului pentru Revista ilustrată cât mai curund pentru ca se le putem trimite toţi numeri! de la început — fiind că pre venitoriu numeri întrecâtorl nu vom mai tipări.

f Necrolog. De la Borgo-Bistr i ţa ne-a sosit următorul anunţ întristător: Măria Cándale născută Pop c a sotiă, Victoria, Valeriu, Niculau şi Anchedim c a fii, Alecsiu şef ingineur silvic de circum­scripţia în Mălin România , Dumitru, Nechi la , ton, I taveca , şi Matrona ca fraţi. Dănilă Pop şi soţia Măria ca socrii. Elvira, Dănilă, Paras-chiva, Gacea , Nastasia, ion şi Condrate ca cumnaţi şi cumnate , în numele lor şi al numeroşilor consângeni , afini şi pretorii anunţiă cu inimă frântă de nemărginită durere încetarea din vieţâ a prea bunului şi neuitatului soţ, tată, ginere, frate, cumnat, şi pre ten Aiichedim Cándale preot şi protopop onorar gr.-cath. în Borgo-Bistri ţă, membru ord. al asociaţii mei pentru literatura şi cultura poporului român din Ungaria, membru al congregaţiunni şi comis, permanente al Comitatului Bistriţă-Născud, membru in Comitetul şi comis, al fondurilor scol. grăniţerescl din Năseud, membru în Direcţiunea societăţii de împrumut şi păstrare „Speranţa"' în Borgo-Prund, ş. a., intiuiplală după un morb scurt şi greu în al 45 - l ea an al laboriósei sale vieţi pentru binele şi prosperarea neamului şi bisericei , acăror fiu pururea credincios a fost, în al 17-lea an al prea fericitei sale căsătorie şi în al 16- lea a preoţiei, la 18 Decembre a. c . órele 9 din nópte. Osăininţele pământesc! ale scumpului defunct se vor astrucă în 2 2 1. c. Ia órele 1 0 a. m. în ciniiterul familiar din Borgo-Bistr i ţă . Borgo-Bistr i ţă la 19 Decembre 1 9 0 0 . F i e ! ţerina uşoră şi memoria neui ta tă !

f Necrolog. Romul I. Petric cassar în pensiune al institutului de credit şi de economii „Albina" după lungi suferinţe a reposa! în Domnul în 2 / 1 5 Decembre , în etate de 5 1 ani.

Desleg'ări de gâcituri. Deslegarea găciturei din nr. 1(>, de Theodor A. Bogdan.

„Nu uita se-mi scrii, ..Adio" S e sărută lung plângend, Şi pe când ea plânge încă. Trenul plecă fluerând. După mine nu e nime S ă me plângă c ă me duc Miar ajunge o privire Drumul înapoi s 'apuc. No zăresc se vede, scrisul Mi-a fost singur să t răesc, Sengur până în ceasul morţii Dumé tren se pribegecu.

A deslegato bine demnele şi d-şorele: E lena Posmuşan Ragla , Lucreţ ia Mathe Cidrales, Lucreţ ia Ungurean Bistri ţă, Victoria Tăs-lăvan Bilbor. Emilia Păcurariu Ragla,

Apoi domni i : Andrei Bugnariu practicant postai în Karczag. ruliu Socol Cianul mare .

Deslegarea găciturei de sach din nr. 17 de A. 8. Raliu.

Aşi vré să mai dorm î n c ă ! . . . S ă pot visa de ea Că ce puţin prin visuri Ş'alui durerea mea.

Dar somnul nu mal vine Şi el e in contra m e a ! A h ! nu pot nici prin visuri S ă me gândesc la e a !

De aşi sci că în somnul vecinie Aşi tot visa de ea Aşi vré să mor mai iute S ă curm durerea m e a !

Bine a deslegato dómnele şi dommşorele : Otilia Caba, Cheud Lucraţi a Mathe, Cidrales. E lena Posmuşan. Ragla . Victor ia Tăs -Jăvan, Bilbor. Emilia Păcurar Ragla,

Precum şi domnii : Andrei Bugnariu, luliu Socol Cianul mare .

„Caritatea." L a administraţiunea averilor b iser icesc! din Şoi-niuş a mal încurs bentru fondul „Caritatea" următoreie sume.

Transport din nr. 17 . . cor. 3 5 bani 5 1 .

Trifan Botezat Şoimuş „ — „ 12 . Dumitru Moldova „ » — „ 2 4 .

CUPRINSUL ANULUI ÎNTREG AL

REVISTEI ILUSTRATE pre anul 1900.

P o e s i i .

a

Aurel, îţi rviai aduci aminte V fag. Mi , In albumul ei .. m.-„ Te-a l dus de mult ,. Mii.

Boea Aron Velehereanul. Cântarea. Romanii pag. (io, 7 s, 75», 125. Bota Enea Pop. Martirii de la Sebast ia pag. 4 5 : Di. de. rol. Pe lună . 9 2 .

„ „ ., Fă ră milă . 165. Emilian. Un sunet de tomna .. 12.

Marş .. 2 8 . Mwnteneseu B. Vasile. Fire de tort •>•

Niţu. Aşi vrea .. 16. Oltean Teodor. Eu cred ~ 28 . Popp Antoniu, Eri de sară . 123. Sabin. Vers de tomna ., 147.

„ Departe ., 16i». Sctopul Josif. La începutul veoului . 14.

Epigrame .. 4 9 . Sima Georgia. L a 'mortea lui Nichail Gogălnieean „ 139. Simon P. S. L a lulia 8.

„ E mòrta 67 .

Strofe .. 9S .

Tómna ,. 106 .

., Respuns „ 107.

„ Cântec .. 128-

„ Lângă Crucea lui Isus ,, 133 . Toii, Aşa de mult ., 116. Todoran Florea, Un vis „ 92 .

Novele, piese teatrali, studii literare şi filosofice, biografii şi schiţe topografice.

Aeijea M. O 'cunoştinţa pag. 3 0 , 8 1 , 3 2 . „ Din caietul unul portoiicoş pag. 13, 6 6 . „ Din republica planurilor frumose pag 9 3 , 1 0 1 , 102 .

Boydan A. Theodor. lertfa amorului" nedescoperit \ pag. 1 6 5 . Bota Enea Pop. Madame Tall ien. pag 137 , T38, 145 , 146 . Bugnariu Iuliu. Adeveruri şi sentinţe, pag. 12. Compilator. Cucerirea apelor şi a aerului pag. 124 . 125 . Cinei. Amintiri triste, pag. 140 , 147, 148 . 1). V. Protopopul Moise Bocşan . pag. 4 8 . Plefterescu Dr. câteva cuvinte despre reumatism pag. 122, 1 2 3 . (Irapini P. Principie de viată a împeratuhu Marc Aureliu pag. 7 7 , 7 8 . Hc.rmes. F loarea satului pag. 127 , 1 2 8 . lor. Flori pălite pag. 2 1 , 2 2 , 2 3 . Marga I. Căsătorie şi societate pag. 9 8 , 5)9, 1 0 8 , 1 0 9 , 115 , 116 .

„. Revedere ' pag. 1 6 1 . Patra f. Pi tară if „ 1 6 3 . Pop loan Nil/a. Caracterul, comedie originală pag. 5 0 , 5 1 , 5 2 , 6 4 , 6 5 .

,, „ ., O rază de tomna ^ """"—-i pag. 8 9 , 9 0 . „ „ „ Afoi'isme pag. 167

pag. 8, 9, | ( ) , 11. pag. 67 , 6 8 , 0 9 .

pag. 6 „ 7, 8, 27 , 2 8 . pag. 16, 3 9 .

Popp Antoniu. Piciorul fără voie. comedia ,, ,. Frmnosa. satului

Pop I. lletepatml. Fii fericit /•»'. r. Iluslraliunele nost re : /«'. . . Importanta soeielă, a religiunei pag. 7 5 1 . 8 0 , 9 2 , 106, 107. 121 , 122. Raportorul. Esposifia de la Paris pag. 7 6 . h'aţiu loan preot. Fragmente din viaţa şi oporile lui

Andreiu Mui-eşan pag. 136.

Svora <•'(>())aia. Un sullet pocăit pag. 1, 2, 3, 4 , 2 4 , 2 5 , 2 6 , 27 , 4 2 , 4 3 . 4 4 , 6 1 . 6 2 , 6 3 , 6 4 , 7 8 , 7 4 , 7 5 .

, Din trecut, pag. 15, 16 , 27 , 2 8 . ,. ,. „ Personalităţi pag. 5)1, 100, 101 .

( ) l'rofesmid Mărim Pop. pag. 2 9 .

Amatorul pe tote terenele.

sport, măsele

Prolog A. íl/. Dr. Fotografii magice Amical Poporului. Său bun pentru a

Alifie pentru rane ,. „ Alifie sau Ilustru englescsc .. ,. Pentru turişti şi amici de ,, „ Picuri în contra durerei d< „ ,, Pentru negei „ „ Apă de gură

11. / , Pastă ruginosa pentru repararea iovilor d<. ,, Ceva, despre turte „ Mijloc simplu dea, trage ilustrâţiimi p.; toi fo ., Prismatina ., Nimicirea gărgăriţelor „ Ceva despre turtă rit

Bronzatul şi auritul ramelor de icono „ Pirografía,

p a g .

fer 3 3 ,

.17. 17. 8 4 . 8 4 . 8 4 . 8 4 . 8 4 . 8 4 . 4 9 . 3 3 . 3 4 . nao*

fobii d Í lemn pag. 5 4 . „ 7 9 . .. 149 .

pag 8 1 , 8 2 , 8 8 , 8 4 .

„ 1 1 0 . Bgciel. Noutăţi pentru biciclete 17. Chimistal. Recepte contra, bureţilor 18.

., Apă pentru dintî 18. ,, Vics (lustru) rapid 5 4 . ., Cleiu bun pentru celluloid, os, e tc . • i 8 1 .

(Fd-be) Firnis pentu lemn de brad ,, 5 4 . />-)•. Recepte contra durerii de din ti V 8 4 .

,. Mijloc sigur contra molilor 11 24 . Drnd. P. Eau de cologne n 169-

„ Fluiditatea de bronzat 11 1 6 9 .

Economul Pregătirea caşului de stiria 11 102.

Niţu, Hectogralie şi ţintă hectografieă / i i 129.

„ Gratonomie pag. 5 3 54 .

„ Hârtie de copiat, (indigo) pag 54 .

„ Esce len tă politură pentru hamuri Ti 141 .

„ Cărtî. poştale ornate artistic 77 117. „ Nori şi plóie înlrun pocal de apă 77 i 17. „ Sca ldă desvoltaf.ivă. fotografică. 77 8 L .

Nihi, Cotillonul , , im. „ Garbolineum (du|)ă ,.Sfs. Ztg.") , , 109.

• N. E. u. E. Apă contra petelor 169. Păţitul. Curăţirea petelor de petroleu din vestminte 3 3 . R. S. Leac de ca să contra tusei 8 1 . Săteanul. Zinkografare 70 . Traelir. Conservarea fructelor '.V m.

De ale poporului. Bota Enea Pop, Cântecul luî Niţişor 30 . Bodnaria (!. Vremea 141. Bla.ga Ioana, Poesiî poporale . , 141 . Bogdan A. Theodor. Cimilituri pag. 8 5 , 9 4 , 132. 142.

,, „ l lenuţa şi Neonea, baladă pop. pag. 130, 131. .. ,. ,, Colindă pag. 170. ,, ,. ,. Sergentul Mătrăgună (baladă) Ii 171.

Duigan Ioan. Rileagul şi JBichihigiid 3 6 . Dopp Isidor, Legendă despre satul Frâna pag. 117, .1.18. .Encescn 1. D'eia şi eu pag. 37 .

„ Indulgenţa bărbatului 11 142. Aug hei Ioan. Cimilituri I , 173. Iov. Cântece vecin poporale 1i 172. Maior /. şi Popa 0. Strigoii pag. 5 4 , 5 5 , ~ (>. H4, Ho. Măria din Câmpie. Poesiî poporale pag. 11.8. Nit a. Cum o chiamâ 1.73. (Marian dela 'Ludişor. Mâţa năsdravănă 1.70. Pop (rregoriu. Doine 18.

Popa I). D. Descântece 37 . Părăian Emil, Trei fire de cânepă 150 . Stana losif, Poesiî poporale n 110.

C r o n i c e . Satul Carmen Sylva pag. 19.

Cu bicicleta la Paris 19. Procesul Revistei Ilustrate 1 19.

Buriî 11 19.

Ş tergerea timbrelor , * ii 19. L a Feleacul -săsesc "<i 3 9 . 0 dedicaţia ovreilor din România ,.' 3 9 . Soc ie ta tea pentru fondul de teatru român ii 57 . Instructorul de religie al prinţului român 11 5 7 .

Logodna 1 1 5 7 .

Andree trăeşte 1* 4 7 . Asociaţ iunea la băile I terculane V 47 . Noua societate 11 57. Carmen Sylva în teatru Unguresc 57 . Un Omagiu Domnului V. A. Urechea T I 57.

Prinţul Gottinger şi Kriiger 11 57.

Advocat nou 11 57. Majestatea sa regele Caro! şi principele moştenitor al

României n 57 . Cununia Archiduceluî Franc isc •>•> 57.

Ferdinand n ' 57 . * Reuniunea de cântări în Năseud 11 57.

Serbări le de la biserica din Şişeşt i iî 57 . Pe t rece rea din Lechinţa-săsască ' 5 7 . Frunze de vie otrăvite ii 70 . S i r Iohn Tenniel ţi 7 0 . Cununii 11 7 0 Adunarea societăţii pentru fondul de teatru român 11 7 1 .

; Juriul internaţional al esposiţiei universale din Paris ii 7 1 . Pe t r ece rea de vară la Rag la ii 7 1 . Regele Italiei ucis V ) 7 1 . Asociaţiunea pentru literatura şi cultura poporului român ,, 8 6 . Pe t rece rea în Teaca ii 8 6 .

Petrecere în Ragla Jocurife naţional • Caritatea pag. 57 , 8 7 Căpitanul C. Stezariii şi meserieşif români Teatru în Vad Mulţămitâ publică Concurs Serbări le de !<• Be iuş Asociaţiunea la băile Heroiilane Necrolog Teatru şi j oc in Brad Şeole românesc! în Seves Somn lung Un nebun asasin Coneerl împreunat cu j oc Un câne matematic Avis Pidan ţa ţi O festivitate poporală la noi Echouri Hymen Reuniunea sodallior români din Sibiiu Solda Burilor Scumpirea hârtiei Patrudeel de ani logodiţi România jună Prepositul Stefan Moldovan Nuntă Românească în Graf/ Desvoltarea puternică în Rusia Alcoolismul în Rusia Concurs Necrolog ' Hymen Ce face beutura Tipografia romanesca în Ristriţă Pro domo Necrolog Necrolog

Bibliografii. „Gestiunea pedepselor în şeolele poporale" „Inlluinţa slavilor în Bucovina 1 ' „ D ' u e i lustrate" Cei ceriul ? „Cum se fotogrăfăm" Serbători le fa Români Insula morţilor Din Istoria Românilor Predici ocasiónale şi funebra! e Documentele românesc! din archia Bistri ţei O carte val oros ă Manual de Plichologie şi Logica Conferinţele pedagogice Carte de cân tece pentru t inerimea şcol. Pilde şi sfaturi pentru popor. Calendarul poporului Cum se fotogrăfăm.

, G â c i t u r i . Gâcitură de şach de Lucreţ ia Mathe. Mare gâcitură de şach de I. Niţu Pop Gâcitură de şach de T. A. Bogdan Gâcitură de T. A. Bogdan Gâcitură de şach de Valeria Vf/rr

G aci tură de saci) de Măriora VJasa „ 87 . loan Vodă cel cumplit „ 0 1 . Gâcitură de şach l. N. Pop, ,, 9 5 . Uscatul fânului „ (L>. Găeitură de şaeh de K. Caftan „ 103. Diploma espositieî univ. din Paris „ 0 5 .

„ „ ,. Valerui Vere- „ 4 1 . " loan Lăpădai ., 7 3 .

,, ., ,. .,' Lnerelia Malhe „ 1 3 5 . Micul lăutar „ 7 5 . „ „ Theodor A. Bogdan „ 1 4 3 . Inmermântarea lui Avram lancu ,. 77 .

,. ,, ,,, „ Aîigustin S. Rafiv „ 151 . Stîrpirea pirului Bern ic la Leoco| isis

„ 8 9 . " 1 .

Poşta Redacţiunei, Bernicla Brenta „ 9 3 . Poşta Redacţiunei, O punte mobilă „ 9 8 .

„ 9 9 . VA 3 9 , 5 9 , 7 1 , 8 7 , 9 5 , 1 0 3 , 1.11, 119, 135, 151, 170, La cules de vil

„ 9 8 . „ 9 9 .

Portrete şi Ilustrăţiuni, Un pas prin munte Lupta contra sloilor de glua|,ă

„ 101 . ., 100.

Georgia Raritl . pag. 1. Port ţărănesc din Vinerea „ 107 .

Câmpenii ,. 3. Cânele matemat ic .. 108.

Biser ica româna din Lipova „ 4 . Drumul printre sloiur de gliialâ „ 114.

Luneta c e a mare de la Esposóla din Paris ,, 5. Un pas prin munţii noştri „ 115.

Maşina sburătore „ 7. Valea Cedrului „ 110. Lucrătorii din minele de diamant de la Kirgstown (ţ. Kimber ley) , , 10 . Ecb ipaj ti 1 Argonautul uî ,. 124.

Natalia 11. Argonautul taiet de-a lungul ., 124.

Muntele Erancise Iosif ,, 13. Argonautul în reparaţie "* ,. 124. l lo ra de ta Plevna ., •>•>. i lolland afară din apă. „ 124.

Alesandru Papiu llarian . , , 24. AerocycJul în sboi- „ 125. Goronul Iul Horea ,, 2 0 . Scaunul şi pedalele aerocycluluî ,. 125. Prof. Maxim Pop 2 9 . O nouă maşină amer icană ., 125. Aparatul d-rulul Corning penii LI de a pricinui visuri frumósé ,. 3 0 . Michail Cogâlnicea ., 137. Greerele şi Furnica duj.ie un tablou espus laesposifia din Paris ,. 3 1 . Oprirea uavigatiunel pe canalul spandau de cotropi-

Mesúrele preventive în contra epidemiei din Orienl „ 3 5 . torea Elodea Canadensis pag, 138.

Ocol de câm[) ce se pote strămuta uşor ,, 4 2 . Bucuria părinţilor „ 140. Membri academiei Franeiei ,. 4 0 . ioana Bădi lă „ 15(). 0 româncă din jurul Sibiiului 4 7 . Doue biserici frumose „ 150. Protopopul Moise tiocşan 4 8 . Port ţărănesc de pe la Năseud .. 152.

Port de pe mures şi de la Şacalul de munle, ,, 4 9 . La cules dc Iu re ti .. 157.

Bise r ica templarilor din Luz ,, 5 1 . Colindătorii „ 170. Fermă model „ 5 2 . Doi făcători de bine „ 11)0. Un tîgan în tipul seu original „ 5 4 . Casa în care s'a născut Andreiu Mureşan „ 105.