Ministerul Muncii și Justiției Sociale
Direcția Politici Servicii Sociale
Serviciul incluziune socială, inovare socială
și programe cu organisme internaționale
Raport privind
incluziunea socială în România
în anul 2015
București
2017
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale
INTRODUCERE
În scopul creșterii incluziunii sociale și al reducerii numărului de persoane expuse riscului de
sărăcie, Guvernul României urmărește să acopere o arie cât mai largă de probleme strâns legate
de incluziunea socială: aspecte socio-culturale, de locuire, sănătate, ocupare, educație, creșterea
natalității și diminuarea abandonului, promovarea și protejarea drepturilor tuturor copiilor, pentru
o rezolvare cât mai bună a problemelor cu care se confruntă indivizii și familiile, din punct de
vedere social și economic.
Politicile sociale și programele implementate în anul 2015 de Ministerul Muncii, Familiei,
Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice sunt prezentate în capitolul 1 al acestui raport. Se
poate constata că o parte însemnată din resursele bugetare au fost îndreptate către măsuri adresate
persoanelor care s-au confruntat cu situații de dificultate, din care amintim: acordarea
indemnizației sociale minime pentru pensionari, măsurile de stimulare a angajării persoanelor
aflate în șomaj sau în pericol de pierdere a locului de muncă, majorarea salariului minim brut pe
economie garantat în plată, precum și măsurile din domeniul asistenței sociale.
Impactul acestor politici publice în anul 2015 a fost semnificativ, așa cum a fost reflectat de
indicatorii care cuantifică influența transferurilor sociale asupra nivelului de trai al populației
vulnerabile.
În al doilea capitol este prezentată o analiză a evoluției indicatorilor care fac parte din sistemul de
indicatori de incluziune socială din România. Având în vedere caracterul multidimensional al
procesului de incluziune socială, în elaborarea legislației naționale referitoare la sistemul de
indicatori de incluziune socială s-a urmărit ca indicatorii să reflecte situația socială din România
în următoarele domenii: condiții de viață, sănătate, ocuparea forței de muncă, educație, justiție și
locuire.
Ultimul capitol prezintă situarea României comparativ cu celelalte țări europene, cât și cu media
calculată la nivel comunitar, cu ajutorul indicatorilor de incluziune calculați în conformitate cu
legislația europeană.
Se poate observa o evoluție favorabilă a indicatorilor referitori la România utilizați pentru
monitorizarea Strategiei Europa 2020: în anul 2015, comparativ cu anul 2008, numărul de
persoane care se confruntă cu riscul de sărăcie și excluziune socială a cunoscut, conform datelor
publicate de Eurostat, o reducere de 1.680 mii persoane, iar ponderea acestora în totalul
populației (rata riscului de sărăcie și excluziune socială) a scăzut cu 6,8 puncte procentuale.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale
CUPRINS
CAPITOLUL I.
PROGRAME DERULATE ÎN ANUL 2015 DE MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE, CARE AU URMĂRIT
CREȘTEREA INCLUZIUNII SOCIALE
3
1.1 Programe implementate în domeniul ocupării forței de muncă 3
1.1.1 Prevederi legislative în domeniul ocupării forței de muncă, în vigoare în anul
2015
3
1.1.2 Indicatori privind ocuparea și șomajul în anul 2015 11
1.1.3 Măsuri realizate în anul 2015 în domeniul ocupării forței de muncă 17
1.2. Legislația privind salariul minim brut pe țară garantat în plată 39
1.3. Prestații sociale acordate în domeniul asigurărilor sociale de stat 41
1.3.1. Măsuri implementate în sistemul public de pensii în anul 2015 41
1.3.2. Indemnizația socială pentru pensionari 42
1.3.3.Indicatori privind plățile efectuate de Casa Națională de Pensii Publice 43
1.3.4. Evoluția indicatorilor privind sistemul public de pensii 44
1.4. Programe implementate în domeniul asistenței sociale 48
1.4.1. Beneficiile de asistență socială acordate în anul 2015 din bugetul
Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prin
Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială
49
1.4.2. Servicii sociale finanțate în anul 2015 din bugetul Ministerului Muncii,
Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin Agenția Națională de
Plăți și Inspecție Socială
67
1.4.3. Beneficii și servicii pentru persoanele cu handicap raportate de Autoritatea
Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități
68
1.4.4. Proiecte finanțate din Fonduri Europene Nerambursabile derulate de
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice în anul
2015
71
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale
CAPITOLUL II.
SITUAȚIA SOCIALĂ DIN ROMÂNIA REFLECTATĂ DE INDICATORII DE
INCLUZIUNE SOCIALĂ CORESPUNZĂTORI ANULUI 2015
2.1. Indicatorii de incluziune calculați conform legislației naționale 89
2.2. Surse de date utilizate pentru calculul indicatorilor de incluziune 93
2.3. Analiza datelor statistice privind indicatorii de incluziune socială 94
2.4. Analiza indicatorilor privind sărăcia relativă 98
CAPITOLUL III.
SITUAREA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL EUROPEAN, DIN PUNCT DE VEDERE
AL INDICATORILOR DE INCLUZIUNE SOCIALĂ, ÎN ANUL 2015 101
3.1. Obiectivele Strategiei Europa 2020 101
3.2. Indicatori statistici privind incluziunea socială, utilizați pentru monitorizarea
Strategiei Europa 2020
102
3.3 Situarea României comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene 104
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 3
CAPITOLUL 1
PROGRAME IMPLEMENTATE ÎN ANUL 2015 DE MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE,
ÎN SCOPUL CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE
1.1 Programe implementate în domeniul ocupării forței de muncă
Obiectivul politicii naționale în domeniul ocupării forței de muncă este de a asigura oportunități
persoanelor care pot să fie active pe piața muncii, pentru a participa deplin la viața economică,
socială și culturală a României.
Politica națională în materie de ocupare a forței de muncă se bazează pe un pachet de măsuri
specifice, destinate stimulării ocupării forței de muncă, focalizat pe sprijinirea persoanelor aflate
în căutarea unui loc de muncă, aparținând unor categorii defavorizate ale populației (tineri
absolvenți, persoane cu vârsta peste 45 de ani, persoane care desfășoară activități în mediul rural,
persoane cu dizabilități, tineri supuși riscului de marginalizare socială, persoane care sunt unici
susținători ai familiilor monoparentale etc.).
1.1.1 Prevederi legislative în domeniul ocupării forței de muncă, în vigoare în anul 2015
Actele normative care reglementează politicile și măsurile din domeniul ocupării forței de muncă
au fost în anul 2015, în principal, următoarele:
Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței
de muncă, cu modificările și completările ulterioare. Aceasta prevede:
1. Măsuri pentru creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de
muncă:
a) informarea și consilierea profesională – un ansamblu de servicii acordate gratuit
persoanelor în căutarea unui loc de muncă ce au ca scop furnizarea de informații
privind piața muncii, evoluția ocupațiilor, evaluarea și autoevaluarea personalității
în vederea orientării profesionale, dezvoltarea abilității și încrederii în sine a
persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în vederea luării de către acestea a
deciziei privind propria carieră, instruirea în metode și tehnici de căutare a unui
loc de muncă;
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 4
b) medierea muncii – se acordă gratuit de către agențiile pentru ocuparea forței de
muncă și constă în informații privind locurile de muncă vacante și condițiile de
ocupare a acestora prin publicarea, afișarea, organizarea de burse ale locurilor de
muncă;
c) formarea profesională – prin această măsură se asigură creșterea și diversificarea
competențelor profesionale ale persoanelor în căutarea unui loc de muncă în
scopul asigurării mobilității și reintegrării pe piața muncii;
d) evaluarea și certificarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât
cele formale – se finanțează din bugetul asigurărilor pentru șomaj și se realizează
de agențiile pentru ocuparea forței de muncă prin: centre de formare profesională
din subordinea acestora care sunt autorizate ca centre de evaluare, centrele
regionale de formare profesională a adulților ale Agenției Naționale pentru
Ocuparea Forței de Muncă, care sunt autorizate ca centre de evaluare, precum și
prin persoanele juridice de drept public sau privat autorizate ca centre de evaluare;
e) consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru
inițierea unei afaceri - acordarea, la cerere, a serviciilor juridice, de marketing,
financiare, metode și tehnici eficiente de management și alte servicii de
consultanță;
f) completarea veniturilor salariale ale angajaților - persoanele cărora li s-a stabilit
dreptul la indemnizația de șomaj și care se angajează cu normă întreagă și, ca
urmare a angajării, le încetează plata indemnizației de șomaj, beneficiază, din
momentul angajării până la sfârșitul perioadei pentru care erau îndreptățite să
primească indemnizația de șomaj, de o sumă lunară, acordată din bugetul
asigurărilor pentru șomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizației de
șomaj. De asemenea, absolvenții înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de
muncă, în situația în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă mai
mare de 12 luni, beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o primă de
încadrare egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data
încadrării. Absolvenții cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizație de șomaj și se
angajează în perioada de acordare a indemnizației beneficiază, din bugetul
asigurărilor pentru șomaj, de o sumă egală cu indemnizația de șomaj la care ar fi
avut dreptul, în condițiile legii, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia,
dacă nu s-ar fi angajat.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 5
g) stimularea mobilității forței de muncă –acordarea de prime de mobilitate atât
șomerilor indemnizați, cât și șomerilor neindemnizați (de lungă durată) înregistrați
la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, după cum urmează:
- primă de încadrare egală cu de două ori valoarea indicatorului social de
referință în vigoare la data acordării, dacă se încadrează într-o localitate
situată la o distanță mai mare de 50 km de localitatea în care își au
domiciliul stabil;
- primă de instalare egală cu de șapte ori valoarea indicatorului social de
referință în vigoare la data instalării, dacă se încadrează într-o altă
localitate și, ca urmare a acestui fapt, își schimbă domiciliul.
2. Măsuri pentru stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor și
crearea de noi locuri de muncă:
a) subvenționarea locurilor de muncă pentru absolvenți - angajatorii care
încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenții instituțiilor de
învățământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent
încadrat:
- o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare la
data încadrării în muncă, pentru absolvenții ciclului inferior al liceului sau
ai școlilor de arte și meserii;
- o sumă egală cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referință, în
vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ
secundar superior sau învățământ postliceal;
- o sumă egală cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referință, în
vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ
superior.
De subvențiile menționate beneficiază și angajatorii care încadrează în muncă pe
durată nedeterminată absolvenți din rândul persoanelor cu handicap, dar pe o
perioadă de 18 luni.
b) subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri în vârstă de peste 45 de
ani sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale
- angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri în
vârstă de peste 45 de ani sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor
monoparentale primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană
angajată din aceste categorii, o sumă egală cu valoarea indicatorului social de
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 6
referință, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin
18 luni.
De aceste facilități beneficiază și angajatorii care, în raport cu numărul de
angajați, și-au îndeplinit obligația, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane
cu handicap, precum și angajatorii care nu au această obligație legală, dacă
încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap și le mențin
raporturile de muncă sau de serviciu cel puțin 2 ani.
c) subvenționarea locurilor de muncă pentru șomerii care, în termen de 5 ani
de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condițiile pentru a solicita
pensia anticipată parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă
nu îndeplinesc condițiile de a solicita pensia anticipată parțială - angajatorii care
încadrează în muncă, potrivit legii, șomeri care, în termen de 5 ani de la data
angajării, îndeplinesc, conform legii, condițiile pentru a solicita pensia anticipată
parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc
condițiile de a solicita pensia anticipată parțială, beneficiază lunar, pe perioada
angajării, până la data îndeplinirii condițiilor respective, de o sumă egală cu
valoarea indicatorului social de referință în vigoare, acordată din bugetul
asigurărilor pentru șomaj.
3. Măsuri pentru promovarea participării pe piața muncii a tinerilor cu risc de
marginalizare socială.
a) acompaniament social personalizat - se realizează de către Agenția Națională
pentru Ocuparea Forței de Muncă prin intermediul agențiilor pentru ocuparea
forței de muncă teritoriale, în baza unui contract de solidaritate, și constituie un
ansamblu de servicii care se acordă în mod gratuit tinerilor cu risc de
marginalizare socială și anume:
informare și consiliere profesională;
mediere a muncii;
plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost
selectată ca fiind corespunzătoare pregătirii profesionale și altor
condiții cuprinse în dosarul întocmit la înregistrarea ca persoană în
căutarea unui loc de muncă, în evidența agenției pentru ocuparea forței
de muncă.
Contractul de solidaritate se încheie între agenția pentru ocuparea forței de
muncă teritorială și tânăr pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puțin de un an,
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 7
în condițiile în care, la data încheierii contractului, tânărul nu a împlinit vârsta de
26 de ani.
b) activități de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de
marginalizare socială în rândul angajatorilor care vizează:
conștientizarea și promovarea prevederilor legii în rândul actorilor
regionali, locali și al partenerilor sociali;
diseminarea informațiilor privind avantajele încadrării în muncă a
acestor categorii de persoane;
interacțiunea directă cu angajatorii care dispun de locuri de muncă
vacante;
identificarea de angajatori de inserție.
c) subvenționarea locului de muncă - angajatorii care încadrează tineri cu risc de
marginalizare socială și care beneficiază de acompaniament social personalizat în
baza unui contract de solidaritate beneficiază lunar, pentru fiecare persoană din
această categorie, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o sumă egală cu
salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de două ori
valoarea indicatorului social de referință, în vigoare la data încadrării în muncă,
până la expirarea duratei contractului de solidaritate.
4. Protecția socială a persoanelor care și-au pierdut locul de muncă prin acordarea
indemnizației de șomaj.
Indemnizația de șomaj este acordată, potrivit Legii nr. 76/2002, doar dacă solicitanții
îndeplinesc, în mod cumulativ, o serie de condiții. Cea mai importantă dintre acestea
este să aibă un stagiu minim de cotizare de 12 luni în ultimele 24 de luni de
dinaintea înregistrării cererii.
În ceea ce privește absolvenții instituțiilor de învățământ, acestora nu le trebuie un
stagiu de cotizare anterior pentru a obține ajutorul de șomaj.
Indemnizația de șomaj se acordă șomerilor care au realizat un stagiu de cotizare de
minimum 12 luni în ultimele 24 de luni, pe perioade stabilite diferențiat, după cum
urmează:
a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an;
b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani;
c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 8
Referitor la cuantumul indemnizației lunare acordate șomerilor, actul normativ
dispune că acesta este stabilit în mod diferențiat, tot în funcție de stagiul de cotizare,
după cum urmează:
- 75% din valoarea ISR pentru persoanele care au un stagiu de cotizare de cel
puțin un an;
- 75% din valoarea ISR plus o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei
salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare a unei
cote procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare: 3% pentru
persoanele cu un stagiu de cotizare de minimum trei ani; 5% pentru
persoanele cu un stagiu de minimum cinci ani; 7% pentru persoanele cu un
stagiu de minimum zece ani; 10% pentru persoanele cu un stagiu de
minimum 20 de ani.
În cazul absolvenților instituțiilor de învățământ, indemnizația de șomaj este în
cuantum de 250 de lei lunar și este acordată pe o perioadă de șase luni.
Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată:
Legea urmărește sprijinirea tinerilor pentru obținerea unei formări profesionale de calitate
și a unor competențe recunoscute la nivel național, care să le permită ocuparea unui loc de
muncă și continuarea învățării. Cadrul legislativ privind ucenicia la locul de muncă
promovează încadrarea tinerilor pe piața muncii prin organizarea de stagii de ucenicie în
cadrul cărora formarea profesională a ucenicilor întrunește criteriile de calitate, fiind
asigurată de furnizori de formare profesională autorizați.
Dată fiind îndepărtarea constrângerilor cu privire la vârsta la care o persoană poate să încheie
un contract de ucenicie cu un angajator în scopul obținerii unei calificări, avută în vedere
prin ultima modificare legislativă a acestui act normativ1, ucenicia se adresează acum și
persoanelor adulte.
Angajatorii care încheie un contract de ucenicie în baza acestei legi pot primi lunar, la cerere,
din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pe perioada derulării contractului de ucenicie o sumă
egală cu 60% din valoarea indicatorului social de referință.
Legea nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților, cu
modificările și completările ulterioare:
1 Legea nr.179/2013
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 9
Acest act normativ încurajează primul contact al tinerilor cu piața muncii și prevede că
angajatorul care încadrează în muncă elevi și studenți pe perioada vacanțelor beneficiază,
pentru fiecare elev și student, de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea
indicatorului social de referință în vigoare în luna pentru care se acordă acest stimulent
financiar. Stimulentul se acordă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile.
Acte normative adoptate în anul 2014 și aplicate în anul 2015:
1. Hotărârea de Guvern nr.119/20.03.2014 pentru modificarea și completarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, și pentru modificarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și
combaterea marginalizării sociale.
Aceasta a permis punerea în aplicare modificărilor legislative adoptate în anul 2013,
referitoare la:
o acordarea de servicii gratuite de evaluare a competențelor dobândite pe alte
căi decât cea formală, cu scopul de a facilita și urgenta obținerea unui certificat
de competențe profesionale;
o acordarea primelor de mobilitate inclusiv șomerilor de lungă durată, măsură ce
țintește stimularea mobilității teritoriale în vederea ocupării, prin acordarea
primei de încadrare (de două ori valoarea indicatorului social de referință) și a
primei de instalare (7 X valoarea indicatorului social de referință);
o reducerea condiționalităților de implementare a unor măsuri active prin
reducerea de la 3 la 1,5 ani, respectiv de la 2 la 1,5 ani, a obligației de
menținere a raporturilor de muncă sau de serviciu pentru angajatorii care
angajează absolvenți în condițiile art. 80, respectiv șomeri în vârstă de peste
45 de ani, șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale
și persoane cu handicap, în condițiile art. 85;
o promovarea măsurii prin care angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii,
șomeri care în termen de 5 ani de la data angajării îndeplinesc, conform legii,
condițiile pentru a solicita pensia anticipată parțială sau de acordare a pensiei
pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condițiile de a solicita pensia
anticipată parțială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data
îndeplinirii condițiilor respective, de o sumă egală cu valoarea indicatorului
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 10
social de referință în vigoare, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, față
de termenul de 3 ani prevăzut în legea actuală;
o promovarea participării pe piața muncii a tinerilor în risc de marginalizare
socială, prin stimularea angajatorilor care încadrează tineri aflați în această
categorie, măsură prin care acești angajatori numiți „angajatori de inserție”
beneficiază, pentru fiecare tânăr angajat, din această categorie, lunar, la cerere,
din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o sumă egală cu salariul de bază
stabilit la data angajării tânărului, dar nu mai mult de două ori valoarea
indicatorului social de referință, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru o
perioadă egală cu perioada contractului de solidaritate încheiat între ANOFM și
tânărul respectiv, pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puțin de un an.
o De asemenea, acești angajatori de inserție mai pot beneficia pentru o perioadă
de maximum 2 ani de acordarea unei sume lunare în cuantum de 50% din
indemnizația de șomaj cuvenită conform legii, pe care tânărul ar fi primit-o
dacă ar fi fost disponibilizat la data expirării contractului individual de muncă
dacă după această dată încheie pe perioadă nedeterminată un contract individual
de muncă cu tânărul aflat în risc de marginalizare socială.
2. H.G. nr. 473 din 4 iunie 2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru
absolvenții de învățământ superior, care a permis aplicarea efectivă a cadrului legal
privind internship-ul, în baza căruia tinerii pot beneficia de un tip de experiență
profesională care îi pregătește pentru piața muncii și le deschide oportunități pentru
explorarea diferitelor opțiuni în carieră.
Legea nr.335/2013, cu modificările și completările ulterioare, vizează facilitarea
învățării de către absolvenții de învățământ terțiar direct de la profesioniști încă de
la începutul activității lor, în scopul de a ameliora tranziția de la educație la
încadrarea pe piața muncii cu asigurarea unui nivel decent de securitate socială și a
unui loc de muncă de calitate. Acest act normativ prevede că angajatorii care vor
încheia un contract de stagiu în condițiile acestei legi vor primi lunar, la cerere, din
bugetul asigurărilor pentru șomaj, pe perioada derulării contractului de stagiu pentru
acel stagiar, o sumă egală cu 1,5 ori valoarea indicatorului social de referință, în
limita fondurilor alocate cu această destinație. Finanțarea stagiului de 6 luni pentru
absolvenții de învățământ superior se poate realiza atât din bugetul asigurărilor de
șomaj, cât și din Fondul Social European.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 11
1.1.2 Indicatori privind ocuparea și șomajul în anul 2015
Principalii indicatori care au caracterizat forța de muncă civilă după participarea la
activitatea economică, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică
(Balanța forței de muncă la 1 ianuarie 2015), se prezentau, la începutul anului, astfel:
- resursele de muncă – 12.597,7 mii persoane,
- populația activă civilă – 8.910 mii persoane;
- populația în pregătire profesională și alte categorii de populație în vârstă de muncă –
3.687,7 mii persoane;
- populația ocupată civilă – 8.431,7 mii persoane,
o din care: salariați – 4.900,7 mii persoane;
Numărul locurilor de muncă vacante înregistrate pe parcursul anului 2015 (660.272) a
fost mai mare decât în anul 2014 (când a avut valoarea de 631.158).
Din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în anul 2015, care au fost puse la
dispoziția persoanelor în căutarea unui loc de muncă aflate în evidențele ANOFM,
129.240 au fost declarate în mod repetat de către angajatori, față de 85.770 locuri de
muncă declarate în mod repetat în anul 2014.
La sfârșitul lunii decembrie 2015, rata șomajului înregistrat (calculată pe baza
numărului de șomeri înscriși în evidențele A.N.O.F.M.) a fost la nivel național de 4,90%,
mai mică cu 0,39 pp decât cea din luna decembrie 2014.
Graficul de mai jos arată evoluția ratei șomajului înregistrat în perioada 2010-2015.
Rata șomajului înregistrat în anul 2015 s-a situat la un nivel redus, având un trend
descendent pe tot parcursul anului de la 5,54 - 5,60% lunile ianuarie, februarie 2015, la
4,88 – 4,90% lunile noiembrie, decembrie 2015.
În funcție de o serie de caracteristici ale persoanelor aflate în șomaj, situația privind
șomajul înregistrat se prezintă astfel:
o Referitor la șomajul înregistrat pe sexe, se constată că rata șomajului feminin s-a
situat, în perioada analizată, sub cea înregistrată în rândul bărbaților.
o Numărul șomerilor din mediul rural este, lună de lună, superior celui din mediul
urban.
o În ceea ce privește structura pe grupe de vârstă, cei mai mulți sunt din intervalul
de vârstă 30 – 49 de ani cu o medie de 48,99% (variind pe parcursul anului între
46,22% din total șomeri, la 51,69%), în timp ce tinerii cu vârsta sub 25 de ani
reprezintă în medie 14,64% (variind între 10,56% și 18,52% din total șomeri).
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 12
Grafic nr. 1. Evoluția ratei șomajului înregistrat, 2010-2015
Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
0,0
1,0
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
7,0
8,0
9,0ia
n.
mar
tie
mai
iuli
e
sept.
nov.
ian.
mar
tie
mai
iuli
e
sept.
nov.
ian.
mar
tie
mai
iuli
e
sept.
nov.
ian.
mar
tie
mai
iuli
e
sept.
nov.
ian.
mar
tie
mai
iuli
e
sept.
nov.
ian.
mar
tie
mai
iuli
e
sept.
nov.
2010 2011 2012 2013 2014 2015
%
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 13
o Referitor la structura șomajului după nivelul de instruire:
șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar, gimnazial sau
profesional au avut ponderea cea mai mare în totalul persoanelor care se
adresează Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă în
vederea găsirii și ocupării unui loc de muncă, aceasta fiind, în medie, de
76,91%.
Șomerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezintă, în medie,
18,03%, iar cei cu studii universitare, în medie, 5,06%.
Persoanele cu nivel de educație ridicat apelează în proporție mai mică la
agenție, gradul și capacitatea de ocupabilitate fiind mai mari în acest caz.
Grafic nr. 2. Distribuția șomerilor înregistrați după nivelul de instruire, 2015
Sursa : Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Evoluția șomerilor indemnizați, respectiv neindemnizați a fost următoarea (grafic
nr.3):
o Numărul șomerilor indemnizați a cunoscut o evoluție descendentă până în luna iunie,
în luna iulie acest indicator a ajuns la 84.018 persoane.
o În luna iunie numărul șomerilor indemnizați a fost de 82.838 persoane, iar în decembrie
de 108.533 persoane (24,9% din numărul total de șomeri).
primar; 77%
liceal, postliceal;
18%
universitar; 5%
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 14
o Numărul șomerilor neindemnizați s-a situat pe parcursul anului între 327,7 mii și 373
mii persoane.
Șomerii neindemnizați sunt, de regulă, persoane care fie că au ieșit din perioada
de acordare a indemnizației de șomaj fără a se putea încadra, fie nu întrunesc
condițiile legale de acordare a indemnizației de șomaj, dar apelează la serviciile
agenției pentru a-și găsi un loc de muncă.
Aceștia sunt preponderent persoane fără pregătire sau cu o pregătire
inferioară, în majoritate din mediul rural, care sunt nevoite să apeleze la
autoritățile locale pentru obținerea venitului minim garantat pentru a-și asigura
mijloacele financiare de trai.
Din categoria șomerilor neindemnizați provine și cea mai mare parte a șomerilor
de lungă durată (tineri cu vârsta sub 25 de ani aflați de peste 6 luni în șomaj și
adulții cu vârsta de 25 de ani și peste, care se află în șomaj de peste 12 luni).
La finele anului 2015, se aflau înregistrați în evidențele ANOFM:
- 18.412 tineri sub 25 de ani aflați în șomaj de peste 6 luni (ceea ce
reprezintă 27,20% din totalul șomerilor sub 25 de ani),
- 150.274 adulți aflați în șomaj de peste 12 luni (36.87% din totalul
șomerilor adulți).
Evoluția șomajului înregistrat în anul 2015 comparativ cu anul 2014
Pornindu-se de la un număr de 478.338 șomeri înregistrați la nivel național la sfârșitul
anului 2014, pe parcursul anului 2015 s-au înregistrat următoarele fluxuri de intrări și
ieșiri:
intrările efective în evidențele șomajului au fost de 732.854 persoane,
o din numărul total de intrări în șomaj, 550.166 au fost înscrieri noi în
șomaj: persoane care au apelat pentru prima dată la serviciul public de
ocupare pentru a obține sprijin în găsirea unui loc de muncă.
ieșirile din evidențele șomajului au fost de 774.950 persoane.
Analiza indicatorilor statistici prezentați arată că:
o Rata șomajului în anul 2015, ca date medii, s-a situat la un nivel similar cu cel
înregistrat în anul 2014, pe fondul unui flux favorabil de intrări și de ieșiri în șomaj în
anul 2015.
o Numărul șomerilor indemnizați s-a situat pe tot parcursul anului 2015 la o valoare sub
numărul total al șomerilor neindemnizați.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 15
o În anul 2015 s-a înregistrat o scădere a șomerilor indemnizați proveniți din activitate,
din concedieri.
o Numărul intrărilor în șomaj a fost în 2015 cu 59.115 persoane mai mic decât în 2014,
o Numărul ieșirilor din șomaj a fost mai mic cu 51.014 persoane în 2015 față de 2014,
o Ponderea șomerilor ieșiți din evidențe prin încadrare în total ieșiri în anul 2015 a fost
mai mare decât în anul 2014, cu 1,08 pp.
o Numărul de intrări în șomaj din disponibilizări a fost cu 39.678 persoane mai mic
decât în anul 2014.
o Raportul dintre persoanele ieșite prin încadrare și cele intrate în șomaj prin
disponibilizare a fost în anul 2015, aproape de 3,2 la 1.
Tabel nr. 1. Indicatori privind șomajul înregistrat, în perioada 2014-2015
Indicator 2015 2014 Diferenţă 2015
față de 2014
Rata șomajului înregistrat1 (%) 5,12 5,26 -0,14
Rata șomajului feminin înregistrat1 (%) 4,66 4,74 -0,08
Rata șomajului masculin înregistrat1 (%) 5,5 5,72 -0,22
Număr mediu de șomeri, din care: 455.830 475.789 -19959
- Indemnizați 103.260 142.474 -39214
- Neindemnizați 352.570 333.316 19254
Total intrări (persoane), din care: 732.854 791.969 -59115
- Noi înscriși 550.166 586.529 -36363
- Disponibilizări 96.736 136.414 -39678
Total ieșiri (persoane), din care: 774.950 825.964 -51014
- Prin încadrare 340.813 354.233 -13420
- Ponderea ieșirilor prin încadrare
in total ieșiri (%) 43,98% 42,90% 1,08% 1 Date medii
Sursa : Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Evoluția lunară a indicatorilor privind intrările în șomaj, ca urmare a disponibilizărilor
curente și colective de personal (105.500 persoane) și ale ieșirilor din șomaj, prin
încadrare în muncă (340.813 persoane) este prezentată în graficul nr.4.
Se poate constata faptul că, în anul 2015, numărul șomerilor ieșiți ca urmare a încadrării a
fost net superior numărului persoanelor intrate în evidență prin disponibilizare, excepție
făcând lunile ianuarie și decembrie când caracterul evident sezonier își arată efectele, multe
dintre activități fiind reduse, eliberând forță de muncă, iar absorbția fiind scăzută.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 16
Grafic nr. 3. Evoluția numărului de șomeri indemnizați și neindemnizați, 2015
Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Grafic nr. 4. Evoluția intrărilor în șomaj ca urmare a disponibilizărilor, comparativ cu
ieșirile din evidența ANOFM ca urmare a încadrărilor, 2015
Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
140 130 113 97 87 83 84 99 96 99 101 109
353 368 373 366 358 364 367 345 339 336 334 328
0
100
200
300
400
500
mii
șomeri indemnizați șomeri neindemnizați
22.78328.202
38.826
31.88033.439
28.24429.829
25.86430.251 29.314
27.281
14.90013.412 10.348 9.962 8.656
7.8098.349
7.479 6.047 6.038
9.7808.241
9.379
0
10.000
20.000
30.000
40.000
50.000
Numărul șomerilor ieșiți din evidență ca urmare a încadrărilor
Numărul persoanelor intrate în șomaj în urma disponibilizărilor curente și colective de personal
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 17
1.1.3 Măsuri realizate în anul 2015 în domeniul ocupării forței de muncă
Anual, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă întocmește Programul de ocupare
a forței de muncă, program care este aprobat de ministrul muncii.
Pentru anul 2015, proiectarea programului de ocupare a avut la bază obiectivele Programului de
Guvernare 2013-2016, precum și obiectivele strategice ale Uniunii Europene în materie de
ocupare în perspectiva Europa 2020, inclusiv acțiuni subscrise viitoarei scheme de Garanție
pentru tineri pentru perioada 2014 – 2015.
Principalele obiective ale Programului de ocupare a forței de muncă pentru anul 2015, au fost:
• Îmbunătățirea și consolidarea competențelor profesionale ale persoanelor în căutare de loc
de muncă,
• Prevenirea şomajului de lungă durată,
• Facilitarea tranziției de la șomaj către ocupare,
• Sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale populaţiei.
Programul de ocupare aferent anului 2015 a fost proiectat astfel încât măsurile implementate să
fie orientate către reprezentarea echilibrată a tuturor categoriilor de persoane aflate în
căutarea unui loc de muncă, punându-se accent pe măsurile de mediere, de informare și
consiliere/orientare profesională, furnizarea de pachete personalizate de măsuri active de ocupare,
consolidarea relațiilor cu partenerii sociali.
Pin acest program, ANOFM a estimat încadrarea, în anul 2015, a 350.000 persoane.
Ca urmare a implementării acestuia, la sfârșitul lunii decembrie 2015, s-a realizat încadrarea
unui număr de 354.029 persoane (tabelul nr.2).
În vederea plasării în muncă, persoanele înregistrate în evidențele Agenției Naționale pentru
Ocuparea Forței de Muncă au beneficiat de pachete personalizate de măsuri, fiind cuprinse în
una sau mai multe măsuri de stimulare a ocupării.
1.1.3.1. Caracteristici socio-ocupaționale ale persoanelor care au beneficiat de asistență
acordată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
În anul 2015, 993.409 persoane au beneficiat de asistență privind înregistrarea în evidențele
ANOFM, în vederea cuprinderii în măsuri active prevăzute în Legea 76/2002.
Acestea au beneficiat de următoarele tipuri de măsuri:
o servicii de mediere a muncii – 630.226 persoane;
o servicii de informare și consiliere profesională – 506.185 persoane;
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 18
o servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau
pentru inițierea unei afaceri – 2.455 persoane;
o servicii de acompaniament social personalizat prin încheierea de contracte de
solidaritate - 516 tineri cu risc de marginalizare socială.
Tabel nr. 2. Principalii indicatori privind realizarea Programului ANOFM
de ocupare a forței de muncă, în anul 2015
Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Nr. crt. Tip de masura Programat
2015 Realizat 2015 %
- TOTAL persoane ocupate 350.000 354.029 101.15
1 Servicii de mediere 298.855 309.303 103.50
2 Servicii de informare si consiliere profesionala 43.615 61.479 140.96
3 Cursuri de formare profesionala 11.935 11.646 97.58
4
Completarea veniturilor somerilor care se
incadreaza inainte de expirarea indemnizatiei
pentru somaj
15.280 16.923 110.75
5
Acordarea de subventii angajatorilor care
incadreaza in munca someri peste 45 de ani sau
someri unici sustinatori ai familiilor monoparentale
15.335 15.779 102.90
6
Acordarea de subventii angajatorilor care
incadreaza in munca persoane care mai au 5 ani
pana la pensie
355 328 92.39
7 Stimularea mobilitatii fortei de munca 2.365 1.291 54.59
8 Acordarea de subventii angajatorilor care
incadreaza in munca absolventi de invatamant 6.970 5.923 84.98
9 Acordarea de prima de incadrare absolventilor de
invatamant 3.350 3.627 108.27
10 Acordarea de subventii angajatorilor care
incadreaza in munca persoane cu handicap 210 142 67.62
12
Servicii de consultanta si asistenta pentru
inceperea unei activitati independente sau pentru
initierea unei afaceri/ Nr persoane care au inceput
a afacere independenta sau pe cont propriu
190 109 57.37
13 Incheierea de contracte de solidaritate 825 372 45.09
14 Alte masuri active 1.085 6.316 582.12
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 19
În funcție de apartenența la unele categorii socio-ocupaționale, situația celor 993.409
persoane beneficiare de măsuri active, se prezintă astfel:
o Structura pe categorii de vârstă a fost următoarea:
225.627 persoane au avut vârsta mai mică de 25 ani;
194.527 persoane au avut vârsta cuprinsă între 25-35 ani;
244.899 persoane au avut vârsta cuprinsă între 35-45 ani;
328.356 persoane au avut vârsta peste 45 ani, din care 123.948 au fost
persoane cu vârsta mai mare 55 de ani.
o Structura după nivelul de învățământ absolvit a fost următoarea :
183.101 persoane absolvente de învățământ primar;
243.273 persoane absolvente de învățământ gimnazial;
192.755 persoane absolvente de învățământ profesional;
258.698 persoane absolvente de învățământ liceal;
24.252 persoane absolvente de învățământ postliceal;
91.330 persoane absolvente de învățământ universitar.
Menţiune: o persoană poate fi evidențiată atât în statisticile referitoare la mediere, la
informare și consiliere profesională, cât și la formare profesională sau la una dintre
măsurile de subvenționare, la total, însă, fiind evidențiată o singură dată.
În anul 2015, prin implementarea Programului de ocupare al Agenției Naționale pentru Ocuparea
Forței de Muncă, au fost încadrate 354.029 persoane.
o Dintre acestea, 17.290 persoane aparțin următoarelor grupuri țintă:
10.106 șomeri de lungă durată, din care:
7.339 șomeri adulți de lungă durată;
2.767 șomeri tineri de lungă durată;
6.295 persoane de etnie romă;
741 persoane cu handicap;
49 persoane eliberate din detenție;
49 tineri care au părăsit sistemul de protecție a copilului;
35 cetățeni străini;
10 persoane repatriate;
4 persoane refugiate
1 victimă a traficului de persoane.
o Persoanele de etnie romă (6.295) au fost încadrate prin următoarele măsuri
active:
servicii de mediere – 5.669 persoane, din care:
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 20
3.747 persoane pe perioadă nedeterminată;
1.922 persoane pe perioadă determinată;
servicii de informare și consiliere – 1.265 persoane;
organizarea cursurilor de formare profesională – 57 persoane;
completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea
indemnizației pentru șomaj – 33 persoane;
încadrarea șomerilor peste 45 ani sau unici susținători ai familiilor
monoparentale – 56 persoane;
stimularea mobilității forței de muncă –3 persoane;
încadrarea absolvenților din instituții de învățământ, prin subvenționarea
locului de muncă – 5 persoane;
acordarea de prime de încadrare absolvenților de învățământ – 3 persoane;
încheierea de contracte de solidaritate – 6 persoane;
alte măsuri active – 116 persoane.
o Structura persoanelor încadrate în funcție de diverse caracteristici socio-
ocupaționale a fost următoarea:
196.353 (55,5%) persoane locuiau în mediul urban, iar 157.676 (44,5%)
persoane din mediul rural;
Numărul femeilor încadrate a fost de 141.973, iar al bărbaților de 212.056,
ponderea fiind de 40,1% respectiv 59,9%.
Structura pe grupe de vârstă a fost următoarea :
- 75.069 persoane cu vârsta sub 25 de ani;
- 83.240 persoane cu vârsta 25-35 de ani;
- 87.816 persoane cu vârsta 35-45 de ani;
- 107.904 persoane cu vârsta peste 45 de ani, din care 29.420 sunt persoane
cu vârsta peste 55 de ani,
structura după nivelul de studii absolvit a fost următoarea :
- 35.368 persoane au absolvit învățământul primar;
- 76.403 persoane au absolvit învățământul gimnazial;
- 88.250 persoane au absolvit învățământul profesional;
- 102.779 persoane au absolvit învățământul liceal;
- 9.724 persoane au absolvit învățământul postliceal;
- 41.505 persoane au absolvit învățământul universitar.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 21
Din punctul de vedere al statutului persoanei aflate în căutare de loc de
muncă, persoanele încadrate au fost :
- 263.867 șomeri neindemnizați;
- 89.866 șomeri indemnizați;
- 296 persoane în căutare de loc de muncă.
o Cei 75.069 tineri cu vârsta sub 25 ani au fost încadrați în muncă prin următoarele
măsuri:
servicii de mediere – 65.391 persoane, din care:
- 45.053 persoane pe perioadă nedeterminată;
- 20.338 persoane pe perioadă determinată;
servicii de informare și consiliere – 14.128 persoane;
organizarea cursurilor de formare profesională – 3.619 persoane;
completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea
indemnizației pentru șomaj – 860 persoane;
încadrarea șomerilor peste 45 ani sau unici susținători ai familiilor
monoparentale – 17 persoane;
stimularea mobilității forței de muncă – 286 persoane;
încadrarea absolvenților din instituții de învățământ, prin subvenționarea
locului de muncă – 4.985 persoane;
absolvenți beneficiari de prima de încadrare – 2.908 persoane;
încadrarea persoanelor cu handicap – 23 persoane;
servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități
independente sau pentru inițierea unei afaceri – 12 persoane;
încheierea de contracte de solidaritate – 352 persoane;
alte măsuri active – 1.887 persoane.
1.1.3.2. Măsuri realizate de ANOFM în aplicarea Programului de ocupare a forței de
muncă
În aplicarea Programului de ocupare, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a
realizat următoarele măsuri:
1.Măsurile de prevenire a șomajului, constând în principal în oferirea serviciilor de
preconcediere persoanelor amenințate de riscul de a deveni șomeri fie ca urmare a
restructurărilor unor activități economice, fie datorită unor cauze personale, au constituit o
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 22
prioritate a agențiilor teritoriale, deși numărul persoanelor disponibilizate colectiv nu este de
amploarea celui înregistrat la sfârșitul anilor ‘90 și începutul anilor 2000.
Serviciile de preconcediere reprezintă un ansamblu de măsuri pentru prevenirea
șomajului acordate (în perioada preavizului) persoanelor care urmează a fi disponibilizate,
în scopul reintegrării acestora pe piața muncii.
Serviciile de preconcediere sunt acordate în mod gratuit și constau în:
informarea privind prevederile legale referitoare la protecția șomerilor și
acordarea serviciilor de ocupare și de formare profesională;
medierea în vederea plasării pe locurile de muncă vacante existente pe plan local
și instruirea în modalități de căutare a unui loc de muncă;
reorientarea profesională în cadrul unității sau prin cursuri de formare de scurtă
durată;
sondarea opiniei salariaților și consilierea acestora cu privire la măsurile de
combatere a șomajului.
De aceste servicii beneficiază:
persoanele vizate să-și piardă locul de muncă,
persoanele fără loc de muncă și care solicită aceste servicii.
Până la finele anului 2015, 4.217 persoane au beneficiat de servicii de preconcediere.
În cadrul serviciilor de preconcediere se efectuează sondarea opiniei salariaților
disponibilizați, prin completarea unor chestionare, conform metodologiei stabilite.
Astfel, au fost completate 2.735 chestionare. Din aceste chestionare, a rezultat că :
107 persoane au optat pentru înscrierea la cursurile de formare profesională,
210 persoane doresc să-și deschidă o activitate pe cont propriu.
Un indicator important în cadrul serviciilor de preconcediere îl constituie plasarea pe
locurile de muncă vacante existente pe plan local și instruirea în modalități de
căutare a unui loc de muncă.
Din totalul persoanelor asistate (4.217 persoane):
2.299 persoane au fost instruite în tehnici de căutare a unui loc de muncă,
602 persoane au fost îndrumate spre diferite măsuri de stimulare a ocupării și
1.293 persoane au fost orientate spre locuri de muncă declarate vacante.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 23
2.Măsura de mediere a muncii
Aceasta, ca măsură de bază a serviciului public de ocupare, a avut o pondere însemnată în
totalul măsurilor care au condus la ocupare. În anul 2015 au beneficiat de servicii de
mediere pe locurile de muncă vacante 630.226 persoane.
Prin acordarea serviciilor de mediere s-a realizat ocuparea a 309.303 persoane, din care:
209.784 persoane prin medierea pe locuri de muncă pe perioadă nedeterminată;
99.519 persoane prin medierea pe locuri de muncă pe perioadă determinată.
Un impact important asupra ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă l-au avut
serviciile de mediere a muncii pe locurile de muncă vacante declarate de angajatori,
respectiv 87,36% din totalul persoanelor ocupate.
În cadrul activităţii de mediere a muncii se distinge organizarea burselor locurilor de
muncă, măsură destinată corelării cererii și ofertei de forță de muncă.
- În contractul de performanță managerială pentru anul 2015 au fost prevăzute
organizarea a două burse naționale, una în primăvară pentru toate categoriile de
persoane în căutare de loc de muncă (24 aprilie 2015 – Bursa generală a locurilor de
muncă) și una în toamnă pentru absolvenții de învățământ (25.09.2015).
- De asemenea, s–a prevăzut organizarea de burse la cererea pieței muncii pentru:
persoanele de etnie romă,
tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului,
orice alte grupuri țintă în afara celor două menționate mai sus, precum și pentru
diferite meserii sau ramuri de activitate, în funcție de cererea pieței muncii locale.
Prin intermediul burselor locurilor de muncă organizate în anul 2015, au fost ocupate
11.831 persoane, după cum urmează:
7.856 persoane la Bursa generală a locurilor de muncă – evaluare la o lună,
3.625 persoane la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți– evaluare la o lună,
162 persoane la bursele locurilor de muncă organizate pentru diferite meserii
sau ramuri de activitate diverse,
188 persoane la bursele locurilor de muncă organizate pentru grupuri țintă.
A. Bursa Generală a Locurilor de Muncă organizată în 24 aprilie 2015, a avut
următoarele rezultate (evaluare la o lună):
au fost contactați 28.200 agenți economici, din care 310 angajatori de inserție;
au participat 2.872 agenți economici, din care 36 angajatori de inserție;
au fost oferite 35.696 locuri de muncă, din care 104 pentru persoanele
marginalizate social;
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 24
au participat 41.042 persoane în căutare de loc de muncă;
au fost selectate în vederea încadrării 18.402 persoane, din care 292 persoane cu
risc de marginalizare socială;
au fost încadrate 7.856 persoane, din care 7 persoane cu risc de marginalizare
socială;
din cele 7.856 persoane încadrate, 520 au fost cu studii superioare, iar 7.336 au
fost cu studii medii.
B. Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți a fost organizată în data de 25
septembrie 2015 în 86 de agenții locale și puncte de lucru și a avut următoarele
rezultate (evaluare la o lună):
au fost contactați 28.758 agenți economici;
au participat 2.593 agenți economici;
au fost oferite un număr de 32.844 locuri de muncă;
au participat 26.496 persoane în căutare de loc de muncă, din care :
o 18.620 absolvenți;
o 126 absolvenți supuși marginalizării sociale ;
o 22 persoane cu handicap;
au fost selectate în vederea încadrării 9.873 persoane;
au fost încadrate 3.625 persoane, din care 439 persoane cu studii superioare și
3.186 persoane cu studii medii.
C. În anul 2015, ANOFM a organizat în 17 judeţe, 37 burse ale locurilor de muncă la
cererea pieței muncii, pentru meserii în diferite ramuri de activitate și pentru grupuri
vulnerabile pe piața muncii.
a. pentru meserii în diverse ramuri de activitate (confecții îmbrăcăminte,
construcții, fabricarea mobilei etc.) au fost organizate 23 de burse în 11 județe.
În vederea organizării burselor pentru diferite meserii sau domenii de activitate au
fost contactați 1.208 agenți economici, dintre aceștia au participat 143, care au
oferit 2.019 locuri de muncă.
Numărul persoanelor participante la bursele pe meserii a fost de 2.273 persoane, din
care au fost selectate în vederea încadrării 354 persoane.
Rezultatele finale indică încadrarea a 162 persoane:
158 persoane fără studii superioare,
4 persoane cu studii superioare.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 25
b. pentru grupurile țintă (persoane cu dizabilități, persoane private de libertate,
femei, tineri, absolvenți de învățământ), au fost organizate 14 burse în 10 județe din
țară. Au fost contactați 4.133 agenți economici, dintre aceștia au participat 294, care
au oferit 3.931 locuri de muncă.
Numărul persoanelor participante a fost de 2.871 persoane, din care au fost
selectate în vederea încadrării 980 persoane.
Rezultatele finale indică încadrarea a 188 persoane (181 persoane fără studii
superioare și 7 persoane cu studii superioare).
c. În anul 2015 a fost organizată o bursă a locurilor de muncă pentru persoanele de
etnie romă în judetul Argeş, în domeniul construcţiilor. Rezultatele obținute se
prezintă, sintetic, astfel:
42 locuri de muncă oferite, 100 persoane de etnie romă participante, 9
persoane de etnie romă au fost selectate în vederea ocupării, iar 4 persoane s-au
încadrat.
3.Acordarea serviciilor de informare și consiliere profesională
Un impact important asupra ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă l-au avut
şi serviciile de informare și consiliere profesională, respectiv 17,36% din totalul
persoanelor ocupate În anul 2015 au beneficiat de servicii de informare și consiliere
profesională 506.185 persoane. Dintre acestea, au fost încadrate 61.479 persoane..
4.Programe de formare profesională
La programele de formare profesională, evaluarea competenţelor dobândite în context non
formal sau informal sau ucenicie organizate de ANOFM, în perioada ianuarie-decembrie
2015, au fost cuprinse 43.402 persoane, din care:
- 40.371 şomeri participanţi la programe de formare profesională;
- 632 persoane participante la programe de formare profesională care au beneficiat de
servicii gratuite, altele decât șomerii;
- 2.086 persoane participante la programe de formare profesională care nu au beneficiat
de gratuitate, conform legii;
- 184 persoane care au beneficiat de servicii gratuite de evaluare a competenţelor
dobândite în context non formal sau informal;
- 129 persoane cuprinse la programe de ucenicie.
Datele centralizate la nivel naţional arată că numărul femeilor participante la
cursuri/evaluare de competenţe/programe de ucenicie, la data de 31.12.2015, a fost de
25.272, ceea ce înseamnă o pondere de 58,2 % din totalul cursanților.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 26
Ca urmare a participării la programe de formare profesională, organizate atât în anul
curent cât și în anii precedenți, au fost ocupate 11.646 persoane.
În perioada ianuarie-decembrie 2015 au fost încheiate 129 contracte de ucenicie şi 110
convenţii pentru persoane incluse în programele de ucenicie la locul de muncă.
Din numărul total al persoanelor cuprinse în programe de ucenicie, în perioada de probă
au abandonat 11 persoane.
5.Completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea
indemnizației pentru șomaj
Ca urmare a acestei măsuri s-au încadrat 16.923 șomeri, din care:
997 absolvenți care beneficiază din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o sumă
egală cu indemnizația de șomaj la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, până la
expirarea perioadei de acordare a acesteia, dacă nu s-ar fi încadrat;
15.926 șomeri care beneficiază de o sumă lunară, acordată din bugetul asigurărilor
pentru șomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizației de șomaj.
6.Acordarea subvențiilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor dezavantajate pe
piața muncii (persoane peste 45 ani sau părinți unici întreținători ai familiilor parentale,
șomeri care mai au 5 ani până la pensie, absolvenți ai instituțiilor de învățământ, persoane
cu handicap, persoane supuse riscului marginalizării sociale). Prin această măsură au fost
ocupate 22.544 persoane, ceea ce reprezintă 6,4% din numărul total al persoanelor
ocupate prin ANOFM.
S-a realizat ocuparea a:
15.494 șomeri în vârstă de peste 45 de ani,
285 șomeri unici susținători ai familiilor monoparentale,
328 persoane care mai au 5 ani până la pensie,
142 persoane cu handicap,
5.923 absolvenți ai instituțiilor de învățământ:
- 498 absolvenți ai ciclului inferior al liceului sau ai școlilor de arte și
meserii;
- 2.679 absolvenți de învățământ secundar superior sau învățământ
postliceal,
- 2.746 absolvenți de învățământ superior,
372 tineri cu risc de marginalizare socială.
7.Susținerea, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de către ANOFM, a stagiilor
profesionale pentru absolvenții de învățământ superior, conform prevederilor Legii
nr.335/2013 și ale Normelor Metodologice de aplicare a acestei legi (H.G. nr. 473/2014).
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 27
Până la finele anului 2015 au fost încadrați în muncă 49 de absolvenți de studii superioare
pe locuri de muncă destinate stagiarilor, prin care s-au încheiat convenții aferente
contractelor de stagii profesionale. Din cei 49 de absolvenți de învățământ superior
cuprinși în programul de stagii conform Legii nr.335/2013, 30 au fost încadrați în primele
4 luni de la înregistrarea în evidențele agențiilor.
8.Acordarea de prime de încadrare pentru 3.627 absolvenți de învățământ.
9.Acordarea de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități
independente sau pentru inițierea unei afaceri: 109 persoane au inițiat astfel de
activități independente, respectiv 4,4% din totalul persoanelor care au beneficiat de
servicii specializate (2.455 persoane).
10.Alte măsuri active întreprinse la nivel județean, prin care s-a realizat încadrarea a
6.316 persoane, fondurile utilizate pentru susținerea acestor măsuri active fiind altele
decât cele din bugetul asigurărilor de șomaj (fonduri europene).
11.Stimularea mobilității geografice a forței de muncă a contribuit la ocuparea a 1.291
persoane, din care:
497 persoane prin încadrarea într-o localitate la o distanță mai mare de 50 km față
de domiciliu (persoanele au beneficiat de primă de încadrare), din care 2 șomeri de
lungă durată;
794 persoane prin încadrarea în altă localitate cu schimbarea domiciliului
(persoanele au beneficiat de prima de instalare), din care 5 șomeri de lungă durată.
Fluxul de mobilitate a forței de muncă într-o localitate la o distanță mai mare de 50
km de domiciliu pentru cele 497 persoane, se prezintă după cum urmează:
206 persoane din mediul rural încadrate în mediul urban;
25 persoane din mediul urban încadrate în mediul rural;
23 persoane din mediul rural încadrate în mediul rural;
243 persoane din mediul urban încadrate în mediul urban.
Fluxul de mobilitate a forței de muncă într-o localitate cu schimbarea domiciliului,
pentru cele 794 persoane astfel încadrate, se prezintă după cum urmează:
258 persoane din mediul rural încadrate în mediul urban;
108 persoane din mediul urban încadrate în mediul rural;
49 persoane din mediul rural încadrate în mediul rural;
379 persoane din mediul urban încadrate în mediul urban.
12. Programe speciale:
I. În scopul creșterii gradului de ocupare a persoanelor din mediul rural sau a
persoanelor din localități urbane care au probleme de reintegrare socială ca
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 28
urmare a restructurării economice, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de
Muncă a inclus în Programul de ocupare a forței de muncă pentru anul 2015
următoarele programe speciale:
o Programul 50, special pentru 50 de localități urbane;
o Programul 155, special pentru 155 de localități din mediul rural.
Criteriile care au stat la baza stabilirii localităților au fost:
o ponderea mare a șomerilor în total populație activă;
o gradul redus de dezvoltare economică.
Prin implementarea acestor programe a fost estimată, pentru anul 2015, ocuparea
unui număr de 14.700 persoane, din care:
o 10.200 persoane în cele urbane,
o 4.500 persoane în localitățile rurale.
a) În anul 2015, prin implementarea Programului 50, special pentru localități din
mediul urban au fost încadrate 21.390 persoane, prin:
servicii de mediere : 19.386 persoane, din care:
o 13.341 persoane pe perioadă nedeterminată;
o 6.045 persoane pe perioadă determinată;
servicii de informare și consiliere : 1.278 persoane;
cursuri de formare profesională : 130 persoane;
completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea
indemnizației pentru șomaj : 444 persoane;
acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor în vârstă de peste
45 de ani sau părinți unici susținători ai familiilor monoparentale : 451 persoane;
acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor care mai au 5 ani
până la pensie : 25 persoane;
încadrarea prin stimularea mobilității forței de muncă : 91 persoane;
acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează absolvenți ai instituțiilor de
învățământ : 63 persoane;
acordarea de prime de încadrare: 53 absolvenți;
acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează în muncă persoane cu
handicap: 3 persoane;
servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente
sau pentru inițierea unei afaceri: 1 persoană,
încheierea de contracte de solidaritate – 1 persoană.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 29
b) Prin Programul 155, special pentru localități din mediul rural au fost încadrate în
muncă, 8.520 persoane, astfel:
servicii de mediere : 7.860 persoane, din care:
o 5.138 persoane pe perioadă nedeterminată;
o 2.722 persoane pe perioadă determinată;
servicii de informare și consiliere : 815 persoane;
cursuri de formare profesională - 40 persoane;
completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea
indemnizației pentru șomaj : 94 persoane;
acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor peste 45 ani sau
părinți unici susținători ai familiilor monoparentale : 75 persoane;
încadrarea prin stimularea mobilității forței de muncă : 10 persoane;
acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează absolvenți ai instituțiilor de
învățământ : 14 persoane;
acordarea de prime de încadrare : 11 absolvenți.
II. Programul 145, pentru comunități cu număr mare de etnici roma
Ținând cont că ANOFM este implicată în implementarea Strategiei Guvernului
României de Incluziune a persoanelor de etnie roma 2012-2020 și având în vedere că
una din prioritățile agenției pentru anul 2015 este ocuparea persoanelor de etnie romă,
s-a propus Programul 145, special pentru comunități cu număr mare de etnici
roma. Prin acest program a fost prevăzută ocuparea unui număr total de 2.300
persoane, aproximativ 42% din numărul total al persoanelor de etnie roma propuse a fi
ocupate în anul 2015.
În cadrul acestui program, accentul s-a pus pe acțiuni personalizate, în mod special
pe medierea muncii și consiliere profesională.
Prin Programul 145, în anul 2015, s-a realizat încadrarea a 2.654 persoane de etnie
roma, structura pe tipuri de măsuri fiind următoarea:
servicii de mediere : 2.286 persoane, din care:
o 1.570 persoane pe perioadă nedeterminată;
o 716 persoane pe perioadă determinată;
servicii de informare și consiliere : 382 persoane;
cursuri de formare profesională : 20 persoane;
completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea
indemnizației pentru șomaj : 3 persoane;
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 30
acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor peste 45 ani sau
părinților unici susținători ai familiilor monoparentale : 10 persoane;
acordarea de prime de încadrare: 3 absolvenți.
III. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a inclus în Programul de
ocupare a forței de muncă pentru anul 2015 un Program special pentru elevi și
studenți, care să sprijine încadrarea pe durată determinată, de maximum 60 zile
calendaristice, pe perioada vacanțelor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 72/2007,
a elevilor și studenților. Acesta are în vedere deprinderea elevilor și studenților cu
practica la locul de muncă și obținerea de venituri pe perioada vacanțelor, în special a
celor care provin din familii cu venituri reduse. Prin acest program, au fost propuse
pentru anul 2015, ocuparea pe perioada vacanțelor a 1.635 persoane, din care: 990 elevi
și 645 studenți.
De la începutul anului și până la 31 decembrie 2015, prin implementarea Programului
special pentru elevi și studenți, s-au obținut următoarele rezultate:
au fost încheiate 433 convenții în baza Legii nr.72/2007;
au fost încadrați 2.070 elevi și studenți, din care:
o 1.236 elevi;
o 834 studenți.
În funcție de mediul de rezidență, 803 elevi și 601 studenți au fost din mediul
urban, iar 433 elevi și 233 studenți au fost din mediul rural.
Structura pe sexe arată că din cei 1.236 elevi încadrați în muncă 619 au fost de
gen feminin și 617 de gen masculin, iar din cei 834 studenți încadrați în muncă au
fost 346 femei și 488 bărbați.
1.1.3.3. Măsurile realizate în anul 2015 pentru aplicarea programului de ocupare pentru
tinerii cu risc de marginalizare socială
În conformitate cu prevederile Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și
stimularea ocupării forței de muncă, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă asigură
promovarea participării pe piața muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială prin:
acompaniament social personalizat,
activități de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare
socială în rândul angajatorilor,
subvenționarea locului de muncă.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 31
Acompaniamentul social personalizat se realizează de către Agenția Națională pentru Ocuparea
Forței de Muncă prin intermediul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă teritoriale, în baza
unui contract de solidaritate, și constituie un ansamblu de servicii care se acordă în mod gratuit
tinerilor cu risc de marginalizare socială și constau în:
informare și consiliere profesională;
mediere a muncii;
plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost selectată ca fiind
corespunzătoare pregătirii profesionale și altor condiții cuprinse în dosarul întocmit la
înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă, în evidența agenției pentru
ocuparea forței de muncă.
1. Prevederi legislative aplicate în scopul promovării participării pe piața muncii a tinerilor
cu risc de marginalizare socială
Prin Legea nr.250/2013 a fost modificată Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și
combaterea marginalizării sociale. Modificarea a constat în abrogarea Secțiunii 1 ”Accesul la
un loc de muncă” din Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării
sociale și introducerea în Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și
stimularea ocupării forței de muncă a Secțiunii 3^1 Promovarea participării pe piața muncii a
tinerilor cu risc de marginalizare socială.
Principalele modificări ale prevederilor legislative privind prevenirea și combaterea
marginalizării sociale, se referă la:
- Definirea categoriilor de tineri care fac obiectul măsurilor:
Înainte de modificările legislative, măsurile se aplicau tinerilor, în următoarea ordine de
priorități:
a) tineri proveniți din centrele de plasament și centrele de primire a copilului din
cadrul serviciilor publice specializate și al organismelor private autorizate în
domeniul protecției copiilor;
b) tineri singuri cu copii în întreținere;
c) tineri familiști cu copii în întreținere;
d) tineri familiști fără copii în întreținere;
e) tineri familiști care au executat pedepse privative de libertate;
f) alte categorii de tineri aflați în dificultate.
Conform Legii 76/2002, așa cum a fost modificată prin Legea 250/2013, tânărul cu
risc de marginalizare socială este persoana cu vârsta cuprinsă între 16-26 de ani,
care se înregistrează la agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 32
teritorială își are domiciliul sau, după caz, reședința și se încadrează în una dintre
următoarele categorii:
a) se află în sistemul de protecție a copilului sau provine din acest sistem;
b) are dizabilități;
c) nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreținerea;
d) are copii în întreținere;
e) a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;
f) victimă a traficului de persoane.
- Durata contractului de solidaritate, a cărui perioadă maximă a crescut de la 2 ani la 3
ani, menținându-se condiția ca durata minimă să fie de 1 an;
- Limita de vârstă a tinerilor care beneficiază de măsurile prevăzute de lege s-a stabilit la
maxim 26 de ani, spre deosebire de prevederile anterioare modificărilor când, în limita
sumelor disponibile din bugetul asigurărilor pentru șomaj, se putea extinde până la cei cu
vârsta de maxim 35 de ani;
- Subvenția lunară acordată angajatorilor de inserție pentru un tânăr angajat: se
calculează pe baza salariului de bază stabilit la data angajării, dar maximul se raportează
la indicatorul social de referință și nu la salariul mediu pe economie (nu mai mult de două
ori valoarea indicatorului social de referință).
2. Aplicarea în anul 2015 a programului de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare
socială
Pentru anul 2015, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a întocmit un Program
de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare socială, ținând seama de categoriile de
tineri prevăzuți în Legea 76/2002 modificată prin Legea 250/2013.
Obiectivul general al Programului de ocupare a tinerilor cu risc de marginalizare socială a
fost incluziunea socială a tinerilor confruntați cu riscul excluderii profesionale, în principal
prin asigurarea acompaniamentului social personalizat și subvenționarea locului de muncă.
Obiectivele specifice ale Programului de ocupare a tinerilor cu risc de marginalizare
socială pentru anul 2015 au fost:
o Creșterea gradului de ocupare a persoanelor defavorizate prin stimularea ocupării
forței de muncă, dar și prin măsuri care stimulează angajatorii de inserție, pentru
încadrarea în muncă a tinerilor aflați în dificultate și confruntați cu riscul de
marginalizare socială;
o Integrarea și participarea activă în comunitate a tinerilor aflați în dificultate și
confruntați cu riscul excluderii profesionale;
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 33
o Creșterea oportunităților de ocupare a tinerilor cu risc de marginalizare socială prin
asigurarea accesului la formare profesională, pentru dobândirea de competențe
necesare cerințelor pieței forței de muncă, în concordanță cu opțiunile personale ale
tinerilor;
o Armonizarea acțiunilor întreprinse de instituțiile publice, de comunitățile locale,
de organizațiile patronale și sindicale și de reprezentanții societății civile.
Măsurile prevăzute pentru facilitarea accesului la un loc de muncă a tinerilor
confruntați cu riscul excluderii profesionale:
Pentru atingerea țintelor prevăzute în Programul de ocupare pentru tinerii cu risc de
marginalizare socială, s-a prevăzut că se va acționa, în principal, prin facilitarea accesului
la un loc de muncă a tinerilor confruntați cu riscul excluderii profesionale prin următoarele
măsuri:
• asigurarea de servicii de mediere prin întocmirea unui plan individual de mediere;
• oferirea de servicii de consiliere profesională:
- furnizarea de informații cu privire la piața muncii (locuri de muncă vacante,
domenii, meserii),
- furnizarea de informații privind drepturile și obligațiile salariaților,
- instruire în tehnici de căutare a unui loc de muncă,
- prezentarea posibilităților de participare la cursuri de formare profesională;
• cuprinderea în cursuri de formare profesională în meserii solicitate pe piața muncii în
concordanță cu cerințele și perspectiva pe plan local a tinerilor în vederea ocupării;
• subvenționarea angajatorilor de inserție pentru încadrarea tinerilor aflați în dificultate
și confruntați cu riscul excluderii profesionale.
Programul de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare socială pentru anul 2015 a fost
fundamentat pe baza propunerilor agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene
și a municipiului București, în urma analizei la nivel local a situației privind piața muncii
și a posibilităților de absorbție a tinerilor confruntați cu riscul de marginalizare socială.
- Indicatorii fizici prevăzuți în programul pentru tinerii cu risc de marginalizare
socială pentru anul 2015, se prezintă astfel:
o contracte de solidaritate încheiate pentru un număr minim de 990 persoane;
o număr total de persoane prognozat a fi ocupate – 825;
o încadrarea prin acordarea serviciilor de mediere – 695 persoane, din care
prin organizarea bursei locurilor de muncă – 10 persoane;
o număr persoane încadrate prin acordarea serviciilor de informare și consiliere
profesională - 130 persoane.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 34
Rezultatele acțiunilor întreprinse de agențiile pentru ocuparea forței de muncă
județene și a municipiului București:
În anul 2015, ca urmare a acțiunilor întreprinse de agențiile pentru ocuparea forței de
muncă județene și a municipiului București, în vederea aplicării prevederilor legale
referitoare la combaterea marginalizării sociale, s-au obținut următoarele rezultate:
o au beneficiat de mediere și consiliere profesională 562 de tineri din rândul
categoriilor defavorizate;
o au fost încheiate 516 contracte de solidaritate, prin care agențiile pentru
ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București acordă servicii
de consiliere profesională și mediere, identifică angajatori de inserție și locuri
de muncă potrivit pregătirii lor profesionale și a celorlalte caracteristici care
rezultă din dosarul de înscriere în evidență și îi plasează pe locurile de muncă
identificate;
o au fost încadraţi în muncă 372 de tineri;
o prin efortul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene și a
municipiului București, în anul 2015, au fost identificați 231 angajatori de
inserție.
o Cele 516 contracte de solidaritate s-au încheiat cu următoarele categorii de
beneficiari:
- 104 tineri care se află sau provin din sistemul de protecție a copilului
(20,2%);
- 66 tineri cu dizabilități (12,8%);
- 226 tineri fără familie sau a căror familie nu le poate asigura întreținerea
(43,8%);
- 116 tineri cu copii în întreținere (22,5%);
- 4 tineri care au executat pedepse privative de libertate (0,8%).
o Situația privind nivelul studiilor persoanelor care au încheiat contracte de
solidaritate anul 2015, se prezintă astfel:
- 253 persoane au avut studii gimnaziale, neterminate sau fără studii (49%);
- 105 persoane au avut studii profesionale (20,3%);
- 145 persoane au studii medii (28,1%);
- 13 persoane au studii superioare (2,5%).
o Din totalul celor 372 persoane încadrate în muncă în anul 2015:
- 243 persoane au fost încadrate în muncă pe durată determinată,
- 129 persoane au fost încadrate în muncă pe durată nedeterminată.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 35
o Cele 372 persoane încadrate în muncă aparțin următoarelor categorii:
- 93 tineri care se află sau provin din sistemul de protecție a copilului
(25%),
- 21 tineri cu dizabilități (5,6%);
- 141 tineri fără familie sau a căror familie nu le poate asigura întreținerea
(37,9%);
- 113 tineri cu copii în întreținere (30,4%);
- 4 tineri care au executat pedepse privative de libertate (1,1%).
o Structura pe niveluri de pregătire a celor 372 persoane încadrate în muncă
se prezintă astfel:
- 161 persoane au studii gimnaziale, neterminate sau fără studii (43,3%),
- 89 persoane au studii profesionale (23,9%),
- 113 persoane au studii medii (30,4%),
- 9 persoane au studii superioare (2,4%).
o Ca urmare a centralizării datelor comunicate de agențiile teritoriale pentru
ocuparea forței de muncă referitoare la contractele și convențiile aflate în
derulare, de la data intrării în vigoare a normelor metodologice aprobate prin
HG119/2014 a rezultat faptul că efectul celor 516 contracte de solidaritate
încheiate de la începutul anului 2015, constă în:
- 243 de contracte de muncă încheiate pe perioadă determinată,
- 129 contracte de muncă încheiate pe perioadă nedeterminată.
o La sfârșitul anului 2015, s-au înregistrat 4 contracte de solidaritate
încheiate anterior anului 2015.
o La nivel național, în anul 2015, suma plătită din bugetul asigurărilor pentru
șomaj, angajatorilor de inserție care au încadrat tineri aflați în risc de
marginalizate socială, a fost de 7.892.478 lei, din care:
- 5.522.334 lei sunt cheltuieli aferente contractelor individuale de muncă
corespunzătoare contractelor de solidaritate încheiate în anul 2015.
- 2.370.144 lei sunt cheltuieli aferente contractelor individuale de muncă
corespunzătoare contractelor de solidaritate încheiate în anii anteriori.
1.1.3.4. Indicatori privind sumele cheltuite de ANOFM în anul 2015 pentru realizarea
măsurilor în domeniul ocupării
Indicatorii referitori la cheltuielile realizate de ANOFM din bugetul asigurărilor pentru șomaj au
avut următoarele valori:
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 36
o În anul 2015, nivelul contribuțiilor sociale la bugetul asigurărilor pentru șomaj a fost
stabilit la:
0.5% pentru contribuția datorată de angajatori și persoanele juridice și fizice
asimilate acestora,
0.5% pentru cea datorată de salariați/angajaţi,
1% pentru cea datorată de persoanele asigurate în baza contractului de asigurare
pentru șomaj.
o Suma cheltuită în anul 2015 din bugetul asigurărilor pentru șomaj în scopul protecției sociale
a șomerilor a fost de 1.318.146,18 mii lei (tabel nr.3).
Tabel nr. 3. Cheltuielile cu protecția socială a șomerilor, 2010-2015 (mii lei)
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total 3.822.057 2.170.787 1.736.126 1.779.033 1.557.506 1.318.146
Indemnizație de șomaj
(șomeri cu experiență în
muncă)1)
2.319.705 1.211.436 814.969 850.698 755.607 511.413
Indemnizație de șomaj
(șomeri fără experiență în
muncă) 2)
114.122 74.313 69.147 75.188 69.993 51.924
Formarea profesională 20.912 25.450 31.971 32.595 33.759 29.450
Plata absolvenților 35.645 36.431 38.374 38.181 38.456 39.700
Plăți pentru stimularea
șomerilor care se angajează
înainte de expirarea perioadei
de șomaj 3)
26.269 16.788 11.698 13.406 14.387 14.500
Plăți pentru stimularea
mobilității forței de muncă 3) 7.779 8.424 5.439 5.356 4.169 3.360
Plăți pentru stimularea
angajatorilor care încadrează
șomeri defavorizați 3)
55.591 82.216 85.185 86.006 84.211 89.118
Plăți compensatorii efectuate
în cadrul programelor de
restructurare, privatizare și
lichidare
22.730 3.875 481 26 76 0
Plăți pentru stimularea
absolvenților 2.765 2.821 2.577 2.712 2.922 2.589
Combaterea marginalizării
sociale 4) 12.090 15.307 22.175 23.119 14.853 7.893
Alte cheltuieli 1.204.449 693.727 654.111 651.748 539.074 568.200 1 Indemnizația de șomaj acordată persoanelor aflate în șomaj ca urmare a pierderii locului de muncă, conform
articolului 39 din Legea nr. 76/2002, precum și alte sume acordate în completarea veniturilor salariale ale angajaților
conform articolului 72 din Legea nr.76/2002. 2 Indemnizația de șomaj acordată absolvenților instituțiilor de învățământ, conform articolului 40 din Legea
nr.76/2002, precum și alte sume acordate în completarea veniturilor salariale ale angajaților conform articolelor 72-
73 din Legea nr.76/2002. 3 Alte categorii de cheltuieli, conform Legii nr.76/2002. 4 Conform Legii nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, respectiv Legii nr.76/2002.
Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 37
o Situația cheltuielilor finanțate în anul 2015 din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în vederea
realizării măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă, se prezintă astfel:
Tabel nr. 4. Cheltuieli din bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru finanțarea
măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă, 2015 (lei)
Mãsura activã Execuţia bugetară
la 31.12.2015
Formare profesională 29.449.679
Stimularea angajării absolvenţilor 39.699.637
Stimularea angajării șomerilor înainte de expirarea
perioadei de şomaj 14.499.715
Stimularea mobilităţii forţei de muncă 3.359.971
Stimularea angajării de şomeri aparţinând unor
categorii defavorizate
89.118.312
Plăţi pentru stimularea absolvenţilor 2.589.265
Plăţi conform Legii 72/2007 803.481
Plăţi pentru pregătirea profesională a absolvenţilor
(art. 84)
503.699
Plăţi conform Legii 335/2013 - stagiari 254.779
Plăţi pentru persoane marginalizate 7.892.478
Măsuri active pentru combaterea şomajului
(consultanţă şi asistenţă în carieră) 1.528.250
Servicii de preconcediere colectivă 888.019
Total 190.587.285
Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
o În ceea ce privește ponderea cheltuielilor cu măsurile active în totalul cheltuielilor
finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, evoluția în perioada 2000 – 2015
este prezentată în graficele de mai jos.
o Se poate constata că, deși, în valoare absolută, cheltuielile pentru realizarea măsurilor
active s-au menținut, în anii 2003 – 2010, la un nivel de aproape 10 ori mai mare
decât în anul de bază al perioadei de referință, ponderea acestora în PIB a înregistrat
o curbă ușor descendentă, cauzată de ritmul de creștere mai accentuat al PIB-ului.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 38
Grafic nr. 5. Ponderea cheltuielilor pentru măsuri active in totalul cheltuielilor din
bugetul asigurărilor pentru șomaj, 2000-2015 (%)
Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Grafic nr. 6. Ponderea măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă
în produsul intern brut în perioada 2003-2015 (%)
Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
În concluzie, prin activitatea desfășurată în anul 2015, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței
de Muncă și-a îndeplinit funcția de protecție socială a șomerilor, prin plata indemnizațiilor de
șomaj și a altor categorii de plăți prevăzute de cadrul legal în vigoare, dar mai ales funcția de
bază, cea de principal mediator între cererea și oferta de forță de muncă.
2,26
12,06
13,95
20,86
17,29
18,99 19,5721,1
20,03
7,49
4,77
8,85
11,53 11,512,57
14,46
0
5
10
15
20
25
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
0,16
0,13
0,11
0,090,08
0,050,04
0,03 0,03 0,03 0,03 0,030,03
0,00
0,02
0,04
0,06
0,08
0,10
0,12
0,14
0,16
0,18
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 39
1.2. Legislația privind salariul minim brut pe țară garantat în plată
Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială
reprezintă unul din criteriile care se au în vedere la stabilirea salariului de bază minim
brut pe țară garantat în plată.
Pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, Guvernul și
partenerii sociali, patronatele și confederațiile sindicale negociază, cu luarea în
considerare a:
o elementelor prevăzute în art. 3 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii
nr.131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de România în 1975,
o nevoilor lucrătorilor și ale familiilor lor față de:
nivelul general al salariilor în țară,
costul vieții,
prestațiile de securitate socială,
nivelul de trai al altor grupuri sociale.
o factorilor de ordin economic, inclusiv cerințele dezvoltării economice,
productivitatea muncii și interesul care există pentru a realiza și a menține un înalt
nivel de folosire a forței de muncă.
Salariul minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de
muncă, se stabilește prin Hotărâre a Guvernului și se aplică atât în sectorul bugetar, cât și
în cel concurențial.
Conform Hotărârii Guvernului nr.871/2013, salariul de bază minim brut pe țară garantat
în plată a avut în anul 2014 următoarele valori:
o 850 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2014,
o 900 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2014.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.091/2014, salariul de bază minim brut pe ţară
garantat în plată a avut în anul 2015 următoarele valori:
o 975 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2015,
o 1.050 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2015.
S-a estimat că de majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată vor
beneficia circa 1.471.356 salariaţi, dintre care:
o 488.630 salariaţi în sectorul bugetar,
o 982.726 salariaţi în sectorul concurențial.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 40
Grafic nr. 7. Salariul minim brut pe țară garantat în plată, comparativ cu pragurile de sărăcie relativă (lei), 2002-2015
0
200
400
600
800
1000
1200ia
nu
arie
mai
sep
tem
bri
e
ian
uar
ie
mai
sep
tem
bri
e
ian
uar
ie
mai
sep
tem
bri
e
ian
uar
ie
mai
sep
tem
bri
e
ian
uar
ie
mai
sep
tem
bri
e
ian
uar
ie
mai
sep
tem
bri
e
ian
uar
ie
mai
sep
tem
bri
e
ian
uar
ie
mai
sep
tem
bri
e
ian
uar
ie
mai
sep
tem
bri
e
ian
uar
ie
mai
sep
tem
bri
e
ian
uar
ie
mai
sep
tem
bri
e
ian
uar
ie
mai
sep
tem
bri
e
ian
uar
ie
mai
sep
tem
bri
e
ian
uar
ie
mai
sep
tem
bri
e
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
lei
Salariul minim brut garantat în plată Pragul sărăciei relative (venituri nete)
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 41
1.3. Prestații sociale acordate în domeniul asigurărilor sociale de stat
Acordarea prestațiilor din sistemul public de pensii reduce semnificativ riscul de sărăcie,
fapt ce se poate observa în capitolul următor, cu ajutorul indicatorului ”rata sărăciei înainte
de transferurile sociale” (dacă populația nu ar fi primit pensii, rata sărăciei relative s-ar
dubla).
Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principiu de bază
principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe
baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de
pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale
plătite.
Sistemul public de pensii este administrat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP)
Potrivit Statutului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2012, cu modificările și
completările ulterioare, aceasta are misiunea:
o de a administra sistemul public de pensii și sistemul de asigurare pentru accidente de
muncă și boli profesionale,
o de a acorda persoanelor asigurate pensii și alte prestații de asigurări sociale,
o de a asigura beneficiarilor săi servicii publice bazate pe transparență, legalitate și
eficiență, în vederea aplicării politicilor și strategiilor în domeniu ale Ministerului
Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
În sistemul public, dreptul de pensie este un drept individual, iar cuantumul pensiei, ca venit
de înlocuire a salariului ca urmare a ivirii riscului bătrâneții, este calculat în funcție de:
o perioada de contribuție,
o nivelul veniturilor realizate de fiecare persoană în timpul vieții active,
o valoarea punctului de pensie, care se stabilește anual prin lege.
1.3.1. Măsuri implementate în sistemul public de pensii în anul 2015
Sistemul public de pensii este reglementat în prezent de Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.
Conform prevederilor Legii nr. 187/2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
2015 și ale Legii nr. 186/2014 a bugetului de stat pe anul 2015, coroborate cu prevederile
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 42
Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și
completările ulterioare, și ale Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și
completările ulterioare, în anul 2015:
o valoarea punctului de pensie a fost de 830,2 lei;
o cuantumul ajutorului de deces a fost 2.415 lei în cazul decesului asiguratului sau
pensionarului și 1.208 lei în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului
sau pensionarului;
o cuantumul indemnizației pentru însoțitor, în cazul pensionarilor de invaliditate
încadrați în gradul I de invaliditate, a fost în egal cu 80% din valoarea unui punct de
pensie, stabilită în condițiile legii, respectiv 665 lei;
o nivelul indemnizației sociale pentru pensionari a fost de 400 lei.
Grafic nr. 8. Evoluția valorii punctului de pensie in perioada aprilie 2001 - decembrie 2015
1.3.2. Indemnizația socială pentru pensionari
Ca măsură de reducere a sărăciei și îmbunătățire a standardului de viață al populației, prin
intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea
pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr.196/2009, cu modificările și
completările ulterioare, pensionarii beneficiază de indemnizație socială pentru
pensionari dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub
nivelul indemnizației sociale pentru pensionari. Diferența dintre nivelul cuantumului
pensiei cuvenit sau aflat în plată și indemnizația socială pentru pensionari este suportată
din bugetul de stat.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 43
Măsura acordării indemnizației sociale pentru pensionari a avut drept scop
îmbunătățirea sistemului de protecție socială în concordanță cu prioritățile naționale,
astfel încât să fie încurajată solidaritatea cu persoanele cele mai vulnerabile, precum și
pentru a evita excluziunea socială a pensionarilor ale căror venituri se situează sub
limita dincolo de care poate interveni marginalizarea socială și sărăcia. În anul 2015,
nivelul indemnizației sociale pentru pensionari fost de 400 lei.
În anul 2015, s-au plătit indemnizații sociale unui număr mediu de 624.211
pensionari/lună.
1.3.3. Indicatori privind plățile efectuate de Casa Națională de Pensii Publice
În perioada ianuarie - decembrie 2015 s-au întocmit documentele pentru plata pensiilor
și a altor drepturi prevăzute de legi cu caracter special, stabilite și plătite prin casele
teritoriale de pensii, pentru un număr mediu de 7.072,1 mii beneficiari de prestații, așa
cum rezultă din tabelul nr. 1.
Tabel nr. 5. Indicatori privind plata pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legi cu caracter special,
realizată de Casa Națională de Pensii Publice, 2015
Documente de plată pentru:
Ianuarie - Decembrie 2015
Număr mediu lunar
de prestații acordate
beneficiarilor
–mii-
Valoare medie
lunară a
documentelor
de plată
–mii lei-
Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (B.A.S.S.) 4.596,2 3.858.603,7
1.1. Pensii de asigurări sociale de stat 4.596,2 3.858.603,7
Bugetul de Stat (B.S.) 2.466,7 618.110,5
2.1. Pensii agricultori 463,7 166.960,8
2.2. Pensii, indemnizații și alte drepturi acordate în baza unor
legi cu caracter special
2.002,9 451.127,6
Ben
efic
iari
de:
Indemnizații cf. DL nr.118/1990 43,7 35.265,9
Indemnizații cf. Legii nr.189/2000 107,1 40.249,4
Indemnizații cf. Legii nr.309/2002 136,7 6.120,1
Indemnizații cf. Legii nr.341/2004 (Lg.nr.42/1990) 10,8 16.608,7
Indemnizații cf. Legii nr.109/2005 privind instituirea
indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a
artiștilor interpreți sau executanți din România
0,5 180,6
Indemnizații cf. Legii nr.8/2006 privind instituirea
indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii,
membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute
ca persoane juridice de utilitate publică
11,2 8.274,5
Ajutor lunar cf. Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui
ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor 167,6 18.838,1
Pensii de serviciu (magistrați, consilieri Curtea de Conturi) 4,1 24.922,5
Pensii cf. Legii nr.95/2008 0,2 374,0
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 44
Documente de plată pentru:
Ianuarie - Decembrie 2015
Număr mediu lunar
de prestații acordate
beneficiarilor
–mii-
Valoare medie
lunară a
documentelor
de plată
–mii lei-
Indemnizații îngrijire pensionari, pentru gradul I de
invaliditate 50,7 34.359,5
Indemnizații, sporuri și rente veterani de război, urmașe de
veterani și văduve de război 113,9 18.630,6
Cota parte pensie de asigurări sociale de stat acordată pentru
vechimea în agricultură, plătita odată cu pensiile de asigurări
sociale de stat
703,0 166.813,4
Indemnizații sociale acordate pensionarilor de asigurări
sociale de stat 515,3 66.793,2
Indemnizații sociale acordate pensionarilor agricultori 134,8 12.931,9
Pensii I.O.V.R. 3,3 765,2
2.3. Ajutoare cf. HG nr. 723/1992 (foștii emigranți politici greci) 0,1 22,1
Fondul de Accidente de Muncă și Boli Profesionale (F.A.M.B.P.) 9,2 4.910,2
3.1. Pensii plătite de la F.A.M.B.P. 9,2 4.910,2
Total 7.072,1 4.481.624,4
1.3.4. Evoluția indicatorilor privind sistemul public de pensii
Numărul total al pensionarilor la sfârșitul lunii decembrie 2015 a fost de 5.129.810
persoane, în scădere cu 54.245 persoane față de perioada corespunzătoare a anului 2014.
Din total:
o 91,4% erau pensionari de asigurări sociale de stat (4.686.679 persoane),
o 8,6% pensionari agricultori (443.131 persoane).
Grafic nr. 9. Evoluția numărului pensionarilor de asigurări sociale de stat și agricultori (mii)
0
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
7.000
19
90
19
91
19
92
19
93
19
94
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
Pensionari de asigurari sociale (fara agricultori)
Pensionari de asigurari sociale - agricultori
Pensionari de asigurari sociale - total
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 45
1.3.3.1 Pensionarii de asigurări sociale de stat
o La 31 decembrie 2015, comparativ cu 31 decembrie 2014, numărul pensionarilor de
asigurări sociale de stat a fost mai mic cu 6.032 persoane, iar pensia medie a fost mai
mare cu 42 lei (tabel nr. 2).
o În anul 2015, pensia medie de asigurări sociale de stat (886 lei) a reprezentat 52,2% din
câștigul salarial mediu net (1.697 lei).
Tabel nr. 6. Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat, la 31 decembrie 2015
Categorii de pensii
Numărul de pensionari
-persoane-
Pensia medie
-lei-
la 31
decembrie
2015
diferența 31
decembrie 2015/
31 decembrie
2014 (+/-)
la 31
decembrie
2015
diferența 31
decembrie 2015/
31 decembrie
2014 (+/-)
Pensionari de asigurări sociale
de stat - total, din care: 4.686.679 -6.032 886 42
- Pentru limită de vârstă 3.414.956 54.595 1.017 46
- Pensie anticipată 23.915 2.853 1.062 30
- Pensie anticipată parţială 80.268 -10.821 615 -6
- Pentru invaliditate 649.405 -37.214 567 -
- De urmaş 517.628 -15.315 456 26
- Beneficiari de ajutor social 507 -130 218 10
Grafic nr. 10. Evoluția numărului pensionarilor de asigurări sociale de stat
la 31 decembrie, 2010-2015
o La sfârșitul lunii decembrie 2015, cea mai mare parte dintre pensionarii de asigurări sociale de
stat erau pensionari pentru limită de vârstă: 72,9%, corespunzătoare unui număr de 3.414.956
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Asigurari Sociale de Stat 4.771.141 4.731.334 4.693.625 4.683.973 4.692.711 4.686.679
4.630.000
4.650.000
4.670.000
4.690.000
4.710.000
4.730.000
4.750.000
4.770.000
4.790.000
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 46
persoane. Raportată la pensia medie a pensionarilor de asigurări sociale de stat (886 lei), pensia
acestora (1.017 lei) a fost în luna decembrie 2015 cu 14,8% mai mare (cu 131 lei).
Grafic nr. 11. Pensionari de asigurări sociale de stat, pe categorii de pensii,
la 31 decembrie 2015 (%)
1.3.3.2 Pensionarii proveniți din sistemul de asigurări sociale pentru agricultori
o Numărul pensionarilor agricultori este în scădere.
o În număr de 443.131 persoane la sfârșitul lunii decembrie 2015, 90,8% primeau pensii
pentru limită de vârstă, 0,7% pensii de invaliditate și 8,5% pensii de urmaș. Pensia medie
a fost de 362 lei, cu 19 lei mai mare decât în luna decembrie 2014.
Grafic nr. 12. Numărul pensionarilor agricultori, la 31 decembrie 2010-2015
72.9% pensie limită
de vârstă0.5%
pensie anticipată
1.7% pensie
anticipată
parțială
13.9% pensie
invaliditate
11.0% pensie urmaș 0.01% ajutor social
pensie limită de vârstă pensie anticipată pensie anticipată parțială
pensie invaliditate pensie urmaș ajutor social
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Agricultori 708.676 651.658 593.305 540.909 491.344 443.131
300.000
350.000
400.000
450.000
500.000
550.000
600.000
650.000
700.000
750.000
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 47
o Pensionarii agricultori pentru limită de vârstă aveau o pensie medie de 382 lei, cu 20 lei mai
mare decât în luna decembrie 2014.
1.3.3.3 Sistemul public de pensii - total
o Pe ansamblul sistemului public de pensii (asigurări sociale de stat și agricultori), pensia
medie la nivelul lunii decembrie 2015 a fost de 841 lei, față de 211 lei în luna decembrie
2004, ceea ce înseamnă o creștere în termeni nominali cu circa 300% și cu circa 150% în
termeni reali față de cea din anul 2004.
o A avut loc o creștere de aproximativ 5,7% a pensiei medii nominale de la 796 lei în luna
decembrie 2014 la 841 lei în luna decembrie 2015.
Grafic nr. 13. Evoluția pensiei medii nominale de asigurări sociale de stat (lei), 2004 – 2015
Grafic nr. 14. Evoluția indicelui pensiei medii nominale și reale (calculată conform deciziei de
pensionare) în sistemul public de pensii, comparativ cu anul 2004, %
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
%
Indicele pensiei nominale Indicele pensiei reale
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 48
1.4. Programe implementate în domeniul asistenței sociale
Cadrul legal și instituțional unitar și coordonat, prin care sunt stabilite principiile și regulile
generale de acordare a măsurilor de asistență socială, precum și criteriile de organizare și
funcționare a sistemului de asistență socială este Legea asistenței sociale (nr.292/2011). Potrivit
acestui act normativ, toți cetățenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau
reședința în România, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului Economic
European și cetățenii Confederației Elvețiene, precum și străinii și apatrizii care au domiciliul sau
reședința în România, au dreptul la asistență socială, în condițiile legislației române, precum și ale
reglementărilor Uniunii Europene și ale acordurilor și tratatelor la care România este parte.
Sistemul național de asistență socială reprezintă ansamblul de instituții, măsuri și acțiuni prin
care statul, reprezentat de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și
societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori
permanente ale situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei,
familiei, grupurilor ori comunităților.
Sistemul național de asistență socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar
sistemelor de asigurări sociale și se compune din:
sistemul de beneficii de asistență socială,
sistemul de servicii sociale.
Beneficiile de asistență socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a
veniturilor individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai
minimal, precum și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității
vieții anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.
Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde
nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii
situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării
incluziunii sociale și creșterii calității vieții.
Principalele acte normative adoptate în anul 2015 în domeniul asistenței sociale au fost
următoarele:
- Hotărârea Guvernului nr. 383/2015 pentru aprobarea Strategiei naționale privind
incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015 - 2020 şi a Planului
strategic de acţiuni pentru perioada 2015 – 2020;
- Hotărârea Guvernului nr. 566/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru
promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 -
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 49
2020 şi a Planului strategic de acţiuni pentru perioada 2015 – 2020;
- Legea nr. 219/2015 privind economia socială;
- Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale
şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale;
- Hotărârea Guvernului nr. 978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru
serviciile sociale şi a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se
stabileşte contribuţia lunară de întreţinere datorată de către susţinătorii legali ai
persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale
- Hotărârea Guvernului nr. 951/2015 din 9 decembrie 2015 privind stabilirea cuantumului
ajutorului anual pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi
energiei termice pentru nevoi casnice, cuvenit veteranilor de război şi văduvelor de
război, precum şi accidentaţilor de război în afara serviciului ordonat;
- Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor
provenind din familii defavorizate, care a intrat în vigoare începând cu 31 ianuarie 2016;
- 11 hotărâri ale Guvernului privind acordarea unor ajutoare de urgență.
1.4.1. Beneficiile de asistență socială acordate în anul 2015 din bugetul M.M.F.P.S.P.V.,
prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
În scopul prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente ale unor situații
care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori
comunităților, în anul 2015 s-au acordat atât beneficii universale cât și adresate în mod specific
unor categorii de persoane, sub formă de alocații, indemnizații și ajutoare:
pentru familiile cu copii:
o alocația de stat pentru copii,
o indemnizația pentru creșterea copilului,
o stimulentul acordat în cazul în care mama sau tatăl care ar avea dreptul la
concediu de creștere a copilului realizează venituri profesionale,
o alocația pentru susținerea familiei,
o alocația lunară de plasament.
pentru persoanele și familiile cu venituri mici:
o ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, ajutoare de urgență,
ajutoare de înmormântare,
o ajutoare de încălzire.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 50
pentru persoanele cu dizabilități - o serie de beneficii destinate adulților și copiilor cu
dizabilități.
Nivelurile, respectiv cuantumurile beneficiilor de asistență socială sunt stabilite în raport cu
indicatorul social de referință, prin aplicarea unui indice social de inserție. Indicatorul social de
referință (ISR) reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile de
asistență socială, suportate din bugetul de stat, acordate atât în vederea asigurării protecției
persoanelor în cadrul sistemului de asistență socială, cât și în vederea stimulării persoanelor
beneficiare ale sistemului de asistență socială, pentru a se încadra în muncă. În anul 2015
indicatorul social de referință a avut valoarea de 500 lei, în conformitate cu Legea nr.76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările
ulterioare.
Alocația de stat pentru copii2
Alocația are caracter universal și este acordată copiilor în vârstă de până la 18 ani, precum și
tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învățământului liceal sau
profesional, până la terminarea acestora. Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii,
cu modificările și completările realizate anterior lunii iunie 2015, a prevăzut că, pentru copiii în
vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului care este încadrat într-un grad de
handicap, alocația de stat se acordă în cuantum de 200 lei/lună/copil. Pentru copiii care nu au un
handicap și au vârsta mai mare de 2 ani cuantumul alocației de stat era de 42 lei/lună/copil, iar
pentru copiii mai mari de 3 ani care au un handicap cuantumul a fost dublu (de 84 lei).
Legea nr. 61/1993 a fost modificată prin adoptarea, în luna iunie 2015, a Legii nr.125/2015
privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2014 pentru modificarea și
completarea unor acte normative, ca urmare cuantumul alocației pentru copiii care nu au un
handicap și au vârsta mai mare de 2 ani a devenit 84 lei, iar cuantumul alocației de stat pentru
copilul încadrat într-un grad de handicap a devenit 200 lei, începând cu drepturile acordate în
luna iulie 2015.
În anul 2015, alocația de stat s-a acordat pentru un număr mediu lunar 3.691.195 de copii, din
care:
331.182 copii care au vârsta mai mică de 2 ani și nu au un handicap (9,0% din total);
4.394 copii care au vârsta mai mică de 3 ani și au un handicap (0,1% din total);
3.299.643 copii care au vârsta mai mare de 2 ani și nu au un handicap (89,4% din total);
55.976 copii care au vârsta mai mare de 3 ani și au un handicap (1,5% din total).
2 Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, cu modificările și completările ulterioare
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 51
Suma plătită în anul 2015 pentru alocațiile de stat pentru copii a fost de 3.541.590.789 lei,
fiind mai mare cu 856.728.687 lei (31,9%) față de cea plătită în anul 2014. Creșterea a fost
determinată de majorarea cuantumurilor, așa cum a fost menționat anterior. În același timp a avut
loc o reducere a numărului de copii beneficiari: media lunară calculată pentru anul 2015 a fost
mai mică cu 36.664 copii (1,0%) decât cea calculată pentru anul 2014.
Reducerea numărului de copii a fost determinată în principal de scăderea natalității.
Alocația lunară de plasament3
Pentru fiecare copil față de care s-a luat măsura plasamentului s-a acordat în perioada
ianuarie – noiembrie 2014 o alocație lunară în cuantum de 97 lei/lună/copil. Pentru copiii cu
handicap cuantumul a fost de 145,5 lei (majorat cu 50%).
Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.65/2014 pentru modificarea și completarea
unor acte normative a fost majorat cuantumul alocației de plasament la 600 lei/lună/copil,
respectiv la 900 lei/lună pentru copilul cu handicap, începând cu drepturile aferente lunii
decembrie 2014.
Numărul mediu lunar de beneficiari ai acestei alocații a fost în anul 2015 de 40.033 copii,
din care 4.826 copii cu handicap (12,1%), iar suma cheltuită a fost de 317.207.573 lei.
Comparativ cu anul 2014, a avut loc o creștere de 868 beneficiari (2,2%), iar suma cheltuită a fost
mai mare cu 245.819.754 lei (a crescut de aproximativ 4,4 ori), datorită majorării cuantumurilor.
Indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul
Actul normativ care a instituit aceste beneficii de asistență socială este Ordonanța de
urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.
În anul 2010 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind
concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, conform căreia persoanele cu copii
născuți după 1 ianuarie 2011 care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp
de 12 luni venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază opțional de următoarele
drepturi:
1. concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an, precum și o indemnizație
lunară, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni. Aceasta nu
3 Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 52
poate fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 3.400 lei;
Persoanele îndreptățite la acest beneficiu care obțin venituri din salarii, din activități
independente sau venituri din activități agricole supuse impozitului pe venit, înainte de
împlinirea de către copil a vârstei de un an, au dreptul la un stimulent de inserție în cuantum
lunar de 500 lei pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani. În
cazul persoanelor care beneficiază de indemnizația lunară și solicită dreptul la stimulent de
inserție, plata acestei indemnizații este suspendată;
2. concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și o indemnizație
lunară, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni. Aceasta nu
poate fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 1.200 lei.
3. pentru copilul cu handicap indemnizația se acordă până la împlinirea de către acesta a
vârstei de 3 ani, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni.
Indemnizația nu poate fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 3.400 lei. De asemenea
beneficiarii acesteia au dreptul la stimulent de inserție.
În anul 2015 au beneficiat de indemnizația pentru creșterea copilului 138.350
persoane, un număr mai mic cu 1.222 persoane (0,9%) decât în anul 2014. Scăderea s-a datorat în
principal reducerii natalității și creșterii numărului de beneficiari de stimulent, cu 3.725 persoane.
Tabel nr. 7. Numărul mediu lunar de beneficiari de indemnizație de creștere a copilului sau de
stimulent, în anul 2015, comparativ cu anul 2014
Beneficiul
Număr mediu lunar de beneficiari Sume plătite (lei)
anul 2014 anul 2015
Modificare
anul 2014 anul 2015
Modificare
absolută
+/-
relativă
%
absolută
+/-
relativă
%
Indemnizație 139.572 138.350 -1.222 -0,9 1.552.480.562 1.578.924.746 26.444.184 1,7
Stimulent 33.659 37.384 3.725 11,1 207.880.985 230.358.988 22.478.003 10,8
Total 173.231 175.734 2.503 1,4 1.760.361.547 1.809.283.734 48.922.187 2,8
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
În anul 2015, numărul mediu lunar de beneficiari de indemnizație a avut următoarea
distribuție:
- 9.438 persoane care au optat pentru concediu și indemnizație pentru creșterea copilului
în vârstă de până la un an (opțiunea I), care au reprezentat 6,8% din total;
- 125.268 persoane care au optat pentru concediu și indemnizație pentru creșterea
copilului în vârstă de până la 2 ani (opțiunea II), care au reprezentat 90,5% din total;
- 3.644 persoane care au în îngrijire copii cu handicap (2,6% din total).
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 53
Din total, 1.570 persoane au primit un supliment corespunzător copiilor proveniți din
sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți.
De asemenea, conform raportărilor agențiilor județene de plăți și inspecție socială, în
medie, 215 persoane au primit indemnizația acordată celuilalt părinte (din perioada totală a
concediului pentru creșterea copilului, poate să fie alocată cel puțin o lună, pe bază
netransferabilă, celuilalt părinte, dacă acesta îndeplinește condițiile de acordare).
Din totalul beneficiarilor de indemnizație pentru creșterea copilului, aproape jumătate
(47,8%, respectiv 66.083 persoane) au primit cuantumul minim, de 600 lei lunar.
Suma cheltuită în anul 2015 pentru acordarea acestui beneficiu a fost de 1.578.924.746 lei
și a fost mai mare cu 26.444.184 lei (1,7%) decât în anul 2014, deși numărul de beneficiari s-a
redus cu 1.222 persoane (0,9%).
Suma medie lunară plătită corespunzătoare unei persoane beneficiare de indemnizație a
crescut de la 927 lei în anul 2014 la 951 lei în anul 2015.
Pentru beneficiarii de indemnizație pentru creșterea copilului se plătesc contribuții de
asigurări sociale de sănătate. Suma cheltuită în acest scop în anul 2015 a fost de 88.054.174 lei,
mai mare cu 1.439.929 lei (1,7%) decât în anul anterior.
Stimulentul de inserție
În anul 2015, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010, 37.384
persoane îndreptățite să beneficieze de indemnizație pentru creșterea copilului, care au realizat
venituri de natură profesională, au beneficiat de un stimulent de inserție în cuantum lunar de 500
lei. În anul 2015 față de anul 2014, numărul mediu de beneficiari de stimulent a crescut cu 3.725
persoane (11,1%), iar suma totală plătită a crescut de la 207.880.985 lei la 230.358.988 lei,
respectiv cu 22.478.003 lei (10,8%).
În consecință, ponderea beneficiarilor de stimulent în totalul beneficiarilor care au putut
opta între indemnizația pentru creșterea copilului sau stimulent a crescut de la 19,4% în anul 2014
la 21,3% în anul 2015.
Indemnizații de creștere a copilului pentru persoane cu dizabilități
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară
pentru creșterea copiilor prevede de asemenea acordarea unor forme de sprijin sau indemnizații
lunare pentru persoanele cu handicap care au în îngrijire copii cu vârsta mai mică de 7 ani sau
pentru creșterea și îngrijirea copiilor cu handicap.
În anul 2015 acestea s-au acordat pentru un număr mediu lunar de 8.566 beneficiari, suma
plătită fiind de 36.238.816 lei. Comparativ cu anul 2014 a avut loc o creștere de 69 beneficiari
(0,8%), respectiv o scădere de 1.117.185 lei (3,0%).
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 54
Beneficii de asistență socială selective
Principalele beneficii de asistență socială selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai
ale persoanei singure sau familiei, sunt alocația pentru susținerea familiei, ajutorul social pentru
asigurarea venitului minim garantat și ajutoarele pentru încălzirea locuinței.
Testarea mijloacelor de existență a potențialilor beneficiari de asistență socială sociale
reprezintă procedura de evaluare a veniturilor realizate și a bunurilor mobile și imobile deținute
de persoană sau familie, necesare acoperirii nevoilor de consum ale acestora.
1. Alocația pentru susținerea familiei
Beneficiul a fost instituit de Legea nr.277/2010 privind alocația pentru susținerea
familiei și se adresează familiilor ce au în îngrijire copii și realizează venituri mai mici decât
valoarea unui prag stabilit de lege.
Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.65/2014 pentru modificarea și completarea
unor acte normative a fost prevăzută majorarea cuantumului alocației cu 42 lei, începând cu
drepturile aferente lunii noiembrie 2014.
Tabel nr. 8. Cuantumurile alocației pentru susținerea familiei, 2014-2015
a. ianuarie - octombrie 2014
Componența
familiei
Venitul net mediu lunar
pe membru de familie
Cuantum lunar (lei)
în funcție de numărul de copii
1 copil 2 copii 3 copii 4 sau mai mulți
Familie cu ambii părinți mai mic de 200 lei 40 80 120 160
între 201 și 530 lei 33 66 99 132
Familie monoparentală mai mic de 200 lei 65 130 195 260
între 201 și 530 lei 60 120 180 240
b. începând cu luna noiembrie 2014
Componența
familiei
Venitul net mediu lunar
pe membru de familie
Cuantum lunar (lei)
în funcție de numărul de copii
1 copil 2 copii 3 copii 4 sau mai mulți
Familie cu ambii părinți mai mic de 200 lei 82 122 162 202
între 201 și 530 lei 75 108 141 174
Familie monoparentală
mai mic de 200 lei 107 172 237 302
între 201 și 530 lei 102 162 222 282
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 55
În anul 2015, în medie, 277.624 familii au primit lunar acest tip de alocație, iar suma
totală plătită a fost de 535.518.000 lei.
Comparativ cu anul 2014 a avut loc o creștere a numărului de beneficiari cu 30.004
familii, respectiv cu 12,1% și o creștere a sumelor cheltuite, cu 274.835.255 lei (105,4%) (s-au
dublat sumele plătite, în principal datorită creșterii cuantumurilor).
2. Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat
Venitul minim garantat (VMG), este unul din cele mai importante programe de
promovare a incluziunii sociale și de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează
acest program este Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările și
modificările ulterioare. Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui
ajutor social lunar, care se calculează ca diferență între nivelul venitului minim garantat prevăzut
de lege și venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.
Numărul mediu lunar de familii beneficiare a crescut de la 240.617 în anul 2014 la în
245.545 anul 2015, cu 4.928 familii (2,0%).
Suma plătită în anul 2015, de 673.411.053 lei, a fost mai mare cu 10.516.803 lei (1,6%)
decât în anul 2014.
Suma plătită corespunzătoare contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru
persoanele din familiile beneficiare de venit minim garantat în anul 2015 a fost de 37.112.869
lei, cu 751.035 lei (2,1%) mai mare decât în anul anterior.
Tabel nr. 9. Comparație între nivelul venitului minim garantat
și sumele medii acordate ca ajutor social în anul 2015
Numărul de persoane
din familie
Nivelul venitului
minim garantat1
-lei/lună/familie-
Numărul
mediu de
ajutoare
(familii) 2
Valoarea medie lunară calculată
lei/lună/familie lei/lună/persoană
din familie
- persoană singură 142 94.056 139 139
- 2 persoane 255 49.201 227 114
- 3 persoane 357 35.522 279 93
- 4 persoane 442 33.397 322 81
- 5 persoane 527 17.010 352 70
- 6 sau mai multe persoane 3) 564 15.286 324 54
Total - 244.472 229 92
1) Valoarea maximă prevăzută de lege
2) Ajutoare transmise spre plată
3) Valori calculate pentru o familie de 6 persoane, deoarece pentru fiecare altă persoană din familiile cu mai
mult de 5 persoane se adaugă 37 lei
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 56
Plata asigurării obligatorii a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren,
inundațiilor în anul 2015 a însemnat cheltuirea sumei de 3.075.005 lei, corespunzătoare unui
număr de 52.700 familii beneficiare de venit minim garantat.
Astfel, suma plătită din bugetul M.M.F.P.S.P.V. pentru întreg programul de acordare a
venitului minim garantat (ajutorul social, contribuții pentru asigurările de sănătate și asigurarea
obligatorie a locuințelor) în anul 2015 a fost de 713.598.927 lei, mai mare cu 13.692.720 lei
(2,0%) decât în anul 2014.
Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările și modificările
ulterioare prevede și posibilitatea de acordare a unor ajutoare de urgență pentru sprijinirea
familiilor aflate în situații de necesitate datorate calamităților naturale, incendiilor și accidentelor,
precum și pentru alte situații deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce
la excluziune socială.
În anul 2015 au fost plătite de la bugetele locale 42.381 ajutoare de urgență, în valoare de
18.786.517 lei, mai puțin cu 40.454 ajutoare (48,8%), respectiv cu 9.741.317 lei (34,1%) față de
anul 2014.
De la bugetul de stat, prin bugetul M.M.F.P.S.P.V., în anul 2015 au fost plătite 2.409
ajutoare de urgență în sumă de 7.885.103 lei. Comparativ cu anul 2014, s-au acordat mai mult cu
754 ajutoare (cu 45,6%), iar sumele au fost mai mari cu 4.019.053 lei (s-au dublat).
Totodată, a fost acordată suma de 1.567.000 lei organizațiilor reprezentative la nivel
național care fac parte din Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, pentru sărbătorirea Zilei
de 1 octombrie 2015, în baza Legii nr.363/2003 privind finanțarea activităților ocazionate de
sărbătorirea în România a Zilei Internaționale a Vârstnicilor.
Familiile beneficiare de venit minim garantat pot primi ajutoare pentru acoperirea unei
părți din cheltuielile de înmormântare, acordate de către autoritățile publice locale. În anul
2015 s-au acordat 3.568 ajutoare de înmormântare, suma plătită fiind de 1.918.619 lei.
3. Ajutoare pentru încălzirea locuinței
Familiile și persoanele singure care au venituri mici pot beneficia de ajutoare pentru
încălzirea locuinței. În anul 2015 aceste beneficii sociale au fost acordate corespunzător sezonului
rece noiembrie 2014 – martie 2015, precum și sezonului rece noiembrie 2015 – martie 2016.
A. Sistemul centralizat de încălzire
Utilizatorii sistemului centralizat de încălzire au primit de la bugetul de stat, prin
bugetul M.M.F.P.S.P.V., în funcție de venitul mediu net lunar pe membru de familie (împărțit pe
11 tranșe de venituri) un ajutor lunar prin compensarea procentuală a valorii efective a facturii la
energia termică, compensare care a variat între 10% și 100%.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 57
Plafonul de venituri până la care s-au acordat aceste ajutoare a fost de 1.082 lei venit
mediu net lunar pe membru de familie. Pragul maxim al ajutorului a fost dat de un consum
maxim lunar stabilit de legislație în funcție de tipul apartamentului și de zona de temperatură.
Persoanele singure au beneficiat de o compensare mai mare cu 10% față de proporțiile
stabilite pentru familie. Pentru beneficiarii de ajutor social, compensarea s-a acordat în proporție
de 100%.
De asemenea legislația prevede acordarea de astfel de ajutoare din bugetul local.
Tabel nr. 10. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii sistemului centralizat de
încălzire: compensare – procent din valoarea facturii (%)
Indicator
Limita de venituri medii nete (lei/lună/membru de familie)
până
la 155
155,1
- 210
210,1
- 260
260,1
- 310
310,1
- 355
355,1
- 425
425,1
- 480
480,1
- 540
540,1
- 615
615,1
- 786
786,1 –
1.082
Buget de stat
- persoane
singure 100 90 80 70 60 50 40 30 20 15 10
- familii 90 80 70 60 50 40 30 20 10 5 0
Buget local1) 7 14 20 27 33 40 46 53 59 61 63
1) Compensare suplimentară celei de la bugetul de stat - limita maximă
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
B. Încălzirea locuinței cu gaze naturale
Pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale legislația a stabilit acordarea de ajutoare de
la bugetul de stat, în cuantum diferit în funcție de venitul net lunar pe membru de familie, împărțit
pe nouă tranșe de venituri. În sezonul rece 1 noiembrie 2014 - 31 martie 2015 cuantumul minim a
fost de 20 lei, iar cel maxim de 262 lei.
Plafonul de venituri până la care s-au primit aceste ajutoare a fost de 615 lei venit mediu
net pe membru de familie.
Tabel nr. 11. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii de gaze naturale
Indicator
Limita de venituri medii nete (lei/lună/membru de familie)
până la
155
155,1 -
210
210,1 -
260
260,1 -
310
310,1 -
355
355,1 -
425
425,1 -
480
480,1 -
540
540,1
- 615
Cuantum (lei/lună) 262 190 150 120 90 70 45 35 20
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
C. Încălzirea locuinței cu energie electrică
Începând cu sezonul rece 1 noiembrie 2013 - 31 martie 2014 legislația prevede
introducerea ajutoarelor pentru persoanele care utilizează exclusiv energia electrică în scopul
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 58
încălzirii. Plafonul de venituri până la care s-au acordat aceste ajutoare a fost de asemenea 615 lei
venit mediu net pe membru de familie.
Tabel nr. 12. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii de energie electrică pentru încălzire
Indicator
Limita de venituri medii nete (lei/lună/membru de familie)
până la
155
155,1 -
210
210,1 -
260
260,1 -
310
310,1 -
355
355,1 -
425
425,1 -
480
480,1 -
540
540,1
- 615
Cuantum (lei/lună) 240 216 192 168 144 120 96 72 48
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
D. Încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri
Ajutorul pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri s-a
acordat de asemenea de la bugetul de stat, în funcție de nivelul de venituri, în cuantumuri între 16
și 54 lei. Plafonul de venituri până la care s-au primit aceste ajutoare a fost de 615 lei venit mediu
net lunar pe membru de familie. Pentru beneficiarii de ajutor social suma acordată a fost de 58 lei.
Tabel nr. 13. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii
de lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri
Indicator
Limita de venituri medii nete (lei/lună/membru de familie)
până la
155
155,1
- 210
210,1
- 260
260,1
- 310
310,1
- 355
355,1
- 425
425,1
- 480
480,1
- 540
540,1
- 615
Cuantum (lei/lună) 54 48 44 39 34 30 26 20 16
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
În anul 2015, suma cheltuită de la bugetul de stat, prin bugetul M.M.F.P.S.P.V., pentru
ajutoarele de încălzire a fost de 197.784.075 lei, din care:
pentru încălzire cu energie termică furnizată în sistem centralizat: 42.904.969 lei
(21,7% din totalul sumelor plătite),
pentru utilizatorii de gaze naturale: 72.019.403 lei (36,4% din totalul sumelor
plătite),
pentru cei ce folosesc pentru încălzire lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri:
78.300.426 lei (39,6% din totalul sumelor plătite),
pentru cei ce folosesc pentru încălzire exclusiv energia electrică: 4.559.277 lei
(2,3% din totalul sumelor plătite).
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 59
Numărul total de beneficiari de ajutoare de încălzire plătite prin bugetul M.M.F.P.S.P.V.
corespunzător sezonului rece noiembrie 2014 – martie 2015 a fost de 775.485 familii.
Legislația prevede că, în funcție de resursele proprii, autoritățile administrației publice
locale pot aproba ajutoare ce depășesc tranșele și cuantumurile prevăzute anterior.
Ajutoare pentru persoanele refugiate
În anul 2015 din bugetul M.M.F.P.S.P.V. s-au acordat ajutoare pentru persoanele care
au dobândit statutul de refugiat sau au dobândit protecție subsidiară acordată de statul
român, în cuantum de 540 lei/lună. Ajutoarele se acordă pentru maximum nouă luni, cu
posibilitatea prelungirii pentru cel mult trei luni, fără obligativitatea rambursării.
Sumele plătite, în valoare de 1.273.860 lei, au fost mai mici cu 562.140 lei (30,6%) decât
în anul 2014, iar numărul total de beneficiari a scăzut de la 626 la 554 persoane.
Situația pe țări de proveniență a fost următoarea:
- câte un beneficiar a provenit din: Arabia Saudită, Bangladesh, Cuba, Myanmar,
Vietnam;
- câte doi beneficiari din: Egipt, Etiopia;
- câte trei beneficiari din: Camerun, Coasta de Fildeș, Iran, Autoritatea Palestiniană,
Republica Centrafricană;
- câte patru beneficiari din Liban, Sudan;
- cinci beneficiari din Zimbabwe;
- câte șase beneficiari din Somalia;
- 11 beneficiari din Pakistan;
- 25 beneficiari din Ucraina;
- 38 beneficiari din Afganistan;
- 79 beneficiari din Irak;
- 358 beneficiari din Siria.
Beneficii acordate persoanelor cu handicap4
1. Până în luna decembrie 2014, pentru adulții cu handicap grav și accentuat s-a acordat
o indemnizație lunară, indiferent de venituri:
pentru adultul cu handicap grav: 202 lei;
4 Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și
completările ulterioare
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 60
pentru adultul cu handicap accentuat: 166 lei.
2. De asemenea, persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu au beneficiat de un
buget personal complementar lunar indiferent de venituri, astfel:
adultul cu handicap grav: 91 lei;
adultul cu handicap accentuat: 68 lei;
adultul cu handicap mediu: 33,5 lei.
Începând cu data de 1 ianuarie 2015 cuantumurile acestor beneficii s-au majorat cu 16%,
astfel:
a) indemnizația lunară, indiferent de venituri:
234 lei, pentru adultul cu handicap grav;
193 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
b) bugetul personal complementar lunar, indiferent de venituri:
106 lei, pentru adultul cu handicap grav;
79 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
39 lei, pentru adultul cu handicap mediu.
3. Însoțitorii adulților cu handicap vizual grav au primit o indemnizație în cuantum
lunar de 636 lei în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2014, de 672 lei în perioada 1 iulie –
31 decembrie 2014, de 724 lei în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2015 și de 777 lei
începând cu 30 iunie 2015.
4. Pentru persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA se acordă o indemnizație
lunară de hrană. În anul 2015 au beneficiat de indemnizație 9.441 persoane, din care
9.194 adulți, în cuantum de 13 lei/zi, și 247 copii, în cuantum de 11 lei/zi, pentru care
au fost cheltuiți cumulat 44.642.841 lei.
Comparativ cu anul 2014, numărul de beneficiari a crescut cu 614 persoane (7,0%),
iar sumele au crescut cu 2.823.769 lei (6,8%).
5. Pentru 178 copii cu handicap tip HIV / SIDA (număr mediu lunar) s-au plătit în
anul 2015 alocații de hrană în valoare de 662.675 lei, în cuantum de 11 lei/zi. Față
de anul 2014, numărul de beneficiari a crescut cu două persoane (1,1%), iar sumele
au crescut cu 9.284 lei (1,4 %).
Suma plătită în anul 2015 corespunzătoare celor cinci beneficii de mai sus acordate
persoanelor cu handicap a fost de 2.609.184.657 lei.
Comparativ cu anul anterior, suma plătită pentru aceste beneficii a cunoscut o creștere de
428.761.409 lei (19,7%).
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 61
Tabel nr. 14. Beneficii sociale acordate persoanelor cu handicap, din bugetul MMFPSPV, în
anul 2015, comparativ cu anul 2014 - număr de beneficiari
Indicator
Indemnizația
pentru însoțitorii
persoanelor cu
handicap vizual grav
Indemnizația pentru
persoanele cu handicap
grav sau accentuat
Bugetul personal complementar
pentru persoanele cu handicap
grav accentuat grav accentuat mediu
Numărul de beneficiari
- anul 2014 43.252 206.357 359.633 235.799 370.464 75.016
- anul 2015 41.546 226.685 371.094 257.783 383.549 75.234
Modificare 2015
față de 2014
- absolută (+/-) -1.706 20.328 11.461 21.984 13.085 218
- relativă (%) -3,9 9,9 3,2 9,3 3,5 0,3
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Totalul beneficiilor de asistență socială
În anul 2015, M.M.F.P.S.P.V., prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, a
efectuat plăți pentru beneficiile de asistență socială menționate mai sus în sumă de 9.859.186.708
lei (ceea ce înseamnă în medie 821.598.892 lei/lună).
Așa cum se poate observa în graficul de mai jos, cea mai mare parte a resurselor
gestionate de M.M.F.P.S.P.V. pentru aceste beneficii a fost direcționată în anul 2015 către
alocația de stat pentru copii: 35,9%, alocație de care au beneficiat 3.691.195 copii.
Grafic nr. 15. Distribuția sumelor plătite pentru beneficiile de asistență socială finanțate din
bugetul M.M.F.P.S.P.V. alocat asistenței sociale, în anul 2015 (%)
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
35,9
26,5
17,3
7,2
5,4
3,22,4 2 0,1 Alocaţia de stat pentru copii
Beneficii pentru persoanele cu handicap
Indemnizaţie pentru creşterea copilului
Ajutorul social pentru asigurarea
venitului minim garantat
Alocaţia de susţinere a familiei
Alocaţia lunară de plasament
Stimulent de inserție
Ajutoare de încălzire
Ajutoare de urgenţă, financiare sau
pentru refugiați
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 62
Principalele beneficii de asistență socială, 2002-2015
3.500.000
3.550.000
3.600.000
3.650.000
3.700.000
3.750.000
3.800.000
3.850.000
3.900.000
3.950.000
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
2012 2013 2014 2015
1. Alocația de stat pentru copii (persoane)
110.000
120.000
130.000
140.000
150.000
160.000
170.000
180.000
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
2012 2013 2014 2015
2. Indemnizația pentru creșterea copilului (persoane)
0
5.000
10.000
15.000
20.000
25.000
30.000
35.000
40.000
45.000
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
2012 2013 2014 2015
3. Stimulentul de inserție (persoane)
6.000
6.500
7.000
7.500
8.000
8.500
9.000
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
2012 2013 2014 2015
4. Sprijin pentru creșterea copilului, pentru copii sau adulți cu handicap (persoane)
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 63
Principalele beneficii de asistență socială, 2002-2015 (continuare)
35.000
36.000
37.000
38.000
39.000
40.000
41.000
42.000
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
2012 2013 2014 2015
5. Alocația de plasament (persoane)
5.0005.5006.0006.5007.0007.5008.0008.5009.0009.500
10.000
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
2012 2013 2014 2015
6. Indemnizația de hrană pentru persoane cu HIV-SIDA (persoane)
150.000160.000170.000180.000190.000200.000210.000220.000230.000240.000250.000260.000270.000
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
2012 2013 2014 2015
7. Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat (familii)
150.000170.000190.000210.000230.000250.000270.000290.000310.000330.000350.000370.000390.000
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
ian
.
mar
.
mai
.
iul.
sep
.
no
v.
2012 2013 2014 2015
8. Alocația pentru susținerea familiei (familii)
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 64
Beneficiile de asistență socială acordate persoanelor cu handicap au avut o pondere de
26,5% în totalul beneficiilor de asistență socială, numărul de beneficiari fiind de aproximativ 716
mii persoane cu handicap grav, accentuat sau mediu.
O pondere mare în cheltuielile pentru beneficiile sociale (17,3%) au avut-o sumele plătite
pentru acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului, contribuțiilor de asigurări sociale de
sănătate aferente persoanelor beneficiare de această indemnizație, precum și indemnizațiilor și
sprijinului pentru creșterea copilului acordate persoanelor cu handicap. De acest program au
beneficiat 146.916 familii.
Pentru programul de garantare a unui venit minim, program ce cuprinde plata
ajutoarelor sociale pentru asigurarea venitului minim garantat, contribuțiilor pentru asigurarea
obligatorie a locuințelor pentru familiile beneficiare de venit minim garantat și contribuțiilor de
asigurări sociale de sănătate aferente persoanelor din aceste familii, s-a cheltuit 7,2% din suma
totală a beneficiilor de asistență socială acordate în anul 2015 (317.207.573 lei). Numărul mediu
lunar de beneficiari ai programului a fost de 245.545 familii, care au cuprins circa 600 mii
persoane.
În ceea ce privește alocația de susținere a familiei, pentru 277.624 familii, din care au
făcut parte 522.153 copii, s-au plătit 5,4% din totalul cheltuielilor cu beneficiile de asistență
socială din anul 2015.
Sumele acordate ca ajutoare de încălzire a locuinței au reprezentat 2,0% din totalul
sumelor cheltuite cu beneficiile sociale în anul 2015; de acestea au beneficiat circa 775 mii de
familii sau persoane singure.
Cheltuielile pentru plata stimulentelor de inserție acordate pentru 37.384 persoane care ar
fi avut dreptul la indemnizația de creștere a copilului și care au desfășurat o activitate
profesională în anul 2015 au reprezentat aproximativ 2,3% din totalul beneficiilor de asistență
socială.
Tabel nr. 15. Distribuția sumelor plătite din bugetul M.M.F.P.S.P.V. pentru beneficiile de
asistență socială în anul 2015
Beneficiu
Sume
plătite,
în anul 2015
(lei)
Pondere în
total sume
plătite,
2015 (%)
Modificare 2015
față de 2014
absolută
(+/-)
relativă
(%)
Beneficii sociale – Total 1 9.859.186.708 100,0 1.843.764.399 23,0
Alocația de stat pentru copii 3.541.590.789 35,9 856.728.687 31,9
Indemnizație pentru creșterea copilului 1.578.924.746 16,0 26.444.184 1,7
Indemnizația lunară pentru adulții cu handicap
grav și accentuat 1.468.290.353 14,9 254.895.522 21,0
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 65
Beneficiu
Sume
plătite,
în anul 2015
(lei)
Pondere în
total sume
plătite,
2015 (%)
Modificare 2015
față de 2014
absolută
(+/-)
relativă
(%)
Bugetul personal complementar lunar pentru
persoanele cu handicap grav, accentuat și mediu 721.205.148 7,3 127.849.515 21,5
Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim
garantat 673.411.053 6,8 10.516.803 1,6
Alocația de susținere a familiei 535.518.000 5,4 274.835.255 105,4
Indemnizația lunară pentru însoțitorii adulților cu
handicap vizual grav 374.383.640 3,8 43.183.319 13,0
Alocația lunară de plasament 317.207.573 3,2 245.819.754 344,3
Stimulent de inserție 230.358.988 2,3 22.478.003 10,8
Contribuții pentru asigurările de sănătate aferente
beneficiarilor de indemnizații pentru creșterea
copilului 88.054.174 0,9 1.439.929 1,7
Ajutoare de încălzire cu lemne, cărbuni sau
combustibili petrolieri 78.300.426 0,8 -12.864.865 -14,1
Ajutoare de încălzire cu gaze naturale 72.019.403 0,7 -8.569.249 -10,6
Indemnizația lunară de hrană cuvenită
persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de
SIDA
44.642.841 0,5 2.823.769 6,8
Ajutoare de încălzire cu energie termică furnizată
în sistem centralizat 42.904.969 0,4 -7.478.907 -14,8
Contribuții pentru asigurările sociale de sănătate
aferente ajutorului social pentru asigurarea
venitului minim garantat
37.112.869 0,4 751.035 2,1
Sprijin lunar în vederea creșterii copilului acordat
pentru persoanele cu handicap 36.238.816 0,4 -1.117.185 -3,0
Ajutoare de urgență 7.885.103 0,1 4.019.053 104,0
Ajutoare de încălzire cu energie electrică 4.559.277 0,1 93.751 2,1
Contribuții pentru asigurarea obligatorie a
locuințelor pentru familiile beneficiare de venit
minim garantat 3.075.005 0,03 2.424.882 373,0
Ajutoare financiare 1.567.000 0,02 44.000 2,9
Ajutorul acordat persoanelor refugiate 1.273.860 0,01 -562.140 -30,6
Alocația de hrană pentru copii cu handicap HIV /
SIDA 662.675 0,01 9.284 1,4
1 Exclusiv taxe poștale
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
În tabelul de mai jos este prezentată evoluția numărului de beneficiari și a sumelor
cheltuite în anul 2015, comparativ cu anul 2014.
Se poate observa că s-a cheltuit din bugetul M.M.F.P.S.P.V. pentru beneficiile de
asistență socială mai mult cu 1.843.764.399 lei, ceea ce înseamnă o creștere de 23,0%.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 66
Tabel nr. 16. Modificarea absolută a numărului de beneficiari și a sumelor cheltuite pentru
principalele beneficii de asistență socială, în anul 2015, comparativ cu anul 2014 (+/-)
Beneficiu Diferență
beneficiari
+/-
Diferență
sume - lei, +/- Beneficiu
Diferență
beneficiari
+/-
Diferență
sume - lei,
+/-
Beneficii sociale –
Total x 1.843.764.399 (continuare tabel)
Alocația de stat pentru
copii
-36.664 856.728.687
Contribuții pentru
asigurarea
obligatorie a
locuințelor pentru
familiile beneficiare
de venit minim
garantat 40.726 2.424.882
Alocația de susținere a
familiei
30.004 274.835.255
Contribuții pentru
asigurările de
sănătate aferente
beneficiarilor de
indemnizații pentru
creșterea copilului -1.454 1.439.929
Indemnizația lunară
pentru adulții cu
handicap grav și
accentuat
31.789 254.895.522
Contribuții pentru
asigurările sociale de
sănătate aferente
ajutorului social
pentru asigurarea
venitului minim
garantat 14.603 751.035
Alocația lunară de
plasament 868 245.819.754
Ajutoare de încălzire
cu energie electrică -2.936 93.751
Bugetul personal
complementar lunar
pentru persoanele cu
handicap grav,
accentuat și mediu 35.287 127.849.515
Ajutoare financiare
-1 44.000
Indemnizația lunară
pentru însoțitorii
adulților cu handicap
vizual grav -1.706 43.183.319
Alocația de hrană
pentru copii cu
handicap HIV /
SIDA 2 9.284
Indemnizație pentru
creșterea copilului -1.222 26.444.184
Ajutorul acordat
persoanelor refugiate -72 -562.140
Stimulent de inserție
3.725 22.478.003
Sprijin lunar în
vederea creșterii
copilului acordat
pentru persoanele cu
handicap 69 -1.117.185
Ajutorul social pentru
asigurarea venitului
minim garantat
4.928 10.516.803
Ajutoare de încălzire
cu energie termică
furnizată în sistem
centralizat -136.517 -7.478.907
Ajutoare de urgență
754 4.019.053
Ajutoare de încălzire
cu gaze naturale -91.150 -8.569.249
Indemnizația lunară de 614 2.823.769 Ajutoare de încălzire -21.862 -12.864.865
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 67
Beneficiu Diferență
beneficiari
+/-
Diferență
sume - lei, +/- Beneficiu
Diferență
beneficiari
+/-
Diferență
sume - lei,
+/-
hrană cuvenită
persoanelor cu HIV sau
SIDA
cu lemne, cărbuni
sau combustibili
petrolieri
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Creșterea se datorează în cea mai mare parte măririi cuantumurilor unor beneficii:
- alocația de stat pentru copii - începând cu luna iulie 2015,
- alocația de susținere a familiei cu copii - începând cu luna noiembrie 2014,
- alocația de plasament - începând cu drepturile aferente lunii decembrie 2014,
- o serie de beneficii plătite persoanelor cu handicap - începând cu 1 ianuarie 2015.
A avut loc astfel o creștere a sumelor cheltuite pentru:
alocația de stat pentru copii: cu 856.728.687 lei (31,9%),
beneficiile plătite persoanelor cu handicap, din bugetul Agenției Naționale de
Plăți și Inspecție Socială: cu 428.761.409 lei (19,7%),
alocațiile de susținere a familiei: cu 274.835.255 lei (sumele s-au dublat),
alocațiile de plasament cu 245.819.754 lei (sumele au crescut de 3,4 ori).
De asemenea a avut loc o creștere a sumelor plătite, datorată creșterii numărului de
beneficiari, pentru:
stimulentul de inserție: cu 22.478.003 lei (10,8%),
ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat: cu 10.516.803 lei
(1,6%),
ajutoare de urgență: cu 4.019.053 lei (sumele s-au dublat).
1.4.2 Servicii sociale finanțate în anul 2015 din bugetul M.M.F.P.S.P.V., prin Agenția
Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
Asistența socială cuprinde, pe lângă plata beneficiilor de asistență socială, acordarea de
servicii sociale.
Suma cheltuită în anul 2015 din bugetul M.M.F.P.S.P.V. pentru finanțarea serviciilor
sociale (finanțarea unităților de asistență socială pentru investiții, în cadrul programelor de interes
național sau prin acordarea de subvenții asociațiilor și fundațiilor care înființează și administrează
unități de asistență socială) a fost de 55.285.821 lei, cu 403.209 lei (0,7%) mai mică decât în anul
2014. Din totalul cheltuielilor M.M.F.P.S.P.V. cu asistența socială (beneficiile de asistență socială
și serviciile sociale), suma cheltuită pentru serviciile sociale a reprezentat 0,55%.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 68
Investiții
Prin Ordinul M.M.F.S.P.V. nr.496/2013 au fost aprobate finanțări pentru 98 de furnizori
de servicii de asistență socială, destinate investițiilor (pentru construcții noi și extinderi,
amenajări, reparații, modernizări, dotări). Sumele se acordă furnizorilor în perioada 2013-2016.
Din total, 45 sunt furnizori publici și 53 sunt furnizori privați.
În anul 2015 totalul sumelor cheltuite în acest scop a fost de 21.250.436 lei, din care
14.430.684 lei (67,9%) s-au acordat pentru 29 furnizori publici (centre) și 6.819.752 lei (32,1%)
pentru 18 furnizori privați (centre). Sumele cheltuite în anul 2015 au crescut comparativ cu anul
2014 cu 4.885.327 lei (cu 29,9%).
Programe de interes național
În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.212/2011 pentru aprobarea Programului de
interes național "Dezvoltarea rețelei naționale de cămine pentru persoanele vârstnice", 22 cămine
pentru persoane vârstnice, au primit în anul 2015 din bugetul M.M.F.P.S.P.V. 13.266.034 lei, cu
1.259.284 lei (10,5%) mai mult decât în anul 2014.
Subvenții acordate de la bugetul de stat
În anul 2015 au fost acordate subvenții de la bugetul de stat, în baza Legii nr.34/1998
privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică care
înființează și administrează unități de asistență socială, în sumă de 20.769.351 lei pentru 173
asociații și fundații care au acordat servicii pentru 12.268 persoane. Comparativ cu anul 2014, s-a
înregistrat o reducere de 3.878 persoane îngrijite (24,0%), iar sumele acordate au fost mai mici cu
6.547.820 lei (24,0%).
Totalul sumelor cheltuite în anul 2015 pentru beneficiile de asistență socială și pentru
finanțarea serviciilor sociale din bugetul M.M.F.P.S.P.V., prin Agenția Națională pentru Plăți și
Inspecție Socială a fost de 9.975.758.373 lei. Comparativ cu valoarea din anul 2014, a avut loc o
creștere a sumelor cheltuite de 1.855.223.999 lei (22,8%). Așa cum s-a arătat mai sus, creșterea
s-a datorat în principal măririi sumelor plătite pentru beneficiile de asistență socială.
1.4.3. Beneficii și servicii sociale acordate persoanelor cu dizabilități, raportate de
Autoritatea Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 69
În anul 2015, protecția socială a persoanelor cu dizabilități a fost reglementată în
principal de următoarele prevederi legislative:
o Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
o Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare;
o Hotărârea Guvernului nr. 680/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit
persoanelor cu handicap;
o Hotărârea Guvenului nr. 430/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind
organizarea şi funcţionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap;
o Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii
publice nr. 762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza
cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap.
o Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr.
67 din 21 ianuarie 2015 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru
acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi.
În anul 2015, în afara beneficiilor de asistență socială enumerate în subcapitolul 1.4.1.
persoanelor cu dizabilități le-au fost acordate următoarele beneficii:
A. Facilități acordate de la bugetul de stat alocat M.M.F.P.S.P.V., prin
intermediul Autorității Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități
o În conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, persoanele adulte cu handicap grav și accentuat pot
beneficia de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul
Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, pentru:
- achiziționarea unui singur mijloc de transport, respectiv:
- adaptarea unei locuințe conform nevoilor individuale de acces,
cu condiția plății la scadență a ratelor creditului.
În anul 2015, în medie, 1.220 persoane cu handicap grav sau accentuat au beneficiat
lunar de acest drept, iar suma anuală totală acordată a fost de 1.745,2 mii lei.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 70
o În conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 448/2006, persoanele cu
handicap grav sau accentuat pot beneficia de gratuitatea transportului
interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren
interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele
pentru transport fluvial. De asemenea pot beneficia de transport gratuit și
următoarele categorii de persoane:
- însoțitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezența acestora,
- asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav,
- însoțitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezența acestora,
- persoanele cu afecțiuni renale care necesită hemodializă în alte localități
decât cele de domiciliu, în funcție de recomandarea centrului de dializă.
În anul 2015, în medie, 71.100 persoane cu handicap grav sau accentuat au
beneficiat lunar de acest drept, iar suma totală acordată a fost de 68.433,8 mii lei.
B. Beneficii acordate persoanelor cu handicap grav, prin bugetele administrației
publice locale
o În conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, art. 40 ,,Autoritățile administrației publice locale au obligația să
prevadă și să garanteze în bugetul local sumele necesare din care se suportă
salarizarea, precum și celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit
legii.”
o Potrivit articolului 44 din actul normativ enunțat mai sus ,,Autoritățile
administrației publice locale prevăzute la art. 43 alin. (2) au obligația:
a) de a angaja și salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, în
condițiile prezentei legi;
b) de a asigura și garanta plata indemnizației lunare, în cazul în care persoana
cu handicap grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta. “
o Fondurile destinate plății salariilor asistenților personali și indemnizațiilor
persoanelor cu handicap grav sunt reglementate de Legea nr. 186/2014 – Legea
bugetului de stat pe anul 2015, care prevede faptul că plata asistenților personali
și/sau indemnizația lunară pentru persoana cu handicap grav - care se acordă în
cazul în care aceasta nu beneficiază de asistent personal, se suportă din bugetul
primăriei, prin intermediul sumelor alocate de la bugetul de stat.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 71
o În conformitate cu Anexa nr. 5 a Legii nr. 186/2014, sumele defalcate din taxa pe
valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul
comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și Municipiului București, pentru
anul 2015, destinate finanțării drepturilor asistenților personali ai persoanelor
cu handicap grav sau indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav
la nivel național au fost alocate în valoare totală estimată de 1.584.007 mii lei.
o În anul 2015, au beneficiat de indemnizație lunară 119.083 persoane cu handicap
grav, iar de asistent personal 57.512 persoane cu handicap grav, conform
raportărilor consiliilor locale, transmise Direcțiilor Generale de Asistență Socială și
Protecția Copilului de pe lângă consiliile județene/locale ale sectoarelor
municipiului București.
1.4.4. Proiecte finanțate din Fonduri Europene Nerambursabile derulate de
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice în anul 2015
1.4.4.1. Proiect Instruire pentru Furnizarea de servicii moderne, contract
POSDRU/169/6.2/S/146756, semnat la data de 22.09.2014
Obiective
Obiectiv specific 1 - Cresterea nivelului de instruire a persoanelor ce apartin grupurilor
vulnerabile prin intermediul cursurilor de calificare oferite in concordanta cu piata de
munca din regiunile in care se implementeaza proiectul.
Aproximativ 7.000 de persoane din intreaga tara ce fac parte din grupurile vulnerabile vor
beneficia de cursuri de formare profesionala in domeniul babysitter, ingrijire batrani,
ingrijire copii. Pe parcursul acestor cursuri,vor fi oferite subventii si premii persoanelor
participante.
Obiectiv specific 2 - Cresterea nivelului de instruire si informare a profesionistilor din
domeniul incluziunii sociale prin asigurarea accesului in timp real la informatii de profil
furnizate de profesionisti in domeniu prin intermediul unor unelte moderne de invatare. Un
numar de 5.000 specialisti in domeniul incluziunii sociale vor beneficia de cursuri de
instruire pe teme specifice si transversale (de dezvoltare personala) prin intermediul unei
platforme de formare continua. Aceasta metoda de invatare promoveaza si este orientata pe
principiul invatarii centrate pe cursant, care se remarca prin avantajul de a oferi o instruire
personalizata, armonios acordata nevoilor cursantilor, dar care permite utilizarea in mod
flexibil a metodei active de predare, realizarea evaluarii de tip formativ si oferirea de
feedback constructiv cu rol reglator al Activității de invatare. Materialele didactice pe baza
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 72
carora sunt construite cursurile pe teme specifice provin de la profesionisti, fiind digitizate
si urmate in ritmul propriu de catre cursanti prin intermediul platformei. Cursurile
transversale provin de la un furnizor recunoscut de pe piata.
Obiectiv specific 3 - Imbunatatirea accesului la informare a persoanelor ce apartin grupului
tinta cu privire la aspecte ce tin de piata muncii, prin intermediul campaniilor de informare.
Activități
A.1 Managementul proiectului
A.2 Informarea si publicitatea proiectului
A.3 Realizarea achizitiilor necesare implementarii proiectului
A.4 Selectarea grupului ţintă A.4.1 Definirea metodologiei si criteriilor de selectie a
grupului tinta (persoane vulnerabile) A.4.2 Oraganizarea si efectuarea selectiei grupului
tinta (persoane vulnerabile) A.4.3 Monitorizarea si evaluarea grupului tinta (persoane
vulnerabile) A.4.4 Definirea metodologiei si criteriilor de selectie a grupului tinta (personal
APL) A.4.5 Organizarea si efectuarea selectiei grupului tinta (personal APL) A.4.6
Monitorizarea si evaluarea grupului tinta (personal APL)
A.5 Instalarea infrastructurii Hardware si Software pentru platforma de formare continua
A.5.1 Infrastructura hardware si software de baza (pregatire centru de date, locatii
descentralizate, livrare si instalare echipamente, instalare si configurare software de baza)
A.5.2 Portal colaborativ si LMS (analiza Activității solicitantului si grupurilor tinta,
personalizare, configurare, instalare si testare, asistenta in utilizare) A.5.3 Aplicatii suport:
aplicatie pentru managementul proiectului, aplicatie pentru managementul grupului tinta si
a competentelor acestuia (asistenta la implementarea aplicatiilor, transfer de competente de
la furnizori, instruire si asistenta utilizare aplicati
A.6 Organizarea campaniilor de informare pentru grupul tinta cu privire la piata muncii
A.6.1 Realizarea unui studiu referitor la integrarea grupului tinta in piata muncii si societate
A.6.2 Organizare de vizite de schimburi de bune practici interregionale A.6.3 Recrutarea
consilierilor (subcontractat) A.6.4 Consilierea persoanelor din grupul tinta
A.7 Derularea cursurilor de formare profesionala in vederea dobandirii de noi competente
pe cale non-formala de catre specialistii in domeniul incluziunii sociale A.7.1 Realizarea
parcursului de formare a specialistilor. A.7.2 Continut digital competente specifice
(realizare curricula de catre subcontractor 3.7 si materiale suport, realizare scenarii,
dezvoltare continut digital, testare, incarcare in platforma LMS) A.7.3 Continut digital
competente transversale (localizare/adaptare module achizitionate, testare, incarcare in
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 73
platforma LMS) A.7.4 Derularea cursurilor A.7.5 Evaluarea cursantilor A.7.6 Transmiterea
certificatelor de participare si plata burselor
A.8 Formare profesionala in vederea adaptarii calificarilor la nevoile pietei muncii, prin
dobandirea, actualizarea sau schimbarea calificarilor A.8.1 Recrutarea formatorilor si
contractarea salilor de curs (subcontractat) A.8.2 Realizarea suporturilor de curs A.8.3
Realizarea metodologiei de formare si acordare burse A.8.4 Formarea persoanelor din grupul
tinta si plata burselor A.8.5 Evaluarea participantilor A.8.6 Asistenta in utilizarea aplicatiilor
suport
Indicatori
La sfârșitul anului 2015 (data finalizării proiectului) toți indicatorii au fost atinși.
Indicatori de realizare imediata (output)
Numarul participantilor la programele de calificare/recalificare destinate grupurilor
vulnerabile 7000
- din care: persoane de etnie roma 447
- din care: persoane cu dizabilitati 275
- din care: tineri care parasesc sistemul de stat de protectie a copilului 232
Numar de participanti la instruire – acces pe piata muncii 7000
Numar de persoane care au beneficiat de consiliere/orientare – acces pe piata muncii 7000
Numar de participanti FSE – femei 6046
Numar de participanti FSE – persoane cu dizabilitati 275
Numar de participanti FSE – persoane de etnie roma 447
Numarul participantilor la programele de formare dedicate specialistilor in domeniul
incluziunii sociale 6624
Indicatori de rezultat
Ponderea participantilor la programele de calificare/recalificare pentru grupurile vulnerabile
care obtin certificare 99.40
- din care: persoane de etnie roma 98.43
- din care: persoane cu dizabilitati 99.27
- din care: tineri care parasesc sistemul de stat de protectie 96.98
Numar de participanti la instruire certificati - acces pe piata muncii 6958
Cuantum total cereri de rambursare depuse: 53.911.641,54 lei
Cuantum total cereri de rambursare plătite : 53.851.467,51 lei
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 74
1.4.4.2. Proiect «Restart pe piaţa muncii- ID 126862», contract
POSDRU/125/5.1/S/126862 semnat la data de 01.04.2014
Obiective
Obiectivul general al proiectului constă în creșterea ratei de ocupare și reducerea șomajului
de lungă durată în rândul tinerilor din regiunile de dezvoltare.
Obiective specifice:
OS 1) Reducerea șomajului în regiunile Sud - Muntenia, Sud - Est, Regiunea București –
Ilfov, Regiunea Sud - Vest prin furnizarea de informare, consiliere profesională pentru un
număr de 750 de persoane din grupul țintă.
OS 2) Îmbunătățirea capacității de ocupare a 706 de șomeri sau persoane în căutarea unui loc
de muncă prin participarea la programe integrate de consiliere profesională, formare,
mediere și plasare.
Activități
A1. Managementul proiectului
A2. Promovarea obiectivelor, Activităților, rezultatelor, recrutarea grupului tinta
A3. Informare si consiliere profesionala
A4. Furnizarea programe de formare profesionala pentru 678 șomeri sau persoane aflate in
cautarea unui loc de munca
A5. Concurs ”idei de afaceri”
A6. Mediere si plasare forta de muncă
A7. Consiliere in afaceri
A8. Auditul proiectului
Indicatori atinși la 31 decembrie 2015
Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate 456
din care: femei 180
din care: tineri 113
Număr de persoane care au beneficiat de consiliere/ orientare - acces pe piaţa muncii 718
Număr de participanţi la instruire – acces pe piaţa muncii 718
Număr de participanţi la instruire, şomeri de lungă durată – acces pe piaţa muncii 456
Ponderea şomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi (%) 100
din care: femei 55,38
din care: tineri 34,77
Ponderea persoanelor care în termen de 6 luni după participarea la programe integrate şi-
au găsit un loc de muncă (%)- acces pe piaţa muncii
14,90
Ponderea persoanelor care în termen de 6 luni după participarea la programe integrate
urmează o altă formă de pregătire (%)- acces pe piaţa muncii
5,14
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 75
Număr de participanţi la instruire care şi-au găsit un loc de muncă în termen de 6 luni -
acces pe piaţa muncii
107
Număr de participanţi la instruire care urmează o altă formă de pregătire - acces pe piaţa
muncii
36
Număr de persoane care au demarat o activitate independentă – acces pe piaţa muncii 30
Număr de participanţi la instruire certificaţi, şomeri de lungă durată – acces pe piaţa
muncii
456
Număr participanţi FSE – femei 399
Număr participanţi FSE – grupa de vârstă 15 – 24 ani 178
Cuantum total cereri de rambursare depuse: 11.353.634,96 lei.
Cuantum total cereri de rambursare plătite: 8.737.971,99 lei.
1.4.4.3. Proiect «Iniţiativă pentru romii marginalizaţi », contract
POSDRU/165/6.2/S/141022, semnat la data de 29.04.2014
Obiective
Obiectivul general al proiectului îl constituie investiția în capitalul uman, în special în
persoane de etnie romă. Grupul ţintă vizat este constituit în special din tineri de etnie romă,
aflați într-o situație dificilă şi se are în vedere dezvoltarea acestuia ca resursă umană activă
în economia națională.
Obiectivul specific 1. Dezvoltarea și diversificarea programelor integrate de consiliere
vocaţională/mediere a muncii adresate grupului țintă.
Obiectivul specific 2. Creșterea calificării profesionale a unui număr de 650 persoane de
etnie romă în vederea integrării mult mai facile pe piața muncii.
Obiectivul specific 3. Creșterea competențelor antreprenoriale a unui număr de 100 de
persoane aparținând categoriei persoanelor de etnie romă.
Obiectivul specific 4. Dezvoltarea sectorului economic prin dezvoltarea de afaceri în
domeniul meseriilor tradiționale și stimularea angajării de persoane care au participat la
activitățile integrate ale proiectului.
Obiectivul specific 5. Creșterea vizibilității domeniului meseriilor tradiționale specifice
persoanelor de etnie romă în rândul opiniei publice, ca un sector ce aduce beneficii
economiei naționale și mai ales turismului.
Obiectivul specific 6. Creșterea gradului de informare a grupului țintă privind modul de
viață sănătos și de combatere a disfuncțiilor sociale în vederea eliminării factorilor
perturbatori ce conduc la considerarea acestui grup ca fiind cel mai predispus unei atitudini
dăunătoare societății.
Activități
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 76
A.0.1. Monitorizarea proiectului
A.0.2. Evaluarea proiectului și elaborare rapoarte (intermediar și final)
A.0.3. Audit financiar
A.0.4. Achiziții
A.1.1. Elaborarea unei metodologii de cercetare comprehensive care va avea ca principale
instrumente: cercetare cantitativă și calitativă
A.1.2. Elaborarea cercetării și discutarea principalelor rezultate și recomandări ale acesteia
A.1.3. Principalele concluzii ale cercetării vor fi prezentate succint într-o broșură
informativă ce va fi tipărită într-un tiraj de cca. 500 exemplare și versiune electronică
A.2.1. Selectarea persoanelor care vor participa la activitățile proiectului
A.2.2. Încheierea de acorduri de colaborare cu instituții relevante ce lucrează în domeniul
incluziunii socio-profesionale ale persoanelor vulnerabile de etnie roma, respectiv
angajatori, ONG-uri, DGASPC-uri, SPAS-uri, AJOFM-uri
A.2.3. Realizarea de activități de informare și consiliere profesională/vocațională/medierea
muncii astfel încât aceștia să fie orientați spre un program de calificare adecvat și / sau un
loc de muncă adecvat pregătirii lor profesionale și așteptărilor lor
A.2.4. Proiectarea și implementarea unui program de formare profesională pentru un număr
de cca. 100 persoane în meserii tradiționale
A.2.5. Proiectarea și implementarea unui program de formare profesională pentru un număr
de cca. 500 persoane persoane în diferite meserii, cum ar fi: ospătar, lucrător comerț,
cameristă, zidar, lucrător construcții, tinichigiu, etc.
A.2.6. Acordarea de subvenții pentru participanții la formare (650 persoane x 300 lei)
A.2.7. Autorizarea a 5 programe de calificare pentru facilitarea implementării proiectului în
bune condiții
A.3.1. Proiectarea și implementarea unui program privind creșterea competențelor
antreprenoriale ale grupului țintă al proiectului, inclusiv persoane formate în activitatea 2.5.
(cca. 100 persoane)
A.4.1. Realizarea informării, publicității și promovării proiectului
A.4.2. Campanie de informare privind oportunitățile oferite de meseriile tradiționale din
mediul rural dar și importanța creșterii continue a nivelului de calificare pentru accesarea
unui loc de muncă mai bun și mai bine plătit
Indicatori atinși la 31 decembrie 2015
Numărul participanţilor la programele de calificare/recalificare destinate grupurilor
vulnerabile
691
Numărul participanţilor la programele de calificare/recalificare destinate grupurilor 691
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 77
vulnerabile, din care: persoane de etnie romă
Număr de persoane care au beneficiat de consiliere/orientare – acces pe piaţa muncii 991
Număr de participanţi FSE – femei 1400
Număr de participanţi FSE –persoane de etnie roma 2121
Ponderea participanţilor la programele de calificare/recalificare pentru grupurile
vulnerabile care obţin certificare
95,95
din care : persoane de etnie romă 95,95
Ponderea persoanelor care în termen de 6 luni după participarea la programe integrate şi-au
găsit un loc de muncă (%)
3,18
Ponderea persoanelor care în termen de 6 luni după participarea la programe integrate
urmează o altă formă de pregătire
22,29
Număr de participanţi la instruire care au găsit un loc de muncă în termen de 6 luni – acces
pe piaţa muncii
22
Număr de participanţi la instruire care urmează o altă formă de pregătire – acces pe piaţa
muncii
154
Număr de participanţi la instruire certificaţi – acces pe piaţa muncii 663
Parteneri transnaţionali implicaţi în proiect – acces pe piaţa muncii 2
Cuantum total cereri de rambursare depuse : 9.745.268,31 lei
Cuantum total cereri de rambursare plătite : 6.851.850,51 lei
1.4.4.4. Proiect : „Centre de incluziune Sociala Rurala”Contract POSDRU
/165/6.2/S/143241 , semnat la data de 29.04.2014
Obiective
1 – Cresterea capacitatii de ocupare a grupurilor vulnerabile (persoane cu dizabilitati si
persoane de etnie roma) prin participarea la programe de formare profesionala de
calificare/recalificare, pentru creșterea şi dezvoltarea aptitudinilor şi calificărilor acestor
persoane, aptitudini si calificari care sa le asigure accesul egal la ocupare si la construirea
unei cariere profesionale, in vederea crearii unei piete a muncii inclusive; acest OS se va
realiza prin intermediul A8.
2 - Dezvoltarea şi implementarea programelor specifice de formare adresate anumitor
grupuri vulnerabile in vederea dezvoltarii vietii profesionale si a cresterii calitatii vietii,
programe care vor miza pe exploatarea restantului functional; acest OS se va realiza prin
intermediul A8.
3 – Cresterea masurilor de sprijin destinate grupurilor vulnerabile (persoane cu
dizabilitati si persoane de etnie roma), prin crearea a 4 Centre de Incluziune Sociala Rurala;
acest OS se va realiza prin intermediul A4 si A5.
4 - Cresterea gradului de constientizare a opiniei publice (angajatori, angajati, comunitati
locale) cu privire la principiul nediscrimarii si al egalitatii de sanse (in special pe piata
muncii), prin implementarea a 24 de campanii de comunicare/informare/promovare care sa
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 78
sensibilizeze si sa creeze schimbari de atitudine in randul publicului larg (720 de persoane)
fata de grupurile vulnerabile; acest OS se va realiza prin intermediul A2 si A7.
Activități
A1 Management proiect
A2 Promovarea proiectului, informare si diseminare rezultate
A3 Achizitii.
A4. Crearea a 4 Centre de Incluziune Sociala Rurala in Reg S-E (jud Vrancea), Sud
Muntenia (jud Teleorman), Bucuresti-Ilfov (jud. Ilfov) si Vest (jud Hunedoara);
A5. Realizarea unui Studiu privind nevoile specifice ale grupurilor vulnerabile;
A6. Recrutarea, selectarea si inreg GT.;
A7.Campanii de informare/constientizare/promovare;
A8 Dezvoltarea si furnizarea de programe de formare profesională
Indicatori prevăzuți în proiect Realizați la 31
decembrie 2015
Numărul participanţilor la programele de calificare/recalificare destinate
grupurilor vulnerabile-884;
890
Numărul participanţilor la programele de calificare/recalificare destinate
grupurilor vulnerabile, din care: persoane de etnie romă-634;
641
Numărul participanţilor la programele de calificare/recalificare destinate
grupurilor vulnerabile, din care: persoane cu dizabilităţi-250:
249
Număr de participanţi la instruire – acces pe piaţa muncii-884; 890
Număr de persoane care au beneficiat de consiliere/orientare – acces pe piaţa
muncii-884;
1288
Număr de participanţi FSE - persoane cu dizabilităţi-250; 321
Număr de participanţi FSE – persoane de etnie roma-634. 1233
Cuantum total cereri de rambursare depuse: 6.502.555,98 lei
Cuantum total cereri de rambursare plătite : 4.560.309,98 lei
1.4.4.5. Proiect <Garantii pentru TINEri!>, contract POSDRU/126/5.1/S/139512,
semnat la data de 23.12.2013
Perioada de implementare 23.12.2013- 22.11.2015
Obiective specifice
1. Facilitarea integrarii pe piata muncii a 2552 de membri ai grupului tinta, prin intermediul
unor interventii integrate de informare, consiliere profesionala si asistenta in cautarea unui
loc de munca.
2.Imbunatatirea competentelor grupului tinta in ocupatii sau meserii cerute de piata locala si
regionala a muncii, inclusiv in domeniul antreprenorial, prin furnizarea de programe de
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 79
formare profesionala catre un numar de 2310 de persoane (din cele 2552 de persoane mai sus
mentionate) si implementarea a 176 de stagii de ucenicie.
3.Corelarea cererii cu oferta de forta de munca, prin organizarea a 20 de targuri judetene de
locuri de munca, prin realizarea a minim 264 Planuri Individuale de Mediere si prin
intermediul platformei web, care va avea si o functionalitate de motor de cautare de locuri de
munca.
4.Combaterea somajului de lunga durata in randul tinerilor, prin implementarea de masuri de
sprijin pentru programele inovatoare:22 Centre de Garantie pentru Tineri infiintate,
Mecanismul de integrare a tinerilor pe piata muncii - Schema de Garantie - realizat si
diseminat.
Activități
A.1. Activități specifice managementului de proiect
A.2. Activități de promovare si publicitate
3. Crearea si activarea centrelor de garantie pentru tineri
4. Informare, consiliere profesionala individuala si de grup, mediere
A.5. Program de formare profesionala in domenii cerute de piata muncii si organizarea de
stagii pilot de ucenicie
A.6. Program de consultanta, asistenta si formare profesionala pentru inceperea unei
Activități independente sau pentru initierea de afaceri
A.7. Organizarea de targuri judetene de locuri de munca–garantie pentru TINEri!
A.8. Masuri de sprijin pentru programele inovatoare privind combaterea somajului de lunga
durata
Indicatori:
Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate- 1448
-din care: femei – 502
-din care: tineri – 1448
Număr de persoane care au beneficiat de consiliere/ orientare - acces pe piaţa muncii – 3774
Număr de participanţi la instruire – acces pe piaţa muncii- 2911
Număr de participanţi la instruire, şomeri de lungă durată – acces pe piaţa muncii – 1233
Număr de participanţi la instruire care şi-au găsit un loc de muncă în termen de 6 luni - acces
pe piaţa muncii – 386
Număr de participanţi la instruire certificaţi, şomeri de lungă durată – acces pe piaţa muncii -
1177
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 80
Cuantum total cereri de rambursare depuse: 15.454.320,80 lei
Cuantum total cereri de rambursare plătite : 11.336.239,63 lei
1.4.4.6. Proiect “ PARTENERIAT STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA
ECONOMIEI SOCIALE IN REGIUNILE SUD-VEST SI NORD –EST “- contract
de finantare POSDRU/168/6.1/S/145521- semnat în data de 15.10.2014
Perioada de implementare 15.10.2014- 14.12.2015
Obiective
Obiectivul general al proiectului îl constituie crearea de servicii și oportunități pentru
persoanele din grupul țintă în vederea integrării sau reintegrării acestora pe piața muncii, prin
dezvoltarea de structuri ale economiei sociale și consolidarea capacității operatorilor din
economia socială.
Obiectivul specific 1 Dezvoltarea economiei sociale din regiunile sud-vest și nord-est prin
înființarea și dezvoltarea a 8 structuri ale economiei sociale și crearea a 40 de locuri de
muncă;
Obiectivul specific 2 Dezvoltarea și furnizarea de programe integrate de formare corelate cu
cerințele de pe piața muncii și cu competențele grupului țintă în vederea promovării
capacității de a ocupa un loc de muncă;
Obiectivul specific 3 Promovarea serviciilor de consiliere, informare în domeniul economiei
sociale prin activități de informare, consiliere profesională în vederea ocupării unui loc de
muncă pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile.
Activități
A1 Managementul proiectului
A2. Informare și publicitate
A3 : Informare și consiliere profesională
A4 : Formare profesională
A5 : Inființarea și dezvoltarea structurilor de economie socială
Indicatori
Numărul structurilor economiei sociale înfiinţate -8
Număr de persoane care beneficiază de orientare/consiliere – economie sociala – 508
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 81
Număr de participanţi la instruire - economie sociala- 159
Număr de participanţi FSE – persoane cu dizabilităţi- 11
Număr de participanţi FSE – alte grupuri vulnerabile- 287
Numărul locurilor de muncă create de structurile economiei sociale – 40
Număr de participanţi la instruire certificaţi – economie socială - 146
Cuantum total cereri de rambursare : 6.220.082,00 lei
1.4.4.7. Proiect „Investitia in tineri, Investitia in viitorul nostru", contract
POSDRU/126/S/5.1/139515, semnat la data de 23.12.2013
Obiective specifice
OS1.Optimizarea procesului de management al proiectului prin gestionarea, coordonarea si
realizarea Activității de management al proiectului inclusiv gestionarea financiara si
administrativa in vederea atingerii indicatorilor de program si de rezultat ai proiectului.
OS2. Facilitarea integrarii pe piata muncii a persoanelor cu dificultati pe piata muncii prin
intermediul unui program integrat de informare, consiliere si orientare profesionala care
vizeaza integrarea socio-economica activa pentru 2500 de tineri – persoane care au parasit
timpuriu scoala, persoane in cautarea unui loc de munca, persoane inactive, șomeri tineri si
șomeri tineri de lunga durata
OS3. Imbunatatirea capacitatii si competitivitatii fortei de munca prin instruirea unui numar
de 2500 de tineri in vederea dobandirii de aptitudini si competente profesionale care sa le
asigure sanse reale si oportunitati sporite pentru participarea la o piata a muncii moderna,
flexibila si tehnologizata, inclusiv prin facilitarea unor contracte de ucenicie pentru un numar
de 200 de persoane din GT
OS 4 Sprijin acordat reintoarcerii la viata activa a tinerilor prin Activități de prospectare si
mediere (re/angajarea a 300 tineri GT), dar si prin consultanta si asistenta la initierea unei
afaceri (infiintarea a 100 de afaceri/activități independente).
OS5 Activarea si stimularea GT prin Activități de informare, constientizare si promovare, cu
sprijinul larg al comunitatilor locale si in vederea dezvoltarii acestora pe termen lung.
Activități
A1 Managementul proiectului
A2. Infiintarea si functionarea a 5 Case Regionale ale Tinerilor Activi (V,NV,NE, Centru) ca
masura activa de ocupare
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 82
A3. Programe integrate de informare, consiliere, orientare profesionala pentru 2,500 tineri
A4. Conceperea şi derularea programelor de formare profesionala (ucenicie +calificare)
pentru 2000 tineri - persoane inactive, persoane in cautare de loc de munca - tineri, șomeri
tineri, șomeri de lunga durata-tineri
A5. Derularea programului de asistenta si consultanta pentru inceperea unei Activități
independente/initierea unei afaceri pentru 500 de persoane din GT, masura activa de ocupare
A6. Servicii de ocupare - prospectare, mediere si plasare pe piata fortei de munca
A7. Activități de promovare, motivare si activare a grupului tinta prin evidentierea necesitatii
de a avea o buna formare profesionala si o viata activa, inclusiv sansele de reinsertie a
șomerilor tineri, in special șomeri tineri de lunga durata.
Indicatori prevăzuți a se realiza
Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate – 675
-din care: femei – 338
-din care: tineri – 675
Număr de persoane care au beneficiat de consiliere/ orientare - acces pe piaţa muncii – 2500
Număr de participanţi la instruire – acces pe piaţa muncii – 2500
Număr de participanţi la instruire, şomeri de lungă durată – acces pe piaţa muncii – 675
Indicatori atinși la 31 decembrie 2015
Numărul șomerilor de lungă durată participanți la programe integrate 634
- din care: femei 314
-din care: tineri 634
Număr de persoane care au beneficiat de consiliere/orientare – acces pe piața muncii 3005
Număr de participanți la instruire – acces pe piața muncii 2703
Număr de participanți la instruire, șomeri de lungă durată – acces pe piața muncii 582
Indicatori de rezultat
Pondere șomeri de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi (%) 71
din care: femei 48
din care: tineri 100
Număr de participanţi la instruire care au găsit un loc de muncă în termen de 6 luni - acces
pe piaţa muncii 276
Număr de persoane care au demarat o activitate independentă – acces pe piaţa muncii 8
Număr de participanţi la instruire certificaţi, şomeri de lungă durată – acces pe piaţa muncii
454
Număr participanţi FSE – grupa de vârstă 15 – 24 ani 3005
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 83
Cuantum total cereri de rambursare depuse: 14.282.457,04 lei
Cuantum total cereri de rambursare plătite : 13.564.449,31 lei
1.4.4.8. Proiect „Europa inclusivă - Initiative regionale sustenabile", contract
POSDRU/165/S/6.2/142874, semnat la data de 29.04.2014
Obiective
Obiectivul specific 1. Facilitarea accesului la formare profesionala a grupurilor vulnerabile
prin dezvoltarea si furnizarea serviciilor de consiliere sociala si de dezvoltare a
competentelor de baza
Obiectivul specific 2. Sustinerea integrarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii prin
dezvoltarea calificarilor profesionale pentru 1000 de persoane.
Obiectivul specific 3. Sustinerea crearii unei piete a muncii inclusive prin formare
profesionala si grupuri de lucru, in vederea dezvoltarii competentelor profesionale pentru
240 de persoane - personal al administraţiei publice locale, personal al organizaţiilor
societăţii civile, personal al agentiilor publice/private care furnizează servicii sociale şi de
ocupare grupurilor vulnerabile, angajati, manageri.
Obiectivul specific 4. Sustinerea integrarii pe piata muncii a aproximativ 200 de femei, prin
furnizarea serviciilor de acompaniere/ingrijire pentru 360 membri de familie aflati in ingrijre
(copii).
Activități
A1. Managementul proiectului
A2. Achizitii de echipamente, bunuri si servicii
A3 Informare si Publicitate
A4. Dezvoltarea si furnizarea serviciilor de consiliere sociala si de dezvoltare a abilitatilor de
baza.
A5. Furnizarea de cursuri de calificare profesională
A6. Dezvoltarea si furnizarea serviciilor de acompaniere/ ingrijire pentru membrii de familie
persoane dependente
A7. Formare profesionala si grupuri de lucru, in vederea dezvoltarii competentelor
profesionale pentru 240 de persoane.
A.8 Derularea de actiuni specifice de dezvoltare a oportunitatilor de ocupare a grupurilor
vulnerabile
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 84
Indicatori prevăzuți în proiect
Indicatori atinși
la 31 decembrie
2015
Numărul participanţilor la programele de calificare/recalificare destinate
grupurilor vulnerabile – 1000
1017
- din care: persoane de etnie roma - 400 403
- din care: persoane cu dizabilităti - 250 276
- din care: tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului - 50 41
Numărul de persoane dependente sprijinite - 360 389
Ponderea participanţilor la programele de calificare/recalificare pentru grupurile
vulnerabile care obţin certificare – 80%
97,4%
- din care: persoane de etnie roma – 85% 95,25%
- din care: persoane cu dizabilităţi – 80% 105,2%
- din care: tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie -75% 76%
Număr de participanţi FSE – femei - 300 871
Număr de participanţi FSE - persoane cu dizabilităti - 250 324
Număr de participanţi FSE – persoane de etnie roma - 400 547
Număr de participanţi la instruire – acces pe piaţa muncii - 1300 1374
Număr de persoane care au beneficiat de consiliere/orientare – acces pe piaţa
muncii - 1080
1211
Ponderea persoanelor care în termen de 6 luni după participarea la programe
integrate şi-au găsit un loc de muncă (%) – 8%
2%
Număr de participanţi la instruire care au găsit un loc de muncă în termen de 6
luni - acces pe piaţa muncii - 100
18
Număr de participanţi la instruire certificaţi - acces pe piaţa muncii - 1040 1359
Cuantum total cereri de rambursare depuse : 6.383.283,45 lei
Cuantum total cereri de rambursare plătite : 5.210.799,66 lei
1.4.4.9. Proiect „Vulnerabili Redivivus", contract POSDRU/185/6.2/S/155229,
semnat la data de 23.03.2015
Obiective specifice
OS1 - Nivel de educatie crescut, competente dezvoltate, grad de independenta si integrare pe
piata muncii crescut pentru 1100 de persoane vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est
OS2 – Nivel de instruire crescut pentru 650 de persoane ce apartin grupurilor vulnerabile din
regiunile Centru si Nord-Est prin intermediul cursurilor de calificare oferite în concordanta
cu piata muncii din Romania
OS3 – Nivel de pregatire, performante educationale si grad de succes in accesarea unui nivel
superior de educatie crescute pentru 150 de persoane din grupurile vulnerabile din regiunile
Centru si Nord-Est prin programe integrate de tutorat si mentorat
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 85
OS4 – Nivel de incredere si stima de sine crescute pentru 75 de persoane apartinand
grupurilor tinta vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est in vederea integrarii in societate
si participarii pe piata muncii
OS5 – Acces pe piata muncii imbunatatit pentru 200 de persoane din grupurile tinta
vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est prin tehnici specifice de mediere
OS6 – Grad crescut de implicare a voluntariatului in favoarea incluziunii sociale si integrarii
pe piata muncii a grupurilor vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est prin campanii
integrate de promovare si constientizare
OS7 –Atitudine sociala imbunatatita a angajatorilor, angajatilor si factorilor de decizie
privind grupurile vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est prin campanii de promovare si
informare
Activități
A1 Managementul Proiectului
A2. Informarea si publicitatea proiectului
A3. Realizarea achizitiilor necesare implementarii proiectului
A4. Selectarea grupului tinta
A5. Consilierea GT si medierea accesului pe piata muncii
A6. Organizarea campaniilor de informare pentru GT privind piata muncii
A7. Acordarea de subventii pentru cursanti si persoane aparatinand GT vulnerabile
A8. Formarea profesionala in vederea adaptarii calificarilor la nevoile pietei muncii prin
dobandirea, actualizarea sau schimbarea calificarilor
A9. Implementarea de programe integrate de mentorat si tutorat pentru cresterea nivelului de
pregatire a 150 de persoane din GT vulnerabile, respectiv copii in situatii de risc
A10 Analiza nevoilor GT vulnerabile, a impactului masurilor existente si prevenirea parasirii
timpurii a scolii prin controlarea disfunctionalitailor sociale (droguri, alcool, infractiuni)
A11. Terapii de motivare si cresterea stimei de sine in vederea incluziunii sociale a 75 de
persoane din GT
Indicatori prevăzuți în proiect Indicatori atinși la
31 decembrie 2015
Numărul participanţilor la programele de calificare/recalificare destinate
grupurilor vulnerabile - 650
650
- din care: tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului - 90 92
Cuantum total cereri de rambursare depuse: 12.148.004,93 lei
Cuantum total cereri de rambursare plătite: 8.227.739,73 lei
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 86
1.4.4.10. Proiect „Decență și respect pentru vulnerabili", contract
POSDRU/185/6.2/S/155254, semnat la data de 24.03.2015
Obiective specifice
Obiectiv OS1 - Nivel de educatie crescut, competente dezvoltate, grad de independenta si
integrare pe piata muncii crescut pentru 1100 de persoane vulnerabile din regiunile Centru si
Nord-Est
OS2 – Nivel de instruire crescut pentru 650 de persoane ce apartin grupurilor vulnerabile din
regiunile Centru si Nord-Est prin intermediul cursurilor de calificare oferite în concordanta
cu piata muncii din Romania
OS3 – Nivel de pregatire, performante educationale si grad de succes in accesarea unui nivel
superior de educatie crescute pentru 150 de persoane din grupurile vulnerabile din regiunile
Centru si Nord-Est prin programe integrate de tutorat si mentorat
OS4 – Nivel de incredere si stima de sine crescute pentru 75 de persoane apartinand
grupurilor tinta vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est in vederea integrarii in societate
si participarii pe piata muncii
OS5 – Acces pe piata muncii imbunatatit pentru 200 de persoane din grupurile tinta
vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est prin tehnici specifice de mediere
OS6 – Grad crescut de implicare a voluntariatului in favoarea incluziunii sociale si integrarii
pe piata muncii a grupurilor vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est prin campanii
integrate de promovare si constientizare
OS7 –Atitudine sociala imbunatatita a angajatorilor, angajatilor si factorilor de decizie
privind grupurile vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est prin campanii de promovare si
informare
Activități
A1 Managementul Proiectului
A2. Informarea si publicitatea proiectului
A3. Realizarea achizitiilor necesare implementarii proiectului
A4. Selectarea grupului tinta
A5. Consilierea GT si medierea accesului pe piata muncii
A6. Organizarea campaniilor de informare pentru GT privind piata muncii
A7. Acordarea de subventii pentru cursanti si persoane aparatinand GT vulnerabile
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 87
A8. Formarea profesionala in vederea adaptarii calificarilor la nevoile pietei muncii prin
dobandirea, actualizarea sau schimbarea calificarilor
A9. Implementarea de programe integrate de mentorat si tutorat pentru cresterea nivelului de
pregatire a 150 de persoane din GT vulnerabile, respectiv copii in situatii de risc
A10 Analiza nevoilor GT vulnerabile, a impactului masurilor existente si prevenirea parasirii
timpurii a scolii prin controlarea disfunctionalitailor sociale (droguri, alcool, infractiuni)
A11. Terapii de motivare si cresterea stimei de sine in vederea incluziunii sociale a 75 de
persoane din GT
Indicatori
Număr participanţi la programele de calificare/recalificare destinate grupurilor vulnerabile –
650.
Realizat la 31 decembrie 2015: 665
- din care: tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului – 90
Realizat la 31 decembrie 2015: 95
Cuantum total cereri de rambursare depuse : 10.878.039,59 lei
Cuantum total cereri de rambursare plătite : 7.122.070,47 lei
1.4.4.11. Programul RO11 – Mainstreaming Gender Equality and Work Life Balance
• Numele programului :„Mainstreaming Gender Equality and Promoting Work-Life Balance”
• Numele operatorului programului: Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și
Persoanelor Vârstnice
Contribuţia financiară în conformitate cu abordarea integratoare a egalităţii între sexe şi
promovarea programului de echilibru între muncă-viaţă este de 4.519.478 de euro.
Cofinanţarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru
pregătirea si implementarea programului va fi de 797.555 Euro, respectiv 15% din valoarea
totala a programului.
Programul va oferi finanţare pentru promovarea egalitatii între femei şi bărbaţi si a
echilibrului intre viata profesionala si cea privata, pentru următoarele domenii prioritare:
• promovarea integraritatii dimensiunii de gen
• echilibru intre viata profesionala si viata privata
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 88
• relaţii bilaterale intre promotori de proiecte din România si cei din statele donatoare privind
abordarea integratoare de gen
Pe lângă înfiinţarea şi funcţionarea unui centru de educare si îngrijire pe timpul zilei a
copiilor cu vârste cuprinse intre 0-3 ani si/sau a copiilor cu dizabilitati cu vârste de la 0-7
ani, prin proiect, beneficiarul poate să consolideze relaţii de colaborare cu organizatii
nonguvernamentale din România şi entităţi din Statele Donatoare în vederea îmbunătăţirii
echilibrului intre viata profesionala si cea personala si al validării masurilor întreprinse in
domeniu prin schimburi de experienţă, precum şi informarea si conştientizarea opiniei publice
cu privire la importanta egalităţii de gen.
În 2015 au fost semnate contractele de finanțare cu 14 Promotori de proiect, au fost înaintate
promotorilor de proiect, în funcție de solicitările acestora, avansuri reprezentând maxim 30%
din valoarea contractului și au fost demarate la nivel de promotor de proiect, activitățile ce țin de
înființarea centrului de îngrijire.
Valoare contract - lei Cereri plata virate in 2015 - lei
Total
din care:
Total
din care:
grant
(85%)
cofinantare
publica
(15%)
grant
(85%)
cofinantare
publica
(15%)
TOTAL 20.225.457 17.191.638 3.033.819 5.826.215 4.952.351 873.863
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 89
CAPITOLUL II.
SITUAȚIA SOCIALĂ DIN ROMÂNIA, REFLECTATĂ DE INDICATORII DE
INCLUZIUNE SOCIALĂ CORESPUNZĂTORI ANULUI 2015
Un rol foarte important în combaterea sărăciei și excluziunii sociale îl are statul, prin politicile
economice și sociale pe care le dezvoltă, de stimulare a ocupării, garantare a unui salariu minim
pe economie, de asigurare a resurselor necesare plății drepturilor ce decurg din asigurările sociale,
de acordare a beneficiilor ce fac parte din sistemul de asistență socială, precum și de asigurare a
unor servicii sociale de calitate.
În îndeplinirea acestui deziderat, Guvernul României urmărește să acopere o arie cât mai largă de
probleme legate de caracterul multidimensional al excluziunii sociale: aspecte socio-culturale,
de locuire, sănătate, ocupare, educație, creșterea natalității și diminuarea abandonului,
promovarea și protejarea drepturilor tuturor copiilor, pentru o rezolvare cât mai bună a
problemelor cu care se confruntă indivizii și familiile, din punct de vedere social și economic.
În acest scop au fost selectați o serie de indicatori de incluziune socială, care să reflecte situația
națională din următoarele domenii: veniturile populației, consumul gospodăriilor, sărăcie, condiții
de locuit, accesul la servicii de sănătate, la ocupare, la educație.
2.1. Indicatorii de incluziune calculați conform legislației naționale
Hotărârea de Guvern nr. 488/2005 privind aprobarea sistemului național de indicatori de
incluziune socială reprezintă actul normativ care stabilește calculul anual al unui set de
indicatori, grupați în indicatori primari și secundari (calculați în conformitate cu
metodologii stabilite la nivel european), și indicatori terțiari - care reflectă situația
socială specifică României.
Dintre indicatorii primari menționăm:
o rata sărăciei relative la pragul de 60% din mediana veniturilor,
o raportul dintre chintila superioară și cea inferioară,
o deficitul median relativ,
o coeficientul de variație a ratei ocupării,
o rata șomajului BIM de lungă durată,
o ponderea populației din gospodăriile fără persoane ocupate,
o ponderea tinerilor de 18-24 ani care au părăsit de timpuriu sistemul educațional,
o speranța de viață la naștere.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 90
Dimensiuni ale incluziunii sociale
Sărăcia reprezintă starea unei/unui persoane/familii/grup/comunităţi manifestată prin lipsa resurselor
strict necesare cumpărării bunurilor şi serviciilor considerate a asigura nivelul minim de trai într-o
anumită perioadă de timp, raportat la condiţiile socioeconomice ale societăţii. Pragul de sărăcie
reprezintă cuantificarea resurselor, iar standardele utilizate pentru stabilirea acestuia sunt influenţate
de nivelul general al costului vieţii, precum şi de specificul politicilor sociale adoptate (art.6 din
Legea asistenţei sociale nr.292/2011, cu modificările și completările ulterioare).
Măsurile de prevenire și combatere a sărăciei și riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul
general de acțiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială prin care se asigură
oportunitățile și resursele necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile în mod deplin la viața
economică, socială și culturală a societății, precum și la procesul de luare a deciziilor care privesc
viața și accesul lor la drepturile fundamentale.
Procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri și acțiuni multidimensionale din
domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării-
comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale și
asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale și politice
ale societății. (Legea asistenței sociale, nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare).
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 91
Dintre indicatorii secundari menționăm:
o rata sărăciei relative la pragurile de 40%, 50% și 70% din mediana veniturilor,
o rata sărăciei în raport cu un prag ancorat în timp,
o rata sărăciei înainte de transferurile sociale,
o ponderea șomerilor BIM de lungă durată,
o rata șomajului BIM de foarte lungă durată,
o ponderea persoanelor din grupele de vârstă 25-34 ani, 35-49 ani si 50-64 ani, care
au cel mult un nivel de instruire gimnazial (nivel scăzut), în totalul persoanelor din
aceleași grupe de vârstă.
Domeniile în care au fost grupați indicatorii terțiari sunt referitoare la:
o resurse,
o piața muncii,
o condiții de locuit,
o educație,
o sănătate,
o ordine publică.
Indicatorii de incluziune socială sunt detaliați în funcție de o serie de caracteristici ale
persoanelor sau gospodăriilor, din care amintim:
o mediul de rezidență,
o regiunea de dezvoltare,
o nivelul de educație,
o statutul ocupațional,
o genul,
o naționalitatea,
o numărul de membri din gospodărie.
Indicatorii de incluziune socială sunt publicați anual pe pagina de web a Ministerului Muncii,
Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, în cadrul secțiunii referitoare la politicile
familiale, incluziune și asistență socială.5
2.1.1. Metodologia de calcul al indicatorilor referitori la sărăcie
Indicatorii cei mai utilizați pentru a măsura nivelul sărăciei și a analiza dinamica acesteia
sunt cei referitori la sărăcia relativă.
5 http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/755
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 92
Metodologia de calcul a sărăciei relative arată poziționarea față de alte categorii de
populație, mai degrabă decât posibilitatea de a-și asigura un nivel minim de trai. Din acest
motiv, la nivelul Uniunii Europene indicatorii privind sărăcia relativă sunt intitulați
indicatori ,,ai riscului de sărăcie’’.
În ceea ce privește modificarea în timp a indicatorului de măsurare a sărăciei relative,
aceasta exprimă influența modificării distribuției veniturilor asupra proporției săracilor,
dar nu și evoluția nivelului de bunăstare.
Astfel, întrucât pragul este calculat în funcție de venitul dintr-un anumit moment, sărăcia
relativă măsoară mai degrabă inegalitatea dintr-o societate decât satisfacerea nevoilor de
bază ale persoanelor, iar numărul de săraci calculat pe baza pragului relativ poate să
cunoască o creștere (sau o scădere) față de o altă perioadă de referință, fără ca aceasta să
reprezinte o tendință semnificativă de reducere, respectiv de creștere a nivelului de trai al
populației.
2.1.2. Praguri de sărăcie utilizate
Pragul sărăciei relative este de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult
echivalent. Mediana este definită ca acea valoare care prin poziția sa, se află în mijlocul
seriei de date. Cu alte cuvinte, jumătate dintre valorile veniturilor disponibile pe adult
echivalent ale gospodăriilor sunt mai mici sau egale cu mediana, jumătate sunt mai mari
decât mediana.
Deoarece componența gospodăriilor diferă, calculul indicatorilor se face în funcție de
numărul de adulți echivalenți.
Calculul numărului de adulţi echivalenţi se face pe baza unei formule care ţine cont de
numărul de adulţi şi de copii din gospodărie (un copil fiind o persoană cu vârsta mai mică
de 15 ani).
Se utilizează astfel scala de echivalență OECD modificată: primul adult din
gospodărie=1, alt adult 0,5, fiecare copil 0,3.
Pragurile sunt exprimate în prețuri ale lunii ianuarie din anul respectiv.
Tabel nr. 1. Praguri de sărăcie relativă și absolută în perioada 2002 – 2015
(lei/lună/adult echivalent)
Indicator 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Sărăcie relativă 138,7 174,0 226,0 263,2 299,7 358,5 459,3
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 93
Indicator 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Sărăcie relativă 512,5 503,5 530,4 546,0 574,4 600,4 661,8
Sursa: Institutul Național de Statistică
În tabelul următor sunt prezentate pragurile de sărăcie pentru câteva tipuri de structuri
familiale:
Tabel nr. 2. Praguri de sărăcie relativă, în funcție de componența gospodăriei,
în anul 2015
Componența
gospodăriei
Prag sărăcie relativă (lei/lună/adult echivalent)
- un adult 661,8
- un adult cu un copil 860,3
- un adult și doi copii 1058,8
- 2 adulți 992,6
- 2 adulți cu un copil 1191,2
- 2 adulți cu doi copii 1389,7
Sursa: Institutul Național de Statistică
2.1.3. Modalitatea de calcul al numărului de persoane sărace și al ratei sărăciei
Prin comparația pragurilor cu veniturile gospodăriilor se determină dacă o gospodărie este
săracă sau nu.
În cazul în care venitul disponibil pe adult echivalent al gospodăriei se situează sub pragul
sărăciei, gospodăria este considerată săracă și astfel toți membrii ei sunt săraci.
Rata sărăciei relative reprezintă ponderea în populația totală a persoanelor din
gospodăriile cu un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decât pragul de 60% din
mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent.
La calculul indicatorilor, veniturile pot să includă sau nu autoconsumul (consumul din
producția proprie a gospodăriei).
2.2. Surse de date utilizate pentru calculul indicatorilor de incluziune
Determinarea numărului de persoane afectate de sărăcie depinde atât de metodologia
utilizată, cât și de numărul de persoane despre care s-au cules informațiile necesare
determinării pragului de sărăcie și al indicatorului monetar utilizat pentru compararea cu
acest prag.
Indicatorii de incluziune se calculează pe baza:
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 94
o datelor administrative,
o anchetei bugetelor de familie, realizată de Institutul Național de Statistică (INS),
o anchetei asupra calității vieții, realizată de asemenea de Institutul Național de
Statistică (INS).
a. Ancheta asupra calității vieții
o Este denumită la nivel european EU-SILC – European Union Survey on Income and
Living Conditions.
o Este efectuată de INS în conformitate cu regulamentele europene care stipulează
mărimea eșantionului, tipul planului de sondaj (rotațional), variabilele de colectat
anual și indicatorii de calitate.
o Se realizează anual pe un eșantion de aproximativ 10.000 de gospodării.
o În cazul acestei anchete, rata riscului de sărăcie se determină pe baza venitului
anual disponibil pe adult echivalent și are ca perioadă de referință anul care a
precedat desfășurarea anchetei de teren.
b. Ancheta Bugetelor de Familie
o se realizează pe un eșantion anual de aproximativ 37.000 de gospodării și colectează
lunar informații privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor.
o perioada de referință a indicatorilor este luna în care se efectuează cercetarea.
o indicatorii de incluziune socială sunt calculați de către INS folosind metodologia
europeană (conform metodei deschise de coordonare).
Trebuie menționat faptul că indicatorii calculați utilizând aceeași metodologie, dar pe
baza datelor obținute prin cele două anchete, pot avea valori semnificativ diferite (de
exemplu rata sărăciei relative).
Diferențele se datorează în primul rând dimensiunii eșantionului, dar și modului de
colectare a informațiilor, lunar, respectiv anual.
2.3. Analiza datelor statistice privind indicatorii de incluziune socială
În cele ce urmează sunt prezentați o serie de indicatori de incluziune prevăzuți de
Hotărârea de Guvern nr.488/2005, grupați astfel:
o indicatori privind condițiile de viață,
o indicatori privind educația,
o indicatori privind sănătatea,
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 95
o indicatori privind ordinea publică.
Trebuie menționat faptul că începând cu anul 2014 datele au fost estimate pe baza
populației rezidente si nu sunt comparabile cu seriile de date din perioadele precedente.
În consecință, datele obținute pe baza anchetei bugetelor de familie pentru anii 2014-2015
nu sunt comparabile cu seriile de date din perioadele precedente.
2.3.1. Indicatori privind condițiile de viață
Unul din indicatorii utilizați adesea în comparațiile internaționale este speranța de viață
la naștere.
o Potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică, speranța de viață la
naștere a crescut de la 75,16 ani în anul 2013 la 75,44 ani în anul 2014.
o În anul 2014, persoanele de gen feminin au avut o speranță de viață mai mare decât
cele de gen masculin (78,91 ani comparativ cu 72,00 ani).
o Acest indicator a avut o valoare mai mare în mediul urban decât în cel rural (76,64 ani
față de 73,94 ani).
În tabelul de mai jos este prezentată evoluția ratei sărăciei relative, calculată conform
metodologiei naționale pe baza Anchetei privind bugetele de familie.
Se poate constata că rata sărăciei relative s-a redus de la 18,4% în anul 2014 la 18,0% în
anul 2015.
Tabel nr. 3. Evoluția ratei sărăciei relative, în perioada 2000 - 2015 (%)
Indicator 2000 2005 2006 2007 2008 2009
Sărăcie relativă 17,1 18,2 18,6 18,5 18,2 17,5
Indicator 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Sărăcie relativă 17,2 17,9 16,6 17,8 18,4 18,0
Sursa: Institutul Național de Statistică
Conform indicatorului privind rata sărăciei înainte de transferurile sociale, (date
calculate în cazul în care în veniturile obținute se include consumul din resurse proprii),
în lipsa protecției sociale (dacă nu s-ar fi acordat pensii, indemnizații de șomaj, beneficii
de asistență socială) rata sărăciei relative ar crește puternic, de la 18,0% la 45,1%.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 96
În anul 2015, indicele câștigului salarial real față de anul anterior a fost de 110,1%.
Grafic nr. 1. Indicele câștigului salarial real față de anul anterior, 2005-2015
Sursa: Institutul Național de Statistică.
În anul 2015, indicele pensiei medii reale de asigurări sociale de stat față de anul
anterior a fost de 105,0%.
Grafic nr. 2. Indicele pensiei medii reale de asigurări sociale de stat față de anul
anterior, 2005-2015
Sursa: Institutul Național de Statistică
Din totalul cheltuielilor bănești de consum efectuate în anul 2015, 33,7% au fost
destinate consumului alimentar și 30,5% consumului de servicii.
114,3
109
114,7116,5
98,5
96,398,1
101,5 100,8
106,4
110,1
90
95
100
105
110
115
120
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
108,1 109,2
122,8
134,1
112
97,595,3
100,1100
103105
90
95
100
105
110
115
120
125
130
135
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 97
Raportul dintre pensia medie de asigurări sociale de stat (exclusiv pensia de
agricultor) și câștigul salarial mediu a fost de 0,5 în anul 2015.
2.3.2. Indicatori referitori la ocupare
Populația ocupată a avut în anul 2015 următoarea distribuție:
o salariați 71,0%,
o patroni 1,1%,
o lucrători pe cont propriu 18,3%,
o lucrători familiali neremunerați 9,6%.
Ponderea șomerilor BIM de lungă durată (numărul de șomeri calculat conform
Biroului Internațional al Muncii, aflați în șomaj de cel puțin 12 luni, raportat la totalul
șomerilor BIM) a crescut de la 41,1% în 2014 la 43,9% în anul 2015.
Rata șomajului BIM de lungă durată (ponderea în populația activă a persoanelor de 15
ani și peste aflate în șomaj de cel puțin 12 luni), șomerii fiind definiți conform Biroului
Internațional al Muncii, a fost în anul 2015 de 3,0%, în creștere față de anul anterior, când
a avut valoarea de 2,8%.
Rata șomajului BIM de foarte lungă durată, respectiv ponderea în populația activă a
persoanelor cu vârsta mai mare de 15 ani aflate în șomaj de cel puțin 24 luni, a crescut în
anul 2015 comparativ cu anul precedent, de la 1,3% la 1,4%.
2.3.3. Indicatori referitori la educație
Indicatorii de incluziune utilizați în acest domeniu sunt:
o rata netă de cuprindere în învățământ,
o rata de tranziție în învățământul post-secundar non-terțiar/terțiar (rata de
tranziție de la liceal la postliceal și superior), care a crescut de la 50,9% în anul școlar
2014-2015 la 57,0% in anul școlar 2015-2016.
2.3.4. Indicatori referitori la sănătate
Ca evoluții pozitive ce au avut loc în ultimul timp în domeniul sănătății, reflectate de
indicatorii de incluziune socială, amintim:
o reducerea incidenței tuberculozei și hepatitei,
o reducerea ratei mortalității infantile,
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 98
o reducerea ponderii copiilor născuți de mame adolescente (mame cu vârsta mai
mică de 18 ani) în numărul total al copiilor născuți într-un an, precum și
o creșterea ponderii nașterilor asistate de personal calificat în numărul total al
nașterilor din anul respectiv.
2.3.5. Indicatori referitori la ordinea publică
Indicatorii referitori la ordinea publică sunt:
o rata infracționalității,
o rata criminalității.
2.4. Analiza indicatorilor privind sărăcia relativă
Rata sărăciei relative poate fi calculată inclusiv/exclusiv consumul din resurse proprii.
Deoarece în România ponderea consumului din resurse proprii în totalul consumului
gospodăriilor este semnificativă, indicatorul care reflectă cel mai bine situația națională
este cel referitor la rata sărăciei calculată în cazul în care veniturile includ consumul
din resurse proprii.
Așa cum s-a arătat anterior, indicatorii privind sărăcia relativă pot fi calculați pe baza
anchetei bugetelor de familie (ABF) sau pe baza anchetei asupra calității vieții (EU-
SILC).
Evoluția în timp a acestor indicatori este diferită.
Grafic nr. 3. Rata sărăciei relative, 2010-2015
Sursa: Institutul Național de Statistică
17,217,9
16,6
17,818,4 18,0
22,322,6
21,522,4 22,6
21,821,6 22,3
22,9 23
25,1 25,4
10
12
14
16
18
20
22
24
26
28
2010 2011 2012 2013 2014 2015
inclusiv consumul din resurse proprii (ABF)
exclusiv consumul din resurse proprii (ABF)
exclusiv consumul din resurse proprii (EU-SILC)
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 99
În cele ce urmează sunt prezentați succint o serie de indicatori privind sărăcia relativă
(inclusiv consumul din resurse proprii), calculați de I.N.S. pe baza anchetei bugetelor
de familie, conform pragului de 662 lei/lună/adult echivalent.
o Se observă o scădere în anul 2015 comparativ cu anul 2014, de la 18,4% la 18,0%.
o Indicatorii pentru anul 2015 sunt prezentați în funcție de următoarele caracteristici:
mediul de rezidență:
Rata sărăciei relative a persoanelor din mediul rural a fost de trei ori mai
mare decât cea din mediul urban: 27,7% comparativ cu 9,6%.
regiunea de dezvoltare:
Ratele sărăciei relative cele mai mari se găseau în regiunea Nord–Est
(28,2%), în regiunea Sud-Vest (21,9%) și în regiunea Sud – Est (21,7%).
Rata cea mai mică a fost în regiunea București – Ilfov (5,0%).
genul persoanei:
Persoanele de gen masculin au avut o rată a sărăciei relative mai mică
decât a persoanelor de gen feminin: 17,9% comparativ cu 18,0%.
componența gospodăriei:
Gospodăriile cu copii dependenți au o rată a sărăciei mult mai mare decât
cele fără copii dependenți (tabel nr. 4).
Tabel nr. 4. Rata sărăciei relative în funcție de tipul gospodăriei, 2011- 2015 (%)
Indicator 2011 2012 2013 2014 2015
Gospodării fără copii dependenți 12,0 11,2 11,7 12,8 13,1
1 persoană 16,8 16,9 16,1 17,4 19,2
1 persoană în vârstă de 65 ani și peste 18,2 19,4 18,3 20,2 22,4
2 adulți, ambii în vârstă de sub 65 ani 11,6 9,5 10,4 10,6 10,5
2 adulți, din care cel puțin 1 este în
vârstă de 65 ani și peste 6,9 7,0 7,9 9,3 9,8
Gospodării cu copii dependenți 21,8 20,4 22,1 22,8 21,9
părinte singur cu cel puțin 1 copil 24,7 26 25,3 24,5 26,6
2 adulți cu 1 copil 11,2 11,3 13,0 10,9 10,8
2 adulți cu 2 copii 19,5 18,7 20,1 19,9 19,3
2 adulți cu 3 și mai mulți copii 48,2 48,3 49,5 55,3 49,1
alte gospodării cu copii 22,4 20,7 21,8 23,0 22,6
Sursa: Institutul Național de Statistică, Ancheta privind bugetele de familie
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 100
statutul ocupațional: cei mai afectați de sărăcie sunt lucrătorii pe cont propriu.
Tabel nr. 5. Rata sărăciei relative în funcție de statutul ocupațional, 2011-2015 (%)
Indicator 2011 2012 2013 2014 2015
Persoane de 16 ani și peste cu
statut ocupațional de:
- salariați 3,8 3,4 3,9 3,7 3,8
- lucrători pe cont propriu
(exclusiv agricultori)
34,0 29,3 32,1 35,2 32,7
- lucrători pe cont propriu
(inclusiv agricultori)
38,4 35,6 37,7 39,0 40,4
- șomeri 31,2 32,2 32,3 34,6 38,7
- pensionari 9,3 9,5 9,5 10,8 11,0
Sursa: Institutul Național de Statistică, Ancheta privind bugetele de familie
Dacă rata sărăciei relative, calculată având în vedere toate veniturile persoanelor,
a avut în anul 2015 valoarea de 18,0%, în lipsa protecției sociale (dacă nu s-ar fi
acordat pensii, indemnizații de șomaj, beneficii de asistență socială) rata sărăciei
relative ar crește la 45,1% (cu 27,1 pp). Acest indicator arată că programele de
protecție socială sunt deosebit de importante în combaterea și prevenirea sărăciei și
excluziunii sociale.
Grafic nr. 4. Rata sărăciei relative înainte și după transferurile sociale, 2015 (%)
18,0
26,822,3
16,814,4 13,2
45,141,5
35,5
28,9
49,6
84,4
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
Total 0 – 15 ani 16 – 24 ani 25 – 49 ani 50 – 64 ani 65 ani şi
pestedupă transferurile sociale înainte de transferurile sociale
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 101
CAPITOLUL III.
SITUAREA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL EUROPEAN, DIN PUNCT DE VEDERE
AL INDICATORILOR DE INCLUZIUNE SOCIALĂ, ÎN ANUL 2015
Solidaritatea este una din liniile directoare ale Uniunii Europene, în sensul că toți cetățenii ar
trebui să beneficieze de avantajele unor perioade prospere și, de asemenea, să fie solidari în
perioade dificile.
Conform datelor calculate de Eurostat (Oficiul European de Statistică), 119 milioane de
persoane, reprezentând aproape un sfert din populația Uniunii Europene, s-au confruntat în anul
2015 cu riscul sărăciei sau excluziunii sociale. Dintre aceștia, aproximativ 86 milioane de
europeni, reprezentând 17,3% din populația Uniunii Europene, au avut în anul 2015 venituri mai
mici decât pragurile naționale ale sărăciei, iar multe persoane s-au confruntat cu dificultăți în ceea
ce privește accesul la un loc de muncă, educație, locuință și servicii financiare.
3.1. Obiectivele Strategiei Europa 2020
Strategia „Europa 2020”6 reprezintă strategia Uniunii Europene de creștere economică până
în anul 2020.
Strategia UE-2020 este concepută ca un succesor al Strategiei de la Lisabona și are la bază
realizările acesteia, de exemplu parteneriatul pentru creștere și crearea de noi locuri de muncă,
dar aduce și elemente noi pentru a face față noilor provocări.
Strategia sprijină ca economia U.E. să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii. Aceste trei priorități se sprijină reciproc și sunt în măsură să ajute U.E. și statele
membre să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de
coeziune socială.
Prin Strategia „Europa 2020” Uniunea Europeană a stabilit cinci obiective majore – privind
ocuparea forței de muncă, inovarea, educația, mediul/energia, incluziunea socială, care
urmează să fie îndeplinite până în 2020. Pentru a îndeplini aceste obiective, statele membre au
stabilit obiective naționale.
Angajamentul asumat la nivelul U.E. în domeniul incluziunii sociale a fost de a diminua până
în anul 2020 numărul de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială cu cel puțin
20 de milioane persoane, comparativ cu anul 2008.
În consecință, persoanele care trăiesc în sărăcie, în special cele mai vulnerabile (femei,
imigranți, minorități etnice, persoane cu handicap) vor beneficia de îmbunătățirea condițiilor de
viață, iar cetățenii europeni vor trăi în societăți mai coezive.
6 http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 102
3.2. Indicatori statistici privind incluziunea socială, utilizați pentru monitorizarea Strategiei
Europa 2020
În scopul de a cuantifica indicatorii privind sărăcia și excluziunea socială în statele membre și
la nivelul U.E. este utilizată în principal ancheta privind veniturile și condițiile de viață in
Uniunea Europeană (EU-SILC), realizată de fiecare stat membru.
Monitorizarea progresului în vederea atingerii obiectivului Europa 2020 în domeniul incluziunii
sociale se bazează pe evoluția numărului de persoane expuse riscului sărăciei sau al
excluziunii sociale (engl. AROPE - at risk of poverty or social exclusion), și anume persoane
aflate într-o situație de risc cuantificată de cel puțin unul din cei trei indicatori prezentați mai
jos: o persoană este considerată în risc de sărăcie sau excluziune socială dacă se află în cel
puțin una din următoarele trei situații:
1. este expusă riscului sărăciei relative (AROP – at risk of poverty), conform definiției
sărăciei relative, și anume dacă veniturile gospodăriei din care face parte sunt mai mici
decât pragul de sărăcie, stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult
echivalent;
2. se confruntă cu privațiuni materiale severe (engl. severe material deprivation).
Faptul că o gospodărie se confruntă cu privațiuni materiale severe înseamnă că, din cauza
lipsei resurselor financiare, membrii gospodăriei nu își pot permite cel puțin patru din
cele nouă elemente componente considerate esențiale pentru un trai decent:
1. achitarea fără întârziere a chiriei, utilităților, ratelor la împrumuturi;
2. plata unei vacanțe de o săptămână pe an, departe de casă;
3. consumul de carne, pui, pește sau proteine echivalente cel puțin o dată la două zile;
4. posibilitatea de face față cu resursele proprii, cheltuielilor neprevăzute (echivalente
cu 1/12 din valoarea pragului anual național de sărăcie);
5. deținerea unui telefon fix sau mobil;
6. deținerea unui televizor color;
7. deținerea unei mașini de spălat;
8. deținerea unui automobil personal;
9. asigurarea plății unei încălziri adecvate a locuinței.
3. locuiește într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este extrem de redusă
(engl. very low work intensity). Acest indicator descrie situația persoanelor care locuiesc
în gospodării în care nicio persoană nu lucrează sau în care membrii din gospodărie
lucrează foarte puțin, însă care nu trăiesc neapărat dintr-un venit foarte scăzut.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 103
Împreună, cei trei indicatori reflectă obiectivul strategiei Europa 2020 de garantare a faptului că
beneficiile creșterii economice sunt larg distribuite și că persoanele aflate în prezent la
marginea societății pot juca un rol activ în cadrul acesteia.
1. Indicatorii privind sărăcia relativă
Cel mai cunoscut dintre indicatori este cel referitor la rata sărăciei relative (calculată
după transferurile sociale, ceea ce înseamnă că venitul gospodăriilor utilizat include
sumele provenite din pensii, indemnizații de șomaj și beneficii de asistență socială),
determinată pe baza unui prag de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult
echivalent (venituri din care se scade valoarea contribuțiilor de asigurări sociale, a
impozitelor și taxelor).
Definiția relativă presupune că oamenii sunt săraci atunci când veniturile lor
sunt insuficiente în raport cu standardul de viață considerat dezirabil de
societatea în care trăiesc.
Rata sărăciei relative a avut în anul 2015 valoarea de 17,3%, ceea ce
înseamnă că aproximativ 86.592 mii persoane din Uniunea Europeană se aflau
în risc de sărăcie7.
2. Indicatorii privind privațiunile materiale severe
Începând cu anul 2009 din lista comună a indicatorilor în domeniul incluziunii sociale fac
parte și indicatorii privind privațiunile materiale severe.
Acești indicatori descriu situația persoanelor care nu își pot permite bunuri considerate
esențiale pentru un trai decent în Europa și reflectă diferențele în ceea ce privește
standardele de viață.
În medie, în anul 2015, circa 8,1% dintre europeni – 40.320 mii persoane - se
confruntau cu privațiuni materiale severe.
3. Indicatorii privind intensitatea redusă a muncii
Un indicator recent se referă la persoanele care locuiesc în gospodării cu intensitate a
muncii foarte scăzută.
Gospodăriile în care locuiesc numai copii sau studenți mai mici de 25 de ani
și/sau persoane cu vârsta mai mare de 60 de ani sunt excluși la calculul acestui
indicator.
În anul 2015, 10,6% dintre persoanele luate în considerare, respectiv 39.624
mii persoane, se aflau în această situație.
7 Conform paginii de web a Eurostat
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 104
3.3. Situarea României comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene
Tabelele și hărțile următoare prezintă o serie de indicatori publicați de Eurostat care arată poziția
României comparativ cu celelalte state din U.E., în anul 2015, precum și evoluția indicatorilor
referitori la România în perioada 2007-2015.
Se poate constata că în anul 2015 comparativ cu anul 2008:
numărul de persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială s-a redus cu 1.680 mii,
numărul de persoane afectate de privațiuni materiale severe s-a redus cu 2.237 mii,
numărul de persoane care locuiesc într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este
foarte redusă a scăzut cu 192 mii,
numărul de persoane în risc de sărăcie relativă a crescut ușor, cu 196 mii,
ceea ce arată o evoluție favorabilă îndeplinirii angajamentului asumat de Guvernul României în
vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020, și anume creșterea incluziunii sociale a
grupurilor vulnerabile și reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau
excluziune socială cu 580 mii persoane, până în anul 2020, față de anul 2008.
CONCLUZII
În anul 2015 a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 383/2015, prin care se aprobă Strategia
naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015 - 2020 şi
Planul strategic de acţiuni pentru perioada 2015 – 2020.
Persoanele vulnerabile cărora li se adresează strategia privind incluziunea socială sunt cele
excluse de pe piaţa forţei de muncă, din sistemul de educaţie, sănătate, locuire şi alte servicii.
Principalele rezultate vizate a fi obţinute prin implementarea strategiei privind incluziunea socială
şi reducerea sărăciei sunt:
creșterea gradului de ocupare a persoanelor sărace și vulnerabile prin programe ample de
activare pe piața muncii;
creșterea sprijinului financiar pentru persoanele cu venituri reduse (prin programul
referitor la venitul minim de inserție) și introducerea stimulentelor pro-activare pentru
beneficiarii programului de beneficii sociale;
promovarea incluziunii sociale a comunităților marginalizate printr-o abordare integrată,
concentrată asupra copiilor;
îmbunătățirea funcționalității serviciilor sociale;
transformarea asistentului social într-un ”integrator”, cu o atribuție solidă de management
de caz;
creșterea rolului economiei sociale în reducerea excluziunii sociale.
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 105
Tabel nr. 1. Indicatorii de monitorizare a Strategiei Europa 2020 în statele membre U.E., 2015
State
membre U.E.
Persoane în risc de sărăcie şi
excluziune socială
Persoane în risc de sărăcie
după transferurile sociale
Persoane care se confruntă cu
privațiuni materiale severe
Persoane care trăiesc în
gospodării cu o intensitate a
muncii foarte redusă
Mii
persoane
% din
populaţie
Mii
persoane
% din
populaţie
Mii
persoane
% din
populaţie
Mii
persoane
% din
populaţie
U.E.-28 118.823 23,7 86.592 17,3 40.320 8,1 39.624 10,6
Austria 1.551 18,3 1.178 13,9 302 3,6 526 8,2
Belgia 2.336 21,1 1.649 14,9 640 5,8 1.267 14,9
Bulgaria 2.982 41,3 1.586 22,0 2.468 34,2 607 11,6
Cipru 244 28,9 137 16,2 130 15,4 75 10,9
Croația 1.216 29,1 837 20,0 575 13,7 450 14,4
Danemarca 999 17,7 686 12,2 206 3,7 470 11,6
Estonia 315 24,2 281 21,6 58 4,5 64 6,6
Finlanda 904 16,8 668 12,4 118 2,2 416 10,8
Franţa 11.048 17,7 8.474 13,6 2.829 4,5 3.956 8,6
Germania 16.083 20,0 13.428 16,7 3.555 4,4 5.686 9,8
Grecia 3.829 35,7 2.293 21,4 2.377 22,2 1.309 16,8
Irlanda 1.207 26,0 755 16,3 348 7,5 715 19,2
Italia 17.469 28,7 12.130 19,9 6.981 11,5 5.158 11,7
Letonia 606 30,9 441 22,5 322 16,4 114 7,8
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 106
State
membre U.E.
Persoane în risc de sărăcie şi
excluziune socială
Persoane în risc de sărăcie
după transferurile sociale
Persoane care se confruntă cu
privațiuni materiale severe
Persoane care trăiesc în
gospodării cu o intensitate a
muncii foarte redusă
Mii
persoane
% din
populaţie
Mii
persoane
% din
populaţie
Mii
persoane
% din
populaţie
Mii
persoane
% din
populaţie
Lituania 857 29,3 649 22,2 407 13,9 202 9,2
Luxemburg 95 18,5 79 15,3 10 2,0 23 5,7
Malta 94 22,4 69 16,3 34 8,1 29 9,2
Marea Britanie 15.028 23,5 10.663 16,7 3.904 6,1 5.777 11,9
Olanda 2.744 16,4 1.945 11,6 429 2,6 1.298 10,2
Polonia 8.761 23,4 6.595 17,6 3.032 8,1 2.002 6,9
Portugalia 2.765 26,6 2.019 19,5 997 9,6 826 10,9
Republica Cehă 1.444 14,0 1.006 9,7 577 5,6 529 6,8
România 7.435 37,4 5.056 25,4 4.520 22,7 1.192 7,9
Slovacia 963 18,4 643 12,3 471 9,0 295 7,1
Slovenia 385 19,2 287 14,3 116 5,8 114 7,4
Spania 13.175 28,6 10.178 22,1 2.964 6,4 5.426 15,4
Suedia 1.555 16,0 1.413 14,5 71 0,7 410 5,8
Ungaria 2.735 28,2 1.448 14,9 1.878 19,4 687 9,4
Sursa: pagina web Eurostat, accesată în 6 mai 2017
RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015
Direcția Politici Servicii Sociale 107
Tabel nr. 2. Evoluția indicatorilor referitori la România, calculați conform metodologiei Eurostat, pe baza anchetei
comunitare privind veniturile și condițiile de viață (EU-SILC), în perioada 2007-2015*
Indicator UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2015 /
2008
2015/
2014
Numărul persoanelor în risc de
sărăcie şi excluziune socială
% din populaţie 47,0 44,2 43,0 41,5 40,9 43,2 41,9 40,3 37,4 -6,8 -2,9
mii persoane 9.940 9.115 8.795 8.425 8.265 8.673 8.392 8.043 7.435 -1.680 -608
Numărul persoanelor în risc de
sărăcie relativă
% din populaţie 24,6 23,6 22,1 21,6 22,3 22,9 23,0 25,1 25,4 1,8 0,3
mii persoane 5.198 4.860 4.514 4.379 4.497 4.604 4.600 5.012 5.056 196 44
Persoane ocupate în risc de
sărăcie relativă (18-64 ani)
(in-work-poverty)
% din populaţia
ocupată
16,5 16,9 17,2 17,6 18,9 18,9 18,1 19,7 18,6 1,7 -1,1
Numărul persoanelor care
locuiesc într-o gospodărie
pentru care intensitatea muncii
este foarte redusă
% din populaţie 9,9 8,5 8,1 7,7 7,3 7,9 7,6 7,2 7,9 -0,6 0,7
mii persoane 1.676 1.384 1.280 1.212 1.144 1.223 1.168 1.099 1.192 -192 93
Numărul persoanelor afectate
de privaţiuni materiale severe
% din populaţie 38,0 32,7 32,1 30,5 29,5 31,1 29,8 25,9 22,7 -10 -3,2
mii persoane 8.032 6.757 6.569 6.186 5.967 6.247 5.959 5.167 4.520 -2.237 -647
Notă: indicatorii Europa 2020 referitori la România au fost recalculați pentru toți anii începând cu 2007, pornind de la populația rezidentă
obținută pe baza rezultatelor Recensământului Populației și Locuințelor 2011.
* Sursa: pagina web Eurostat, accesată în 6 mai 2017