în anul 2015 - mmuncii.ro · susținători ai familiilor monoparentale etc.). 1.1.1 Prevederi legislative în domeniul ocupării for ței de muncă, în vigoare în anul 2015 Actele

Ministerul Muncii și Justiției Sociale

Direcția Politici Servicii Sociale

Serviciul incluziune socială, inovare socială

și programe cu organisme internaționale

Raport privind

incluziunea socială în România

în anul 2015

București

2017

RAPORT PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015


INTRODUCERE

În scopul creșterii incluziunii sociale și al reducerii numărului de persoane expuse riscului de

sărăcie, Guvernul României urmărește să acopere o arie cât mai largă de probleme strâns legate

de incluziunea socială: aspecte socio-culturale, de locuire, sănătate, ocupare, educație, creșterea

natalității și diminuarea abandonului, promovarea și protejarea drepturilor tuturor copiilor, pentru

o rezolvare cât mai bună a problemelor cu care se confruntă indivizii și familiile, din punct de

vedere social și economic.

Politicile sociale și programele implementate în anul 2015 de Ministerul Muncii, Familiei,

Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice sunt prezentate în capitolul 1 al acestui raport. Se

poate constata că o parte însemnată din resursele bugetare au fost îndreptate către măsuri adresate

persoanelor care s-au confruntat cu situații de dificultate, din care amintim: acordarea

indemnizației sociale minime pentru pensionari, măsurile de stimulare a angajării persoanelor

aflate în șomaj sau în pericol de pierdere a locului de muncă, majorarea salariului minim brut pe

economie garantat în plată, precum și măsurile din domeniul asistenței sociale.

Impactul acestor politici publice în anul 2015 a fost semnificativ, așa cum a fost reflectat de

indicatorii care cuantifică influența transferurilor sociale asupra nivelului de trai al populației

vulnerabile.

În al doilea capitol este prezentată o analiză a evoluției indicatorilor care fac parte din sistemul de

indicatori de incluziune socială din România. Având în vedere caracterul multidimensional al

procesului de incluziune socială, în elaborarea legislației naționale referitoare la sistemul de

indicatori de incluziune socială s-a urmărit ca indicatorii să reflecte situația socială din România

în următoarele domenii: condiții de viață, sănătate, ocuparea forței de muncă, educație, justiție și

locuire.

Ultimul capitol prezintă situarea României comparativ cu celelalte țări europene, cât și cu media

calculată la nivel comunitar, cu ajutorul indicatorilor de incluziune calculați în conformitate cu

legislația europeană.

Se poate observa o evoluție favorabilă a indicatorilor referitori la România utilizați pentru

monitorizarea Strategiei Europa 2020: în anul 2015, comparativ cu anul 2008, numărul de

persoane care se confruntă cu riscul de sărăcie și excluziune socială a cunoscut, conform datelor

publicate de Eurostat, o reducere de 1.680 mii persoane, iar ponderea acestora în totalul

populației (rata riscului de sărăcie și excluziune socială) a scăzut cu 6,8 puncte procentuale.



CUPRINS

CAPITOLUL I.

PROGRAME DERULATE ÎN ANUL 2015 DE MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,

PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE, CARE AU URMĂRIT

CREȘTEREA INCLUZIUNII SOCIALE

3

1.1 Programe implementate în domeniul ocupării forței de muncă 3

1.1.1 Prevederi legislative în domeniul ocupării forței de muncă, în vigoare în anul

2015

3

1.1.2 Indicatori privind ocuparea și șomajul în anul 2015 11

1.1.3 Măsuri realizate în anul 2015 în domeniul ocupării forței de muncă 17

1.2. Legislația privind salariul minim brut pe țară garantat în plată 39

1.3. Prestații sociale acordate în domeniul asigurărilor sociale de stat 41

1.3.1. Măsuri implementate în sistemul public de pensii în anul 2015 41

1.3.2. Indemnizația socială pentru pensionari 42

1.3.3.Indicatori privind plățile efectuate de Casa Națională de Pensii Publice 43

1.3.4. Evoluția indicatorilor privind sistemul public de pensii 44

1.4. Programe implementate în domeniul asistenței sociale 48

1.4.1. Beneficiile de asistență socială acordate în anul 2015 din bugetul

Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prin

Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială

49

1.4.2. Servicii sociale finanțate în anul 2015 din bugetul Ministerului Muncii,

Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin Agenția Națională de

Plăți și Inspecție Socială

67

1.4.3. Beneficii și servicii pentru persoanele cu handicap raportate de Autoritatea

Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități

68

1.4.4. Proiecte finanțate din Fonduri Europene Nerambursabile derulate de

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice în anul

2015

71



CAPITOLUL II.

SITUAȚIA SOCIALĂ DIN ROMÂNIA REFLECTATĂ DE INDICATORII DE

INCLUZIUNE SOCIALĂ CORESPUNZĂTORI ANULUI 2015

2.1. Indicatorii de incluziune calculați conform legislației naționale 89

2.2. Surse de date utilizate pentru calculul indicatorilor de incluziune 93

2.3. Analiza datelor statistice privind indicatorii de incluziune socială 94

2.4. Analiza indicatorilor privind sărăcia relativă 98

CAPITOLUL III.

SITUAREA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL EUROPEAN, DIN PUNCT DE VEDERE

AL INDICATORILOR DE INCLUZIUNE SOCIALĂ, ÎN ANUL 2015 101

3.1. Obiectivele Strategiei Europa 2020 101

3.2. Indicatori statistici privind incluziunea socială, utilizați pentru monitorizarea

Strategiei Europa 2020

102

3.3 Situarea României comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene 104


Direcția Politici Servicii Sociale 3

CAPITOLUL 1

PROGRAME IMPLEMENTATE ÎN ANUL 2015 DE MINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE,

ÎN SCOPUL CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE

1.1 Programe implementate în domeniul ocupării forței de muncă

Obiectivul politicii naționale în domeniul ocupării forței de muncă este de a asigura oportunități

persoanelor care pot să fie active pe piața muncii, pentru a participa deplin la viața economică,

socială și culturală a României.

Politica națională în materie de ocupare a forței de muncă se bazează pe un pachet de măsuri

specifice, destinate stimulării ocupării forței de muncă, focalizat pe sprijinirea persoanelor aflate

în căutarea unui loc de muncă, aparținând unor categorii defavorizate ale populației (tineri

absolvenți, persoane cu vârsta peste 45 de ani, persoane care desfășoară activități în mediul rural,

persoane cu dizabilități, tineri supuși riscului de marginalizare socială, persoane care sunt unici

susținători ai familiilor monoparentale etc.).

1.1.1 Prevederi legislative în domeniul ocupării forței de muncă, în vigoare în anul 2015

Actele normative care reglementează politicile și măsurile din domeniul ocupării forței de muncă

au fost în anul 2015, în principal, următoarele:

Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței

de muncă, cu modificările și completările ulterioare. Aceasta prevede:

1. Măsuri pentru creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de

muncă:

a) informarea și consilierea profesională – un ansamblu de servicii acordate gratuit

persoanelor în căutarea unui loc de muncă ce au ca scop furnizarea de informații

privind piața muncii, evoluția ocupațiilor, evaluarea și autoevaluarea personalității

în vederea orientării profesionale, dezvoltarea abilității și încrederii în sine a

persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în vederea luării de către acestea a

deciziei privind propria carieră, instruirea în metode și tehnici de căutare a unui

loc de muncă;



b) medierea muncii – se acordă gratuit de către agențiile pentru ocuparea forței de

muncă și constă în informații privind locurile de muncă vacante și condițiile de

ocupare a acestora prin publicarea, afișarea, organizarea de burse ale locurilor de

muncă;

c) formarea profesională – prin această măsură se asigură creșterea și diversificarea

competențelor profesionale ale persoanelor în căutarea unui loc de muncă în

scopul asigurării mobilității și reintegrării pe piața muncii;

d) evaluarea și certificarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât

cele formale – se finanțează din bugetul asigurărilor pentru șomaj și se realizează

de agențiile pentru ocuparea forței de muncă prin: centre de formare profesională

din subordinea acestora care sunt autorizate ca centre de evaluare, centrele

regionale de formare profesională a adulților ale Agenției Naționale pentru

Ocuparea Forței de Muncă, care sunt autorizate ca centre de evaluare, precum și

prin persoanele juridice de drept public sau privat autorizate ca centre de evaluare;

e) consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru

inițierea unei afaceri - acordarea, la cerere, a serviciilor juridice, de marketing,

financiare, metode și tehnici eficiente de management și alte servicii de

consultanță;

f) completarea veniturilor salariale ale angajaților - persoanele cărora li s-a stabilit

dreptul la indemnizația de șomaj și care se angajează cu normă întreagă și, ca

urmare a angajării, le încetează plata indemnizației de șomaj, beneficiază, din

momentul angajării până la sfârșitul perioadei pentru care erau îndreptățite să

primească indemnizația de șomaj, de o sumă lunară, acordată din bugetul

asigurărilor pentru șomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizației de

șomaj. De asemenea, absolvenții înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de

muncă, în situația în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă mai

mare de 12 luni, beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o primă de

încadrare egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data

încadrării. Absolvenții cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizație de șomaj și se

angajează în perioada de acordare a indemnizației beneficiază, din bugetul

asigurărilor pentru șomaj, de o sumă egală cu indemnizația de șomaj la care ar fi

avut dreptul, în condițiile legii, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia,

dacă nu s-ar fi angajat.



g) stimularea mobilității forței de muncă –acordarea de prime de mobilitate atât

șomerilor indemnizați, cât și șomerilor neindemnizați (de lungă durată) înregistrați

la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, după cum urmează:

- primă de încadrare egală cu de două ori valoarea indicatorului social de

referință în vigoare la data acordării, dacă se încadrează într-o localitate

situată la o distanță mai mare de 50 km de localitatea în care își au

domiciliul stabil;

- primă de instalare egală cu de șapte ori valoarea indicatorului social de

referință în vigoare la data instalării, dacă se încadrează într-o altă

localitate și, ca urmare a acestui fapt, își schimbă domiciliul.

2. Măsuri pentru stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor și

crearea de noi locuri de muncă:

a) subvenționarea locurilor de muncă pentru absolvenți - angajatorii care

încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenții instituțiilor de

învățământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent

încadrat:

- o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare la

data încadrării în muncă, pentru absolvenții ciclului inferior al liceului sau

ai școlilor de arte și meserii;

- o sumă egală cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referință, în

vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ

secundar superior sau învățământ postliceal;

- o sumă egală cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referință, în

vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ

superior.

De subvențiile menționate beneficiază și angajatorii care încadrează în muncă pe

durată nedeterminată absolvenți din rândul persoanelor cu handicap, dar pe o

perioadă de 18 luni.

b) subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri în vârstă de peste 45 de

ani sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale

- angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri în

vârstă de peste 45 de ani sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor

monoparentale primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană

angajată din aceste categorii, o sumă egală cu valoarea indicatorului social de



referință, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin

18 luni.

De aceste facilități beneficiază și angajatorii care, în raport cu numărul de

angajați, și-au îndeplinit obligația, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane

cu handicap, precum și angajatorii care nu au această obligație legală, dacă

încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap și le mențin

raporturile de muncă sau de serviciu cel puțin 2 ani.

c) subvenționarea locurilor de muncă pentru șomerii care, în termen de 5 ani

de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condițiile pentru a solicita

pensia anticipată parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă

nu îndeplinesc condițiile de a solicita pensia anticipată parțială - angajatorii care

încadrează în muncă, potrivit legii, șomeri care, în termen de 5 ani de la data

angajării, îndeplinesc, conform legii, condițiile pentru a solicita pensia anticipată

parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc

condițiile de a solicita pensia anticipată parțială, beneficiază lunar, pe perioada

angajării, până la data îndeplinirii condițiilor respective, de o sumă egală cu

valoarea indicatorului social de referință în vigoare, acordată din bugetul

asigurărilor pentru șomaj.

3. Măsuri pentru promovarea participării pe piața muncii a tinerilor cu risc de

marginalizare socială.

a) acompaniament social personalizat - se realizează de către Agenția Națională

pentru Ocuparea Forței de Muncă prin intermediul agențiilor pentru ocuparea

forței de muncă teritoriale, în baza unui contract de solidaritate, și constituie un

ansamblu de servicii care se acordă în mod gratuit tinerilor cu risc de

marginalizare socială și anume:

informare și consiliere profesională;

mediere a muncii;

plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost

selectată ca fiind corespunzătoare pregătirii profesionale și altor

condiții cuprinse în dosarul întocmit la înregistrarea ca persoană în

căutarea unui loc de muncă, în evidența agenției pentru ocuparea forței

de muncă.

Contractul de solidaritate se încheie între agenția pentru ocuparea forței de

muncă teritorială și tânăr pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puțin de un an,



în condițiile în care, la data încheierii contractului, tânărul nu a împlinit vârsta de

26 de ani.

b) activități de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de

marginalizare socială în rândul angajatorilor care vizează:

conștientizarea și promovarea prevederilor legii în rândul actorilor

regionali, locali și al partenerilor sociali;

diseminarea informațiilor privind avantajele încadrării în muncă a

acestor categorii de persoane;

interacțiunea directă cu angajatorii care dispun de locuri de muncă

vacante;

identificarea de angajatori de inserție.

c) subvenționarea locului de muncă - angajatorii care încadrează tineri cu risc de

marginalizare socială și care beneficiază de acompaniament social personalizat în

baza unui contract de solidaritate beneficiază lunar, pentru fiecare persoană din

această categorie, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o sumă egală cu

salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de două ori

valoarea indicatorului social de referință, în vigoare la data încadrării în muncă,

până la expirarea duratei contractului de solidaritate.

4. Protecția socială a persoanelor care și-au pierdut locul de muncă prin acordarea

indemnizației de șomaj.

Indemnizația de șomaj este acordată, potrivit Legii nr. 76/2002, doar dacă solicitanții

îndeplinesc, în mod cumulativ, o serie de condiții. Cea mai importantă dintre acestea

este să aibă un stagiu minim de cotizare de 12 luni în ultimele 24 de luni de

dinaintea înregistrării cererii.

În ceea ce privește absolvenții instituțiilor de învățământ, acestora nu le trebuie un

stagiu de cotizare anterior pentru a obține ajutorul de șomaj.

Indemnizația de șomaj se acordă șomerilor care au realizat un stagiu de cotizare de

minimum 12 luni în ultimele 24 de luni, pe perioade stabilite diferențiat, după cum

urmează:

a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an;

b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani;

c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.



Referitor la cuantumul indemnizației lunare acordate șomerilor, actul normativ

dispune că acesta este stabilit în mod diferențiat, tot în funcție de stagiul de cotizare,

după cum urmează:

- 75% din valoarea ISR pentru persoanele care au un stagiu de cotizare de cel

puțin un an;

- 75% din valoarea ISR plus o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei

salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare a unei

cote procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare: 3% pentru

persoanele cu un stagiu de cotizare de minimum trei ani; 5% pentru

persoanele cu un stagiu de minimum cinci ani; 7% pentru persoanele cu un

stagiu de minimum zece ani; 10% pentru persoanele cu un stagiu de

minimum 20 de ani.

În cazul absolvenților instituțiilor de învățământ, indemnizația de șomaj este în

cuantum de 250 de lei lunar și este acordată pe o perioadă de șase luni.

Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată:

Legea urmărește sprijinirea tinerilor pentru obținerea unei formări profesionale de calitate

și a unor competențe recunoscute la nivel național, care să le permită ocuparea unui loc de

muncă și continuarea învățării. Cadrul legislativ privind ucenicia la locul de muncă

promovează încadrarea tinerilor pe piața muncii prin organizarea de stagii de ucenicie în

cadrul cărora formarea profesională a ucenicilor întrunește criteriile de calitate, fiind

asigurată de furnizori de formare profesională autorizați.

Dată fiind îndepărtarea constrângerilor cu privire la vârsta la care o persoană poate să încheie

un contract de ucenicie cu un angajator în scopul obținerii unei calificări, avută în vedere

prin ultima modificare legislativă a acestui act normativ1, ucenicia se adresează acum și

persoanelor adulte.

Angajatorii care încheie un contract de ucenicie în baza acestei legi pot primi lunar, la cerere,

din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pe perioada derulării contractului de ucenicie o sumă

egală cu 60% din valoarea indicatorului social de referință.

Legea nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților, cu

modificările și completările ulterioare:

1 Legea nr.179/2013



Acest act normativ încurajează primul contact al tinerilor cu piața muncii și prevede că

angajatorul care încadrează în muncă elevi și studenți pe perioada vacanțelor beneficiază,

pentru fiecare elev și student, de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea

indicatorului social de referință în vigoare în luna pentru care se acordă acest stimulent

financiar. Stimulentul se acordă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile.

Acte normative adoptate în anul 2014 și aplicate în anul 2015:

1. Hotărârea de Guvern nr.119/20.03.2014 pentru modificarea și completarea

Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul

asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, și pentru modificarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și

combaterea marginalizării sociale.

Aceasta a permis punerea în aplicare modificărilor legislative adoptate în anul 2013,

referitoare la:

o acordarea de servicii gratuite de evaluare a competențelor dobândite pe alte

căi decât cea formală, cu scopul de a facilita și urgenta obținerea unui certificat

de competențe profesionale;

o acordarea primelor de mobilitate inclusiv șomerilor de lungă durată, măsură ce

țintește stimularea mobilității teritoriale în vederea ocupării, prin acordarea

primei de încadrare (de două ori valoarea indicatorului social de referință) și a

primei de instalare (7 X valoarea indicatorului social de referință);

o reducerea condiționalităților de implementare a unor măsuri active prin

reducerea de la 3 la 1,5 ani, respectiv de la 2 la 1,5 ani, a obligației de

menținere a raporturilor de muncă sau de serviciu pentru angajatorii care

angajează absolvenți în condițiile art. 80, respectiv șomeri în vârstă de peste

45 de ani, șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale

și persoane cu handicap, în condițiile art. 85;

o promovarea măsurii prin care angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii,

șomeri care în termen de 5 ani de la data angajării îndeplinesc, conform legii,

condițiile pentru a solicita pensia anticipată parțială sau de acordare a pensiei

pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condițiile de a solicita pensia

anticipată parțială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data

îndeplinirii condițiilor respective, de o sumă egală cu valoarea indicatorului



social de referință în vigoare, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, față

de termenul de 3 ani prevăzut în legea actuală;

o promovarea participării pe piața muncii a tinerilor în risc de marginalizare

socială, prin stimularea angajatorilor care încadrează tineri aflați în această

categorie, măsură prin care acești angajatori numiți „angajatori de inserție”

beneficiază, pentru fiecare tânăr angajat, din această categorie, lunar, la cerere,

din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o sumă egală cu salariul de bază

stabilit la data angajării tânărului, dar nu mai mult de două ori valoarea

indicatorului social de referință, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru o

perioadă egală cu perioada contractului de solidaritate încheiat între ANOFM și

tânărul respectiv, pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puțin de un an.

o De asemenea, acești angajatori de inserție mai pot beneficia pentru o perioadă

de maximum 2 ani de acordarea unei sume lunare în cuantum de 50% din

indemnizația de șomaj cuvenită conform legii, pe care tânărul ar fi primit-o

dacă ar fi fost disponibilizat la data expirării contractului individual de muncă

dacă după această dată încheie pe perioadă nedeterminată un contract individual

de muncă cu tânărul aflat în risc de marginalizare socială.

2. H.G. nr. 473 din 4 iunie 2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru

absolvenții de învățământ superior, care a permis aplicarea efectivă a cadrului legal

privind internship-ul, în baza căruia tinerii pot beneficia de un tip de experiență

profesională care îi pregătește pentru piața muncii și le deschide oportunități pentru

explorarea diferitelor opțiuni în carieră.

Legea nr.335/2013, cu modificările și completările ulterioare, vizează facilitarea

învățării de către absolvenții de învățământ terțiar direct de la profesioniști încă de

la începutul activității lor, în scopul de a ameliora tranziția de la educație la

încadrarea pe piața muncii cu asigurarea unui nivel decent de securitate socială și a

unui loc de muncă de calitate. Acest act normativ prevede că angajatorii care vor

încheia un contract de stagiu în condițiile acestei legi vor primi lunar, la cerere, din

bugetul asigurărilor pentru șomaj, pe perioada derulării contractului de stagiu pentru

acel stagiar, o sumă egală cu 1,5 ori valoarea indicatorului social de referință, în

limita fondurilor alocate cu această destinație. Finanțarea stagiului de 6 luni pentru

absolvenții de învățământ superior se poate realiza atât din bugetul asigurărilor de

șomaj, cât și din Fondul Social European.



1.1.2 Indicatori privind ocuparea și șomajul în anul 2015

Principalii indicatori care au caracterizat forța de muncă civilă după participarea la

activitatea economică, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

(Balanța forței de muncă la 1 ianuarie 2015), se prezentau, la începutul anului, astfel:

- resursele de muncă – 12.597,7 mii persoane,

- populația activă civilă – 8.910 mii persoane;

- populația în pregătire profesională și alte categorii de populație în vârstă de muncă –

3.687,7 mii persoane;

- populația ocupată civilă – 8.431,7 mii persoane,

o din care: salariați – 4.900,7 mii persoane;

Numărul locurilor de muncă vacante înregistrate pe parcursul anului 2015 (660.272) a

fost mai mare decât în anul 2014 (când a avut valoarea de 631.158).

Din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în anul 2015, care au fost puse la

dispoziția persoanelor în căutarea unui loc de muncă aflate în evidențele ANOFM,

129.240 au fost declarate în mod repetat de către angajatori, față de 85.770 locuri de

muncă declarate în mod repetat în anul 2014.

La sfârșitul lunii decembrie 2015, rata șomajului înregistrat (calculată pe baza

numărului de șomeri înscriși în evidențele A.N.O.F.M.) a fost la nivel național de 4,90%,

mai mică cu 0,39 pp decât cea din luna decembrie 2014.

Graficul de mai jos arată evoluția ratei șomajului înregistrat în perioada 2010-2015.

Rata șomajului înregistrat în anul 2015 s-a situat la un nivel redus, având un trend

descendent pe tot parcursul anului de la 5,54 - 5,60% lunile ianuarie, februarie 2015, la

4,88 – 4,90% lunile noiembrie, decembrie 2015.

În funcție de o serie de caracteristici ale persoanelor aflate în șomaj, situația privind

șomajul înregistrat se prezintă astfel:

o Referitor la șomajul înregistrat pe sexe, se constată că rata șomajului feminin s-a

situat, în perioada analizată, sub cea înregistrată în rândul bărbaților.

o Numărul șomerilor din mediul rural este, lună de lună, superior celui din mediul

urban.

o În ceea ce privește structura pe grupe de vârstă, cei mai mulți sunt din intervalul

de vârstă 30 – 49 de ani cu o medie de 48,99% (variind pe parcursul anului între

46,22% din total șomeri, la 51,69%), în timp ce tinerii cu vârsta sub 25 de ani

reprezintă în medie 14,64% (variind între 10,56% și 18,52% din total șomeri).



Grafic nr. 1. Evoluția ratei șomajului înregistrat, 2010-2015

Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

9,0ia

n.

mar

tie

mai

iuli

e

sept.

nov.

ian.

mar

tie

mai

iuli

e

sept.

nov.

ian.

mar

tie

mai

iuli

e

sept.

nov.

ian.

mar

tie

mai

iuli

e

sept.

nov.

ian.

mar

tie

mai

iuli

e

sept.

nov.

ian.

mar

tie

mai

iuli

e

sept.

nov.

2010 2011 2012 2013 2014 2015

%



o Referitor la structura șomajului după nivelul de instruire:

șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar, gimnazial sau

profesional au avut ponderea cea mai mare în totalul persoanelor care se

adresează Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă în

vederea găsirii și ocupării unui loc de muncă, aceasta fiind, în medie, de

76,91%.

Șomerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezintă, în medie,

18,03%, iar cei cu studii universitare, în medie, 5,06%.

Persoanele cu nivel de educație ridicat apelează în proporție mai mică la

agenție, gradul și capacitatea de ocupabilitate fiind mai mari în acest caz.

Grafic nr. 2. Distribuția șomerilor înregistrați după nivelul de instruire, 2015

Sursa : Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

Evoluția șomerilor indemnizați, respectiv neindemnizați a fost următoarea (grafic

nr.3):

o Numărul șomerilor indemnizați a cunoscut o evoluție descendentă până în luna iunie,

în luna iulie acest indicator a ajuns la 84.018 persoane.

o În luna iunie numărul șomerilor indemnizați a fost de 82.838 persoane, iar în decembrie

de 108.533 persoane (24,9% din numărul total de șomeri).

primar; 77%

liceal, postliceal;

18%

universitar; 5%



o Numărul șomerilor neindemnizați s-a situat pe parcursul anului între 327,7 mii și 373

mii persoane.

Șomerii neindemnizați sunt, de regulă, persoane care fie că au ieșit din perioada

de acordare a indemnizației de șomaj fără a se putea încadra, fie nu întrunesc

condițiile legale de acordare a indemnizației de șomaj, dar apelează la serviciile

agenției pentru a-și găsi un loc de muncă.

Aceștia sunt preponderent persoane fără pregătire sau cu o pregătire

inferioară, în majoritate din mediul rural, care sunt nevoite să apeleze la

autoritățile locale pentru obținerea venitului minim garantat pentru a-și asigura

mijloacele financiare de trai.

Din categoria șomerilor neindemnizați provine și cea mai mare parte a șomerilor

de lungă durată (tineri cu vârsta sub 25 de ani aflați de peste 6 luni în șomaj și

adulții cu vârsta de 25 de ani și peste, care se află în șomaj de peste 12 luni).

La finele anului 2015, se aflau înregistrați în evidențele ANOFM:

- 18.412 tineri sub 25 de ani aflați în șomaj de peste 6 luni (ceea ce

reprezintă 27,20% din totalul șomerilor sub 25 de ani),

- 150.274 adulți aflați în șomaj de peste 12 luni (36.87% din totalul

șomerilor adulți).

Evoluția șomajului înregistrat în anul 2015 comparativ cu anul 2014

Pornindu-se de la un număr de 478.338 șomeri înregistrați la nivel național la sfârșitul

anului 2014, pe parcursul anului 2015 s-au înregistrat următoarele fluxuri de intrări și

ieșiri:

intrările efective în evidențele șomajului au fost de 732.854 persoane,

o din numărul total de intrări în șomaj, 550.166 au fost înscrieri noi în

șomaj: persoane care au apelat pentru prima dată la serviciul public de

ocupare pentru a obține sprijin în găsirea unui loc de muncă.

ieșirile din evidențele șomajului au fost de 774.950 persoane.

Analiza indicatorilor statistici prezentați arată că:

o Rata șomajului în anul 2015, ca date medii, s-a situat la un nivel similar cu cel

înregistrat în anul 2014, pe fondul unui flux favorabil de intrări și de ieșiri în șomaj în

anul 2015.

o Numărul șomerilor indemnizați s-a situat pe tot parcursul anului 2015 la o valoare sub

numărul total al șomerilor neindemnizați.



o În anul 2015 s-a înregistrat o scădere a șomerilor indemnizați proveniți din activitate,

din concedieri.

o Numărul intrărilor în șomaj a fost în 2015 cu 59.115 persoane mai mic decât în 2014,

o Numărul ieșirilor din șomaj a fost mai mic cu 51.014 persoane în 2015 față de 2014,

o Ponderea șomerilor ieșiți din evidențe prin încadrare în total ieșiri în anul 2015 a fost

mai mare decât în anul 2014, cu 1,08 pp.

o Numărul de intrări în șomaj din disponibilizări a fost cu 39.678 persoane mai mic

decât în anul 2014.

o Raportul dintre persoanele ieșite prin încadrare și cele intrate în șomaj prin

disponibilizare a fost în anul 2015, aproape de 3,2 la 1.

Tabel nr. 1. Indicatori privind șomajul înregistrat, în perioada 2014-2015

Indicator 2015 2014 Diferenţă 2015

față de 2014

Rata șomajului înregistrat1 (%) 5,12 5,26 -0,14

Rata șomajului feminin înregistrat1 (%) 4,66 4,74 -0,08

Rata șomajului masculin înregistrat1 (%) 5,5 5,72 -0,22

Număr mediu de șomeri, din care: 455.830 475.789 -19959

- Indemnizați 103.260 142.474 -39214

- Neindemnizați 352.570 333.316 19254

Total intrări (persoane), din care: 732.854 791.969 -59115

- Noi înscriși 550.166 586.529 -36363

- Disponibilizări 96.736 136.414 -39678

Total ieșiri (persoane), din care: 774.950 825.964 -51014

- Prin încadrare 340.813 354.233 -13420

- Ponderea ieșirilor prin încadrare

in total ieșiri (%) 43,98% 42,90% 1,08% 1 Date medii

Sursa : Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

Evoluția lunară a indicatorilor privind intrările în șomaj, ca urmare a disponibilizărilor

curente și colective de personal (105.500 persoane) și ale ieșirilor din șomaj, prin

încadrare în muncă (340.813 persoane) este prezentată în graficul nr.4.

Se poate constata faptul că, în anul 2015, numărul șomerilor ieșiți ca urmare a încadrării a

fost net superior numărului persoanelor intrate în evidență prin disponibilizare, excepție

făcând lunile ianuarie și decembrie când caracterul evident sezonier își arată efectele, multe

dintre activități fiind reduse, eliberând forță de muncă, iar absorbția fiind scăzută.



Grafic nr. 3. Evoluția numărului de șomeri indemnizați și neindemnizați, 2015


Grafic nr. 4. Evoluția intrărilor în șomaj ca urmare a disponibilizărilor, comparativ cu

ieșirile din evidența ANOFM ca urmare a încadrărilor, 2015


140 130 113 97 87 83 84 99 96 99 101 109

353 368 373 366 358 364 367 345 339 336 334 328

0

100

200

300

400

500

mii

șomeri indemnizați șomeri neindemnizați

22.78328.202

38.826

31.88033.439

28.24429.829

25.86430.251 29.314

27.281

14.90013.412 10.348 9.962 8.656

7.8098.349

7.479 6.047 6.038

9.7808.241

9.379

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

Numărul șomerilor ieșiți din evidență ca urmare a încadrărilor

Numărul persoanelor intrate în șomaj în urma disponibilizărilor curente și colective de personal



1.1.3 Măsuri realizate în anul 2015 în domeniul ocupării forței de muncă

Anual, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă întocmește Programul de ocupare

a forței de muncă, program care este aprobat de ministrul muncii.

Pentru anul 2015, proiectarea programului de ocupare a avut la bază obiectivele Programului de

Guvernare 2013-2016, precum și obiectivele strategice ale Uniunii Europene în materie de

ocupare în perspectiva Europa 2020, inclusiv acțiuni subscrise viitoarei scheme de Garanție

pentru tineri pentru perioada 2014 – 2015.

Principalele obiective ale Programului de ocupare a forței de muncă pentru anul 2015, au fost:

• Îmbunătățirea și consolidarea competențelor profesionale ale persoanelor în căutare de loc

de muncă,

• Prevenirea şomajului de lungă durată,

• Facilitarea tranziției de la șomaj către ocupare,

• Sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale populaţiei.

Programul de ocupare aferent anului 2015 a fost proiectat astfel încât măsurile implementate să

fie orientate către reprezentarea echilibrată a tuturor categoriilor de persoane aflate în

căutarea unui loc de muncă, punându-se accent pe măsurile de mediere, de informare și

consiliere/orientare profesională, furnizarea de pachete personalizate de măsuri active de ocupare,

consolidarea relațiilor cu partenerii sociali.

Pin acest program, ANOFM a estimat încadrarea, în anul 2015, a 350.000 persoane.

Ca urmare a implementării acestuia, la sfârșitul lunii decembrie 2015, s-a realizat încadrarea

unui număr de 354.029 persoane (tabelul nr.2).

În vederea plasării în muncă, persoanele înregistrate în evidențele Agenției Naționale pentru

Ocuparea Forței de Muncă au beneficiat de pachete personalizate de măsuri, fiind cuprinse în

una sau mai multe măsuri de stimulare a ocupării.

1.1.3.1. Caracteristici socio-ocupaționale ale persoanelor care au beneficiat de asistență

acordată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

În anul 2015, 993.409 persoane au beneficiat de asistență privind înregistrarea în evidențele

ANOFM, în vederea cuprinderii în măsuri active prevăzute în Legea 76/2002.

Acestea au beneficiat de următoarele tipuri de măsuri:

o servicii de mediere a muncii – 630.226 persoane;

o servicii de informare și consiliere profesională – 506.185 persoane;



o servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau

pentru inițierea unei afaceri – 2.455 persoane;

o servicii de acompaniament social personalizat prin încheierea de contracte de

solidaritate - 516 tineri cu risc de marginalizare socială.

Tabel nr. 2. Principalii indicatori privind realizarea Programului ANOFM

de ocupare a forței de muncă, în anul 2015


Nr. crt. Tip de masura Programat

2015 Realizat 2015 %

- TOTAL persoane ocupate 350.000 354.029 101.15

1 Servicii de mediere 298.855 309.303 103.50

2 Servicii de informare si consiliere profesionala 43.615 61.479 140.96

3 Cursuri de formare profesionala 11.935 11.646 97.58

4

Completarea veniturilor somerilor care se

incadreaza inainte de expirarea indemnizatiei

pentru somaj

15.280 16.923 110.75

5

Acordarea de subventii angajatorilor care

incadreaza in munca someri peste 45 de ani sau

someri unici sustinatori ai familiilor monoparentale

15.335 15.779 102.90

6

Acordarea de subventii angajatorilor care

incadreaza in munca persoane care mai au 5 ani

pana la pensie

355 328 92.39

7 Stimularea mobilitatii fortei de munca 2.365 1.291 54.59

8 Acordarea de subventii angajatorilor care

incadreaza in munca absolventi de invatamant 6.970 5.923 84.98

9 Acordarea de prima de incadrare absolventilor de

invatamant 3.350 3.627 108.27

10 Acordarea de subventii angajatorilor care

incadreaza in munca persoane cu handicap 210 142 67.62

12

Servicii de consultanta si asistenta pentru

inceperea unei activitati independente sau pentru

initierea unei afaceri/ Nr persoane care au inceput

a afacere independenta sau pe cont propriu

190 109 57.37

13 Incheierea de contracte de solidaritate 825 372 45.09

14 Alte masuri active 1.085 6.316 582.12



În funcție de apartenența la unele categorii socio-ocupaționale, situația celor 993.409

persoane beneficiare de măsuri active, se prezintă astfel:

o Structura pe categorii de vârstă a fost următoarea:

225.627 persoane au avut vârsta mai mică de 25 ani;

194.527 persoane au avut vârsta cuprinsă între 25-35 ani;

244.899 persoane au avut vârsta cuprinsă între 35-45 ani;

328.356 persoane au avut vârsta peste 45 ani, din care 123.948 au fost

persoane cu vârsta mai mare 55 de ani.

o Structura după nivelul de învățământ absolvit a fost următoarea :

183.101 persoane absolvente de învățământ primar;

243.273 persoane absolvente de învățământ gimnazial;

192.755 persoane absolvente de învățământ profesional;

258.698 persoane absolvente de învățământ liceal;

24.252 persoane absolvente de învățământ postliceal;

91.330 persoane absolvente de învățământ universitar.

Menţiune: o persoană poate fi evidențiată atât în statisticile referitoare la mediere, la

informare și consiliere profesională, cât și la formare profesională sau la una dintre

măsurile de subvenționare, la total, însă, fiind evidențiată o singură dată.

În anul 2015, prin implementarea Programului de ocupare al Agenției Naționale pentru Ocuparea

Forței de Muncă, au fost încadrate 354.029 persoane.

o Dintre acestea, 17.290 persoane aparțin următoarelor grupuri țintă:

10.106 șomeri de lungă durată, din care:

7.339 șomeri adulți de lungă durată;

2.767 șomeri tineri de lungă durată;

6.295 persoane de etnie romă;

741 persoane cu handicap;

49 persoane eliberate din detenție;

49 tineri care au părăsit sistemul de protecție a copilului;

35 cetățeni străini;

10 persoane repatriate;

4 persoane refugiate

1 victimă a traficului de persoane.

o Persoanele de etnie romă (6.295) au fost încadrate prin următoarele măsuri

active:

servicii de mediere – 5.669 persoane, din care:



3.747 persoane pe perioadă nedeterminată;

1.922 persoane pe perioadă determinată;

servicii de informare și consiliere – 1.265 persoane;

organizarea cursurilor de formare profesională – 57 persoane;

completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea

indemnizației pentru șomaj – 33 persoane;

încadrarea șomerilor peste 45 ani sau unici susținători ai familiilor

monoparentale – 56 persoane;

stimularea mobilității forței de muncă –3 persoane;

încadrarea absolvenților din instituții de învățământ, prin subvenționarea

locului de muncă – 5 persoane;

acordarea de prime de încadrare absolvenților de învățământ – 3 persoane;

încheierea de contracte de solidaritate – 6 persoane;

alte măsuri active – 116 persoane.

o Structura persoanelor încadrate în funcție de diverse caracteristici socio-

ocupaționale a fost următoarea:

196.353 (55,5%) persoane locuiau în mediul urban, iar 157.676 (44,5%)

persoane din mediul rural;

Numărul femeilor încadrate a fost de 141.973, iar al bărbaților de 212.056,

ponderea fiind de 40,1% respectiv 59,9%.

Structura pe grupe de vârstă a fost următoarea :

- 75.069 persoane cu vârsta sub 25 de ani;

- 83.240 persoane cu vârsta 25-35 de ani;

- 87.816 persoane cu vârsta 35-45 de ani;

- 107.904 persoane cu vârsta peste 45 de ani, din care 29.420 sunt persoane

cu vârsta peste 55 de ani,

structura după nivelul de studii absolvit a fost următoarea :

- 35.368 persoane au absolvit învățământul primar;

- 76.403 persoane au absolvit învățământul gimnazial;

- 88.250 persoane au absolvit învățământul profesional;

- 102.779 persoane au absolvit învățământul liceal;

- 9.724 persoane au absolvit învățământul postliceal;

- 41.505 persoane au absolvit învățământul universitar.



Din punctul de vedere al statutului persoanei aflate în căutare de loc de

muncă, persoanele încadrate au fost :

- 263.867 șomeri neindemnizați;

- 89.866 șomeri indemnizați;

- 296 persoane în căutare de loc de muncă.

o Cei 75.069 tineri cu vârsta sub 25 ani au fost încadrați în muncă prin următoarele

măsuri:

servicii de mediere – 65.391 persoane, din care:

- 45.053 persoane pe perioadă nedeterminată;

- 20.338 persoane pe perioadă determinată;

servicii de informare și consiliere – 14.128 persoane;

organizarea cursurilor de formare profesională – 3.619 persoane;


indemnizației pentru șomaj – 860 persoane;

încadrarea șomerilor peste 45 ani sau unici susținători ai familiilor

monoparentale – 17 persoane;

stimularea mobilității forței de muncă – 286 persoane;

încadrarea absolvenților din instituții de învățământ, prin subvenționarea

locului de muncă – 4.985 persoane;

absolvenți beneficiari de prima de încadrare – 2.908 persoane;

încadrarea persoanelor cu handicap – 23 persoane;

servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități

independente sau pentru inițierea unei afaceri – 12 persoane;

încheierea de contracte de solidaritate – 352 persoane;

alte măsuri active – 1.887 persoane.

1.1.3.2. Măsuri realizate de ANOFM în aplicarea Programului de ocupare a forței de

muncă

În aplicarea Programului de ocupare, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a

realizat următoarele măsuri:

1.Măsurile de prevenire a șomajului, constând în principal în oferirea serviciilor de

preconcediere persoanelor amenințate de riscul de a deveni șomeri fie ca urmare a

restructurărilor unor activități economice, fie datorită unor cauze personale, au constituit o



prioritate a agențiilor teritoriale, deși numărul persoanelor disponibilizate colectiv nu este de

amploarea celui înregistrat la sfârșitul anilor ‘90 și începutul anilor 2000.

Serviciile de preconcediere reprezintă un ansamblu de măsuri pentru prevenirea

șomajului acordate (în perioada preavizului) persoanelor care urmează a fi disponibilizate,

în scopul reintegrării acestora pe piața muncii.

Serviciile de preconcediere sunt acordate în mod gratuit și constau în:

informarea privind prevederile legale referitoare la protecția șomerilor și

acordarea serviciilor de ocupare și de formare profesională;

medierea în vederea plasării pe locurile de muncă vacante existente pe plan local

și instruirea în modalități de căutare a unui loc de muncă;

reorientarea profesională în cadrul unității sau prin cursuri de formare de scurtă

durată;

sondarea opiniei salariaților și consilierea acestora cu privire la măsurile de

combatere a șomajului.

De aceste servicii beneficiază:

persoanele vizate să-și piardă locul de muncă,

persoanele fără loc de muncă și care solicită aceste servicii.

Până la finele anului 2015, 4.217 persoane au beneficiat de servicii de preconcediere.

În cadrul serviciilor de preconcediere se efectuează sondarea opiniei salariaților

disponibilizați, prin completarea unor chestionare, conform metodologiei stabilite.

Astfel, au fost completate 2.735 chestionare. Din aceste chestionare, a rezultat că :

107 persoane au optat pentru înscrierea la cursurile de formare profesională,

210 persoane doresc să-și deschidă o activitate pe cont propriu.

Un indicator important în cadrul serviciilor de preconcediere îl constituie plasarea pe

locurile de muncă vacante existente pe plan local și instruirea în modalități de

căutare a unui loc de muncă.

Din totalul persoanelor asistate (4.217 persoane):

2.299 persoane au fost instruite în tehnici de căutare a unui loc de muncă,

602 persoane au fost îndrumate spre diferite măsuri de stimulare a ocupării și

1.293 persoane au fost orientate spre locuri de muncă declarate vacante.



2.Măsura de mediere a muncii

Aceasta, ca măsură de bază a serviciului public de ocupare, a avut o pondere însemnată în

totalul măsurilor care au condus la ocupare. În anul 2015 au beneficiat de servicii de

mediere pe locurile de muncă vacante 630.226 persoane.

Prin acordarea serviciilor de mediere s-a realizat ocuparea a 309.303 persoane, din care:

209.784 persoane prin medierea pe locuri de muncă pe perioadă nedeterminată;

99.519 persoane prin medierea pe locuri de muncă pe perioadă determinată.

Un impact important asupra ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă l-au avut

serviciile de mediere a muncii pe locurile de muncă vacante declarate de angajatori,

respectiv 87,36% din totalul persoanelor ocupate.

În cadrul activităţii de mediere a muncii se distinge organizarea burselor locurilor de

muncă, măsură destinată corelării cererii și ofertei de forță de muncă.

- În contractul de performanță managerială pentru anul 2015 au fost prevăzute

organizarea a două burse naționale, una în primăvară pentru toate categoriile de

persoane în căutare de loc de muncă (24 aprilie 2015 – Bursa generală a locurilor de

muncă) și una în toamnă pentru absolvenții de învățământ (25.09.2015).

- De asemenea, s–a prevăzut organizarea de burse la cererea pieței muncii pentru:

persoanele de etnie romă,

tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului,

orice alte grupuri țintă în afara celor două menționate mai sus, precum și pentru

diferite meserii sau ramuri de activitate, în funcție de cererea pieței muncii locale.

Prin intermediul burselor locurilor de muncă organizate în anul 2015, au fost ocupate

11.831 persoane, după cum urmează:

7.856 persoane la Bursa generală a locurilor de muncă – evaluare la o lună,

3.625 persoane la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți– evaluare la o lună,

162 persoane la bursele locurilor de muncă organizate pentru diferite meserii

sau ramuri de activitate diverse,

188 persoane la bursele locurilor de muncă organizate pentru grupuri țintă.

A. Bursa Generală a Locurilor de Muncă organizată în 24 aprilie 2015, a avut

următoarele rezultate (evaluare la o lună):

au fost contactați 28.200 agenți economici, din care 310 angajatori de inserție;

au participat 2.872 agenți economici, din care 36 angajatori de inserție;

au fost oferite 35.696 locuri de muncă, din care 104 pentru persoanele

marginalizate social;



au participat 41.042 persoane în căutare de loc de muncă;

au fost selectate în vederea încadrării 18.402 persoane, din care 292 persoane cu

risc de marginalizare socială;

au fost încadrate 7.856 persoane, din care 7 persoane cu risc de marginalizare

socială;

din cele 7.856 persoane încadrate, 520 au fost cu studii superioare, iar 7.336 au

fost cu studii medii.

B. Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți a fost organizată în data de 25

septembrie 2015 în 86 de agenții locale și puncte de lucru și a avut următoarele

rezultate (evaluare la o lună):

au fost contactați 28.758 agenți economici;

au participat 2.593 agenți economici;

au fost oferite un număr de 32.844 locuri de muncă;

au participat 26.496 persoane în căutare de loc de muncă, din care :

o 18.620 absolvenți;

o 126 absolvenți supuși marginalizării sociale ;

o 22 persoane cu handicap;

au fost selectate în vederea încadrării 9.873 persoane;

au fost încadrate 3.625 persoane, din care 439 persoane cu studii superioare și

3.186 persoane cu studii medii.

C. În anul 2015, ANOFM a organizat în 17 judeţe, 37 burse ale locurilor de muncă la

cererea pieței muncii, pentru meserii în diferite ramuri de activitate și pentru grupuri

vulnerabile pe piața muncii.

a. pentru meserii în diverse ramuri de activitate (confecții îmbrăcăminte,

construcții, fabricarea mobilei etc.) au fost organizate 23 de burse în 11 județe.

În vederea organizării burselor pentru diferite meserii sau domenii de activitate au

fost contactați 1.208 agenți economici, dintre aceștia au participat 143, care au

oferit 2.019 locuri de muncă.

Numărul persoanelor participante la bursele pe meserii a fost de 2.273 persoane, din

care au fost selectate în vederea încadrării 354 persoane.

Rezultatele finale indică încadrarea a 162 persoane:

158 persoane fără studii superioare,

4 persoane cu studii superioare.



b. pentru grupurile țintă (persoane cu dizabilități, persoane private de libertate,

femei, tineri, absolvenți de învățământ), au fost organizate 14 burse în 10 județe din

țară. Au fost contactați 4.133 agenți economici, dintre aceștia au participat 294, care

au oferit 3.931 locuri de muncă.

Numărul persoanelor participante a fost de 2.871 persoane, din care au fost

selectate în vederea încadrării 980 persoane.

Rezultatele finale indică încadrarea a 188 persoane (181 persoane fără studii

superioare și 7 persoane cu studii superioare).

c. În anul 2015 a fost organizată o bursă a locurilor de muncă pentru persoanele de

etnie romă în judetul Argeş, în domeniul construcţiilor. Rezultatele obținute se

prezintă, sintetic, astfel:

42 locuri de muncă oferite, 100 persoane de etnie romă participante, 9

persoane de etnie romă au fost selectate în vederea ocupării, iar 4 persoane s-au

încadrat.

3.Acordarea serviciilor de informare și consiliere profesională

Un impact important asupra ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă l-au avut

şi serviciile de informare și consiliere profesională, respectiv 17,36% din totalul

persoanelor ocupate În anul 2015 au beneficiat de servicii de informare și consiliere

profesională 506.185 persoane. Dintre acestea, au fost încadrate 61.479 persoane..

4.Programe de formare profesională

La programele de formare profesională, evaluarea competenţelor dobândite în context non

formal sau informal sau ucenicie organizate de ANOFM, în perioada ianuarie-decembrie

2015, au fost cuprinse 43.402 persoane, din care:

- 40.371 şomeri participanţi la programe de formare profesională;

- 632 persoane participante la programe de formare profesională care au beneficiat de

servicii gratuite, altele decât șomerii;

- 2.086 persoane participante la programe de formare profesională care nu au beneficiat

de gratuitate, conform legii;

- 184 persoane care au beneficiat de servicii gratuite de evaluare a competenţelor

dobândite în context non formal sau informal;

- 129 persoane cuprinse la programe de ucenicie.

Datele centralizate la nivel naţional arată că numărul femeilor participante la

cursuri/evaluare de competenţe/programe de ucenicie, la data de 31.12.2015, a fost de

25.272, ceea ce înseamnă o pondere de 58,2 % din totalul cursanților.



Ca urmare a participării la programe de formare profesională, organizate atât în anul

curent cât și în anii precedenți, au fost ocupate 11.646 persoane.

În perioada ianuarie-decembrie 2015 au fost încheiate 129 contracte de ucenicie şi 110

convenţii pentru persoane incluse în programele de ucenicie la locul de muncă.

Din numărul total al persoanelor cuprinse în programe de ucenicie, în perioada de probă

au abandonat 11 persoane.

5.Completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea

indemnizației pentru șomaj

Ca urmare a acestei măsuri s-au încadrat 16.923 șomeri, din care:

997 absolvenți care beneficiază din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o sumă

egală cu indemnizația de șomaj la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, până la

expirarea perioadei de acordare a acesteia, dacă nu s-ar fi încadrat;

15.926 șomeri care beneficiază de o sumă lunară, acordată din bugetul asigurărilor

pentru șomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizației de șomaj.

6.Acordarea subvențiilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor dezavantajate pe

piața muncii (persoane peste 45 ani sau părinți unici întreținători ai familiilor parentale,

șomeri care mai au 5 ani până la pensie, absolvenți ai instituțiilor de învățământ, persoane

cu handicap, persoane supuse riscului marginalizării sociale). Prin această măsură au fost

ocupate 22.544 persoane, ceea ce reprezintă 6,4% din numărul total al persoanelor

ocupate prin ANOFM.

S-a realizat ocuparea a:

15.494 șomeri în vârstă de peste 45 de ani,

285 șomeri unici susținători ai familiilor monoparentale,

328 persoane care mai au 5 ani până la pensie,

142 persoane cu handicap,

5.923 absolvenți ai instituțiilor de învățământ:

- 498 absolvenți ai ciclului inferior al liceului sau ai școlilor de arte și

meserii;

- 2.679 absolvenți de învățământ secundar superior sau învățământ

postliceal,

- 2.746 absolvenți de învățământ superior,

372 tineri cu risc de marginalizare socială.

7.Susținerea, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de către ANOFM, a stagiilor

profesionale pentru absolvenții de învățământ superior, conform prevederilor Legii

nr.335/2013 și ale Normelor Metodologice de aplicare a acestei legi (H.G. nr. 473/2014).



Până la finele anului 2015 au fost încadrați în muncă 49 de absolvenți de studii superioare

pe locuri de muncă destinate stagiarilor, prin care s-au încheiat convenții aferente

contractelor de stagii profesionale. Din cei 49 de absolvenți de învățământ superior

cuprinși în programul de stagii conform Legii nr.335/2013, 30 au fost încadrați în primele

4 luni de la înregistrarea în evidențele agențiilor.

8.Acordarea de prime de încadrare pentru 3.627 absolvenți de învățământ.

9.Acordarea de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități

independente sau pentru inițierea unei afaceri: 109 persoane au inițiat astfel de

activități independente, respectiv 4,4% din totalul persoanelor care au beneficiat de

servicii specializate (2.455 persoane).

10.Alte măsuri active întreprinse la nivel județean, prin care s-a realizat încadrarea a

6.316 persoane, fondurile utilizate pentru susținerea acestor măsuri active fiind altele

decât cele din bugetul asigurărilor de șomaj (fonduri europene).

11.Stimularea mobilității geografice a forței de muncă a contribuit la ocuparea a 1.291

persoane, din care:

497 persoane prin încadrarea într-o localitate la o distanță mai mare de 50 km față

de domiciliu (persoanele au beneficiat de primă de încadrare), din care 2 șomeri de

lungă durată;

794 persoane prin încadrarea în altă localitate cu schimbarea domiciliului

(persoanele au beneficiat de prima de instalare), din care 5 șomeri de lungă durată.

Fluxul de mobilitate a forței de muncă într-o localitate la o distanță mai mare de 50

km de domiciliu pentru cele 497 persoane, se prezintă după cum urmează:

206 persoane din mediul rural încadrate în mediul urban;

25 persoane din mediul urban încadrate în mediul rural;

23 persoane din mediul rural încadrate în mediul rural;

243 persoane din mediul urban încadrate în mediul urban.

Fluxul de mobilitate a forței de muncă într-o localitate cu schimbarea domiciliului,

pentru cele 794 persoane astfel încadrate, se prezintă după cum urmează:

258 persoane din mediul rural încadrate în mediul urban;

108 persoane din mediul urban încadrate în mediul rural;

49 persoane din mediul rural încadrate în mediul rural;

379 persoane din mediul urban încadrate în mediul urban.

12. Programe speciale:

I. În scopul creșterii gradului de ocupare a persoanelor din mediul rural sau a

persoanelor din localități urbane care au probleme de reintegrare socială ca



urmare a restructurării economice, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de

Muncă a inclus în Programul de ocupare a forței de muncă pentru anul 2015

următoarele programe speciale:

o Programul 50, special pentru 50 de localități urbane;

o Programul 155, special pentru 155 de localități din mediul rural.

Criteriile care au stat la baza stabilirii localităților au fost:

o ponderea mare a șomerilor în total populație activă;

o gradul redus de dezvoltare economică.

Prin implementarea acestor programe a fost estimată, pentru anul 2015, ocuparea

unui număr de 14.700 persoane, din care:

o 10.200 persoane în cele urbane,

o 4.500 persoane în localitățile rurale.

a) În anul 2015, prin implementarea Programului 50, special pentru localități din

mediul urban au fost încadrate 21.390 persoane, prin:

servicii de mediere : 19.386 persoane, din care:

o 13.341 persoane pe perioadă nedeterminată;

o 6.045 persoane pe perioadă determinată;

servicii de informare și consiliere : 1.278 persoane;

cursuri de formare profesională : 130 persoane;


indemnizației pentru șomaj : 444 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor în vârstă de peste

45 de ani sau părinți unici susținători ai familiilor monoparentale : 451 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor care mai au 5 ani

până la pensie : 25 persoane;

încadrarea prin stimularea mobilității forței de muncă : 91 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează absolvenți ai instituțiilor de

învățământ : 63 persoane;

acordarea de prime de încadrare: 53 absolvenți;

acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează în muncă persoane cu

handicap: 3 persoane;

servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente

sau pentru inițierea unei afaceri: 1 persoană,

încheierea de contracte de solidaritate – 1 persoană.



b) Prin Programul 155, special pentru localități din mediul rural au fost încadrate în

muncă, 8.520 persoane, astfel:



o 2.722 persoane pe perioadă determinată;

servicii de informare și consiliere : 815 persoane;

cursuri de formare profesională - 40 persoane;



acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor peste 45 ani sau

părinți unici susținători ai familiilor monoparentale : 75 persoane;

încadrarea prin stimularea mobilității forței de muncă : 10 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează absolvenți ai instituțiilor de

învățământ : 14 persoane;

acordarea de prime de încadrare : 11 absolvenți.

II. Programul 145, pentru comunități cu număr mare de etnici roma

Ținând cont că ANOFM este implicată în implementarea Strategiei Guvernului

României de Incluziune a persoanelor de etnie roma 2012-2020 și având în vedere că

una din prioritățile agenției pentru anul 2015 este ocuparea persoanelor de etnie romă,

s-a propus Programul 145, special pentru comunități cu număr mare de etnici

roma. Prin acest program a fost prevăzută ocuparea unui număr total de 2.300

persoane, aproximativ 42% din numărul total al persoanelor de etnie roma propuse a fi

ocupate în anul 2015.

În cadrul acestui program, accentul s-a pus pe acțiuni personalizate, în mod special

pe medierea muncii și consiliere profesională.

Prin Programul 145, în anul 2015, s-a realizat încadrarea a 2.654 persoane de etnie

roma, structura pe tipuri de măsuri fiind următoarea:



o 716 persoane pe perioadă determinată;

servicii de informare și consiliere : 382 persoane;

cursuri de formare profesională : 20 persoane;





acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor peste 45 ani sau

părinților unici susținători ai familiilor monoparentale : 10 persoane;

acordarea de prime de încadrare: 3 absolvenți.

III. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a inclus în Programul de

ocupare a forței de muncă pentru anul 2015 un Program special pentru elevi și

studenți, care să sprijine încadrarea pe durată determinată, de maximum 60 zile

calendaristice, pe perioada vacanțelor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 72/2007,

a elevilor și studenților. Acesta are în vedere deprinderea elevilor și studenților cu

practica la locul de muncă și obținerea de venituri pe perioada vacanțelor, în special a

celor care provin din familii cu venituri reduse. Prin acest program, au fost propuse

pentru anul 2015, ocuparea pe perioada vacanțelor a 1.635 persoane, din care: 990 elevi

și 645 studenți.

De la începutul anului și până la 31 decembrie 2015, prin implementarea Programului

special pentru elevi și studenți, s-au obținut următoarele rezultate:

au fost încheiate 433 convenții în baza Legii nr.72/2007;

au fost încadrați 2.070 elevi și studenți, din care:

o 1.236 elevi;

o 834 studenți.

În funcție de mediul de rezidență, 803 elevi și 601 studenți au fost din mediul

urban, iar 433 elevi și 233 studenți au fost din mediul rural.

Structura pe sexe arată că din cei 1.236 elevi încadrați în muncă 619 au fost de

gen feminin și 617 de gen masculin, iar din cei 834 studenți încadrați în muncă au

fost 346 femei și 488 bărbați.

1.1.3.3. Măsurile realizate în anul 2015 pentru aplicarea programului de ocupare pentru

tinerii cu risc de marginalizare socială

În conformitate cu prevederile Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și

stimularea ocupării forței de muncă, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă asigură

promovarea participării pe piața muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială prin:

acompaniament social personalizat,

activități de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare

socială în rândul angajatorilor,

subvenționarea locului de muncă.



Acompaniamentul social personalizat se realizează de către Agenția Națională pentru Ocuparea

Forței de Muncă prin intermediul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă teritoriale, în baza

unui contract de solidaritate, și constituie un ansamblu de servicii care se acordă în mod gratuit

tinerilor cu risc de marginalizare socială și constau în:

informare și consiliere profesională;

mediere a muncii;

plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost selectată ca fiind

corespunzătoare pregătirii profesionale și altor condiții cuprinse în dosarul întocmit la

înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă, în evidența agenției pentru

ocuparea forței de muncă.

1. Prevederi legislative aplicate în scopul promovării participării pe piața muncii a tinerilor

cu risc de marginalizare socială

Prin Legea nr.250/2013 a fost modificată Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și

combaterea marginalizării sociale. Modificarea a constat în abrogarea Secțiunii 1 ”Accesul la

un loc de muncă” din Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării

sociale și introducerea în Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și

stimularea ocupării forței de muncă a Secțiunii 3^1 Promovarea participării pe piața muncii a

tinerilor cu risc de marginalizare socială.

Principalele modificări ale prevederilor legislative privind prevenirea și combaterea

marginalizării sociale, se referă la:

- Definirea categoriilor de tineri care fac obiectul măsurilor:

Înainte de modificările legislative, măsurile se aplicau tinerilor, în următoarea ordine de

priorități:

a) tineri proveniți din centrele de plasament și centrele de primire a copilului din

cadrul serviciilor publice specializate și al organismelor private autorizate în

domeniul protecției copiilor;

b) tineri singuri cu copii în întreținere;

c) tineri familiști cu copii în întreținere;

d) tineri familiști fără copii în întreținere;

e) tineri familiști care au executat pedepse privative de libertate;

f) alte categorii de tineri aflați în dificultate.

Conform Legii 76/2002, așa cum a fost modificată prin Legea 250/2013, tânărul cu

risc de marginalizare socială este persoana cu vârsta cuprinsă între 16-26 de ani,

care se înregistrează la agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază



teritorială își are domiciliul sau, după caz, reședința și se încadrează în una dintre

următoarele categorii:

a) se află în sistemul de protecție a copilului sau provine din acest sistem;

b) are dizabilități;

c) nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreținerea;

d) are copii în întreținere;

e) a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;

f) victimă a traficului de persoane.

- Durata contractului de solidaritate, a cărui perioadă maximă a crescut de la 2 ani la 3

ani, menținându-se condiția ca durata minimă să fie de 1 an;

- Limita de vârstă a tinerilor care beneficiază de măsurile prevăzute de lege s-a stabilit la

maxim 26 de ani, spre deosebire de prevederile anterioare modificărilor când, în limita

sumelor disponibile din bugetul asigurărilor pentru șomaj, se putea extinde până la cei cu

vârsta de maxim 35 de ani;

- Subvenția lunară acordată angajatorilor de inserție pentru un tânăr angajat: se

calculează pe baza salariului de bază stabilit la data angajării, dar maximul se raportează

la indicatorul social de referință și nu la salariul mediu pe economie (nu mai mult de două

ori valoarea indicatorului social de referință).

2. Aplicarea în anul 2015 a programului de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare

socială

Pentru anul 2015, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a întocmit un Program

de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare socială, ținând seama de categoriile de

tineri prevăzuți în Legea 76/2002 modificată prin Legea 250/2013.

Obiectivul general al Programului de ocupare a tinerilor cu risc de marginalizare socială a

fost incluziunea socială a tinerilor confruntați cu riscul excluderii profesionale, în principal

prin asigurarea acompaniamentului social personalizat și subvenționarea locului de muncă.

Obiectivele specifice ale Programului de ocupare a tinerilor cu risc de marginalizare

socială pentru anul 2015 au fost:

o Creșterea gradului de ocupare a persoanelor defavorizate prin stimularea ocupării

forței de muncă, dar și prin măsuri care stimulează angajatorii de inserție, pentru

încadrarea în muncă a tinerilor aflați în dificultate și confruntați cu riscul de

marginalizare socială;

o Integrarea și participarea activă în comunitate a tinerilor aflați în dificultate și

confruntați cu riscul excluderii profesionale;



o Creșterea oportunităților de ocupare a tinerilor cu risc de marginalizare socială prin

asigurarea accesului la formare profesională, pentru dobândirea de competențe

necesare cerințelor pieței forței de muncă, în concordanță cu opțiunile personale ale

tinerilor;

o Armonizarea acțiunilor întreprinse de instituțiile publice, de comunitățile locale,

de organizațiile patronale și sindicale și de reprezentanții societății civile.

Măsurile prevăzute pentru facilitarea accesului la un loc de muncă a tinerilor

confruntați cu riscul excluderii profesionale:

Pentru atingerea țintelor prevăzute în Programul de ocupare pentru tinerii cu risc de

marginalizare socială, s-a prevăzut că se va acționa, în principal, prin facilitarea accesului

la un loc de muncă a tinerilor confruntați cu riscul excluderii profesionale prin următoarele

măsuri:

• asigurarea de servicii de mediere prin întocmirea unui plan individual de mediere;

• oferirea de servicii de consiliere profesională:

- furnizarea de informații cu privire la piața muncii (locuri de muncă vacante,

domenii, meserii),

- furnizarea de informații privind drepturile și obligațiile salariaților,

- instruire în tehnici de căutare a unui loc de muncă,

- prezentarea posibilităților de participare la cursuri de formare profesională;

• cuprinderea în cursuri de formare profesională în meserii solicitate pe piața muncii în

concordanță cu cerințele și perspectiva pe plan local a tinerilor în vederea ocupării;

• subvenționarea angajatorilor de inserție pentru încadrarea tinerilor aflați în dificultate

și confruntați cu riscul excluderii profesionale.

Programul de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare socială pentru anul 2015 a fost

fundamentat pe baza propunerilor agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene

și a municipiului București, în urma analizei la nivel local a situației privind piața muncii

și a posibilităților de absorbție a tinerilor confruntați cu riscul de marginalizare socială.

- Indicatorii fizici prevăzuți în programul pentru tinerii cu risc de marginalizare

socială pentru anul 2015, se prezintă astfel:

o contracte de solidaritate încheiate pentru un număr minim de 990 persoane;

o număr total de persoane prognozat a fi ocupate – 825;

o încadrarea prin acordarea serviciilor de mediere – 695 persoane, din care

prin organizarea bursei locurilor de muncă – 10 persoane;

o număr persoane încadrate prin acordarea serviciilor de informare și consiliere

profesională - 130 persoane.



Rezultatele acțiunilor întreprinse de agențiile pentru ocuparea forței de muncă

județene și a municipiului București:

În anul 2015, ca urmare a acțiunilor întreprinse de agențiile pentru ocuparea forței de

muncă județene și a municipiului București, în vederea aplicării prevederilor legale

referitoare la combaterea marginalizării sociale, s-au obținut următoarele rezultate:

o au beneficiat de mediere și consiliere profesională 562 de tineri din rândul

categoriilor defavorizate;

o au fost încheiate 516 contracte de solidaritate, prin care agențiile pentru

ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București acordă servicii

de consiliere profesională și mediere, identifică angajatori de inserție și locuri

de muncă potrivit pregătirii lor profesionale și a celorlalte caracteristici care

rezultă din dosarul de înscriere în evidență și îi plasează pe locurile de muncă

identificate;

o au fost încadraţi în muncă 372 de tineri;

o prin efortul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene și a

municipiului București, în anul 2015, au fost identificați 231 angajatori de

inserție.

o Cele 516 contracte de solidaritate s-au încheiat cu următoarele categorii de

beneficiari:

- 104 tineri care se află sau provin din sistemul de protecție a copilului

(20,2%);

- 66 tineri cu dizabilități (12,8%);

- 226 tineri fără familie sau a căror familie nu le poate asigura întreținerea

(43,8%);

- 116 tineri cu copii în întreținere (22,5%);

- 4 tineri care au executat pedepse privative de libertate (0,8%).

o Situația privind nivelul studiilor persoanelor care au încheiat contracte de

solidaritate anul 2015, se prezintă astfel:

- 253 persoane au avut studii gimnaziale, neterminate sau fără studii (49%);

- 105 persoane au avut studii profesionale (20,3%);

- 145 persoane au studii medii (28,1%);

- 13 persoane au studii superioare (2,5%).

o Din totalul celor 372 persoane încadrate în muncă în anul 2015:

- 243 persoane au fost încadrate în muncă pe durată determinată,

- 129 persoane au fost încadrate în muncă pe durată nedeterminată.



o Cele 372 persoane încadrate în muncă aparțin următoarelor categorii:

- 93 tineri care se află sau provin din sistemul de protecție a copilului

(25%),

- 21 tineri cu dizabilități (5,6%);

- 141 tineri fără familie sau a căror familie nu le poate asigura întreținerea

(37,9%);

- 113 tineri cu copii în întreținere (30,4%);

- 4 tineri care au executat pedepse privative de libertate (1,1%).

o Structura pe niveluri de pregătire a celor 372 persoane încadrate în muncă

se prezintă astfel:

- 161 persoane au studii gimnaziale, neterminate sau fără studii (43,3%),

- 89 persoane au studii profesionale (23,9%),

- 113 persoane au studii medii (30,4%),

- 9 persoane au studii superioare (2,4%).

o Ca urmare a centralizării datelor comunicate de agențiile teritoriale pentru

ocuparea forței de muncă referitoare la contractele și convențiile aflate în

derulare, de la data intrării în vigoare a normelor metodologice aprobate prin

HG119/2014 a rezultat faptul că efectul celor 516 contracte de solidaritate

încheiate de la începutul anului 2015, constă în:

- 243 de contracte de muncă încheiate pe perioadă determinată,

- 129 contracte de muncă încheiate pe perioadă nedeterminată.

o La sfârșitul anului 2015, s-au înregistrat 4 contracte de solidaritate

încheiate anterior anului 2015.

o La nivel național, în anul 2015, suma plătită din bugetul asigurărilor pentru

șomaj, angajatorilor de inserție care au încadrat tineri aflați în risc de

marginalizate socială, a fost de 7.892.478 lei, din care:

- 5.522.334 lei sunt cheltuieli aferente contractelor individuale de muncă

corespunzătoare contractelor de solidaritate încheiate în anul 2015.

- 2.370.144 lei sunt cheltuieli aferente contractelor individuale de muncă

corespunzătoare contractelor de solidaritate încheiate în anii anteriori.

1.1.3.4. Indicatori privind sumele cheltuite de ANOFM în anul 2015 pentru realizarea

măsurilor în domeniul ocupării

Indicatorii referitori la cheltuielile realizate de ANOFM din bugetul asigurărilor pentru șomaj au

avut următoarele valori:



o În anul 2015, nivelul contribuțiilor sociale la bugetul asigurărilor pentru șomaj a fost

stabilit la:

0.5% pentru contribuția datorată de angajatori și persoanele juridice și fizice

asimilate acestora,

0.5% pentru cea datorată de salariați/angajaţi,

1% pentru cea datorată de persoanele asigurate în baza contractului de asigurare

pentru șomaj.

o Suma cheltuită în anul 2015 din bugetul asigurărilor pentru șomaj în scopul protecției sociale

a șomerilor a fost de 1.318.146,18 mii lei (tabel nr.3).

Tabel nr. 3. Cheltuielile cu protecția socială a șomerilor, 2010-2015 (mii lei)

2010 2011 2012 2013 2014 2015

Total 3.822.057 2.170.787 1.736.126 1.779.033 1.557.506 1.318.146

Indemnizație de șomaj

(șomeri cu experiență în

muncă)1)

2.319.705 1.211.436 814.969 850.698 755.607 511.413

Indemnizație de șomaj

(șomeri fără experiență în

muncă) 2)

114.122 74.313 69.147 75.188 69.993 51.924

Formarea profesională 20.912 25.450 31.971 32.595 33.759 29.450

Plata absolvenților 35.645 36.431 38.374 38.181 38.456 39.700

Plăți pentru stimularea

șomerilor care se angajează

înainte de expirarea perioadei

de șomaj 3)

26.269 16.788 11.698 13.406 14.387 14.500


mobilității forței de muncă 3) 7.779 8.424 5.439 5.356 4.169 3.360


angajatorilor care încadrează

șomeri defavorizați 3)

55.591 82.216 85.185 86.006 84.211 89.118

Plăți compensatorii efectuate

în cadrul programelor de

restructurare, privatizare și

lichidare

22.730 3.875 481 26 76 0


absolvenților 2.765 2.821 2.577 2.712 2.922 2.589

Combaterea marginalizării

sociale 4) 12.090 15.307 22.175 23.119 14.853 7.893

Alte cheltuieli 1.204.449 693.727 654.111 651.748 539.074 568.200 1 Indemnizația de șomaj acordată persoanelor aflate în șomaj ca urmare a pierderii locului de muncă, conform

articolului 39 din Legea nr. 76/2002, precum și alte sume acordate în completarea veniturilor salariale ale angajaților

conform articolului 72 din Legea nr.76/2002. 2 Indemnizația de șomaj acordată absolvenților instituțiilor de învățământ, conform articolului 40 din Legea

nr.76/2002, precum și alte sume acordate în completarea veniturilor salariale ale angajaților conform articolelor 72-

73 din Legea nr.76/2002. 3 Alte categorii de cheltuieli, conform Legii nr.76/2002. 4 Conform Legii nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, respectiv Legii nr.76/2002.

Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.



o Situația cheltuielilor finanțate în anul 2015 din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în vederea

realizării măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă, se prezintă astfel:

Tabel nr. 4. Cheltuieli din bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru finanțarea

măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă, 2015 (lei)

Mãsura activã Execuţia bugetară

la 31.12.2015

Formare profesională 29.449.679

Stimularea angajării absolvenţilor 39.699.637

Stimularea angajării șomerilor înainte de expirarea

perioadei de şomaj 14.499.715

Stimularea mobilităţii forţei de muncă 3.359.971

Stimularea angajării de şomeri aparţinând unor

categorii defavorizate

89.118.312

Plăţi pentru stimularea absolvenţilor 2.589.265

Plăţi conform Legii 72/2007 803.481

Plăţi pentru pregătirea profesională a absolvenţilor

(art. 84)

503.699

Plăţi conform Legii 335/2013 - stagiari 254.779

Plăţi pentru persoane marginalizate 7.892.478

Măsuri active pentru combaterea şomajului

(consultanţă şi asistenţă în carieră) 1.528.250

Servicii de preconcediere colectivă 888.019

Total 190.587.285

Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

o În ceea ce privește ponderea cheltuielilor cu măsurile active în totalul cheltuielilor

finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, evoluția în perioada 2000 – 2015

este prezentată în graficele de mai jos.

o Se poate constata că, deși, în valoare absolută, cheltuielile pentru realizarea măsurilor

active s-au menținut, în anii 2003 – 2010, la un nivel de aproape 10 ori mai mare

decât în anul de bază al perioadei de referință, ponderea acestora în PIB a înregistrat

o curbă ușor descendentă, cauzată de ritmul de creștere mai accentuat al PIB-ului.



Grafic nr. 5. Ponderea cheltuielilor pentru măsuri active in totalul cheltuielilor din

bugetul asigurărilor pentru șomaj, 2000-2015 (%)


Grafic nr. 6. Ponderea măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă

în produsul intern brut în perioada 2003-2015 (%)


În concluzie, prin activitatea desfășurată în anul 2015, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței

de Muncă și-a îndeplinit funcția de protecție socială a șomerilor, prin plata indemnizațiilor de

șomaj și a altor categorii de plăți prevăzute de cadrul legal în vigoare, dar mai ales funcția de

bază, cea de principal mediator între cererea și oferta de forță de muncă.

2,26

12,06

13,95

20,86

17,29

18,99 19,5721,1

20,03

7,49

4,77

8,85

11,53 11,512,57

14,46

0

5

10

15

20

25

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

0,16

0,13

0,11

0,090,08

0,050,04

0,03 0,03 0,03 0,03 0,030,03

0,00

0,02

0,04

0,06

0,08

0,10

0,12

0,14

0,16

0,18

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015



1.2. Legislația privind salariul minim brut pe țară garantat în plată

Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială

reprezintă unul din criteriile care se au în vedere la stabilirea salariului de bază minim

brut pe țară garantat în plată.

Pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, Guvernul și

partenerii sociali, patronatele și confederațiile sindicale negociază, cu luarea în

considerare a:

o elementelor prevăzute în art. 3 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii

nr.131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de România în 1975,

o nevoilor lucrătorilor și ale familiilor lor față de:

nivelul general al salariilor în țară,

costul vieții,

prestațiile de securitate socială,

nivelul de trai al altor grupuri sociale.

o factorilor de ordin economic, inclusiv cerințele dezvoltării economice,

productivitatea muncii și interesul care există pentru a realiza și a menține un înalt

nivel de folosire a forței de muncă.

Salariul minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de

muncă, se stabilește prin Hotărâre a Guvernului și se aplică atât în sectorul bugetar, cât și

în cel concurențial.

Conform Hotărârii Guvernului nr.871/2013, salariul de bază minim brut pe țară garantat

în plată a avut în anul 2014 următoarele valori:

o 850 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2014,

o 900 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2014.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.091/2014, salariul de bază minim brut pe ţară

garantat în plată a avut în anul 2015 următoarele valori:

o 975 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2015,

o 1.050 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2015.

S-a estimat că de majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată vor

beneficia circa 1.471.356 salariaţi, dintre care:

o 488.630 salariaţi în sectorul bugetar,

o 982.726 salariaţi în sectorul concurențial.



Grafic nr. 7. Salariul minim brut pe țară garantat în plată, comparativ cu pragurile de sărăcie relativă (lei), 2002-2015

0

200

400

600

800

1000

1200ia

nu

arie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

ian

uar

ie

mai

sep

tem

bri

e

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

lei

Salariul minim brut garantat în plată Pragul sărăciei relative (venituri nete)



1.3. Prestații sociale acordate în domeniul asigurărilor sociale de stat

Acordarea prestațiilor din sistemul public de pensii reduce semnificativ riscul de sărăcie,

fapt ce se poate observa în capitolul următor, cu ajutorul indicatorului ”rata sărăciei înainte

de transferurile sociale” (dacă populația nu ar fi primit pensii, rata sărăciei relative s-ar

dubla).

Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principiu de bază

principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe

baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de

pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale

plătite.

Sistemul public de pensii este administrat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP)

Potrivit Statutului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2012, cu modificările și

completările ulterioare, aceasta are misiunea:

o de a administra sistemul public de pensii și sistemul de asigurare pentru accidente de

muncă și boli profesionale,

o de a acorda persoanelor asigurate pensii și alte prestații de asigurări sociale,

o de a asigura beneficiarilor săi servicii publice bazate pe transparență, legalitate și

eficiență, în vederea aplicării politicilor și strategiilor în domeniu ale Ministerului

Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

În sistemul public, dreptul de pensie este un drept individual, iar cuantumul pensiei, ca venit

de înlocuire a salariului ca urmare a ivirii riscului bătrâneții, este calculat în funcție de:

o perioada de contribuție,

o nivelul veniturilor realizate de fiecare persoană în timpul vieții active,

o valoarea punctului de pensie, care se stabilește anual prin lege.

1.3.1. Măsuri implementate în sistemul public de pensii în anul 2015

Sistemul public de pensii este reglementat în prezent de Legea nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.

Conform prevederilor Legii nr. 187/2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul

2015 și ale Legii nr. 186/2014 a bugetului de stat pe anul 2015, coroborate cu prevederile



Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și

completările ulterioare, și ale Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și

completările ulterioare, în anul 2015:

o valoarea punctului de pensie a fost de 830,2 lei;

o cuantumul ajutorului de deces a fost 2.415 lei în cazul decesului asiguratului sau

pensionarului și 1.208 lei în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului

sau pensionarului;

o cuantumul indemnizației pentru însoțitor, în cazul pensionarilor de invaliditate

încadrați în gradul I de invaliditate, a fost în egal cu 80% din valoarea unui punct de

pensie, stabilită în condițiile legii, respectiv 665 lei;

o nivelul indemnizației sociale pentru pensionari a fost de 400 lei.

Grafic nr. 8. Evoluția valorii punctului de pensie in perioada aprilie 2001 - decembrie 2015

1.3.2. Indemnizația socială pentru pensionari

Ca măsură de reducere a sărăciei și îmbunătățire a standardului de viață al populației, prin

intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea

pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr.196/2009, cu modificările și

completările ulterioare, pensionarii beneficiază de indemnizație socială pentru

pensionari dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub

nivelul indemnizației sociale pentru pensionari. Diferența dintre nivelul cuantumului

pensiei cuvenit sau aflat în plată și indemnizația socială pentru pensionari este suportată

din bugetul de stat.



Măsura acordării indemnizației sociale pentru pensionari a avut drept scop

îmbunătățirea sistemului de protecție socială în concordanță cu prioritățile naționale,

astfel încât să fie încurajată solidaritatea cu persoanele cele mai vulnerabile, precum și

pentru a evita excluziunea socială a pensionarilor ale căror venituri se situează sub

limita dincolo de care poate interveni marginalizarea socială și sărăcia. În anul 2015,

nivelul indemnizației sociale pentru pensionari fost de 400 lei.

În anul 2015, s-au plătit indemnizații sociale unui număr mediu de 624.211

pensionari/lună.

1.3.3. Indicatori privind plățile efectuate de Casa Națională de Pensii Publice

În perioada ianuarie - decembrie 2015 s-au întocmit documentele pentru plata pensiilor

și a altor drepturi prevăzute de legi cu caracter special, stabilite și plătite prin casele

teritoriale de pensii, pentru un număr mediu de 7.072,1 mii beneficiari de prestații, așa

cum rezultă din tabelul nr. 1.

Tabel nr. 5. Indicatori privind plata pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legi cu caracter special,

realizată de Casa Națională de Pensii Publice, 2015

Documente de plată pentru:

Ianuarie - Decembrie 2015

Număr mediu lunar

de prestații acordate

beneficiarilor

–mii-

Valoare medie

lunară a

documentelor

de plată

–mii lei-

Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (B.A.S.S.) 4.596,2 3.858.603,7

1.1. Pensii de asigurări sociale de stat 4.596,2 3.858.603,7

Bugetul de Stat (B.S.) 2.466,7 618.110,5

2.1. Pensii agricultori 463,7 166.960,8

2.2. Pensii, indemnizații și alte drepturi acordate în baza unor

legi cu caracter special

2.002,9 451.127,6

Ben

efic

iari

de:

Indemnizații cf. DL nr.118/1990 43,7 35.265,9

Indemnizații cf. Legii nr.189/2000 107,1 40.249,4

Indemnizații cf. Legii nr.309/2002 136,7 6.120,1

Indemnizații cf. Legii nr.341/2004 (Lg.nr.42/1990) 10,8 16.608,7

Indemnizații cf. Legii nr.109/2005 privind instituirea

indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a

artiștilor interpreți sau executanți din România

0,5 180,6

Indemnizații cf. Legii nr.8/2006 privind instituirea

indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii,

membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute

ca persoane juridice de utilitate publică

11,2 8.274,5

Ajutor lunar cf. Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui

ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor 167,6 18.838,1

Pensii de serviciu (magistrați, consilieri Curtea de Conturi) 4,1 24.922,5

Pensii cf. Legii nr.95/2008 0,2 374,0



Documente de plată pentru:

Ianuarie - Decembrie 2015

Număr mediu lunar

de prestații acordate

beneficiarilor

–mii-

Valoare medie

lunară a

documentelor

de plată

–mii lei-

Indemnizații îngrijire pensionari, pentru gradul I de

invaliditate 50,7 34.359,5

Indemnizații, sporuri și rente veterani de război, urmașe de

veterani și văduve de război 113,9 18.630,6

Cota parte pensie de asigurări sociale de stat acordată pentru

vechimea în agricultură, plătita odată cu pensiile de asigurări

sociale de stat

703,0 166.813,4

Indemnizații sociale acordate pensionarilor de asigurări

sociale de stat 515,3 66.793,2

Indemnizații sociale acordate pensionarilor agricultori 134,8 12.931,9

Pensii I.O.V.R. 3,3 765,2

2.3. Ajutoare cf. HG nr. 723/1992 (foștii emigranți politici greci) 0,1 22,1

Fondul de Accidente de Muncă și Boli Profesionale (F.A.M.B.P.) 9,2 4.910,2

3.1. Pensii plătite de la F.A.M.B.P. 9,2 4.910,2

Total 7.072,1 4.481.624,4

1.3.4. Evoluția indicatorilor privind sistemul public de pensii

Numărul total al pensionarilor la sfârșitul lunii decembrie 2015 a fost de 5.129.810

persoane, în scădere cu 54.245 persoane față de perioada corespunzătoare a anului 2014.

Din total:

o 91,4% erau pensionari de asigurări sociale de stat (4.686.679 persoane),

o 8,6% pensionari agricultori (443.131 persoane).

Grafic nr. 9. Evoluția numărului pensionarilor de asigurări sociale de stat și agricultori (mii)

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

19

90

19

91

19

92

19

93

19

94

19

95

19

96

19

97

19

98

19

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

Pensionari de asigurari sociale (fara agricultori)

Pensionari de asigurari sociale - agricultori

Pensionari de asigurari sociale - total



1.3.3.1 Pensionarii de asigurări sociale de stat

o La 31 decembrie 2015, comparativ cu 31 decembrie 2014, numărul pensionarilor de

asigurări sociale de stat a fost mai mic cu 6.032 persoane, iar pensia medie a fost mai

mare cu 42 lei (tabel nr. 2).

o În anul 2015, pensia medie de asigurări sociale de stat (886 lei) a reprezentat 52,2% din

câștigul salarial mediu net (1.697 lei).

Tabel nr. 6. Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat, la 31 decembrie 2015

Categorii de pensii

Numărul de pensionari

-persoane-

Pensia medie

-lei-

la 31

decembrie

2015

diferența 31

decembrie 2015/

31 decembrie

2014 (+/-)

la 31

decembrie

2015

diferența 31

decembrie 2015/

31 decembrie

2014 (+/-)

Pensionari de asigurări sociale

de stat - total, din care: 4.686.679 -6.032 886 42

- Pentru limită de vârstă 3.414.956 54.595 1.017 46

- Pensie anticipată 23.915 2.853 1.062 30

- Pensie anticipată parţială 80.268 -10.821 615 -6

- Pentru invaliditate 649.405 -37.214 567 -

- De urmaş 517.628 -15.315 456 26

- Beneficiari de ajutor social 507 -130 218 10

Grafic nr. 10. Evoluția numărului pensionarilor de asigurări sociale de stat

la 31 decembrie, 2010-2015

o La sfârșitul lunii decembrie 2015, cea mai mare parte dintre pensionarii de asigurări sociale de

stat erau pensionari pentru limită de vârstă: 72,9%, corespunzătoare unui număr de 3.414.956

2010 2011 2012 2013 2014 2015

Asigurari Sociale de Stat 4.771.141 4.731.334 4.693.625 4.683.973 4.692.711 4.686.679

4.630.000

4.650.000

4.670.000

4.690.000

4.710.000

4.730.000

4.750.000

4.770.000

4.790.000



persoane. Raportată la pensia medie a pensionarilor de asigurări sociale de stat (886 lei), pensia

acestora (1.017 lei) a fost în luna decembrie 2015 cu 14,8% mai mare (cu 131 lei).

Grafic nr. 11. Pensionari de asigurări sociale de stat, pe categorii de pensii,

la 31 decembrie 2015 (%)

1.3.3.2 Pensionarii proveniți din sistemul de asigurări sociale pentru agricultori

o Numărul pensionarilor agricultori este în scădere.

o În număr de 443.131 persoane la sfârșitul lunii decembrie 2015, 90,8% primeau pensii

pentru limită de vârstă, 0,7% pensii de invaliditate și 8,5% pensii de urmaș. Pensia medie

a fost de 362 lei, cu 19 lei mai mare decât în luna decembrie 2014.

Grafic nr. 12. Numărul pensionarilor agricultori, la 31 decembrie 2010-2015

72.9% pensie limită

de vârstă0.5%

pensie anticipată

1.7% pensie

anticipată

parțială

13.9% pensie

invaliditate

11.0% pensie urmaș 0.01% ajutor social

pensie limită de vârstă pensie anticipată pensie anticipată parțială

pensie invaliditate pensie urmaș ajutor social

2010 2011 2012 2013 2014 2015

Agricultori 708.676 651.658 593.305 540.909 491.344 443.131

300.000

350.000

400.000

450.000

500.000

550.000

600.000

650.000

700.000

750.000



o Pensionarii agricultori pentru limită de vârstă aveau o pensie medie de 382 lei, cu 20 lei mai

mare decât în luna decembrie 2014.

1.3.3.3 Sistemul public de pensii - total

o Pe ansamblul sistemului public de pensii (asigurări sociale de stat și agricultori), pensia

medie la nivelul lunii decembrie 2015 a fost de 841 lei, față de 211 lei în luna decembrie

2004, ceea ce înseamnă o creștere în termeni nominali cu circa 300% și cu circa 150% în

termeni reali față de cea din anul 2004.

o A avut loc o creștere de aproximativ 5,7% a pensiei medii nominale de la 796 lei în luna

decembrie 2014 la 841 lei în luna decembrie 2015.

Grafic nr. 13. Evoluția pensiei medii nominale de asigurări sociale de stat (lei), 2004 – 2015

Grafic nr. 14. Evoluția indicelui pensiei medii nominale și reale (calculată conform deciziei de

pensionare) în sistemul public de pensii, comparativ cu anul 2004, %

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

%

Indicele pensiei nominale Indicele pensiei reale



1.4. Programe implementate în domeniul asistenței sociale

Cadrul legal și instituțional unitar și coordonat, prin care sunt stabilite principiile și regulile

generale de acordare a măsurilor de asistență socială, precum și criteriile de organizare și

funcționare a sistemului de asistență socială este Legea asistenței sociale (nr.292/2011). Potrivit

acestui act normativ, toți cetățenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau

reședința în România, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului Economic

European și cetățenii Confederației Elvețiene, precum și străinii și apatrizii care au domiciliul sau

reședința în România, au dreptul la asistență socială, în condițiile legislației române, precum și ale

reglementărilor Uniunii Europene și ale acordurilor și tratatelor la care România este parte.

Sistemul național de asistență socială reprezintă ansamblul de instituții, măsuri și acțiuni prin

care statul, reprezentat de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și

societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori

permanente ale situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei,

familiei, grupurilor ori comunităților.

Sistemul național de asistență socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar

sistemelor de asigurări sociale și se compune din:

sistemul de beneficii de asistență socială,

sistemul de servicii sociale.

Beneficiile de asistență socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a

veniturilor individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai

minimal, precum și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității

vieții anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.

Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde

nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii

situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării

incluziunii sociale și creșterii calității vieții.

Principalele acte normative adoptate în anul 2015 în domeniul asistenței sociale au fost

următoarele:

- Hotărârea Guvernului nr. 383/2015 pentru aprobarea Strategiei naționale privind

incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015 - 2020 şi a Planului

strategic de acţiuni pentru perioada 2015 – 2020;

- Hotărârea Guvernului nr. 566/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru

promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015 -



2020 şi a Planului strategic de acţiuni pentru perioada 2015 – 2020;

- Legea nr. 219/2015 privind economia socială;

- Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale

şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale;

- Hotărârea Guvernului nr. 978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru

serviciile sociale şi a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se

stabileşte contribuţia lunară de întreţinere datorată de către susţinătorii legali ai

persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale

- Hotărârea Guvernului nr. 951/2015 din 9 decembrie 2015 privind stabilirea cuantumului

ajutorului anual pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi

energiei termice pentru nevoi casnice, cuvenit veteranilor de război şi văduvelor de

război, precum şi accidentaţilor de război în afara serviciului ordonat;

- Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor

provenind din familii defavorizate, care a intrat în vigoare începând cu 31 ianuarie 2016;

- 11 hotărâri ale Guvernului privind acordarea unor ajutoare de urgență.

1.4.1. Beneficiile de asistență socială acordate în anul 2015 din bugetul M.M.F.P.S.P.V.,

prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

În scopul prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente ale unor situații

care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori

comunităților, în anul 2015 s-au acordat atât beneficii universale cât și adresate în mod specific

unor categorii de persoane, sub formă de alocații, indemnizații și ajutoare:

pentru familiile cu copii:

o alocația de stat pentru copii,

o indemnizația pentru creșterea copilului,

o stimulentul acordat în cazul în care mama sau tatăl care ar avea dreptul la

concediu de creștere a copilului realizează venituri profesionale,

o alocația pentru susținerea familiei,

o alocația lunară de plasament.

pentru persoanele și familiile cu venituri mici:

o ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, ajutoare de urgență,

ajutoare de înmormântare,

o ajutoare de încălzire.



pentru persoanele cu dizabilități - o serie de beneficii destinate adulților și copiilor cu

dizabilități.

Nivelurile, respectiv cuantumurile beneficiilor de asistență socială sunt stabilite în raport cu

indicatorul social de referință, prin aplicarea unui indice social de inserție. Indicatorul social de

referință (ISR) reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile de

asistență socială, suportate din bugetul de stat, acordate atât în vederea asigurării protecției

persoanelor în cadrul sistemului de asistență socială, cât și în vederea stimulării persoanelor

beneficiare ale sistemului de asistență socială, pentru a se încadra în muncă. În anul 2015

indicatorul social de referință a avut valoarea de 500 lei, în conformitate cu Legea nr.76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările

ulterioare.

Alocația de stat pentru copii2

Alocația are caracter universal și este acordată copiilor în vârstă de până la 18 ani, precum și

tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învățământului liceal sau

profesional, până la terminarea acestora. Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii,

cu modificările și completările realizate anterior lunii iunie 2015, a prevăzut că, pentru copiii în

vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului care este încadrat într-un grad de

handicap, alocația de stat se acordă în cuantum de 200 lei/lună/copil. Pentru copiii care nu au un

handicap și au vârsta mai mare de 2 ani cuantumul alocației de stat era de 42 lei/lună/copil, iar

pentru copiii mai mari de 3 ani care au un handicap cuantumul a fost dublu (de 84 lei).

Legea nr. 61/1993 a fost modificată prin adoptarea, în luna iunie 2015, a Legii nr.125/2015

privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2014 pentru modificarea și

completarea unor acte normative, ca urmare cuantumul alocației pentru copiii care nu au un

handicap și au vârsta mai mare de 2 ani a devenit 84 lei, iar cuantumul alocației de stat pentru

copilul încadrat într-un grad de handicap a devenit 200 lei, începând cu drepturile acordate în

luna iulie 2015.

În anul 2015, alocația de stat s-a acordat pentru un număr mediu lunar 3.691.195 de copii, din

care:

331.182 copii care au vârsta mai mică de 2 ani și nu au un handicap (9,0% din total);

4.394 copii care au vârsta mai mică de 3 ani și au un handicap (0,1% din total);

3.299.643 copii care au vârsta mai mare de 2 ani și nu au un handicap (89,4% din total);

55.976 copii care au vârsta mai mare de 3 ani și au un handicap (1,5% din total).

2 Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, cu modificările și completările ulterioare



Suma plătită în anul 2015 pentru alocațiile de stat pentru copii a fost de 3.541.590.789 lei,

fiind mai mare cu 856.728.687 lei (31,9%) față de cea plătită în anul 2014. Creșterea a fost

determinată de majorarea cuantumurilor, așa cum a fost menționat anterior. În același timp a avut

loc o reducere a numărului de copii beneficiari: media lunară calculată pentru anul 2015 a fost

mai mică cu 36.664 copii (1,0%) decât cea calculată pentru anul 2014.

Reducerea numărului de copii a fost determinată în principal de scăderea natalității.

Alocația lunară de plasament3

Pentru fiecare copil față de care s-a luat măsura plasamentului s-a acordat în perioada

ianuarie – noiembrie 2014 o alocație lunară în cuantum de 97 lei/lună/copil. Pentru copiii cu

handicap cuantumul a fost de 145,5 lei (majorat cu 50%).

Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.65/2014 pentru modificarea și completarea

unor acte normative a fost majorat cuantumul alocației de plasament la 600 lei/lună/copil,

respectiv la 900 lei/lună pentru copilul cu handicap, începând cu drepturile aferente lunii

decembrie 2014.

Numărul mediu lunar de beneficiari ai acestei alocații a fost în anul 2015 de 40.033 copii,

din care 4.826 copii cu handicap (12,1%), iar suma cheltuită a fost de 317.207.573 lei.

Comparativ cu anul 2014, a avut loc o creștere de 868 beneficiari (2,2%), iar suma cheltuită a fost

mai mare cu 245.819.754 lei (a crescut de aproximativ 4,4 ori), datorită majorării cuantumurilor.

Indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul

Actul normativ care a instituit aceste beneficii de asistență socială este Ordonanța de

urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

În anul 2010 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind

concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, conform căreia persoanele cu copii

născuți după 1 ianuarie 2011 care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp

de 12 luni venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind

Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază opțional de următoarele

drepturi:

1. concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an, precum și o indemnizație

lunară, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni. Aceasta nu

3 Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare



poate fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 3.400 lei;

Persoanele îndreptățite la acest beneficiu care obțin venituri din salarii, din activități

independente sau venituri din activități agricole supuse impozitului pe venit, înainte de

împlinirea de către copil a vârstei de un an, au dreptul la un stimulent de inserție în cuantum

lunar de 500 lei pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani. În

cazul persoanelor care beneficiază de indemnizația lunară și solicită dreptul la stimulent de

inserție, plata acestei indemnizații este suspendată;

2. concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și o indemnizație

lunară, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni. Aceasta nu

poate fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 1.200 lei.

3. pentru copilul cu handicap indemnizația se acordă până la împlinirea de către acesta a

vârstei de 3 ani, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni.

Indemnizația nu poate fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 3.400 lei. De asemenea

beneficiarii acesteia au dreptul la stimulent de inserție.

În anul 2015 au beneficiat de indemnizația pentru creșterea copilului 138.350

persoane, un număr mai mic cu 1.222 persoane (0,9%) decât în anul 2014. Scăderea s-a datorat în

principal reducerii natalității și creșterii numărului de beneficiari de stimulent, cu 3.725 persoane.

Tabel nr. 7. Numărul mediu lunar de beneficiari de indemnizație de creștere a copilului sau de

stimulent, în anul 2015, comparativ cu anul 2014

Beneficiul

Număr mediu lunar de beneficiari Sume plătite (lei)

anul 2014 anul 2015

Modificare

anul 2014 anul 2015

Modificare

absolută

+/-

relativă

%

absolută

+/-

relativă

%

Indemnizație 139.572 138.350 -1.222 -0,9 1.552.480.562 1.578.924.746 26.444.184 1,7

Stimulent 33.659 37.384 3.725 11,1 207.880.985 230.358.988 22.478.003 10,8

Total 173.231 175.734 2.503 1,4 1.760.361.547 1.809.283.734 48.922.187 2,8

Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice

În anul 2015, numărul mediu lunar de beneficiari de indemnizație a avut următoarea

distribuție:

- 9.438 persoane care au optat pentru concediu și indemnizație pentru creșterea copilului

în vârstă de până la un an (opțiunea I), care au reprezentat 6,8% din total;

- 125.268 persoane care au optat pentru concediu și indemnizație pentru creșterea

copilului în vârstă de până la 2 ani (opțiunea II), care au reprezentat 90,5% din total;

- 3.644 persoane care au în îngrijire copii cu handicap (2,6% din total).



Din total, 1.570 persoane au primit un supliment corespunzător copiilor proveniți din

sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți.

De asemenea, conform raportărilor agențiilor județene de plăți și inspecție socială, în

medie, 215 persoane au primit indemnizația acordată celuilalt părinte (din perioada totală a

concediului pentru creșterea copilului, poate să fie alocată cel puțin o lună, pe bază

netransferabilă, celuilalt părinte, dacă acesta îndeplinește condițiile de acordare).

Din totalul beneficiarilor de indemnizație pentru creșterea copilului, aproape jumătate

(47,8%, respectiv 66.083 persoane) au primit cuantumul minim, de 600 lei lunar.

Suma cheltuită în anul 2015 pentru acordarea acestui beneficiu a fost de 1.578.924.746 lei

și a fost mai mare cu 26.444.184 lei (1,7%) decât în anul 2014, deși numărul de beneficiari s-a

redus cu 1.222 persoane (0,9%).

Suma medie lunară plătită corespunzătoare unei persoane beneficiare de indemnizație a

crescut de la 927 lei în anul 2014 la 951 lei în anul 2015.

Pentru beneficiarii de indemnizație pentru creșterea copilului se plătesc contribuții de

asigurări sociale de sănătate. Suma cheltuită în acest scop în anul 2015 a fost de 88.054.174 lei,

mai mare cu 1.439.929 lei (1,7%) decât în anul anterior.

Stimulentul de inserție

În anul 2015, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010, 37.384

persoane îndreptățite să beneficieze de indemnizație pentru creșterea copilului, care au realizat

venituri de natură profesională, au beneficiat de un stimulent de inserție în cuantum lunar de 500

lei. În anul 2015 față de anul 2014, numărul mediu de beneficiari de stimulent a crescut cu 3.725

persoane (11,1%), iar suma totală plătită a crescut de la 207.880.985 lei la 230.358.988 lei,

respectiv cu 22.478.003 lei (10,8%).

În consecință, ponderea beneficiarilor de stimulent în totalul beneficiarilor care au putut

opta între indemnizația pentru creșterea copilului sau stimulent a crescut de la 19,4% în anul 2014

la 21,3% în anul 2015.

Indemnizații de creștere a copilului pentru persoane cu dizabilități

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară

pentru creșterea copiilor prevede de asemenea acordarea unor forme de sprijin sau indemnizații

lunare pentru persoanele cu handicap care au în îngrijire copii cu vârsta mai mică de 7 ani sau

pentru creșterea și îngrijirea copiilor cu handicap.

În anul 2015 acestea s-au acordat pentru un număr mediu lunar de 8.566 beneficiari, suma

plătită fiind de 36.238.816 lei. Comparativ cu anul 2014 a avut loc o creștere de 69 beneficiari

(0,8%), respectiv o scădere de 1.117.185 lei (3,0%).



Beneficii de asistență socială selective

Principalele beneficii de asistență socială selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai

ale persoanei singure sau familiei, sunt alocația pentru susținerea familiei, ajutorul social pentru

asigurarea venitului minim garantat și ajutoarele pentru încălzirea locuinței.

Testarea mijloacelor de existență a potențialilor beneficiari de asistență socială sociale

reprezintă procedura de evaluare a veniturilor realizate și a bunurilor mobile și imobile deținute

de persoană sau familie, necesare acoperirii nevoilor de consum ale acestora.

1. Alocația pentru susținerea familiei

Beneficiul a fost instituit de Legea nr.277/2010 privind alocația pentru susținerea

familiei și se adresează familiilor ce au în îngrijire copii și realizează venituri mai mici decât

valoarea unui prag stabilit de lege.

Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.65/2014 pentru modificarea și completarea

unor acte normative a fost prevăzută majorarea cuantumului alocației cu 42 lei, începând cu

drepturile aferente lunii noiembrie 2014.

Tabel nr. 8. Cuantumurile alocației pentru susținerea familiei, 2014-2015

a. ianuarie - octombrie 2014

Componența

familiei

Venitul net mediu lunar

pe membru de familie

Cuantum lunar (lei)

în funcție de numărul de copii

1 copil 2 copii 3 copii 4 sau mai mulți

Familie cu ambii părinți mai mic de 200 lei 40 80 120 160

între 201 și 530 lei 33 66 99 132

Familie monoparentală mai mic de 200 lei 65 130 195 260

între 201 și 530 lei 60 120 180 240

b. începând cu luna noiembrie 2014

Componența

familiei

Venitul net mediu lunar

pe membru de familie

Cuantum lunar (lei)

în funcție de numărul de copii

1 copil 2 copii 3 copii 4 sau mai mulți

Familie cu ambii părinți mai mic de 200 lei 82 122 162 202

între 201 și 530 lei 75 108 141 174

Familie monoparentală

mai mic de 200 lei 107 172 237 302

între 201 și 530 lei 102 162 222 282




În anul 2015, în medie, 277.624 familii au primit lunar acest tip de alocație, iar suma

totală plătită a fost de 535.518.000 lei.

Comparativ cu anul 2014 a avut loc o creștere a numărului de beneficiari cu 30.004

familii, respectiv cu 12,1% și o creștere a sumelor cheltuite, cu 274.835.255 lei (105,4%) (s-au

dublat sumele plătite, în principal datorită creșterii cuantumurilor).

2. Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat

Venitul minim garantat (VMG), este unul din cele mai importante programe de

promovare a incluziunii sociale și de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează

acest program este Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările și

modificările ulterioare. Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui

ajutor social lunar, care se calculează ca diferență între nivelul venitului minim garantat prevăzut

de lege și venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Numărul mediu lunar de familii beneficiare a crescut de la 240.617 în anul 2014 la în

245.545 anul 2015, cu 4.928 familii (2,0%).

Suma plătită în anul 2015, de 673.411.053 lei, a fost mai mare cu 10.516.803 lei (1,6%)

decât în anul 2014.

Suma plătită corespunzătoare contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru

persoanele din familiile beneficiare de venit minim garantat în anul 2015 a fost de 37.112.869

lei, cu 751.035 lei (2,1%) mai mare decât în anul anterior.

Tabel nr. 9. Comparație între nivelul venitului minim garantat

și sumele medii acordate ca ajutor social în anul 2015

Numărul de persoane

din familie

Nivelul venitului

minim garantat1

-lei/lună/familie-

Numărul

mediu de

ajutoare

(familii) 2

Valoarea medie lunară calculată

lei/lună/familie lei/lună/persoană

din familie

- persoană singură 142 94.056 139 139

- 2 persoane 255 49.201 227 114

- 3 persoane 357 35.522 279 93

- 4 persoane 442 33.397 322 81

- 5 persoane 527 17.010 352 70

- 6 sau mai multe persoane 3) 564 15.286 324 54

Total - 244.472 229 92

1) Valoarea maximă prevăzută de lege

2) Ajutoare transmise spre plată

3) Valori calculate pentru o familie de 6 persoane, deoarece pentru fiecare altă persoană din familiile cu mai

mult de 5 persoane se adaugă 37 lei



Plata asigurării obligatorii a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren,

inundațiilor în anul 2015 a însemnat cheltuirea sumei de 3.075.005 lei, corespunzătoare unui

număr de 52.700 familii beneficiare de venit minim garantat.

Astfel, suma plătită din bugetul M.M.F.P.S.P.V. pentru întreg programul de acordare a

venitului minim garantat (ajutorul social, contribuții pentru asigurările de sănătate și asigurarea

obligatorie a locuințelor) în anul 2015 a fost de 713.598.927 lei, mai mare cu 13.692.720 lei

(2,0%) decât în anul 2014.

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările și modificările

ulterioare prevede și posibilitatea de acordare a unor ajutoare de urgență pentru sprijinirea

familiilor aflate în situații de necesitate datorate calamităților naturale, incendiilor și accidentelor,

precum și pentru alte situații deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce

la excluziune socială.

În anul 2015 au fost plătite de la bugetele locale 42.381 ajutoare de urgență, în valoare de

18.786.517 lei, mai puțin cu 40.454 ajutoare (48,8%), respectiv cu 9.741.317 lei (34,1%) față de

anul 2014.

De la bugetul de stat, prin bugetul M.M.F.P.S.P.V., în anul 2015 au fost plătite 2.409

ajutoare de urgență în sumă de 7.885.103 lei. Comparativ cu anul 2014, s-au acordat mai mult cu

754 ajutoare (cu 45,6%), iar sumele au fost mai mari cu 4.019.053 lei (s-au dublat).

Totodată, a fost acordată suma de 1.567.000 lei organizațiilor reprezentative la nivel

național care fac parte din Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, pentru sărbătorirea Zilei

de 1 octombrie 2015, în baza Legii nr.363/2003 privind finanțarea activităților ocazionate de

sărbătorirea în România a Zilei Internaționale a Vârstnicilor.

Familiile beneficiare de venit minim garantat pot primi ajutoare pentru acoperirea unei

părți din cheltuielile de înmormântare, acordate de către autoritățile publice locale. În anul

2015 s-au acordat 3.568 ajutoare de înmormântare, suma plătită fiind de 1.918.619 lei.

3. Ajutoare pentru încălzirea locuinței

Familiile și persoanele singure care au venituri mici pot beneficia de ajutoare pentru

încălzirea locuinței. În anul 2015 aceste beneficii sociale au fost acordate corespunzător sezonului

rece noiembrie 2014 – martie 2015, precum și sezonului rece noiembrie 2015 – martie 2016.

A. Sistemul centralizat de încălzire

Utilizatorii sistemului centralizat de încălzire au primit de la bugetul de stat, prin

bugetul M.M.F.P.S.P.V., în funcție de venitul mediu net lunar pe membru de familie (împărțit pe

11 tranșe de venituri) un ajutor lunar prin compensarea procentuală a valorii efective a facturii la

energia termică, compensare care a variat între 10% și 100%.



Plafonul de venituri până la care s-au acordat aceste ajutoare a fost de 1.082 lei venit

mediu net lunar pe membru de familie. Pragul maxim al ajutorului a fost dat de un consum

maxim lunar stabilit de legislație în funcție de tipul apartamentului și de zona de temperatură.

Persoanele singure au beneficiat de o compensare mai mare cu 10% față de proporțiile

stabilite pentru familie. Pentru beneficiarii de ajutor social, compensarea s-a acordat în proporție

de 100%.

De asemenea legislația prevede acordarea de astfel de ajutoare din bugetul local.

Tabel nr. 10. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii sistemului centralizat de

încălzire: compensare – procent din valoarea facturii (%)

Indicator

Limita de venituri medii nete (lei/lună/membru de familie)

până

la 155

155,1

- 210

210,1

- 260

260,1

- 310

310,1

- 355

355,1

- 425

425,1

- 480

480,1

- 540

540,1

- 615

615,1

- 786

786,1 –

1.082

Buget de stat

- persoane

singure 100 90 80 70 60 50 40 30 20 15 10

- familii 90 80 70 60 50 40 30 20 10 5 0

Buget local1) 7 14 20 27 33 40 46 53 59 61 63

1) Compensare suplimentară celei de la bugetul de stat - limita maximă


B. Încălzirea locuinței cu gaze naturale

Pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale legislația a stabilit acordarea de ajutoare de

la bugetul de stat, în cuantum diferit în funcție de venitul net lunar pe membru de familie, împărțit

pe nouă tranșe de venituri. În sezonul rece 1 noiembrie 2014 - 31 martie 2015 cuantumul minim a

fost de 20 lei, iar cel maxim de 262 lei.

Plafonul de venituri până la care s-au primit aceste ajutoare a fost de 615 lei venit mediu

net pe membru de familie.

Tabel nr. 11. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii de gaze naturale

Indicator


până la

155

155,1 -

210

210,1 -

260

260,1 -

310

310,1 -

355

355,1 -

425

425,1 -

480

480,1 -

540

540,1

- 615

Cuantum (lei/lună) 262 190 150 120 90 70 45 35 20


C. Încălzirea locuinței cu energie electrică

Începând cu sezonul rece 1 noiembrie 2013 - 31 martie 2014 legislația prevede

introducerea ajutoarelor pentru persoanele care utilizează exclusiv energia electrică în scopul



încălzirii. Plafonul de venituri până la care s-au acordat aceste ajutoare a fost de asemenea 615 lei

venit mediu net pe membru de familie.

Tabel nr. 12. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii de energie electrică pentru încălzire

Indicator


până la

155

155,1 -

210

210,1 -

260

260,1 -

310

310,1 -

355

355,1 -

425

425,1 -

480

480,1 -

540

540,1

- 615

Cuantum (lei/lună) 240 216 192 168 144 120 96 72 48


D. Încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri

Ajutorul pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri s-a

acordat de asemenea de la bugetul de stat, în funcție de nivelul de venituri, în cuantumuri între 16

și 54 lei. Plafonul de venituri până la care s-au primit aceste ajutoare a fost de 615 lei venit mediu

net lunar pe membru de familie. Pentru beneficiarii de ajutor social suma acordată a fost de 58 lei.

Tabel nr. 13. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii

de lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri

Indicator


până la

155

155,1

- 210

210,1

- 260

260,1

- 310

310,1

- 355

355,1

- 425

425,1

- 480

480,1

- 540

540,1

- 615

Cuantum (lei/lună) 54 48 44 39 34 30 26 20 16


În anul 2015, suma cheltuită de la bugetul de stat, prin bugetul M.M.F.P.S.P.V., pentru

ajutoarele de încălzire a fost de 197.784.075 lei, din care:

pentru încălzire cu energie termică furnizată în sistem centralizat: 42.904.969 lei

(21,7% din totalul sumelor plătite),

pentru utilizatorii de gaze naturale: 72.019.403 lei (36,4% din totalul sumelor

plătite),

pentru cei ce folosesc pentru încălzire lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri:

78.300.426 lei (39,6% din totalul sumelor plătite),

pentru cei ce folosesc pentru încălzire exclusiv energia electrică: 4.559.277 lei

(2,3% din totalul sumelor plătite).



Numărul total de beneficiari de ajutoare de încălzire plătite prin bugetul M.M.F.P.S.P.V.

corespunzător sezonului rece noiembrie 2014 – martie 2015 a fost de 775.485 familii.

Legislația prevede că, în funcție de resursele proprii, autoritățile administrației publice

locale pot aproba ajutoare ce depășesc tranșele și cuantumurile prevăzute anterior.

Ajutoare pentru persoanele refugiate

În anul 2015 din bugetul M.M.F.P.S.P.V. s-au acordat ajutoare pentru persoanele care

au dobândit statutul de refugiat sau au dobândit protecție subsidiară acordată de statul

român, în cuantum de 540 lei/lună. Ajutoarele se acordă pentru maximum nouă luni, cu

posibilitatea prelungirii pentru cel mult trei luni, fără obligativitatea rambursării.

Sumele plătite, în valoare de 1.273.860 lei, au fost mai mici cu 562.140 lei (30,6%) decât

în anul 2014, iar numărul total de beneficiari a scăzut de la 626 la 554 persoane.

Situația pe țări de proveniență a fost următoarea:

- câte un beneficiar a provenit din: Arabia Saudită, Bangladesh, Cuba, Myanmar,

Vietnam;

- câte doi beneficiari din: Egipt, Etiopia;

- câte trei beneficiari din: Camerun, Coasta de Fildeș, Iran, Autoritatea Palestiniană,

Republica Centrafricană;

- câte patru beneficiari din Liban, Sudan;

- cinci beneficiari din Zimbabwe;

- câte șase beneficiari din Somalia;

- 11 beneficiari din Pakistan;

- 25 beneficiari din Ucraina;

- 38 beneficiari din Afganistan;

- 79 beneficiari din Irak;

- 358 beneficiari din Siria.

Beneficii acordate persoanelor cu handicap4

1. Până în luna decembrie 2014, pentru adulții cu handicap grav și accentuat s-a acordat

o indemnizație lunară, indiferent de venituri:

pentru adultul cu handicap grav: 202 lei;

4 Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și

completările ulterioare



pentru adultul cu handicap accentuat: 166 lei.

2. De asemenea, persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu au beneficiat de un

buget personal complementar lunar indiferent de venituri, astfel:

adultul cu handicap grav: 91 lei;

adultul cu handicap accentuat: 68 lei;

adultul cu handicap mediu: 33,5 lei.

Începând cu data de 1 ianuarie 2015 cuantumurile acestor beneficii s-au majorat cu 16%,

astfel:

a) indemnizația lunară, indiferent de venituri:

234 lei, pentru adultul cu handicap grav;

193 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;

b) bugetul personal complementar lunar, indiferent de venituri:

106 lei, pentru adultul cu handicap grav;

79 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;

39 lei, pentru adultul cu handicap mediu.

3. Însoțitorii adulților cu handicap vizual grav au primit o indemnizație în cuantum

lunar de 636 lei în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2014, de 672 lei în perioada 1 iulie –

31 decembrie 2014, de 724 lei în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2015 și de 777 lei

începând cu 30 iunie 2015.

4. Pentru persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA se acordă o indemnizație

lunară de hrană. În anul 2015 au beneficiat de indemnizație 9.441 persoane, din care

9.194 adulți, în cuantum de 13 lei/zi, și 247 copii, în cuantum de 11 lei/zi, pentru care

au fost cheltuiți cumulat 44.642.841 lei.

Comparativ cu anul 2014, numărul de beneficiari a crescut cu 614 persoane (7,0%),

iar sumele au crescut cu 2.823.769 lei (6,8%).

5. Pentru 178 copii cu handicap tip HIV / SIDA (număr mediu lunar) s-au plătit în

anul 2015 alocații de hrană în valoare de 662.675 lei, în cuantum de 11 lei/zi. Față

de anul 2014, numărul de beneficiari a crescut cu două persoane (1,1%), iar sumele

au crescut cu 9.284 lei (1,4 %).

Suma plătită în anul 2015 corespunzătoare celor cinci beneficii de mai sus acordate

persoanelor cu handicap a fost de 2.609.184.657 lei.

Comparativ cu anul anterior, suma plătită pentru aceste beneficii a cunoscut o creștere de

428.761.409 lei (19,7%).



Tabel nr. 14. Beneficii sociale acordate persoanelor cu handicap, din bugetul MMFPSPV, în

anul 2015, comparativ cu anul 2014 - număr de beneficiari

Indicator

Indemnizația

pentru însoțitorii

persoanelor cu

handicap vizual grav

Indemnizația pentru

persoanele cu handicap

grav sau accentuat

Bugetul personal complementar

pentru persoanele cu handicap

grav accentuat grav accentuat mediu

Numărul de beneficiari

- anul 2014 43.252 206.357 359.633 235.799 370.464 75.016

- anul 2015 41.546 226.685 371.094 257.783 383.549 75.234

Modificare 2015

față de 2014

- absolută (+/-) -1.706 20.328 11.461 21.984 13.085 218

- relativă (%) -3,9 9,9 3,2 9,3 3,5 0,3


Totalul beneficiilor de asistență socială

În anul 2015, M.M.F.P.S.P.V., prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, a

efectuat plăți pentru beneficiile de asistență socială menționate mai sus în sumă de 9.859.186.708

lei (ceea ce înseamnă în medie 821.598.892 lei/lună).

Așa cum se poate observa în graficul de mai jos, cea mai mare parte a resurselor

gestionate de M.M.F.P.S.P.V. pentru aceste beneficii a fost direcționată în anul 2015 către

alocația de stat pentru copii: 35,9%, alocație de care au beneficiat 3.691.195 copii.

Grafic nr. 15. Distribuția sumelor plătite pentru beneficiile de asistență socială finanțate din

bugetul M.M.F.P.S.P.V. alocat asistenței sociale, în anul 2015 (%)


35,9

26,5

17,3

7,2

5,4

3,22,4 2 0,1 Alocaţia de stat pentru copii

Beneficii pentru persoanele cu handicap

Indemnizaţie pentru creşterea copilului

Ajutorul social pentru asigurarea

venitului minim garantat

Alocaţia de susţinere a familiei

Alocaţia lunară de plasament

Stimulent de inserție

Ajutoare de încălzire

Ajutoare de urgenţă, financiare sau

pentru refugiați



Principalele beneficii de asistență socială, 2002-2015

3.500.000

3.550.000

3.600.000

3.650.000

3.700.000

3.750.000

3.800.000

3.850.000

3.900.000

3.950.000

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

2012 2013 2014 2015

1. Alocația de stat pentru copii (persoane)

110.000

120.000

130.000

140.000

150.000

160.000

170.000

180.000

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

2012 2013 2014 2015

2. Indemnizația pentru creșterea copilului (persoane)

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

2012 2013 2014 2015

3. Stimulentul de inserție (persoane)

6.000

6.500

7.000

7.500

8.000

8.500

9.000

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

2012 2013 2014 2015

4. Sprijin pentru creșterea copilului, pentru copii sau adulți cu handicap (persoane)



Principalele beneficii de asistență socială, 2002-2015 (continuare)

35.000

36.000

37.000

38.000

39.000

40.000

41.000

42.000

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

2012 2013 2014 2015

5. Alocația de plasament (persoane)

5.0005.5006.0006.5007.0007.5008.0008.5009.0009.500

10.000

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

2012 2013 2014 2015

6. Indemnizația de hrană pentru persoane cu HIV-SIDA (persoane)

150.000160.000170.000180.000190.000200.000210.000220.000230.000240.000250.000260.000270.000

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

2012 2013 2014 2015

7. Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat (familii)

150.000170.000190.000210.000230.000250.000270.000290.000310.000330.000350.000370.000390.000

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

mar

.

mai

.

iul.

sep

.

no

v.

2012 2013 2014 2015

8. Alocația pentru susținerea familiei (familii)



Beneficiile de asistență socială acordate persoanelor cu handicap au avut o pondere de

26,5% în totalul beneficiilor de asistență socială, numărul de beneficiari fiind de aproximativ 716

mii persoane cu handicap grav, accentuat sau mediu.

O pondere mare în cheltuielile pentru beneficiile sociale (17,3%) au avut-o sumele plătite

pentru acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului, contribuțiilor de asigurări sociale de

sănătate aferente persoanelor beneficiare de această indemnizație, precum și indemnizațiilor și

sprijinului pentru creșterea copilului acordate persoanelor cu handicap. De acest program au

beneficiat 146.916 familii.

Pentru programul de garantare a unui venit minim, program ce cuprinde plata

ajutoarelor sociale pentru asigurarea venitului minim garantat, contribuțiilor pentru asigurarea

obligatorie a locuințelor pentru familiile beneficiare de venit minim garantat și contribuțiilor de

asigurări sociale de sănătate aferente persoanelor din aceste familii, s-a cheltuit 7,2% din suma

totală a beneficiilor de asistență socială acordate în anul 2015 (317.207.573 lei). Numărul mediu

lunar de beneficiari ai programului a fost de 245.545 familii, care au cuprins circa 600 mii

persoane.

În ceea ce privește alocația de susținere a familiei, pentru 277.624 familii, din care au

făcut parte 522.153 copii, s-au plătit 5,4% din totalul cheltuielilor cu beneficiile de asistență

socială din anul 2015.

Sumele acordate ca ajutoare de încălzire a locuinței au reprezentat 2,0% din totalul

sumelor cheltuite cu beneficiile sociale în anul 2015; de acestea au beneficiat circa 775 mii de

familii sau persoane singure.

Cheltuielile pentru plata stimulentelor de inserție acordate pentru 37.384 persoane care ar

fi avut dreptul la indemnizația de creștere a copilului și care au desfășurat o activitate

profesională în anul 2015 au reprezentat aproximativ 2,3% din totalul beneficiilor de asistență

socială.

Tabel nr. 15. Distribuția sumelor plătite din bugetul M.M.F.P.S.P.V. pentru beneficiile de

asistență socială în anul 2015

Beneficiu

Sume

plătite,

în anul 2015

(lei)

Pondere în

total sume

plătite,

2015 (%)

Modificare 2015

față de 2014

absolută

(+/-)

relativă

(%)

Beneficii sociale – Total 1 9.859.186.708 100,0 1.843.764.399 23,0

Alocația de stat pentru copii 3.541.590.789 35,9 856.728.687 31,9

Indemnizație pentru creșterea copilului 1.578.924.746 16,0 26.444.184 1,7

Indemnizația lunară pentru adulții cu handicap

grav și accentuat 1.468.290.353 14,9 254.895.522 21,0



Beneficiu

Sume

plătite,

în anul 2015

(lei)

Pondere în

total sume

plătite,

2015 (%)

Modificare 2015

față de 2014

absolută

(+/-)

relativă

(%)

Bugetul personal complementar lunar pentru

persoanele cu handicap grav, accentuat și mediu 721.205.148 7,3 127.849.515 21,5

Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim

garantat 673.411.053 6,8 10.516.803 1,6

Alocația de susținere a familiei 535.518.000 5,4 274.835.255 105,4

Indemnizația lunară pentru însoțitorii adulților cu

handicap vizual grav 374.383.640 3,8 43.183.319 13,0

Alocația lunară de plasament 317.207.573 3,2 245.819.754 344,3

Stimulent de inserție 230.358.988 2,3 22.478.003 10,8

Contribuții pentru asigurările de sănătate aferente

beneficiarilor de indemnizații pentru creșterea

copilului 88.054.174 0,9 1.439.929 1,7

Ajutoare de încălzire cu lemne, cărbuni sau

combustibili petrolieri 78.300.426 0,8 -12.864.865 -14,1

Ajutoare de încălzire cu gaze naturale 72.019.403 0,7 -8.569.249 -10,6

Indemnizația lunară de hrană cuvenită

persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de

SIDA

44.642.841 0,5 2.823.769 6,8

Ajutoare de încălzire cu energie termică furnizată

în sistem centralizat 42.904.969 0,4 -7.478.907 -14,8

Contribuții pentru asigurările sociale de sănătate

aferente ajutorului social pentru asigurarea

venitului minim garantat

37.112.869 0,4 751.035 2,1

Sprijin lunar în vederea creșterii copilului acordat

pentru persoanele cu handicap 36.238.816 0,4 -1.117.185 -3,0

Ajutoare de urgență 7.885.103 0,1 4.019.053 104,0

Ajutoare de încălzire cu energie electrică 4.559.277 0,1 93.751 2,1

Contribuții pentru asigurarea obligatorie a

locuințelor pentru familiile beneficiare de venit

minim garantat 3.075.005 0,03 2.424.882 373,0

Ajutoare financiare 1.567.000 0,02 44.000 2,9

Ajutorul acordat persoanelor refugiate 1.273.860 0,01 -562.140 -30,6

Alocația de hrană pentru copii cu handicap HIV /

SIDA 662.675 0,01 9.284 1,4

1 Exclusiv taxe poștale


În tabelul de mai jos este prezentată evoluția numărului de beneficiari și a sumelor

cheltuite în anul 2015, comparativ cu anul 2014.

Se poate observa că s-a cheltuit din bugetul M.M.F.P.S.P.V. pentru beneficiile de

asistență socială mai mult cu 1.843.764.399 lei, ceea ce înseamnă o creștere de 23,0%.



Tabel nr. 16. Modificarea absolută a numărului de beneficiari și a sumelor cheltuite pentru

principalele beneficii de asistență socială, în anul 2015, comparativ cu anul 2014 (+/-)

Beneficiu Diferență

beneficiari

+/-

Diferență

sume - lei, +/- Beneficiu

Diferență

beneficiari

+/-

Diferență

sume - lei,

+/-

Beneficii sociale –

Total x 1.843.764.399 (continuare tabel)

Alocația de stat pentru

copii

-36.664 856.728.687

Contribuții pentru

asigurarea

obligatorie a

locuințelor pentru

familiile beneficiare

de venit minim

garantat 40.726 2.424.882

Alocația de susținere a

familiei

30.004 274.835.255

Contribuții pentru

asigurările de

sănătate aferente

beneficiarilor de

indemnizații pentru

creșterea copilului -1.454 1.439.929

Indemnizația lunară

pentru adulții cu

handicap grav și

accentuat

31.789 254.895.522

Contribuții pentru

asigurările sociale de

sănătate aferente

ajutorului social

pentru asigurarea

venitului minim

garantat 14.603 751.035

Alocația lunară de

plasament 868 245.819.754


cu energie electrică -2.936 93.751

Bugetul personal

complementar lunar

pentru persoanele cu

handicap grav,

accentuat și mediu 35.287 127.849.515

Ajutoare financiare

-1 44.000

Indemnizația lunară

pentru însoțitorii

adulților cu handicap

vizual grav -1.706 43.183.319

Alocația de hrană

pentru copii cu

handicap HIV /

SIDA 2 9.284

Indemnizație pentru

creșterea copilului -1.222 26.444.184

Ajutorul acordat

persoanelor refugiate -72 -562.140

Stimulent de inserție

3.725 22.478.003

Sprijin lunar în

vederea creșterii

copilului acordat

pentru persoanele cu

handicap 69 -1.117.185

Ajutorul social pentru

asigurarea venitului

minim garantat

4.928 10.516.803


cu energie termică

furnizată în sistem

centralizat -136.517 -7.478.907

Ajutoare de urgență

754 4.019.053


cu gaze naturale -91.150 -8.569.249

Indemnizația lunară de 614 2.823.769 Ajutoare de încălzire -21.862 -12.864.865



Beneficiu Diferență

beneficiari

+/-

Diferență

sume - lei, +/- Beneficiu

Diferență

beneficiari

+/-

Diferență

sume - lei,

+/-

hrană cuvenită

persoanelor cu HIV sau

SIDA

cu lemne, cărbuni

sau combustibili

petrolieri


Creșterea se datorează în cea mai mare parte măririi cuantumurilor unor beneficii:

- alocația de stat pentru copii - începând cu luna iulie 2015,

- alocația de susținere a familiei cu copii - începând cu luna noiembrie 2014,

- alocația de plasament - începând cu drepturile aferente lunii decembrie 2014,

- o serie de beneficii plătite persoanelor cu handicap - începând cu 1 ianuarie 2015.

A avut loc astfel o creștere a sumelor cheltuite pentru:

alocația de stat pentru copii: cu 856.728.687 lei (31,9%),

beneficiile plătite persoanelor cu handicap, din bugetul Agenției Naționale de

Plăți și Inspecție Socială: cu 428.761.409 lei (19,7%),

alocațiile de susținere a familiei: cu 274.835.255 lei (sumele s-au dublat),

alocațiile de plasament cu 245.819.754 lei (sumele au crescut de 3,4 ori).

De asemenea a avut loc o creștere a sumelor plătite, datorată creșterii numărului de

beneficiari, pentru:

stimulentul de inserție: cu 22.478.003 lei (10,8%),

ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat: cu 10.516.803 lei

(1,6%),

ajutoare de urgență: cu 4.019.053 lei (sumele s-au dublat).

1.4.2 Servicii sociale finanțate în anul 2015 din bugetul M.M.F.P.S.P.V., prin Agenția

Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

Asistența socială cuprinde, pe lângă plata beneficiilor de asistență socială, acordarea de

servicii sociale.

Suma cheltuită în anul 2015 din bugetul M.M.F.P.S.P.V. pentru finanțarea serviciilor

sociale (finanțarea unităților de asistență socială pentru investiții, în cadrul programelor de interes

național sau prin acordarea de subvenții asociațiilor și fundațiilor care înființează și administrează

unități de asistență socială) a fost de 55.285.821 lei, cu 403.209 lei (0,7%) mai mică decât în anul

2014. Din totalul cheltuielilor M.M.F.P.S.P.V. cu asistența socială (beneficiile de asistență socială

și serviciile sociale), suma cheltuită pentru serviciile sociale a reprezentat 0,55%.



Investiții

Prin Ordinul M.M.F.S.P.V. nr.496/2013 au fost aprobate finanțări pentru 98 de furnizori

de servicii de asistență socială, destinate investițiilor (pentru construcții noi și extinderi,

amenajări, reparații, modernizări, dotări). Sumele se acordă furnizorilor în perioada 2013-2016.

Din total, 45 sunt furnizori publici și 53 sunt furnizori privați.

În anul 2015 totalul sumelor cheltuite în acest scop a fost de 21.250.436 lei, din care

14.430.684 lei (67,9%) s-au acordat pentru 29 furnizori publici (centre) și 6.819.752 lei (32,1%)

pentru 18 furnizori privați (centre). Sumele cheltuite în anul 2015 au crescut comparativ cu anul

2014 cu 4.885.327 lei (cu 29,9%).

Programe de interes național

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.212/2011 pentru aprobarea Programului de

interes național "Dezvoltarea rețelei naționale de cămine pentru persoanele vârstnice", 22 cămine

pentru persoane vârstnice, au primit în anul 2015 din bugetul M.M.F.P.S.P.V. 13.266.034 lei, cu

1.259.284 lei (10,5%) mai mult decât în anul 2014.

Subvenții acordate de la bugetul de stat

În anul 2015 au fost acordate subvenții de la bugetul de stat, în baza Legii nr.34/1998

privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică care

înființează și administrează unități de asistență socială, în sumă de 20.769.351 lei pentru 173

asociații și fundații care au acordat servicii pentru 12.268 persoane. Comparativ cu anul 2014, s-a

înregistrat o reducere de 3.878 persoane îngrijite (24,0%), iar sumele acordate au fost mai mici cu

6.547.820 lei (24,0%).

Totalul sumelor cheltuite în anul 2015 pentru beneficiile de asistență socială și pentru

finanțarea serviciilor sociale din bugetul M.M.F.P.S.P.V., prin Agenția Națională pentru Plăți și

Inspecție Socială a fost de 9.975.758.373 lei. Comparativ cu valoarea din anul 2014, a avut loc o

creștere a sumelor cheltuite de 1.855.223.999 lei (22,8%). Așa cum s-a arătat mai sus, creșterea

s-a datorat în principal măririi sumelor plătite pentru beneficiile de asistență socială.

1.4.3. Beneficii și servicii sociale acordate persoanelor cu dizabilități, raportate de

Autoritatea Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități



În anul 2015, protecția socială a persoanelor cu dizabilități a fost reglementată în

principal de următoarele prevederi legislative:

o Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

o Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea

drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare;

o Hotărârea Guvernului nr. 680/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice

privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit

persoanelor cu handicap;

o Hotărârea Guvenului nr. 430/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind

organizarea şi funcţionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap;

o Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii

publice nr. 762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza

cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap.

o Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr.

67 din 21 ianuarie 2015 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru

acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi.

În anul 2015, în afara beneficiilor de asistență socială enumerate în subcapitolul 1.4.1.

persoanelor cu dizabilități le-au fost acordate următoarele beneficii:

A. Facilități acordate de la bugetul de stat alocat M.M.F.P.S.P.V., prin

intermediul Autorității Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități

o În conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și

promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și

completările ulterioare, persoanele adulte cu handicap grav și accentuat pot

beneficia de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul

Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, pentru:

- achiziționarea unui singur mijloc de transport, respectiv:

- adaptarea unei locuințe conform nevoilor individuale de acces,

cu condiția plății la scadență a ratelor creditului.

În anul 2015, în medie, 1.220 persoane cu handicap grav sau accentuat au beneficiat

lunar de acest drept, iar suma anuală totală acordată a fost de 1.745,2 mii lei.



o În conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 448/2006, persoanele cu

handicap grav sau accentuat pot beneficia de gratuitatea transportului

interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren

interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele

pentru transport fluvial. De asemenea pot beneficia de transport gratuit și

următoarele categorii de persoane:

- însoțitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezența acestora,

- asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav,

- însoțitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezența acestora,

- persoanele cu afecțiuni renale care necesită hemodializă în alte localități

decât cele de domiciliu, în funcție de recomandarea centrului de dializă.

În anul 2015, în medie, 71.100 persoane cu handicap grav sau accentuat au

beneficiat lunar de acest drept, iar suma totală acordată a fost de 68.433,8 mii lei.

B. Beneficii acordate persoanelor cu handicap grav, prin bugetele administrației

publice locale

o În conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea

drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, art. 40 ,,Autoritățile administrației publice locale au obligația să

prevadă și să garanteze în bugetul local sumele necesare din care se suportă

salarizarea, precum și celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit

legii.”

o Potrivit articolului 44 din actul normativ enunțat mai sus ,,Autoritățile

administrației publice locale prevăzute la art. 43 alin. (2) au obligația:

a) de a angaja și salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, în

condițiile prezentei legi;

b) de a asigura și garanta plata indemnizației lunare, în cazul în care persoana

cu handicap grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta. “

o Fondurile destinate plății salariilor asistenților personali și indemnizațiilor

persoanelor cu handicap grav sunt reglementate de Legea nr. 186/2014 – Legea

bugetului de stat pe anul 2015, care prevede faptul că plata asistenților personali

și/sau indemnizația lunară pentru persoana cu handicap grav - care se acordă în

cazul în care aceasta nu beneficiază de asistent personal, se suportă din bugetul

primăriei, prin intermediul sumelor alocate de la bugetul de stat.



o În conformitate cu Anexa nr. 5 a Legii nr. 186/2014, sumele defalcate din taxa pe

valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul

comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și Municipiului București, pentru

anul 2015, destinate finanțării drepturilor asistenților personali ai persoanelor

cu handicap grav sau indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav

la nivel național au fost alocate în valoare totală estimată de 1.584.007 mii lei.

o În anul 2015, au beneficiat de indemnizație lunară 119.083 persoane cu handicap

grav, iar de asistent personal 57.512 persoane cu handicap grav, conform

raportărilor consiliilor locale, transmise Direcțiilor Generale de Asistență Socială și

Protecția Copilului de pe lângă consiliile județene/locale ale sectoarelor

municipiului București.

1.4.4. Proiecte finanțate din Fonduri Europene Nerambursabile derulate de

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice în anul 2015

1.4.4.1. Proiect Instruire pentru Furnizarea de servicii moderne, contract

POSDRU/169/6.2/S/146756, semnat la data de 22.09.2014

Obiective

Obiectiv specific 1 - Cresterea nivelului de instruire a persoanelor ce apartin grupurilor

vulnerabile prin intermediul cursurilor de calificare oferite in concordanta cu piata de

munca din regiunile in care se implementeaza proiectul.

Aproximativ 7.000 de persoane din intreaga tara ce fac parte din grupurile vulnerabile vor

beneficia de cursuri de formare profesionala in domeniul babysitter, ingrijire batrani,

ingrijire copii. Pe parcursul acestor cursuri,vor fi oferite subventii si premii persoanelor

participante.

Obiectiv specific 2 - Cresterea nivelului de instruire si informare a profesionistilor din

domeniul incluziunii sociale prin asigurarea accesului in timp real la informatii de profil

furnizate de profesionisti in domeniu prin intermediul unor unelte moderne de invatare. Un

numar de 5.000 specialisti in domeniul incluziunii sociale vor beneficia de cursuri de

instruire pe teme specifice si transversale (de dezvoltare personala) prin intermediul unei

platforme de formare continua. Aceasta metoda de invatare promoveaza si este orientata pe

principiul invatarii centrate pe cursant, care se remarca prin avantajul de a oferi o instruire

personalizata, armonios acordata nevoilor cursantilor, dar care permite utilizarea in mod

flexibil a metodei active de predare, realizarea evaluarii de tip formativ si oferirea de

feedback constructiv cu rol reglator al Activității de invatare. Materialele didactice pe baza



carora sunt construite cursurile pe teme specifice provin de la profesionisti, fiind digitizate

si urmate in ritmul propriu de catre cursanti prin intermediul platformei. Cursurile

transversale provin de la un furnizor recunoscut de pe piata.

Obiectiv specific 3 - Imbunatatirea accesului la informare a persoanelor ce apartin grupului

tinta cu privire la aspecte ce tin de piata muncii, prin intermediul campaniilor de informare.

Activități

A.1 Managementul proiectului

A.2 Informarea si publicitatea proiectului

A.3 Realizarea achizitiilor necesare implementarii proiectului

A.4 Selectarea grupului ţintă A.4.1 Definirea metodologiei si criteriilor de selectie a

grupului tinta (persoane vulnerabile) A.4.2 Oraganizarea si efectuarea selectiei grupului

tinta (persoane vulnerabile) A.4.3 Monitorizarea si evaluarea grupului tinta (persoane

vulnerabile) A.4.4 Definirea metodologiei si criteriilor de selectie a grupului tinta (personal

APL) A.4.5 Organizarea si efectuarea selectiei grupului tinta (personal APL) A.4.6

Monitorizarea si evaluarea grupului tinta (personal APL)

A.5 Instalarea infrastructurii Hardware si Software pentru platforma de formare continua

A.5.1 Infrastructura hardware si software de baza (pregatire centru de date, locatii

descentralizate, livrare si instalare echipamente, instalare si configurare software de baza)

A.5.2 Portal colaborativ si LMS (analiza Activității solicitantului si grupurilor tinta,

personalizare, configurare, instalare si testare, asistenta in utilizare) A.5.3 Aplicatii suport:

aplicatie pentru managementul proiectului, aplicatie pentru managementul grupului tinta si

a competentelor acestuia (asistenta la implementarea aplicatiilor, transfer de competente de

la furnizori, instruire si asistenta utilizare aplicati

A.6 Organizarea campaniilor de informare pentru grupul tinta cu privire la piata muncii

A.6.1 Realizarea unui studiu referitor la integrarea grupului tinta in piata muncii si societate

A.6.2 Organizare de vizite de schimburi de bune practici interregionale A.6.3 Recrutarea

consilierilor (subcontractat) A.6.4 Consilierea persoanelor din grupul tinta

A.7 Derularea cursurilor de formare profesionala in vederea dobandirii de noi competente

pe cale non-formala de catre specialistii in domeniul incluziunii sociale A.7.1 Realizarea

parcursului de formare a specialistilor. A.7.2 Continut digital competente specifice

(realizare curricula de catre subcontractor 3.7 si materiale suport, realizare scenarii,

dezvoltare continut digital, testare, incarcare in platforma LMS) A.7.3 Continut digital

competente transversale (localizare/adaptare module achizitionate, testare, incarcare in



platforma LMS) A.7.4 Derularea cursurilor A.7.5 Evaluarea cursantilor A.7.6 Transmiterea

certificatelor de participare si plata burselor

A.8 Formare profesionala in vederea adaptarii calificarilor la nevoile pietei muncii, prin

dobandirea, actualizarea sau schimbarea calificarilor A.8.1 Recrutarea formatorilor si

contractarea salilor de curs (subcontractat) A.8.2 Realizarea suporturilor de curs A.8.3

Realizarea metodologiei de formare si acordare burse A.8.4 Formarea persoanelor din grupul

tinta si plata burselor A.8.5 Evaluarea participantilor A.8.6 Asistenta in utilizarea aplicatiilor

suport

Indicatori

La sfârșitul anului 2015 (data finalizării proiectului) toți indicatorii au fost atinși.

Indicatori de realizare imediata (output)

Numarul participantilor la programele de calificare/recalificare destinate grupurilor

vulnerabile 7000

- din care: persoane de etnie roma 447

- din care: persoane cu dizabilitati 275

- din care: tineri care parasesc sistemul de stat de protectie a copilului 232

Numar de participanti la instruire – acces pe piata muncii 7000

Numar de persoane care au beneficiat de consiliere/orientare – acces pe piata muncii 7000

Numar de participanti FSE – femei 6046

Numar de participanti FSE – persoane cu dizabilitati 275

Numar de participanti FSE – persoane de etnie roma 447

Numarul participantilor la programele de formare dedicate specialistilor in domeniul

incluziunii sociale 6624

Indicatori de rezultat

Ponderea participantilor la programele de calificare/recalificare pentru grupurile vulnerabile

care obtin certificare 99.40

- din care: persoane de etnie roma 98.43

- din care: persoane cu dizabilitati 99.27

- din care: tineri care parasesc sistemul de stat de protectie 96.98

Numar de participanti la instruire certificati - acces pe piata muncii 6958

Cuantum total cereri de rambursare depuse: 53.911.641,54 lei

Cuantum total cereri de rambursare plătite : 53.851.467,51 lei



1.4.4.2. Proiect «Restart pe piaţa muncii- ID 126862», contract

POSDRU/125/5.1/S/126862 semnat la data de 01.04.2014

Obiective

Obiectivul general al proiectului constă în creșterea ratei de ocupare și reducerea șomajului

de lungă durată în rândul tinerilor din regiunile de dezvoltare.

Obiective specifice:

OS 1) Reducerea șomajului în regiunile Sud - Muntenia, Sud - Est, Regiunea București –

Ilfov, Regiunea Sud - Vest prin furnizarea de informare, consiliere profesională pentru un

număr de 750 de persoane din grupul țintă.

OS 2) Îmbunătățirea capacității de ocupare a 706 de șomeri sau persoane în căutarea unui loc

de muncă prin participarea la programe integrate de consiliere profesională, formare,

mediere și plasare.

Activități

A1. Managementul proiectului

A2. Promovarea obiectivelor, Activităților, rezultatelor, recrutarea grupului tinta

A3. Informare si consiliere profesionala

A4. Furnizarea programe de formare profesionala pentru 678 șomeri sau persoane aflate in

cautarea unui loc de munca

A5. Concurs ”idei de afaceri”

A6. Mediere si plasare forta de muncă

A7. Consiliere in afaceri

A8. Auditul proiectului

Indicatori atinși la 31 decembrie 2015

Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate 456

din care: femei 180

din care: tineri 113

Număr de persoane care au beneficiat de consiliere/ orientare - acces pe piaţa muncii 718

Număr de participanţi la instruire – acces pe piaţa muncii 718

Număr de participanţi la instruire, şomeri de lungă durată – acces pe piaţa muncii 456

Ponderea şomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi (%) 100

din care: femei 55,38

din care: tineri 34,77

Ponderea persoanelor care în termen de 6 luni după participarea la programe integrate şi-

au găsit un loc de muncă (%)- acces pe piaţa muncii

14,90

Ponderea persoanelor care în termen de 6 luni după participarea la programe integrate

urmează o altă formă de pregătire (%)- acces pe piaţa muncii

5,14



Număr de participanţi la instruire care şi-au găsit un loc de muncă în termen de 6 luni -

acces pe piaţa muncii

107

Număr de participanţi la instruire care urmează o altă formă de pregătire - acces pe piaţa

muncii

36

Număr de persoane care au demarat o activitate independentă – acces pe piaţa muncii 30

Număr de participanţi la instruire certificaţi, şomeri de lungă durată – acces pe piaţa

muncii

456

Număr participanţi FSE – femei 399

Număr participanţi FSE – grupa de vârstă 15 – 24 ani 178

Cuantum total cereri de rambursare depuse: 11.353.634,96 lei.

Cuantum total cereri de rambursare plătite: 8.737.971,99 lei.

1.4.4.3. Proiect «Iniţiativă pentru romii marginalizaţi », contract


Obiective

Obiectivul general al proiectului îl constituie investiția în capitalul uman, în special în

persoane de etnie romă. Grupul ţintă vizat este constituit în special din tineri de etnie romă,

aflați într-o situație dificilă şi se are în vedere dezvoltarea acestuia ca resursă umană activă

în economia națională.

Obiectivul specific 1. Dezvoltarea și diversificarea programelor integrate de consiliere

vocaţională/mediere a muncii adresate grupului țintă.

Obiectivul specific 2. Creșterea calificării profesionale a unui număr de 650 persoane de

etnie romă în vederea integrării mult mai facile pe piața muncii.

Obiectivul specific 3. Creșterea competențelor antreprenoriale a unui număr de 100 de

persoane aparținând categoriei persoanelor de etnie romă.

Obiectivul specific 4. Dezvoltarea sectorului economic prin dezvoltarea de afaceri în

domeniul meseriilor tradiționale și stimularea angajării de persoane care au participat la

activitățile integrate ale proiectului.

Obiectivul specific 5. Creșterea vizibilității domeniului meseriilor tradiționale specifice

persoanelor de etnie romă în rândul opiniei publice, ca un sector ce aduce beneficii

economiei naționale și mai ales turismului.

Obiectivul specific 6. Creșterea gradului de informare a grupului țintă privind modul de

viață sănătos și de combatere a disfuncțiilor sociale în vederea eliminării factorilor

perturbatori ce conduc la considerarea acestui grup ca fiind cel mai predispus unei atitudini

dăunătoare societății.

Activități



A.0.1. Monitorizarea proiectului

A.0.2. Evaluarea proiectului și elaborare rapoarte (intermediar și final)

A.0.3. Audit financiar

A.0.4. Achiziții

A.1.1. Elaborarea unei metodologii de cercetare comprehensive care va avea ca principale

instrumente: cercetare cantitativă și calitativă

A.1.2. Elaborarea cercetării și discutarea principalelor rezultate și recomandări ale acesteia

A.1.3. Principalele concluzii ale cercetării vor fi prezentate succint într-o broșură

informativă ce va fi tipărită într-un tiraj de cca. 500 exemplare și versiune electronică

A.2.1. Selectarea persoanelor care vor participa la activitățile proiectului

A.2.2. Încheierea de acorduri de colaborare cu instituții relevante ce lucrează în domeniul

incluziunii socio-profesionale ale persoanelor vulnerabile de etnie roma, respectiv

angajatori, ONG-uri, DGASPC-uri, SPAS-uri, AJOFM-uri

A.2.3. Realizarea de activități de informare și consiliere profesională/vocațională/medierea

muncii astfel încât aceștia să fie orientați spre un program de calificare adecvat și / sau un

loc de muncă adecvat pregătirii lor profesionale și așteptărilor lor

A.2.4. Proiectarea și implementarea unui program de formare profesională pentru un număr

de cca. 100 persoane în meserii tradiționale

A.2.5. Proiectarea și implementarea unui program de formare profesională pentru un număr

de cca. 500 persoane persoane în diferite meserii, cum ar fi: ospătar, lucrător comerț,

cameristă, zidar, lucrător construcții, tinichigiu, etc.

A.2.6. Acordarea de subvenții pentru participanții la formare (650 persoane x 300 lei)

A.2.7. Autorizarea a 5 programe de calificare pentru facilitarea implementării proiectului în

bune condiții

A.3.1. Proiectarea și implementarea unui program privind creșterea competențelor

antreprenoriale ale grupului țintă al proiectului, inclusiv persoane formate în activitatea 2.5.

(cca. 100 persoane)

A.4.1. Realizarea informării, publicității și promovării proiectului

A.4.2. Campanie de informare privind oportunitățile oferite de meseriile tradiționale din

mediul rural dar și importanța creșterii continue a nivelului de calificare pentru accesarea

unui loc de muncă mai bun și mai bine plătit


Numărul participanţilor la programele de calificare/recalificare destinate grupurilor

vulnerabile

691

Numărul participanţilor la programele de calificare/recalificare destinate grupurilor 691



vulnerabile, din care: persoane de etnie romă

Număr de persoane care au beneficiat de consiliere/orientare – acces pe piaţa muncii 991

Număr de participanţi FSE – femei 1400

Număr de participanţi FSE –persoane de etnie roma 2121

Ponderea participanţilor la programele de calificare/recalificare pentru grupurile

vulnerabile care obţin certificare

95,95

din care : persoane de etnie romă 95,95

Ponderea persoanelor care în termen de 6 luni după participarea la programe integrate şi-au

găsit un loc de muncă (%)

3,18

Ponderea persoanelor care în termen de 6 luni după participarea la programe integrate

urmează o altă formă de pregătire

22,29

Număr de participanţi la instruire care au găsit un loc de muncă în termen de 6 luni – acces

pe piaţa muncii

22

Număr de participanţi la instruire care urmează o altă formă de pregătire – acces pe piaţa

muncii

154

Număr de participanţi la instruire certificaţi – acces pe piaţa muncii 663

Parteneri transnaţionali implicaţi în proiect – acces pe piaţa muncii 2

Cuantum total cereri de rambursare depuse : 9.745.268,31 lei


1.4.4.4. Proiect : „Centre de incluziune Sociala Rurala”Contract POSDRU

/165/6.2/S/143241 , semnat la data de 29.04.2014

Obiective

1 – Cresterea capacitatii de ocupare a grupurilor vulnerabile (persoane cu dizabilitati si

persoane de etnie roma) prin participarea la programe de formare profesionala de

calificare/recalificare, pentru creșterea şi dezvoltarea aptitudinilor şi calificărilor acestor

persoane, aptitudini si calificari care sa le asigure accesul egal la ocupare si la construirea

unei cariere profesionale, in vederea crearii unei piete a muncii inclusive; acest OS se va

realiza prin intermediul A8.

2 - Dezvoltarea şi implementarea programelor specifice de formare adresate anumitor

grupuri vulnerabile in vederea dezvoltarii vietii profesionale si a cresterii calitatii vietii,

programe care vor miza pe exploatarea restantului functional; acest OS se va realiza prin

intermediul A8.

3 – Cresterea masurilor de sprijin destinate grupurilor vulnerabile (persoane cu

dizabilitati si persoane de etnie roma), prin crearea a 4 Centre de Incluziune Sociala Rurala;

acest OS se va realiza prin intermediul A4 si A5.

4 - Cresterea gradului de constientizare a opiniei publice (angajatori, angajati, comunitati

locale) cu privire la principiul nediscrimarii si al egalitatii de sanse (in special pe piata

muncii), prin implementarea a 24 de campanii de comunicare/informare/promovare care sa



sensibilizeze si sa creeze schimbari de atitudine in randul publicului larg (720 de persoane)

fata de grupurile vulnerabile; acest OS se va realiza prin intermediul A2 si A7.

Activități

A1 Management proiect

A2 Promovarea proiectului, informare si diseminare rezultate

A3 Achizitii.

A4. Crearea a 4 Centre de Incluziune Sociala Rurala in Reg S-E (jud Vrancea), Sud

Muntenia (jud Teleorman), Bucuresti-Ilfov (jud. Ilfov) si Vest (jud Hunedoara);

A5. Realizarea unui Studiu privind nevoile specifice ale grupurilor vulnerabile;

A6. Recrutarea, selectarea si inreg GT.;

A7.Campanii de informare/constientizare/promovare;

A8 Dezvoltarea si furnizarea de programe de formare profesională

Indicatori prevăzuți în proiect Realizați la 31

decembrie 2015

Numărul participanţilor la programele de calificare/recalificare destinate

grupurilor vulnerabile-884;

890


grupurilor vulnerabile, din care: persoane de etnie romă-634;

641


grupurilor vulnerabile, din care: persoane cu dizabilităţi-250:

249

Număr de participanţi la instruire – acces pe piaţa muncii-884; 890

Număr de persoane care au beneficiat de consiliere/orientare – acces pe piaţa

muncii-884;

1288

Număr de participanţi FSE - persoane cu dizabilităţi-250; 321

Număr de participanţi FSE – persoane de etnie roma-634. 1233



1.4.4.5. Proiect <Garantii pentru TINEri!>, contract POSDRU/126/5.1/S/139512,

semnat la data de 23.12.2013

Perioada de implementare 23.12.2013- 22.11.2015

Obiective specifice

1. Facilitarea integrarii pe piata muncii a 2552 de membri ai grupului tinta, prin intermediul

unor interventii integrate de informare, consiliere profesionala si asistenta in cautarea unui

loc de munca.

2.Imbunatatirea competentelor grupului tinta in ocupatii sau meserii cerute de piata locala si

regionala a muncii, inclusiv in domeniul antreprenorial, prin furnizarea de programe de



formare profesionala catre un numar de 2310 de persoane (din cele 2552 de persoane mai sus

mentionate) si implementarea a 176 de stagii de ucenicie.

3.Corelarea cererii cu oferta de forta de munca, prin organizarea a 20 de targuri judetene de

locuri de munca, prin realizarea a minim 264 Planuri Individuale de Mediere si prin

intermediul platformei web, care va avea si o functionalitate de motor de cautare de locuri de

munca.

4.Combaterea somajului de lunga durata in randul tinerilor, prin implementarea de masuri de

sprijin pentru programele inovatoare:22 Centre de Garantie pentru Tineri infiintate,

Mecanismul de integrare a tinerilor pe piata muncii - Schema de Garantie - realizat si

diseminat.

Activități

A.1. Activități specifice managementului de proiect

A.2. Activități de promovare si publicitate

3. Crearea si activarea centrelor de garantie pentru tineri

4. Informare, consiliere profesionala individuala si de grup, mediere

A.5. Program de formare profesionala in domenii cerute de piata muncii si organizarea de

stagii pilot de ucenicie

A.6. Program de consultanta, asistenta si formare profesionala pentru inceperea unei

Activități independente sau pentru initierea de afaceri

A.7. Organizarea de targuri judetene de locuri de munca–garantie pentru TINEri!

A.8. Masuri de sprijin pentru programele inovatoare privind combaterea somajului de lunga

durata

Indicatori:

Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate- 1448

-din care: femei – 502

-din care: tineri – 1448

Număr de persoane care au beneficiat de consiliere/ orientare - acces pe piaţa muncii – 3774

Număr de participanţi la instruire – acces pe piaţa muncii- 2911

Număr de participanţi la instruire, şomeri de lungă durată – acces pe piaţa muncii – 1233

Număr de participanţi la instruire care şi-au găsit un loc de muncă în termen de 6 luni - acces

pe piaţa muncii – 386

Număr de participanţi la instruire certificaţi, şomeri de lungă durată – acces pe piaţa muncii -

1177





1.4.4.6. Proiect “ PARTENERIAT STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA

ECONOMIEI SOCIALE IN REGIUNILE SUD-VEST SI NORD –EST “- contract

de finantare POSDRU/168/6.1/S/145521- semnat în data de 15.10.2014

Perioada de implementare 15.10.2014- 14.12.2015

Obiective

Obiectivul general al proiectului îl constituie crearea de servicii și oportunități pentru

persoanele din grupul țintă în vederea integrării sau reintegrării acestora pe piața muncii, prin

dezvoltarea de structuri ale economiei sociale și consolidarea capacității operatorilor din

economia socială.

Obiectivul specific 1 Dezvoltarea economiei sociale din regiunile sud-vest și nord-est prin

înființarea și dezvoltarea a 8 structuri ale economiei sociale și crearea a 40 de locuri de

muncă;

Obiectivul specific 2 Dezvoltarea și furnizarea de programe integrate de formare corelate cu

cerințele de pe piața muncii și cu competențele grupului țintă în vederea promovării

capacității de a ocupa un loc de muncă;

Obiectivul specific 3 Promovarea serviciilor de consiliere, informare în domeniul economiei

sociale prin activități de informare, consiliere profesională în vederea ocupării unui loc de

muncă pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile.

Activități

A1 Managementul proiectului

A2. Informare și publicitate

A3 : Informare și consiliere profesională

A4 : Formare profesională

A5 : Inființarea și dezvoltarea structurilor de economie socială

Indicatori

Numărul structurilor economiei sociale înfiinţate -8

Număr de persoane care beneficiază de orientare/consiliere – economie sociala – 508



Număr de participanţi la instruire - economie sociala- 159

Număr de participanţi FSE – persoane cu dizabilităţi- 11

Număr de participanţi FSE – alte grupuri vulnerabile- 287

Numărul locurilor de muncă create de structurile economiei sociale – 40

Număr de participanţi la instruire certificaţi – economie socială - 146

Cuantum total cereri de rambursare : 6.220.082,00 lei

1.4.4.7. Proiect „Investitia in tineri, Investitia in viitorul nostru", contract

POSDRU/126/S/5.1/139515, semnat la data de 23.12.2013

Obiective specifice

OS1.Optimizarea procesului de management al proiectului prin gestionarea, coordonarea si

realizarea Activității de management al proiectului inclusiv gestionarea financiara si

administrativa in vederea atingerii indicatorilor de program si de rezultat ai proiectului.

OS2. Facilitarea integrarii pe piata muncii a persoanelor cu dificultati pe piata muncii prin

intermediul unui program integrat de informare, consiliere si orientare profesionala care

vizeaza integrarea socio-economica activa pentru 2500 de tineri – persoane care au parasit

timpuriu scoala, persoane in cautarea unui loc de munca, persoane inactive, șomeri tineri si

șomeri tineri de lunga durata

OS3. Imbunatatirea capacitatii si competitivitatii fortei de munca prin instruirea unui numar

de 2500 de tineri in vederea dobandirii de aptitudini si competente profesionale care sa le

asigure sanse reale si oportunitati sporite pentru participarea la o piata a muncii moderna,

flexibila si tehnologizata, inclusiv prin facilitarea unor contracte de ucenicie pentru un numar

de 200 de persoane din GT

OS 4 Sprijin acordat reintoarcerii la viata activa a tinerilor prin Activități de prospectare si

mediere (re/angajarea a 300 tineri GT), dar si prin consultanta si asistenta la initierea unei

afaceri (infiintarea a 100 de afaceri/activități independente).

OS5 Activarea si stimularea GT prin Activități de informare, constientizare si promovare, cu

sprijinul larg al comunitatilor locale si in vederea dezvoltarii acestora pe termen lung.

Activități

A1 Managementul proiectului

A2. Infiintarea si functionarea a 5 Case Regionale ale Tinerilor Activi (V,NV,NE, Centru) ca

masura activa de ocupare



A3. Programe integrate de informare, consiliere, orientare profesionala pentru 2,500 tineri

A4. Conceperea şi derularea programelor de formare profesionala (ucenicie +calificare)

pentru 2000 tineri - persoane inactive, persoane in cautare de loc de munca - tineri, șomeri

tineri, șomeri de lunga durata-tineri

A5. Derularea programului de asistenta si consultanta pentru inceperea unei Activități

independente/initierea unei afaceri pentru 500 de persoane din GT, masura activa de ocupare

A6. Servicii de ocupare - prospectare, mediere si plasare pe piata fortei de munca

A7. Activități de promovare, motivare si activare a grupului tinta prin evidentierea necesitatii

de a avea o buna formare profesionala si o viata activa, inclusiv sansele de reinsertie a

șomerilor tineri, in special șomeri tineri de lunga durata.

Indicatori prevăzuți a se realiza

Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate – 675

-din care: femei – 338

-din care: tineri – 675

Număr de persoane care au beneficiat de consiliere/ orientare - acces pe piaţa muncii – 2500

Număr de participanţi la instruire – acces pe piaţa muncii – 2500

Număr de participanţi la instruire, şomeri de lungă durată – acces pe piaţa muncii – 675


Numărul șomerilor de lungă durată participanți la programe integrate 634

- din care: femei 314

-din care: tineri 634

Număr de persoane care au beneficiat de consiliere/orientare – acces pe piața muncii 3005

Număr de participanți la instruire – acces pe piața muncii 2703

Număr de participanți la instruire, șomeri de lungă durată – acces pe piața muncii 582

Indicatori de rezultat

Pondere șomeri de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi (%) 71

din care: femei 48

din care: tineri 100

Număr de participanţi la instruire care au găsit un loc de muncă în termen de 6 luni - acces

pe piaţa muncii 276

Număr de persoane care au demarat o activitate independentă – acces pe piaţa muncii 8

Număr de participanţi la instruire certificaţi, şomeri de lungă durată – acces pe piaţa muncii

454

Număr participanţi FSE – grupa de vârstă 15 – 24 ani 3005





1.4.4.8. Proiect „Europa inclusivă - Initiative regionale sustenabile", contract

POSDRU/165/S/6.2/142874, semnat la data de 29.04.2014

Obiective

Obiectivul specific 1. Facilitarea accesului la formare profesionala a grupurilor vulnerabile

prin dezvoltarea si furnizarea serviciilor de consiliere sociala si de dezvoltare a

competentelor de baza

Obiectivul specific 2. Sustinerea integrarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii prin

dezvoltarea calificarilor profesionale pentru 1000 de persoane.

Obiectivul specific 3. Sustinerea crearii unei piete a muncii inclusive prin formare

profesionala si grupuri de lucru, in vederea dezvoltarii competentelor profesionale pentru

240 de persoane - personal al administraţiei publice locale, personal al organizaţiilor

societăţii civile, personal al agentiilor publice/private care furnizează servicii sociale şi de

ocupare grupurilor vulnerabile, angajati, manageri.

Obiectivul specific 4. Sustinerea integrarii pe piata muncii a aproximativ 200 de femei, prin

furnizarea serviciilor de acompaniere/ingrijire pentru 360 membri de familie aflati in ingrijre

(copii).

Activități

A1. Managementul proiectului

A2. Achizitii de echipamente, bunuri si servicii

A3 Informare si Publicitate

A4. Dezvoltarea si furnizarea serviciilor de consiliere sociala si de dezvoltare a abilitatilor de

baza.

A5. Furnizarea de cursuri de calificare profesională

A6. Dezvoltarea si furnizarea serviciilor de acompaniere/ ingrijire pentru membrii de familie

persoane dependente

A7. Formare profesionala si grupuri de lucru, in vederea dezvoltarii competentelor

profesionale pentru 240 de persoane.

A.8 Derularea de actiuni specifice de dezvoltare a oportunitatilor de ocupare a grupurilor

vulnerabile



Indicatori prevăzuți în proiect

Indicatori atinși

la 31 decembrie

2015


grupurilor vulnerabile – 1000

1017

- din care: persoane de etnie roma - 400 403

- din care: persoane cu dizabilităti - 250 276

- din care: tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului - 50 41

Numărul de persoane dependente sprijinite - 360 389

Ponderea participanţilor la programele de calificare/recalificare pentru grupurile

vulnerabile care obţin certificare – 80%

97,4%

- din care: persoane de etnie roma – 85% 95,25%

- din care: persoane cu dizabilităţi – 80% 105,2%

- din care: tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie -75% 76%

Număr de participanţi FSE – femei - 300 871

Număr de participanţi FSE - persoane cu dizabilităti - 250 324

Număr de participanţi FSE – persoane de etnie roma - 400 547

Număr de participanţi la instruire – acces pe piaţa muncii - 1300 1374

Număr de persoane care au beneficiat de consiliere/orientare – acces pe piaţa

muncii - 1080

1211

Ponderea persoanelor care în termen de 6 luni după participarea la programe

integrate şi-au găsit un loc de muncă (%) – 8%

2%

Număr de participanţi la instruire care au găsit un loc de muncă în termen de 6

luni - acces pe piaţa muncii - 100

18

Număr de participanţi la instruire certificaţi - acces pe piaţa muncii - 1040 1359



1.4.4.9. Proiect „Vulnerabili Redivivus", contract POSDRU/185/6.2/S/155229,

semnat la data de 23.03.2015

Obiective specifice

OS1 - Nivel de educatie crescut, competente dezvoltate, grad de independenta si integrare pe

piata muncii crescut pentru 1100 de persoane vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est

OS2 – Nivel de instruire crescut pentru 650 de persoane ce apartin grupurilor vulnerabile din

regiunile Centru si Nord-Est prin intermediul cursurilor de calificare oferite în concordanta

cu piata muncii din Romania

OS3 – Nivel de pregatire, performante educationale si grad de succes in accesarea unui nivel

superior de educatie crescute pentru 150 de persoane din grupurile vulnerabile din regiunile

Centru si Nord-Est prin programe integrate de tutorat si mentorat



OS4 – Nivel de incredere si stima de sine crescute pentru 75 de persoane apartinand

grupurilor tinta vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est in vederea integrarii in societate

si participarii pe piata muncii

OS5 – Acces pe piata muncii imbunatatit pentru 200 de persoane din grupurile tinta

vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est prin tehnici specifice de mediere

OS6 – Grad crescut de implicare a voluntariatului in favoarea incluziunii sociale si integrarii

pe piata muncii a grupurilor vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est prin campanii

integrate de promovare si constientizare

OS7 –Atitudine sociala imbunatatita a angajatorilor, angajatilor si factorilor de decizie

privind grupurile vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est prin campanii de promovare si

informare

Activități

A1 Managementul Proiectului

A2. Informarea si publicitatea proiectului

A3. Realizarea achizitiilor necesare implementarii proiectului

A4. Selectarea grupului tinta

A5. Consilierea GT si medierea accesului pe piata muncii

A6. Organizarea campaniilor de informare pentru GT privind piata muncii

A7. Acordarea de subventii pentru cursanti si persoane aparatinand GT vulnerabile

A8. Formarea profesionala in vederea adaptarii calificarilor la nevoile pietei muncii prin

dobandirea, actualizarea sau schimbarea calificarilor

A9. Implementarea de programe integrate de mentorat si tutorat pentru cresterea nivelului de

pregatire a 150 de persoane din GT vulnerabile, respectiv copii in situatii de risc

A10 Analiza nevoilor GT vulnerabile, a impactului masurilor existente si prevenirea parasirii

timpurii a scolii prin controlarea disfunctionalitailor sociale (droguri, alcool, infractiuni)

A11. Terapii de motivare si cresterea stimei de sine in vederea incluziunii sociale a 75 de

persoane din GT

Indicatori prevăzuți în proiect Indicatori atinși la

31 decembrie 2015


grupurilor vulnerabile - 650

650

- din care: tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului - 90 92


Cuantum total cereri de rambursare plătite: 8.227.739,73 lei



1.4.4.10. Proiect „Decență și respect pentru vulnerabili", contract


Obiective specifice

Obiectiv OS1 - Nivel de educatie crescut, competente dezvoltate, grad de independenta si

integrare pe piata muncii crescut pentru 1100 de persoane vulnerabile din regiunile Centru si

Nord-Est

OS2 – Nivel de instruire crescut pentru 650 de persoane ce apartin grupurilor vulnerabile din

regiunile Centru si Nord-Est prin intermediul cursurilor de calificare oferite în concordanta

cu piata muncii din Romania

OS3 – Nivel de pregatire, performante educationale si grad de succes in accesarea unui nivel

superior de educatie crescute pentru 150 de persoane din grupurile vulnerabile din regiunile

Centru si Nord-Est prin programe integrate de tutorat si mentorat

OS4 – Nivel de incredere si stima de sine crescute pentru 75 de persoane apartinand

grupurilor tinta vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est in vederea integrarii in societate

si participarii pe piata muncii

OS5 – Acces pe piata muncii imbunatatit pentru 200 de persoane din grupurile tinta

vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est prin tehnici specifice de mediere

OS6 – Grad crescut de implicare a voluntariatului in favoarea incluziunii sociale si integrarii

pe piata muncii a grupurilor vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est prin campanii

integrate de promovare si constientizare

OS7 –Atitudine sociala imbunatatita a angajatorilor, angajatilor si factorilor de decizie

privind grupurile vulnerabile din regiunile Centru si Nord-Est prin campanii de promovare si

informare

Activități

A1 Managementul Proiectului

A2. Informarea si publicitatea proiectului

A3. Realizarea achizitiilor necesare implementarii proiectului

A4. Selectarea grupului tinta

A5. Consilierea GT si medierea accesului pe piata muncii

A6. Organizarea campaniilor de informare pentru GT privind piata muncii

A7. Acordarea de subventii pentru cursanti si persoane aparatinand GT vulnerabile



A8. Formarea profesionala in vederea adaptarii calificarilor la nevoile pietei muncii prin

dobandirea, actualizarea sau schimbarea calificarilor

A9. Implementarea de programe integrate de mentorat si tutorat pentru cresterea nivelului de

pregatire a 150 de persoane din GT vulnerabile, respectiv copii in situatii de risc

A10 Analiza nevoilor GT vulnerabile, a impactului masurilor existente si prevenirea parasirii

timpurii a scolii prin controlarea disfunctionalitailor sociale (droguri, alcool, infractiuni)

A11. Terapii de motivare si cresterea stimei de sine in vederea incluziunii sociale a 75 de

persoane din GT

Indicatori

Număr participanţi la programele de calificare/recalificare destinate grupurilor vulnerabile –

650.

Realizat la 31 decembrie 2015: 665

- din care: tineri care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului – 90

Realizat la 31 decembrie 2015: 95



1.4.4.11. Programul RO11 – Mainstreaming Gender Equality and Work Life Balance

• Numele programului :„Mainstreaming Gender Equality and Promoting Work-Life Balance”

• Numele operatorului programului: Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și

Persoanelor Vârstnice

Contribuţia financiară în conformitate cu abordarea integratoare a egalităţii între sexe şi

promovarea programului de echilibru între muncă-viaţă este de 4.519.478 de euro.

Cofinanţarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru

pregătirea si implementarea programului va fi de 797.555 Euro, respectiv 15% din valoarea

totala a programului.

Programul va oferi finanţare pentru promovarea egalitatii între femei şi bărbaţi si a

echilibrului intre viata profesionala si cea privata, pentru următoarele domenii prioritare:

• promovarea integraritatii dimensiunii de gen

• echilibru intre viata profesionala si viata privata



• relaţii bilaterale intre promotori de proiecte din România si cei din statele donatoare privind

abordarea integratoare de gen

Pe lângă înfiinţarea şi funcţionarea unui centru de educare si îngrijire pe timpul zilei a

copiilor cu vârste cuprinse intre 0-3 ani si/sau a copiilor cu dizabilitati cu vârste de la 0-7

ani, prin proiect, beneficiarul poate să consolideze relaţii de colaborare cu organizatii

nonguvernamentale din România şi entităţi din Statele Donatoare în vederea îmbunătăţirii

echilibrului intre viata profesionala si cea personala si al validării masurilor întreprinse in

domeniu prin schimburi de experienţă, precum şi informarea si conştientizarea opiniei publice

cu privire la importanta egalităţii de gen.

În 2015 au fost semnate contractele de finanțare cu 14 Promotori de proiect, au fost înaintate

promotorilor de proiect, în funcție de solicitările acestora, avansuri reprezentând maxim 30%

din valoarea contractului și au fost demarate la nivel de promotor de proiect, activitățile ce țin de

înființarea centrului de îngrijire.

Valoare contract - lei Cereri plata virate in 2015 - lei

Total

din care:

Total

din care:

grant

(85%)

cofinantare

publica

(15%)

grant

(85%)

cofinantare

publica

(15%)

TOTAL 20.225.457 17.191.638 3.033.819 5.826.215 4.952.351 873.863



CAPITOLUL II.

SITUAȚIA SOCIALĂ DIN ROMÂNIA, REFLECTATĂ DE INDICATORII DE

INCLUZIUNE SOCIALĂ CORESPUNZĂTORI ANULUI 2015

Un rol foarte important în combaterea sărăciei și excluziunii sociale îl are statul, prin politicile

economice și sociale pe care le dezvoltă, de stimulare a ocupării, garantare a unui salariu minim

pe economie, de asigurare a resurselor necesare plății drepturilor ce decurg din asigurările sociale,

de acordare a beneficiilor ce fac parte din sistemul de asistență socială, precum și de asigurare a

unor servicii sociale de calitate.

În îndeplinirea acestui deziderat, Guvernul României urmărește să acopere o arie cât mai largă de

probleme legate de caracterul multidimensional al excluziunii sociale: aspecte socio-culturale,

de locuire, sănătate, ocupare, educație, creșterea natalității și diminuarea abandonului,

promovarea și protejarea drepturilor tuturor copiilor, pentru o rezolvare cât mai bună a

problemelor cu care se confruntă indivizii și familiile, din punct de vedere social și economic.

În acest scop au fost selectați o serie de indicatori de incluziune socială, care să reflecte situația

națională din următoarele domenii: veniturile populației, consumul gospodăriilor, sărăcie, condiții

de locuit, accesul la servicii de sănătate, la ocupare, la educație.

2.1. Indicatorii de incluziune calculați conform legislației naționale

Hotărârea de Guvern nr. 488/2005 privind aprobarea sistemului național de indicatori de

incluziune socială reprezintă actul normativ care stabilește calculul anual al unui set de

indicatori, grupați în indicatori primari și secundari (calculați în conformitate cu

metodologii stabilite la nivel european), și indicatori terțiari - care reflectă situația

socială specifică României.

Dintre indicatorii primari menționăm:

o rata sărăciei relative la pragul de 60% din mediana veniturilor,

o raportul dintre chintila superioară și cea inferioară,

o deficitul median relativ,

o coeficientul de variație a ratei ocupării,

o rata șomajului BIM de lungă durată,

o ponderea populației din gospodăriile fără persoane ocupate,

o ponderea tinerilor de 18-24 ani care au părăsit de timpuriu sistemul educațional,

o speranța de viață la naștere.



Dimensiuni ale incluziunii sociale

Sărăcia reprezintă starea unei/unui persoane/familii/grup/comunităţi manifestată prin lipsa resurselor

strict necesare cumpărării bunurilor şi serviciilor considerate a asigura nivelul minim de trai într-o

anumită perioadă de timp, raportat la condiţiile socioeconomice ale societăţii. Pragul de sărăcie

reprezintă cuantificarea resurselor, iar standardele utilizate pentru stabilirea acestuia sunt influenţate

de nivelul general al costului vieţii, precum şi de specificul politicilor sociale adoptate (art.6 din

Legea asistenţei sociale nr.292/2011, cu modificările și completările ulterioare).

Măsurile de prevenire și combatere a sărăciei și riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul

general de acțiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială prin care se asigură

oportunitățile și resursele necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile în mod deplin la viața

economică, socială și culturală a societății, precum și la procesul de luare a deciziilor care privesc

viața și accesul lor la drepturile fundamentale.

Procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri și acțiuni multidimensionale din

domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării-

comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale și

asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale și politice

ale societății. (Legea asistenței sociale, nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare).



Dintre indicatorii secundari menționăm:

o rata sărăciei relative la pragurile de 40%, 50% și 70% din mediana veniturilor,

o rata sărăciei în raport cu un prag ancorat în timp,

o rata sărăciei înainte de transferurile sociale,

o ponderea șomerilor BIM de lungă durată,

o rata șomajului BIM de foarte lungă durată,

o ponderea persoanelor din grupele de vârstă 25-34 ani, 35-49 ani si 50-64 ani, care

au cel mult un nivel de instruire gimnazial (nivel scăzut), în totalul persoanelor din

aceleași grupe de vârstă.

Domeniile în care au fost grupați indicatorii terțiari sunt referitoare la:

o resurse,

o piața muncii,

o condiții de locuit,

o educație,

o sănătate,

o ordine publică.

Indicatorii de incluziune socială sunt detaliați în funcție de o serie de caracteristici ale

persoanelor sau gospodăriilor, din care amintim:

o mediul de rezidență,

o regiunea de dezvoltare,

o nivelul de educație,

o statutul ocupațional,

o genul,

o naționalitatea,

o numărul de membri din gospodărie.

Indicatorii de incluziune socială sunt publicați anual pe pagina de web a Ministerului Muncii,

Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, în cadrul secțiunii referitoare la politicile

familiale, incluziune și asistență socială.5

2.1.1. Metodologia de calcul al indicatorilor referitori la sărăcie

Indicatorii cei mai utilizați pentru a măsura nivelul sărăciei și a analiza dinamica acesteia

sunt cei referitori la sărăcia relativă.

5 http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/755



Metodologia de calcul a sărăciei relative arată poziționarea față de alte categorii de

populație, mai degrabă decât posibilitatea de a-și asigura un nivel minim de trai. Din acest

motiv, la nivelul Uniunii Europene indicatorii privind sărăcia relativă sunt intitulați

indicatori ,,ai riscului de sărăcie’’.

În ceea ce privește modificarea în timp a indicatorului de măsurare a sărăciei relative,

aceasta exprimă influența modificării distribuției veniturilor asupra proporției săracilor,

dar nu și evoluția nivelului de bunăstare.

Astfel, întrucât pragul este calculat în funcție de venitul dintr-un anumit moment, sărăcia

relativă măsoară mai degrabă inegalitatea dintr-o societate decât satisfacerea nevoilor de

bază ale persoanelor, iar numărul de săraci calculat pe baza pragului relativ poate să

cunoască o creștere (sau o scădere) față de o altă perioadă de referință, fără ca aceasta să

reprezinte o tendință semnificativă de reducere, respectiv de creștere a nivelului de trai al

populației.

2.1.2. Praguri de sărăcie utilizate

Pragul sărăciei relative este de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent. Mediana este definită ca acea valoare care prin poziția sa, se află în mijlocul

seriei de date. Cu alte cuvinte, jumătate dintre valorile veniturilor disponibile pe adult

echivalent ale gospodăriilor sunt mai mici sau egale cu mediana, jumătate sunt mai mari

decât mediana.

Deoarece componența gospodăriilor diferă, calculul indicatorilor se face în funcție de

numărul de adulți echivalenți.

Calculul numărului de adulţi echivalenţi se face pe baza unei formule care ţine cont de

numărul de adulţi şi de copii din gospodărie (un copil fiind o persoană cu vârsta mai mică

de 15 ani).

Se utilizează astfel scala de echivalență OECD modificată: primul adult din

gospodărie=1, alt adult 0,5, fiecare copil 0,3.

Pragurile sunt exprimate în prețuri ale lunii ianuarie din anul respectiv.

Tabel nr. 1. Praguri de sărăcie relativă și absolută în perioada 2002 – 2015

(lei/lună/adult echivalent)

Indicator 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Sărăcie relativă 138,7 174,0 226,0 263,2 299,7 358,5 459,3



Indicator 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Sărăcie relativă 512,5 503,5 530,4 546,0 574,4 600,4 661,8

Sursa: Institutul Național de Statistică

În tabelul următor sunt prezentate pragurile de sărăcie pentru câteva tipuri de structuri

familiale:

Tabel nr. 2. Praguri de sărăcie relativă, în funcție de componența gospodăriei,

în anul 2015

Componența

gospodăriei

Prag sărăcie relativă (lei/lună/adult echivalent)

- un adult 661,8

- un adult cu un copil 860,3

- un adult și doi copii 1058,8

- 2 adulți 992,6

- 2 adulți cu un copil 1191,2

- 2 adulți cu doi copii 1389,7


2.1.3. Modalitatea de calcul al numărului de persoane sărace și al ratei sărăciei

Prin comparația pragurilor cu veniturile gospodăriilor se determină dacă o gospodărie este

săracă sau nu.

În cazul în care venitul disponibil pe adult echivalent al gospodăriei se situează sub pragul

sărăciei, gospodăria este considerată săracă și astfel toți membrii ei sunt săraci.

Rata sărăciei relative reprezintă ponderea în populația totală a persoanelor din

gospodăriile cu un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decât pragul de 60% din

mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent.

La calculul indicatorilor, veniturile pot să includă sau nu autoconsumul (consumul din

producția proprie a gospodăriei).

2.2. Surse de date utilizate pentru calculul indicatorilor de incluziune

Determinarea numărului de persoane afectate de sărăcie depinde atât de metodologia

utilizată, cât și de numărul de persoane despre care s-au cules informațiile necesare

determinării pragului de sărăcie și al indicatorului monetar utilizat pentru compararea cu

acest prag.

Indicatorii de incluziune se calculează pe baza:



o datelor administrative,

o anchetei bugetelor de familie, realizată de Institutul Național de Statistică (INS),

o anchetei asupra calității vieții, realizată de asemenea de Institutul Național de

Statistică (INS).

a. Ancheta asupra calității vieții

o Este denumită la nivel european EU-SILC – European Union Survey on Income and

Living Conditions.

o Este efectuată de INS în conformitate cu regulamentele europene care stipulează

mărimea eșantionului, tipul planului de sondaj (rotațional), variabilele de colectat

anual și indicatorii de calitate.

o Se realizează anual pe un eșantion de aproximativ 10.000 de gospodării.

o În cazul acestei anchete, rata riscului de sărăcie se determină pe baza venitului

anual disponibil pe adult echivalent și are ca perioadă de referință anul care a

precedat desfășurarea anchetei de teren.

b. Ancheta Bugetelor de Familie

o se realizează pe un eșantion anual de aproximativ 37.000 de gospodării și colectează

lunar informații privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor.

o perioada de referință a indicatorilor este luna în care se efectuează cercetarea.

o indicatorii de incluziune socială sunt calculați de către INS folosind metodologia

europeană (conform metodei deschise de coordonare).

Trebuie menționat faptul că indicatorii calculați utilizând aceeași metodologie, dar pe

baza datelor obținute prin cele două anchete, pot avea valori semnificativ diferite (de

exemplu rata sărăciei relative).

Diferențele se datorează în primul rând dimensiunii eșantionului, dar și modului de

colectare a informațiilor, lunar, respectiv anual.

2.3. Analiza datelor statistice privind indicatorii de incluziune socială

În cele ce urmează sunt prezentați o serie de indicatori de incluziune prevăzuți de

Hotărârea de Guvern nr.488/2005, grupați astfel:

o indicatori privind condițiile de viață,

o indicatori privind educația,

o indicatori privind sănătatea,



o indicatori privind ordinea publică.

Trebuie menționat faptul că începând cu anul 2014 datele au fost estimate pe baza

populației rezidente si nu sunt comparabile cu seriile de date din perioadele precedente.

În consecință, datele obținute pe baza anchetei bugetelor de familie pentru anii 2014-2015

nu sunt comparabile cu seriile de date din perioadele precedente.

2.3.1. Indicatori privind condițiile de viață

Unul din indicatorii utilizați adesea în comparațiile internaționale este speranța de viață

la naștere.

o Potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică, speranța de viață la

naștere a crescut de la 75,16 ani în anul 2013 la 75,44 ani în anul 2014.

o În anul 2014, persoanele de gen feminin au avut o speranță de viață mai mare decât

cele de gen masculin (78,91 ani comparativ cu 72,00 ani).

o Acest indicator a avut o valoare mai mare în mediul urban decât în cel rural (76,64 ani

față de 73,94 ani).

În tabelul de mai jos este prezentată evoluția ratei sărăciei relative, calculată conform

metodologiei naționale pe baza Anchetei privind bugetele de familie.

Se poate constata că rata sărăciei relative s-a redus de la 18,4% în anul 2014 la 18,0% în

anul 2015.

Tabel nr. 3. Evoluția ratei sărăciei relative, în perioada 2000 - 2015 (%)

Indicator 2000 2005 2006 2007 2008 2009

Sărăcie relativă 17,1 18,2 18,6 18,5 18,2 17,5

Indicator 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Sărăcie relativă 17,2 17,9 16,6 17,8 18,4 18,0


Conform indicatorului privind rata sărăciei înainte de transferurile sociale, (date

calculate în cazul în care în veniturile obținute se include consumul din resurse proprii),

în lipsa protecției sociale (dacă nu s-ar fi acordat pensii, indemnizații de șomaj, beneficii

de asistență socială) rata sărăciei relative ar crește puternic, de la 18,0% la 45,1%.



În anul 2015, indicele câștigului salarial real față de anul anterior a fost de 110,1%.

Grafic nr. 1. Indicele câștigului salarial real față de anul anterior, 2005-2015

Sursa: Institutul Național de Statistică.

În anul 2015, indicele pensiei medii reale de asigurări sociale de stat față de anul

anterior a fost de 105,0%.

Grafic nr. 2. Indicele pensiei medii reale de asigurări sociale de stat față de anul

anterior, 2005-2015


Din totalul cheltuielilor bănești de consum efectuate în anul 2015, 33,7% au fost

destinate consumului alimentar și 30,5% consumului de servicii.

114,3

109

114,7116,5

98,5

96,398,1

101,5 100,8

106,4

110,1

90

95

100

105

110

115

120

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

108,1 109,2

122,8

134,1

112

97,595,3

100,1100

103105

90

95

100

105

110

115

120

125

130

135

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015



Raportul dintre pensia medie de asigurări sociale de stat (exclusiv pensia de

agricultor) și câștigul salarial mediu a fost de 0,5 în anul 2015.

2.3.2. Indicatori referitori la ocupare

Populația ocupată a avut în anul 2015 următoarea distribuție:

o salariați 71,0%,

o patroni 1,1%,

o lucrători pe cont propriu 18,3%,

o lucrători familiali neremunerați 9,6%.

Ponderea șomerilor BIM de lungă durată (numărul de șomeri calculat conform

Biroului Internațional al Muncii, aflați în șomaj de cel puțin 12 luni, raportat la totalul

șomerilor BIM) a crescut de la 41,1% în 2014 la 43,9% în anul 2015.

Rata șomajului BIM de lungă durată (ponderea în populația activă a persoanelor de 15

ani și peste aflate în șomaj de cel puțin 12 luni), șomerii fiind definiți conform Biroului

Internațional al Muncii, a fost în anul 2015 de 3,0%, în creștere față de anul anterior, când

a avut valoarea de 2,8%.

Rata șomajului BIM de foarte lungă durată, respectiv ponderea în populația activă a

persoanelor cu vârsta mai mare de 15 ani aflate în șomaj de cel puțin 24 luni, a crescut în

anul 2015 comparativ cu anul precedent, de la 1,3% la 1,4%.

2.3.3. Indicatori referitori la educație

Indicatorii de incluziune utilizați în acest domeniu sunt:

o rata netă de cuprindere în învățământ,

o rata de tranziție în învățământul post-secundar non-terțiar/terțiar (rata de

tranziție de la liceal la postliceal și superior), care a crescut de la 50,9% în anul școlar

2014-2015 la 57,0% in anul școlar 2015-2016.

2.3.4. Indicatori referitori la sănătate

Ca evoluții pozitive ce au avut loc în ultimul timp în domeniul sănătății, reflectate de

indicatorii de incluziune socială, amintim:

o reducerea incidenței tuberculozei și hepatitei,

o reducerea ratei mortalității infantile,



o reducerea ponderii copiilor născuți de mame adolescente (mame cu vârsta mai

mică de 18 ani) în numărul total al copiilor născuți într-un an, precum și

o creșterea ponderii nașterilor asistate de personal calificat în numărul total al

nașterilor din anul respectiv.

2.3.5. Indicatori referitori la ordinea publică

Indicatorii referitori la ordinea publică sunt:

o rata infracționalității,

o rata criminalității.

2.4. Analiza indicatorilor privind sărăcia relativă

Rata sărăciei relative poate fi calculată inclusiv/exclusiv consumul din resurse proprii.

Deoarece în România ponderea consumului din resurse proprii în totalul consumului

gospodăriilor este semnificativă, indicatorul care reflectă cel mai bine situația națională

este cel referitor la rata sărăciei calculată în cazul în care veniturile includ consumul

din resurse proprii.

Așa cum s-a arătat anterior, indicatorii privind sărăcia relativă pot fi calculați pe baza

anchetei bugetelor de familie (ABF) sau pe baza anchetei asupra calității vieții (EU-

SILC).

Evoluția în timp a acestor indicatori este diferită.

Grafic nr. 3. Rata sărăciei relative, 2010-2015


17,217,9

16,6

17,818,4 18,0

22,322,6

21,522,4 22,6

21,821,6 22,3

22,9 23

25,1 25,4

10

12

14

16

18

20

22

24

26

28

2010 2011 2012 2013 2014 2015

inclusiv consumul din resurse proprii (ABF)

exclusiv consumul din resurse proprii (ABF)

exclusiv consumul din resurse proprii (EU-SILC)



În cele ce urmează sunt prezentați succint o serie de indicatori privind sărăcia relativă

(inclusiv consumul din resurse proprii), calculați de I.N.S. pe baza anchetei bugetelor

de familie, conform pragului de 662 lei/lună/adult echivalent.

o Se observă o scădere în anul 2015 comparativ cu anul 2014, de la 18,4% la 18,0%.

o Indicatorii pentru anul 2015 sunt prezentați în funcție de următoarele caracteristici:

mediul de rezidență:

Rata sărăciei relative a persoanelor din mediul rural a fost de trei ori mai

mare decât cea din mediul urban: 27,7% comparativ cu 9,6%.

regiunea de dezvoltare:

Ratele sărăciei relative cele mai mari se găseau în regiunea Nord–Est

(28,2%), în regiunea Sud-Vest (21,9%) și în regiunea Sud – Est (21,7%).

Rata cea mai mică a fost în regiunea București – Ilfov (5,0%).

genul persoanei:

Persoanele de gen masculin au avut o rată a sărăciei relative mai mică

decât a persoanelor de gen feminin: 17,9% comparativ cu 18,0%.

componența gospodăriei:

Gospodăriile cu copii dependenți au o rată a sărăciei mult mai mare decât

cele fără copii dependenți (tabel nr. 4).

Tabel nr. 4. Rata sărăciei relative în funcție de tipul gospodăriei, 2011- 2015 (%)

Indicator 2011 2012 2013 2014 2015

Gospodării fără copii dependenți 12,0 11,2 11,7 12,8 13,1

1 persoană 16,8 16,9 16,1 17,4 19,2

1 persoană în vârstă de 65 ani și peste 18,2 19,4 18,3 20,2 22,4

2 adulți, ambii în vârstă de sub 65 ani 11,6 9,5 10,4 10,6 10,5

2 adulți, din care cel puțin 1 este în

vârstă de 65 ani și peste 6,9 7,0 7,9 9,3 9,8

Gospodării cu copii dependenți 21,8 20,4 22,1 22,8 21,9

părinte singur cu cel puțin 1 copil 24,7 26 25,3 24,5 26,6

2 adulți cu 1 copil 11,2 11,3 13,0 10,9 10,8

2 adulți cu 2 copii 19,5 18,7 20,1 19,9 19,3

2 adulți cu 3 și mai mulți copii 48,2 48,3 49,5 55,3 49,1

alte gospodării cu copii 22,4 20,7 21,8 23,0 22,6

Sursa: Institutul Național de Statistică, Ancheta privind bugetele de familie



statutul ocupațional: cei mai afectați de sărăcie sunt lucrătorii pe cont propriu.

Tabel nr. 5. Rata sărăciei relative în funcție de statutul ocupațional, 2011-2015 (%)

Indicator 2011 2012 2013 2014 2015

Persoane de 16 ani și peste cu

statut ocupațional de:

- salariați 3,8 3,4 3,9 3,7 3,8

- lucrători pe cont propriu

(exclusiv agricultori)

34,0 29,3 32,1 35,2 32,7

- lucrători pe cont propriu

(inclusiv agricultori)

38,4 35,6 37,7 39,0 40,4

- șomeri 31,2 32,2 32,3 34,6 38,7

- pensionari 9,3 9,5 9,5 10,8 11,0

Sursa: Institutul Național de Statistică, Ancheta privind bugetele de familie

Dacă rata sărăciei relative, calculată având în vedere toate veniturile persoanelor,

a avut în anul 2015 valoarea de 18,0%, în lipsa protecției sociale (dacă nu s-ar fi

acordat pensii, indemnizații de șomaj, beneficii de asistență socială) rata sărăciei

relative ar crește la 45,1% (cu 27,1 pp). Acest indicator arată că programele de

protecție socială sunt deosebit de importante în combaterea și prevenirea sărăciei și

excluziunii sociale.

Grafic nr. 4. Rata sărăciei relative înainte și după transferurile sociale, 2015 (%)

18,0

26,822,3

16,814,4 13,2

45,141,5

35,5

28,9

49,6

84,4

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

Total 0 – 15 ani 16 – 24 ani 25 – 49 ani 50 – 64 ani 65 ani şi

pestedupă transferurile sociale înainte de transferurile sociale



CAPITOLUL III.

SITUAREA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL EUROPEAN, DIN PUNCT DE VEDERE

AL INDICATORILOR DE INCLUZIUNE SOCIALĂ, ÎN ANUL 2015

Solidaritatea este una din liniile directoare ale Uniunii Europene, în sensul că toți cetățenii ar

trebui să beneficieze de avantajele unor perioade prospere și, de asemenea, să fie solidari în

perioade dificile.

Conform datelor calculate de Eurostat (Oficiul European de Statistică), 119 milioane de

persoane, reprezentând aproape un sfert din populația Uniunii Europene, s-au confruntat în anul

2015 cu riscul sărăciei sau excluziunii sociale. Dintre aceștia, aproximativ 86 milioane de

europeni, reprezentând 17,3% din populația Uniunii Europene, au avut în anul 2015 venituri mai

mici decât pragurile naționale ale sărăciei, iar multe persoane s-au confruntat cu dificultăți în ceea

ce privește accesul la un loc de muncă, educație, locuință și servicii financiare.

3.1. Obiectivele Strategiei Europa 2020

Strategia „Europa 2020”6 reprezintă strategia Uniunii Europene de creștere economică până

în anul 2020.

Strategia UE-2020 este concepută ca un succesor al Strategiei de la Lisabona și are la bază

realizările acesteia, de exemplu parteneriatul pentru creștere și crearea de noi locuri de muncă,

dar aduce și elemente noi pentru a face față noilor provocări.

Strategia sprijină ca economia U.E. să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă

incluziunii. Aceste trei priorități se sprijină reciproc și sunt în măsură să ajute U.E. și statele

membre să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de

coeziune socială.

Prin Strategia „Europa 2020” Uniunea Europeană a stabilit cinci obiective majore – privind

ocuparea forței de muncă, inovarea, educația, mediul/energia, incluziunea socială, care

urmează să fie îndeplinite până în 2020. Pentru a îndeplini aceste obiective, statele membre au

stabilit obiective naționale.

Angajamentul asumat la nivelul U.E. în domeniul incluziunii sociale a fost de a diminua până

în anul 2020 numărul de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială cu cel puțin

20 de milioane persoane, comparativ cu anul 2008.

În consecință, persoanele care trăiesc în sărăcie, în special cele mai vulnerabile (femei,

imigranți, minorități etnice, persoane cu handicap) vor beneficia de îmbunătățirea condițiilor de

viață, iar cetățenii europeni vor trăi în societăți mai coezive.

6 http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm



3.2. Indicatori statistici privind incluziunea socială, utilizați pentru monitorizarea Strategiei

Europa 2020

În scopul de a cuantifica indicatorii privind sărăcia și excluziunea socială în statele membre și

la nivelul U.E. este utilizată în principal ancheta privind veniturile și condițiile de viață in

Uniunea Europeană (EU-SILC), realizată de fiecare stat membru.

Monitorizarea progresului în vederea atingerii obiectivului Europa 2020 în domeniul incluziunii

sociale se bazează pe evoluția numărului de persoane expuse riscului sărăciei sau al

excluziunii sociale (engl. AROPE - at risk of poverty or social exclusion), și anume persoane

aflate într-o situație de risc cuantificată de cel puțin unul din cei trei indicatori prezentați mai

jos: o persoană este considerată în risc de sărăcie sau excluziune socială dacă se află în cel

puțin una din următoarele trei situații:

1. este expusă riscului sărăciei relative (AROP – at risk of poverty), conform definiției

sărăciei relative, și anume dacă veniturile gospodăriei din care face parte sunt mai mici

decât pragul de sărăcie, stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent;

2. se confruntă cu privațiuni materiale severe (engl. severe material deprivation).

Faptul că o gospodărie se confruntă cu privațiuni materiale severe înseamnă că, din cauza

lipsei resurselor financiare, membrii gospodăriei nu își pot permite cel puțin patru din

cele nouă elemente componente considerate esențiale pentru un trai decent:

1. achitarea fără întârziere a chiriei, utilităților, ratelor la împrumuturi;

2. plata unei vacanțe de o săptămână pe an, departe de casă;

3. consumul de carne, pui, pește sau proteine echivalente cel puțin o dată la două zile;

4. posibilitatea de face față cu resursele proprii, cheltuielilor neprevăzute (echivalente

cu 1/12 din valoarea pragului anual național de sărăcie);

5. deținerea unui telefon fix sau mobil;

6. deținerea unui televizor color;

7. deținerea unei mașini de spălat;

8. deținerea unui automobil personal;

9. asigurarea plății unei încălziri adecvate a locuinței.

3. locuiește într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este extrem de redusă

(engl. very low work intensity). Acest indicator descrie situația persoanelor care locuiesc

în gospodării în care nicio persoană nu lucrează sau în care membrii din gospodărie

lucrează foarte puțin, însă care nu trăiesc neapărat dintr-un venit foarte scăzut.



Împreună, cei trei indicatori reflectă obiectivul strategiei Europa 2020 de garantare a faptului că

beneficiile creșterii economice sunt larg distribuite și că persoanele aflate în prezent la

marginea societății pot juca un rol activ în cadrul acesteia.

1. Indicatorii privind sărăcia relativă

Cel mai cunoscut dintre indicatori este cel referitor la rata sărăciei relative (calculată

după transferurile sociale, ceea ce înseamnă că venitul gospodăriilor utilizat include

sumele provenite din pensii, indemnizații de șomaj și beneficii de asistență socială),

determinată pe baza unui prag de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent (venituri din care se scade valoarea contribuțiilor de asigurări sociale, a

impozitelor și taxelor).

Definiția relativă presupune că oamenii sunt săraci atunci când veniturile lor

sunt insuficiente în raport cu standardul de viață considerat dezirabil de

societatea în care trăiesc.

Rata sărăciei relative a avut în anul 2015 valoarea de 17,3%, ceea ce

înseamnă că aproximativ 86.592 mii persoane din Uniunea Europeană se aflau

în risc de sărăcie7.

2. Indicatorii privind privațiunile materiale severe

Începând cu anul 2009 din lista comună a indicatorilor în domeniul incluziunii sociale fac

parte și indicatorii privind privațiunile materiale severe.

Acești indicatori descriu situația persoanelor care nu își pot permite bunuri considerate

esențiale pentru un trai decent în Europa și reflectă diferențele în ceea ce privește

standardele de viață.

În medie, în anul 2015, circa 8,1% dintre europeni – 40.320 mii persoane - se

confruntau cu privațiuni materiale severe.

3. Indicatorii privind intensitatea redusă a muncii

Un indicator recent se referă la persoanele care locuiesc în gospodării cu intensitate a

muncii foarte scăzută.

Gospodăriile în care locuiesc numai copii sau studenți mai mici de 25 de ani

și/sau persoane cu vârsta mai mare de 60 de ani sunt excluși la calculul acestui

indicator.

În anul 2015, 10,6% dintre persoanele luate în considerare, respectiv 39.624

mii persoane, se aflau în această situație.

7 Conform paginii de web a Eurostat



3.3. Situarea României comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene

Tabelele și hărțile următoare prezintă o serie de indicatori publicați de Eurostat care arată poziția

României comparativ cu celelalte state din U.E., în anul 2015, precum și evoluția indicatorilor

referitori la România în perioada 2007-2015.

Se poate constata că în anul 2015 comparativ cu anul 2008:

numărul de persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială s-a redus cu 1.680 mii,

numărul de persoane afectate de privațiuni materiale severe s-a redus cu 2.237 mii,

numărul de persoane care locuiesc într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este

foarte redusă a scăzut cu 192 mii,

numărul de persoane în risc de sărăcie relativă a crescut ușor, cu 196 mii,

ceea ce arată o evoluție favorabilă îndeplinirii angajamentului asumat de Guvernul României în

vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020, și anume creșterea incluziunii sociale a

grupurilor vulnerabile și reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau

excluziune socială cu 580 mii persoane, până în anul 2020, față de anul 2008.

CONCLUZII

În anul 2015 a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 383/2015, prin care se aprobă Strategia

naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015 - 2020 şi

Planul strategic de acţiuni pentru perioada 2015 – 2020.

Persoanele vulnerabile cărora li se adresează strategia privind incluziunea socială sunt cele

excluse de pe piaţa forţei de muncă, din sistemul de educaţie, sănătate, locuire şi alte servicii.

Principalele rezultate vizate a fi obţinute prin implementarea strategiei privind incluziunea socială

şi reducerea sărăciei sunt:

creșterea gradului de ocupare a persoanelor sărace și vulnerabile prin programe ample de

activare pe piața muncii;

creșterea sprijinului financiar pentru persoanele cu venituri reduse (prin programul

referitor la venitul minim de inserție) și introducerea stimulentelor pro-activare pentru

beneficiarii programului de beneficii sociale;

promovarea incluziunii sociale a comunităților marginalizate printr-o abordare integrată,

concentrată asupra copiilor;

îmbunătățirea funcționalității serviciilor sociale;

transformarea asistentului social într-un ”integrator”, cu o atribuție solidă de management

de caz;

creșterea rolului economiei sociale în reducerea excluziunii sociale.



Tabel nr. 1. Indicatorii de monitorizare a Strategiei Europa 2020 în statele membre U.E., 2015

State

membre U.E.

Persoane în risc de sărăcie şi

excluziune socială

Persoane în risc de sărăcie

după transferurile sociale

Persoane care se confruntă cu

privațiuni materiale severe

Persoane care trăiesc în

gospodării cu o intensitate a

muncii foarte redusă

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

U.E.-28 118.823 23,7 86.592 17,3 40.320 8,1 39.624 10,6

Austria 1.551 18,3 1.178 13,9 302 3,6 526 8,2

Belgia 2.336 21,1 1.649 14,9 640 5,8 1.267 14,9

Bulgaria 2.982 41,3 1.586 22,0 2.468 34,2 607 11,6

Cipru 244 28,9 137 16,2 130 15,4 75 10,9

Croația 1.216 29,1 837 20,0 575 13,7 450 14,4

Danemarca 999 17,7 686 12,2 206 3,7 470 11,6

Estonia 315 24,2 281 21,6 58 4,5 64 6,6

Finlanda 904 16,8 668 12,4 118 2,2 416 10,8

Franţa 11.048 17,7 8.474 13,6 2.829 4,5 3.956 8,6

Germania 16.083 20,0 13.428 16,7 3.555 4,4 5.686 9,8

Grecia 3.829 35,7 2.293 21,4 2.377 22,2 1.309 16,8

Irlanda 1.207 26,0 755 16,3 348 7,5 715 19,2

Italia 17.469 28,7 12.130 19,9 6.981 11,5 5.158 11,7

Letonia 606 30,9 441 22,5 322 16,4 114 7,8



State

membre U.E.

Persoane în risc de sărăcie şi

excluziune socială

Persoane în risc de sărăcie

după transferurile sociale

Persoane care se confruntă cu

privațiuni materiale severe

Persoane care trăiesc în

gospodării cu o intensitate a

muncii foarte redusă

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Lituania 857 29,3 649 22,2 407 13,9 202 9,2

Luxemburg 95 18,5 79 15,3 10 2,0 23 5,7

Malta 94 22,4 69 16,3 34 8,1 29 9,2

Marea Britanie 15.028 23,5 10.663 16,7 3.904 6,1 5.777 11,9

Olanda 2.744 16,4 1.945 11,6 429 2,6 1.298 10,2

Polonia 8.761 23,4 6.595 17,6 3.032 8,1 2.002 6,9

Portugalia 2.765 26,6 2.019 19,5 997 9,6 826 10,9

Republica Cehă 1.444 14,0 1.006 9,7 577 5,6 529 6,8

România 7.435 37,4 5.056 25,4 4.520 22,7 1.192 7,9

Slovacia 963 18,4 643 12,3 471 9,0 295 7,1

Slovenia 385 19,2 287 14,3 116 5,8 114 7,4

Spania 13.175 28,6 10.178 22,1 2.964 6,4 5.426 15,4

Suedia 1.555 16,0 1.413 14,5 71 0,7 410 5,8

Ungaria 2.735 28,2 1.448 14,9 1.878 19,4 687 9,4

Sursa: pagina web Eurostat, accesată în 6 mai 2017



Tabel nr. 2. Evoluția indicatorilor referitori la România, calculați conform metodologiei Eurostat, pe baza anchetei

comunitare privind veniturile și condițiile de viață (EU-SILC), în perioada 2007-2015*

Indicator UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2015 /

2008

2015/

2014

Numărul persoanelor în risc de

sărăcie şi excluziune socială

% din populaţie 47,0 44,2 43,0 41,5 40,9 43,2 41,9 40,3 37,4 -6,8 -2,9

mii persoane 9.940 9.115 8.795 8.425 8.265 8.673 8.392 8.043 7.435 -1.680 -608

Numărul persoanelor în risc de

sărăcie relativă

% din populaţie 24,6 23,6 22,1 21,6 22,3 22,9 23,0 25,1 25,4 1,8 0,3

mii persoane 5.198 4.860 4.514 4.379 4.497 4.604 4.600 5.012 5.056 196 44

Persoane ocupate în risc de

sărăcie relativă (18-64 ani)

(in-work-poverty)

% din populaţia

ocupată

16,5 16,9 17,2 17,6 18,9 18,9 18,1 19,7 18,6 1,7 -1,1

Numărul persoanelor care

locuiesc într-o gospodărie

pentru care intensitatea muncii

este foarte redusă

% din populaţie 9,9 8,5 8,1 7,7 7,3 7,9 7,6 7,2 7,9 -0,6 0,7

mii persoane 1.676 1.384 1.280 1.212 1.144 1.223 1.168 1.099 1.192 -192 93

Numărul persoanelor afectate

de privaţiuni materiale severe

% din populaţie 38,0 32,7 32,1 30,5 29,5 31,1 29,8 25,9 22,7 -10 -3,2

mii persoane 8.032 6.757 6.569 6.186 5.967 6.247 5.959 5.167 4.520 -2.237 -647

Notă: indicatorii Europa 2020 referitori la România au fost recalculați pentru toți anii începând cu 2007, pornind de la populația rezidentă

obținută pe baza rezultatelor Recensământului Populației și Locuințelor 2011.

* Sursa: pagina web Eurostat, accesată în 6 mai 2017



















Documents

în anul 2015 - mmuncii.ro · susținători ai familiilor monoparentale etc.). 1.1.1 Prevederi legislative în domeniul ocupării for ței de muncă, în vigoare în anul 2015 Actele