I. METODE DE PESCUIT, CARACTERISTICI TEH}{ICE $I COITDITU DE FOLOSIRE AUI{ELTELOR DE PESCUIT MARIN

Introducere

Pescuitul este o activitate tradilional[ care de-a lungul timpului a avut un rol esenlial ineconomia regiunilor marine, forma de funclionare fiind de ttp industrial gi arizanal.

Cea mai importanti resursi exploatatd comercial, cu implicalii tradilionale o constituie resursapiscicol5. Resursele biologice marine sunt esenliale pentru supravieluirea umanit[1ii dar dup[ cumbine se qtie, degi ele se reinoiesc, nu sunt infinite gi de aceea trebuie sd fie gestionate corect princorelarea activitltilor de pescuit in func{ie de starea stocurilor.

Prin folosirea unor unelte gi tehnici de pescuit neselectiv - distructive gi efectuarea unuipescuit excesiv la anumite specii, poate fi periclitatl starea rezervelor prin pescuirea puietului saudistrugerea unor c,omunitef bentale cu rol trofic sau de refugiu pentru multe specii de pegti.

Pentru o gestionare integratd a resurselor pescireqti trebuiesc luate diferite mdsurimanageriale, cum ar fi de exemplu misurile tehnice privind reglementarea uneltelor de pescuit(caracteristici constructive, conditii de folosire, etc.). O astfel de mlsur[ tehnicd o constituiereglementarea dimensiunii ochilor de plas[, pentru a imbundtdlii proprietilile selective ale uneltei, inscopul reducerii nivelului capturii de tineret qi creqterii implicite a nivelului recrutirii.

Astfel, pentru realizarea unui pescuit selectiv, de protejare a generaliilor tinere de peqti, seimpune necesitatea utllizdt''i pe tip de unealtl, a unei dimensiuni a ochiului de plasd care si permitdrelinerea pegtilor cu o lungime miniml totalS mai mare decit lungimea pe care o ating dupi primareproducere, pentru a facilita pegtelui posibilitatea sd se reproduci cel pulin o dat[.

De asemenea, in ultimii ani se acordd o importanlI tot mai mare conceptului de ,,efect alpescuitului asupra ecosistemului", punindu-se tot mai mult accent pe evaluarea efectelor funclion[riiuneltelor de pescuit, in scopul ludrii unor mlsuri de imbundtdlire a caracteristicilor constructive giimplicit funclionale sau scoaterea dinuz a acelor unelte de pescuit care au un efect distructiv majorasupra biotopului qi biocenozelor bentale.

Uneltele de pescuit sunt construclii complexe realizate din materiale sintetice [a!e, gnururi,frdnghii qi plase confec{ionate din materiale poliamidice (relon), polipropilen[ sau poliesteri (terom)]prinse in cele mai multe cazuri pe un schelet de rezistenll realizat din cablu de olel zincat, s0rm[galvanizatd,. gnururi pi fringhii din relon, terom sau polipropileni.

Plasele sunt relele realizate prin impletirea mecanicd sau manual[ a alelor gi qnururilor,operat'uni care se concretizeazi ?n oblinerea unor giruri de romburi egale, agezate ?n aqa fel, incdt unadin diaeonale s6 fie oe verticalI fv). iar cealaltl pe orizontall (x) (fig. 1).

Fig. 1 Elementele ochiului de plas[

Dimensiunea ochiului este caracterizat[ de pasul ochiului (latura ochiului) care reprezintldistanla in mm cuprinsi intre centrele a doul noduri (a) situate la capetele laturii ochiului de plasb(fig. 1) (Nicolaev, 1988).

Pasul ochiului (a) trebuie sd fie uniform pe intreaga suprafald a plasei iar verificareadimensiunii acestuia gi implicit a ochiului de plasi (2a) se poate realiza prin calculul mediei

dimensiunilor pasului la i0 ochi (intre 11 noduri) astfel intingi, incit alele care formeazl ochiurile sbfie paralele. M[suritorile se vor reahza cu o rigl[ in cazul ochilor de dimensiuni mici qi cu ruleta incazul ochilor de dimensiuni mari.

Fixarea pieselor de plas[ pe elementele de rezisten]d gi contur (cabluri, qnururi, fringhii, etc.)se realizeaz6 prin operaliunea de posddire Dup[ felul cum este executatd pos[direa, depinde: formaochiului de plas6, forma general[ a uneltei, capacitatea de prindere, repartizarea fo4elor gi mdrimeatensiunilor, precum qi consumul de plasd necesar realizdrn ei.

In cazul uneltelor de tip setc1, pentru imbundtifirea selectivitdlii qi diminuarea fenomenului deincurcare a exemplarelor tinere (nematurate sexual) se recomandd folosirea unui coeficient depos[dire orizontal IJ1 : 0,5 - 0,6 [prin acest procedeu se obline o reducere a numdrului de ochi peunitatea de suprafald (plasa devine mai rdsfiratd) qi implicit o economie de material (consum mai micde plasd)l (Adam qi a1.,1981).

Putem spune c[ lungimea unei unelte este datd de lungimea posdditb a plasei sau mai simplude lungimea elementului de rezisten![ pe care s-arealizat aceast6 opera.tiune.

Posddirea uneltelor de pescuit se realizeazd prin trei procedee. pe agrrivd, direct pe elementede rezisten{d gi contur sau combinat (fig. 2) (Anton, 2A06,Internet, 2OO7).

nb'

-t

:Lt::.' ,

!:: '

.,';'

Fig. 2 Mod de posddire a pieselor de plasd pe elemente de rezisten![: a - pe topenant (traul),b - direct pe futrop qi hedlain (traul), c - cu agnive in zona centralS a futropului gi hedlainului,

d -^.u agnive pe ffinghia cu plutitori qi greutdli (setcd).In pescuitul marin rominesc se folosesc urmltoarele metode de pescuit:

- prin filtrarea apei qi retinerea peqtelui;- prin incurcarea gi ag[farea pegtelui;- prin bararea direcliei de deplasare qi dirijarea peqtelui intr-un spaliu redus;- prin inleparea gi agdlarea peqtelui cu cirlige armate cu momeli naturale ori

artificiale sau cu cdrliee nearmate.

1. Metoda de pescuit prin filtrarea apei

Metoda constd in filtrarea unui volum de api qi relinerea resurselor pesciregti in zona derelinere a unealtei cu care s-a efectuat pescuitul. Metoda este practicatd cu doud tipuri de unelte depescuit filtrante:

- unelte de pescuit filtrante inconjuritoare (plasa pungd gi n[vodul marin);- unelte de pescuit filtrante tractate (traulul pelagic).

1. 1 Unelte de pescuit liltrante tnconjurdtoare

t Plasa pungd este o unealt[ de pescuit de forma unui perete vertical din plas[ cu care seinconjoard o anumiti suprafald a apei, delimitdnd-o pinl la un anumit orizont, prevlzutcu elemente de armare (flotori, greut[li, etc) care dupi lansarea pe circumferinla unui cerccapitd forma unui cilindru (fig. 3) (Adam gi al., 1981).

Fig. 3 Lansarea gi punguirea plasei

F ig. 4 Recuperare a mecanizatd"(power block) a plasei pungi

Pentru a refne aglomerarea de peqte ihconlurati, partea inferioari a uneltei estestrins[ in partea de jos cu ajutorul unui cablu de punguire care trece printr-un qirde inele prinse prin intermediul unor bride de fringhia cu greut[li, permildndpunguirea qi inchiderea plasei (fig. 3 qi4). Restringerea suprafelei inconjuratese reabzeazd, prin scurtarea perimetrului inconjurat, urmare a recupeririimecanizate (power block) a extremite,tilor uneltei la bordul navelor qiambarcaliunilor care le deservesc (Regulament EC nr. 1967,2006).P64ile componente ale plasei pungd sunt: aripile cu rol de inconjurare gidirijare a pegtelui, pritonul carc reprezintd, zona de relinere a pegelui cdndvolumul filtrat a ajuns la valoarea maximi (fig. 5) respectiv antepritonul qisubpritonul care sunt piese de trecere de la aripi la priton qi au rolul deconcentrare a pegtelui. Dimensiunea ochiului de plas[ in zona de relinere apeqtelui (priton) vanazd in funclie de specia de peqte care repreAntd obiectul

pescuitului.Lungimea plasei pungd este dat[ de iungimea frd.nghiilor pe care s-aefectuat posddirea plaselor din componenla aripilor, pritonului, antepritonului qisubpritonuiui.

Pentru stabilirea apartenenlei qi exploatlrii legale, plasa pung6 va prezenta pe fringhia cuflotori, mbrci de identificare personalizate. (FAO, 1996).

Marca va fi fixatl pe aceast[ frfrnghie, inainte de punctul de la care s-a inceput sau imediatdup[ punctul in care s-a terminat posddirea plasei

Marca va avea formd tubulard, cu o lungime de 10 cm, un diametru interior de 14 mm qiexterior de i8 mm. Materialul din care se vor confecliona m[rcile, va fi aluminiul.

Fixarea m[rcii pe fringhie, in unul din punctele menlionate mai sus, se va realiza prin presarecu un dispozitiv hidraulic care este indicat sd aibe posibilitatea de a fi echipat gi cu un panson pentruiscriplionarea unui cod (grupe de cifre gi litere) de identificatea a proprietarului uneltei de pescuit,cum ar fi de exemplu. 0I/PC/PPPH unde 01 va semnifica numele societ[1ii ( S C.Lufarul), PC -numele proprietarului (Popescu Cornel) qi PPPH - tipul plasei pungi (plas6 pungl pentru hamsie). incazul in care nu este posibil ca presa sd fie echipatd cu panson, pansonarea se va realiza dupdoperaliunea de presare a tubului, prin baterea pansonului pe acesta.Plasa pungb se foloseqte la capturarea speciilor de peqti pelagici.

Fig. 5 Zona de relinere a peqtelui (pritonul)

: Ndvodul marin este o unealtd de pescuit de forma unui perete vertical din plasd cu carese inconjoarl o anumit[ suprafali a apei, delimitdnd-o p0nd la fundul bazinului, prevlzutcu elemente de armare (flotori, greutSfi, etc) care se lanseazi din barc5, pe un traseu deforma unui semicerc, cit mai simetric, incepind de la ![rm spre larg qi din nou spre mal.Restrdngerea suprafelei inconjurate se realizeazd prin scurtarea perimetrului inconjurat,urmare a recuper[rii aripilor uneltei pe mal (fig. 6).

Pentru a captura cu ndvodul marin pe$tii dintr-o anumitb suprafalS inconjurat[,este necesar ca pafiea inferioarl a uneltei (fringhia cu greutSli) sd aibe un contactpermanent cu fundul m6rii. Pdrlile componente ale ndvodului sunt: aripile cu rolde inconjurare, dirijare respectiv concentrare a peqtelui gi matila cu rol derelinere (Adam qi al., l98l).Pescuitul cu ndvodul se realizeazd pe substrat nisipos sau nisipos-rn0los laadtncimi de 3 - 4 m in scopul capturlrii cu predileclie a aglomerdrilor de chefal.

Fig. 6 Recuperarea aripilor nivodului pe mal

Lungimea nivodului este datS de lungimea fringhiilor pe ca.re s-a efectuatposidirea plaselor din componenla celor douE aripi, inclusiv mati,ta. Dimensiunea ochiului de plasd dela matila nlvodului (2a) trebuie s[ fie de minim 20 mm (Ordin prohibilie, 2008).

1.2 Unelte de pescaitft.Itrante trsctate

o Traulul pehgic este o unealtd de pescuit de formi tronconicS, echipat cu un sistem dearmare propriu, tractat[ in masa apei cu ajutorul unei nave prin intermediul elementelorde legltur[ (vaiere, intermediare, frdig etc.) (fig.7).

Fig. 7 Ansamblu navd-traul

Traulele pelagice sunt realizate din 4 panouri de plasl" intirite printr-un scheletde rezistenli, simetrice doui cdte dou[: partea superioar[ cu partea inferioard(capacul gi talpa) gi lateralele intre ele (fig 8) (Nicolaev, 1988).Din punct de vedere constructiv partea de plasi a traulului este compus[ dinAripi {AG), matifi (GB) si sac @K) {fie.8).Deschiderea in plan orizontal qi vertical se realizeazi cu ajutorul elementelor dearrnare (flotori, la4 de ingrelare, ansambluri de greut[li qi panouri dedistan{are sau tangoane} precum gi datoriti fo.4elor hidrodinamice careapar in timpul pescuitului (fiS.8).Cuplarea elementelor de legituri qi armare, respectiv facilitarea diferitelormanewe cu traulul pelagic, se realizeazl cu ajutorul elementelor de legitur[propriu-zise (chei de tachelaj, vdrteje, cirlige pentru lansarea traulului, zalede lan1, etc.) (Nicolaev, 1988).

$

:lii

r!'i

- lJl

i,5

i r j

t f i

ItrE

" !+

t i t

&1r -r*r=i- , t3Jl1t t i

l* st ai

;i'i +.jti

- .*- ! . . - .. l : i i .=:i l

:ii: l ttrlt

:;t triltrllrirtt

r I t l l

L*=*:

t*:-t'*#

t*

Fig. 8 Traul pelagic 50/35-74 mNotarea traulelor pelagice se realizeaz[ conform sistemului unic de notare folositpe plan internafional, prin grupe de cifre care simbolizeazl lungimea in metrii aprincipalelor elemente constructiv€, cum ar fi lungimea hedlainului, futropului,hedlainului lateral qi a traulului. in reprezentarea grafici a unuitraul, in cazul nostru, traulul pelagic tip 5Afi5-74 m (fig. 8), dimensiuneaelementele constructive caracteristice acestui traul, se vor citi in modul urmdtor:- distanla AB reprezint[ lungimea intins[ a traului (matr$ + aripi) gi este egal[ cu

7?,57 m =74m;- distanla AC reprezint[ lungimea hedlainului gi futropului qi este egali cu 49,7 m

=50m;- distanla DE reprezint[ lungimea futropului lateral gi este egali cu 35 m;- dista4a CF reprezint6 lungimea topenantului pe care sunt posidite panourile

de plasl din componen{a matilei qi aripilor traulului. Intrucflt topenantul arerolul de a prelua eforturile care apar ?n plasa traulului pe timpulpescuitului, lungimea acestuia va fi cu pind la 8% mai mare decdtlungimea intins[ a traulului.

Hedlainul, futropul gi hedlainul lateral sunt elemente componente ale scheletuluide rezisten![ al traulului, cu rol de a int[ri partea de plasd respectiv de a prelua gitransmite efortr:rile la vaiere (Nicolaev, 1988).Pescuitul cu traulul pelagic la litoralul romflnesc al M[rii Negre are un pronunlatca"racfer sezonier, impus de perioada limit[ in care igi face prezenla pegtele insectoarele acoperite de raza de ac,tiune a navelor trauler costier.Pentru a re,tine selectiv pegtii, dimensiunea ochiului de plas[ (2a) de la c[magasacului de traul trebuie sa fie de 14-16 mm atunci cffnd se realizeazd, un pescuit

6

specializat la specia gprot, respectiv de 20 mm sau 24 mm cdnei obiectulpescuitului il reprezint[ hamsia sau stavridul (fig.8) (Anton, 2006).Pentru protejarea qi reabilitarea ecobiomului marin se impune condilia ca petimpul traul[rii propriu-zise, orizontul de funclionare a futropului sd fie situatdeasupra fundului mdrii. Nerespectarea acestei condilii gi practicarea unuipescuit, cu traulul pelagic, pe fundul mlrii, va avea atit un impact direct cdtqi indirect asupra resurselor acvatice vii qi habitatelor specifice acestora,

din impact put0nd sd apard urmdtoarele situalii (Nicolaev gi Anton 1998):- deranjarea componentelor biocenozelor bentale (molugte bivalve, alge

macrofite, etc.) prin dislocare (fenomenul se produce sub acliunea mecanicb aelementelor de legdtur6 - armare gi accidental a panourilor de plasl de lapartea inferioard a traulului),

- distrugerea pa4ialS prin spargere, strivire qi agdlare a unor componente alebiocenozelor bentale (fenomenele au loc sub acliunea mecano-presoare aelementelor de legdturd - armare qi accidental a panourilor de plasl dela oartea inferioar[ a traulului) (fig.9) (Internet, 1998).

i

4't * ,i4

! , i

&,.

Fig 9 Efectele funcliondrii panoului atunci cind vine in contact cufundul mirii(a-efectul de turbulen{[ generat la contactul panoului cu fundul m[rii,b-urma ldsat[ pe substrat de talpa panoului)

pltrunderea agenlilor patogeni infeclioqi (bacterii, ciuperci, etc.) la nivelulleziunilor cutanate produse de acliunea mecano-presoare a elementelor dearrnare qi releaua de plasl de la partea inferioar[ a traulului;rlscolirea substratului qi antrenarea materialului sedimentar fin in masa apei(fig. 10) (Nicolaev qi Anton, 1998; Anton,2OA6,Internet, 2OO7).

- !s,1! - ! ! " ; . _ : . . :

\. .r.fi-'

- ,* 'ff' :' { qii'

H"

.[*s':,'"i !- 1 i '

"" :", ;\: . .. ''r:i ':. '. '.

Fig. 10 Modui in care este riscolit substratul atunci cdnd traulul merge pe fundul mdrii

Pentru a avea un control permanent al poziliei traulului faln de fundul mirii gi implicitevitarea contactului cu acest4 indiferent de schimbdrile care pot apirea in regimul de lucru, serecomandi echiparea traulului pelagic cu sondd de plasi (fig 1l)

.=.]{

'

Fig. 1l Traul pelagic echipat cu sondd de plas[ (l-sonda de plasb, 2-ponlia func,tionali a sondei)

Pentru marcarea traulelor se vor folosi mdrci din aluminiu de formd tubulari, cu olungime de l0 cm, un diametru interior de 14 mm qi exterior de 18 mm.

Fixarea m[rcii se va rcaliza in gaga situati la capitul sting al hedlainului (fig. 8,punctul A), prin presare cu un dispozitiv hidraulic care este indicat si aibe posibilitatea de a fiechipat qi cu un panson pentru iscriplionarea unui cod (grupe de cifre qi litere) de identificareaa proprietarului uneltei de pescuit, cum ar fi de exemplu 02/IIWTP5AB5-74 m unde 02 vasemnifica numele societ[lii ( S.C.Pdstruga), IM- numele pfoprietarului (Ionescu Marian) qiTP50/35-74 m - tipul traulului {traul pelagic 50/35-74 m). In cazul in care nu este posibil capresa sd fie echipati cu panson, pansonarea se va realiza dupi operaliunea de presare atubului, prin baterea pansonului pe acesta.

Traulul pelagic tip 50135-74 m este urtllizat pe nave de pescuit costier cu putereanominal[ de 570 CP.

Pe navele cu putere nominald mai mic6 (300 - 365 CP) se folosegte traulul pelagic36126-59 m (fiS. 12) (Nicolaev, 1988).

irn-- i1i - ;i: i iFt sqf Jt\ l= --,c*-_r I

\ irn" to:

'" ,1'o

i \ - i+* i i

\ T"'::-=T r'.=- . - : i _,+: : :_J: ?_* _-

- i :=, , -S* j ,_*__! , ' . i r i l { ! } \ i lg ' . i r r t i r\. 'tl!.!ti ,1 .rr lur \ iF ,i o"

, , ! zr '

r !(r \ f i i ' , i . .r i ! , . i Arrtnr*ie irntt lr t [ i t ti ,g

{ _ id, .11j1;1, gr i ; |ss1: i

,ii+-: .J i Bd{i rr:1

ri,r +rilf l{

ra r_ _!*_

r*-r 4*r' j

- \ ,'- ;rrf_^ ; f ,,,

*,,, ,," d

i : etui rr \

' . in- ' t - :_

, i 1'"{,T*It-t t , , ,0" ed i , , ?i i l , rr

J

i ts-ii-t tnnjil.r'TI r:t",1

, Fjl

-{- t,ul $*t t.i{r :-. d":c

Fig. 12 Traul pelagic 36126-59 m

Parametrii tehnico-funclinali realizati de cele doud traule pelagice sunt prezentali in tabelul 1.Tabel

Parametri tehnico - func{ionali realizali de traulele pelagice utilizate pe navele trauler costier

Tipultraululuipelagic

Parametri tehnico - functionali realizati de traulul pelaeicDeschidereverticali

(m)

Deschidereorizontal6

intre panouri

(m)

Deschidereorizontali

intrevirfurilearipilor

(m)

Viteza detraulare

(Nd)

Volum de apifiltratii in unitatea de

timp

(m3/s)

36/26-59 m II-12 42-44 20 3,2-3,4 39050/35-74 m l3-14 44 22 3-6-3-8 540

Dupd cum se poate observa in figurile 8 qi 12, traulele pelagice utilizate in pescuitul costierromdnesc folosesc ca elemente constructive tipizate atfft sacii cdt gi ultimile segmente din matili cupasul ochiului a:20 mm.

Mai mult dec6t atdq in scopul asigurdrii simplit{ii constructive, segmentele din zona plaselorcu a= 20 -100 mm ale fiecirui traul sunt identice la toate cele patru pir,ti.

Deschiderile orizontal-verticale m[rite c6t qi vitezele de traulare sporite s-au oblinut la traulelepelagice atit prin utilizarea plaselor cu ochiuri mai mari (in partea anterioar[) cit qi a pnururilor cudiametre mai mici.

insI, rolul principal in realizarea fo4elor laterale necesare distanlirii pe orizontal[ a aripilortraulului il au panourile hidrodinamice de distanlare. Panourile de distanlare folosite la traulelepelagice sunt panouri cu profil hidrodinamic de form[ dreptunghiulard a clror pl6ci sunt curbate lavalori ale raportului de curburi (slgeata curburii/lftimea pllcii) situate intre 0,1 - 0,2 asigurind prinaceasta fo4e laterale de distanlare superioare.

t i i ; . . ._Fli;r,*,:;'.r"'.1 ll*j:: -l il l l "_ t . l

r= iri. {r.*ri€

lJ +E{9JHi iJq,6t l

{,.

Pentru arrnarea celor dou[ tipuri de traule pelagice (36126 - 59 m qi 50/35 - 74 m) se folosescpanouri profil cu suprafala de 2,7 rn' respectiv 4"5 m" (fig. 8, 12, qi 13) Nicolaev, 198S).

:-il

.+

(a) (Dj

Fig. 13 Panouri hidrodinamice de distanlare a - S: 2.,7 m2,b - S : 4,5 m2

2. Metoda de pescuit prin incurcarea gi aglfarea peptelui

Metoda constd in bararea direc{iei de deplasare a pegtelui cu un perete vertical de plasd, inochiurile cdreia pegtele rdmtne agdlat qi incurcat atunci cind incearcl s5 treac[.

Categoria uneltelor de pescuit care relin peqtele prin agSlare qi incurcare se numesc setci.o Setca este o unealtl de pescuit de trp retea, alcituitd. dintr-un singur perete de plas[,cu o pozilie de funclionare verticald generati de elementele de armare prevdzutela partea superioard (plute) gi inferioard (plumbi), destinatl capturlrii prin agdlareqi incurcare a speciilor de pegti (fig.la) care fac deplas[ri in masa apei sau lanivelul substratului (Adam qi al., 1981;Regulament CE nr.1967"2A06; Internet, 2007).

Fig. 14 Pegte agd\at qi incurcat in setcb

10

i - i " :

t

- ! ' ' 'i '1 i

i '.' ?; -'l"F

. i -l*, *,{i"' i . f : i ' i , : - - ' - ; . r - r

: t ] ,1' I i i t ' * '' I i i " i

-** lI l i . . , ' - '+-1

"11: ' " i l t

I l t ! ' r: - . i i 1 ' , -r i - . :e ' - - , ' . r . ' , . ; . - . - . . t , , i ,

', t ...i. ! ,,i *f'..:

, i '1, ' , t i ' i . : . : ' :

. i i,t, ll,'' il l li !

t til I. ,1

. ' l , . . . -_: : : - : : .- *--- . . . . - . - l t . :t . lF i i

' i '1 ii i li t lt t !t i i

.._!._" i:f i '

i i li ! i

:,."-.,-i-- li;" --l* 11

i i ii i i

i , ii i ir i ii i i; , fr i i*- i - l :

i i i1:

'.g-..-*.'..* l:. t r ' " i i

ili: i il r l

- ' - i - ' ' ii ' i

i i i, . t . I

i:, r [ rI ,.i:+- - -_-+

Dup[ pozilia pe care o ocupl pe timpul pescuitului setcile pot fi stalionare(instalate pe piloni sau ancorate) (fiS.15) sau in deriv[ (fig. 16).Lungimea setcilor este definitd prin lungimea pos[dit5 a plasei sau mai bine zis prinlungimea frflnghiei pe care s-arealizat posidirea plasei.Lungimea maxim[ a unei buc6li de setci nu trebuie sd depdqeascd 100 m iar lungimeaunui qir de setci (lavd) nu ffebuie sd depiqeascl 1000 m. Distanla de instalare intrelave nu va fi mai micd de 100 qi minimum 100 m intre capetele acestora.Pe timpul pescuitului pozilia lavelor de setci va fi semnalizatl, prin elemente flotantevizibile de la distanll(fig 15 qi 16) (Internet,2007).

Fig. i5 Setci fix5" mod de semnalizare

,:t:::':::::':,,,1: : : . 1

'lPtt -,.;,l -'

{.,j

Fig. 16 Setclin deriv[, mod de semnalizare

Elementele flotante folosite pentru semnalizarea poziliei de instalare a setcilor sunt cunoscute1a noi sub numele de nagane ( fig. 17) (FAO, 1996). Rolul naqanelor este acela de identificare alocului de instalare a uneltelor de pescuit, respectiv de protejare a uneltelor de pescuitde a fi agilate

11

] : : : : : : : i : i : t : : : : , :r::r::::r:r,:r :::::, i:::::':,:r::::::: :r,:rl

: ::: ::::,::r::::i !::l:: r l r r : r : . i r i l

accidental de citre ambarcaliunile qi navele care circuld prin zona respectiv[. Principalele pdrlicomponente ale naqanului sunt.

- elementul flotant care poate fi un flotor cu diametrul de 30 * 50 cm sau un cubrealizat din materiale cu flotabilitate mare (plut6, policloruld de vinil expandat,polistiren, etc.), vopsite in culor fluorescente;

- tija rmqanului care trebuie si aibe o lungime de cel pulin 2 m de la nivelul mIrii,pentru a semnaliza prezenla naqanului, in noplile senine, de la o distanld de celpulin 2 mile;

- steagul naEanului care se fixeazl la extremitatea superioar[ a tijei qi care nutrebuie sd aibe mai pulin de 35 cm lungime qi 25 cm l[1ime. Steagurile trebuie sdfie confeclionate din materiale rezistente la apd iar culoarea acestora si fiefluorescent6:

- pentru afr vizlbrl gi pe timp de noapte tija naqanului va fi echipat[ qi cu un sistemde iluminaf, acesta va fi pozilionat pe tija naqanului astfel incit sd nu maschezesteagul. Lumina sistemului de iluminat va fi de culare galbend pentru a nu seconfunda cu cele de navigalie (fig. l8).

Pentru o localizare siguri gi rapidn, se recomandd echiparea naqanelor cu emil[toareradio care au avantajul de a indica automat qi continuu pozilia acestora prin intermediul semnaleloracustice emise. Pe timpul funclionlrii aceste dispozitive nu trebuie sI opereze in frecvenle care sdintre in conflict cu alte echipamente folosite in navigalie (fig. 19) (FAO, 1996).

in cazul setcilor instalate la suprafald sau pin[ la doi metrii sub nivelul mirii, vor fi echipatesuplimentar cu flotori intermediari cu diametru de cel pulin l0 cm, de culoare fosforescent[,intercalali din 10 in l0 m (fig. 15)

Pe fiecare lavd de setci se vor folosi dou[ naqane, instalate la capetele lavei (adicd la l0 setci a100 m se vor folosi dou[ naqane).

Fie. 17 Nasan prev[zut la capltul tijei cu 1 -2 stegulele (a-steag, b-tije, c-flotor, d-contragreutate)

-h-

Fig.l8 Nagan combinat, echipat cu steag qisistem de iluminat (a-steag, b- sistem deiluminat, c-tijd, d-flotor, e-contragreutate

Fig. 19 Emilitor radio prins pe tijanaqanului

Pentru stabilirea apartenenlei qi exploat[rii legale, setcile vor prezenta pe fringhia cuplutitori, m[rci de identificare personalizate. Marca va fi fixat[ pe aceastb frdnghie, inainte depunctul de la care s-a inceput sau imediat dupl punctul in care s-a terminat posldirea plasei.

Marca va avea form[ tubulard, cu o lungime de l0 cm, un diametru interior de l0 mm qiexterior de 14 mm. Materialul din care se vor confecliona mircile, va fi aluminiul.

Fixarea mircii pe frdnghie, in unul din punctele menlionate mai sus, se varealiza prin presarecu un dispozitiv hidraulic care este indicat s[ aibe posibilitatea de a fi echipat gi cu un panson pentruiscriplionarea unui cod (grupe de cifre qi litere) de identificarea a proprietarului uneltei de pescuit,cum ar fi de exemplu 13|AL|SPC unde 03 va semnifica numele societ[f;i ( S.C Chefalu), AL -numele proprietarului (Anghel Lucian) qi SPC - tipul setcii (setcd pentru calcan). In cazul in care nueste posibil ca presa sd fie echipatd cu panson, pansonarea se va realiza dupd operaliunea de presare atubului, prin baterea pansonului pe acesta.

Dupi specia de pegte care reprezintd obiectul pescuitului setcile pot fi clasificate astfel:

l. Setcd pentru scrumbie de Dundre Si chefal - este confeclionatd din plas[realizatd, din materiale sintetice poliamidice (relon), cu dimensiunea ochiuluide plas[ 2a:60 - 64 mm qi finelea firului sub 10.000 m/kg, pos[dite pefrdnghii din polipropilen[ cu diametrul de 3 - 5 mm, echipate la parteasuperioarl cu plute respectiv cu plumbi la partea inferioarI.

2. Setcd pentru calcan - este confec{ionati din plasd realizat[ din materialesintetice poliamidice (relon), cu dimensiunea ochiului de plasd" 2a:360- 400 mm gi finelea firului sub 6.350 m/kg, pos[dite pe frdnghii dinpolipropilend cu diametrul de 3 - 5 mm, echipate la partea superioard cuplute respectiv cu plumbi la partea inferioar[ (RegulamentCEnr.l579,2007).

3. Setcd pentru rechin - este confeclionatd din plasd realizati din g.nateriale13

sinietice poiiamidice (relon), cu dimensiunea ochiului de piasd" 2a:200- 240 mm qi finelea firului sub 3000 m/kg, pos[dite pe frdnghii dinpolipropilend cu diametrul de 3 - 6 mm" echipate la partea superioar[ cuplute respectiv cu plumbi la partea inferioard.

4. Setcit pentru sturioni (ohan) - este confeclionatd din plasi realizatd dinmateriale sintetice poliamidice (relon), cu dimensiunea minim[ a ochiuluide plas[ 2a:200 mm qi fine{ea firului sub 2.450*/kg, posldite pefrdnghii din polipropileni cu diametrul de 5 - 8 mm, echipate la parteasuperioard cu plute respectiv cu plumbi la partea inferioard (fig. 20)

(Internet, 2AA7).

Fig.20 Ohan

5. Setcd pentru guvizi - sunt confeclionate din plasl reaiizatd din materialesintetice poliamidice (relon), cu dimensiunea ochiului de plasd 2a:20 -24mm qi finelea firului sub 13.000*/kg, posddite pe fringhii dinpolipropilend cu diametrul de 3 - 5 mm, echipate la partea superioar[ cuplute respectiv cu plumbi la partea inferioar[.

Atit setcile fixe cdt qi cele in deriv[ nu genereazS" efecte funclionale adverse asuprahabitatelor specifece resurselor pescireqti, in schimb sunt cele mai periculoase unelte de pescuitpentru delfini. Fiind realizate din fire subliri, greu vizibile qi elastice, setcile au o capacitate mare deretinere prin agdlare qi incurcare, fapt care reduce qansele de evadare a delfiniior care in tentativa lorde a recupera peqtii rlmaqi captivi in releaua de plas[, devin ei insuqi victime (ftg.zl).

Frs.. 21Delfin incurcat in setcd

*:4

* '**

'*{ dl'

b!4'1r

d

,sRtrtrg

Siir

v+

t4

Pentru explorarea spaliilor indepirtate, la delfini s-a dezvoltat un nou sistem de orientare,ecolocalia. Folosind frecvenlele ultrasonice, acest sistem este foarte dezvoltat qi extrem de sensibil.Cu ajutorul ecolocaliei delfinul poate detecta qi identifica prada sau dugmanul, dar sd qi comunicetotodatd cu ceila$i delfini. In acest context, pentru diminuarea capturilor accidentale de delfini, insetci, se recomandd echiparea acestora cu pingere (ftg. 22 qi 23) (Internet, 2QO6; Anton, 2007)

Pingerele sunt generatoare de sunete de intensitate relativjoasd (in general sub 150 dB re lpPla 1 m) cu alimentare de la acumulatori mici, domeniul de operare fiind in gama de frecvenld medie qi

inaltl (intre cca. 10 kf{z qi aproximativ 100 kHz).

Fig.22 Pinger

3. Metoda de pescuit prin bararea direc{iei de deplasare qi dirijarea peptelui intr-un spa{iu redus

Metoda constd in bararea direcliei de deplasare a peqtelui cu un perete vertical de plasd qidirij area acestuia cltre incint e realizrte din plas[, intre care comunicarea se realize azd prin culoare cutentd de ingustare la trecerea de la o incintd la alta, facilitdnd relinerea pegtelui. Uneltele de pescuitcare funcfioneazd"pe acest principiu se numesc capcane (Adam qi al., l98l).

o Capcanele sunt unelte de pescuit stalionar, fixate de substrat pentru funclionare?n anumite condilii de lucru, care bareaz[ drumul de deplasare al peqtelui, dirijindu-lintr-un spaliu delimitat. Aceste unelte sunt realizate din plasd de relon qi sunt echipatecu elemente de armare qi fixare. Dimensiunile de gabarit sunt variabile, funclie decondiliile de utilizare, dar indiferent de dimensiuni, elementele caracteristice alecapcanelor sunt. aripa care dirijeazd peqtele, oborul care reline peqtele dirijat intr-un spaliu limitat restrdngtndu-i posibilitatea de deplasare gi camera de prtndere careretine peqtele.

Unealta de tip capcan[ folositi in pescuit la litoralul rominesc, este talianul marin.

- Talianul marin este o unealt[ de pescuit de tip capcan[, de dimensiuni maricare se instaleazd pe adincimi de 5 - 12 m. La talienele marine, camerele deconcentrare (oborul) gi relinere (camera de prindere) a obiectului pescuituluisunt instalate paralel cu @rmul, acestea pot atinge lungimea de 70 m, in timpce rolul pentru dirijarea peqtelui o au aripile confeclionate din plas6, culungimea de 300 - 500 m, amplasate perpendicular pe direclia lbrmului.Forma func1ionall este asiguratd cu flotori {frg. 2q sau cu piloni din lemn(fig.25) la nord de acest reper (Anton, 2006; Internet, 2AOT.Dimensiunea minimd a ochiului de plasd la camera de prindere este 2a: 14mm iar fine{ea firului de 4.100 m/Kg (Ordin prohib{ie, 2008

Fig. 23 Modul de prindere a ping[rului pe setc6

-T-""".-..'"-- j

t iJJ

r ' ;id

I* {tdil$3. ilir+r11.x*lwmm'{4, ram+rf; d+ prirdr*5" d*xr*S" *$esffl. rssi$*" pl**.F, flm*ri

Fig.26 Nagan echipat cu panou radar reflector (a-panou radar reflector)

16+

Fig.24 Talian marin

Panoui radar reflector estedimensiunea laturii de maxim 400 mm (fis

, l tv t . imDra sau orasa oln arummlu

Fig. 25 Talian pe piioni

4. ivietoda de pescuit prin in{eparea gi agilarea cu ciriige armate sflu nearmate cumomeli naturale sau artificiale

Metoda se practicd cu dou[ tipuri de uneite de pecuit cu cdriige.- unelte de pescuit cu cdrlige nearmate cu momeli (carmacele);- unelte de pescuit cu cdrlige armate cu momeli (paragate, volte, laparine qi

niluci ).

4.1 Unehe de pescuit cu c$rlige near,"mote cu nncnneli

o Carmacele sunt unealte tradilionale folosite exclusiv la pescuitul sturionilor inSectorul Sf. Gheorghe-Ciotic ({t9.27}. Comparativ cu paragatele, c6rligele carmacelorsunt de dimensiuni mari, nearmate cu momeald, suspendate in masa apei sau inapropierea fundului, modul de relinere a obiectului pescuitulur realizdndu-se prinagdlarea acestuia in momentul intersectirii barajului cu cirlige (fig. 28) (Antipa,

1916, Internet,2006).

o , .

conrectlonat)6\

din

. ' : - ] ; . r ' 1. ,^ . ' .d ' - ,d- , ;# :+; i fu:_-- . -

ss* -*i " t --";;-. ge.::

Fig.27 Sturion agdlat in cirligele carmacelor

".,*='.-i-.-.1'r 4}+r."+-."

i€

{

Fig. 28 Mod de instalare a carmacelor

Din punct de vedere constructiv carmacele sunt constituite dintr-o linie principalS(ana) realizatd din fringhie de reion cu diametrul de 6 - 8 mm de care sunt prinsecdrligele prin intermediul unor qnururi din relon (petile) cu diametrul de 3 - 5 mm qilungimea de 70 - 80 cm. Distanla de prindere a petilelor pe ana este de 30 - 40 cm(frg.28).C6rligele sunt confeclionate din olel inoxidabil cu o lungime totald de 10 - 11 cm qi o161irne de 5 - 5,5 cm. In secliune transversald tija cdrligului este rotund6, cu diametr.rlde 4 - 5 mm. Spre deosebire de cdrligele celorlalte unelte, vflrful cirligului la carmaceeste lung qi asculit pentru a se infinge ugor in corpul peqtelui.

Pentru stabilirea apartenenlei qi exploatdrii legale, carmacele vor prezenta pe fringhiaprincipal[ (ana), m[rci de identificare personahzate.Marcava fi fixatd pe aceast[ frdnghie,inainte de prima petile sau dupd ultima petild legatd pe ana (FAO, 1996).

Marca va avea formd tubular[, cu o lungime de l0 cm, un diametru interior de 10 mm si

exterior de 14 mm, fiind confecfionat[ din aluminiu.Fixarea m[rcii pe fringhie, in unul din punctele menlionate mai sus, se vareahza prin presare

cu un dispozitiv hidraulic care este indicat s6 aibe posibilitatea de a fi echipat qi cu un panson pentruiscriplionarea unui cod (grupe de cifre qi litere) de identificatea a proprietarului uneltei de pescuit,cum ar fi de exemplu 04IBVCPS unde O4 va semnifica numele societblii ( S.C.^Sturionul), BI-numele proprietarului (Barbu Ion) qi CPS- tipul carmacelor (carmace pentru sturioni). In cazul in care

M! i

.*'* iti. ; -lF,*..

* .- {

f ' :. : i . . r i

iI

' : , :l l . i " ;

lF+*,1

!J

. t. ,,i. .-- .. ir

i r

*d: . i l i : , "' i ls

ffi' " " -" : l -

!i

I

18

nu este posibii ca presa sd fie echipat[ cu panson, pansonarea se va reairza riup[ operaliuneapresare a tubului" prin baterea pansonului pe acesta

Pe timpul pescuitului, iocul unde sunt instalate carmace va ti semnabzat cu na$ane de tipsimilar cu cele recomandate pentru setcile montate la suprafall sau pin[ la2 m sub nivelul m6rii

4.2 Unelte de pescuit cu cdrlige urmrfie cu momeli

o Pcn'agafi,t/ este o unealti de pescui cu cirlige armate cu momeli naturale. Din punctde vedere constructiv paragatul este constituit dintr-o linie principal[ (ana)de care sunt prinse cirligele prin intermediul unor pnururi (petile) de lungimigi intervale de prindere variabile (fig 31 qi 32). Orizontul de instalare aparagatelor poate fi pe fund (paragate de fun,i) (fig.29) sau in masa apei(paragate pelagice) (fig.30) (Adam qi al., 1981; Anton,2006. Regulament CEnr.1967,2006; Internet, 2007)) .

***"*

* *-;il:+ -IN

d#

Fig.29 Paragat <ie fund

Num[ru] maxim de c[rlige per paragat nu trebuie si dep[peasc[ 100 buc.Pe timpui pescuituiui poziiia laveior cie paragate va fi semnabzatl, prin eiementeflotante vizibile de la distantA (fig 29 qi 30).

Fig. 30 Paragat pelagic

t9

| €Ri.ir:e€SiiiiE.; ' gr*€!E jrn*

g' . , '_

Jim-*-"..rnidr+-r-!

E'1i:

I ,u**

Fig. 3 i Modul de prindere a petilelor pe ana

*tri d. Ene*as€.:--rl!* . Jri'l;i'i

€li#fig it," al,..i

\.r.|jli r'* 'lir: E*r.rirl

.. gryiii*

il

73 !Er*

I

Fig. 32 Modul de legare a cdrligului la petil[

e Cdrligele sunt articole de pescuit de formi curbate, rcalizate din olel inoxidabil,cu varful asculit, prevdzut de regul[ cu o contrl. Varfi]l cdrligului poate fi drept saucurbat iar tlja acestuia poate varia ca lungime gi form6. in secliune transversal6 tijacirligului poate fi rotundd (in mod obiqnuit) sau plati (oblinut[ prin forjare).Lungimea total[ a cirligului va fi m6suratE ca lungimea totalb" a tljei, de laextremitatea cirligului care serve$te pentru legare la petil[ pdnd la vdrful curburiiacestuia. Lilimea cdrligului va fi m[surati ca distanla orizontald cea mai mare de lapartea exterioard a tijei, la partea exterioard a contrei cdrligului (frg. 32) (RegulamentCE nr.1967,2006; Anton, 2003).

DupI specia de pegte cate reprezintd obiectul pescuitului paragatele pot fi clasificateastfel:

x Paragate pentru rechin - sunt realizate din &6nghii qi qnururi din relon cu diametrulde 5 mm - anaua, respectiv 2,5 mm - petila iar ca mdrime, cdrligele vor fi numdrul 3/0,confeclionate din olel inoxidabil (fig. 3l qi 32). Lungimea petilelor va fi de 0,6 m iardistanla intre petile de 3 m (fig. 31).

x Paragate pentru guvizi - sunt realizate din frdnghii qi gnururi din relon cu diametrulde 2,5 mm - anaua, respectiv 0,5 mm - petila iar ca mirime, cdrligele vor fi numArul 1,confeclionate din olel inoxidabil moale (pentru a se putea dezdoii atunci atunci cind seaga![ de pietre). Lungimea petilelor va fi de A,25 m iar distanla intre petile 0,5 m.

!,iii

:::fi-*-:nIi" i !i

"i{ i : i i r

i r i i lr l i t ! l

I Ii r! :l rIf dj+i* {Niil

'*.r

Pentru stabilirea apartenenlei qi exploatdrii legale, paragatele vor prezenta pe fringhiaprincipal[(ana), m[rci de identificare personalizate.Marcava fi fixatl pe aceastd frtnghie,inainte de prima petild sau dupl ultima petild legatd pe ana (FAO, 1996).

Marca va avea form[ tubulard, cu o lungime de 10 cm, un diametru interior de 3 - 6 mm qiexterior de 5 -10 mm, fiind confec{ionatd din aluminiu.

Fixarea m[rcii pe frflnghie, in unul din punctele menlionate mai sus, se varealiza prin presarecu un dispozitiv hidraulic care este indicat sd aibe posibilitatea de a fi echipat qi cu un panson pentruiscriplionarea unui cod (grupe de cifre qi litere) de identificarea a proprietarului uneltei de pescuit,cum ar fi de exemplu 05/GS/SPC unde 05 va semnifica numele societ[1ii ( S.C. Rechinul); GS-numele proprietarului (Gheorghe Sandu) qi PPR- tipul paragatului (paragat pentru rechin). In cantlin care nu este posibil ca presa sd fie echipat[ cu panson, pansonarea se va realiza dupd operaliuneade presare a tubului, prin baterea pansonului pe acesta.

Pe timpul pescuitului, locul unde sunt instalate carmace va fi semnalizat cu na$ane de tipsimilar cu cele recomandate pentru setcile montate la suprafald sau pdni la2 m sub nivelul mdrii

c l/oltct este o unealt[ de pescuit cu cdrlige armate cu momeli naturale, destinat[Pescuitului sportiv, artizanal qi comercial. Din punct de vedere constructiv volta esteConstituitb dintr-o linie principal[ (fir monofilament cu diametrul de 0,4- 0,6 mm)echipat[ la unul din capete cu un plumb cu greutatea de 60 - 100 g, deasupra cdruia seleag[ doud cirlige numarul I sau 2 prin intermediul unui fir monofilament cu lungimeade 8 - 10 cm qi diametrul de 0,3 - 0,4 mm. Primul c0rlig se leagi pe linia principaldastfel incdt acest s5 se afle la acelagi orizont cu plumbul iar cel de-al doilea la un cmdeasupra nodului de legituri a primului c0rlig pe linia principall. Volta se foloseqte ingeneral pentru pescuit guvizi gi ocazional calcan, rechin gi bacaliar. Aceiaqi monturdprezentatd prezentat[ mai sus se poate folosi qi pe 1anset6. Num[ru] de volte sau lansetepermise la pescuit este de maxim 4 buc.

c laparina este o unealtd de pescui cu cdrlige armate cu momeli artificiale, destinatlpescuitului sportiv, artizanal qi comercial. Din punct de vedere constructiv laparina esteconstituit[ dintr-o linie principaln (fir monofilament cu diametrul de 0,3 - 0,5 mm) echipatdla unul din capete cu un plumb cu greutatea de 80 - 100 g, deasupra c[ruia se leag6 10cdrlige numarul 2 - 4 prrn intermediul unui fir monofilament cu lungimea de 4 * 5 cm gidiametrul de 0,25 - 0,35 mm. Primul cdrlig se leagd pe linia principali astfel incdt curburaacestuia s6 fie situatd la o distanld de l0 cm deasupra plumbului iar urmltoarele la o distanldde 12 -14 cm deasupra nodului anterior. laparina se folosegte in general pentru pescuitstavrizi qi lufar. Num[ru] de laparine permise la pescuit este de maxim 2 buc.

t Ndluca este o imitalie de peqte realizatd" dintr-un metal inoxidabil de culoare argintie, ingreutate de 100 -200 g de care sunt prinse 1 - 2 cdrlige triple, num5.rul 1, destinalia acesteiafiind pentru pescuit sportiv, artizanal qi comercial. Cdnd este folositd in pescuit, niluca seprinde pe o linie principald (fir monofilament cu diametrul de 0,5 - 0"8 mm). Pescuitul cuniluca este un pescuit dinamic qi se foloseqte in general pentru capturarea lufarului qiocazional a lavracului.

2t