MANUAL DE BUNE PRACTICI CBRNE.PREVENIREA ŞI LIMITAREA EFECTELOR ACTELOR TERORISTE CU 

UTILIZAREA DE EXPLOZIVI 

AutoriColonel, lect univ dr. PROFIRESCU CRISTIAN

Comisar şef de poliţie, lect univ dr. NEAGU AUREL

CUPRINSIntroducere

Cap. I ‐ Cadrul teoretico‐metodologic de analiză a problematicii explozivilor şi a materialelor explozive

Cap. II ‐ Regimul materiilor explozive 

Cap. III ‐ Cadrul normativ şi organizatoric privind deţinerea şi utilizarea armelor, explozivilor şimaterialelor explozive

Cap. IV ‐Managementul acţiunilor de prevenire şi combatere a actelor teroriste cu utilizareaexplozivilor şi a materialelor explosive

Bibliografie

Considerații introductive

I. Multe dintre atacurile teroriste din ultima perioadă au fost comise cu utilizarea de explozivi, procurați în diferite moduri organizațiile teroriste 

II. S‐a constatat o creștere a terorismului sinucigaș, în care teroriștii folosesc explozivi sau încărcături explozive atașate pe corpul acestora ori dispuse în mașini capcană, pe care le detonează atunci când ajung în proximitatea țintelor vizate

1.1 Materialele și substanțele explozive‐ scurt istoric ‐

Prima întrebuințare a explozivilor ‐ în acțiuni militare specifice 

Primul exploziv utilizat: pulberea cu fum (pulberea neagră) ‐fabricată din salpetru, sulf şi cărbune.

Nu se cunoaște cu exactitate ce persoană și în ce an a fost inventată pulberea neagră, dar este cert că, încă din primul secol al erei noastre, chinezii cunoșteau amestecurile formate din salpetru, sulf și cărbune.

1.1

Odată cu apariția și dezvoltarea chimiei moderne, au fost create premisele pentru obținerea de noi substanțe explozive, cu proprietăți distructive superioare.

Un pas important în mărirea forței distructive a explozivilor, l‐a făcut fizica, prin descoperirile sale în domeniul energiei atomice. Astfel, începând cu deceniul cinci al secolului trecut, a apărut un domeniu nou, alături de cel clasic al explozivilor chimici, denumit domeniul explozivilor nucleari.

1.2 Substanțele explozive (explozivii)

Concept:

Prin substanțe explozive, denumite în limbajul uzual și explozivi,

se înțelege ,,substanțele sau amestecul de substanțe care sub acțiunea 

unui impuls de inițiere (caloric, mecanic, electric sau chimic) are 

proprietatea de a se descompune brusc și violent, cu dezvoltare de 

căldură, lumină și gaz, provocând o creștere mare a presiunii la locul 

exploziei”

1.2

Conținut:

Majoritatea explozivilor conțin: 

‐ combustibil ‐ ingredient care reacționează cu un oxidant pentru a forma 

produsele gazoase ale unui detonator ‐ și 

‐ un oxidant ‐ ingredient format dintr‐un agent exploziv ce furnizează 

oxigenul pentru a combina cu combustibilul și a forma produsele gazoase 

necsare detonării.

1.2

Clasificare

În funcție de domeniul de utilizare, substanțele explozive pot fi: 

Explozivi primari ‐ utilizați la fabricarea mijloacelor de inițiere a celorlalți explozivi. Exemple: fulminații metalelor grele (fulminatul de mercur, fulminatul de argint); derivații acidului azotic (azotura de plumb și azotura de argint); stifnații si picrații metalelor grele (sifnatul de plumb); diazodinitrofenolul; tetrazenul.

Explozivii secundari sau brizanți – utilizați la încărcarea tuturor tipurilor de muniții (grenade, mine, proiectile, bombe), la realizarea fitilelor detonante ori ca încărcături explozive. Exemple: trotilul, pentrita, hexogenul, octogenul, tetrilul, nitroglicerina și azotatul de amoniu.

1.2

Explozivii secundari se inițiază prin intermediul explozivilor primari.

Între explozivii primari și cei secundari nu se poate face o delimitare 

exactă, întrucât există unii, precum pentrita sau tetritul, care au unele 

proprietăți ce îi situează între explozivii primari și secundari sau chiar același 

exploziv, în condiții diferite, se poate comporta ca exploziv primar sau 

secundar.

1.4. Dispozitive explozive improvizate utilizate în acțiuni teroriste

S‐a observat preferința grupărilor teroriste pentru utilizarea materialelor și substanțelor explozive; în circa 60 % din acțiunile teroriste înregistrate până în prezent în lume, teroriștii au folosit mijloace și dispozitive explozive de diverse tipuri.

Avantajele utilizării mijloacelor și dispozitivelor explozive : ‐ au putere mare de distrugere; ‐ sunt relativ ușor de confecționat;‐ pot fi procurate la costuri relativ reduse;‐ sunt relativ ușor de ascuns și de amplasat;‐mecanismele de inițiere și de explozie sunt de o mare diversitate. 

1.4

Părțile componente ale unui mijloc exploziv improvizat:

‐ încărcătura principală de exploziv; 

‐ dispozitivul de aprindere (format dintr‐un dispozitiv de inițiere și declanșator); 

‐ dispozitive auxiliare (pentru siguranță contra dezamorsării și siguranță la manipulare și transport).

Cele mai utilizate dispozitive improvizate explozive folosite de teroriști: coletele explozive, bombele artizanale, bomba țeavă, minele‐capcană, teroriști sinucigași (kamikadze), mașini/instalații capcană

REGIMUL MATERIILOR EXPLOZIVE 

Concept:Materii explozive ‐ ,,explozivi de tipul amestecurilor explozive, 

emulsii explozive, mijloace de inițiere, fitile detonante, fitile de 

siguranță, fitile de aprindere, capse electrice, capse pirotehnice, tuburi 

de șoc, relee detonante, explozivii de uz civil și articole pirotehnice”.

(Cf. art. 1, alin. (2) din Legea 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată în M. Of. nr. 177 din 12 septembrie 2014)

2.1 Cadrul general de utilizare a materiilor explozive

Autorizare:În România ,,producerea și procesarea de materii explozive sunt 

permise numai persoanelor juridice care posedă autorizație din partea Inspectoratului Teritorial de Muncă, pe raza căruia își desfășoară activitatea”  (art. 2 din Legea 126/1995)

Interdicții:Persoanele fizice nu au dreptul să dețină, să utilizeze, să transporte, 

să depoziteze, să experimenteze sau să mânuiască explozivi de uz civil sau articole pirotehnice, dacă nu fac dovada calității de artificier, respectiv de pirotehnician autorizat și nu reprezintă o persoană juridică autorizată și înregistrată conform prevederilor legale.

2.2. Operațiunile cu materii explozive și evidența acestora

• Transportul și mânuirea explozivilor propriu‐ziși, ale mijloacelor de inițiere și de aprindere, cu excepția articolelor pirotehnice se efectuează sub directa supraveghere a artificierilor autorizați și numai cu personal special instruit pentru asemenea operațiuni.

• Paza transferurilor de materii explozive de la producător la depozitele de bază sau de stoc, indiferent de mijlocul de transport, se asigură cu efective de jandarmi, cu achitarea cheltuielilor de transport de către beneficiar.

• Paza și protecția materiilor explozive, aflate în tranzit pe teritoriul României, se asigură contra cost, numai cu efective de jandarmi.

• Paza transferurilor și transporturilor de materii explozive cu destinație militară, pe teritoriul României, se asigură de către unitățile M.Ap.N.

III. CADRUL NORMATIV ŞI ORGANIZATORIC PRIVIND DEŢINEREA ȘI UTILIZAREA ARMELOR, EXPLOZIVILOR ŞI MATERIALELOR EXPLOZIVE

Cadrul intern:Legea română definește acțiunile teroriste ca fiind “pregătirea, planificarea 

favorizarea, comiterea, conducerea, coordonarea, controlul asupra actului terorist, precum și orice alte activități desfășurate ulterior comiterii acestuia, dacă au legătură cu actul terorist”. 

Conform strategiei naționale în materie, instituțiile statului trebuie să‐și mobilizeze resursele și instrumentele aflate la dispoziție pentru:

‐ descoperirea la timp, prevenirea, combaterea și zădărnicirea activităților și acțiunilor teroriste pe teritoriul național;

‐ protecția instituțiilor, a cetățenilor români și a celor străini aflați în România, împotriva oricăror atacuri teroriste;

‐ interzicerea folosirii teritoriului României pentru pregătirea unor acțiuni teroriste împotriva altor state. 

Cadrul intern:

Pentru combaterea terorismului, România acționează în cadrul N.A.T.O., Uniunii Europene și altor organisme și organizații internaționale. 

România a semnat acorduri și protocoale de cooperare bilaterală și multilaterală în domeniul prevenirii și combaterii terorismului internațional ori a unor forme ale criminalității organizate, conexe terorismului și a ratificat Acordul de colaborare cu Europol (prin Legea nr. 197/2004). 

Cadrul european:

Începând cu anul 2009, O.N.U. și Uniunea Europeană, au continuat să promoveze securitatea comerțului cu arme de calibru mic și a armamentului ușor, în cadrul unor instrumente internaționale relevante cum ar fi: Programul de acțiune al O.N.U. pentru prevenirea, combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu arme de calibru mic.

Uniunea Europeană a adoptat și pus în aplicare, în anul 2009, Decizia 2009/42/PESC a Consiliului, de promovare în rândul țărilor terțe a procesului de elaborare a unui tratat privind comerțul cu arme, adoptată de Consiliul U.E. în luna ianuarie 2009. 

Cooperarea internațională:Pe fondul intensificării acțiunilor teroriste, O.N.U.manifestă o 

preocupare sporită pentru asigurarea securității statelor și a cetățenilor acestora.

Membrii Consiliului de Securitate al O.N.U. au afirmat că statele membre trebuie să se asigure prin toate măsurile luate pentru combaterea terorismului, că respectă toate obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional, în special dreptul internațional al drepturilor omului, dreptul internațional al refugiaților și dreptul internațional umanitar.

Consiliului de Securitate al O.N.U. susține că ,,respectarea statului de drept, pentru a preveni în mod eficace și a combate terorismul, este obligatorie pentru orice stat în societatea contemporană”,

IV. MANAGEMENTUL ACŢIUNILOR DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A ACTELOR TERORISTE CU UTILIZAREA 

EXPLOZIVILOR ŞI A MATERIALELOR EXPLOZIVEUtilizarea explozivilor și materialelor explozive în acțiuni teroriste 

O serie de acțiuni teroriste au rămas în memoria colectivă datorită amplorii lor, a contextului în care s‐au desfășurat ori a efectelor pe care le‐au generat. Dintre acestea pot fi amintite:• Atacul terorist cu explozivi de la hotelul King David ‐ 1946.• Atacul cu explozivi asupra bazelor militare americane din Liban ‐ 1983.• Atacurile teroriste din Statele Unite ale Americii ‐ 2001.• Atacurile teroriste de la Madrid ‐ 2004.• Atacurile teroriste din Londra ‐ 2005.• Atacurile teroriste cu bombe de la Sharm el‐Sheik, Egipt ‐ 2005.• Atacurile teroriste asupra comunităților Yazidi – 2007.• Atacurile cu mașini capcană din Irak – 2013.

Sistemul forțelor de ordine și siguranță publicădin România, cu atribuții în prevenirea și combatereaactelor teroriste

Prevenirea și combaterea actelor teroriste – atribuții permanente care generează măsuri specifice structurilor de ordine și siguranță publică. Structurile de tip „NBC” sunt în stadiu de modernizare, sunt integrate operațional în toate formele acțiunilor de intervenție și fac parte din M.Ap.N., M.A.I. și S.R.I. 

Pentru prevenirea și combaterea actelor teroriste cu utilizarea explozivilor sau a materialelor explozive, M.A.I. acționează cu personal specializat din următoarele structuri:Poliția Română ‐ prin Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, care are competențe și pe linia C.B.R.N.‐E.Inspectoratul General al Jandarmeriei Române ‐ prin atribuții, organizare, pregătire și dispunere teritorială, contribuie la prevenirea și combaterea actelor de terorism.În cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență există un serviciu care are în structură posturi destinate urgențelor C.B.R.N. În plus, în cadrul Unității Speciale de Intervenție pentru Situații de Urgență cu sediul la Ciolpani, jud. Ilfov există un Detașament de protecție C.B.R.N.

Principii și reguli moderne aplicate în acțiunile pentru prevenirea și combaterea actelor teroriste:

‐ principiul siguranței;‐ folosirea informațiilor exacte, verificate, transmise oportun și continuu;‐ folosirea unui plan de acțiune/intervenție și cooperare, și a unui plan de acțiune de rezervă;‐ principiul superiorităţii personalului profesionalizat/specializat;‐ principiul respectării comunicaţiilor clare şi precise, ‐ principiul conducerii unice a acţiunii;‐ principiul evitarii surprinderii şi executării la timp a manevrei de forţe şi mijloace;‐ principiul folosirii eficiente a acţiunilor sub acoperire;‐ principiul menţinerii sub control a echipelor, a ostaticilor şi a teroriştilor;‐ principiul evaluării permanente a situaţiei şi adaptării planurilor inițiale;‐ principiul separării membrilor echipelor, în momentul în care intră in încăperi;‐ principiul respectării timpului de reacţie şi  a regulilor de siguranţă în misiune.

Bune practici

Controlul unui bagaj suspect, a unui autovehicul suspect și a unei corespondențe suspecte.

Acțiuni de intervenție în încăperi, pentru neutralizarea teroriștilor 

Primul‐ajutor acordat persoanelor rănite în acțiuni teroriste sau în intervenția antiteroristă/contrateroristă

Incriminarea unor fapte săvârșite în cadrul acțiunilor teroriste 

MULȚUMESC !

Întrebări ?