Mihai Copiceanu

DEPENDENTASEXUALA

ITIEL{*r

Editura MedicaliBucuregti, 2418

T

DEPENDENTA SEXUALA

zrminatd. de doud fenomene.lorfnelor, care sunt niqte sub-sc perttru funclionarea siste-opiaceele, acestea tnlocuiescau mni produce endorfine. intct t) stnre penibild de trdiri*inu;rt sufleteascd foarte pro-, Wate descrie, decdt cel carelrl,atL.rul simte neaoia sd leotfina. Deci este o dependen-id dc .e esfe aga de greu sdi gi r.rre x fnce printr-o supra-

csle o dependentd de ordinrrul itestn al pldcerii esteI am cer*ru care bombardeazdraa-d senzalia de pldcere. Eiki ,"i o altd regiune impor-gul. care este un centru detrensmit [pdrinfilor] sd nu-itiEte t,ittounti, sd-i considerei x poarte cu ei tn consecin-. su defonnarea de mentali-tti de consumul de drogurin din partea pdrinlilor. EsteTotecfie gr nu de pedeapsd.

frcile, cd uneori trebuie sd fiit cste cn pdrintele tn aceastdi nu procurar. (Constantinnalmedia.ro)

Cuprins

Cuainte de bucurielntensiu cu Academi cianul Co nst antin'B dl dce anu- S tolniciPrefaldlntroducere

Capitolul 1

Sexualitatea umaniRepere istoricerHormonii sexuali gi comportamentul sexual -.'....Sistemul nervos gi comportamentul sexual ......-..

Rdspunsul sexual

Capitolul 2

Adicfia sexuali versus dependenfa de sexDefinilia conceptului de dependenfdAspecte clinice gi diagnostic .............'.Elemente ale istoricului familial....'............Elemente distinctive ale dependenlei de sex ......

Criterii pentru dependenfa de substanre .............

Substratul neurobiologic al dependenlei ..............Rolul prolactinei in safietatea sexuald..Adicfia sexuald qi ADHD..Definifia compulsivitdfii. Relafia dintre depen-denfd qi compulsivitateDiverse aspecte ale adicfiei sexuale (fizice, psi-hice, emolionale, sociale)Dependenla de pornografie :..'.....'..'......

Capitolul 3

Intervenfii teraPeuticeTerapia de grupTerapia de cuplu/familie

71121.

27

3939485659

636371.

78798891.

9497

100

106110

1,25

133136

DEPENDENTA SEXUALA

Terapia farmacologicd .............

155

1,62

168171174175175176179185L89

140145 Cuvinte de bucuComentarii

Capitolul 4RomAnia, inci ruginea Europei. Ce riscuri implicilipsa educafiei sexuale in gcoli

Prostitutie, sarcini nedorite la adolescente, agre-siuni sexuale, violuri!Cum recunoagtem un pedofil? .................Solutiile? Ce pot face pdrintii ?............Reactia comunititii ................Eficienfa institutiilorIntroducerea educaliei sexuale obligatorii in gcoliTratamentul pedofililor ................Iubire pasionald 9i dorin!5 sexuald

AnexiBibliografie ................

Mihai Copdceanu este ocomunitatea psihologilor romibind la conferinfele din Romirdere qi o maturitate mult Per{documentat, devotat, inteligerrlmoduri de gAndire gi invatare.

Am condus MasteratulInstitutul de Psihiatrie (KintcAnd mi-a fost student \tihasupervizat proiectul siu de cr

fia dintre doza terapeutica depacienlilor depende.tli du t urotamentului. El a elaborat celanul sdu qi a chestionat cei I- aproape 200 de pacienfi (lunui proiect de masterat) - dtXlii 9i capacitdfii sale de a t

cu oamenii).Este inteligent gi foarte m

line dezvoltarea psihologiei incd bine cu pacienfii 9i cu Perro dispozitie general5 ferici@

Psihiatru, ,t"'JLondon;.iondator tmai mnre stLiiu Idin lunre; pesie IO

DEPENDENTA SEXUALi

din generalia tdnitri de psi-e specialitate ln fard 9i inial ln spaful anglo-saxon -,

t d pfuil ln prezent. Cartealrlrlidcrc a domeniuiui gr

oeroeGhile aurple din teren,

a"ll a$upra problemeitn demersul de

t' raryie.

Dr. Mihni TurcuJ.ufui Blaga", Sibiu; doctor tn

- b llaioercitatea din Bucuregti;ilin Sibiu; cu expertizd tn

?ndnrmdtor pentru sute de oii-

l#ryic $r psihosexologie; psiho-t b Spitclul de Psihiatrie Sibiu; fost

Interviu cu AcademicianulConstantinBililceanu-StolniciNeuropsihologia nzil

1) Domnule profesor, prima intrebare se referdla domeniul numit neuropsihologie pe care dum-neavoastrd l-afi cercetat de-a lungul anilor. CAt deimportanti este neuropsihologia pentru un psiho-log?

C.B.S.: Ani ite zile - de circa 60 de ani - am fostpasionat de ceea ce astdzi se numepte ,,gtiinfele creie-rului". Acestea pornesc de la examenul morfologic,macroscopic Ai microscopic pi ajung la cel electric 6i bio'chimic. Apoi abordeazd aspectele funclionale de la cele

mai elementare nkteluri: gene, funclii sinaptice, poten-

fiale de acliune etc. pfrnd la funcliunile fiziologice. Etapacea mai dificild este aceea de a corela ceea ce gtim des-

pre organizarea marfofuncfionald a creierului gi funcfii-le prin care se manifestd sistemul psihic la animale gi

apoi la om; ceeil ce constituie tn fond esenfa neuropsi-holagiei. Personal, cred cd orice psiholog trebuie sd

cunoascd modul cum este alcdtuit gi cum funclioneazddispozitioul ce suportd actirtitatea psihicd. ln fond, e

oorba de hardware-ul Ei o parte din software-ul ce std

1 Interviu publicat ln Revista ,,Profil" nr. 7/2007, Sibiu, redac-tat de Mihai Copdceanu.

DEPENDENTA SEXUALI

la baza funcliilor psihice gi formeazd ,,obiectul mun-cii" lor, Cunoagterea lor permite o infelegere mai bundgi ralionald a psihismului uman Ei, totodatd, este abso-lut necesard pentru a face legdtura dintre psihologianormald qi o parte a psihologiei patologice.

2) La ce nivel se regdsegte neuropsihologia inRomdnia, in comparatie cu ceea ce se intAmpls peplan international ?

C.B.S.: in general neuropsihologia, cu rare exceptii,(ca de ex., gcoala de la Cluj) nu este foarte mult apro-fundatd lq noi. Este ln mare parte rezultatul consfuAn-gerilor dure la care a fosf supusd psihologia tn aniicomunismului, fapt care a dus la o ruf)ere parliald deunele orientdri ale psihologiei mondiale, Este qi rezul-tatul dotdrii insuficiente a cercetdrii de la noi.

3) Nu pot sd nu amintesc de aportul adus dedumneavoastri domeniului neurociberneticii, aldturide Edmond Nicolau, gi de predecesorul ei, $tefanOdobleja, de studiile dumneavoastrd in realizareaunor modele cibernetice ale sistemului nervos.Pentru cei ce inci nu au auzit de aceastd disciplind,vd rog sd ne explicali ce este neurocibernetica gi sdne ardtati valoarea acesteia pentru neurogtiinte.

C.B.S.: Cibernetica intrd cu adeadrat pe scena preo-cupdrilor gtiinlifice prin anii '48-'49, odatd cu apnrifiacelebrei cdrli (Cybernetics or Control and Commu-nication in the Animal and Machine - N. aut.) nlui N. Wiener. E drept cd au existat cfrliaa precursorial cdror glas tnsd nu a a.aut rdsunet. Este foarte greude explicnt ce este cibernetica tntr-un rdspuns la otntrebare de interuiu.

in primul rdnd a introdus conceptul de informaliecu toate aspectele sale teoretice (matematice), practice

12

(

dI

___"_rwFI

lnterviu cu Academicianul Constantin BElSceanu-Stolnici

(folosite tn comunicare), lingaistice gi filosofice. Acestaa permis detectares unei clase de eaenimente necunos-cute care au loc tn sistemul neraos gi care explicd laun nivel mai complex (folosind printre altele noliunilede codare, de entropie, de cantitate de informatie, de

zgomot gi multe altele) modul sdu de funcfionare. Apermis chiar formularea unor ipoteze priztind emergenfaconEtiinlei (congtienfei) din actiaitatea cerebrald. Apoi adus lq formularea conceptului de relea neuronald careastdzi este esenliald atftt pentru neuropsihologie cdt qi

pentru qtiinfa computerelor. Ambele aceste nspecte aupermis chiar o abordare mqtematizqtd a neurofiziologieigi neuropsihologiei. Esenfiald a fost qi noliunea de feed-back (aferentafte inaersd) pozitia gi negatio care a per-mis o noud tnlelegere e funcfiondrii sistemului neraosde la simplul src reflex pdnd la unele aspecte ale acti-uitdfii cognitiae qi emofionale,

Cred cd orice psiholog ce se respectd trebuie sd se

familiarizeze cu cibernetica ce deschide un orizontextrem de bogat pentru tnlelegerea mecanismelor aieliipsihice.

4) Dumnevoastrd susfineli un curs de Neuro-psihologie Ia Facultatea de Psihologie 9i $tiinleCognitive din Bucuregti. Vd rog sd ne spunefi careeste reaclia studenlilor fald de Neuropsihologie 9icum ar trebui sd se raporteze la aceasti disciplin5?

C.B.S. in general existd o relatiud rezistenld laaprofundarea neuropsihologiei, care este grea, gi face apel

la un domeniu mai special (anatomie, microscopie, elec-

trofiziologie, chimie moleculard E.a.m.d.). Treltuie preda-td de onmeni cfrre cunosc bine materia respectiad darcare au qi un spirit didactic dezaoltat qi oricum totultrebuie tnsofit de o iconografie cftt mai completd qi

explicitd. Studenlii trebuie sd fie congtienli sd se rapor-teze la aceastd disciplind ca la una fundamentald pen-

13

12 DEPENDENTA SEXUALr lnterviu cu Academicianul Constantin BdlSceanu-Stolnici 13

la bsza funcliilor psihice 6i form.eazd ,,obiectul mun-cii" lor, CunoaEterea lor permite o tnlelegere mai bundgi ralionald a psihismului uman Ei, totodntd, este abso-lut necesard pentru a face legdtura dintre psihologianormald gi o parte a psihologiei patologice.

2) La ce nivel se regdsegte neuropsihologia inRomdnia, 1n comparatie cu ceea ce se intAmpl[ peplan international ?

C.B.S.: in general neuropsihologia, cu rare exbepfii,(ca de ex., gcoala de la Cluj) nu este foarte mult apro-fundatd la noi. Este tn mare parte rezultatul constrfrn-gerilor dure la care a fost" supusd psihologia tn aniicomunismului, fapt care a dus la o rupere ytarliald deunele orientdri ale psiholagiei mondiale. Este 6i rezul-tatul dotdrii insuficiente a cercetdrii de la noi.

3) Nu pot sd nu amintesc de aportul adus dedumneavoastri domeniului neurociberneticii, alituride Edmond Nicolau, gi de predecesorul ei, $tefanOdobleja, de studiile dumneavoastrd tn realizareaunor modele cibernetice ale sistemului nervos.Pentru cei ce incd nu au aszit de aceastd disciplind,vi rog s5 ne explicali ce este neurocibernetica gi sdne aritati valoarea acesteia pentru neurogtiinte.

C.B.S.: Cibernetica intrd cu adeadrat pe scena preo-cupdrilor gtiinlifice prin anii '48-'49, odatd cu aparifiacelebrei cdrli (Cybernetics or Control and Commu-nication ln the Animal and Machine - N. aut.) alui N. Wiener. E drept cd au existat cfrliua precursorial cdror glas tnsd nu a aaut rdsunet. Este foarte greude explicat ce este cibernetica tntr-un rdspuns la otntrebare de interaiu.

in primul rdnd a introdus conceptul de informafiecLt toate aspectele sale teoretice (matematice), practice

(folosite tn comunicare), lingztistice Ei filosofice, Acestaa permis deteetarea unei clase de eaenimente necunos-cute care au loc in sistemul neraos qi care explicd laun nivel mai complex (folosind printre altele nofiunilede codare, de entropie, de cantitste de informatie, de

zgomot qi multe altele) modul sdu de funcfiannre. Apermis chiar formularea unor ipoteze priaind emergenfaconEtiinlei (congtien{ei) din actiaitatea cerebrald. Apoi adus ls formularea conceptului de relea neuronald careastdzi este esenliald atfrt pentru neuropsihologie cdt gipentru gtiinla computerelor. Ambele aceste nspecte aupermis chiar o abordare matematizatd a neurofiziologieigi neuropsihologiei. Esenfiald a fost qi noliunea de feed-back (aferentafire inoersd) pozitia qi negatia care a per-mis o noud tnfelegere n funcfiondrii sistemului neraosde la simplul arc reflex pdnd la unele aspecte ale acti-aitdlii cognitiae qi emofionale.

Cred cd orice psiholog ce se respectd trebuie sd se

familiarizeze cu cibernetica ce deschide un orizontextrem de bogat pentru tnfelegerea mecanismelor vieliipsihice.

4) Dumnevoastrd suslineli un curs de Neuro-psihologie 1a Facultatea de Psihologie 9i $tiinfeCognitive din Bucuregti. Vd rog sd ne spunefi careeste reacfia studenfilor fa!5 de Neuropsihologie 9icum ar trebui sd se raporteze la aceastd disciplind?

C.B.S. in general existd o relativd rezistenld laaprofundarea neuropsihologiei, care este grea, gi face apel

la un domeniu mai special (anatomie, microscopie, elec'trofiziologie, cltimie moleculard g.a.m.d.). Trebuie preda*td de oameni cflre cunosc bine materia respectiad darcare au gi un spirit didactic dezaoltat gi oricum totultrebuie insofit de o iconografie cfrt mai completd 9iexplicitd. Studenlii trebuie sd fie congtienli sd se rapor-teze la aceastd disciplind ca Ia una fundamentald pen*

14 DEPENDENTA SEXUALA

tru profesiunea lor gi nu ca Ia o disciplind acadenticdinutild care le tngreuneazd aiafa. Nu poate exista unadeadrat psiholog care sd nu fie familiarizat cu neuro-psihologia.

5) Trdim in secolul al XXI-lea, c6nd gtiinla aIuat un avAnt uimitor. Am putea sustine cd prindescoperirea din ce in ce mai mult a creieruluiuman/ prin examinarea acestuia, persoana umand vafi cunoscutd ln totalitate? Cu alte cuvinte, c6t deimportantA este cunoagterea creierului in vedereacunoagterii omului gi a comportamentului sdu?

C.B.S.: Practic am rdspuns deja, indirect, la aceastdtntrebare. Secolul XXI continud sd fie o perioadd de noipi noi inaestigalii fructuoase tn domeniul ce ne preo-cupd aici. Nu existd lund sd nu apard o noud descope-rire care deslelenegte ignoranfa noastrd relatiod desprenoi gi mai ales despre psihismul uman. Se gdsesc male-cule noi care actizteazd sau dezactizteszd unele functii(ca cea a memoriei); se identificd noi subsisteme- ca celde rdsplatd sau mecanismele somnului; se identificd clasenoi de neuroni, ca neu-ronii speciatizali din regiuneafrontoorbitard sau neuronii in ogtindd; se pun in eoi-denld celule stem cu rol tn plasticitatea nei,nraxului; segdsesc structuri cerebrale implicate tn funclii subtile cade ex. sentimentul religios etc., etc. Toste acestea con-tribuie Ia edificarea unei antropologii mai detalinte, caremai dezleagd unele aspecte legate nu numai de funcliipsihice elementare dar gi de unele implicnte tn fonne demanifestare complexe, ca cele ce definesc spiritualitateapi cultura.

6) in aceeagi ordine de idei, pare-mi-se cd omulrecent este condus mai mult de instinct, de pul-siune, se orienteazd spre obtinerea plHcerii gi mai

lrlterviu cu Academicianul Constantin Bdldceanu-Stolnici

putin line seama de rafiune, de intelect sau decornandamentele creierului?

C.B.S.: Omul modern faloseqte aceleaqi mecanismerrcuropsihologice ca qi omul arhaic, numai cd dispune de

o bancd de date infinit mai bogatd gi de seturi concep-

tual.c pe care acesta nu le fiaea. Nu cred cd omulrnodern diferd de generafiile care l-au precedat preatttult cdci totdeauna, tn afard de lupta pentru supraoie'

fuirea lui 6i a speciei sale, a urmdrit o calitnte a aiefiicit mai bund pi a alergat dupil satisfaclii hedonice cfrt

tnai numeraase. Ceea ce putem reprogfr omului zilelorrtoastre este pragmatismul ltti excesiat Soana pentru cdg-

tig 6i neglijarea culturii.

7) Domnule profesor, tn urma Declaraliei de laBologna (1.999), studiul Psihologiei in Facultdlile dePsihologie s-a redus gi in lara noastrd la 3 ani.Oare nu este mult prea pulin f[cAnd o compara]iesi luAnd seama, de pildh, la colegii de la medicindcare nicidecum nu au renuntat la cei 6 ani de facul-tate?

C.B.S.: Personal sunt conains cd reducerea timpu-lui de imsdlare duce la o reducere a calitdlii pregdtiriistudenfilor, ceea ce este un aspect negatio, ale cdruicfecte se aor aedea tn curfrnd. Mdsura era tnsd necesa-

rd deoarece era neaoie de o uniformizare a programelortle tnadfdmdnt pentru a beneficia de o echioalare adiplomelor.

8) Astdzi studentul se limiteazd' in activitatea sa

la obginerea de informalii, accesarea Internet-ului 9ila suslinerea examenelor pentru ca la final sd fierecompensat cu o coald pe care sd se scrie: Diplomdde Absolvire. Nu are o insemndtate maiord lectura

15

lnterviu cu Academicianul Constantin BelSceanu-Stolnici

pulin tine seama de raliune, de intelect sau decomandamentele creierului?

C.B.S.: Omul modern folosegte aceleaqi mecanismeneuropsihologice ca gi omul arhaic, numai cd dispune de

o bancd de date infinit mai bogatd gi de seturi concep-

tuale pe care acesta nu le froea. Nz cred cd omulmodern diferd de generaliile care l-au precedat preamult cdci totdeauna, tn afaril de lupta pentru sup:raoie-

luirea lui qi a speciei sale, a urmdrit o calitate a aieliicit mai bund 6i a alergat dupd satisfaclii hedonice cdt

msi numeroase. Ceea ce putem reproqa omului zilelornoastre este pragmatismul lui excesits, 7oanfr pentru cdg'

tig 9i neglijarea culturii.

7) Domnule profesor, ln utma Declaraliei de laBologna (1,999), studiul Psihologiei in Facultdfile dePsihologie s-a redus qi tn fara noastrd la 3 ani.Oare nu este mult prea pulin fdcAnd o comparaliegi luAnd seama, de pildd, la colegii de la medicindcare nicidecum nu au renunlat la cei 6 ani de facul-tate?

C.B.S.: Personal sunt comsins cd reducerea timpu-lui de tnadlare duce la o reducere a calitdyii pregdtiriistudenfilor, ceefi ce este un aspect negatia, ale cilruiefecte se 7,)or uedea in curdnd. Mdsura era tnsd neces&-

rd deoarece era neaoie de o uniformizare a programelorde tnudfdmdnt pentru a beneficia de o echiaalare a

diplomelor.

8) Astilzi studentul se limiteazd in activitatea sa

la oblinerea de informaliir accesarea Internet-ului gi

1a suslinerea examenelor pentru ca la final sil fierecompensat cu o coald pe care sd se scrie: Diplomdde Absolvire. Nu are o lnsemndtate majorh lectura

15DEPENDENTA SEXUALA

w gi nu ca la o disciplind academicdtgreuneazd oiafa. Nu poate exista uncare sd nu fie familiarizat cu neuro-

secolul al XXI-lea, cAnd gtiinta arirtitor. Am putea susfine cd prinn ce in ce mai mult a creieruluitinarea acestuia, persoana umand vatotalitate? Cu alte cuvinte, cAt decunoagterea creierului in vederea

tui gi a comportamentului sXu?

b am rdspuns deja, indirect, la aceastdXXI continud sd fie o perioadd de noii fructuoase tn domeniul ce ne preo-stii lund sd nu apard o noud descope-qte ignoranla noastrd relatiod despreryre psihismul uman. Se gdsesc mole-froea:d sau dezactizteazd unele funcliizi); se identificd noi subsisteme ca celrccnismele somnului; se identificd clasefr neuronii specializafi din regiuneat neuronii tn aglindd; se pun ti eai-ctt rol tn plasticitatea nearaxului; se

grebrale implicate tn funclii subtile ca,l religios etc., etc. Toate acestea con-n uttei antropologii mai detaliate, careb _aspecte legate nu numsi de funcliider ;i de unele implicate tn firtne de

&o ca cele ce definesc spiriiualitatea

ordine de idei, pare-mi-se cd omulbs mai mult de instinct, de pul-nU spre obtinerea plHcerii gi mai

Tlr

16 DEPENDENTA SEXUALA Errriu cu Academicianul

m *ebuie uitat cd lai treacd prin coneu

an regim paralel de Ifua in cadrul iliferitelorglastic. Formarea mea

futre, sdli de cursuri*loanele de bolnaoi gi

formd au urmat-o tnsdCeilalfi urtn&u cursuile,gatorii, gi luau parte lapractice etc. Disciplinaebsenlele erau sancfionatc-studenlie nu nm tntdlnitdc corupfie la niaelul

L0) Care este relcind? Care sunt limitele(gi aici mH refer intrie) deoarece deseoriintre psihologi gi mediactivitate al fiecXrei diointinde" psihologia?

C.B.S.: Medicina gi

suri deosebite. Acesteotunci cfrnd este aorbadezordini psihice. Aiciritate gi nu o concurenldmedicul cdt gi psihologulaborddri diferite, dar cunaoului sdu ugurarea sutd colaborare este asimeun psihiatru este tndexperienla necesare -un psiholog nu arecale. De altfel, demersul

minutioasd in biblioteci, cu creionul pe hArtie, cer_cetarea serioasd cu ajutorul profesorilor coordona_tori, dar mai cu seamd practica clinicd? ,

C.B.S.: Sunt studenli Ei studenfi. Llnii sunt doarv-And.tori de diplome. Acegtia nu sunt studenli adez;drat'i.Apoi, sunt studenli care tntsald ceefl ce le fixeazd pro_gramele analitice. Sunt studenti med"iocri cire tnsd potajunge la unele succese profes'ionale. $i apoi sunt stu-denlii buni care tnvald mai mult decfrt ceea ce li sepredd, citind tn biblioteci sau fdcfrnd apel la Internet(care este un instrument formiiabil dacd 6tii sd_t folo-seEti critic). Dupd pdrerea mea, ceea ce lipsigte este preo_cuparea gi ile asimilarea culturii, de demersuri interdis-cipl.inare, de integrare a specialitdlii ,,tnodt'ate,, tntr_ottiziune inte gr atia d g tiin[d-Cul tur d- Spirituatitate,_ In ceea ce prirsepte practica clinicd lucrurile sunt

clare. Nu pofi fi medic fd.rd a luua la patul bolna_oului.Ej nu poli fi psiholog, mai ales psihoierapeut dacdnu ai luat contact direct cu cei sufer:inzi. paiologia, tngeneral, nu se poate tnadla la cursuri sau dii cdrti.Trebuie sd oezi ,,tn direct" bolnaaii, sd disculi cu ei, sLiexaminezi 6i sd-i urmdregti. Nu poli sd tnaeli ,i ,on_duci o magind sdu un aoion din cdrfi.

. 9) Vd rugdm si ne dezvdluiti cum era viafa stu_denfeascd in anii '40-'50, atunci cAnd dumrruurrour-tri erati student la Facultatea de Medicind, care eradatoria studentului in acea perioadd?

- C.B.S.: Este foarte greu de rdspuns, fiindcd anii stu_denliei mele nu au fost simpli. A fost rdzboiul, a fostperioada imediat postbelicd gi apoi a fost instalareacomunismului cu toate necazurile lui. Facultatea deMedicind nu este un model cdci ea necesitd forme deinadldmdnt mult mai grele Ei mai disciplinate". in ptus

s4

cunogtinfe gi o expenet

o ll' ! ttt T o h I x q rtt x c 5 !.

il $t

i{ i ;

! H Is

s iiF

il[$*

i $E

l$i;l

t r:

nsi

s"E

i Irx

s 3;

i:F$i

i:i$;

$Ssi

tir:

fr[i

SS

r:$$

"8,

fi gi

**$s

i*$$

$t:S

:s;r

* -':

;

:F$$

iS s

*i ;i

:esl

iui$

sSi1

s$: s$

s aF

s**N

E+

$flF

sr,

x:,*

iS i*

'++

[;$i,$

+ F

a

f o c o tr o 0l o 3 0. 0, :, ; f o 0) 5 * E 0)(

lD( o o = E U, g =- o.

iisiii

iiiiii

il gr

rrE

ffi ill

iiIili

$iii$

t ts

I +

s$:

tiitii

riiiii

lt,E

tissi

iiiii

iiilli

tlisr

$i a

$$ =

si I

s: i

[1E

*[*

. ii{$i

I *i

t I$$

*

ulii$

iiltis

*i+

{lB

t*[

$i:il

i*;is

r$t

I {

18 DEPENDENTA $EXUALA

pe care psihologul nu le are, De asemenea medicul areo responsabilitate qi tqi. preia uneori riscuri enorme, mer-gAnd pdnd la cel de a pune tn primejdie aiala pacien-tului. Psihalogul, la rdndul lui, trebuie, prin studii 6i sta-gii in spitale de specialitate, sd*gi tnsugeascd acele cuno-gtinle care sd-i permitd sd facd un diagnostic pozitia gidiferenfial care sd-i ingdduie sd evite sd trateze psiho-terapeutic bolnaai care necesitd a abordare medicald.

11) Cunoagtem activitatea dumneavoastrd boga-td ln domeniul clinic, vd rugdm s5, ne oferiti cAte-va adevdruri pe care clinica vi le-a descoperit?

C.B.S.: Activitatea clini.cd este ,,inima" tnadfdmdn-tului medica.l chiar gi pentru cei ce aor opta pentru spe-cialitdli de laborator, de explordri funcfionale, sau se aordedica problemelor de organizare sanitard. Clinica aducestudentul tn mediul lui de lucru Ei tot clinica ii ddposibilitatea sd-gi tnsugeascd aspectele manuale ale medi-cinei, de la injeclii qi pansamente, la toate manearele pecare aceastd profesiune le impticd gi pe care mi le-amtnsuqit nu numai de la corpul didactic sau cadrele medi-cale superioare dar gi de la surorile medicale, in medi-cind trebuie sd gtii sd tnoeli de la oricine gi trebuie sdgtii sd recunogti ceea ce nu gtii gi sd nu-li fie ruqinesd ceri sfaturi sau ajutor de la alfii, cdci e aorba desdndtatea gi, uneori, de aiafa bolnaailor. Lucrurile deaingi mai dificile in condilii de urgenfd (bombardamente,cutremure, front etc.) unde uneori fiecare minut contea-zd. Am auut tristul priailegiu sd cunosc Ai aceste nspec-te care mi-au oferit o experienld ce mi-a serait toatd aiafa.

1,2) in continuarea aceleaqi intrebdri, vd rugdmsi ne dezvdluiti care au fost principiile dumnea-voastrd incd din tinerele gi cum ali reugit sd dez-voltali o astfel de activitate remarcabild, multidis-ciplinard 9i de exceplie, sd devenifi un om de gti-inld emblematic pentru Rom6nia?

lnterviu cu Academicianul Constantin BSliceanu-Stolnici

C.B.S.: Principiul meu a fost foarte simplu' Mioydarlicat dproape toatd ttremea tnodldrii gi practicii medi'cttle, iar'tn restul timpului am fost tn special atras de

rcpectele culturale gi spirituale ale aiefii. De asemenea,

trt dus o oiald regulatd, fdrd sd pierd nopli sau sd md

rdtdcesc tn ztfrltoarefl unor distraclii zgomotoase. ^

Trebuie sd adaug acum un lucru important. Incd

din anul al lll-lea am tnceput, sub tndrumarea unortrmegtri remarcabili, sd md ocup de cercetarea ptiinfificd.Recunosc cd nu orice student trebuie sd facd cercetare

rlupd cum nici orice medic nu trebuie sd fie inclus tn.

progrflffie de cercetare. Cei ce fac tnsd cercetare capdtd

,rri tn plus tn afard de renumele Pe care pot sd gi-l

facd, ceoa ce fi' ajutd considerabil nu numai tn execu-

tarea profesiunii lor. E tsorba de ceea ce 6m putea numio ,,disciplinil a minfii".

13) tn tncheiere, oferifi-ne cAteva sugestii pen-tru un student la Psihologie.

C.B.S.: Lucrurile s-su schimbat mult fald de situa-

fia din tinerelea mea. Au apdrut alte repere, alte con-

dilii gi oamenii fug dupd alte obiectiae. Tinerii cdre aorsd-gi facd o pregdtire temeinicd trebuie sd munceascd

tttult, sd tnaele cdt mai mult, sd-gi tndrepte preocupd-

rile gi spre orizonturile culturii, sd ducd o viald regu'latd tn care odihna sil fie respectatd 9i sd piardd cfrt maipulind ?)reme tn spaliul hedonic.

19

q

1918 DEPENDENTA SEXUALI lnterviu cu Academicianul Constantin BEldceanu-Stolnici

pe care psihologul nu le are. De fisemeneil medicul area responsabilitate gi tgi preia uneori riscuri enorme, mer-gLnd p|nd h cel de a pune tn primejdie aia[a pacien-tului. Psihologul, la rLndul lui, trebuie, prin studii gi sta-gii tn spitale de specialitate, sd-Ei tnsugeascd acele cuno-Etinle care sd-i permitd sd facd un diagnostic pozitia gidiferenlial care sd-i tngdduie sd eaite sd trateze psiho-terapeutic bolnaoi care necesitd o abordsre medicald.

L1) Cunoagtem activitatea dumneavoastrd boga-tH tn domeniul clinic, vd rugdm sd ne oferili cAte-va adevdruri pe care clinica vi le-a descoperit?

C.B.S.: Actiaitatea clini,cd este ,,inima" tnadfdmin-tului medical chiar qi pentru cei ce uor opta pentru spe-cialitdli de laborator, de explordri funcfionale, sau se aordedica problemelor de organizare sanitard, Clinica aducestudentul tn mediul lui de lucru Si tot clinica ti ddposibilitatea sd-gi tnsugeascd aspectele manuale sle medi-cinei, de la injeclii qi pansamente, la toate manearele pecare aceastd profesiune le implicd gi pe csre mi le-smtnsugit nu numai de la corpul didactic sau cadrele medi-cale superionre dar gi de la surorile medicale. in medi-cind trebuie sd gtii sd tnaeli de la oricine Ei trebuie sdgtii sd recunoEti ceen ce nu gtii gi sd nu-li fie ruqinesd ceri sfaturi sau ajutor de la alfii, cdci e aorba desdniltateq gi, uneori, de aiala bolnauilor. Lucrurile deuingi mai dificile tn condilii de urgen{d (bombardamente,cutremure, front etc.) unde uneoyi fiecare minut contea-zd. Am auut tristul priuilegiu sd cunosc qi aceste aspec-te care mi-au oferit o experienld ce mi-a serztit toatd aiafa,

12) in continuarea aceleagi intrebdri, vd rugdmsd ne dezvf,luili care au fost principiile dumnea-voastrd incd din tinerele gi cum ati reugit sd dez-voltali o astfel de activitate remarcabili, multidis-ciplinard gi de excepfie, sd devenifi un om de gti-infd emblematic pentru RomAnia?

C.B.S.: Principiul meu a fost foarte simplu' Mi-amdetlicat aproalie toatd aremea tnadldrii gi practicii medi-

cale, iar'tn restul timpului am fost tn special ntras de

nspectele culturale qi spirituale ale rtiefii. De asentenea,

arn dus o aiald regulatd, fdrd sd pierd nopli sau sd md

rdtdcesc tn ztAhoarefl unor distraclii zgomotoase. ^

Trebuie sd adaug acum un lucru important. Incd

din anul al lll-lea am tnceput, sub tndrumarea unorrmegtri remarcabili, sd md ocup de cercetarea gtiinfificd'Recunosc cd nu orice student trebuie sd facd cercetare

dupd cum nici orice medic nu trebuie sd fie inclus tn.

progrflme de cercetare, Cei ce fac tnsd cercetare capiltd,

,rri t, plus tn afard de renumele pe care pot sd gi-l

facd, cersa ce ff aiutd considernbil nu numai tn execu-

tarea profesiunii lor. E rtorba de ceea ce am putea numio ,,disciplind a minfii".

13) in lncheiere, oferili-ne cAteva sugestii pen-tru un student la Psihologie.

C.B.S.: Lucrurile s-au schimbat mult fafd de situa-

fia din tinerelea mea. Au apdrut alte repere, alte con-

ditii Oi oamenii fug dupd alte obiectizte. Tinerii care oorsd-gi facd o pregdtire temeinicd trebuie sd munceascd

mult, sd tnaele cfrt mai mult, sd-6i tndrepte preocupd-

rile qi spre orizonturile culturii, sd ducd o aiald regu-latd tn care odihna sd fie respectatd gi sd piardd cfrt maipulind oveme in spafiul hedonic.