Click here to load reader

Dependenta sexuala sexuala - Mihai Copaceanu.pdf · PDF file DEPENDENTA SEXUALA zrminatd. de doud fenomene. lorfnelor, care sunt niqte sub-sc perttru funclionarea siste-opiaceele,

  • View
    53

  • Download
    8

Embed Size (px)

Text of Dependenta sexuala sexuala - Mihai Copaceanu.pdf · PDF file DEPENDENTA SEXUALA zrminatd....

  • Mihai Copiceanu

    DEPENDENTA SEXUALA

    ITIE L{*r

    Editura Medicali Bucuregti, 2418

    T

  • DEPENDENTA SEXUALA

    zrminatd. de doud fenomene. lorfnelor, care sunt niqte sub- sc perttru funclionarea siste- opiaceele, acestea tnlocuiesc au mni produce endorfine. in tct t) stnre penibild de trdiri *inu;rt sufleteascd foarte pro-, Wate descrie, decdt cel care lrl,atL.rul simte neaoia sd le otfina. Deci este o dependen- id dc .e esfe aga de greu sd i gi r.rre x fnce printr-o supra-

    csle o dependentd de ordin rrul itestn al pldcerii este I am cer*ru care bombardeazd raa-d senzalia de pldcere. Ei ki ,"i o altd regiune impor- gul. care este un centru de trensmit [pdrinfilor] sd nu-i tiEte t,ittounti, sd-i considere i x poarte cu ei tn consecin- . su defonnarea de mentali- tti de consumul de droguri n din partea pdrinlilor. Este Totecfie gr nu de pedeapsd. frcile, cd uneori trebuie sd fiit cste cn pdrintele tn aceastd i nu procurar. (Constantin nalmedia.ro)

    Cuprins

    Cuainte de bucurie lntensiu cu Academi cianul Co nst antin'B dl dce anu- S tolnici Prefald lntroducere

    Capitolul 1 Sexualitatea umani

    Repere istorice rHormonii sexuali gi comportamentul sexual -.'.... Sistemul nervos gi comportamentul sexual ......-.. Rdspunsul sexual

    Capitolul 2 Adicfia sexuali versus dependenfa de sex

    Definilia conceptului de dependenfd Aspecte clinice gi diagnostic .............'. Elemente ale istoricului familial....'............ Elemente distinctive ale dependenlei de sex ...... Criterii pentru dependenfa de substanre ............. Substratul neurobiologic al dependenlei .............. Rolul prolactinei in safietatea sexuald.. Adicfia sexuald qi ADHD.. Definifia compulsivitdfii. Relafia dintre depen- denfd qi compulsivitate Diverse aspecte ale adicfiei sexuale (fizice, psi- hice, emolionale, sociale) Dependenla de pornografie :..'.....'..'......

    Capitolul 3 Intervenfii teraPeutice Terapia de grup Terapia de cuplu/familie

    7 11 21.

    27

    39 39 48 56 59

    63 63 71.

    78 79 88 91.

    94 97

    100

    106 110

    1,25

    133 136

  • DEPENDENTA SEXUALA

    Terapia farmacologicd .............

    155

    1,62

    168 171 174 175 175 176 179 185 L89

    140 145 Cuvinte de bucuComentarii

    Capitolul 4 RomAnia, inci ruginea Europei. Ce riscuri implici lipsa educafiei sexuale in gcoli

    Prostitutie, sarcini nedorite la adolescente, agre- siuni sexuale, violuri! Cum recunoagtem un pedofil? ................. Solutiile? Ce pot face pdrintii ?............ Reactia comunititii ................ Eficienfa institutiilor Introducerea educaliei sexuale obligatorii in gcoli Tratamentul pedofililor ................ Iubire pasionald 9i dorin!5 sexuald

    Anexi Bibliografie ................

    Mihai Copdceanu este o comunitatea psihologilor romi bind la conferinfele din Romir dere qi o maturitate mult Per{ documentat, devotat, inteligerrl moduri de gAndire gi invatare.

    Am condus Masteratul Institutul de Psihiatrie (Kint cAnd mi-a fost student \tiha supervizat proiectul siu de cr fia dintre doza terapeutica de pacienlilor depende.tli du t uro tamentului. El a elaborat cel anul sdu qi a chestionat cei I - aproape 200 de pacienfi (l unui proiect de masterat) - d tXlii 9i capacitdfii sale de a t cu oamenii).

    Este inteligent gi foarte m line dezvoltarea psihologiei in cd bine cu pacienfii 9i cu Perr o dispozitie general5 [email protected]

    Psihiatru, ,t"'J London;.iondator t mai mnre stLiiu I din lunre; pesie IO

  • DEPENDENTA SEXUALi

    din generalia tdnitri de psi- e specialitate ln fard 9i in ial ln spaful anglo-saxon -,

    t d pfuil ln prezent. Cartealrlrlidcrc a domeniuiui gr

    oeroeGhile aurple din teren,

    a"ll a$upra problemei tn demersul de

    t' raryie. Dr. Mihni Turcu

    J.ufui Blaga", Sibiu; doctor tn - b llaioercitatea din Bucuregti;

    ilin Sibiu; cu expertizd tn

    ?ndnrmdtor pentru sute de oii-

    l#ryic $r psihosexologie; psiho- t b Spitclul de Psihiatrie Sibiu; fost

    Interviu cu Academicianul Constantin Bililceanu-Stolnici Neuropsihologia nzil

    1) Domnule profesor, prima intrebare se referd la domeniul numit neuropsihologie pe care dum- neavoastrd l-afi cercetat de-a lungul anilor. CAt de importanti este neuropsihologia pentru un psiho- log?

    C.B.S.: Ani ite zile - de circa 60 de ani - am fost pasionat de ceea ce astdzi se numepte ,,gtiinfele creie- rului". Acestea pornesc de la examenul morfologic, macroscopic Ai microscopic pi ajung la cel electric 6i bio' chimic. Apoi abordeazd aspectele funclionale de la cele mai elementare nkteluri: gene, funclii sinaptice, poten- fiale de acliune etc. pfrnd la funcliunile fiziologice. Etapa cea mai dificild este aceea de a corela ceea ce gtim des- pre organizarea marfofuncfionald a creierului gi funcfii- le prin care se manifestd sistemul psihic la animale gi apoi la om; ceeil ce constituie tn fond esenfa neuropsi- holagiei. Personal, cred cd orice psiholog trebuie sd cunoascd modul cum este alcdtuit gi cum funclioneazd dispozitioul ce suportd actirtitatea psihicd. ln fond, e oorba de hardware-ul Ei o parte din software-ul ce std 1 Interviu publicat ln Revista ,,Profil" nr. 7/2007, Sibiu, redac- tat de Mihai Copdceanu.

  • DEPENDENTA SEXUALI

    la baza funcliilor psihice gi formeazd ,,obiectul mun- cii" lor, Cunoagterea lor permite o infelegere mai bund gi ralionald a psihismului uman Ei, totodatd, este abso- lut necesard pentru a face legdtura dintre psihologia normald qi o parte a psihologiei patologice.

    2) La ce nivel se regdsegte neuropsihologia in Romdnia, in comparatie cu ceea ce se intAmpls pe plan international ?

    C.B.S.: in general neuropsihologia, cu rare exceptii, (ca de ex., gcoala de la Cluj) nu este foarte mult apro- fundatd lq noi. Este ln mare parte rezultatul consfuAn- gerilor dure la care a fosf supusd psihologia tn anii comunismului, fapt care a dus la o ruf)ere parliald de unele orientdri ale psihologiei mondiale, Este qi rezul- tatul dotdrii insuficiente a cercetdrii de la noi.

    3) Nu pot sd nu amintesc de aportul adus de dumneavoastri domeniului neurociberneticii, aldturi de Edmond Nicolau, gi de predecesorul ei, $tefan Odobleja, de studiile dumneavoastrd in realizarea unor modele cibernetice ale sistemului nervos. Pentru cei ce inci nu au auzit de aceastd disciplind, vd rog sd ne explicali ce este neurocibernetica gi sd ne ardtati valoarea acesteia pentru neurogtiinte.

    C.B.S.: Cibernetica intrd cu adeadrat pe scena preo- cupdrilor gtiinlifice prin anii '48-'49, odatd cu apnrifia celebrei cdrli (Cybernetics or Control and Commu- nication in the Animal and Machine - N. aut.) n lui N. Wiener. E drept cd au existat cfrliaa precursori al cdror glas tnsd nu a a.aut rdsunet. Este foarte greu de explicnt ce este cibernetica tntr-un rdspuns la o tntrebare de interuiu.

    in primul rdnd a introdus conceptul de informalie cu toate aspectele sale teoretice (matematice), practice

    12

    (

    d I

    ___"_rwFI

    lnterviu cu Academicianul Constantin BElSceanu-Stolnici

    (folosite tn comunicare), lingaistice gi filosofice. Acesta a permis detectares unei clase de eaenimente necunos- cute care au loc tn sistemul neraos gi care explicd la un nivel mai complex (folosind printre altele noliunile de codare, de entropie, de cantitate de informatie, de zgomot gi multe altele) modul sdu de funcfionare. A permis chiar formularea unor ipoteze priztind emergenfa conEtiinlei (congtienfei) din actiaitatea cerebrald. Apoi a dus lq formularea conceptului de relea neuronald care astdzi este esenliald atftt pentru neuropsihologie cdt qi pentru qtiinfa computerelor. Ambele aceste nspecte au permis chiar o abordare mqtematizqtd a neurofiziologiei gi neuropsihologiei. Esenfiald a fost qi noliunea de feed- back (aferentafte inaersd) pozitia gi negatio care a per- mis o noud tnlelegere e funcfiondrii sistemului neraos de la simplul src reflex pdnd la unele aspecte ale acti- uitdfii cognitiae qi emofionale,

    Cred cd orice psiholog ce se respectd trebuie sd se familiarizeze cu cibernetica ce deschide un orizont extrem de bogat pentru tnlelegerea mecanismelor aielii psihice.

    4) Dumnevoastrd susfineli un curs de Neuro- psihologie Ia Facultatea de Psihologie 9i $tiinle Cognitive din Bucuregti. Vd rog sd ne spunefi care este reaclia studenlilor fald de Neuropsihologie 9i cum ar trebui sd se raporteze la aceasti disciplin5?

    C.B.S. in general existd o relatiud rezistenld la aprofundarea neuropsihologiei, care este grea, gi face apel la un domeniu mai special (anatomie, microscopie, elec- trofiziologie, chimie moleculard E.a.m.d.). Treltuie preda- td de onmeni cfrre cunosc bine materia respectiad dar care au qi un spirit didactic dezaoltat qi oricum totul trebuie tnsofit de o iconografie cftt mai completd qi explicitd. Studenlii trebuie sd fie congtienli sd se rapor- teze la aceastd disciplind ca la una fundamentald pen-

    13

  • 12 DEPENDENTA SEXUALr lnterviu cu Academicianul Constantin BdlSceanu-Stolnici 13

    la bsza funcliilor psihice 6i form.eazd ,,obiectul mun- cii" lor, CunoaEterea lor permite o tnlelegere mai bund gi ralionald a psihismului uman Ei, totodntd, este abso- lut necesard pentru a face legdtura dintre psihologia normald gi o parte a psihologiei patologice.

    2) La ce nivel se regdsegte neuropsihologia in Romdnia, 1n comparatie cu ceea ce se intAmpl[ pe plan international ?

    C.B.S.: in general neuropsihologia, cu rare exbepfii, (ca de ex., gcoala de la Cluj) nu este foarte mult apro- fundatd la noi. Este tn mare parte rezultatul constrfrn- gerilor dure la care a fost" supusd psihologia tn anii comunismului, fap