Download pdf - C2 - Muschii Pielosi Cap, Nervul Facial Si Intermediar

7/25/2019 C2 - Muschii Pielosi Cap, Nervul Facial Si Intermediar

1/15

Muschii capului si gatului

Acestia se impart in doua grupe mari:

1. cutanati2. masticatori

Muschii cutanati ai capului si gautlui (sau pielosi)

Caracteristici:

sunt muschi slab dezvoltati, de multe ori reprezentati prin fbre musculare

reduse, subtiri, avand actiunie redusa ei mobilizand tegumentul, in cea mai

mare parte din actiunile lor

au o insertie cutanata mobila, participand la redarea di!eritelor e"presii ale

!etei, motiv pentru care se numesc si muschi ai mimicii.

sunt dispusi in #urul orifciilor capului ( orbita, !ose nazale, cav orala, conduct

auditiv), participand la inchiderea si deschiderea acestora $ cu e"ceptia

conductului auditiv)

toti sunt inervati de n !acial.

%e impart in:

m. pielosi ai craniului

m. pielosi ai pleaoapelor si sprancenelor $ in #urul ori!. orbitar

m pielosi ai nasului m pielosi ai ori!. oral ( ai buzelor), la acestia adaugandu&se si m platisima.

M.Pielosi ai craniului reprezentati prin

m 'emporo&parietal

m occipito&!rontal

m pavilionului urechii.

M. occipito-frontal

&ste un muschi digastric anterior : m !rontal posterior: m partietal tendonulintermedial dintre acestia find reprezentat de aponevroza epicraniala.

%e insera pe linia curba occipitala superioara, pe baza mastoida si pe conve"itatea

concai, prin cealalta e"tremitate continuandu&se cu aponevroza epicraniana.

M. rontal

*age 1o! 15


2/15

Continua anterior aponevroaza epicraniana si se insera pe !ata pro!unda a

tegumentului regiunii intersprancenare si a reg orbitare, fbrele sale intermediandu&

se !rontal cu cele ale procesului si lateral cu fbrele orbicularului ploapelor si m

sprancenosului.

'endonul intermedial, aponevroza intercraniana, galeea aponevrotica este o bandafbroasa care prin !ata sa in!erioara aluneca pe pericraniu prin intermediul unui

tesut con#unctiv la" iar !ata sa superioara este legata de !ata pro!unda a

tegumentului prin tractusuri con#unctive ceea ce e"plica mobilizarea pielii capului

prin contractia occipito&!rontalului.

+n partile laterale da insertie muschilor auriculari superior si anterior, se intinde pe

mastoida, pe conductul auditiv e"tern a#ungand pana la nivelul tesutului subcutanat

al regiunii maseterine.

+ntre aponevroza si tegumentul capului se gaseste o masa adipoasa bogata

impartita de tractusurile con#unctive in lo#ete, masa adipoasa continand terminatii

nervoase si vase de sange abundente provenite prin ramifcatia pediculilor vasculo&

nervosi ai pielii capului, de aceea o lezare la acest nivel este !oarte sangeranda.

Aponevroza epicraniana cu pielea capului !ormeaza ceea ce se numeste scalp.

Temporo-parietalul

se insera pe aponevroza epicraniana si se termina pe pavilionul urechii intre m

auriculari anterior si posterior

M. Pavilionului urechii

%unt m intrinseci care isi au originea si terminarea pe pavilionul urechii sau la

nivelul pavilionului urechii

*e !ata acestuia find m mare si mic ai heli"ului, m tragus si m antetragusului pe

!ata interna a pav urechii sunt m oblic si transvers

M e"trinsevi sunt in numar de , numiti m auriculari superior, anterior si posterior

Auricularul superior

%e insera pe aponevroza epicraniana si se termina pe conve"itatea !osei naviculare

Auricularul anterior

-e pe aponevroza epicraniana se termina pe spina heli"ului si partea anterioara a

concai.

Auricularul posterior

-e pe mastoida, se termina pe pavilionul urechii, la nivelul conve"itatii concai.

*age 2o! 15


3/15

M auriculari sunt redusi la om si prin actiunea lor mobilizeaza pavilionul urechii.

M pleoapelor si sprancenelor

Orbicularul Pleopapelor

ste un muschi ceva mai voluminos care cuprinde portiuni

1. una perfcerica $ orbitara2. una mediala $ sau palpebrala. portiune lacrimala ( m lui orner)

*ortiunea laterala, pari!eric incepe de la nivelul unghiului ochiului prin un tendon

direct care se insera pe marginea anterioara a santului lacrimalului & pe procesul

!rontal al ma"ilei si un tendon re/ectat care se insera pe creasta osoasa a

lacrimalului

Cele doua tendoane se undesc pe un scurt traiect, dupa care se bi!urca intr&un

tendon superior pt pleaoapa superioara si un tendon in!erior pt pleaopa in!erioara.

-e aceste teondoane se prind fbrele musculara arci!orme (concave in sus pt

pleaoapa in!, invers) care se termina pe !ata pro!unda a tegumentului din unghiul

e"tern al ochiului unde se interpatrund.

*rintre aceste fbre musculare e"ista fbre musculare care pornesc direct de pe

procesul !rontal al ma"ilei, de pe procesul ma"ilar al !rontalului si chiar de pe ma"ila

care se interpatrund cu fbrele musculare ce pornesc de pe tendoane.

Muschiul lui orner sau portiunea lacrimala se insera pe de o parte pe creasta

osoasa a lacrimalului , impreuna cu tendonul re!rectat al orbicularului si pe de alta

parte pe !ata pro!unda a tegumentului pleoapei la nivelul sau usor indaratul

punctului lacrimal.

0rbicularul cu portiunile sale laterala si mediala inchid pleoapele si imprastie

lacrimile pe supra!ata globului ocular care sunt conduse in conductul lacrimal prin

deschiderea orifciului lacrimal de la nivelul punctului lacrimal prin contractia m lui

orner.

M Sprancenos ( Corrugator supercilii

%e insera pe partea interna a orbitei si in dreptul orifciului supraorbitar se rasfra in

evantai . ibrele sale interpatrunzandu&se cu fbrele !rontalului si orbicularului.

"ista si un muschi depresor al sprancenei sau !epresor supercilii.

M piramidei nazale sunt reprezentati prin

procerus

m nazal

*age "o! 15


4/15

depresorul septului nazal

la acestia se adauga fbre care provin din ridicatorul comun al aripii nasului si

buzei superioare.

Procerusse numeste si piramidal, care, prin e"tremitatea sa pro"imala se insera

pe oasele proprii ale nasului putand a#unge si pe cartila#ele laterale ale nasului iarcranial fbrele sale se termina in regiunea intersprancenara amestecandu&se cu

fbrele !rontalului.

Muschiul nasal

-e !apt, este !orma din 2 portiuni si multi considera 2 muschi

0 portiune transversa cun sub numele de transversul nasului care este un

compresor al narinelor si care se insera printr&o !ormatiunie aponevrotica pe dosul

nasului, de unde se indreapta in a!ara, spre santul nazogenian (dintre piramida

nazala si obraz) o parte din fbre inserandu&se pe !ata pro!unda a tegumentului la

acest nivel si alte fbre coborand la nivelul buzei superioare unde se amesteca cu

fbrele depresorului spetal ( !epresorul septului nasului).

Al treilea muschi al piramidei nazale este portiunea alara sau !ilatatorul narinelor

care se insera pe ma"ila prin cateva fbre si pe partea laterala a cartilagiului aripii

nasului si se termina pe !ata pro!unda a tegumentului de pe marginea in!erioara a

narinelor.

#epresorul septului na$al( m. mirti!orm)

%e insera la nivelul !osetelor mirti!orme ale ma"ilei si se termina pe !ata pro!unda a

tegumentului de la nivelul partii posterioare a aripii nasului si de la nivelul septuluinazal. ste un dilatator al narinelor.

Muschii orifciului oral (bucal)

se impart in 2 grupe mari:

1. constrictori2. dilatator

M constrictori sunt repre$entati prin

Orbicularul bu$elor( guriiprezinta la randul sau 2 componente:

1. orbicularul e%tern prezinta fbre intrinseci rep de cei 2 muschi incisivi

superior si 2 muschi incisivi in!eriori care se insera pe !osele mirti!orme si

canine ale ma"ilei si mandibulei si se indrepta catre comisurile bucale unde

fbrele lor se intrepatrund. acestea sunt fbre proprii, pt ca prezinta si fbre

*age &o! 15


5/15

e"trinseci care de !apt sunt provenite de la toti muschii orifciului oral cu

precadere, pt buza superioara, din fbrele ascendente ale bucinatorului si ale

coboratorului comisurii bucale iar pt buza in!erioara, din fbrele descendente

ale bucinatorului si fbrele provenite din m ridicator al comisurii bucale.2. Portiunea interna a orbicularului oral este reprezentata de fbre

arci!orme ce intra in constitutia celor 2 buze si se interpun printre fbreleorbicularului e"tern.

Compresorul bu$elor ( inchi!e si !eschi!e ori'ciul bucal

rep prin fbre scurte musculare interpuse intre !ata pro!unda a tegumentului buzei

respective si mucoasa laviala . prin contractia lor, aceste fbre musculare comprima

si subtie buzele, actiune necesara in timpul suptului, dar si in timpul sarutului &

musculus osculatorius.

M !ilatatori ai ori'ciului bucal

sunt dispusi in 2 planuri: pro!und si superfciali

m. pro!unzi sunt reprezentati prin :

1. m ridicatorul comisurii bucale $ numit si muschiul canin2. m. buccinator care este un muschi mai voluminos care se insera pe

marginile alveolare ale ma"ilei si mandibulei in dreptul ultimilor molari si

pe ligamentul pterigomandibular sau aponevroza buccinato&!aringiana.

acest muschi prezinta o !ascie proprie si pe !ata sa e"terna prezinta bula

gresoasa a lui ichat $ dop de grasime ce serveste ca indice de stare de

sanatate al copilului si maturului ( lipseste la persoanele canceroase).

muschiul este strabatut de canalul lui %tenon si de canalul bucal, indrumul sau spre mucoasa. !ata sa interna corespunde mucoasei bucale pe

care o trage in a!ara pentru a nu f prinsa intre arcadele dentare.. coboratorul buzei interioarae ( patratul barbiei).. m mental sau motul barbiei3. m dilatatori:4. ridicatorul comun al aripii nasului si buzei superioare5. ridicatorul propriu al buzei superioare6. micul zigomatic7. marele zigomatic18.m. rizorius al lui %antorini

9a toti acesti muschi enumerati pana acum se adauga muschiul platisma sau

pielosul gatului care este un muschi plat ce se insera distal pe !ata pro!unda a

tegumentului regiunilor subclaviculara, acromiala si deltoidiana, iar terminal se

insera pe marginea in!erioara a corpului mandibular, pe !ata pro!unda a

tegumentului reg mentoniere, pe linia oblica e"terna a corpului mandibular si !ata

pro!unda a tegumentului buzei in!erioare.

*age 5o! 15


6/15

NERVUL A!"AL

a ++&a pereche de nervi cranieni

este un nerv motor

fbrele viscerale a!erente si e!erente apartin n intermediar, cei doi nerviavand un traiect comun pana in prima parte a canalului nervului !acial,

motiv pentru care mult timp au !ost studiati ; descrisi impreuna.

n. intermediar find numit nervul 5 bis sau nervul lui riesberg

Originea reala:

nuceul motor din calota pontina

fbrele e!erente ale nuceului !acialului situate pro!und pe planseul ventriculului

celebrale incon#ura polul superior al nuceului nervului + abducens !ormand !oliculul

!acial si se indreapta apoi spre originea aparenta a nervului, situata la nivelulsantului bulbo&protuberantial, deasupra olivei , avand apropiat originea nerv. ++ bis,

lateral de care se gaseste originea aparenta a nervului ++.

medial de originea aparenta a nervului ++ dar la distanta de aceasta data se

gaseste nervul abducens +.

Traiect si raporturi

de la nivelul originii sale aparente n !acial strabate !osa craniana posterioara,

meatul acustic intern, canalul !acialului si a#unge sub baza craniului terminandu&se

in interiorul glandei parotide.

in !osa craniana posterioara , n !acial se gaseste impreuna cu ++ bis si nervul +++ in

unghiul ponto&cerebelor a lui M+>+


7/15

din !osa craniana posterioara, n !acial patrunde prin polul acustic intern, in meatul

acustic intern, incepand portiunea interpietroasa a n !acial.

la acest nivele, n !acial este elementul cel mai sus situat si are o lungime de

paro"imativ 18&12 mm find cu directie postero&anterioara.

< !acial este in raport cu artera labirintica, unica sau dubla care isi are originea in

artera cerebeloasa antero&in!erioara. undul meatului acustic intern este impartit de

2 creste $ transversala si verticala& in cadrane:

aria nervului !acial $ situata antero&superior, pt nervii !acial si intermediar

ariile vestibulare superioara si in!erioara

si aria cohleara & pt fbrele nervoase corespunzatoare.

se anga#eaza in canalul nervului !acial sau canalul lui alopius in care are un traiect

in !orma de > cu portiuni

1. prima portiune, segmentul labirintic, deoarece este situat superioar delabirint, se intinde de la polul acustin intern la lo#a ganglionului genicular

unde prezinta o anugulatie de apro"imativ 53 de grade numita genunchiul

nervului !acial sau geniculum care este coa!at de catre ganglionmul

genicular.2. a doua portiune $ segmentul timpanic se gaseste pe peretele medial al

urechii medii , in aceasta portiune, n !acial are un traiect paralel cu a"ul

stancii temporalului si intre a2a si a a portiune !ormeaza o a2a angulatie

numita genunchiul in!erior (cotul !acial ) care este in raport cu antrumul

mastoidian ceea ce e"plica posibilitatea lezarii n !acial in trepanatia

mastoidiana.. a &a portiune $ segmentul mastoidian& este situat mai aproape de peretele

anterior al mastoidei, posterior meatului acustic e"tern . 9a acest nivel n are

o directie verticala.


8/15

iar cele e"trapietroase din n auricular posterior, ramul digastic, ramul stilohioidian,

inconstant n lingual.

n auricular posteriorse desprinde din !acial la iesirea acestuia prin gaura stilo&

mastoidiana, incon#ura marginea anterioara a mastoidei, se indreapta superior si se

imparte in 2 ramuri:

1. ramul auricular pt m auriculari posterior si superior2. ramul occipital pt pantecele posterior al m occipito&!rontal. acest ram se

anastomozeaza cu ramul posterior al celui de&al doilea nerv spinal cervical

cunoscut si sub numele de nervul suboccipital al lui Arnold.

ramurile !igastri si stiloi!iancare se pot desrinde din un trunchi comun, se

distribuie muschilor cu acelasi nume.

ramul comunicant cu nervul glosofaringianpoate sa si lipseasca, este un ram

subtire ce se desprinde din !acial imediat sub gaura stilo&mastoidiana, incon#ura cao ansa !ata anterioara a venei #ugulare interne de unde si numele de ansa lui aler

si se termina fe in ganglionul in!erior al gloso&!aringianului fe in trunchiul nervos

imediat sub ganglion.

*amul lingual ( inconstant) are un traiect lung intinzandu&se de la gaura stilo&

mastoidiana pana la baza limbii. l da flete musculare pt muschii gloso&staflini si

stilo&glos si flete mucoase care se distribuie impreuna cu flete din artera linguala

in m. linguala.

*lanul nervos constituie ple"ul intraparotidian a carui !ormare depinde de modul de

termina a n !acial.

@amuri terminale

*rin bi!urcare in ram superior sau temporor&!acial si ram in!erior sau cervico& !acial

sau prin tri!urcare in superior, mi#lociu si in!erior.

+n grosimea parotindei, intre ramurile terminale ale n !acial e"ista intoddeauna o

anastomoza parastenoniana.

*amul superior care se anastomozeaza cu nervul auriculo&temporal al

mandibularului da ramuri temporale, zigomatice si bucale superioare.

Ramurile temporale pt m auricular anterior si pantecele !rontal al occipito&

!rontalului,

Ramurile zi#omaticepentru orbicularul ochiului si m sprancenei ,

*age +o! 15


9/15

Ramurile bucale superioarept m mare si mic zigomatic, ridicator al comisurii

bucale ( unghiului gurii), ridicator al buzei superioare, ridicator comun al aripii

nasului si buzei superioare, ridicator propriu al buzei superioare si orbicularul buzei.

*amul inferior primeste 1 sau 2 ramuri anastomotice de la ramul auricular al

ple"ului superfcial si la nivelul unghiului mandibulei da nastere la ramuri bucalein$erioare pentru m buccinator, risorius si orbicular al gurii si ram mar#inal al

mandibulei care se distribuie m depresor al unghiului gurii, coborator al muzei

in!erioarae si mentonier.

Cel de&al treilea ram este ramul cervical, numit si ramul gatului, care inerveaza m

platisima.

ascularizatia n !acial:

in trigonul ponto&cerebelos., n !acial este vascularizat de artera cerebeloasaantero&in!erioara si de artera labirintica, ram din artera auditiva interna.

artera stilo&mastoidiana vascularizeaza segmentele 2 si din apeductul lui

!alopius si seg retro&stilian in portiunea e"tracraniana participand la

vascularizatia nervului si artera auriculara superioara.

Anastomoze:

1. la niv originii aparente se anastomozeaza cu n vestibulo&cohlear.2. in meatul auditiv intern se anstomozeaza cu nervul intermediar,. in canalul !acialului, din genunchiul superior, se desprind ramuri

anastomotice pentru ganglionul vestibular al lui %carpa. nervii gloso&!aringian,3. trigemen4. ple"ul cervical.

N "N%ERME&"AR'

continua se fe deschis ca parte vegetativa, preganglionara si gustativa a nervului

!acial.

nervul contine fbre viscero&motorii, viscero&sensitive si somato&a!erente generale.

0riginea reala este in ganglionul genicular, situat la nivelul genunchiului !acial .

=anglionul are neuroni psedounipolari ale carui prelungiri peri!erice conduc stimulii

gustativi din 2; anterioare al mucoasei linguale si stimuli cutanati de la nivelul asa

numitei regiuni a lui @amsaB $ unt.

*age ,o! 15


10/15

*relungirile centrale se !ormeaza componenta a!erenta a nervului care intra in

nevra" pe la nivelul originii aparente , lateral si in contact cu nervul !acial si !ace

sinapsa in partea superioara a nucleului tractului solitar din bulb & fbrele gustative

si in nucleii terminali ai nervului trigemen $ fbrele somato a!erente.

=anglionul genicular este numai traversat !ara sa !aca sinapsa si de fbreparasimpatice care vin de la nivelul nucleului lacrimal si de la nivelul nucleului

salviatori superior.

ibrele viscero&motorii isi au originea in nuceul salivator superior si nucleul lacrimal.

-e la nuceul salivator superior pleaca fbre mielinice preganglionare care merg pe

nervul intermediar, coarda timpanului si nervul lingual, ram al n mandibular., pana

la nivelul ganglionilor submandibular si sublingual unde !ac sinapssa cu neuronul

post&ganglionar.

ibrele postganglionare, subtiri si amielinice se vor distribui glandelor salivare

sublinguala si submandibulara.

-e la nivelul nucleului lacrimal, sau nucleul lui agita, pleaca fbrele preganglionare

pana la ganglionul genicular pe care il strabat !ara sa !aca sinapsa si apoi merg cu

nervul pietros mare si nervul canalului pterigoidian si vor !ace sinapsa in ganglionul

pterigopalatin al lui M@CD9 de pe traseul n ma"ilar.

ibrele postganglionare care pleaca de la acest ganglion, merg cu ramurile n

o!talmic si ma"ilar.


11/15

canaliculul timpanic al corzii timpanului saui canalul posterior care se deschide pe

peretele posterior al casei timpanului,. strabate de maniera unui arc partea

superioara a !ertei mediale a membranei timpanului, de unde si denumirea de

coarda timpanului, se anga#eaza in canalul osos anterior al corzii timpanului situat

putin deasupra fsurii pietro&timpanice, scizura lui =lasser, si se e"teriorizeaza la

mi#locul scizurii lui =lasser. a#ungand la baza craniului pe !ata mediala spineis!enoidului.

A#unge in !osa in!ra&temporala si se anastomozeaza cu nervul lingual al

mandibularului, cu care a#unge la ganglionii sublingual si submandibular ca radacina

parasimpatica a acestora de la care pleaca fbrele post&ganglionare pt glandele

salivare cu acelasi nume dar si fbre vaso&dilatatoare si gustative pt mucoasa partii

anterioare a limbii.

*amuri comunicant cu nervul vagmai este numit ramul auricular al vagului sau

ramul !osei #ugulare $ se desprinde in portiunea mastoidiana si printr&un canal osos

a#unge in !osa #uculara, incon#ura vena #ugulara interna si a#unga in ganglionulsuperior al vagului.


12/15

este singura articulatie mobila a capului find o articulatie bicondiliana in care

mandibula se misca in timpul masticatiei si in timpul vorbirii, find articulatia

miscarilor masticatorii.

%upra!etele articulare: din partea temporalului este !osa mandibulara si condilul

temporal.

osa mandibulara este impartita de catre fsura pietro&timpanica sau scizura pietro&

timpanica intr&un segment anterior care apartine de solzul temporalului si care este

articular si un seg posterior, nearticulat, care apartine de osul timpanal !ormand

peretele anterior al conductului audititv e"tern.

%upra!ata preglaseriana nu este acoperita de cartila# hialin ci prezentand o

ingrosare a periostului.

Condilul temporalului, situat anterior supra!. preglaseriene, concav transversal si

conve" antero&posterior este acoperit de cartila# hialin, constituind radacina

transversa a zigomaticului ( condilul).

-in partea mandibulei avem condilul mandibular sau capul mandibular care are o

directie orientata antero&posterior si latero&medial ast!el ca prelungite, a"ele mari

ale celor 2 condili s&ar intalni inaintea !oramenului magnum. are o lungime variabila

de 16&28 mm si o latime de 5&18 mm. 0 creasta osoasa imparte capul mandibular

intr&o supra!ata anterioara si o supra!ata posterioara . Articulare sunt numai

supra!ata anterioara si creasta osoasa care sunt acoperita de cartila# hialin si pe

care se f"eaza si discul articular.

-eoarece supra!etele articulate nu isi corespund per!ect, va interveni o !ormatiune

acomodatoare $ discul articular sau interarticular care este mai gros la e"tremitati si

mai subtire central si care imparte cavitatea articulara in 2 compartimente: supra&

meniscal ( menisco&temporal) si submeniscal ( menisco&mandibular).

Fneori, cele 2 compartimente pot comunica unul cu celalat, discul articular find

per!orat central .

+n partea anterioara, discul da insertie unor fbre din m pterigoidian lateral , iar

posterior unor fbre con#unctive care vin de la scizura lui =lasser si care !ormeaza

asa&numitul !rau meniscal posterior cu rolul de a limita miscariile de propulsie ale

mandibulei.

Meniscul, prin e"tremitatile sale, se f"eaza pe capul mandibular, con!orm regulile

generale con! carora discul articular se f"eaza pe osul mobil.

Mi# de unire

*age 12o! 15


13/15

capsula articulara, sub !orma unui manson, la nivel temporal se insera anterior pe

condilul temporal , posterior inaintea scizurii lui =laser, lateral pe tuberculul si

radacina longitudinala a zigomei , iar medial pe spina s!enoidului.

9a nivelul mandibular se insera pe colul mandibular, anterior langa cartila#ul hialin ,

posterior la &3 mm distanta de acesta.

Capsula prezinta fbre con#unctive longitudinale, pro!unde care sunt scurte,

temporo&meniscale si menisco&mandibulare si superfciale lungi $ temporo&

mandibular.

ste intarita de 2 !eluri de ligamente:

ligamente adevarate

ligamente la distanta ( accesorii)

igamentele a!evarate

sunt unul lateral si celalat medial :

igamentul lateral se insera pe tubercul si radacina longitudinala a zigomei si

partea postero&laterala a colului mandibular. ste cel mai puternic ligand al

articulatiei temporo&mandibulare.

igamentul me!ialmerge de la scizura lui =lasser si spina s!enoidului la partea

postero&mediala a colului mendibular.

igamentele la !istanta sunt repre$entate prin/

igamentul sfeno-man!ibular care se insera pe spina s!enoidului si trece la

nivelul colului mandibular pt a se insera pe !ata mediala a ramurii mandibulare la

nivelul lingulei lui %pi" unde se termina prin di!uzare.

Acest ligament delimiteaza cu colul mandibular butoniera retro&condiliana a lui

Guvara prin care tren vasele ma"ilare si nervul auriculo&temporal. @ouviere si *aturet

considera acest ligament ca o intarire a partii e"terne a aponevrozei

interpterigoidiene.

Guvara descrie si un ligament timpano-man!ibular care se intinde intre osultimpanal $ dindaratul scizurii lui =laser & la !ata interna a ramurii mandibulare in

apropierea buzei mediale a marginii posterioare a ramului mandibular la nivelul unui

plas dus prin baza lingulei.

*age 1"o! 15


14/15

Al doilea ligament este cel stilo-man!ibular de la stiloida la !ata interna in

apropierea marginii posterioare a ramului mandibular la nivelul gonionului.

igamentul pterigo-man!ibular de la crosetul pterigoidei la linia milohioidiana

( oblica interna). in partea anterioara se insera buccinatorul iar posterior acestui lig

se insera constrictorul superior al !eringlui, motiv pentru care este numita siaponevroza buccinato&!aringiala.

%inoviala este subtire si tapetteaza separat cele 2 compartimente menisco&temporal

si menisco& mandibular.

enele sunt tributare sistemului venos #ugular.

9im!aticele merg la nodulii lim!atici preauriculari si ai lantului #ugular.

+nerviatia provin e din nervul auricular, ramuri din nervii maseterini si temporal

pro!und

+n articulatia temporor&mandibulara se e"ecuta miscari de ridicare&coborare a

mandibulei, miscari de propulsie anterioara si retropulsie si miscari de lateralitate

sau diductie.

Miscarile !e ri!icare-coborare se e"ecuta dupa un a" dus prin baza spinei lui

%pi". Miscarea de coborare a mandibulei se e"ecuta in 2 timpi: intr&un timp plin prin

contractia pterigoidianului intern, msicarea se produce ast!gel: condilul mandibular

impreuna cu meniscul aluneca pe !osa mandibulara, deci se produce in articulatia

menisco&temporala pana ce meniscul articular este oprit de catre condilul

temporalului.

Fremaza cea de&a doua !aza a miscarii de coborare cand condilul mandibular

aluneca pe !ata in!erioara a discului articular, deci in articulatia menisco&

mandibulara. Miscarea de ridicare se produce in sens inversintai in articulatia

menisco&mandibulara si dupa aceea in articulatia menisco&temporala.

M ridicatori sunt temporalul, maseterul si pterigoidianul intern.

Coboratori: pantecul anterior al digstricul, platisima, pterigoidianul e"tern

Miscarea !e propulsei anterioarasau antepulsie este miscarea prin care dintii

mandibulari depasesc anterior cu 2& mm dintii mandibulari. %e produce prin

contractia bilaterala a pterigoidienilor e"terni.

*etropulsie , prin contractie muschilor digstric ( pantece posterior) si pantecele

posterioare ale m temporal.

Miscarea !e lateralitatesau diductie este o miscare care consta in deplcasarea

transversala a supra!etelor masticatorii dentare, miscare in care alternativ, un

condil este f", celalat mobil si invers.

*age 1&o! 15


15/15

Aceasta miscare este reali"ata prin contractia m pterigoidieni intern dar mai ales

prin contractia alternativa a pterigoidienilro e"terni.

*age 15o! 15