19
www.slidetube.org nasul (cavitatea nazală) atât forma, cât şi aspectul nasului afectează nu numai aspectul general al fizionomiei, cât şi funcţia respiratorie ce se realizează la acest nivel. structura anatomică a nasului îndeplineşte o varietate de funcţii fiziologice, o modificare chiar minimă, afectândule anatomia nasului nasul este situat în porţiunea centrală a feţei, proeminent, înconjurat lateral de regiunile infraorbitale, inferior de regiunea orală şi superior, de regiunea frontală. forma sa este una de piramidă triunghiulară cu 3 feţe, 3 margini şi un vârf. feţele laterale sunt alcătuite în porţiunea inferioară de aripile nazale, faţa inferioară este reprezentată de narine, iar faţa posterioară lipseşte, fiind reprezentată de către porţiunea de trecere dintre coanele nazale spre nazofaringe. marginile laterale sunt realizate de şanţul nazogenian şi nazopalpebral, iar marginea anterioară este reprezentată de dosul nasului. stratigrafie regiunea nazală cuprinde mai multe straturi şi anume:

nasul (cavitatea nazală) · nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului; nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

  • Upload
    others

  • View
    62

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

nasul (cavitatea nazală)

atât forma, cât şi aspectul nasului afectează nu

numai aspectul general al fizionomiei, cât şi funcţia

respiratorie ce se realizează la acest nivel.

structura anatomică a nasului îndeplineşte o

varietate de funcţii fiziologice, o modificare chiar

minimă, afectându­le anatomia nasului nasul este

situat în porţiunea centrală a feţei, proeminent,

înconjurat lateral de regiunile infraorbitale, inferior

de regiunea orală şi superior, de regiunea frontală.

forma sa este una de piramidă triunghiulară cu 3

feţe, 3 margini şi un vârf.

feţele laterale sunt alcătuite în porţiunea inferioară

de aripile nazale, faţa inferioară este reprezentată

de narine, iar faţa posterioară lipseşte, fiind

reprezentată de către porţiunea de trecere dintre

coanele nazale spre nazofaringe. marginile laterale

sunt realizate de şanţul nazogenian şi nazopalpebral,

iar marginea anterioară este reprezentată de dosul

nasului.

stratigrafie regiunea nazală cuprinde mai multe

straturi şi anume:

Page 2: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

stratul cutanat reprezentat de piele ce prezintă în

partea superioară o regiune mobilă pe planurile

subiacente, iar în porţiunea inferioară o piele mai

groasă şi aderentă de pericondru.

ţesutul cutanat se extinde şi la nivelul vestibulului

nazal, unde prezintă suplimentar numeroase fire de

păr ce poartă denumirea de vibrize ce au ca

principal scop reţinerea impurităţilor din aer.

de asemenea, pielea de la nivelul regiunii nazale

prezintă numeroase glande sebacee a căror canale

excretoare sunt vizibile.

II. ţesutul celular subcutanat este în cantitate

redusă.

III. stratul muscular este reprezentat de muşchii ce

realizează expresia facială:

• muşchiul nazal ce este alcătuit din două părţi şi anume:

o parte transversă ce acoperă zona centrală a nasului şi

Page 3: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

o parte alară ce este situată la nivelul aripilor nasului şi

îndeplineşte funcţia de dilatare a

narinelor;

• muşchiul ridicător al buzei superioare şi a aripei

nasului;

• muşchiul procerus ce este localizat la nivelul rădăcinii

nasului.

pachetele neurovasculare sunt alcătuite din:

1. nervi:

• inervaţia senzitivă este realizată prin intermediul

ramurilor de la nivelul trigemenului:

­ nervul etmoidal anterior ce este ram din nervul

oftalmic.

acesta prezintă o ramură internă = nervul

nazal intern ce inervează mucoasa şi tegumentele

septale şi o ramură externă = nervul nazal extern,

prin intermediul căruia inervează mucoasa de la nivelul

peretelui lateral antral şi tegumentele peretelui lateral

vestibular;

Page 4: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

­ nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează

pielea de la nivelul rădăcinii nasului;

­ nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

inervează pielea versantului lateral al nasului;

• inervaţia motorie se realizează prin intermediul

nervului facial, prin ramurile sale terminale.

2. vascularizaţia este realizată de:

• arterele: sunt ramuri din artera facială (artera

angulară şi artera nazală externă) şi din artera

oftalmică (artera dorsală a nasului).

• venele drenează fie în vena facială şi apoi în vena

jugulară internă, fie în vena oftalmică şi apoi în

sinusul cavernos.

• limfaticele drenează la nivelul ganglionilor parotidieni

superficiali şi submandibulari.

IV. stratul osteofibrocartilaginos este alcătuit din:

• un schelet osos reprezentat de oasele proprii nazale şi

apofizele montante ale oaselor maxilare;

• un schelet cartilaginos reprezentat de cartilagiile

alare ce alcătuiesc aripile nazale, cartilagiile laterale

Page 5: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

şi accesorii.

V. stratul mucocutanat alcătuit din pielea de la nivelul

vestibulului nazal şi mucoasa nazală, limita

dintre acestea fiind reprezentată de limen nasi.

o interiorul piramidei nazale formează cavitatea

nazală.

o aceasta este primul segment al sistemului

respirator şi începe anterior la nivelul

vestibulului nazal, ce este delimitat posteror de

Page 6: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

limen nasi (localizat între marginea posteroară a

cartilajului alar şi marginea anterioară a

cartilajului lateral) .

o se prezintă sub forma unui culoar şi este

localizată deasupra cavităţii bucale şi între

orbite şi sinusurile maxilare.

o porţiunea anterioară osoasă a cavităţii nazale

poartă denumirea de apertura piriformă şi este

în interrelaţie lateral şi inferior cu osul maxilar,

iar superior cu osul nazal.

o prin intermediul septului nazal, se împarte în

două porţiuni aproximativ simetrice ce poartă

denumirea de fose nazale.

o septul nazal este alcătuit dintr­o parte

anterioară, cartilaginoasă şi o parte posterioară,

osoasă.

o anomaliile de formă a septului nazal determină

frecvent simptomatologie obstructivă a căilor

aeriene superioare.

fosă nazală prezintă 4 pereţi:

• unul inferior ce este format din apofiza palatină a

maxilarului superior şi lama orizontală a palatinului;

Page 7: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

• unul superior ce este alcătuit din faţa

postero­inferioară a oaselor proprii nazale, spina nazală

a frontalului şi faţa inferioară a osului sfenoid.

• unul intern ce este alcătuit din lama verticală a

etmoidului şi vomer;

• unul extern care este totodată şi cel mai important

perete al foselor nazale şi este alcătuit din maxilarul

superior, sfenoid, palatin, lacrimal, etmoid şi cornetul

inferior.

la acest nivel sunt localizate mai multe structuri

importante precum:

conca nazală inferioară, mijlocie şi superioară,

ostiumurile sinusale şi orificiul canalului lacrimonazal.

conca (cornetul) nazală inferioară este cea mai

voluminoasă din cele trei şi are o formă aproximativ

triunghiulară.

aceasta prezintă un cap ­ mai rotunjit, o coadă ­ mai

efilată, o faţă medială ce priveşte spre septul nazal, o

faţă laterală ce priveşte spre meatul inferior, o margine

superioară şi o margine inferioară.

Page 8: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

capul cornetului inferior este voluminos, roşu şi poate fi

identificat la 2 cm posterior de orificiul narinar.

coada cornetului inferior depăşeşte coanele, ajungând în

zona tubo­faringiană, fiind localizată intern faţă de

orificiul trompei lui eustachio.

faţa medială este în raport direct cu regiunea

antero­inferioară a septului nazal.

faţa laterală aparţine de meatul inferior.

marginea superioară prezintă 2 zone dintre care cea

inferioară intră în alcătuirea meatului inferior, iar cea

superioară a meatului mijlociu.

marginea inferioară este turgescentă în porţiunea

anterioară şi are o orientare oblică în jos, posterior şi

lateral.

meatul inferior este delimitat între peretele lateral al

fosei nazale şi faţa laterală a cornetului inferior.

la unirea ¼ anterioară cu ¾ posterioare se poate

identifica canalul lacrimo­nazal.

orificiul de deschidere prezintă o porţiunea superioară

mai proeminentă ce poartă denumirea de plica

lacrimo­nazală.

Page 9: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

posterior orificiului canalului lacrimonazal se identifică

o zonă ce este în raport cu sinusul maxilar şi este locul

de abord prin puncţie a sinusului maxilar.

conca nazală mijlocie are de asemenea formă

triunghiulară, uneori i se poate asocia o celulă

etmoidală, purtând denumirea de „concha bulosa”. ca şi

conca nazală inferioară, prezintă mai multe porţiuni şi

anume:

­ cap;

­ coadă;

­ faţă medială ce corespunde septului nazal;

­ faţă laterală ce corespunde meatului mijlociu;

­ margine superioară;

­ margine inferioară.

capul concăi nazale mijlocii se caracterizează şi el tot

prin roşeaţă, turgescenţă şi proeminenţă,

purtând denumirea de opercul.

coada ajunge şi aceasta medial şi superior faţă de

orificiul trompei lui eustachio, depăşind orificiile

coanale.

Page 10: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

faţa medială este în raport direct cu septul nazal,

participând la delimitarea antrului în fanta olfactivă.

faţa laterală aparţine meatului mijlociu.

marginea superioară prezintă 2 porţiuni – una

inferioară ce intră în alcătuirea meatului mijlociu şi una

superioară ce este orientată către meatul superior şi

fanta olfactivă.

marginea inferioară este orientată oblic inferior,

posterior şi lateral.

meatul mijlociu poate fi delimitat prin intermediul

următoarelor repere:

­ medial – faţa laterală a cornetului mijlociu;

­ lateral – peretele lateral al foselor nazale;

­ superior – porţiunea inferioară a cornetului mijlociu;

­ inferior – porţiunea superioară a cornetului inferior.

la nivelul porţiunii mijlocii a peretelui lateral pot fi

identificate:

­ plica semilunară ce este o proeminenţă ce conţine

procesul uncinat al osului etmoid;

­ bula etmoidală;

Page 11: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

­ hiatusul semilunar (poate fi caracterizat ca un şanţ)

ce poate fi delimitat antero­inferior de proeminenţa

determinată de plica semilunară şi postero­superior de

proeminenţa determinată de bula etmoidală.

acesta se bifurcă în 2 porţiuni:

• o porţiune antero­superioară ce se continuă cu

înfundibulul etmoidal ­ porţiunea terminală a canalului

fronto­nazal (comunicarea dintre sinusul frontal şi

meatul mijlociu), aici deschizându­se unele celule

etmoidale;

• o porţiune postero­inferioară în care se găseşte

ostiumul sinusului maxilar

­ şantul retro­bulbar la nivelul căruia se pot identifica

orificiile de deschidere a celulelor etmoidale

anterioare.

cornetul nazal superior este cel mai mic dintre cele 3 cu

formă tot triunghiulară şi alcătuit din:

­ cap;

­ coadă;

­ faţă medială;

Page 12: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

­ faţă laterală;

­ margine superioară;

­ margine inferioară.

capul cornetului nazal superior este situat faţă de

cornetul mijlociu, superior şi posterior, iar faţa sa

septală este căptuşită de mucoasă olfactivă. coada

cornetului superior poate avea diverse dimensiuni,

aceasta putând fi lungă sau scurtă.

marginea superioară are un traiect aproape orizontal,

marginea inferioară este liberă şi oblică inferior şi

posterior.

meatul superior este delimitat de următoarele repere:

­ superior: porţiunea inferioară a cornetului superior;

­ inferior: porţiunea superioară a cornetului mijlociu;

­ medial: faţa laterală a cornetului superior;

­ lateral: peretele lateral al foselor nazale.

la nivelul meatului superior se deschid celulele

etmoidale posterioare.

cavitatea nazală relaţionează în partea superioară cu

lama ciuruită a etmoidului.

Page 13: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

această lamă osoasă prezintă numeroase orificii prin

care trec filetele nervului olfactiv.

planşeul cavităţii nazale este alcătuit în cea mai mare

parte de palatul dur ce se formează prin unirea celor

două procese palatine ale osului maxilar şi de lama

orizontală a osului palatin.

sinusurile paranazale sunt cavităţi umplute cu aer ce

comunică cu cavitatea nazală.

nasul şi sinusurile paranazale sunt considerate o unitate

funcţională, multe dintre patologiile rinologice

transmiţându­se de la nivelul cavităţilor nazale la nivelul

sinusurilor paranazale.

sinusul frontal şi sinusul sfenoidal îşi ating

dimensiunea maximă în prima decadă de viaţă. sinusul

maxilar este prezent la naştere, dar rămâne de

dimensiuni scăzute până la apariţia dentiţiei definitive.

sinusul maxilar frontal şi celulele etmoidale

anteriore drenează la nivelul cavităţii nazale prin

intermediul meatului mijlociu.

Page 14: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

celulele etmoidale posterioare drenează în cavitatea

nazală prin intermediul meatului superior. ostiumul

sinusului sfenoid se poate identifica în peretele

anterior, deasupra orificiilor coanale. conexiunile

anatomice dintre cavitatea nazală şi sinusurile

paranazale sunt foarte importante şi joacă un rol

esenţial în patogenia afecţiunilor rinologice ce implică

sinusurile paranazale.

sinusul maxilar

delimitează cavitatea nazală lateral, iar superior

delimitează cavitatea orbitară.

în spatele sinusului maxilar se identifică fosa

pterigopalatină ce este traversată de artera maxilară

împreună cu ramuri din nervul trigemen şi sistemul

nervos autonom.

planşeul sinusului maxilar este în contact direct cu

rădăcinile celui de al doilea premolar şi primului molar.

acest lucru explică posibilitatea extensiei unei infecţii

odontogene şi a faptului că extracţia unui dinte poate

Page 15: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

determina apariţia unei comunicări dintre cavitatea

orală şi sinusul maxilar.

superior şi medial de sinusul maxilar se identifică

celulele etmoidale ce reprezintă un sistem labirintic de

mici cavităţi sinusale pneumatizate ce sunt despărţite

unele de celelalte prin intermediul unor septuri.

celulele etmoidale se extind posterior până la nivelul

sinusului sfenoid.

porţiunea orbitală a lamei etmoidale poartă denumirea

de lama papiracee şi desparte celulele etmoidale de

orbită.

inflamaţia sinusurilor paranazale se poate extinde şi la

nivelul orbitei prin intermediul lamei papiracee. celulele

etmoidale posterioare sunt în raport direct cu nervul

optic.

sinusul sfenoidal

este localizat în centrul craniului, deasupra

nazofaringelui.

este în raport cu sinusul cavernos, artera carotidă

internă, nervii ii­vi şi este foarte aproape de nervul

optic. uneori, nervul optic şi artera carotidă internă pot

Page 16: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

trece direct pe sub mucoasa peretelui lateral al

sinusului sfenoid, fără o separaţie osoasă.

sinusul sfenoid este delimitat superior de şaua

turcească şi glanda hipofiză şi anterior de fosa craniană

mijlocie.

sinusul frontal

este localizat în osul frontal, planşeul său formând

porţiunea medială a plafonului orbitei.

inflamaţiile de la nivelul sinusului frontal pot determina

complicaţii grave (celulită orbitară, meningite, abcese

subdurale) datorită proximităţii de orbită şi de fosa

craniană anterioară.

vascularizaţia nasului

este realizată în principal din artera facială ce ia

naştere din artera carotidă externă şi din artea

oftalmică ce ia naştere din artera carotidă internă.

cavitaţile nazale sunt vascularizate şi prin intermediul

unor ramuri din artera sfenopalatină ce ia naştere din

artera maxilară şi din arterele etmoidale anterioare şi

posterioare ce iau naştere din artera oftalmică.

Page 17: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

cunoaşterea detaliată a vascularizaţiei este importantă

pentru managementului corect al epistaxisului sever ce

necesită ligatură sau embolizare arterială ca ultimă

metodă de tratament.

venele drenează la nivelul venei faciale şi venei

retromandibulare.

acestea ajung ulterior la nivelul venei jugulare interne.

limfaticele drenează la nivelul ganglionilor

submandibulari pentru porţiunea externă a nasului şi la

nivelul ganglionilor retrofaringieni şi

cervicali profunzi pentru cavitatea nazală.

inervaţia nasului

se împarte într­una senzitivă şi într­una motorie.

inervaţia senzitivă este realizată de ramuri terminale

din nervul trigemen ce ajung la nivel facial prin

foramenul supraorbitar, infraorbitar sau mentonier.

numai pielea de la nivelul unghiului mandibular şi de la

nivella nivelul porţiunii inferioare a urechii externe este

inervată de nervul mare auricular. muşchii faciali ai

mimicii sau masticaţiei prezintă o inervaţie motorie ce

Page 18: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

este realizată de nervul facial împreună cu nervul

trigemen.

morfologia mucoasei nazale.

pe lângă structura anatomică a porţiunii externe a

nasului şi a cavităţii nazale, un rol foarte important îl

joacă mucoasa nazală, fiind de cele mai multe ori poarta

de intrare pentru diferite infecţii respiratorii.

porţiunea anterioară a cavităţii nazale este tapetată de

piele alcătuită din epiteliu scuamos cheratinizat.

anterior capului cornetului inferior, acest epiteliul

scuamos cheratinizat se transformă consecutiv în

epiteliu scuamos necheratinizat, epiteliu columnar fără

cili şi în final ȋn epiteliu respirator ciliar.

epiteliul respirator ciliar reprezintă mucoasa tipică ce

acoperă cavitatea nazală şi sinusurile paranazale.

o mică porţiune din partea superioară a septului nazal, a

cornetului superior şi o mică parte din cornetul mijlociu

este acoperită de mucoasă olfactivă şi este denumită

regiunea olfactivă.

Page 19: nasul (cavitatea nazală) ·   nervul nazociliar, ram din nervul oftalmic ce inervează pielea de la nivelul rădăcinii nasului;  nervul infraorbital, ram din nervul maxilar ce

www.slidetube.org

rapoarte cu structurile învecinate

rapoarte superficiale sunt reprezentate de:

­ superior: o linie orizontală dusă prin şanţul

nazo­frontal (situat la rădăcina nasului);

­ inferior: o linie transversală dusă prin partea

posterioară a septului nazal mobil ce corespunde

ulterior şanţurilor nazo­labiale;

­ lateral: linia ce urmăreşte şanţurile nazo­orbitar şi

nazo­genian;

rapoarte profunde sunt reprezentate de planul

osteocartilaginos.

http://slidetube.org