ARGUMENT
Alba Iulia are cu ce se mândri, cu oamenii ei şi cu ce se face pentru ei în fiecare zi.
Dezvoltarea din ultimii ani arată că oraşul trăieşte prin oamenii săi. Şi dacă nu sunt
oamenii cei la care te raportezi, înseamnă că ai o problemă tu, ca administrator, delegat de
oameni. Am considerat necesară o cercetare ştiinţifică a opiniei albaiulienilor pentru că
vrem să vedem concret ce gândesc, ce-şi doresc majoritatea albaiulienilor, nu să ne
orientăm activitatea doar după părerile celor care strigă mai tare. Cunoaştem foarte bine
oraşul şi locuitorii lui, altfel ar însemna că realitatea nu ne aparţine. Prin aceasta cercetare
ştiinţifică avem confirmări clare şi obiective pentru noi începuturi. Știm ce se vrea şi
pentru asta suntem aici, să facem să se şi poată, într-o cât mai mare măsură. Să
mulţumeşti total, pe fiecare, este o utopie, dar să munceşti în direcţia în care vor oamenii
este un gest de normalitate şi răspundere.
Mircea Hava
Primar Alba Iulia
Anul trecut aveam rezultatele primei cercetări anuale a Barometrului comunităţii
locale, pe anul 2014. Rezultatele acestei cercetări ne-au susţinut eforturile în direcţia
pregătirii unui pachet complex de proiecte de dezvoltare a oraşului.
Alba Iulia are câteva atuuri majore în ceea ce priveşte resursele sale umane şi cele
infrastructurale. Printre acestea faptul că o treime din populaţia sa adultă are studii
superioare. Că este un simbol al României şi al Europei centrale („Toată zona voastră este
împânzită de istoria lumii” ne spunea un ilustru vizitator). Că are, prin proiectele de
succes ale Cetăţii Alba Carolina, o mare scenă pentru activităţi culturale şi de
divertisment şi o oportunitate uriaşă de dezvoltare. Oraşul se reinventează pe sine şi intră
în competiţia pentru oraşele viitorului cu încredere şi cu speranţă. Oraşul are numeroase
parteneriate lucrative cu mari instituţii şi cu mari agenţii de dezvoltare, cu ambasade şi
corporaţii internaţionale, precum şi cu multe alte organizaţii şi oameni care lucrează cu
noi din pasiune şi nu cu gândul la mari beneficii.
Barometrul pe 2015 ne-a susţinut eforturile curente şi ne va fi de un real folos în
eficientizarea cheltuirii banilor publici, a transparentizării deciziilor administraţiei şi a
pregătirii temeinice a oraşului pentru competiţiile de proiecte din perioada 2016 – 2020.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
6
În 2015 municipalitatea oraşului a decis să intre în competiţia pentru Capitala
Europeană a Culturii. Alături de mari oraşe din România competiţia a fost pentru noi una
benefică. Deşi mulţi nu ne dădeau nici o şansă, am reuşit să trecem de prima etapă de
preselecţie şi să ajungem în compania unora dintre cele mai mari şi mai importante oraşe
din România. Că am avut o strategie bună ne-o confirmă Ministerul Culturii care a
inivitat recent oraşele care nu au intrat în marea finală să participe la un proiect comun, de
promovare şi dezvoltare culturală. Alba Iulia a ieşit din anonimatul cultural. Alba Iulia se
promovează bine cu cheltuieli mici. S-a creat deja o faimă a oraşului în ceea ce priveşte
capacitatea lui de a atrage proiecte şi de a le transforma în realitate. Într-o realitate din ce
în ce mai apreciată. De turişti români şi străini. De locuitori, de firme şi lideri din diverse
sectoare şi colţuri ale lumii. Suntem pe un drum bun. Dar municipalitatea este conştientă
că a crede că lucrurile merg de la sine, inclusiv în ceea ce priveşte dezvoltarea oraşului,
este o periculoasă iluzie. Viteza cu care se schimbă oraşul şi tulburările din ordinea
mondială ne determină să fim conştienţi de nevoia unei cunoaşteri aprofundate ştiinţifice
şi periodice atunci când proiectăm dezvoltarea.
Cartea de faţă reprezintă nu numai încă un document de lucru pentru administraţie
din care vom avea fundamente pentru viitoare acţiuni şi proiecte, dar şi un constant mod
de comunicare publică, prin care vrem să oferim cetăţenilor un instrument de susţinere a
transparenţei publice şi de cunoaştere a comunităţii. În acest sens cred că le procurăm
cetăţenilor oraşului o reală surpriză prin prezentarea mediului de lucru şi a reacţiilor
consilierilor la strategiile şi proiectele de dezvoltare urbană. Firmele, prin reprezentanţii
acestora, au şi ele un important cuvânt în această lucrare. În 2015 Barometrul comunităţii
locale are şi o pagină web1 în cadrul Centrului de Cercetări Sociologice al Universităţii „1
Decembrie 1918” din Alba Iulia. Toate reacţiile la volumul curent şi la rezultatele
Barometrului vor fi cu siguranţă utilizate pentru îmbunătăţirea viitoarelor activităţi de
acest gen.
Nicolaie Moldovan
City Manager Alba Iulia
1 ccs.uab.ro
I.
METODOLOGIA ŞI PRACTICA
BAROMETRULUI COMUNITĂŢII LOCALE
Lucian Marina, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia,
Departamentul de Ştiinţe Sociale
1. Prezentarea proiectului
Barometrul comunităţii locale (BCL) este un program de analiză şi suport pentru
dezvoltarea locală. Barometrul comunităţii locale reprezintă un complex de activităţi de
cercetare, de diseminare a rezultatelor lor şi de forme de stimulare a participării civice în
Alba Iulia care se desfăşoară conform Protocolului de colaborare nr. 64655/02.09.2014
dintre Universitatea „1 Decembrie 1918” şi Municipiul Alba Iulia. În momentul de faţă,
protocolul prevede ca Barometrul să se realizeze din 2014 până în 2017.
Protocolul de colaborare pe baza căruia se desfăşoară Barometrul Comunităţii
Locale stabileşte că anual vor fi culese date pe baza metodologiei propuse de Centrul de
Cercetări Sociologice de la 800 de persoane din Alba Iulia sau implicate în dezvoltarea
locală din Alba Iulia. Persoanele care fac parte din eşantionul de 800 de persoane sunt
alese după criterii de regulă aleatorii, care să susţină reprezentativitatea statistică sau
socială.
În 2014 au fost astfel realizate 3 cercetări distincte subsumate cercetării generale a
BCL 2014: barometrul cetăţenilor pe 602 cetăţeni cu vârsta cuprinsă între 18 şi 80 de ani;
barometrul asociaţiilor de proprietari pe 109 reprezentanţi ai asociaţiilor de proprietari din
Alba Iulia şi barometrul elevilor, pe 190 elevi de liceu de clasele a XI-a şi a XII-a.
Rezultatele acestor cercetări au fost diseminate public sub forma unor rapoarte şi a unei
cărţi. În cadrul unei şedinţe de Consiliu Local a fost realizată o prezentare a rezultatelor
cercetării pe 2014. Cartea care a prezentat în formă compactă rezultatele cercetării pe
2014 a stârnit ecouri pozitive în presa locală şi regională.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 8
Primăria Alba Iulia alocă anual 80000 de lei pentru susţinerea Barometrului
comunităţii locale. Universitatea pune la dispoziţie spaţii unde se introduc şi analizează
datele şi logistica aferentă. Cadrele didactice, membre ale Centrului de Cercetare
Sociologică şi studenţii Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia sunt cei care
desfăşoară o gamă variată de activităţi de cercetare şi de informare publică pe temele
abordate. Rezultatele cercetărilor Barometrului comunităţii locale sunt diseminate prin
publicaţii, articole şi emisiuni în mass-media, comunicări în mediul on-line şi în social
media, prezentarea raportului în Consiliul Local şi prin întâlniri directe sau interviuri cu
cetăţeni ai oraşului.
Impactul proiectului este măsurat prin indicatori cantitativi şi calitativi ce privesc
numărul de persoane de la care s-au cules date, rata de răspuns la chestionarele adresate
cetăţenilor, numărul de persoane care participă la întâlniri sau interviuri, numărul de
activităţi diferite de cercetare realizate într-un an, numărul de persoane implicate în
culegerea, prelucrarea şi analiza datelor, numărul şi tipul de publicaţii care reflectă
proiectul, numărul şi tipul de media (distincte) care dezbat sau menţionează rezultate ale
barometrului, numărul mediu de întâlniri lunare cu decidenţi locali, moduri de raportare
ale consilierilor locali şi ale Primarului faţă de rezultatele Barometrului, numărul de
citări/menţiuni în documente ale administraţiei publice, numărul şi tipul de proiecte,
strategii şi măsuri locale care preiau rezultate ale barometrului.
2. Metodele şi instrumentele de cercetare
Proiectul Barometrul comunităţii locale este definit ca un proiect de cercetare
ştiinţifică care se realizează în Alba Iulia prin studiul sociologic al comunităţii.
Metodologia de cercetare este propusă anual de Centrul de Cercetări Sociologice al
Universităţii „1 Decembrie 1918” prin experţii săi, sociologi, economişti şi de alte
profesii.
Barometrul utilizează o metodologie interactivă de culegere a datelor bazată pe
instrumentele de cercetare atât cantitative (chestionare), cât şi calitative (ghiduri de
interviu). Dificultatea metodologiei interactive este dată de timpul mare care trebuie
alocat pentru proiectarea şi testarea instrumentelor, contactarea subiecţilor şi obţinerea
acceptului acestora, aplicarea în teren a instrumentelor, verificarea şi validarea datelor
culese, transcrierea (interviurilor), introducerea în baze de date (a chestionarelor),
prelucrarea informaţiilor cu ajutorul calculatorului, analiza şi prezentarea rezultatelor.
Metodologia şi practica Barometrului comunităţii locale
9
Chestionarele se utilizează pentru a măsura opiniile, reprezentările şi
comportamentele cu impact comunitar ale persoanelor care locuiesc sau sunt în tranzit în
Alba Iulia. Subiecţii completează cel mai adesea chestionarele la domiciliul lor pentru a fi
cât mai puţin influenţaţi de prezenţa celorlalţi. Varianta completării on-line a
chestionarelor nu poate reprezenta în acest moment decât o soluţie complementară celei
de aplicare la domiciliu, datorită faptului că există categorii sociale largi care nu
utilizează Internetul sau nu au acces la Internet.
Ghidurile de interviu au în principal rolul de a culege informaţii de la persoane care
au un bun simţ observaţional sau un rol social important şi pot furniza evaluări şi opinii
pertinente într-o anumită chestiune. În cadrul interviului subiectul are o mai mare libertate
de exprimare, neprimind, de regulă, variante de răspuns. Interviurile se înregistrează şi se
transcriu, iar textele produse se analizează cantitativ (frecvenţa de apariţie a unor teme)
sau calitativ (se caută motivaţii, reprezentări şi comportamente care se standardizează şi
se sistematizează).
3. Activităţi ale proiectului în 2015
În anul 2015, activităţile realizate în cadrul Barometrului comunităţii locale au fost:
În primul trimestru: editarea şi tipărirea cărţii Barometrul comunităţii locale.
Municipiul Alba Iulia 2014 şi prezentarea ei în Consiliul Local, precum şi
proiectarea instrumentelor de cercetare pentru primăvara - vara 2015 (ghiduri de
interviu şi chestionare);
În al doilea trimestru: contactarea şi realizarea interviurilor cu cei 21 de
consilierii locali ai municipiului Alba Iulia (aprilie - iunie 2015); transcrierea şi
analiza primară a interviurilor cu consilierii locali; contactarea şi realizarea a 50
de interviuri cu reprezentanţi ai firmelor din Alba Iulia; transcrierea şi analiza
primară a interviurilor cu reprezentanţi ai firmelor din Alba Iulia;
În al treilea trimestru: culegerea de date de la sediul a 180 de firme din Alba Iulia
utilizând criterii de stratificare (zonă a oraşului, tip de activitate, listă de firme în
ordine alfabetică); realizarea a 215 interviuri cu turişti şi vizitatori ai Cetăţii
istorice; realizarea bazei de date în SPSS pentru introducerea datelor culese de la
firme; verificarea datelor culese de la firme, pe teren şi în baza de date a
Ministerului de Finanţe; introducerea datelor culese de la firme în baza de date;
prelucrarea primară a datelor culese de la firme; redactarea şi predarea raportului
intermediar pe luna septembrie;
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 10
În al ultimul trimestru: proiectarea instrumentelor de cercetare pentru ancheta pe
cetăţeni (luna octombrie); transcrierea şi analiza interviurilor efectuate în vara
anului 2015 cu vizitatori/turişti din Cetate (interviuri validate); proiectarea şi
realizarea anchetei de teren pe cetăţeni; prelucrarea primară a datelor culese de la
cetăţeni; redactarea şi predarea raportului final la BCL 2015.
Pe lângă munca directă de cercetare s-au mai realizat activităţi de documentare
ştiinţifică, de coordonare a culegerii de date, instruirea operatorilor de interviu şi de
anchetă, coordonarea analizei de date, centralizarea datelor şi organizarea de şedinţe de
analiză a procesului de cercetare, precum şi întâlniri cu diverse categorii de public pentru
diseminarea şi restituirea rezultatelor cercetării.
4. Caracterul inovativ al proiectului
Caracterul inovativ al Barometrului comunităţii locale este dat şi de modul cum se
proiectează instrumentele de cercetare în cadrul lui. Astfel într-o primă fază, în primul
trimestru al anului, se stabilesc împreună cu experţi din cadrul Primăriei temele care vor
fi abordate prin Barometrul anual, grupurile sociale de la care se culeg date şi modul de
culegere a informaţiilor (prin anchetă sau interviu). În etapa următoare sunt realizate
instrumentele de cercetare de către experţii Centrului de Cercetări Sociologice şi testate
prin anchete pilot. După testare, instrumentele sunt rediscutate cu grupuri de locuitori,
studenţi, profesori, diverşi experţi. De exemplu, în 2015, instrumentele de cercetare au
fost analizate împreună cu arhitecţi şi urbanişti, cu profesori, elevi, studenţi şi consilieri
locali. Dacă datele se culeg prin intermediul unor instituţii, solicităm şi punctul de vedere
al acestora inclusiv pe conţinutul chestionarului.
În privinţa modului de culegere a datelor, de organizare a cercetării, de prelucrare şi
analiză a datelor, metodologia sociologică nu permite o variaţie substanţială. Totuşi este
posibil, în condiţiile unei bune cunoaşteri a unei comunităţi să aplici tehnici de cercetare
care, în altă parte, în alt context să nu dea rezultate.
În anul 2015 am reuşit în cadrul Barometrului comunităţii locale să aplicăm o
tehnică de autocompletare a chestionarelor care, în general, conduce la o rată de refuzuri
(nonrăspunsuri) de 80-90% (Rotariu şi Iluţ, 1997). Prin procedura aplicată de noi, ea a
produs o rată de nonrăspunsuri de sub 20%. Cum a fost posibil acest lucru? Succesul
nostru se explică prin faptul că am valorificat câteva avantaje oferite de contextul în care
am aplicat chestionarul şi că am beneficiat de unele rezultate ale cercetărilor noastre
anterioare, tot în Alba Iulia.
Metodologia şi practica Barometrului comunităţii locale
11
Tehnica de chestionare de la Barometrul din 2015 a fost verificată într-o anchetă de
mai mici dimensiuni realizată de Asociaţia pentru Educaţie Urbană Alba Iulia la începutul
anului 2015 în şcolile din oraş. În ancheta la care facem referire şi la care am participat în
calitate de expert pe partea de metodologie, am construit două tipuri de chestionar, unul
pentru elev şi altul pentru unul din părinţii elevului. Anterior am obţinut din partea
profesorilor şi a directorilor de şcoală acceptul de a ne facilita accesul la ora de dirigenţie
pentru aplicarea primului chestionar. După ce elevul completa chestionarul, în acelaşi
timp cu alţi elevi, ne înmâna chestionarul lui, cel pentru părinte îl ducea acasă şi după
două zile îl aducea completat, iar noi îl recuperam de la dirigintele clasei. O primă
problemă de care ne-am lovit în această anchetă era dată de faptul că deşi am obţinut o
rată de întoarcere a chestionarului pentru părinte foarte mare, undeva de 70%,
răspunsurile erau oferite în 75% din cazuri de mamă. O altă problemă a fost că era destul
de greu să împerechem chestionarele completate de elev şi părinte şi că nu puteam să
facem comparaţii valide între răspunsul elevului şi cel al părintelui, ci doar per global,
între răspunsurile elevilor şi cele ale părinţilor. Dincolo de aceste dificultăţi, ne-am dat
seama de avantajele tehnicii folosite de noi şi de modalităţile prin care ar putea fi
îmbunătăţită şi folosită cu succes în cadrul Barometrului comunităţii locale.
În toamna anului 2015 am obţinut din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba
acceptul pentru a aplica chestionare la unităţile de învăţământ din oraş.1 Totodată, a fost
trimisă şi o adresă către directorii de şcoli în care erau solicitaţi să faciliteze aplicarea
chestionarelor de către echipa de cercetare (un cadru didactic membru al Centrului de
Cercetări Sociologie împreună cu o echipă de studenţi). În următoarea etapă ne-am
organizat munca de teren pe responsabilităţi precise, ale cadrelor didactice şi ale
studenţilor. Fiecare cadru didactic avea obligaţia să contacteze telefonic, dar şi la faţa
locului directorul şcolii şi apoi profesorul de la clasa unde se aplicau chestionarele.
Obiectivul nostru tehnic în cadrul Barometrului din 2015 era de a construi un
eşantion multistratificat reprezentativ pentru persoanele de peste 18 ani din Alba Iulia.
Am ales, deşi părea riscantă, tehnica aplicării de chestionare prin intermediul elevilor la
adulţii din familie. Deoarece am vrut să preîntâmpinăm problema suprareprezentării
femeilor descrisă anterior am cerut elevului (am repetat această solicitare şi în cuprinsul
chestionarului) ca adultul căruia îi era înmânat chestionarul (părinte sau altă persoană), să
1 Mulţumim doamnei inspector general prof. Dărămuş Marcela şi doamnei inspector general
adjunct prof. Alexandra Popa care ne-au sprijinit în demersul nostru.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 12
fie de acelaşi sex cu el şi să fie o persoană care are ziua de naştere cea mai apropiată de 1
Decembrie (intenţionat am ales această dată de rezonanţă pentru albaiulieni).
Timp de două săptămâni, respectiv ultima săptămână din octombrie şi ultima din
noiembrie a anului 2015, echipele de cercetare au aplicat chestionare la grădiniţe, şcoli
generale şi licee din Alba Iulia. La grădiniţe chestionarele au fost distribuite părinţilor în
mod direct, la fel şi la clasa pregătitoare şi la clasa întâi. Începând cu clasele a II-a şi până
la clasa a XII-a inclusiv, chestionarele cuprindeau şi un set de întrebări pentru elevi
referitoare la cum apreciază aspectul clasei, al şcoli, al străzii pe care locuiesc, al
cartierului şi al oraşului. Le mai solicitam elevilor să răspundă la trei întrebări deschise
despre schimbări dorite la şcoala, strada şi cartierul lor. Cea mai mare parte a
chestionarului era consacrată însă adultului din familie care răspundea la întrebări legate
de mobilitatea fizică a sa şi a elevului, de participarea la evenimente culturale, calitatea
mediului urban (la nivel de stradă, cartier şi oraş), raportarea la proiectele de reabilitare a
unor spaţii din Cetatea istorică etc. A se vedea chestionarul în prezenta lucrare, de la
anexa capitolului VII.
Din 2000 de chestionare distribuite prin şcoli am recuperat 1622 de chestionare
completate, adică o rată de răspuns de 81,1 %, mult superioară chiar şi anchetelor directe
realizate la domiciliu (Rotariu şi Iluţ, 1997). După verificarea completitudinii şi a
suprapunerilor au rămas în această fază 1526 de chestionare, adică o rată chestionare
valide / chestionare distribuite de 76,3%.
Trebuie să menţionăm că în final am avut în anchetă 1717 chestionare, deoarece am
aplicat un set de chestionare şi la domiciliul persoanelor mai în vârstă, pentru a avea
posibilitatea apoi de a construi un eşantion ponderat după sex şi vârstă.
Cum se explică succesul tehnicii noastre combinate, bazată însă pe autocompletare?
Ce factori au condus spre o rată atât de scăzută de nonrăspunsuri, rar întâlnită şi în
anchetele la domiciliu? Vom încerca să dăm unele răspunsuri şi câteva explicaţii
suplimentare privind contextul aplicării. Joule (1998), plecând de la un comentariu la
teoria angajamentului, reţine că, cu cât o persoană se simte mai liberă în decizia sa cu atât
sunt mai mari şansele ca ea să realizeze un comportament dorit. Dacă anterior, în
contextul formulării cererii noastre de a realiza acel comportament, persoana îşi ia un
angajament public şi realizează deja anumite acte din liberă voinţă, în direcţia dorită,
şansele de succes ale acţiunii de influenţare cresc. În situaţia de aplicare a chestionarului
de la Barometru, elevul a fost foarte încântat că i se cere părerea despre şcoala, strada şi
cartierul lui. Ba mai mult, întrebările din chestionar, referitoare la cum doreşte adultul să
evolueze oraşul, erau şi pe placul copilului. Deşi neexplicit şi neforţat, elevul şi-a luat un
angajament de înmânare a chestionarului persoanei adulte şi de recuperare a lui. La fel s-a
întâmplat şi în ceea ce priveşte angajamentul profesorului de a recupera chestionarul de la
Metodologia şi practica Barometrului comunităţii locale
13
elevi şi de a ne facilita cercetarea. Sigur că nu întotdeauna acest mecanism
sociopsihologic a funcţionat, consecinţa fiind şi apariţia unor chestionare necompletate,
incomplete etc. Faptul că elevul a completat în clasă răspunsuri la chestionar, inclusiv la
întrebări deschise, ne-a mai oferit suplimentar şi o posibilitate de a controla completarea
sau nu a chestionarului de către adult.
5. Dezbaterea unor activităţi şi a unor rezultate ale Barometrului
Barometrul comunităţii locale este în principal un set de activităţi de cercetare, de o
mare complexitate şi de multe ori greu de delimitat metodologic. Principala lui funcţie în
cadrul comunităţii este aceea de cunoaştere sociologică aplicată nevoilor administraţiei
locale care doreşte să aibă încrederea şi suportul populaţiei pentru proiectele de
dezvoltare pe care le propune sau le implementează. Rolul lui poate fi dezbătut şi prin
prisma altor activităţi conexe celor de cercetare, cum ar fi antrenarea unui număr mare de
persoane în activităţile de cercetare sau prin prisma consecinţelor difuzării şi dezbaterii
rezultatelor sale la nivel local. În 2015, de exemplu, au fost antrenaţi în procesele de
cercetare, experţi din cadrul administraţiei locale, toţi cei 21 de consilieri locali, 90 de
profesori, 15 directori de unităţi de învăţământ, 120 de studenţi, 2000 de adulţi, 1542 de
elevi, 215 turişti şi vizitatori şi 230 de patroni şi administratori de firme. La aceştia îi
putem adăuga pe cei care au participat la întâlnirile de diseminare şi dezbatere a
rezultatelor.
Barometrul are şi un efect în ceea ce priveşte stimularea participării în comunitatea
locală. Multe activităţi participative din cadrul unei comunităţi reclamă nu atât eforturi
fizice sau intelectuale, cât mai ales interes manifestat prin prezenţa la anumite acţiuni
comune, exprimarea deschisă a opiniei etc. A participa în sens comunitar poate însemna a
fi prezent alături de alte persoane la o manifestare sau acţiune a comunităţii. Participarea
cetăţeanului pe plan local este influenţată în bună măsură de interesul autorităţii locale în
participarea acestuia. Cadrul participării este realizat de autoritate care poate găsi formule
de a o stimula, indiferent de nivelul implicării sau al spiritului civic existent în comunitate
la un moment dat. Din motivele expuse în paragrafele anterioare apreciem că Barometrul
comunităţii locale, un instrument de cercetare susţinut de Primărie şi de Universitatea „1
Decembrie 1918” şi în care acestea se implică activ, poate induce participarea la
guvernarea locală (Pascaru, 2014).
În cercetările noastre de la Barometru, am observat că, în sens statistic, participarea
la o acţiune de grup poate conduce la o schimbare a opiniei individuale, în direcţia
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 14
acceptării unei schimbări, a unei inovaţii sau a unei modernizări. În cazul Cetăţii istorice,
participarea cetăţenilor la evenimentele culturale organizate în zonă induce sociologic o
acceptare a valorificării spaţiilor nefolosite în scop educaţional, cultural sau turistic la
toate categoriile sociale, dar în mai mare măsură la tineri şi la persoanele cu studii
superioare (Marina, 2015).
O altă constatare pleacă de la faptul că în 2014 aproape jumătate dintre adulţii
chestionaţi, din Alba Iulia, nu erau de acord cu schimbarea destinaţiei clădirii Unităţii
Militare de la Poarta a III-a (Marina, 2014). În 2015, 81% dintre cetăţenii chestionaţi sunt
de acord cu schimbarea. Ce s-a întâmplat între timp? Trebuie precizat că noi realizăm
Barometrul pe eşantioane diferite de la an la an, nu intervievăm sau chestionăm aceleaşi
persoane, ci doar facem o cercetare periodică în aceeaşi comunitate. Nu s-a dus astfel
autoritatea locală la cei chestionaţi de noi în 2014 şi i-a informat special, ci s-a produs
ceva în spaţiul public comunitar. În primul rând am putea identifica participarea la
evenimente culturale ca ducând la schimbarea opiniei, aşa cum am prezentat mai sus.
Totuşi între 2014 şi 2015 participarea la evenimente creşte doar cu câteva procente
(Marina, 2015). Creşterea numărului de evenimente la care a participat un cetăţean să fie
responsabilă de această schimbare? Sociologic, o explicaţie ar putea fi dată de faptul că a
crescut încrederea publicului în procesul de valorificare a spaţiilor Unităţii Militare. Ce
anume însă poate cauza o astfel de creştere? Din păcate pentru 2015 nu putem decât să ne
oprim la acest punct al explicaţiei. În viitor vom avea mai multe date şi vom putea face
mai multe corelaţii.
În Alba Iulia, la nivelul cetăţenilor, percepţia situaţiei locurilor de muncă este una
ambiguă. O parte din cetăţeni văd o schimbare în bine în 2015 faţă de 2014, dar percepţia
nu este una dominată de speranţă nici în 2015. Cercetarea realizată pe întreprinzători în
2015 ne arată că la nivelul acestora se manifestă un optimism ridicat în ceea ce priveşte
dezvoltarea afacerii din punct de vedere al profitului şi al cifrei de afaceri, dar unul
moderat atunci când sunt chestionaţi asupra angajării de personal în propriile firme.
Consilierii locali exprimă şi ei puncte de vedere diverse pe această temă, multe
interpretări ale situaţiei fiind probabil dictate de apartenenţa politică. Percepţiile neclare,
vagi pe această temă contrastează puternic cu rezultatele din 2014 referitoare la direcţiile
de dezvoltare dorite de cetăţeni sau cu afirmaţiile consilierilor locali sau ale
întreprinzătorilor privind nevoia de a avea o dezvoltare durabilă în Alba Iulia, fără
poluarea dată de dezvoltarea industriei grele. Rezumate, rezultatele de la Barometru ne
spun că în această privinţă s-ar dori mari investitori care să vină cu locuri de muncă de
calitate pentru locuitori, dar care să nu aducă poluare şi nici schimbări profunde în ceea
ce priveşte modul de viaţă predominant în oraş.
Metodologia şi practica Barometrului comunităţii locale
15
Alte rezultate de la Barometru pot deschide o dezbatere amplă strategică asupra
viitorului oraşului şi asupra provocărilor la care administraţia locală şi cea centrală vor
trebui să dea un răspuns, o soluţie. În Alba Iulia, ne-o arată studiile din acest volum, dar şi
cele publicate în 2014, o mare parte a comunităţii este deschisă prioritar spre investiţiile
în infrastructura culturală (Marina şi Pascaru, 2014). Aşteptarea publicului local de a
vedea un proiect viabil cultural, un Teatru sau o nouă Casă de Cultură este foarte mare în
2015. Albaiulienii optează ca acest proiect să fie implementat prin colaborare între
Consiliul Judeţean şi Primăria Alba Iulia. Această soluţie agreată public este de altfel
adoptată şi în cazul Teatrului pentru copii „Prichindel” din localitate sau la Deva, în cazul
Teatrului de Artă (fost de estradă). O altă variantă care merită luată în considerare, având
în vedere dimensiunea simbolică a oraşului, este sprijinul autorităţilor centrale pentru
realizarea unui mare edificiu cultural.
6. Concluzii şi propuneri
În cei doi ani de implementare ai Barometrului comunităţii locale, datele strânse ne
permit să afirmăm că suntem în faţa unei comunităţi eterogene cu aşteptări diverse şi
percepţii diferite asupra acţiunilor şi proiectelor comunitare influenţate în principal de
vârstă şi mai ales de nivelul de educaţie. Dar explicaţiile nu se pot reduce la aceste două
variabile şi în cazul volumului de faţă o serie de alte apartenenţe şi influenţe au fost
testate sau interpretate.
Barometrul comunităţii locale produce pe măsura implementării sale un
semnificativ volum de date şi o mulţime de rezultate calitative şi cantitative. Exploatarea
datelor reclamă, pe măsura trecerii anilor şi a acumulării de informaţii, o organizare tot
mai bună, costuri mai mari, dar şi rezultate pe măsură.
O cerinţă pentru dezvoltarea urbană a oraşului poate fi implementarea unei
metodologii de inventariere a turiştilor şi vizitatorilor, alături de o testare periodică a
satisfacţiei şi reprezentărilor acestora. Instrumentele şi rezultatele din cadrul Barometrului
pot susţine în viitor realizarea unui astfel de obiectiv.
Implicarea puternică a profesorilor şi a studenţilor, expertiza Centrului de Cercetări
Sociologice şi a Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, calitatea unor experţi
din cadrul Primăriei, devin extrem de importante pentru succesul cercetării. Alături de
aceşti factori, Barometrul îşi propune să atragă spre activităţile sale, profesorii şi elevii
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 16
din Alba Iulia, absolvenţii Universităţii, ONG-urile din Alba Iulia cu rezultate în sfera
cercetării şi intervenţiei sociale, firmele ce desfăşoară acţiuni de responsabilitate socială,
instituţiile cu rol în dezvoltarea oraşului şi alţi stakeholderi.
Bibliografie
1. Joule, R. V. (1998), „Supunerea liber consimţită: schimbarea atitudinilor şi
comportamentelor sociale” în Moscovici, S., coord., Psihologia socială a
relaţiilor cu celălalt, Polirom, Iaşi, pp. 190-207.
2. Marina L., Pascaru, M., coord. (2014), Barometrul comunităţii locale. Municipiul
Alba Iulia 2014, Editura Limes, Cluj-Napoca.
3. Marina, L. (2014), „Reprezentări şi opţiuni ale populaţiei din Alba Iulia asupra
proiectelor de dezvoltare”, în Marina L. și Pascaru, M., coord., Barometrul
comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2014, Editura Limes, Cluj-Napoca, pp.
15-34.
4. Marina, L. (2015), Participation in cultural events and historical heritage, Annales
Universitatis Apulensis Seria Oeconomica, No. 2/ 2015.
5. Pascaru, M. (2014), „Barometrul comunității locale şi guvernarea participativă”
în Marina L. și Pascaru, M., coord., Barometrul comunităţii locale. Municipiul
Alba Iulia 2014, Editura Limes, Cluj-Napoca, pp. 7-14.
6. Rotariu, T., Iluţ, P. (1997), Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Polirom,
Iaşi.
II.
RESTITUIREA REZULTATELOR
BAROMETRULUI COMUNITĂŢII LOCALE
Mihai Pascaru, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia,
Departamentul de Ştiinţe Sociale
1. Consideraţii introductive
Aşa cum precizam şi într-un alt context (Buţiu şi Pascaru, 2014), restituirea
rezultatelor a constituit o preocupare relativ constantă pentru noi în ultimul deceniu, de
cele mai multe ori în legătură cu dezvoltarea comunitară (Pascaru şi Buţiu, 2007) sau
cercetarea-acţiune participativă (Pascaru, 2011). Reluăm şi aici câteva aspecte importante
legate de această tehnică de investigaţie.
Pe cât de mult manualele de cercetare şi alte ghiduri metodologice vorbesc de
instrumente şi oferă sfaturi pentru adecvarea şi organizarea culegerii datelor, remarca
Bergier, pe atât de mult se neglijează relaţia cu destinatarii şi impactul acesteia asupra
sociologului şi etnologului (Bergier, 2000, p. 5), destinatarul vizat prin restituire fiind
reprezentat de interlocutorii din teren ai cercetătorului. Bergier propunea această definiţie
pentru restituire: „Acel act sau acea dinamică prin care cercetătorul împărtăşeşte
interlocutorilor din teren, în scopuri etice şi/sau euristice, rezultatele provizorii şi/sau
definitive ale prelucrării datelor colectate, în vederea analizei lor”. (Bergier, 2000, p. 8).
Într-o clasificare propusă în lucrarea citată, Bergier va prezenta trei tipuri de restituire: 1)
restituirea savantă, 2) restituirea elucidantă şi 3) restituirea militantă. În restituirea
elucidantă sau în cea militantă orientarea transformatoare a restituirii este asumată.
Intervenientul determină o schimbare, fiind şi parte integrantă a acestei schimbări.
Restituirea nu mai este strict transmisivă, ea este formativă (elucidând originile
problemelor identificate) şi apropriativă (dezvoltând moduri colective de acţiune). În
ambele cazuri, sublinia Bergier, restituirea nu mai este închisă, dominată de normele
comanditarului, ci este deschisă şi centrată pe subiectul cercetării şi pe procesele vizate.
(Bergier, 2000, pp. 59-60).
Pe parcursul cercetărilor noastre anterioare (Pascaru, 2010) am experimentat, între
altele, restituirea rezultatelor către autorităţile locale atunci când erau vizate aspecte ale
guvernării ca realitate şi aspiraţie locală. Astfel, într-o cercetare asupra participării la
guvernarea locală în ruralul montan, locuitori din micro-regiunea Albac-Scărişoara-Horea
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
18
au fost puşi în situaţia ipotetică în care toate deciziile la nivel local ar fi luate în cadrul
adunărilor cetăţeneşti. Au declarat atunci că ar participa la adunările organizate în acest
scop 82,9% dintre cei chestionaţi şi că nu ar participa 15%. Restul nu s-au pronunţat în
legătură cu acest subiect. Opiniile locuitorilor au făcut obiectul unei restituiri colective la
nivelul Consiliului Local Albac.
Consilierii şi primarul din Albac, am constatat pe parcursul restituirii colective
amintite, nu respingeau din start ideea, dar semnalau numeroase bariere posibile, bariere
de ordin organizatoric sau socio-psihologic. Astfel primarul comunei remarca: „Când se
iau decizii la nivel local e bine să fie consultată şi populaţia, e chiar foarte bine! Dar
decizia finală nu cred că e bine să o ia populaţia… pentru că atâtea minţi - atâtea idei,
atâtea minţi - atâtea interese”. Adunările cetăţeneşti şi luarea deciziilor la nivelul lor ar
fi utile, spunea un consilier, dar oamenii nu vor putea fi adunaţi: „…E bine să consulţi
toată populaţia, ca să nu se zică că noi, consilierii, în interesul nostru am hotărât. Dar
dacă s-a pus problema ca 70% să vină... E greu să aduni şi consilierii...”.
O observaţie mai generală considerăm că merită o analiză specială şi investigaţii
mai ample, pe teritorii mai largi: „Nu cred că populaţia României e pregătită pentru aşa
ceva ... Nu e pregătită! E drept că de la 10 - 20 de ani de democraţie n-ai ce să aştepţi”.
Fie că este vorba de cercetările noastre anterioare sau de cele prezentate în studiul
de faţă, trebuie să facem o scurtă precizare cu privire la raporturile dintre restituire şi
diseminarea rezultatelor. Sigur, am putea vorbi de o restituire a rezultatelor în sensul
strict al termenului dacă ancheta ale cărei rezultate se restituie ar fi fost una realizată în
rândul consilierilor locali. Deoarece ancheta a vizat cu deosebire cetăţenii, avem de a face
mai degrabă cu o diseminare a rezultatelor la nivelul consilierilor locali. Dar diseminarea
este în acelaşi timp şi o restituire mijlocită către participanţii la anchetă în măsura în care
deciziile Consiliului Local sunt implicate, mai devreme sau mai târziu, în viaţa fiecăruia
dintre participanţii la ea.
2. Metodologie
Principalele rezultate ale Barometrului comunităţii locale – Municipiul Alba Iulia
2014 – au fost publicate într-un volum (Marina şi Pascaru, 2014) care a fost pus la
dispoziţia legislativului şi executivului locale, în primul rând, dar şi a altor stakeholderi
locali. După câteva luni de la prezentare, unele rezultate ale barometrului (Marina, 2014;
Marina şi Muntean, 2014; Stânea, 2014) au făcut obiectul unor interviuri cu consilierii
locali, parte din acest instrument având caracteristicile unui interviu de restituire.
Întrebările care au reluat, implicit sau explicit, rezultate ale cercetării din 2014 sunt
prezentate în ANEXĂ.
Restituirea rezultatelor Barometrului comunităţii locale
19
3. Poziţii ale consilierilor locali faţă de unele rezultate ale Barometrului comunităţii locale
2014
3.1. Poziţii faţă de evaluarea de către cetăţeni a Cetăţii istorice, a evenimentelor şi
manifestărilor legate de aceasta
În ceea ce priveşte evaluarea de către cetăţeni a evenimentelor din Cetatea istorică,
unii consilieri locali reţin diversitatea răspunsurilor, acceptând şi explicând în termeni
proprii această diversitate: „În legătură cu datele legate de evenimente, este logic că
unele evenimente sunt pentru toată lumea şi unele evenimente sunt mai culturale, pentru o
parte mai mică, persoane cu o anumită cultură sau pentru persoanele cu o anumită
educaţie. De aici este şi normal ca, dacă vorbim despre Fest Alba, să audă foarte multă
lume de el, şi dacă vorbim despre Alba Jazz, să ştie foarte puţină lume, sau despre
Festivalul de Teatru. Din păcate, sunt unele dintre ele care nu sunt apreciate la
adevărata lor valoare. Dar e un lucru natural, adică oriunde ne-am duce, ar fi aceeaşi
problemă, pentru că aşa e omul.” O altă variabilă invocată este vârsta celor chestionaţi în
anchetă: „Bine, am văzut că nu toate îs bine văzute... Acuma, depinde, poate unul mai în
vârstă zice că nu îi place aia, tineretul că-i place distracţia, muzica, le trebuie
restaurante, cafenele, distracţii la tineri, prin Cetate... Barurile, distracţia, drogurile.”
Cu un fel de consolare, unul dintre consilieri aprecia că întotdeauna, oricâte ai face, vor
exista şi „cârcotaşi”. Dincolo de asemenea aproximări, noi am considerat că trebuie să
reţinem distincţia sugerată de unul dintre consilieri: între evenimente pentru locuitorii
oraşului şi evenimente pentru turişti: „S-ar putea să fie adevărul la mijloc: unele să nu fie
suficient de gustate de publicul albaiulian, iar altele să nu fie suficient de mediatizate,
pentru că este foarte clar că aceste evenimente se adresează şi cetăţenilor din Alba Iulia,
dar încearcă, tot mai mult, să se adreseze şi celor care noi ne dorim să vină ca turişti.”
Se sugerează realizarea unui barometru similar în rândul turiştilor: „Colaboraţi mai bine
cu Universitatea, care vă poate face un studiu de genul acesta: Cine, de unde vine? Veniţi
pentru prima oară? Vă place sau nu? Nu poţi să ai un feed-back fară să faci un studiu
ştiinţific. Eu aşa aş lucra.”
În legătură cu audienţa scăzută a unor evenimente, principala cauză identificată de
către consilierii locali o reprezintă, aşa cum s-a mai sugerat deja, slaba lor promovare:
„Nu sunt cunoscute şi nu sunt promovate suficient de bine. Aicea nu ştiu oamenii.” O
serie de critici vizează însă şi denumirea sub care sunt promovate unele evenimente:
„Acuma, nu mi-au plăcut niciodată denumirile, englezismele astea… Feeric Fashion
Days ... Ce-i Feeric Fashion Days? ... Niciodată nu mi-a plăcut slugărnicia asta ...
Feeric Fashion Days ne-a adus turişti, din Statele Unite şi Anglia, foarte mulţi ... de la
Miceşti, în sus! Alba Iulia City Race ... Alba Iulia Film and Music Festival ... N-a putut fi
Festivalul de Film şi Muzică Alba Iulia. E un detaliu, care nu ştiu cât contează, dar pe
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
20
mine m-a enervat ... Avem şi-o medie de vârstă destul de ridicată la Alba Iulia,
comparativ cu Clujul, [aflat] în veşnică înflorire, sau altele şi când pui pe afiş Feeric
Fashion Days ...”
În general se insistă pe identificarea şi promovarea unor evenimente specifice Albei
şi care să nu fie „îngrămădite” într-un spaţiu restrâns, ci să pună în valoare o suprafaţă cât
mai mare a zonei istorice a oraşului.
Între soluţiile de mare anvergură, le reţinem aici pe cele referitoare la realizarea
unor parteneriate prin care promovarea Cetăţii istorice, organizarea evenimentelor şi
manifestărilor să fie susţinute de o infrastructură de cazare şi alimentaţie publică
adecvate: „Deocamdată trebuie să punem bazele unei colaborari totale cu HORECA,
obligatoriu, pentru că, dacă acum în Alba Iulia vin trei autocare, nu avem unde-i caza,
nu avem ce să le dăm să mănânce, nu-i putem servi, deci avem o problemă extraordinară
în Alba Iulia, suntem descoperiţi total. Vom face o asociaţie, tot de primărie pornită, că
ei nu vor să se asocieze, sub nicio formă, ei nu văd decât concurenţa, nu văd şi că pot să
facă ceva împreună, benefic tot pentru ei şi pentru dezvoltare. Oricum, sunt puţini ...”
Alte aspecte semnalate de către consilierii locali privesc eforturile depuse pentru
satisfacerea concomitentă a cerinţelor culturale şi a celor comerciale: „...Deja am început
să gestionăm altfel amplasamentele pentru desfăşurarea evenimentelor… Unde aveam o
mare presiune la evenimente şi la agenţii economici, desfăşuram evenimentul într-un
areal care să permită lucrul ăsta, spre exemplu, şanţurile Cetăţii, în partea de nord, în
partea de sud ...”
Un singur consilier aprecia: „Nu trebuie neapărat, când vine vorba de dezvoltare,
să fim atât de permisivi cu impunerea indicatorilor de către populaţie pentru că
populaţia urmează, în ceea ce priveşte dezvoltarea, administraţia. Nevoile trebuie să fie
în sens invers.”
Cu privire la ce mai este de făcut, un consilier remarca: „La Cetate, ce s-ar mai
putea [face] ar fi spaţiile din interior… Numa’ la licitaţie mai trebuie scoase. Nu ştiu de
ce durează aşa de mult.”
3.2. Poziţia consilierilor locali cu privire la ierarhizarea proiectelor de către
cetăţeni
Cei mai mulţi dintre consilieri se declară cel puţin surprinşi de faptul că reabilitarea
clădirilor de învăţământ apare pe primul loc în ierarhia proiectelor: „Nu pot să apreciez
câtă nevoie există de reabilitarea clădirilor de învăţământ. Cred, totuşi, că Primăria e
preocupată de acest aspect şi mă surprinde că acest proiect este primul, în ordinea
importanţei acordate de cetăţeni.”
Atunci când se acceptă că totuşi unele intervenţii la nivelul şcolilor trebuie făcute,
propunerile de referă la reabilitarea termică a unor şcoli, dar şi la reducerea costurilor
Restituirea rezultatelor Barometrului comunităţii locale
21
printr-o mai bună gestionare sezonală a consumului de energie termică: „…La câteva
şcoli, s-au constatat nişte nereguli. Căldura mergea... Dacă le izolează, mai ales şi cu
geamurile, contează, nu o să mai consume atât de mult. Banii rămân la altceva.”
O susţinere mai puternică la nivelul consilierilor intervievaţi par a avea proiectele
dedicate parcului industrial, spaţiilor verzi şi reabilitării străzilor: „Amenajarea şi
refacerea spaţiilor verzi constituie o prioritate, în sensul în care acestea să asigure un
climat sănătos, aerul curat de care are nevoie orice cetăţean… Reabilitarea străzilor este
o problemă ce priveşte mai ales străzile nou apărute şi cartierele mărginaşe, în timp ce
suplimentarea locurilor de parcare este o problemă pentru zona centrală. Eu aş pune pe
un loc fruntaş problema realizării unui parc industrial, chiar dacă, în opinia mea,
amplasamentul acestuia nu trebuie să fie în locaţia indicată în Barometru: Alba Iulia-
Sebeş. Primăria trebuie să identifice terenuri pe care să le poată pune la dispoziţia
investitorilor… De asemenea, aici trebuie hotărâtă o dată ruperea pisicii, adică alocarea
unor fonduri pentru crearea de facilităţi – curent electric, canalizare şi gaz – chiar dacă
încă nu sunt cunoscuţi viitorii beneficiari.”
Interesantă ni se pare identificarea de către consilieri a unor zone din perimetrul
municipiului pentru facilităţile parcului industrial: „Nu neapărat Sebeş. Este aicea, la
Drîmbar, o zonă foarte mare, [la] care, din păcate, nu ne uităm. Primarul din Ciugud, o
comună extrem de mică, partea lui e plină. Dacă aţi fost acolo, sunt fabrici. Este o
fabrică de ciocolată, fabrică de rulmenţi, sunt o grămada de hale ... Partea noastră ...”
O problemă tratată oarecum diferenţiat de către consilieri este cea a centrelor
sociale: „Centrele sociale de îngrijire bătrâni, centre care preiau bătrânii paralizaţi.
Sunt mulţi care n-au pe nimeni. Ar trebui să se dezvolte. Nu mai ai loc la Galda, nu mai
ai loc la Baia de Arieş. Vin tot felul de oameni, care nu au posibilităţi”; „Centre sociale.
Probabil, ar trebui ceva făcut şi în Cetate, pentru că avem centrul de zi de aici, de jos,
din oraş. S-a analizat situaţia asta: vârstnicii din Cetate vin jos. S-a creat o unitate între
ei. Eu cred ca s-ar face degeaba pentru că nu cred că cei din Cetate, care şi-au creat
prieteni, relaţii, joacă table, joacă remi, joacă ... Centrul de vârstnici nu este ocupat nici
la ora aceasta. Acolo sunt 100 de locuri. La ora actuală cred că sunt vreo 80 de locuri
ocupate… În ceea ce priveşte construcţia unui centru social de o asemenea natură, ar
impune o cheltuială mare pentru... şi nu ştiu cetăţenii municipiului [ce ar spune]… Adică
tot ce se face se face din banul public, din banii cetăţenilor… Ca să generalizezi
chestiunea, să zică cetăţenii: da, toată lumea e de acord că avem nevoie de un asemenea
centru şi să-l ţinem pe cheltuiala Primăriei…” ; „Sunt un consilier de dreapta, nu
apreciez foarte mult asta… Au răspuns albaiulienii că există necesitatea acestor centre
sociale. Le avem. Avem un centru de urgenţă, lângă gară, unde astfel de oameni, mai ales
în nopţile de iarnă, au adăpost. Avem aceste colaborări, le repet, cu Filantropia, Caritas,
Speromax, AS 2001, care fac astfel de servicii, inclusiv la domiciliu. Nu cred ca veţi auzi
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
22
la Alba Iulia de un caz special, atât de tragic. E avantajul unei comunităţi mici, pe care o
poţi gestiona, vedea, consulta mereu.”
Chiar dacă unii consilieri consideră problema parcărilor în mare parte rezolvată la
nivel de cartiere, în Cetatea istorică aceasta rămâne încă o problemă, după aprecierea unui
consilier: „În zona Cetăţii, trebuie încă extinsă capacitatea de parcare, pentru că ne
vedem depăşiţi de situaţie atunci când avem astfel de evenimente, de care am vorbit, şi,
dincolo de bariera care încă nu funcţionează, la un moment dat ajungem la faza de full şi
nu există spaţiu pregătit în afară, în zona porţilor. Poliţia locală îi dirijează în direcţia
aceea, dar, la evenimentele astea nemondene, de familie, nunţile, ne vedem depăşiţi, în
sâmbetele şi duminicile de vară. Şi slujbele aglomerează toată zona.”
Un alt proiect care pare să aibă susţinerea consilierilor este reprezentat de sala
polivalentă: „Dacă mă întrebaţi pe mine, ca şi principiu sau ca şi dorinţă de consilier şi
lucru pentru care am luptat foarte tare, este construirea unei săli polivalente. Da, ăsta e
un lucru care devine necesar la Alba Iulia.” Aceasta ar o putea avea o importanţă
departamentală: „Mă mir foarte mult de Sala Polivalentă. Poate lumea se gândeşte că nu
sunt activităţi sportive şi culturale care să umple o sală polivalentă şi că ar costa prea
mult municipalitatea. Această sală n-aş vedea-o neapărat folosită la nivel de municipiu.
Asta deja ar fi pentru tot judeţul. Orice echipă, că e de la Blaj, că e de la Cîmpeni, poate
să joace aici…”
3.3. Poziţia consilierilor faţă de raportarea cetăţenilor la Primar şi Consiliul
local
Din datele Brometrului comunităţii locale 2014 reieşea o mai bună apreciere a
activităţii primarului din partea cetăţenilor, în comparaţie cu aprecierea Consiliului Local
(Stânea, 2014, pp. 41-42).
Diferenţa de apreciere a primarului şi Consiliului Local, a fost explicată de către
unii consilieri printr-o multitudine de variabile: „Diferenţa de percepţie între Consiliul
Local şi primar nu poate sta altfel deoarece primarul are carismă, este o persoană cu o
activitate foarte lungă în această funcţie, pe care cetăţenii o percep distinct de partidele
politice. Consiliul Local este văzut de populaţie ca o combinaţie de partide, iar simpatia
generală faţă de partide, la noi, nu este foarte ridicată.” Sunt scoase în evidenţă inclusiv
unele abilităţi ale primarului actual: „Cred că a ştiut întotdeauna că cel mai important
lucru, în politică, este imaginea pe care o creezi. Nu l-am surprins niciodată în vreo
ipostază în care să nu exploateze, în avantaj propriu, orice neînţelegere. Posedă, cu
adevărat, arta de a converti totul într-un plus de imagine în beneficiul său.” Activitatea
Consiliului Local, în schimb, nu este suficient mediatizată: „Totdeauna primarul e mai
bine, că e vizibil, vorbeşte. Activitatea Consiliului Local nu prea e cunoscută.
Restituirea rezultatelor Barometrului comunităţii locale
23
Mediatizează mai mult cancanuri. Nu eşti întrebat, nu ştiu oamenii ce faci.” O soluţie ar
fi asumarea de către consilieri a unor zone ale oraşului în care să comunice mai mult cu
cetăţenii: „Consiliul cred ca este mai puţin vizibil şi asta e şi vina consilierilor…, dar ar
trebui insistat ca fiecare consilier sa aibă în responsabilitate o zonă a municipiului…”
Este necesară de asemenea o mai bună informare a cetăţenilor cu privire la atribuţiile
Consiliului Local şi cu privire la modul lui concret de funcţionare: „Ei se gândesc că
primarul îţi spune ce trebuie să faci. Da, necunoaşterea rolului Consiliului Local şi
popularitatea primarului ... E absolut explicabilă, firească, şi situaţia pe care mi-o
doresc şi la momentul când voi fi eu primar, poate chiar mai în avantajul primarului mi-o
doresc. Probabil că răzbat în afară, prin ştirile locale, prin presa locală, unele
contradicţii. Şi acestea sunt normale. Unanimitatea nu o regăseam decât în socialism.”
Colaborarea dintre primar şi Consiliul Local este apreciată ca fiind una bună: „Pe o
scara de la 1 la 5, 4, deci buna”. O observaţie interesantă a unui consilier scoate în
evidenţă rolul benefic al prestigiului primarului pentru imaginea Consiliului Local:
„Presa sau primarul poate creşte vizibilitatea Consiliul Local… Toate programele,
fondurile se votează în Consiliul Local. Dacă nu se vota nici un program, primarul ce
merit ar mai fi avut? Sau ar mai fi fost vizibil? Nu. Noi suntem Primărie, Primar -
Consiliu Local.”
3.4. Poziţia consilierilor locali faţă de propunerile cetăţenilor în legătură cu
încurajarea investitorilor şi domeniile prioritare de investiţii
Oarecum în dezacord cu opiniile comunităţii, consilierii locali susţin mai degrabă
ideea pregătirii unor locaţii pentru investitori, în strânsă legătură cu „terminarea
autostrăzii Turda-Sibiu”, care, desigur, nu mai ţine de atribuţiile primăriei. Declară în
acest sens un consilier: „Cred că trebuie făcută plecând de la oferta de locaţii cu toate
utilităţile şi mai puţin prin scutire de taxe, oferire de consultanţă sau promovarea
activităţilor prin târguri naţionale şi internaţionale. Sunt şi acestea căi de stimulare, dar
mult mai puţin importante decât cea nominalizată. Mai există o problemă: terminarea
autostrăzii Turda-Sibiu şi a tuturor accesurilor dinspre municipiu spre această
autostradă, care va schimba situaţia atractivitătii pentru investitori a municipiului. Sunt
convins că Sebeşul a fost preferat de investitori pentru că el s-a aflat pe proiectele de
autostradă, încă de la intrarea României în UE.” Un alt consilier aduce precizări
suplimentare: „Este foarte important, de exemplu, să atragem investitori prin a le asigura
o zonă bună, unde pot să îşi creeze o activitate, să le arătăm ce personal pregătit avem în
zonă, să îi arătăm o anumită stabilitate.” Acelaşi consilier mai ţine să atragă atenţia
asupra nevoii de finalizare a strategiilor de dezvoltare la nivel economic ca şi asupra
nevoii de a căuta investitorii şi nu de a aştepta pur şi simplu să fie căutat oraşul de către
investitori: „…Nu e suficient să facem documentaţie şi tot ce trebuie, trebuie să mergem
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
24
şi noi să îi căutăm. Aşa funcţionează în ziua de astăzi. Oferta pe piaţă este mult mai mare
decât cea de pe vremuri.”
Cu privire la scutirea de taxe, preconizată de către subiecţii anchetei din 2014,
consilierii fac nişte observaţii interesante, care pun în discuţie această posibilitate. Mai
întâi, este vorba de calitatea României de membru al UE, care ar limita reducerile de taxe:
„Autoritatea locală nu poate face de capul ei scutire de taxe şi impozite. Nu putem fi ţară
membră a UE, atunci când atragem fonduri şi să nu ne mai placă atunci când trebuie să
dăm taxe şi impozite. O legislaţie care se referă la concurenţa loială ne obligă pe noi toţi,
primăria din Alba Iulia cât şi primaria din alta parte, să facem la fel. Nu putem să scutim
decât pe un grafic foarte bine pus la punct şi aprobat de Comisia Europeană.” Apoi,
apreciază consilierii, scutirea de taxe ar putea genera o anumită discriminare: „OK, sunt
de acord să-i scutim pe noii investitori, dar ce facem cu cei vechi? Nu se simt ei un pic
discriminaţi? Nu ştiu, stau şi mă gândesc. Un investitor care a venit, să zic, în Alba Iulia
şi se chinuie de 10 ani aici, cu ce-i mai prejos decât unul nou?”
În condiţiile în care s-ar proceda totuşi la scutirea de taxe, aceasta ar trebui
condiţionată de crearea unui număr mai mare locuri de muncă: „Atâta timp cât scuteşti pe
cineva de taxe şi impozite locale, trebuie să îi şi ceri un plan de afaceri pentru
comunitate: Creezi atâtea locuri de muncă!”
Nici crearea unui birou pentru investitori în cadrul primăriei nu este plenar
susţinută ca prioritate de către unii consilieri: „Mi se pare prioritară promovarea asta.
Nu văd sensul creării acestui birou. Ce treabă au cetăţenii cu investitorul? Nu văd sensul
nici la scutire. În momentul în care încep să producă, să şi plătească, categoric, impozite
şi taxe şi aşa mai departe. Singura chestie cu care sunt de acord e promovarea activităţii
economice.”; „Ăsta este punctul unu, ca să poţi să atragi investitori: infrastructura. Că,
dacă nu ai infrastructură, poţi sa faci 10 birouri şi să te dai de-a dura peste tot, că nu
realizezi nimic.”
În încercările de promovare a facilităţilor municipiului Alba Iulia, consilierii au
remarcat lipsa unui parteneriat sau chiar a unei solidarităţi a agenţilor economici cu
autoritatea locală: „Am avut onoarea anul ăsta să particip, împreună cu primăria, adică
să fiu din partea primăriei, la târgul de turism internaţional de la Viena, unde ne-am dus
sa promovăm Cetatea şi municipiul… Au fost foarte mulţi oameni care ne întrebau
despre Alba Iulia şi noi n-aveam nici măcar un număr de telefon”.
Cu privire la tipurile de investiţii care ar trebui încurajate în viitor în Alba Iulia, un
consilier apreciază: „Domeniul nu-l putem dicta noi. În funcţie de ce investim, noi trebuie
să încurajăm, indiferent de ce o să vină. Numai să nu fie ceva poluant.” Analizând
şansele dezvoltării activităţilor industriale, consilierii locali remarcă la un moment dat
incertitudinile legate de existenţa forţei de muncă calificate: „La activităţile industriale,
care înseamnă nealimentare şi construcţii, nici măcar nu avem mâna de lucru calificată...
Sunt o grămadă în zonă, care ar veni. Ori, nu avem forţa de muncă calificată, nu avem…
Restituirea rezultatelor Barometrului comunităţii locale
25
Şcoli profesionale nu mai există, numai cu calificarea la locul de muncă este foarte greu
să rezolvi nişte probleme. Nu poţi, sunt anumite domenii în care nu poţi să-l califici la
locul de muncă sau îţiâ ia prea mult timp şi atunci omul preferă să se ducă către o zonă
în care industria respectivă a fost cât de cât prezentă şi atuncea investeşte acolo. Absolut
normal.”
În atari condiţii, pe primul loc ar trebui să fie aşezat turismul ca domeniu major de
investiţii: „Mie mi-ar plăcea ca pe locul unu să fie încurajarea turismului... Turismul nu
este poluant. Turismul, în primul rând, socio-cultural… Ai avea foarte mult de câştigat.”
Important ni s-a părut faptul că turismul albaiulian este proiectat de către unii consilieri
locali în context judeţeam şi, mai larg, regional: „Dacă noi am început acest motor al
oraşului, pe partea de turism, şi eu cred că, colateral sau direct, avem cu ce le lucra pe
domeniul turismului şi cu judeţul, şi pe tot ce înseamnă Valea Sebeşului, Apuseni,
Târnavele, Jidvei... Avem conexiunile. Lângă noi, la 70 km este aeroportul Sibiu, la 110
km aeroportul din Cluj. Acuma discutăm de autostrada care se face. Toate nodurile astea
care se creează, ele vin cumva lângă tot ce am dezvoltat noi în ultimii ani. Ăsta este un
lucru foarte bun pentru turism. Oricând Alba poate fi vizitată de oricine din globul
pamântesc, care oriunde aterizează sau cu ce vine, în 40 de minute, o oră maximum,
poate să fie în oraş”.
3.5. Teme de investigaţie/problematici propuse pentru ancheta Barometru din
toamna anului 2015
Dintre propunerile consilierilor locali este de reţinut mai întâi tema modului de
funcţionare a Consiliului Local însuşi: „Poate ar putea fi un pic dezvoltată problematica
aceea de la început, cu modul de funcţionare a Consiliului Local. Acolo, poate, s-ar
putea un pic lărgi felul de abordare.”
O altă temă propusă este cea a sănătăţii, fie că este vorba de medicina de familie
sau de medicina de urgenţă: „…Mi-ar plăcea să extindem, măcar pentru secţia de
urgenţe, Unitatea Primiri Urgente, şi să aplicăm un sondaj acolo, pentru că foarte multă
lume este nemulţumită de modul în care eşti tratat când ajungi la secţia de urgenţe. Dar
asta deja este o altă discuţie ... Foarte mulţi pacienţi, de multe ori, sunt de aici, iar
nemulţumirea de acolo, credeţi-mă, v-ar aduce nişte date foarte interesante... Ne putem
duce spre medicii de familie şi relaţia cu ei ...”
Extrem de interesantă găsim şi propunerea temei generaţiei tinere şi a opţiunilor ei
pentru viitor: „Eu i-aş întreba următorul lucru: ce-am putea să facem noi, administraţia
locală, Consiliul Local, în a opri tinerii de a pleca de aici, de a pleca nu numai dincolo,
ci şi în oraşe mai mari, mai tentante pentru ei? Sigur că vor pune, probabil, problema de
locuinţe, a locurilor de muncă ... Mi-e teamă ca în câţiva ani ne depopulăm şi devenim un
oraş bătrân.”
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
26
De altfel, problematica viitorului oraşului în viziunea cetăţenilor este o propunere
susţinută şi sub altă formă: „Cum vor vedea ei oraşul? Ce vor să se dezvolte?”
3.6. Barometrul comunităţii locale şi agenda Consiliului Local
Pentru a ilustra măsura în care unele rezultate ale Barometrului s-ar dori integrate
în agenda de lucru a Consiliului Local am reţinut aceste comentarii relevante: „O grijă
prioritară faţă de ceea ce înseamnă verde la Alba Iulia trebuie menţinută în politica
administraţiei locale. Iată că ne-o indică, prin Barometru, şi cetăţenii. Pentru asta voi
milita mereu. Şi din ceea ce cunoaştem, din propriile sondaje şi, iată, că relevă şi
Barometrul, când au vorbit de parcul industrial au vorbit, cu siguranţă, de necesitatea
locurilor de muncă, a locurilor de muncă pe durate lungi, nedeterminate, bine plătite.
Da, este o prioritate, dar ţine tot de dezvoltare. Dacă turismul ne va aduce mai mulţi
bani, e cu siguranţă un motor. Va fi comerţ mai bun, servicii mai bune ... Ţine de toate
aceste direcţii pe care le-am adoptat şi care ţin de noi, în bună măsură, să reuşească şi
să creăm o mai bună economie. Dar nu e doar turismul prioritar. E şi această latură
tehnologică, industrială, care o putem însuşi, în continuare. Un turism care funcţionează
înseamnă o cetate care trăieşte şi cetatea asta nu e doar pe gustul, pe placul turistului, ci
şi al localnicului. E locul de muncă care înseamnă parcul acela industrial şi nu numai şi
viaţa sanătoasă, care înseamnă verde, mult verde.”
4. Discuţii şi concluzii
Prezentarea relativ extinsă a poziţiei consilierilor locali din Alba Iulia cu privire la
diferitele opinii ale locuitorilor poate fi analizată din perspectiva celor trei tipuri de
restituire menţionate în partea introductivă a acestui studiu: savantă, elucidantă şi
militantă.
Aşa cum s-a putut vedea, prezentarea unor rezultate ale cercetării a stimulat
înclinaţiile explicative ale consilierilor, fie prin enunţul unor ipoteze, fie prin susţinerea
mai categorică a unor poziţii proprii. Este tocmai ceea ce ar ţine de restituirea savantă,
adică de aprofundarea cunoaşterii problematicii puse în discuţie.
De remarcat, de asemenea, este înclinaţia consilierilor locali înspre a găsi soluţii sau
a ierarhiza, în manieră proprie, soluţiile oferite de către populaţie în cazul unor situaţii
problematice la nivel local. Dimensiunea elucidantă a restituirii se conturează astfel
dincolo de „contribuţiile teoretice” corective sau complementare la rezultatele restituite
ale cercetării.
Mai greu de verificat prin restituirea însăşi este dimensiunea militantă a restituirii.
Aici întrebarea este simplă: Vor acţiona oare consilierii în direcţia implementării
soluţiilor pe care ei înşişi le-au conturat? Nu excludem demersurile în care se pot face
Restituirea rezultatelor Barometrului comunităţii locale
27
testări şi evaluări ante şi post-restituire. Dar, în absenţa unor asemenea proceduri pentru
cazul de faţă, credem că putem semnala totuşi dorinţa de implicare plenară a unor
consilieri intervievaţi mai ales în susţinerea unor priorităţi de dezvoltare locală, cum ar fi
cele de mediu, sau a asigurării unor facilităţi pentru investitori. Tonul general este cel al
unui militantism mai mult sau mai puţin explicit şi nu al unei indiferenţe păguboase faţă
de rezultatele restituite şi valoarea lor practică.
Am remarcat deja înclinaţia consilierilor locali spre a găsi o serie de explicaţii
plauzibile evaluărilor pe care cetăţenii le fac diferitelor evenimente, proiecte şi priorităţi
de dezvoltare în municipiul Alba Iulia. De o importanţă teoretică dar şi practică aparte
considerăm însă că este semnalarea unor aspecte mai puţin vizate de anchetă: 1) nevoia
unui echilibru între cultural şi comercial în organizarea evenimentelor locale de
anvergură; 2) evidenţierea nevoii de parteneriate solide şi nevoia de solidaritate locală
constructivă între organizatorii evenimentelor culturale şi agenţii economici locali; 3)
nevoia identificării unor elemente de identitate locală şi promovarea cu prioritate a
acestora.
Sunt acestea teme interesante şi pentru echipa de realizare a Barometrului
comunităţii locale, care poate include dimensiuni noi în cercetările sale din anii următori.
Distanţa dintre opinia cetăţenilor şi poziţia consilierilor locali creşte atunci când
este vorba de prioritizarea proiectelor de dezvoltare. La acest capitol, consilierii locali par
a se aşeza mai temeinic în rolul de experţi decât în cazul evaluării evenimentelor din
Cetatea istorică. Vom vedea cum această poziţie se prelungeşte şi în cazul evaluării
investiţiilor prioritare şi al măsurilor destinate atragerii de noi investitori.
Dintre propunerile mai interesante ale consilierilor locali la capitolul proiecte
prioritare credem că trebuie reţinute cele referitoare la amenajarea unui parc industrial pe
teritoriul municipiului Alba Iulia, iar nu în zona spre Sebeş cum ani de zile s-a discutat.
De analizat în cercetările viitoare sunt şi nevoile locale care ar impune construirea
unor centre sociale, imaginea consilierilor locali fiind aceea a existenţei unei asistenţe
sociale adecvate la Alba Iulia.
Consilierii locali se implică în creionarea unor explicaţii plauzibile, adesea validate
ştiinţific, şi în cazul diferenţelor în evaluarea pe care cetăţenii o fac Primarului şi
Consiliului Local. De reţinut ideea potenţării imaginii Consiliului Local prin prestigiul
deosebit al primarului, dar şi necesitatea unei mai bune implicări a consilierilor în viaţa
comunităţii. Care sunt aşteptările cetăţenilor în acest sens? Iată o dimensiune nouă de
cercetare pentru viitoarele etape ale Barometrului comunităţii locale.
În cazul măsurilor menite să atragă investitorii în Alba Iulia, consilierii locali
considerau că prioritară este organizarea unui parc industrial în contextul favorabil mai
larg generat de viitoarea autostradă Turda-Sibiu. Scutirea de taxe, agreată de către
cetăţeni, este văzută ca problematică, datorită normelor europene, şi insuficientă fără o
serie de condiţionări legate de crearea de noi locuri de muncă. Nici crearea unui birou
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
28
special pentru investitori nu este ferm suţinută de către consilieri. Doar promovarea
activităţilor economice are şi susţinerea unor consilieri locali.
Diferenţa de priorităţi între cetăţeni şi consilierii locali este relativă în cazul
tipurilor de investiţii care ar trebui încurajate pe viitor în Alba Iulia. În timp ce locuitorii
par să susţină mai degrabă activităţile industriale, consilierii locali văd ca prioritare
investiţiile în turism, printr-o mai bună valorificare a contextului regional favorabil.
Având în vedere cele evidenţiate mai sus, o temă nouă se conturează pentru echipa
de cercetare care gestionează Barometrul comunităţii locale: concordanţa/ neconcordanţa
viziunii cetăţenilor cu cea a guvernanţilor locali. Este o concordanţă totală de dorit? Este
oare discordanţa neapărat disfuncţională? Complexitatea acestei teme cere un angajament
teoretic pe masură dar şi proiectarea unor noi direcţii de investigare.
Existenţa unor propuneri de îmbogăţire a dimensiunilor de cercetare ale
Barometrului comunităţii locale arată, pe de o parte, încrederea consilierilor locali în
demersul ştiinţific şi, pe de altă parte, existenţa unor îngrijorări (preocupări) legitime,
cum ar fi cele legate de accesul populaţiei la serviciile de sănătate sau la îmbătrânirea
demografică datorată migraţiei populaţiei tinere spre alte oraşe ale regiunii şi ţării.
Întrebarea fundamentală pe care am lăsat-o la final vizează măsura în care datele
Barometrului comunităţii locale vor fi utilizate în rescrierea agendei Consiliului Local
Alba Iulia. Am reţinut la momentul potrivit faptul că opţiunile populaţiei vor putea fi
invocate în sprijinul unei dezvoltări integrate şi durabile, cu accent pe ameliorările de
mediu. Nu putem spune acum dacă este mult sau puţin acest lucru, dar ne putem aştepta
la invocarea Barometrului comunităţii locale şi a rezultatelor sale în mai multe dezbateri
ale consilierilor locali din Alba Iulia.
Prin interviurile realizate în rândurile consilierilor locali, Barometrul comunităţii
Locale – Alba Iulia 2015 a contribuit la dobândirea unor achiziţii metodologice care, la
un moment dat, ar merita o analiză aparte. Este vorba în primul rând de aplicarea într-un
context nou a principiului triangulaţiei în designul cercetării sociologice.
Într-o primă lucrare consacrată de noi acestei teme (Pascaru şi Bezerita, 2004),
reţineam faptul că, după observaţiile lui Kelle, dezbaterea privind metodologia corectă în
ştiinţele sociale însumează câteva decade. În acest timp, reprezentanţii celor două
paradigme (cantitativă şi calitativă) au adus însemnate contribuţii teoretice şi empirice
(Kelle, 2001, §1). După Fielding şi Schreier (2001, §29) reţineam şi noi mai departe
faptul că majoritatea abordărilor privind diferitele modele de combinare a metodelor
cantitative şi calitative în sociologie au drept concept central pe cel al triangulaţiei. În
acest sens, Fielding şi Schreier considerau că a combina metodele cantitative şi calitative
este aproape prin definiţie o chestiune referitoare la metoda triangulaţiei (Fielding şi
Schreier, 2001, §29).
Revenind la Kelle, să amintim şi aici faptul că el sugerează trei înţelesuri ale
termenului de triangulaţie în ştiinţele sociale: (1) triangulaţia ca validare mutuală a
Restituirea rezultatelor Barometrului comunităţii locale
29
rezultatelor obţinute pe baza metodelor diferite (the validity model); (2) triangulaţia ca
mijloc de a obţine o imagine mai completă asupra unui fenomen (the complementary
model) şi (3) triangulaţia în sensul său original, trigonometric, potrivit căruia este
necesară o combinaţie de metode pentru a obţine o imagine a unui fenomen (the
trigonometric model) (Kelle, 2001, §8-11). Aplicarea triangulaţiei, după Kelle, ne poate
semnala: (1) Convergenţa rezultatelor cantitative şi calitative (rezultatele conduc la
aceleaşi concluzii); (2) Complementaritatea rezultatelor (rezultatele pot fi legate de
diferite obiecte sau fenomene, dar se suplimenteză reciproc); (3) Divergenţa sau
contradicţia rezultatelor (rezultatele pot fi divergente sau contradictorii). (Kelle, 2001,
§15).
Jakob reţinea şi el, după alţi autori, mai multe tipuri de triangulaţie: (1) Metode
multiple de colectare a datelor (triangulaţia datelor cercetării), (2) Investigatori multipli
(triangulaţia cercetătorilor) şi (3) Mai multe cadre teoretice (triangulaţia teoretică) şi (4)
Mai multe perspective metodologice (triangulaţia metodologică). (Jakob, 2001, §2).
Prin restituirea unor rezultate ale Barometrului către consilierii locali s-a îmbogăţit
pachetul de metode de colectare a datelor, perspectiva metodologică cantitativă, susţinută
prin anchetă, fiind strâns împletită cu cea calitativă, materializată prin interviul
semistructurat. Parte din rezultatele anchetei au putut fi validate şi pe această cale, dar cea
mai importantă achiziţie este reprezentată de obţinerea unei imagini mai clare a ceea ce
înseamnă reprezentările locale cu privire la o serie de realizări marcante în Alba Iulia, la
evenimente semnificative sau la proiecte şi aspiraţii de dezvoltare. O serie de rezultate
convergente, dar mai ales o serie de divergenţe au fost relevate astfel. Modul acesta de
lucru poate fi în continuare perfectat prin preluarea unor teme de cercetare sugerate de
intervievaţi în viitoarele anchete ale Barometrului comunităţii locale.
Bibliografie
1. Buţiu, C. A. şi Pascaru, M. (2014), Triangulation and Results Restitution in
Social Service Needs Assessment, Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială,
No. 46, pp. 273-287.
2. Fielding, N. şi Schreier, M. (2001), Introduction: On the Compatibility between
Qualitative and Quantitative Research Methods, Forum Qualitative
Sozialforschung / Forum: Qualitative Social Research [On-line Journal], 2(1).
Disponibil la: http://www.qualitative-research.net/fqs-texte/1-01/1-01hrsg-e.htm
(accesat în 15 martie 2015).
3. Jakob, A. (2001), Möglichkeiten und Grenzen der Triangulation quantitativer und
qualitativer Daten am Beispiel der (Re-) Konstruktion einer Typologie
erwerbsbiographischer Sicherheitskonzepte, Forum Qualitative Sozialforschung /
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
30
Forum: Qualitative Social Research [On-line Journal], 2(1). Disponibil la :
http ://qualitative-research.net/fqs/fqs.htm (accesat în martie 2013).
4. Kelle, U. (2001), Sociological Explanations between Micro and Macro and the
Integration of Qualitative and Quantitative Methods, Forum Qualitative
Sozialforschung / Forum: Qualitative Social Research [On-line Journal], 2(1).
Disponibil la: http://www.qualitative-research.net/fqs-texte/1-01/1-01kelle-e.htm
(accesat în martie 2015).
5. Marina, L. şi Pascaru, M., coord. (2014), Barometrul comunităţii locale.
Municipiul Alba Iulia 2014, Cluj-Napoca, Editura Limes.
6. Marina, L. (2014), „Reprezentări şi opţiuni ale populaţiei din Alba Iulia asupra
proiectelor de dezvoltare”, în Marina, L. şi Pascaru, M., coord. (2014),
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2014, Cluj-Napoca, Editura
Limes, pp. 15-34.
7. Marina, L. şi Muntean, A. (2014), „Opţiuni ale cetăţenilor în privinţa dezvoltării
economice a oraşului”, în Marina, L. şi Pascaru, M., coord. (2014), Barometrul
comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2014, Cluj-Napoca, Editura Limes, pp.
59-66.
8. Pascaru, M. şi Bezerita, D. (2004), „The Qualitative Methodology as a
Parenthesis for the Quantitative Methodology”, în Proceedings of Sixth
International Conference on Social Science Methodology. Recent Developments
and Applications in Social Research Methodology, Amsterdam, The Netherlands,
August 16-20, 2004. Disponibil la: http://konference.fdvinfo.net:8080/
rc33/2004/START_CDROM.htm (accesat septembrie 2013).
9. Pascaru, M. şi Buţiu, C. A. (2007), Restituirea rezultatelor şi dezvoltarea
comunitară, Cluj-Napoca, Editura Argonaut.
10. Pascaru, M., coord. (2010), Inteligenţă teritorială, matrice comunitară şi
guvernare participativă, Alba Iulia, Editura Aeternitas.
11. Pascaru, M. (2011), Cercetare participativă şi ştiinţe sociale aplicate, Cluj-
Napoca, Presa Universitară Clujeană.
12. Stânea, R. S. (2014), „Raportarea cetăţenilor la serviciile primăriei”, în Marina,
L. şi Pascaru, M., coord. (2014), Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba
Iulia 2014, Cluj-Napoca, Editura Limes, pp. 37-44.
Restituirea rezultatelor Barometrului comunităţii locale
31
Anexa
GHID DE INTERVIU (EXTRASE)
- Cetăţenii au fost chestionaţi în Barometrul comunităţii locale şi asupra felului
cum apreciază ceea ce s-a făcut în Cetatea istorică de către Municipalitate. Dvs. cum vă
raportaţi la ceea ce au răspuns cetăţenii, aţi introduce nuanţe sau chiar puncte de vedere
opuse faţă de modul cum sunt valorizate anumite evenimente, manifestări sau reabilitări
în spaţiul Cetăţii istorice? Evidenţiaţi punctele forte şi/sau neajunsurile înregistrate,
punctual la evenimente, manifestări, reabilitări, construcţii noi.
- Cetăţenilor li s-a cerut în ancheta Barometru din 2014 să spună cât de importantă
li se pare realizarea unor proiecte de dezvoltare urbană, în curs sau propuse, care vor fi
proiecte finanţate cu bani europeni. Mai mult de trei sferturi dintre etăţenii chestionaţi
(80% şi peste) consideră ca importante şi foarte importante 7 tipuri de proiecte, din lista
Primăriei. În ordinea descrescătoare a importanţei acordate, avem: reabilitarea clădirilor
de învăţământ, amenajarea şi refacerea spaţiilor verzi, reabilitare străzi şi amenajare
parcări, construirea unor centre sociale, extinderea şi reabilitarea sistemului de iluminat,
continuarea lucrărilor de restaurare şi reabilitare din Cetate şi construire piste de biciclete
şi alei pietonale. Mai puţin valorizate, deşi peste jumătate dintre cetăţeni le consideră
importante sunt : construire Sală Polivalentă, reabilitare Casă de Cultură, realizarea unui
Parc industrial Alba Iulia-Sebeş şi refacerea Stadionului Municipal. Aţi propune o altă
ordine a valorizării proiectelor? Care ar fi aceasta? Consideraţi că există şi alte tipuri
de proiecte importante diferite de cele de mai sus? Care ar fi acestea?
- În Barometrul comunităţii locale 2014, a fost testat şi modul în care se raportează
cetăţenii la Consiliul Local, la Primar şi la Serviciile Primăriei. Ce v-a atras
atenţia/interesul la acest capitol al cercetării/cărţii? Cum apreciaţi colaborarea Primar-
Consiliu Local şi modul cum este aceasta percepută de cetăţeni?
- La o întrebare referitoare la modul în care Primăria Alba Iulia poate încuraja
investiţiile şi întreprinzătorii (întrebare din cadrul cercetării Barometrului comunităţii
locale 2014), cetăţenii au pus pe prima poziţie: „Scutirea noilor investitori, un anumit
timp, de la plata unor impozite locale”, pe a doua: „Crearea unui Birou de relaţii cu
investitorii care să meargă în întâmpinarea acestora” şi pe a treia: „Promovarea
activităţilor economice din municipiul Alba-Iulia la târguri naţionale şi internaţionale”.
Dvs. ce aţi pune pe primele 3 poziţii ca măsuri pe care ar trebui să le ia Primăria?
Puteţi propune aceste măsuri sau altele.
- La o întrebare referitoare la ce tip de investiţii ar trebui încurajate în viitor în
Alba Iulia (întrebare din cadrul cercetării Barometrului comunităţii locale 2014), cetăţenii
au pus pe prima poziţie: „Activităţile industriale (întreprinderi de productie mărfuri
nealimentare şi construcţii)” pe a doua: „Activităţile de turism (agenţii de turism, firme
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
32
de consultanţă turistică, hoteluri, restaurante etc.)” şi pe a treia: „Activităţile în domeniul
sănătăţii (inclusiv întreprinderi de tip SPA, centre de sănătate etc.)”. Dvs. ce aţi pune pe
primele 3 poziţii ca tipuri de activităţi economice care ar trebui încurajate pe viitor în
Alba Iulia? Puteţi propune aceste activităţi sau altele. Ce teme de investigaţie/
problematici aţi propune pentru ancheta Barometru pe cetăţenii oraşului din toamna
anului 2015?
III.
ROLUL CONSILIULUI LOCAL ÎN DEZVOLTAREA
URBANĂ
Rodica Stânea, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia,
Departamentul de Ştiinţe Sociale
Liliana Ionaș, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia,
Departamentul de Ştiinţe Sociale
1. Considerații preliminare
Studiul vieţii urbane şi al spaţiului public oferit de oraşe are o tradiţie mai lungă de
un secol. Ideea planificării spaţiului public după principii strategice, nu după modele
transmise cutumiar sau dictate de utilitatea momentului, i-a venit, la sfârşitul secolului al
XIX-lea, unui estetician. Austriacul Camillo Sitte (1843-1903) deschide acest domeniu
prin publicarea lucrării sale Der Städtebau nach Seinen künstlerischen Grundsätzen -
Planificare urbană în conformitate cu principiile artistice - apărută la Viena, în mai 1889.
A început atunci o nouă eră în planificarea orașului germanic. Camillo Sitte a criticat cu
fermitate accentul pus pe bulevardele largi, drepte, piețe publice, aranjate în principal
pentru comoditatea traficului, precum și eforturile de a dezbrăca reperele publice de
structurile alăturate mai mici, considerate a greva monumentele trecutului. Ideile sale au
fost larg acceptate în Austria, Germania și Scandinavia. În mai puțin de un deceniu, stilul
său de design urban a ajuns să fie acceptat ca normă în aceste țări. Principiile artistice
aduse de Sitte au fost completate de principii formulate de arhitecți, sociologi, psihologi,
economiști și alți specialiști în urbanistică (Gehl şi Svarre, 2015).
A trebuit să treacă mai mult de şase decenii până când studiul vieţii publice urbane
s-a conturat ca un domeniu academic interdisciplinar la graniţa dintre domeniile:
arhitectură, sociologie, psihologie socială, administraţie publică şi economie. Pe traseul
istoric parcurs de această disciplină există nume de rezonanţă pe care în acest cadru nu
putem decât să le enumerăm cronologic şi foarte selectiv, ataşându-le principala operă.
Este vorba despre: E. Howard, Garden Cities of To-Morrow (1902), Le Corbusier, Vers
une architecture (1923), J. Jacobs, The Death and Life of Great American Cities (1961),
E. Goffman, Behavior in Public Places (1963), A. Rossi, Larchitettura della città, Jan
Gehl, Life between buildings (1971), O. Newman, Defensible Space (1972), W.H. Whyte,
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
34
The Social Life of Small Urban Spaces (1980), C.C. Marcus şi C. Francis, People Places
(1990). Din anii ’90 şi până în prezent literatura domeniului a cunoscut o reală explozie,
fapt ce nu semnifică nimic altceva decât că nivelul conştientizării problemelor ce le ridică
dezvoltarea urbană este în creştere. În contextul teoretic în plină dezvoltare, dar și sub
presiunea nevoii elaborării unor strategii de dezvoltare cât mai solide nu este de mirare că
se pune problema construcţiei metodologice a ştiinţei vieţii urbane. Cartea Cum se
studiază viaţa urbană semnată de Jan Gehl şi Brigitte Svarre, este un exemplu concludent
pentru aceste preocupări metodologice şi un argument pentru nevoia sintezelor
interdisciplinare în acest domeniu complex. A se vedea şi Gehl şi Svarre (2015).
În 1900 doar 13% din populația lumii trăia în orașe. În prezent mai mult de 50% din
locuitorii planetei trăiesc în mediul urban. Prognozele statistice subliniază faptul că acest
procent va ajunge în 2050 la 70%. Această urbanizare fără precedent este o emblemă a
progresului economic și social (mai ales pentru națiunile în curs de dezvoltare), dar și o
povară uriașă asupra infrastructurii planetei. În condiţiile date, Consiliul Europei a
adoptat, în 1983, Carta europeană a Amenajării Teritoriului1 (Carta de la Torremolinos)
devenită cadru principial de dezvoltare durabilă pentru toate statele componente ale
Uniunii Europene. În viziunea Uniunii Europene, orașele:
joacă un rol esențial în dezvoltarea durabilă;
sunt motoare ale economiei;
sunt medii favorabile conectivității, creativității, cunoașterii și inovării;
sunt centre de servicii pentru zonele înconjurătoare.2
Intrată în UE relativ recent, România se străduieşte să îşi alinieze toate proiectele şi
practicile comunitare noului cadru strategic. În acest sens Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Administraţiei Publice a elaborat în ultimă ediţie, în octombrie 2015,
Strategia de dezvoltare teritorială a României3. Integrat teritorial Regiunii Centru, oraşul
Alba Iulia beneficiază de datele principalului document de planificare și programare al
acesteia: Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-20204.
1 Website-ul oficial, European Commission, ”Regional Policy - Inforegio”, secțiunea ”Urban
development”, http://ec.europa.eu/regional_policy/activity/urban/index_en.cfm. 2 Website-ul oficial al Comisei Europene, Documentul Dezvoltarea Urbană Durabilă Integrată.
Politica de Coeziune 2014-2020”,
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/urban_ro.pdf . 3 Strategia de dezvoltare teritorială a României. România policentrică 2035. Coeziune şi
competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni. 4 Website-ul oficial al Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru, http://regio-adrcentru.ro/
(secțiunea „PROGRAMARE 2014-2020”, subsecțiunea „Planul Regional de Dezvoltare 2014-
2020”).
Rolul Consiliului Local în dezvoltarea urbană
35
2. Metodologia
Subiecții intervievați au fost cei 21 de consilieri ce formează Consiliul Local al
Municipiului Alba Iulia.
Metoda utilizată în cercetare a fost interviul semistructurat, aplicat individual. Am
optat pentru o metodă calitativă, având în vedere posibilitatea abordării exhaustive a
grupului de subiecți. O metodă de tip cantitativ ne apare ca fiind neadecvată la cercetarea
de față, ținând cont de dimensiunea redusă a grupului luat în studiu, ca și de faptul că
nuanțele individuale sunt mai valoroase decât frecvența semnificativă a unor puncte de
vedere exprimate.
Dimensiunile cercetării au fost:
Raportarea consilierilor locali la strategia de dezvoltare a municipiului Alba Iulia
și urmărirea efectelor hotărârilor adoptate;
Procesul de inițiere a proiectelor de hotărâri ale Consiliului Local;
Climatul care influențează adoptarea și implementarea hotărârilor de Consiliu
Local;
Evaluarea hotărârilor adoptate și a proiectelor implementate;
Diferențe şi asemănări în aprecierea priorității unor proiecte de dezvoltare, între
consilierii locali și cetățenii municipiului Alba Iulia;
Comunicarea internă și cu mediul extern întreținută de Consiliul Local;
Colaborări și parteneriate ale Consiliului Local.
În majoritatea cazurilor, interviurile au fost realizate în sediul Primăriei
Municipiului Alba Iulia sau, în funcție de programul consilierilor, la Departamentul de
Științe Sociale al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, ori la sediul partidelor
de apartenență. În linii mari, subiecții au fost cooperanți, dificultățile întâmpinate fiind
legate de multiplele sarcini pe care consilierii locali le au, derivând nu numai din calitatea
lor de consilier, ci și din profesiile și ocupațiile practicate de aceștia. Cu unii dintre
consilieri a fost necesară reprogramarea întâlnirilor, ca și schimbarea locului de
desfășurare a interviului. Consilierii locali au fost intervievați în perioada aprilie-iunie
2015.
Transcrierea înregistrărilor audio s-a operat în perioada mai-iunie 2015 și
septembrie 2015. Transcrierea s-a realizat cu soft-urile: Express Scribe Transcription
Software şi WavePad Sound Editor. Transcrierea fiecărui interviu a necesitat un timp de
aproximativ cinci ori mai mare decât durata înregistrării. Prelucrarea și analiza
conținutului transcrierilor a început în luna septembrie 2015.
Dezvoltarea urbană poate fi definită ca un proces de transformări la nivel urban
„…generate de aplicarea unor strategii, politici, programe de dezvoltare” (Vârdol, 2007,
p. 187). Am plecat de la premisa că într-un proces atât de complex, cum e dezvoltarea
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
36
urbană, rolul Consiliului Local este unul important, reieşit din atribuţiile sale legale.
Studiul nostru este integrat în seria de cercetări de sub egida Barometrului comunităţii
locale la ale cărui obiective şi rezultate ne-am raportat (Marina şi Pascaru, 2014).
Obiectivele principale ale investigaţiei au fost:
evidențierea raportării consilierilor locali față de proiectele de dezvoltare a
municipiului Alba Iulia;
relevarea poziţionării consilierilor faţă de Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a
Municipiului Alba Iulia 2009-2015 și față de nivelul de implementare a acestuia;
surprinderea relației percepute de consilieri între Consiliul Local și executivul
Primăriei Municipiului Alba Iulia;
cunoaşterea iniţiativelor şi atitudinii consilierilor în privinţa dezvoltării urbane.
cunoaşterea opiniilor consilierilor despre funcţionarea Consiliului Local.
3. Analiza interviurilor
Dezvoltarea remarcabilă pe care municipiul Alba Iulia a cunoscut-o în ultimii 20 de
ani, în mod special în ultimii 10 ani, ar fi fost imposibilă dacă municipiul nu ar fi
beneficiat de un plan de dezvoltare strategică bine întocmit. Unul din obiectivele
cercetării noastre a fost să surprindem raportarea consilierilor locali faţă de strategia de
dezvoltare a municipiului, din care au fost generate proiectele de hotărâri referitoare la
dezvoltarea comunităţii. De asemenea, cercetarea noastră a avut ca ţintă surprinderea
poziţionării Consiliului Local, inclusiv a fiecărui consilier local, faţă de modul de
implementare a proiectelor de dezvoltare a municipiului.
3.1. Raportarea consilierilor locali la strategia de dezvoltare
Ideile dezvoltate de consilierii locali cu privire la strategia de dezvoltare a
municipiului se pot rezuma în următoarele:
În linii mari, strategia de dezvoltare iniţială este respectată, modificările fiind
făcute numai după consultarea populaţiei;
Strategia de dezvoltare are ca ax central dezvoltarea Cetăţii istorice şi
promovarea ei turistică;
Valoarea strategiei este dată de modul ei de construcţie şi de implementare;
Strategia de dezvoltare trebuie să fie în slujba interesului general al comunităţii şi
nu trebuie să fie modificată de interese de grup;
Strategia este construită pe propunerile făcute de specialişti, inclusiv consultanţi
privaţi, dar decizia finală şi responsabilitatea aparţin majorităţii din Consiliul
Local;
Rolul Consiliului Local în dezvoltarea urbană
37
Implementarea proiectelor ce urmăresc ţintele strategice este influenţată de
factori conjuncturali ce generează atitudini diverse din partea consilierilor faţă de
procesul implementării propriu-zise.
Apariţia şi evoluţia documentelor strategice
Privind generarea Planului de dezvoltare strategică a municipiului Alba Iulia, am
aflat, din investigaţia noastră, că o preocupare de a elabora o strategie de dezvoltare a
existat încă din 1998 şi se referea la perioada 1999-2000. Administraţia locală a
conştientizat, încă din acea perioadă, necesitatea implicării unor profesionişti în
fundamentarea unui plan strategic de dezvoltare a localităţii şi a acţionat în consecinţă:
„Am început să punem bazele unei strategii de dezvoltare și o platformă pentru tot ce
înseamnă partea de domeniu public, infrastructura și suprastructura, în ’98, ’99-2000.
Eu cred că prin anii 2000 s-a scris, prima dată, de către ... Ţarălungă, parcă-l chema,
din București, un domn care a avut comandat un proiect în ceea ce privește strategia de
dezvoltare a municipiului Alba Iulia. Prima dată, atunci am început să scriem aceste
lucruri profesionist, să spunem, la un mod tehnic.” Tot în acea perioadă responsabilii din
Consiliul Local şi Primărie au definit principalii parteneri pe care considerau că trebuie să
îi implice în elaborarea documentelor strategice și s-a conturat şi maniera, adecvată la
nivelul municipiului, de folosire a planului strategic de dezvoltare ca instrument-cadru
menit să circumscrie întreaga activitate deliberativă a Consiliului Local al Municipiului
Alba Iulia. Consilierii, care au o continuitate de trei sau mai multe mandate în această
funcţie, au şi o imagine mai clară asupra documentelor ce fixează cadrul strategic de
dezvoltare a Municipiului Alba Iulia: „Pentru a produce acest document, ne-am întâlnit
cu societatea civilă, cu firme, cu ONG-uri, cu servicii comunitare, servicii ale Primăriei
și aşa mai departe... Au fost diferite întâlniri, pe care le-am avut în fosta sală de ședințe
(unde era PAEM-ul, lângă PRO TV). După un an, un an și ceva, s-a scris prima strategie
de dezvoltare a municipiului Alba Iulia. Pe acea strategie, cei din conducerea Primăriei
și Consiliul Local am făcut, în 2007, un PIDU5. Coordonatorul acelui Plan Integrat de
Dezvoltare Urbană a municipiului, votat de Consiliul Local, a fost, din 2007 până în
2014, Paul Voicu. În acel PIDU, am scris cele 7 proiecte pe care, în 2009, în martie, le-
am depus și am obținut finanțarea pentru toate acele proiecte care au dus la dezvoltarea
actuală a municipiului Alba Iulia.6”.
5 Hotărâre Consiliu Local nr. 126/2009, privind asumarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Alba Iulia 2009-2015 și participarea municipiului Alba Iulia la Programul Operațional Regional, Axa 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere. Domeniul Major de
Intervenție 1.1. – Planuri Integrate de Dezvoltare Urbană. Subdomeniul: Centre urbane. 6 Hotărâre Consiliu Local 256/2009, privind înființarea Unității de Implementare Locală a proiectului „Planul
Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Alba Iulia.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
38
Opinia majoritar exprimată față de urmărirea planului strategic este că el nu a fost
niciodată ignorat și temele conținute de acesta sunt constant cadrul în care Consiliul Local
analizează toate proiectele de hotărâre asupra cărora trebuie să delibereze, să le adopte
sau să le respingă. Chiar și consilierii aleși în ultimul mandat exprimă aceeași opinie:
„Din 2012 până în prezent, am observat o cursivitate în ce privește programele de
dezvoltare. Dacă a început în 1999, se văd și chiar am observat, la unele ședințe, că se
iau în discuție și teme din programul de început.”.
Unii dintre consilierii nou aleși au asupra planului strategic de dezvoltare a
municipiului o altă așteptare. Ei consideră că acesta nu este folosit suficient ca etalon de
apreciere a proiectelor pe care Consiliul Local le analizează şi le adoptă ca hotărâri în
prezent. Acești consilieri apreciază că strategia proiectată este mai cuprinzătoare decât
ceea ce se urmărește punctual prin hotărârile adoptate: „Există, cu siguranță, această
strategie de dezvoltare. S-a mai adus, așa, tangențial, uneori, vorba despre ea. Nu este,
cu siguranță, urmărită punctual. Nu se spune: adoptăm asta pentru că face parte din
strategia noastră și, dacă n-o adoptăm, o să ne abatem. În ultimii ani, tot ce a însemnat
dezvoltare, cu sau fără strategie, a însemnat investiții concentrate, în mare măsură,
asupra Cetății, reabilitarea Cetății din Alba Iulia. Tot ce a fost pe lângă a fost de
urgență: trebuie acum.”.
Aprecierea modului în care acest plan strategic este cunoscut și se concretizează,
prin hotărârile generate de Consiliul Local, se face în următorii termeni: „În general, am
observat că există un program de dezvoltare, de fapt, mai multe programe de dezvoltare
și îmi place că sunt implicate toate părțile care concură la dezvoltarea orașului în sine.
Aici mă refer atât la administrația locală, Consiliul Local, cât și la unele persoane şi
companii private din orașul nostru.”.
Documentele strategice sunt apreciate ca fiind elastice şi permisive în raport de
nevoile nou apărute sau de schimbarea condiţiilor concrete de dezvoltare a comunităţii
locale. Cei intervievați apreciază capacitatea comunității de a îmbogăți și perfecționa
viziunea cuprinsă în documentul strategic fundamental PIDU: „Pe ici, pe colo, mai vin
modificări sau diverse propuneri ale consilierilor, ale populației, dar, în linii mari, se
respectă strategia. Sunt imagini care, pe parcurs, se schimbă, dar le putem analiza,
cerem opinia populației și, uneori, se mai modifică, pentru că totul este perfectibil. Pe
măsură ce se implementează, se discută, se analizează și propunerile populației și
revenim. Pe parcurs, se ameliorează.”.
Se întâmplă ca, uneori, referindu-se la strategia urmărită de Consiliul Local să se
facă referinţă doar la proiectele care o concretizează pe aceasta ca semn că fiecare etapă
este considerată un factor dinamizator ce îi responsabilizează pe consilieri pentru prezent
și viitor. Accentul este pus pe adoptarea realizărilor obținute ca pe o valoare ce obligă la
păstrarea ștachetei la aceeași cotă: „Trebuie continuată, într-adevăr, strategia și trebuie
Rolul Consiliului Local în dezvoltarea urbană
39
finalizată. De exemplu, Cetatea. A început Cetatea. Foarte bine și frumos, dar mai este
partea cealaltă... De la Hotel Cetate și până aicea jos, trebuie să continue modernizarea,
cu șanțurile, cu tot ce trebuie. Trebuie continuată Cetatea. E păcat de ea, că s-a investit
prea mult și să rămână acuma așa. Strategia îi bună, dar trebuie să continuăm.”.
Unii consilieri municipali exprimă în forme diferite ideea că există posibilitatea de
a folosi documentele strategice, elaborate anterior, în scopul unei mai accentuate
implicări a tuturor factorilor decidenţi faţă de orice hotărâre nouă adoptată. Ei nu se
declară neapărat mulțumiți de acest nivel al implicării. Este sugerată ideea găsirii unor
canale și procedee de sensibilizare, de solidarizare activă a tuturor pe conținutul țintelor
strategice. Ca produs de cultură organizațională documentul strategic trebuie să
declanșeze trăiri și atitudini constante și puternice ori opinia majoritară în rândul
consilierilor este că acest fapt nu se produce. Cauza identificată pentru această stare de
fapt este o comunicare insuficientă pe această temă precum și faptul că nimeni nu își
asumă rolul de a ține vii țintele strategice în atenția colegilor consilieri: „N-avem pe
frontispiciul Consiliului ținta, obiectivul, visul nostru, știți, cum își fac organizațiile:
Misiunea noastră, menirea noastră! Să ajungem în punctul acela... la sfârșitul
mandatului, acolo! N-o repetă nimeni, niciodată ... Aluzie se mai face, câteodată, dar
dacă am avea un colectiv al executivului, Primăriei, închegat, setat pe asta, educat pe
asta... Avem o strategie, asta o urmărim, acolo trebuie să ajungem în 2016, la sfârșit de
mandat. Am învăța-o, am adopta-o, am accepta-o și noi. N-o repetă nimeni...”.
Consilierii apreciază că valoarea documentelor strategice este dată de nivelul
conştientizării şi urmăririi realizării lor ca o temă majoră a întregii comunităţi şi nu doar a
Consiliului Local și a executivului primăriei. Se apreciază că este necesară aducerea
documentelor strategice la nivelul unor expresii simple (cu impact de slogan, eventual)
care să dețină puterea de a fi urmărite de cât mai mulți membri ai comunității locale:
„Strategia scrisă, un document scris, există, dar acela e scris cu limbajul de specialitate.
Nu… Noi, executiv, legislativ și, mai ales, cetățenii, trebuie să știm niște ținte foarte
concret stabilite. Noi, în 2016, trebuie să ajungem la ... 20000 de turiști, lunar. E
obiectivul nostru. Cum ajungem noi acolo? Nu există astfel de obiective. Strategia, dacă
există un document stufos, elaborat, foarte bine, știu că există, însă obiectivele trebuie să
fie simple, clare, pe înțelesul tuturor și repetate obsesiv, urmărite obsesiv”.
Se sugerează chiar o asumare personală a acestor ținte strategice atât de către
fiecare consilier cât și de fiecare investitor, activ deja sau potențial, care în optica
intervievaților lucrează pentru viitorul comunității nu doar pentru propria prosperitate:
„Consider că în această strategie de dezvoltare a orașului activez și eu, în mod direct, și
consider că strategia este una bună. De fapt, se și vede din rezultatele care au fost deja
obținute. În afară investițiilor de fonduri europene, efectiv sunt rezultate și pe partea
privată. La urma urmei aceste investiții ne pot asigura un viitor și sunt și investițiile de
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
40
durată. Când atragem investiții private, astăzi se investește, mâine la fel iar poate, peste
10 ani, lucrurile continuă.”
S-a exprimat opinia că documentul strategic trebuie folosit ca un cadru normativ în
raport de care consilierii aleși au prilejul și chiar datoria să își aducă, în funcție de
competențele deținute, contribuția la precizarea și adaptarea dinamică a perspectivei de
dezvoltare concretă a municipiului. De asemenea se apreciază calitatea intelectuală și
profesională a componenților consiliului care dispun atât de abilități profesionale cât și
asertive, suficiente pentru a concretiza strategia într-o manieră benefică pentru
comunitate: „Fiecare consilier sau Consiliul Local, în totalitatea lui, are posibilitatea de
a interveni, nu neapărat asupra strategiei per ansamblu, pentru că strategia este destul
de vastă, dar asupra unor lucruri care se dezvoltă în oraș, fiecare poate să intervină, în
funcție de capacitățile fiecăruia, punctual.”.
Referindu-se la posibilitatea și preocuparea de a ajusta proiectul strategic
funcțional, mai mulți consilieri consideră că au șanse reduse din start datorită barierei
majorității covârșitoare a celor ce dețin aceeași culoare politică în Consiliul Local și
formează blocul compact ce susține doar opinia primarului și a executivului. Tot o astfel
de barieră este reclamată și de consilierii aleși în ultimul mandat care reclamă o inhibare a
inițiativelor lor prin constituirea unei majorități formată din consilierii cu mai multe
mandate care aduc uneori în derizoriu propunerile făcute de noii consilieri în numele
experienței acumulate: „Noi, cei din opoziție, avem foarte puține pârghii în influențarea
strategiei de dezvoltare a municipiului Alba Iulia. Chiar și atunci când majoritatea era
mai fragilă, în Consiliul Local, strategia era stabilită prin conlucrarea dintre
reprezentanții PDL și aparatul executiv al Primăriei.”; „Există o majoritate în Consiliul
Local, care majoritate e aceeași cu a primarului, căci altfel nu s-ar aproba. La multe
proiecte sunt lucruri mărunte, care trebuiesc modificate sau nu a apărut chiar
formularea care trebuia și iarăși trebuiesc refăcute. Aș zice 10%.”.
Alți consilieri cred că, privit în ansamblu, Consiliul Local nu este cel mai potrivit
for spre a i se încredința sarcini de proiectare strategică și aceasta nu pentru că el nu ar fi
alcătuit din cetățeni prestigioși profesional și nici pentru că ar exista diferențe majore de
viziune după culorile lor politice ci pentru că maniera de lucru a Consiliului este
distorsionată de stilul de comunicare, de disciplina din timpul anumitor sesiuni de lucru și
chiar de seriozitatea cu care se raportează unii dintre ei la conținutul acestor documente:
„Strategia e facută cu firme care se ocupă cu acest lucru, deci putem spune că are efect și
pe scurtă durată, dar și pe durată lungă. Apreciez faptul că o face o firmă, căci, dacă ar
fi să fie făcută în Consiliul Local, nu știu ce ar ieși, căci suntem 20 de persoane cu opinii
diferite, profesii diferite, experiențe diferite … Până la urmă, fiecare trebuie să își facă
meseria la care se pricepe.”.
Rolul Consiliului Local în dezvoltarea urbană
41
Implementarea strategiei
Implementarea proiectelor ce urmăresc ţintele strategice este condiţionată de factori
care generează atitudini diverse din partea consilierilor faţă de procesul implementării
propriu-zise. Referitor la dimensiunea fondurilor investite pentru realizarea strategiei
asumate de către municipialitate, fără excepție, consilierii albaiulieni se declară satisfăcuți
de performanța accesării unui nivel ridicat de fonduri comunitare și chiar găsesc un motiv
de mândrie în faptul că Alba Iulia este, în opinia lor, un model în acest sens. Consilierii,
într-o majoritate covârșitoare, fără diferențiere după culoarea politică, nutresc
convingerea că aceste fonduri au schimbat în bine viața comunității locale și i-au adus un
plus de prestigiu în plan național și internațional. In acest context, cei intervievați
apreciază cvasiunanim, munca Departamentului Proiecte al Primăriei Alba Iulia și echipa
construită în timp pentru accesarea fondurilor comunitare căreia cred că li se datorează
mare parte din resursele atrase în dezvoltarea municipiului. Când privesc la viitor, nu uită
să amintească sentimentul de încredere pe care acest colectiv îl dă comunității: „Alba
Iulia dispune de un colectiv foarte talentat în scrierea proiectelor, foarte competent, care
suntem convinși că va găsi soluții și în viitor la fel de benefice pentru comunitatea
noastră locală. Cinste lor! Deci, urmărim, în continuare, liniile de finanțare ale
Comunității Europene.”; „Suntem într-un top 5, la nivel național, ca accesare de fonduri.
Trebuie să găsim resursele pentru cofinanțarea acestor proiecte.”; „Ca municipalitate,
am excelat în atragerea de fonduri europene. Suma investită în reabilitarea Cetății e una
mare, comparativ cu ce au accesat și au folosit, până acum, municipii de dimensiunile
noastre.”; „Motorul principal a ceea ce s-a făcut până acum a fost finanțarea
europeană, însă ne dăm seama cu toții că motorul principal trebuie să fie dezvoltarea
economică, încurajarea investițiilor aici. Suntem stat membru, țară contributoare la
bugetul european, avem obligația față de cetățenii noștri să readucem fonduri înapoi.
Urmărim strategiile și aplicăm, dar asta nu e suficient.”.
Intervievații noștri s-au diferențiat, ca opinii, într-o singură privință, atunci când s-
au referit la alocarea resurselor bugetare pe proiectele adoptate ca hotărâri ale Consiliului
Local. Există în această privință o opinie susținută majoritar de către consilierii opoziției
dar prezentă și la câțiva dintre consilierii PNL, chiar la cei cu mai multe mandate
succesive, că sunt necesare surse bugetare mai consistente pentru a se putea derula și alte
proiecte decât cele implementate până în prezent. Chiar se sugerează ideea că atașamentul
față de proiectul Cetății Alba Carolina ar pune într-un con de umbră proiecte urbanistice
de utilitate curentă spre care în viitor trebuie să se îndrepte mai multe resurse financiare:
„Au fost cazuri când mai mulți colegi de-ai mei au făcut unele propuneri apropo de acest
subiect (alocarea resurselor n.n.) și bineînțeles că s-a ajuns și la motivarea că nu avem
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
42
resurse, că există un program și nu putem să le facem pe toate. Programul de dezvoltare
strategică ar trebui să cuprindă și o atitudine mai prietenoasă cu dezvoltările pe care le
fac unele persoane private sau chiar firme. Pentru că sunt zone unde chiar locuiesc
destul de mulți oameni și părerea mea este că chiar sunt lăsați pe planul doi.”.
Diferențele dintre costurile estimate și cele rezultate în urma licitației lucrărilor sunt
interpretate diferit de către consilieri: „Ne lovim totdeauna de partea asta financiară,
pentru că poți avea orice viziune, poți dezvolta orice proiect, poți să ajungi la autorizare
de construire, dacă nu ai sursa de finanțare, e mai puțin probabil să reușești să
implementezi proiectul respectiv. Dar eu spun că proiectele de hotărâre, în special, au
bază.”Aceste diferențe de costuri sunt sesizate chiar de consilierii din comisia de finanțe
care lucrează în estimările lor cu serviciile specializate ale primăriei, servicii unanim
apreciate ca foarte competente în materie: „Costurile au fost reduse, uneori, încât noi,
care suntem în comisia de finanțe, de multe ori ne punem semne de întrebare, ne sperie
de-a dreptul. Au fost proiecte pe care le-am licitat și au fost adjudecate undeva la 65%
din devizul estimat în proiect. Sigur că am luat încă o dată oferta. Am văzut că lucrarea
se poate executa la valorile respective și le-am atribuit și le-am și executat.”.
Modul de alocare a resurselor bugetare pe proiecte constituie, cum este și firesc, un
aspect de intens interes pentru consilierii din opoziție care induc ideea unei supraevaluări
intenționate a costurilor de implementare a proiectelor ca și ideea că promovarea acestora
este influențată de scorul electoral urmărit de majoritari: „Găsirea resurselor de
implementare a strategiei se constituie într-o barieră de realizare a acesteia, mai ales
dacă proiectele ce o servesc sunt supraevaluate valoric, lucru care se întâmplă destul de
des. Analiza calculelor, costurilor, pe fiecare proiect în parte, este o preocupare a mea,
constantă, și pot să susțin că am avut succes, în acest sens. A existat un proiect de
refacere a unui loc de joacă, care a fost ajustat la un preț de zece ori mai mic.”.
În intenția de a sesiza existența unei alte viziuni strategice, proprie opoziției, am
cerut explicații suplimentare asupra inițiativelor acesteia de a trece hotărâri de Consiliu
diferite de spiritul celor majoritare: „Inițiativele opoziției au foarte mici șanse de a fi
adoptate, chiar dacă unele dintre acestea sunt, sigur, raționale și ar crea avantaje
cetățenilor din Alba Iulia. Un exemplu ar putea fi proiectul propus de noi pentru
gratuitatea transportului local pentru elevi. Dar elevii nu votează, deci nu trebuie mituiți.
Am luptat pentru acest proiect, la care ținem în continuare, dar el nu a trecut. De
asemenea, propunerile de micșorare a taxelor plătite de albaiulieni la diverse obiective
cultural-sportive au avut aceeași soartă.”. Consilierii opoziției consideră că bugetul ar
putea fi mai bogat dacă investițiile făcute până în prezent s-ar fi constituit deja în sursă de
venit la acest buget alături de alte surse de venit care în opinia opoziției nu sunt
identificate și folosite: „În realitate, există multe surse de venituri, care nu sunt
Rolul Consiliului Local în dezvoltarea urbană
43
exploatate. Până în prezent, investițiile făcute în Cetatea Alba Carolina nu au adus la
buget venituri ce ar fi necesare și justificate de amploarea investițiilor.”.
Punctul de vedere al consilierilor PNL cu privire la respingerea unor proiecte din
motivul insuficienței fondurilor de la bugetul local ține să sublinieze responsabilitatea față
de folosirea banilor publici. Tocmai acest spirit responsabil, consideră ei, a adus prestigiul
municipiului și îi asigură credibilitatea în fața partenerilor: „Acum, Alba Iulia, din acest
punct de vedere, nu a avut probleme. A vrut să ia un credit, cu ceva timp în urmă, și în
momentul când a avut nevoie, a avut de unde. Asta spune ceva despre cum folosim noi
banii.”.
Nici majoritarii nu sunt unanim satisfăcuți de faptul că anumite proiecte sunt fie
amânate, fie respinse, fie reierarhizate pe lista priorităților din lipsa fondurilor necesare
realizării lor: „Constrângerile financiare sunt reale și cred că sunt cauza unor insistente
reveniri asupra priorităților.”.
Un interes sporit par să manifeste consilierii locali pentru urmărirea procesului de
implementre a hotărârilor adoptate. Selecţia unor firme care să realizeze lucrări de calitate
este limitată de legislaţie, afirmă consilierii. Deşi selecţia după „cel mai mic preţ” aduce
şi însemnate economii la bugetul public, pe termen lung acest fapt poate genera noi
costuri pentru lucrări de întreţinere sau reparaţii ale lucrurilor prost-făcute. Aceste
evaluări sunt caracteristice tuturor consilierilor, fie că sunt din opoziţie sau de la putere,
desigur cu nuanțe. În acest domeniu, nu puțini au fost cei care cred că dispozițiile legale
care fac să se adjudece execuția unui proiect de către firma ce oferă prețul cel mai mic
este și o piedică în calea execuției de cea mai bună calitate. Chiar și consilierii din
comisia juridică împărtășesc aceeași opinie: „Datorită legilor actuale și modului de
organizare a licitațiilor, la nivelul țării, prețul cel mai mic câștigă. Nu există posibilitatea
de a diferenția calitativ. Licitația se desfășoară ca atare, se contestă și, oricum, câștigă
cel cu prețul cel mai mic. Nu ai nicio șansă să faci altceva.” „Trebuie să încercăm să
atragem oameni cât mai profesioniști, în evaluare. Contestațiile la licitații, de multe ori,
ne-au întârziat, chiar și un an, un an jumate.”.
Trecând peste inconvenientul prețului cel mai mic, consilierii cred că alegerea
firmelor în urma licitațiilor publice nu a deservit major obiectivele urmărite și că în cele
mai multe situații lucrările executate au fost de o bună calitate, depășind sub acest aspect
investiții făcute de alte foruri și investitori: „La Alba Iulia putem vedea diferența dintre
ANL-urile făcute sus, în Cetate, și blocurile sociale făcute lângă Stadion, unde se poate
vedea diferența dintre doi constructori, care au câștigat o licitație. Au ajuns oamenii
acolo ... și spuneau clar că blocurile sociale, care normal ar trebui să fie pentru o
categorie mult mai defavorizată, arată mult mai bine decât ANL-ul.”.
Procesul de selecție a firmelor constituie o preocupare pentru interlocutorii noștri și
sub aspectul corectitudinii desfășurării lui ca și pentru efectul întârzierii executării unor
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
44
proiecte prin atacarea în instanță a rezultatelor unor licitații și probabil și pentru afectarea
imaginii edililor locali datorită mediatizării unora dintre rezultatele devenite litigioase:
„S-a luat pe calitate și pe competențe, nu pe alt gen de selecție…”.
Dar acest climat de conformitate cu legea nu generează instantaneu încrederea că
soluția este optimă: „Păi, ce a fost și cu Polaris? E un scandal cu Salprest-ul. A fost firma
care a licitat. A ieșit mai bine. Un an și ceva s-au judecat. Și a câștigat și la licitație. De
ce ați scos Salprest-ul, că ei au fost înainte? Este hotărârea instanței. Nu poți să anulezi
o hotărâre a instanței.”.
Consilierii țin să exemplifice modalitatea ce generează licitațiile publice și în
majoritatea lor cred în corectitudinea acestor licitații deoarece și cele contestate în
instanța judecătorească atestă această stare de lucruri. Un alt motiv de încredere este
furnizat de folosirea unor specialiști, parteneri externi, care propun soluții și regulamente
de execuție maximal obiective: „Acum s-au aprobat criteriile prin care spațiile din
Cetate urmează să fie populate cu agenți economici ... A trecut proiectul cu criteriile de
selecție și cu comisia de evaluare. Acuma, vis-à-vis de strategie, de obiective, depinde de
noi cât de mult reușim să însuflețim, să dăm viață acestei Cetăți. Noi am comandat un
studiu DALI, care a venit și a făcut o evaluare a acestor spații și noi pe acel studiu DALI
ne-am structurat tot ce înseamnă regulament și, mai ales, prețuri și mod de funcționare a
acestor spații.”.
Consiliul Local urmărește efectul hotărârilor adoptate și intervine atunci când este
cazul. Există hotărâri care, la un moment dat, trebuie reevaluate și reformulate sau
hotărâri care sunt atacate în instanță, ceea ce devansează termenele lor de execuție: „Sunt
lucruri care trebuie îmbunătățite și s-a ținut cont de chestiuni de genul ăsta și s-a revenit
asupra unor hotărâri care s-au luat. Asta, bineînțeles, în favoarea bunului mers al
orașului.”; „De multe ori s-a întâmplat, la capitolul diverselor, să se spună: am luat acea
hotărâre, în urmă cu câteva luni de zile, dar lucrurile stagnează. Au fost și cazuri în care
am venit cu rectificarea unor proiecte de hotărâre, în încercarea de a îmbunătăți bunul
mers. Regulamentul bazinului olimpic – care, din nefericire, s-a dovedit un fiasco
economic - în care am modificat hotărârea, în încercarea de a crește încasările, pentru a
reduce pierderea.”.
Interpretarea dată de opoziție procesului de rectificare a unor hotărâri adoptate
anterior diferă de cea a consilierilor majoritari. Un prim aspect este numărul considerat
prea mare al acestor reevaluări și reformulări a hotărârilor deja adoptate după un timp
prea scurt pentru a produce efecte, iar un alt aspect incriminat este maniera în care
executivul își impune punctul de vedere în adoptarea proiectelor ca hotărâri: „Este foarte
frecvent, se întâmplă destul de des să se revină asupra hotărârilor adoptate, se întâmplă
chiar după ce s-a votat, să se reia votul. Noi nu avem absolut nimic, noi suntem 5, plus 2
Rolul Consiliului Local în dezvoltarea urbană
45
de la PPDD, suntem 7, din 21. Degeaba, orice am face noi ... Chiar în ultima ședință s-a
întâmplat.”.
O problemă considerată majoră de către unii dintre consilierii ce dețin mai multe
mandate este schimbarea destinației unor spații în care s-a investit deja și asupra cărora
dezvoltarea concretă a orașului impune o altă optică decât cea inițială. Consilierii cred că
în aceste cazuri au responsabilitatea de a se lupta cu toată energia și chiar cu riscul de a fi
ridiculizați de colegii din Consiliul Local: „Cel mai insistent, cred că enervant de
insistent, am fost pe înverzirea Cetății. Atunci când s-a pus problema desființării parcului
Custozza și înlocuierea lui cu acea esplanadă, necesară în orașele în care faci spectacole
- o esplanadă pe care încap cinci, zece mii de oameni. Am fost cel mai vocal atunci când
am spus că între toate zidurile acestea nu ne mai permitem și un zid terestru. Adică, o să
fie o oală de beton. Acuma, rămâne justificată prin punerea în valoare a fațadelor doar,
dar scandalul de atunci unii l-au considerat penibil, cu lanțul viu în jurul copacilor ...
Acela a modificat proiectul de reabilitare, în sensul că a suferit îmbunătățiri și cred că a
rămas în memoria tuturor faptul că aici există opoziție, atunci când vrei modificări.”.
Este un fapt cert că există practica, la consilierii locali, de a verifica exactitatea
respectării proiectelor votate și corectitudinea în alocarea fondurilor de la buget. Dialogul
cu executivul în acest sens pare unul corect, de care majoritatea intervievaților se declară
mulțumiți: „Avem libertate de a verifica, de a cere detalii, de a cere rapoarte. Am avut
foarte multe discuții și am cerut foarte multe rapoarte, legate de transportul public local.
Mereu am cerut dări de seamă, cu alocarea fondurilor. Și am cerut, și ne-au adus și au
justificat sumele mari de bani care au fost acolo.”.
Volumul problemelor ce stau în atenția consilierilor este raportat ca foarte mare. Se
solicită o atenție sporită, pe o arie spațială relativ extinsă, ceea ce reclamă o intensă
activitate de cunoaștere concretă și evaluare continuă a stadiilor prin care trece execuția.
Se raportează o stare de vigilență față de implementarea proiectelor ce au făcut obiectul
unor hotărâri de consiliu și sunt cunoscute procedurile de intervenție în cazul neregulilor
apărute chiar dacă volumul lucărilor este foarte mare: „Sunt lucruri pe care nu le poți
urmări, nu poți să te bagi peste aparatul tehnic. Nu poți, ca și consilier, decât să sesizezi,
eventual, neîndeplinirea unor hotărâri și să ... poți și asta, să înștiințezi în scris aparatul,
când ceva e în neregulă. Nu am ajuns la partea de înștiințare scrisă, ci doar la discuții cu
aparatul tehnic.”.
În selectarea proiectelor de hotărâri promovate se urmărește ținerea în echilibru a
intereselor electorale cu exigențele impuse de o viziune strategică de dezvoltare a
municipiului, de lungă durată. Există aici ideea că, privit în ansamblu, ca un tot, corpul
cetățenilor nu deține competențe de evaluare corectă a proiectelor implementate, dar că
nu se pot ignora reprezentările electoratului referitoare la calitatea și utilitatea proiectelor
promovate: „A, ții cont de dorințele cetățenilor, că pentru ei faci! Vă pot da un exemplu
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
46
de contradicție, între așteptările cetățenilor și viziuni ale specialiștilor noștri. Skatepark-
ul acela, pe o suprafață nu foarte mare, lângă terenul de tenis din șanțurile Cetății...
Costul lui e destul de mare… Putem face altceva!... Nu, nu, banii ăia sunt pentru așa
ceva, că pentru asta a fost scris proiectul. Dacă îi întrebăm pe cetățeni de banii ăia,
gândesc imediat: Auleu, câți bani! Și strada mea, pe care locuiesc?... Ce să faci, la un
moment dat, în mandatul tău? Înlocuirea tuturor țevilor din oraș e un lucru extraordinar.
Nu se văd, sunt toate în pământ… Echilibrul este necesar între interesul electoral,
investiție oportună și necesară, imagine ...”.
Consilierii majoritari văd revenirile pe hotărârile deja adoptate ca şanse de a face un
lucru mai bun, plecând de la principiul că orice hotărâre de Consiliu Local trebuie să țină
cont de realităţile din teren şi de reacţia celor afectaţi de ele.
Consilierii din opoziţie insistă pe aspectul disfuncţional şi, spun ei, arbitrar al unor
reveniri pe hotărârile de Consiliu Local. Se subliniază rolul major al proiectului de Buget
local, în special de către consilierii din opoziţie care punctează respingerea de către
majoritate a iniţiativelor şi amendamentelor lor, deşi, în opinia lor, acestea erau
concordante cu strategia de dezvoltare a oraşului și cu interesele autentice ale cetățenilor
ce i-au delegat: „Cele mai bune intervenții pe proiecte, și eu am încercat acolo să
intervin, le poți face la momentul adoptării și dezbaterii proiectului de buget. Acolo este
momentul amendamentelor. Eu votez bugetul, dacă ... acceptați și amendamentele
acestea, pentru că ele sunt obiective, pe care le-ai identificat și e chiar foarte OK, e un
semnal de activitate, să vii cu astfel de amendamente. Eu am venit, nu mi-au trecut sau
foarte puține mi-au trecut. Dar nu-s tipul care renunță la ele. Cu aceleași amendamente o
să vin și la bugetul de anul viitor și timpul să le amintesc îl voi avea și la execuția
bugetară de anul acesta, la sfârșit de an.”.
Consilierii, fie din opoziţie, fie de la putere, se manifestă ca instanţe de cenzurare a
cheltuielilor publice şi de dezvoltare echilibrată a cartierelor oraşului, amintind în acest
sens iniţiativele personale. Unii consilieri declară că urmăresc personal, în teren modul de
îndeplinire a hotărârilor de Consiliu Local: „Eu pot să spun că m-am implicat în
hotărârile ce urmăresc urbanismul. Am fost, nu o dată, ci de mai multe ori, în teren, să
văd.”.
Inițierea proiectelor de hotărâri
Un aspect subliniat în interviuri este numărul mic de proiecte de hotărâri inițiate de
consilierii locali sau sugerate de aceștia (se aproximează undeva între 1 și 15% hotărâri
iniţiate de consilieri). Uneori, consilierii vin şi cu iniţiative care nu pot fi probate ca
reprezentând părerea majorităţii cetăţenilor, ci doar a celor mai activi dintre ei sau poate fi
doar viziunea personală a consilierului respectiv. Alteori, se consideră, de către cei din
Rolul Consiliului Local în dezvoltarea urbană
47
opoziţie, că există o lipsă de colaborare din partea unor structuri ale executivului (n.n.:
sunt şi unele confuzii se pare între aparatul propriu al primarului şi executivul Primăriei)
în susţinerea iniţiativelor consilierilor locali: „Raportul dintre inițiativele de hotărâri ale
Consiliului Local și cele ale aparatului de specialitate al Primăriei? În 99% aparatul
tehnic, 1% Consiliul Local. Se poate schimba proporția, în compoziția actuală a
Consiliului Local, dar părerea mea este că o hotărâre făcută doar de Consiliul Local are
niște mici probleme, care nu prea pot fi puse cap la cap, dacă nu o pui de acord și cu
aparatul tehnic, care trebuie să o ducă la îndeplinire. Consiliul Local poate să dea
hotărâri, aparatul tehnic este obligat să ducă la îndeplinire hotărârile Consiliului Local.
În același timp, nu poate fi pus nici să facă aberații pentru că ne-am hotărât noi, niște
consilieri, să plantăm Sequoia în oraș, pe lângă Primărie. Am discutat în întâlniri
convocate ori de domnul primar, ori de domnul viceprimar ori chiar de câte o comisie
...”; „Cam 95% din proiectele de hotărâre sunt făcute de Primărie, de specialiști din
cadrul Primăriei. Prea puține sunt făcute de consilieri. Este vorba că mergi mai bine la
cineva de specialitate și-ţi face el proiectul. Consilierul vine cu propunerea și executivul
îi dă forma.”; „Cu ce au venit consilierii? Cu puține lucruri. E dificil. Noi știam și
înainte de a produce dumneavoastră acest material profesionist, știam, de la cetățeni, de
la cât am reușit să discutăm cu toții, din executiv și din Consiliul Local, cu ei, că a fost un
lucru bun, deci am luat o hotărâre bună când am dat drumul la toate cele 3 proiecte în
Cetate sau am hotărât ceva pentru un anumit bloc sau poate chiar pentru un cartier.”.
Consilierii cred că sunt dezavantajați ca tratament atunci când inițiază un proiect de
hotărâre în comparație cu primarul și corpul de experți și înțeleg această situație prin tipul
de relații informale construite într-un timp lung între aparatul tehnic al primarului și
executivul primăriei: „Dacă luăm Legea 215 sau toate normativele legate de
administrația publică locală, legislativul e mai puternic, e superior, și aparatul de
specialitate, mai ales secretarul Primăriei - secretarul este secretarul Consiliului Local,
nicidecum al Primăriei - trebuie să răspundă la fel de prompt și oricărui consilier, care
vine cu o inițiativă. Nu spun că n-o fac sau că nu sunt drăguți, dar, subit, toate dispar, la
un moment dat, sau se înfundă undeva și tot ale primarului răzbat, în hățișul
administrației de aici. Nu e o acuză, e oarecum explicabil, la atâția ani de mandat, să ...
deja să dezvolți și o colaborare, dacă nu chiar o subordonare de-asta soldățească, o
colaborare, hai, să zicem, foarte bună între funcționari și primar, care lasă un pic cam
pe din afară consilierii locali, dar nu e vina nimănui, ci mai degrabă a consilierilor, că
nu sunt ei mai insistenți atunci când au o idee, un obiectiv ... Sunt doar patru ani.
Jumătate îi folosesc să se prindă despre ce-i vorba, și cealaltă jumătate să se
pregătească, dacă mai prind sau nu un mandat.” Și cam în același mod reflectă situația
inițiativelor proprii și alți consilieri: „Sunt destul de puține proiecte, în jur de 10%-15%,
ale consilierilor, față de proiectele executivului. Ca inițiative, pot fi amendamente foarte
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
48
multe. Dar, la un proiect de hotărâre nu e doar ideea de a propune ceva. Trebuie să ai o
fundamentare foarte clară. Executivul are aparatul de specialitate al Primăriei care,
până la urmă, argumentează toate aceste proiecte de hotărâre. Mi-aș dori ca, în
activitatea lor, consilierii locali să aibă mai multă inițiativă.”.
Mai mulţi consilieri ne-au subliniat atunci când am discutat această temă că pe ei îi
interesează nu atât numărul de iniţiative, cât anumite propuneri personale prin care au
încercat/încearcă să rezolve probleme ale unor categorii sociale/ale unor zone din oraş:
„Eu…am avut o grămadă de inițiative. Unele s-au votat, altele nu s-au votat. Dau câteva
exemple: gratuitatea pe transport pentru șomeri și pentru cei în căutare de loc de muncă,
statuia lui Avram Iancu, bustul lui Blaga, statui sau monumente la care cel puțin o dată
pe an să se facă o mică manifestare. Aș fi vrut să-mi treacă și cred că o să reiau această
inițiativă, monitorizarea și transmiterea online a ședințelor de Consiliu Local, ca lumea
să vadă exact ce se întâmplă acolo. Amplasarea de camere video la toate străzile și
intersecțiile importante, pentru a putea monitoriza, nu atâta traficul, ci chiar și serviciile
descentralizate ale Primăriei: salubritate, spații verzi, poliție comunitară, să vedem cum
își fac datoria. Nu am reușit acum 4 ani, dar vreau să reiau acest proiect.”.
Sunt și consilieri care sunt satisfăcuți de hotărâri pe care au reușit să le treacă prin
Consiliu și care au produs efecte pozitive în domenii de interes pentru cetățenii
municipiului și zonei: „O propunere a mea, care a fost respectată, a fost propunerea de
locuințe pentru medici. Fiind un oraș cu un spital mai mic, scoteam posturi la concurs și
nu veneau cadre medicale aici. Sunt salarii foarte mici și nu au unde locui. S-au alocat
niște locuințe, în apropiere de spital. Locuințele respective s-au modernizat, s-au
igienizat ... Un gen de locuințe sociale, ca sumă pe care o plătesc cei care locuiesc acolo.
Foarte mulți medici tineri au început să vină. Medici din toată țara. Îi mai ușor decât
într-un oraș mare. Pentru ei e foarte important să ai de la ce să pleci.”.
Sunt inițiate și urmărite proiecte pe domenii distincte ale vieții urbane pentru care
consilierii consideră că au competențe și le acordă o importanță din perspectiva
dezvoltării viitoare a orașului: „Noi am prins, deja de anul trecut, în buget, să facem un
studiu de trafic în Alba Iulia. Pot să vă spun că o parte din sensurile giratorii care sunt în
Alba Iulia, am venit eu cu propunere să fie făcute. Mi se pare un lucru important pentru
viitor: traficul. Sper să putem termina cât mai repede acest studiu și să regândim traficul
din Alba Iulia, pentru că încă și în Cetate, și în alte câteva locuri e o problemă majoră cu
traficul, deocamdată.”.
3.2. Raportarea consilierilor locali față de aparatul tehnic al Primăriei
Analizând modul de generare a proiectelor, consilierii locali găsesc că există un
spațiu de îmbunătățire a acestui mecanism, deși exprimă, la unison, părerea că aparatul
Rolul Consiliului Local în dezvoltarea urbană
49
executiv este foarte competent. De o apreciere unanimă se bucură echipa de specialiști în
scrierea de proiecte pentru obținerea de fonduri europene: „Alături de echipa asta, am
avut plăcerea și onoarea să lucrăm ultimii 10, 11, 12 ani - o echipă foarte tânără, pe
partea dezvoltare. Au venit acești copii deosebiți, Nicușor Moldovan, Crina Iacob, toți
colegii lor. Sunt 30, 40, 50 ... Și eu zic că impulsul ăsta, față de experiența pe care echipa
domnului primar, cu oameni cum sunt cei de la Investiții, cei de la Urbanism, de câți ani
de zile lucrează în domeniu ... Așa s-a conturat tot ceea ce am dezvoltat și proiectele pe
care le avem, în continuare, pentru municipiul Alba Iulia. Un om singur nu cred că putea
să aibă viziunea a tot ce s-a dezvoltat și tot ce vrem să dezvoltăm în oraș.”; „Aparatul
executiv al Primăriei Municipiului Alba Iulia e un aparat performant, ... e constituit din
persoane, rodate în administrație, experimentate. Sunt fundamentate proiectele. Dosarele
sunt OK. Rar se întâmplă să ajungem să ne blocăm, că nu găsim explicații, nu găsim
fundamentul, baza legislativă la un proiect ... Ajungem la fundături pentru că trebuie să
înțelegem toți, 21, atunci când votăm ceva, dar, în general, sunt bine puse la punct, bine
organizate. E OK. Puține ar fi de reproșat.”.
Rolul executivului Primăriei este văzut ca decisiv în şedinţele de comisie unde, de
multe ori, trebuie realizate expertize noi şi medierea unor interese divergente. În acest
sens, în depăşirea unor termene pentru depunerea unor acte sunt invocaţi funcţionarii din
Primărie, al căror profesionalism nu este pus la îndoială, dar care, uneori, provoacă
neintenţionat întârzierea unor hotărâri: „Înaintea ședințelor de plen avem ședințele de
comisie. Le avem și discutăm. Le putem cere și convoca și noi, dar, de regulă, le cere
executivul, anunțându-ne că sunt 3, 4, 5, 10 proiecte, legate de comisia noastră. Le
discutăm înainte de ședință. Volumul de muncă ar trebui să fie și este, dacă luăm ad
literam, unul mare: să studiezi tot dosarul și să te documentezi asupra proiectelor.
Dosarul, cu o medie de 30 de propuneri, lunar. Le ai cu 5 zile înainte, iar cele în regim
de urgență, cu 3 zile înainte. De obicei, trec, pentru că cine vine cu ele, funcționarul din
Primărie, vine și-ți invocă și scuza: n-am avut timp, ne-au venit acte de la București, de
la minister, prea târziu, e necesar să-l votăm acum, pentru că, dacă nu, pierdem o lună
de ... Îs convingători, de obicei, și ... n-o fac intenționat, sunt convins că au scuze
întemeiate și, de regulă, trec, dar v-am spus că sunt colegi care sunt nemulțumiți că la
media aceea de 30 se adaugă, în fiecare lună, cam 3, 4, 5 proiecte terminate atunci, care
n-au fost în mapa predată cu 5 zile înainte. Vin în ziua ședinței. Chiar am sesizat, la
început. De aia au și căzut vreo două.”.
3.3. Evaluarea proiectelor aprobate de Consiliu şi implementate
Am cerut consilierilor să nominalizeze proiectul cel mai valoros adoptat și
implementat. Se subliniază nevoia de feedback şi consultare din partea populaţiei pentru
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
50
hotărârile adoptate şi pentru proiectele implementate, deşi se consideră că este o mare
probabilitate ca evaluarea publică să fie una pozitivă, datorită calităţii investiţiilor
realizate: „Având în vedere că primul lucru, pe agenda cetățeanului din Alba Iulia, erau
străzile, situația străzilor, eu cred că cel mai bun lucru, în ultimii 3 ani, a fost acel
proiect de hotărâre cu refacerea completă a 56 de străzi din municipiu.(…)Trebuie să
facem tot posibilul, să încercăm să mărim acest număr de kilometri reabilitați. Eu cred
că este cel mai important, pentru că văd satisfacția pe care o creează.”.
Cvasiunanimitatea consilierilor consideră ca fiind centrale şi pozitive proiectele şi
realizările privind Cetatea istorică. Există o identificare ridicată cu proiectele de
reabilitare a Cetății şi se manifestă o importantă doză de mândrie locală pe acest subiect:
„Pentru mine, tot ce e modernizare în Cetate. E important să facem drumurile, să creezi
locuri de muncă, dar, în sufletul meu, este Cetatea, care se dezvoltă, și tot ce implică
Cetatea.” ; „Sunt atât de multe! ... Mi-e greu să mă pronunț. Au fost multe, legate de
Cetate, de finalizarea unor zone din Cetate. Foarte reușite! Zona Pieței Cetății, cu
castrul roman. Sunt multe, chiar mi-e greu să mă pronunț în mod special asupra unuia
dintre proiectele care au fost adoptate. Toate acestea sunt bine-venite pentru bugetul
local, în sensul că punerea în valoare a acestei cetăți Vauban a fost un scop și s-a
realizat. Sigur că numărul de turiști în Alba a crescut, orașul s-a modernizat. Este un
oraș european. Pot să spun că ne caută din toată Europa, ba și din afara Europei.
Funcționând metodele astea moderne de transmitere a informațiilor, lumea s-a informat,
știu ce găsesc la Alba Iulia și, într-adevăr, au ce găsi.”.
O parte a consilierilor locali evaluează, alături de proiectele destinate Cetății, ca
fiind foarte importante pentru activitatea legislativului local, o serie de reglementări ce
privesc teritoriul sau facilităţile urbane: „Pentru mine, personal, are o valoare hotărârea
din Consiliul Local prin care se stipulează dezvoltarea urbanistică din punct de vedere al
cromaticii. Este hotărârea la care am lucrat direct și am fost un pic dezamăgit de
amploarea pe care o ia dezvoltarea cromatică în oraș.[…]După acestea, dezvoltarea din
punct de vedere urbanistic.”; „PUG-ul. În mandatul acesta este PUG-ul, pe care îl
așteptam de ani de zile, lucra o echipă de arhitecți la el și a fost adoptat, la finalul anului
trecut. PUG-ul este, cu siguranță, cea mai valoroasă hotărâre a Consiliului Local,
adoptată în acest mandat.”.
3.4. Proiecte de dezvoltare prioritare în viziunea consilierilor locali
Consilierii au nominalizat mai multe proiecte, care, în opinia lor, este strict necesar
să fie realizate pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor din Alba Iulia și pentru asigurarea
nivelului local de prosperitate care să facă municipiul atractiv în special pentru tânăra
Rolul Consiliului Local în dezvoltarea urbană
51
generație, astfel încât să determine un număr cât mai mare dintre tinerii valoroși să
rămână în Alba Iulia. Între acestea se numără:
a. Asigurarea accesului spre municipiu pe căi de comunicație modernizate.
Mai mulţi consilieri vorbesc de importanța majoră a apariției autostrăzii Turda-Sebeș, dar
și a realizării unor facilități de conectare pe calea aerului, cum ar fi un aerodrom. Legat de
acest aspect, alţi consilieri consideră necesară investirea unor fonduri pentru conectarea la
autostradă, care cade în sarcina Primăriei: „Cred că trebuie totul făcut plecând de la
oferta de locații spre investitori, cu toate utilitățile, și mai puțin prin scutire de taxe,
oferire de consultanță sau promovarea activităților prin târguri naționale și
internaționale. Sunt, și acestea, căi de stimulare, dar mult mai puțin importante decât cea
nominalizată. Mai există o problemă: terminarea autostrăzii Turda-Sibiu și a tuturor
acceselor dinspre municipiu spre această autostradă, care va schimba situația
atractivității pentru investitori a municipiului. Sunt convins că Sebeșul a fost preferat de
investitori pentru că s-a aflat pe proiectele de autostradă, încă de la intrarea României în
Uniunea Europeană.”; „Primăria oferă teren. Foarte mulți doresc construirea. Și în
perioada când am încercat să dăm ștrandul, de sus, unei firme serioase au venit
investitori de-ai noștri să facă dovada că au potență financiară. […] Oamenii vor să aibă
niște facilități. Scutiri de impozite, conform legii, nu poți să faci, nu le hotărâm noi, dar
un teren, pentru început, poate. Autostrăzile, aeroportul contează foarte mult.”.
b. Stimularea investițiilor durabile. Investiţiile trebuie să satisfacă cel puțin două
exigențe majore: un mediu natural nepoluat și câștiguri materiale înalte pentru populație.
Propunerile referitoare la menţinerea atractivităţii oraşului pentru populaţia tânără,
dar şi pentru cei care, eventual, ar putea veni în oraş din zonele limitrofe și din alte zone
se centrează pe principiul transformării Primăriei într-un investitor strategic în privinţa
fondului de locuinţe, a susţinerii procesului de atragere a investitorilor mai mari și mai
puțin mari, a creşterii calităţii mediului urban şi a resursei umane: „Investiții industriale
mari nu sunt specifice acestei zone. Serviciile, dezvoltați serviciile! […] Categoric, prin
profesia mea, nu pot să las la o parte importanța activităților industriale, dar astea le-aș
dori măcar la 10 kilometri de oraș. Chinezii sunt foarte interesați de mediul de afaceri.
Ei vor să vină încoace. Am luat niște contacte. Numai că ei, de regulă, vor să deschidă o
afacere de anvergură. La noi, ca să deschizi așa ceva, ți-ar trebui și teren foarte mult, și
mână de lucru calificată… Dar discuțiile sunt.”.
Preferințele unora din consilierii opoziției se îndreaptă spre proiectele industriale,
evidențiind componenta socială a absorbției forței de muncă. În această privință
majoritatea consilierilor citează municipiul vecin, Sebeșul, cu un soi de complexare, deși
nu puțini conștientizează cu îngrijorare prețul plătit de sebeșeni pentru industrializarea de
care au parte, adică deteriorarea gravă a mediului, poluarea. Din această comparație,
foarte frecventă în discursul consilierilor, rezultă precizarea pe care o fac atunci când
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
52
vorbesc despre industrializarea municipiului lor, faptul că doresc o industrie neapărat
nepoluantă: „Ar trebui să fii de rea credință să nu observi dezvoltarea municipiului Alba
Iulia, în ultimii 20 de ani. Dar asta nu înseamnă că nu ar fi putut fi realizate și mai bine
proiectele de dezvoltare. Ar fi existat și alte proiecte, care meritau atenție și care ar fi
fost profitabile pentru cetățenii din Alba Iulia, în principal proiecte lucrative, care să
atragă investitori serioși, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, la Sebeș. În prezent,
albaiulienii caută locuri de muncă, în domeniul industrial, și fac naveta la Sebeș.”.
c. Edilii albaiulieni cred că au făcut eforturi importante pentru generarea spațiilor
verzi, chiar dacă din Barometrul comunităţii locale 2014 rezultă că aceștia reclamă mai
mult verde pentru municipiul lor. Tema spațiilor verzi este plasată în viziunea cetățenilor
pe locul doi privind direcția de investire a fondurilor bugetului local, după investiția în
școli: „Spațiile verzi? Noi, dacă luăm, după documentații, proiecte ... În Cetate, pe acea
platformă de 110 hectare și adiacentă celor 110 hectare, avem de nu știu câte ori mai
mult spațiu verde acum, după reabilitare, decât am avut înainte. Avem mai mult spațiu
verde acuma. Mai mult decât atâta, înainte de a rezolva problemele care sunt acolo, în
Cetate, de a face aceste proiecte, de a scrie și a implementa aceste proiecte, nici nu
dețineam spații verzi. Păi, nu vă aduceți aminte că bălăriile, în Cetate, nici nu erau
întreținute, pentru că erau prea mulți bani să le tundem? Acum avem trei firme pe
întreținere spații verzi. (…) Sunt o grămadă de bani pe care îi investim numai pe acest
contract de întreținere spații verzi. Am dezvoltat parcul dendrologic, pistele de biciclete,
am făcut spații imense de zone verzi. Zone verzi? Să mai faci!...”.
d. O altă problemă care polarizează interesul cetățenilor sunt parcările și rezultă
din precedenta ediție a Barometrului comunităţii locale că așteptările albaiulienilor se
concentrează pe găsirea de către edili a unei soluții de suplimentare a spațiilor de parcare
în cartierele de blocuri: „Pentru parcări ... Păi, așa au fost proiectate blocurile, în
municipiul Alba Iulia, în 1970, ’75, ’80, ’85, când s-au proiectat. Discutând cu
specialiștii, care erau atunci Proiectările, am aflat că era un grad de motorizare cu o
cifră, cred că 7-9%. Asta era cifra de motorizare pentru proiectele pe care ei le făceau
pentru blocuri. Păi, acuma, gradul de motorizare este 70%. Și atunci ce poți să faci, ca
administrator public? Să tai spațiile verzi? Nu, că îi pe locul doi. Să faci parcări? Păi,
nu, că trebuie să tai spațiile verzi, care parcări sunt pe 3 sau pe 4. Oricum, noi, în ultimii
ani, am făcut mii de parcări, în municipiul Alba Iulia, că am lucrat în toate cartierele,
înainte de fonduri europene, chiar și în Lumea Nouă și în Ampoi. În proiectele viitoare, o
să scriem un proiect, Orașul verde. Este un proiect foarte drag domnului primar și noi
suntem alături de dânsul și suntem conștienți că trebuie să luăm un pic chiar și parcul
Unirii. Cred că trebuie redesenat tot și regândit tot. Nu mai putem merge pe specialiștii
locali, cred că trebuie niște specialiști de talie națională, internațională, să vină, să ne
învețe ce înseamnă oraș verde.”.
Rolul Consiliului Local în dezvoltarea urbană
53
e. Ridicarea nivelului cultural al oraşului şi accentuarea celui universitar.
Evaluarea consilierilor locali este că în Alba Iulia cultura poate fi una dintre cele mai
importante şanse de dezvoltare. Creşterea nivelului de educaţie şi a celui de cultură a
populaţiei oraşului trebuie văzute ca fiind strâns legate. Un avantaj pentru profilul cultural
al oraşului este astfel însăşi Universitatea „1 Decembrie 1918” care are o importantă
componentă umanistă şi culturală, cu specializări care pot fi valorificate de această
direcţie majoră de evoluţie urbană: „Colaborarea cu Universitatea? Sprijinul e
necondiționat, pentru că eu consider că pentru oraș a fost cel mai mare lucru să avem
Uuniversitatea, pentru că i-a ridicat nivelul de cultură, i-a ridicat, din toate punctele de
vedere, nivelul de civilizație și așa mai departe. La diferitele conferințe, simpozioane, la
care am participat și eu, la foarte multe, am întâlnit mulți profesori și am fost încântat de
nivelul lor.”.
Oferta culturală le apare consilierilor de cea mai mare însemnătate pentru viitorul
municipiului. Ea este concepută de către unii consilieri ca o componentă a dezvoltării
turismului și ca un argument pentru redescoperirea și promovarea identității comunitare.
De asemenea acești consilieri cred că această ofertă diversificată este o sursă de educație
civică nu numai estetică și un argument major în concurența la care Alba Iulia trebuie să
facă față în mediul industriei turistice: „Pentru orașul acesta este vital să se fixeze aici
oameni tineri, de calitate, dar aceștia au nevoi pe care Alba Iulia, în prezent, le satisface
în mică măsură. Mă refer mai ales la nevoi culturale. Tinerii și copiii acestora au
așteptări culturale ridicate. Alba Iulia trebuie să ofere nu doar niște evenimente
culturale, ci o permanență a acestor manifestări. Nu poți să îți iei copiii și să pleci, de
fiecare dată, la Cluj, la Sibiu sau altundeva pentru un concert, pentru un spectacol de
operă, pentru un film bun. Oferta culturală a orașului trebuie ridicată la alt nivel. Și
educația culturală trebuie îmbunătățită.”.
În contextul discuţiei despre importanţa culturii şi a nevoii unei mai clare conturări
a strategiei culturale a municipiului vine şi analiza nevoii de îmbunătăţire a infrastructurii
culturale. Principalul obstacol în calea unui salt calitativ şi cantitativ al ofertei culturale în
Alba Iulia este văzută a fi lipsa unui spaţiu adecvat şi dedicat pentru ceea ce se numeşte
cultură majoră. În acest sens soluţia merge înspre un spaţiu și edificii noi pentru cultură în
oraş, de dimensiuni mari, şi de o calitate infrastructurală net superioară celor existente.
Denumirile pot fi diverse. Până acum în dezbaterile publice două au fost denumirile
menţionate. Cea a Casei de Cultură este cel mai des vehiculată şi pentru că există deja
mai multe spaţii cu această denumire în municipiu, fără însă a întruni nici cerinţele
calitative, nici pe cele cantitative. O altă denumire care este mai degrabă adecvată
„culturii de masă şi sportului” este cea de Sală Polivalentă. O altă denumire mai neutră şi
vehiculată mai mult în schiţarea unor proiecte este cea de Centru Cultural. O denumire
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
54
mai aparte, care există în oraşele cu tradiţie culturală, puţin menţionată de albaiulieni este
cea de Palat al Culturii.
Infrastuctura culturală trebuie să fie regândită și să-i preocupe mai intens pe
proiectanții viitorului municipiu. Consilierii conștientizează precaritatea acesteia și nevoia
soluționării problemei: „Dacă mă întrebați pe mine, - lucrul pentru care am luptat foarte
tare - este construirea unei săli polivalente. Da, ăsta e un lucru care devine necesar la
Alba Iulia. Reabilitarea Casei de Cultură este un proiect pe care, din păcate, știu sigur
că și domnul primar îl are de foarte mult timp, dar nu se poate realiza, momentan, tot
datorită proprietății asupra spațiului respectiv. Cu Casa de Cultură a Studenților ne-am
asumat un risc major și am luat o hotărâre în Consiliul Local, prin care am luat înapoi
dreptul de administrare (…) Ne-am asumat riscul și o să vedem exact ce se întâmplă, că
sigur va urma și un proces, dar asta deja e o decizie asumată. Mai degrabă o sală
polivalentă, pentru că activitatea sportivă începe să ducă, încet, încet, către sporturi care
necesită o sală. O sală polivalentă ar putea să găzduiască multe evenimente, inclusiv
culturale…”.
Dezvoltarea culturală a municipiului este posibilă, în viziunea unor consilieri locali
și prin susținerea unor parteneriate valoroase cu ONG-uri și cu Universitatea „1
Decembrie 1918” din Alba Iulia: „Cred că mai sunt anumite ONG-uri cu care se poate
lucra mai bine ... Mai trebuie și niște legi care trebuie făcute mai bine și respectate.
Există o lege care spune că ONG-ul trebuie să fie de utilitate publică, pentru ca să poți
să dezvolți parteneriate. Sunt câteva ONG-uri, care sunt în faza finală de a obține actul
pentru utilitate publică și cu care se pot dezvolta foarte frumos niște lucruri. Este o
organizație non-profit, Asociația interpreților de folclor, de exemplu - președinte este
domnul Ionuț Fulea, care anul trecut chiar a făcut un concert în Alba Iulia, un concert de
mare valoare. Este înființată din 2009 și, în fiecare an, fac o tabără a artiștilor, care,
până acuma, din 2009, s-a desfășurat în județul Alba. Anul trecut, a fost la Alba Iulia. Ei
sunt foarte aproape de a-și obține actul de organizație de utilitate publică și, în momentul
acela, Consiliul Local poate porni susținerea dezvoltării folclorului autentic.”.
În privința evenimentelor culturale desfășurate în Alba Iulia, unii consilieri arată
nevoia de adecvare a acestora la gusturile publicului local, dar și o regândire a unor
evenimente pentru a nu deveni copii ale celor deja consacrate din domeniul dat. Dar, pe
lângă publicul local, un loc important trebuie să revină turistului cultural: „S-ar putea ca
unele să nu fie suficient de gustate de publicul albaiulian, dar încearcă, tot mai mult, să
se adreseze și celor care noi ne dorim să vină ca turiști. Pentru că ai făcut o investiție de
60 de milioane de euro, să încerci întâi să ți-o amortizezi, prin niște venituri, să se
întrețină singură, din câștigurile respective. Noi, ca administrație locală, ne dorim acest
lucru. Poate că e vorba și de o mediatizare deficitară și le spuneam colegilor de la
direcția de evenimente că eu de multe evenimente din țară auzeam la radio, în mașină,
Rolul Consiliului Local în dezvoltarea urbană
55
citeam într-un ziar... Am zis că este foarte important să le marcheze și la nivel național.
Am văzut, la un concert cum a fost cu Bonnie Tyler, că au intrat 10 mii de oameni în
Piața Custozza și foarte mulți erau din Cluj, din Sibiu ...”.
În formarea culturii comunitare, consilierii identifică posibilitatea folosirii
investițiilor actuale ca sursă de îmbunătățire a serviciilor turistice oferite, în sensul
valorificării lor ca ambient al unor evenimente remarcabile, din punct de vedere cultural.
În acest sens, sunt necesare și investiții private complementare: „Gândirea evenimentelor
de așa natură încât să-l determini pe turist să rămână, să se deruleze pe mai multe zile,
să aibă ceva interesant, (…)să pui la o anumită oră evenimentul, încât să rămână în
restaurant, înainte sau după. (…)Și la ce restaurant să rămână, că nu existau în
perimetru? ... Trebuie să aibă viață și dinamică Cetatea, ca să poată să producă. Prin
astfel de evenimente și printr-o promovare profesionistă, la care știu că se lucrează. O
firmă de specialitate va veni și ne va propune un logo, slogan, cu care să mergem…”
Referitor la sensul în care trebuie orientate evenimentele organizate apare și ideea
atragerii unor nume de referință culturală majoră, mai ales sub forma unor spectacole ce
au, cred consilierii, și efecte benefice asupra turismului. Ținta vizată este evenimentul cu
impact de masă care să mobilizeze vizitatori ai orașului de pe o arie teritorială largă: „Cel
puțin un nume greu pe an. Sperăm că așa va fi anul acesta la Goran Bregovic. Are un
nume greu. Când îți vine un nume greu, eclipsează evenimentul, nu mai contează când a
fost. Dacă îi întrebați pe oameni în cadrul cărui eveniment a fost Bonnie Tyler, habar n-
au. Evenimentele astea sunt noi, sunt tatonări, sunt tendința și dorința noastră de a
însufleți Cetatea. Echipa de aici a creat toate acestea. Sunt noutăți, în afară de Zilele
orașului. Le încearcă un an, doi, trei. Nu merge, schimbăm ... Dar ar trebui să avem
chestii originale, legate de Cetate - romanii, dacii … Dacă nu reușim, prin aceste
evenimente - și încă nu ne dăm seama, n-avem indicatorii - dacă nu reușim să răzbatem
granițele municipiului, ale județului, nu știu ce eficiență au pentru Alba Iulia, pentru
PIB-ul local. Riscăm să fim acuzați că sunt numai electoral. Pentru că dacă îți vin doar
ai tăi, pentru ce le faceți? Pentru imagine? ... Bonnie Tyler - nume greu. Am spart
granițele județului, cu el. Goran Bregovic, anul acesta, cu siguranță va fi de rezonanță.”.
Investițiile făcute în Cetate trebuie să constituie o sursă de educație estetică pentru
toți cei ce vin în contact cu ele și neapărat un motiv ce conferă identitate culturală
orașului. Trebuie găsite motive culturale care nu pot fi consumate nicăieri în altă parte
decât la Alba Iulia: „Turistul, noi îl dorim pe cel care vrea să rămână (…)E foarte
important să lași gustul ăla plăcut, care te determină să te reîntorci ca turist. Dacă nu te
readuce nimic la Alba Iulia, n-am reușit.”; „Eu văd necesară, într-un loc bine amplasat,
refacerea scenetei tragerii pe roată. E evenimentul nostru, sunt personaje deosebite față
de restul Europei. Genul acela de țărani moți, răsculați, cu părul mare, precum Horea,
Cloșca, nu știu unde mai găsești prin Europa ... Și genul acela de pedeapsă, pe care
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
56
împăratul a ales-o atuncea ... E o poveste care ne aparține, pe care ar trebui să o
valorificăm. Poți prelungi traseul turistic până acolo, la măgura aceea, undeva deasupra
străzii Viilor, spre Porțelanul ... Trebuie să-i dai poveste Cetății. Dacă noi avem povestea
lui Avram Iancu, povestea lui Horea, Cloșca și Crișan ... Sunt povești atât de pline de
substanță și nu trebuie să le îmbunătățim și să le împopoțonăm cu nimica, încât chiar
poți crea povestea Cetății …”.
f. Gestionarea problemelor sociale. Dintre problemele sociale, cel mai frecvent
menţionată de consilieri este cea a vârstnicilor. Chiar dacă Alba Iulia nu este un oraş cu o
structură îmbătrânită a populaţiei atât de marcantă precum alte oraşe din Transilvania,
istoria unor servicii sociale de succes şi spiritul de comunitate face ca această problemă să
fie apreciată de unii consilieri locali ca prioritară: „În ce privește sănătatea, e nevoie de
centre sociale, centre pentru îngrijirea vârstnicilor. Pentru cei cu posibilități scăzute,
azilul nu mai face față. Trebuie neapărat centre sociale pentru îngrijirea vârstnicilor. Nu
mai știm unde să-i ducem. E o problemă serioasă.”.
3.5. Funcţionarea Consiliului Local
În majoritate, consilierii intervievați nu au denunțat programul de lucru al
Consiliului Local ca fiind incorect alcătuit. Ședințele de lucru ale Consiliului Local se
derulează conform unei programări riguroase, frecvența acestora fiind normată legal la o
ședință ordinară lunar, care este completată de sesiuni extraordinare ale Consiliului,
impuse de apariția unor probleme punctuale. În cazul apariției unor obiecții față de
sesiunile extraordinare, pe fond ce incriminează ora la care acestea au loc și nu se
contestă necesitatea desfășurării lor, de unde se poate deduce și disponibilitatea tuturor
consilierilor de a activa suplimentar în vederea soluționării problemelor de interes
comunitar: „Din păcate, orele la care sunt puse ședinţele sunt niște ore nepotrivite. De
obicei, la ora unu sau la ora două, e la job, fiecare.”.
Fluxul informațional, modelat de Regulamentul de Organizare și Funcționare a
Consiliului Local, impune depunerea proiectelor de hotărâri la comisiile de specialitate
înainte cu minimum cincisprezece zile de introducerea acestora în plenul Consiliului
Local. De asemenea, înainte cu minimum cinci zile de dezbaterea în plen, consilierii
locali primesc mapele, în format imprimat și/sau electronic, ceea ce permite un acces
neobstrucționat la informațiile necesare.
Consilierii consideră că informația vehiculată în cadrul comisiilor de specialitate
este optim structurată, fapt ce permite, în general, cunoașterea aprofundată a problemelor
puse în discuție. Dificultățile citate apar doar în domeniul urbanismului, unde volumul de
muncă este mare, iar verificarea situațiilor în teren le apare consilierilor ca fiind, uneori,
imposibilă, în timpul limitat pe care îl au la dispoziție. Specia care evidențiază această
Rolul Consiliului Local în dezvoltarea urbană
57
situație este formată din hotărârile ce autorizează construcții. Unul dintre consilierii
locali, membru al PNL, redă într-un mod sugestiv dificultatea de a respecta termenul
limită atunci când dorește să verifice conformitatea documentației primite cu situația
reală, din teren: „Așadar, ca să vii documentat în ședința de plen și să votezi în cunoștință
de cauză, trebuie să studiezi întreg dosarul: și proiectele care vin de la buget-finanțe, și
cele care vin de la urbanism etc. [...]. Înaintea ședințelor de plen avem ședințele de
comisie. Le putem cere și convoca și noi, dar, de regulă, le cere executivul, anunțându-ne
că sunt trei, patru, cinci, zece proiecte legate de comisia noastră. Volumul de muncă ar
trebui să fie și este, unul mare. Du-te până în zona aceea și vezi dacă e așa, întreabă
specialiștii, instalatorii și pe cei care lucrează acolo! ...”.
Un alt consilier, de la acelaşi partid, declară că, de cele mai multe ori, atunci când
pe ordinea de zi a ședinței se află proiecte de hotărâre din domeniul urbanismului, se
bazează pe avizul comisiei de specialitate, fără a mai verifica pe teren fiecare situație în
parte: „Suntem puși în fața unor cereri de PUZ, PUD și așa mai departe, pe care dacă le
iei din punctul de vedere al consilierului care primește o mapă, studiază și nu știe norma
în sine - și n-ai cum să știi tot ce se întâmplă ... Sunt o grămadă de zone care se dezvoltă
în orașul ăsta - străzi întregi, în Micești, Dealul Furcilor ... N-ai cum să le vezi pe toate.”
Referitor la dificultățile asociate exercitării rolului de consilier local, unii dintre cei
intervievați au afirmat că ordinea de zi a ședinței Consiliului Local este modificată,
uneori, în ultimul moment, prin introducerea unor proiecte de hotărâre suplimentare, a
căror documentație de fundamentare nu a putut fi consultată în intervalul de timp
prevăzut în lege. Acest fapt conduce la prelungirea sau blocarea procesului de adoptare a
unor hotărâri, ca urmare a refuzului principial al unor consilieri de a vota astfel de
proiecte de hotărâre. Persoanele în cauză au declarat că manifestă această atitudine de
împotrivire ori de câte ori îi suspectează pe cei care pregătesc ședințele Consiliului Local
de eludarea legii, de încercarea de a mușamaliza anumite nereguli sau de a-i manipula pe
consilieri: „Eu am spus, de când am intrat în Consiliul Local, că nu voi vota acele
proiecte de pe ordinea de zi care nu ne sunt prezentate de dinainte. Cei care se ocupă de
întocmirea materialelor, când îi ședință, vin și ne pun două, trei materiale în față ...
Cinci, șase pagini când le citesc? Ori încearcă să fim noi păcăliți ... Nu știu ce s-o
urmări.”.
Nu doar cei din opoziție reclamă unele neajunsuri în privința modului de organizare
a ședințelor Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia, ci şi cei de la putere: „Am colegi
care se supără că apar proiecte pe ultima sută de metri și n-au timp să le studieze. Bine
ar fi să facă asta, proiect cu proiect!... Dacă o spun, îmi place să cred că într-adevăr le
studiază, punctual, și de-aia îi nemulțumește că ultimele, aduse în regim de urgență, nu
reușesc. Cine vine cu ele, funcționarul din Primărie, vine și-ți invocă și scuza: n-am avut
timp, ne-au venit acte de la București, de la minister, prea târziu, e necesar să-l votăm
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
58
acum pentru că, dacă nu, pierdem o lună de ... Dar v-am spus că sunt colegi care sunt
nemulțumiți că la media aceea de 30 se adaugă, în fiecare lună, cam trei, patru, cinci
proiecte terminate atunci.”.
Procesul de fundamentare a proiectelor de hotărâre a Consiliului Local ar putea fi
îmbunătățit dacă factorii implicați în soluționarea problemei la care răspunde proiectul ar
fi mai amplu consultați în perioada anterioară formulării acestuia. Cu siguranță, nimeni
nu deține toate informațiile și nici nu poate anticipa toate implicațiile pe care le va avea
un proiect ce presupune o intervenție majoră, amplă, în spațiul urban. În acest sens,
vorbește unul dintre consilieri despre nevoia dialogului tuturor factorilor care sunt
implicați în executarea unui proiect: „Mai întâi trebuie așa: Consiliul Local să vină cu
idei către executiv, executivul să le preia, prin departamentele specifice, să le
centralizeze și, ulterior, să se adreseze forurilor care le pot gestiona sau da sfaturi sau
orice altceva. Sunt convins că sunt tot felul de instituții și organizații care depind unele
de celelelte și dacă s-ar pune la acea masă de discuții, ar găsi soluții.”.
Cum este firesc, Consiliul Local este compus din consilieri aparținând unor culori
politice diferite: 14 de la PNL, 5 de la PSD, 2 de la PPDD. Coloratura lor politică ar putea
să reprezinte o sursă de constituire a unor bariere în comunicarea din interiorul
Consiliului. Urmărind această temă, am constatat că viziunea strategică a consilierilor,
privind dezvoltarea comunității locale, nu diferă în funcție de apartenența la un partid dat.
Există un anumit stil de comunicare, care construiește un centru de presiune asupra celui
care încearcă să promoveze o idee nouă sau diferită față de cea a majorității. Acest climat
se poate constitui oricând într-un factor de inhibare a inițiativelor consilierilor. Faptul
poate izvorî direct din imaginea pe care consilierii o au față de rolul pe care trebuie să-l
joace în cadrul Consiliului. În situația dată, nu este de mirare că numărul inițiativelor
pornite de la consilieri este atât de redus, iar comportamentul lor este mai degrabă reactiv
decât proactiv: Cum apreciez comunicarea în cadrul Consiliului Local? Pe scara clasică
de evaluare, de la 1 la 10, cu 7. Colegii mai vechi din Consiliu, aflați la al doilea, la al
treilea, la al patrulea mandat, au dezvoltat, în timp, un obicei destul de neplăcut și
anume: când vor să descurajeze pe cineva, să își impună punctul de vedere sau să-i
combată efectiv propunerea, îl iau în derâdere. Îi găsesc o chichiță. A, păi n-ai habar,
umbli cu așa ceva! ... Indiferent cât de puerilă mi se pare propunerea sau amendamentul
lui, ar trebui dezbătut cu seriozitate. Superioritatea manifestată fie de cei din aparat, fie
de cei mai vechi în Consiliu, nu e una productivă. Nu mă refer neapărat la majoritatea
politică, ci la majoritatea formată de cei vechi, o solidaritate de-asta, așa,
înrădăcinată.”.
Făcând analiza semantică a limbajului în care consilierii își descriu activitatea în
cadrul Consiliului, am descoperit că verbele cel mai frecvent utilizate în totalul cuvintelor
prin care consilierii își descriu propriile atribuții sunt: a ști, a cunoaște (0,6%), a vota
Rolul Consiliului Local în dezvoltarea urbană
59
(0,5%), a hotărî (0,4%), a merge (0,3%), a discuta (0,3%), a găsi soluții, a rezolva (0,2%),
a dezbate, a comunica, a cere, a întreba, a colabora, a explica, a înțelege (toate cele
enumerate 0,1%), a citi, a lua decizii, a reprezenta, a răspunde, a se informa, a se întâlni
(toate cele enumerate 0,08%) urmate de verbe cu frecvențe mai mici. Termenii cheie în
care consilierii intervievați își descriu propria activitate sugerează o matrice acțională
reactivă mai prezentă la executanți decât la decidenți.
Atunci când am cerut consilierilor să nominalizeze proiectele pe care le-au inițiat
sau pentru care au fost co-inițiatori, am observat că preocupările lor țin mai degrabă de
probleme cu impact relativ restrâns asupra comunității, cum ar fi: acordarea unor
gratuități pe transportul în comun sau la vizitarea unor muzee, pentru anumite categorii de
albaiulieni (elevi, pensionari), zugrăvirea scărilor unui bloc de locuințe în aceeași
culoare, stabilirea prețului biletului de acces la bazinul olimpic, înregistrarea video a
ședințelor Consiliului Local. Nu dorim să minimizăm importanța acestor inițiative
legislative, ci dorim să subliniem faptul că ele nu sunt direct legate de viziunea strategică
asumată de către Consiliul Local. Consilierii înșiși consideră, de altfel, că în ședințele de
Consiliu Local se discută, la capitolul diverse, despre chestiuni mărunte, lipsite de
importanță: „Dacă mi se pare că proiectul respectiv este de prea mare amploare pentru a
lua decizia de azi pe mâine, atunci normal că nu aș fi de acord fără o dezbatere, dar
niciodată nu se întreabă de proiecte de mare amploare, întotdeauna discutăm de lucruri
mărunte, care trebuie aprobate cât mai repede.”.
Totuși, nu putem trece cu vederea unele inițiative valoroase ale consilierilor, care
deja s-au concretizat, precum cele menite să contribuie la fluidizarea circulației rutiere în
municipiu sau la atragerea în Alba Iulia a unor medici specialiști tineri prin asigurarea
unor locuințe pentru aceştia.
Cu referire expresă la atitudinea față de conținutul problemelor puse în dezbatere se
înregistrează părerea că aceasta nu contează în declanșarea unor conflicte verbale sau a
unor stări de indiferență sau tensiune. Unii dintre consilieri susțin că în Consiliul Local al
Municipiului Alba Iulia domnește un climat democratic, care permite exprimarea liberă a
punctelor de vedere ale consilierilor. Un alt consilier, declară că divergența opiniilor și
manifestarea opoziției, sunt preferabile unei unanimități absolute: „Probabil că răzbat în
afară, prin știrile locale, prin presa locală, unele contradicții. Și acestea sunt normale.
Unanimitatea nu o regăseam decât în socialism. Voturi împotrivă ... Probabil cetățenii
înțeleg că nu colaborăm. Nu suntem pe aceeași idee. Vine primarul cu o propunere, un
consilier consideră alte priorități, altfel văd lucrurile. Normal ar fi ca și cei din propriul
partid să aibă idei diferite. Nu până acolo încât să-i blochezi activitatea, pentru că e
colegul tău, nu-i slăbești poziția.”.
Cerând consilierilor locali să surprindă atmosfera din timpul ședințelor de lucru
printr-o figură de stil, metaforă sau epitet, am obținut următoarele expresii: „sfatul
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
60
înțelepților”, „groapa cu lei”, „ring politic”, „majoritate convenabilă”, ca metafore, iar ca
epitete: „haotic”, „la voia întâmplării”, „veseli”, „puerili”, „bun”, „constructiv”,
„interesant”, „surprinzător”, „teatrali”, „caragialești”.
Deși sunt exprimate opinii de dezaprobare privind stilul comunicării, Consiliul
Local al Municipiului Alba Iulia se confruntă doar accidental cu situații autentic
tensionate: „Am avut şedință de Consiliu Local care pot să spun că a fost scăpată din
mâini de către președinte: dialoguri, râsete, o nebunie totală. Președintele a spus, la un
moment dat: domnilor, revenim la ordinea de zi, revenim la seriozitate, revenim la ceea
ce înseamnă o ședință publică de Consiliu Local, da?! Tu ai vorbit încontinuu, ai râs, ai
glumit, ai dialogat cu toată lumea, n-ai respectat regulamentul, nu mai poți vota. Alt
consilier spune: domnule președinte, n-ați fost în alte consilii, ca să vedeți ce-i acolo?
Păi așa trebuie să ajungem și noi, mai teatrali, mai caragialești?”.
Atmosfera de amuzament, incriminată de consilierul mai sus citat, este justificată,
de către un alt consilier astfel: „Eu am o părere față de nemulțumirea unor colegi legată
de atmosferă. Faptul că cineva mai face o glumă sau că mai destinde un pic atmosfera,
nu înseamnă că nu se tratează serios un punct sau altul de pe ordinea de zi. Și dacă s-ar
spune două bancuri, între două puncte de pe ordinea de zi, eu la fel aș vota. Nu m-ar
deranja, dimpotrivă: nu mergem acolo ca să fim încruntați sau înnorați în privire și în
gândire, pentru că nu e benefic.”.
Este mai adecvat să afirmăm că unii dintre consilieri cred că există tentația, la o
parte dintre colegii lor, să exagereze modul de exprimare și de manifestare atunci când
anticipează o reflectare în presă, fie favorabilă, fie chiar defavorabilă, numai să se facă
vizibili sau când problema pusă în dezbatere este una de interes mai larg. Aceeași intenție
de a obține un plus de imagine motivează și intervenții în probleme în care consilierii știu
și chiar afirmă că nu au competențe: „De multe ori, auzi în Consiliul Local, câte un
consilier începând astfel: domnilor, eu nu mă pricep la problema respectivă, dar părerea
mea este că ... Dacă spui că nu te pricepi, de ce îți mai dai părerea? Asta o văd de prin
’94, n-o văd numai acum.”; „Sunt foarte multe voci, care vin în ședința Consiliului
Local, la diferite proiecte, chiar tehnice sau financiare, și acolo se trezesc întrebând
neapărat: «dar ce se întâmplă cu valorile respective?». Acolo e presa, acolo sunt oameni,
acolo îi văd pe domnii consilieri că au nu-știu-ce activitate …”.
Aceste sincope nu reprezintă problema reală a procesului de comunicare din cadrul
Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia, chiar dacă ele au o contribuție la dilatarea
timpului de desfășurare a ședințelor de consiliu. O problemă reală de comunicare o
constituie proiectarea asupra unora dintre consilieri a câtorva imagini negative, legate de
intenția pe care o au, interesele pe care le servesc și disponibilitatea de a dialoga și
negocia. În acest sens, apartenența politică este folosită ca argument pentru a nu dialoga
în afara cadrului formal strict: „Nu sunt multe probleme, că de comunicat comunicăm cu
Rolul Consiliului Local în dezvoltarea urbană
61
toții. Poate sunt două, trei probleme față de anumiți consilieri locali care, pe lângă faptul
că sunt consilieri, au joburi care sunt în alte domenii, cu inteese concurente. […]Cu ce
interes votează această persoană în Consiliul Local? […]Interese de grup, interese de
business, interese politice, sunt o groază de interese care sunt în cadrul Consiliului
Local, pentru votul pe care îl dă un consilier. Sunt mai multe exemple, din păcate.”.
Barierele de comunicare pot diminua eficiența implementării unor proiecte. Există
probleme concrete, punctuale, care și-ar găsi mult mai repede rezolvarea pozitivă dacă s-
ar valorifica cunoștințele și competențele pe care le dețin consilierii, ignorându-se
apartenența politică și angajând dialoguri ce au ca singură țintă soluționarea acestor
probleme: „După o ceartă de aproape un an de zile pe niște aprobări de extinderi cu
Primăria Municipiului Alba Iulia, într-un final am ajuns la un consens și am reușit să
facem bulevardul Horea să arate ca un bulevard adevărat. Dar a trebuit un an de zile ca
să ne certăm pe tot felul de legi, până am stat la masă și am zis: domnule, haideți să
găsim soluții! Poate mi-am depășit un pic atribuțiile, eu, personal, ca să discut cu
angajații din Primărie și cu primarul. Eu ar fi trebuit ca la domnul primar să mă duc să-i
dau ideea, domnul primar să-și convoace oamenii lui, eu pe-ai mei să-i pun la masă și să
discute, noi doi să găsim soluții pentru altceva.”.
3.6. Imaginea publică a Consiliului Local
Deși Consiliul Local are un scor de imagine mai scăzut decât cel al primarului
municipiului, consilierii locali au identificat ca unică sursă a acestei diferențe valoarea
personalității primarului, apreciată pozitiv, atât de către consilierii partidului majoritar,
cât și de către cei din opoziție. În principal, atunci când sunt întrebați despre imaginea
publică a Consiliului Local, consilierii se referă la aprecierea pe care acesta o primește
prin intermediul presei. Consilierii afirmă că presa este pozitivă în materialele pe care le
produce, despre activitatea primarului: „…presa nu-l vorbește niciodată de rău. Dacă e
vorba de noi, da. În afară de un singur ziarist…”; „Consiliul este într-un con de umbră și
nu e vina primarului, că el e cel mai în față și cel mai prezent. E vina consiliului că nu
iese niciodată și că n-a fost în stare să trântească un proiect de hotărâre și atuncea să
spună presa că n-a trecut aia, nu se face aia, că nu vrea consiliul. Cine e Consiliul?... s-
ar naște întrebarea. A!... Parlamentul național are o imagine bună? Categoric, nu. E tot
vina lor. Ăsta e parlamentul local. Stă mai bine la capitolul imagine pentru că e mai în
umbră, mai tăcut, așa ...” Însă când detaliem subiectul și ne concentrăm direct pe
imaginea Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia, apar și voci critice, care traduc
mai corect relația dintre Consiliul Local și presă. Un prim aspect ce s-a conturat a fost
acela că nu toți consilierii au avut o intervenție de presă în ultimul mandat, ci doar cei
care dețin sau au deținut anumite responsabilități publice. Un alt aspect, mai puțin fericit,
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
62
al acestei relații constă în slaba vizibilitate pe care Consiliul Local, ca entitate, o are în
presa locală. Întrebați expres ce mijloace consideră că ar putea fi folosite pentru sporirea
vizibilității Consiliului Local, consilierii au identificat ca principale modalități:
Organizarea de evenimente de promovare a unei noi imagini diferită de cea din
sala de consiliu: „La imaginea Consiliului Local s-ar putea lucra. Este o părere
personală. De exemplu, într-o zi, hai să mergem zece consilieri, să fim și de la
PNL, PPDD, PSD, să mergem prin oraș. Mergem din centru, pe la Obelisc, pe
Transilvaniei, să ne vadă lumea. Noi, când este vorba de municipiu, suntem uniți.
Sunt foarte multe proiecte care trec cu 21 de voturi ... Pentru imagine, să ne vadă
uniți, ei, oamenii. Dacă de Zilele orașului, acolo, am fi și noi, de exemplu, am sta
toți consilierii la o masă...”.
Contactul nemijlocit cu cetățenii al fiecărui consilier, pe o zonă din municipiu,
arondată în acest scop: „Consiliul cred că este mai puțin vizibil și asta e și vina
consilierilor, pentru ca să nu consider o greșeală, dar ar trebui insistat ca fiecare
consilier să aibă în responsabilitate o zonă a municipiului, așa cum mie mi-a zis
și mi-am asumat: eu vreau să mă ocup de Micești. […] Sau pe Pîclișa, sunt doi
consilieri de acolo, care și ei reprezintă ceva...”.
Organizarea unor contacte de grup între consilieri și cetățeni, în cadrul unor
evenimente proiectate în acest scop: „Singurul lucru pe care îl putem face este să
comunicăm cu cetățenii. Dacă nu știm să comunicăm, este vina noastră.
Întotdeauna domnul primar are mult mai multe subiecte și, oricum, el reprezintă
Primăria. Noi, consilierii locali, mai puțin.”.
Înregistrarea ședințelor și punerea la dispoziția publicului interesat: „Apropo de
iniţiativa cu transmiterea ședințelor online, sunt convins că se situa mult mai
bine (Consiliul Local, n.n.), dacă mulți dintre cetățeni vedeau cu ce se ocupă
consilierii ăștia acolo.”.
3.7. Colaborări și parteneriate
Am urmărit, în interviuri, surprinderea viziunii pe care consilierii locali o au asupra
sistemului de parteneriat dezvoltat de către Primăria Municipiului Alba Iulia, cu scopul
atingerii țintelor strategice propuse. O primă observație ce se impune este că majoritatea
consilierilor recunosc în calitate de parteneri acele organizații care desfăşoară activități
semnificative pentru comunitate. În această categorie intră parteneriatele cu o serie de
ONG-uri și alte tipuri de organizații, care furnizează servicii de interes public, din
domeniul asistenței sociale (Căminul pentru Persoane Vârstnice Alba Iulia, Asociația
Filantropia Ortodoxă Alba Iulia, Asociația „Maria Beatrice” Alba Iulia, Asociația SM
Rolul Consiliului Local în dezvoltarea urbană
63
SPEROMAX Alba), din domeniul cultural (Uniunea Artiștilor Interpreți de Folclor
Muzical din România, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Muzeul Național
al Unirii Alba Iulia, unități de învățământ preuniversitar, Asociația R.Y.M.A.), din
domeniul sportiv, din domeniul sanitar (Spitalul Județean de Urgență Alba, Direcția
Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Alba), din domeniul protecției
mediului (Agenția pentru Protecția Mediului Alba), din domeniul administrației publice
(Consiliul Județean Alba, Instituția Prefectului Județul Alba) şi din alte domenii. În viitor,
rămâne deschisă intensificarea colaborării cu organizații ale societății civile, cum ar fi
asociațiile de proprietari și locatari, diversele cluburi și asociații profesionale, comitetele
de părinți (din școli și grădinițe), asociații cu caracter religios și altele citate de consilieri
ca sensuri de dezvoltare a parteneriatelor viitoare: „Colaborăm cu Ordinul Arhitecților -
nu intră în Consilul Local proiecte dacă nu au viza acestei comisii tehnice, în care eu
spun că 90% din arhitecții din municipiul Alba Iulia sunt membri. Ei își dau avizul, chiar
dacă este consultativ, dar își dau avizul tehnic pentru toate aceste lucrări. Nici nu lipsesc
de la ședințe. Am încheiat un parteneriat la nivel național cu ROREC. Le-am pus la
dispoziție o centrală termică, în Cetate, pe Tulnicului - pe banii lor au investit, au
modernizat-o total - și tot ce înseamnă dispozitive electrice și electronice se reciclează
prin intermediul lor. De ani de zile căutăm și cred că până la urmă vom găsi niște
parteneriate foarte serioase pe partea de tot ce înseamnă reciclare din deșeuri.”.
Toate aceste entități din mediul extern al Consiliului Local se îndreaptă spre o
colaborare cu Primăria și o văd ca un tot unitar: consiliu, aparat, primar. Ei vor să
colaboreze cu autoritatea locală din Alba Iulia. Separat de Primărie, o colaborare strânsă,
eficientă, vizibilă, tradițională, cu cineva concret nu cunosc. Pe această dimensiune
Primăria se prezintă ca un important suport al actvității publice: „Avem aceste colaborări
cu Filantropia, Caritas, Speromax, AS 2001, care fac servicii, inclusiv la domiciliu.
Fundația pentru Dezvoltare Comunitară vine și ne propune tot felul de parteneriate, cu
tinerii din licee. Asociațiile culturale ... Revista Discobolul, revista Daco-Romania ...
Dincolo de colaborări, vorbim pur și simplu de susțineri, în proporție de sută la sută.”;
„Nu vă măgulesc, dar, la momentul apariției Barometrului, eu am spus-o, în plen, că mi
se pare cea mai importantă colaborare de până acum: cu Universitatea și cu Catedra de
Sociologie. Cu universitatea colaborăm și în ceea ce privește, de exemplu, echipa de
baschet, unde băgăm o căruţă de bani pentru niște jucătoare, care ... nici una nu-i din
Alba Iulia. Eu nu mă împotrivesc, e OK, mă bucur că avem Universitate la Alba Iulia.”.
În același sens, pot să fie urmărite și intensificate relațiile parteneriale cu orașele
înfrățite, care ar putea aduce un plus în consistența vieții culturale și economice a
municipiului Alba Iulia: „Suntem înfrățiți cu vreo 14 localități din străinătate. Este tot o
colaborare. Înfrățirea aceasta, pe lângă respectarea sloganului european „Unitate în
diversitate”, trebuie să fie o experiență de bune practici, un schimb de bune practici. Așa
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
64
văd eu. În anii ’90, erau un pic mai jenante pentru noi, în sensul că veneau cu ajutoarele
acelea, pe care le știm, dar, între timp, au evoluat. Ne place să credem că discutăm de la
același nivel. Acum avem, doar așa, niște întâlniri cel mult culturale. Dincolo de relația
culturală, simbolică, pe care o avem cu ei și asta putem dezvolta: o relație economică.”.
Credem că, din imaginea pe care o cultivă consilierii locali asupra dezvoltării
sistemului partenerial, nu lipsesc parteneriatele public-private, ce ar avea un impact major
asupra calității vieții în municipiu. În acest sistem partenerial, ar putea fi proiectată
activitatea de valorificare a spațiilor create prin investițiile bazate pe fondurile europene,
din incinta Cetății istorice. De asemenea, au fost consilieri care au nominalizat
parteneriatul dintre Primărie, Consiliul Județean și Prefectură ca un mod de soluționare a
unor probleme de interes sporit pentru comunitate. Acest parteneriat a fost bine descris de
către membrii comisiei juridice a Consiliului Local și, de asemenea, de către consilierii
care au manifestat un interes sporit pentru dezvoltarea sistemului de asistență medicală
din municipiu. Aceștia au considerat că există o colaborare normală cu partenerii citați,
care poate fi, în viitor, și mai bine dezvoltată, în interesul comunității locale.
Un aspect menționat ca nesatisfăcător, de către majoritatea consilierilor, este gradul
de implicare a cetățenilor în susținerea politicilor publice și a proiectelor Primăriei.
Această relație vizează în mod expres nivelul civismului și este dependentă de cultura
civică a albaiulienilor. Este de notorietate faptul că la noi voluntariatul se află încă într-o
stare incipientă de conturare, ceea ce nu scutește însă Consiliul Local de preocuparea de a
găsi forme de atragere a cetățenilor la activități de interes public. Consilierii sunt
preocupați de acest aspect și caută forme atractive pentru sporirea gradului de civism în
municipiu: „Am plantat niște pomi. Am fost chiar vreo 20, 30. Poate nu s-a făcut destulă
reclamă. Poate lumea n-a știut. Poate mai multă reclamă și mai mulți oameni, și din
exterior, era mult mai bine. Lumea, dacă nu mergi să-i chemi, se cam dă deoparte.
Trebuie împinși oamenii, nu știu cum să vă zic.”; „Privind gradul de deschidere și
interes manifestat de cetățenii municipiului spre problemele Primăriei și ale Consiliului
Local, nu pot să afirm că acesta ar fi foarte ridicat. Este greu să îi mobilizezi pe români
pentru rezolvarea problemelor comunităților lor.”; „Sunt convins că există domenii în
care poți să-i atragi, să-i implici mai mult, și sunt domenii în care nu se poate. Deși,
teoretic, s-ar putea în toate. A fost, efectiv, o încercare, în care toți cetățenii au fost
invitați să participe la ecologizarea vecinătății fiecăruia. Tot în acest sens, se pot face
acțiuni de împădurire, lângă oraș. Eu, personal, am și plantat mai demult 200 de pomi.
Asta contează mult. Ar trebui să ne iubim orașul și atunci am fi mult mai buni.”.
Interesul pentru activitatea Consiliului Local pare a se manifesta doar atunci când
cetățenii sunt informați că urmează o ședință în care se va adopta o hotărâre ce privește
direct cartierul propriu sau chiar strada pe care locuiesc ei. Același mod de participare se
înregistrează însă și în alte organizații cum ar fi, de pildă, asociațiile de proprietari: „Doar
Rolul Consiliului Local în dezvoltarea urbană
65
cei care au interes pe un proiect, în rest nu vine nimeni, să știți. Poate sunt unul sau doi
în sală, nu prea vin.”; „La M-uri, nu m-a obligat nimeni, m-am dus ca pentru cultura
mea. Nu se poate, la o scară, din 40 de familii, să vină 12 oameni la ședință și dintr-o
scară, din 28 de familii, să vină 6 oameni la ședință! Era problema blocului lor! ... Toți
știu să spună, tot ăia care nu vin nicăieri, ăia spun că asta a costat niște sume fabuloase,
că s-au făcut niște afaceri ... Foarte greu! ...”.
Problemele de interes general, cu impact major asupra dezvoltării comunității trec,
din păcate, neobservate și întrunesc o participare extrem de redusă din partea cetățenilor
la activitățile derulate de Consiliul Local. Un exemplu, în acest sens, poate fi adoptarea
bugetului anual: „Facem, în fiecare an, dezbatere publică pe buget. Anii trecuți venea
câte o persoană, maximum două, câțiva din presă. Anul ăsta am avut o surpriză: au venit
cetățenii din două zone: un cartier din spatele Mall-ului, Livezii-Mihail Kogălniceanu,
care a fost un cartier privat - persoana care a investit acolo n-a mai rezolvat nimic pe
partea de utilități comune. Am intervenit, de 2, 3 ani, și am rezolvat problema cu apa,
integral, cu canalizarea, cu iluminatul. Acuma a rămas partea de suprastructură. Le
trebuie drum ... Deci au venit și au discutat cu noi, nu pe buget, întregul buget, pentru tot
orașul. Și a mai venit un grup, care este interesat de o stradă de pe Valea Popii. Deci au
venit, punctual, câțiva cetățeni, dar surpriză, față de alți ani, acum au venit vreo 15,
20.”.
Punerea în dezbatere publică a unor proiecte importante nu se concretizează, spun
consilierii, prin sugestii și observații consistente din partea cetățenilor: „Dacă acest
sistem de consultare publică pe proiectele pe care le avem, pe proiecte de dezvoltare,
financiare, pe buget, pe ce avem … Noi am așteptat cetățenii organizați, din cartier,
blocuri, unde o fi, să vină să spună. Acolo, la asociație, se pot organiza ... Facem o
adunare generală. Comitetul vă convoacă în data de, cu următoarea ordine de zi. Avem
aspectele astea. Ce hotărâm?”.
3.8. Relația cu partidul de apartenență
Calitatea de consilier, pe care o dețin cei cu care am dialogat, își are originea în
apartența lor la un partid politic, în cadrul Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia
neexistând consilieri independenți. Aceasta constituie sursa unor relații puternice cu
partidele politice care i-au delegat în Consiliul Local, deși aproape toți consilierii au ținut
să precizeze că poziția lor în adoptarea unor hotărâri nu este dictată de partidul de
apartenență, afirmând că responsabilitatea lor majoră este față de electorat, adică față de
cetățenii municipiului: „Nu mi se impune nimic, în ședințele pe care le avem noi, în
interiorul partidului. Mulți îmi spun: eu îți urmăresc ședințele și văd ce și cum.
Majoritatea apreciază activitatea pe care o am în Consiliul Local. Când ești puțin ca
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
66
număr, nu rezolvi nimic… Se poate, mi-a trecut un proiect de hotărâre de consiliu, ca
dovadă că am fost apreciat corect.”; „Nu mi-a impus niciodată să votez și nu-mi poate
impune, că nu votez, indiferent la ce proiect. Dacă eu consider că nu, nu. De foarte multe
ori, am păreri diferite față de colegi. Noi discutăm, ne întâlnim la partid, unde le spun:
vedeți că eu acolo am văzut aia și aia ... Până nu îi în regulă din punct de vedere juridic,
nu votez. Ceilalți colegi, cei din alte partide zic: măi, la voi de ce nu se merge unit?”.
Relația cu propriul electorat se derulează, de fapt, în cadrul sediilor de partide. În
acest sens, partidele de apartenență sunt sursă pentru informarea consilierilor cu o parte
dintre problemele ce apar în comunitate: „În partidul din care eu fac parte și pe care îl
reprezint în Consiliul Local nu s-a pus niciodată problema mandatului imperativ. Nu mi-
a impus nimeni votul, nu mi-a impus nimeni nicio direcție. Am avut mandatul liber,
decizie proprie, libertatea și confortul de a putea face și administrație și politică, exact
așa cum trebuie să fie. Regăsesc la unii colegi, din celelalte partide, atitudinea contrară.
La noi nu s-a pus problema așa.”.
De asemenea, în cadrul întâlnirilor cu membrii partidului de apartenență, consilierii
afirmă că primesc informații despre așteptările pe care aceștia le au de la ei în exercitarea
calității de consilier. Formal sau informal, consilierii raportează asupra activității derulate
în Consiliul Local și au, față de această practică, atitudini mai mult sau mai puțin
pozitive: „Oricum sunt lucrurile, le discutăm pentru că mi se pare foarte normal că
oricare ales pe care îl are un partid trebuie să vină să dea și un raport. Vorbind politic,
eu am ajuns acolo pentru că am îndeplinit condițiile și mi se pare foarte normal să
discutăm de lucruri care se întâmplă în Alba Iulia, pentru că și ei trebuie să știe ce se
întâmplă, și ei trebuie să vină cu idei.”; „Te mai întreabă, dar nu este obligatoriu.
Discutăm problemele, dar nu neapărat cu rapoarte.”.
Suportul partidului, în construirea unei relații mai intense cu cetățenii, este denunțat
ca fiind inegal pe parcursul unui mandat și că forma cea mai înaltă se materializează în
campaniile electorale, când viitorii consilieri, ca și aparatul activ al partidului, practică
metoda vizitei la domiciliul cetățenilor și a contactului din ușă în ușă. Consilierii cred că
această practică ar trebui să fie prelungită dincolo de campaniile electorale și identifică
aici o formă importantă de susținere din partea partidului a activității Consiliului: „Într-o
lună de zile, în campanii electorale locale, mergem pe fiecare stradă, aproape. Și sunt
lucruri pe care atunci le rezolvăm, punctual. Dacă îmi spune un cetățean, atunci dau
telefon la domnul primar, atunci dau hotărâre. Le rezolvăm sute de lucruri, punctual,
atuncea ... Dar poate că lucrurile astea ar trebui făcute nu numai în campaniile
electorale, poate că ar trebui să găsim o formă prin care și noi să știm și să putem să
mergem mai aproape de cetățeni și poate că și ei ar trebui să se organizeze în alt mod și
ei să vină mai aproape de noi.”.
Rolul Consiliului Local în dezvoltarea urbană
67
Ca o concluzie generală, toți consilierii susțin că, după alegerea lor în funcția de
consilier nu s-a schimbat cu nimic modul în care sunt percepuți în cadrul partidului ce i-a
delegat în această funcție.
4. Concluzii
În abordarea strategiei generale de dezvoltare a municipiului Alba Iulia, cei 21 de
consilieri locali, intervievați individual, dovedesc o remarcabilă convergență a ideilor și
opiniilor exprimate. Apartenența politică a consilierilor nu conduce la o gândire strategică
sensibil diferită. Diferențe semnificative în modul de raportare la Planul Integrat de
Dezvoltare Urbană a Municipiului Alba Iulia 2009-2015 apar corelate cu durata
exercițiului de consilier local. Consilierii locali ce au un exercițiu mai lung în această
funcție dovedesc o cunoaștere mai nuanțată a strategiei și un interes mai mare în
urmărirea modului de implementare a acesteia.
Subliniem următoarele aspecte referitoare la modul cum se raportează consilierii la
dezvoltarea locală a oraşului:
Comisia de specialitate a Consiliului Local, din care face parte fiecare consilier
local, este principala sursă de informație și de interes pentru acesta.
Proiectele care suscită cel mai mare interes din partea consilierilor locali sunt cele
care au conexiune cu formația profesională a acestora.
Majoritatea consilierilor locali țin să sublinieze că votul acordat de ei în ședințele
de consiliu este rezultatul opiniilor proprii și că nu resimt presiunea formațiunilor politice
din care fac parte sau a altor grupuri de interese. Mulți dintre consilieri afirmă, însă,
despre colegii lor, de o altă culoare politică, că votează după o comandă partinică.
În privința inițierii proiectelor de hotărâri, Consiliul Local prin majoritatea
membrilor săi, se manifestă mai curând ca o entitate ce adoptă inițiative venite din partea
executivului, decât ca un organism ce inițiază proiecte.
Prioritățile identificate de către consilierii locali se structurează în funcție de gradul
de cunoaștere a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Alba Iulia,
gravitând în jurul valorificării investițiilor deja făcute în municipiu.
Există o preocupare generală a consilierilor locali pentru calitatea vieții în Alba
Iulia, principalele direcții de îmbunătățire a acesteia fiind cele care depind de asigurarea
accesului locuitorilor municipiului la utilitățile publice (apă, canal, gaz, curent, iluminat
public, transport public), modernizarea străzilor, conservarea mediului natural, sporirea
numărului locurilor de muncă mai ales a celor bine plătite, asigurarea accesului la servicii
de asistență medicală, îmbunătățirea circulației rutiere la nivel local și creșterea
numărului locurilor de parcare.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
68
Transformarea Consiliului Local într-un organism proactiv, care cunoaște și
respectă Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Alba Iulia și generează, în
cunoștință de cauză, proiecte de hotărâri menite să concretizeze acest document, rămâne
un deziderat. Aparatul tehnic al Primăriei, apreciat unanim pentru competența sa, trebuie
să reprezinte, pentru Consiliul Local, corpul de experți necesar formulării proiectelor și
nu principala sursă a acestor proiecte. Pentru ca acest lucru să poată fi realizat, resursele
ideatice de care dispun consilierii locali trebuie îmbunătățite și valorificate integral fără
nici o discriminare după culoarea politică.
Consiliul Local poate contribui de asemenea, prin inițiativele de hotărâri, la
soluționarea problemelor specifice unor zone ale municipiului Alba Iulia, cu condiția ca
informațiile furnizate acestuia de către consilierii ce și-au asumat, formal sau informal,
rolul de reprezentanți ai locuitorilor din aceste sub-unități ale municipiului să fie mai bine
valorificate.
O Revistă a Primăriei şi / sau a Consiliului Local7 (pe principiul „Verba volant,
scripta manent”) într-o formulă dezbătută şi agreată de experţi şi consilieri ar putea
susţine şi dezideratul transparenţei, cât şi pe cel al informării şi inovării în interesul
comunităţii. O astfel de revistă poate avea rolul de a transmite informaţii către acei
cetăţeni care nu au timp / nu ştiu / nu vor să se informeze on-line şi / sau din presa locală.
O altă necesitate poate fi dată de faptul că cetăţenii au nevoie de informaţii scrise şi foto
ample care nu sunt preluate de presă, din considerente ce ţin de logica de funcţionare a
acesteia.
Bibliografie
1. Gehl, J. şi Svarre, B. (2015), Cum se studiază viața orașelor, Ed.Igloomedia,
Bucureşti.
2. Marina, L. şi Pascaru, M., coord. (2014), Barometrul comunității locale.
Municipiul Alba Iulia 2014, Editura Limes, Cluj- Napoca.
3. Vârdol, A. (2007), „Dezvoltare urbană”, în Zamfir, C. şi Stănescu, S., coord.,
Enciclopedia dezvoltării sociale, Editura Polirom, Iaşi, pp. 185-194.
7 În mai multe oraşe din România funcţionează astfel de publicaţii. La pagina
http://www.sannicolau-mare.ro/monitorul.php avem monitorul oraşului Sinnicolau Mare, care
apare atât în format electronic, cât şi tipărit. La pagina http://www.primariatm.ro/m/2-
Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara.html avem Monitorul
Primăriei Timişoarei.
IV.
IMPLICAREA FIRMELOR ÎN DEZVOLTAREA LOCALĂ
Lucian Marina, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia,
Departamentul de Ştiinţe Sociale
Andreea Muntean, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia,
Departamentul de Administrarea Afacerilor şi Marketing
Alin Tomuş, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia,
Centrul de Cercetări Sociologice
1. Introducere
Pentru început ar util să facem câteva precizări în privinţa conceptului de dezvoltare
locală pe care l-am tratat pe parcursul mai multor ani, în studiile Centrului de Cercetări
Sociologice, ca fiind unul strâns legat de cel de dezvoltare comunitară (Marina, 2011;
Marina, 2014). Poziţia noastră este în acord cu ceea ce susţine D. Sandu (2011):
„…dezvoltarea comunitară este, în fapt, o variantă participativă a dezvoltării locale”
(p.27).
Dezvoltarea locală este definită, în general ca rezultantă a proceselor de dezvoltare
economică, dezvoltare socială, dezvoltare comunitară și a altor tipuri de dezvoltare. Ea
reprezintă procesul care determină o creştere a calităţii vieţii, într-o anumită regiune sau
unitate administrativ-teritorială. Dezvoltarea locală are două obiective principale:
asigurarea prosperităţii economice şi a bunăstării sociale. Realizată, de regulă, pe baza
unor strategii locale, dezvoltarea locală implică apariţia unui mediu favorabil pentru
afaceri, concomitent cu integrarea socială a grupurilor vulnerabile, folosirea resurselor de
pe plan local, dezvoltarea sectorului privat etc. (Matei, 2008).
Dezvoltarea durabilă, care poate intra şi ea în rândul proceselor componente ale
dezvoltării locale1, poate fi definită ca tipul de dezvoltare care urmărește satisfacerea
nevoilor din prezent, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și îndeplini
propriile nevoi (Precupeţiu, 2007, p. 158).
1 Termenul consacrat pentru combinaţia dintre dezvoltarea locală şi dezvoltarea durabilă este
dezvoltare locală durabilă (DLD).
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
70
Un alt concept asociat celui de dezvoltare locală este dezvoltarea socială care se
referă la „…orientarea unei comunități / instituții spre realizarea unei stări dezirabile,
puse ca obiectiv de atins printr-un proces planificat în timp, rezultat al unui set de acțiuni
conjugate.” (Zamfir, 2007, p. 173). Conform lui Cătălin Zamfir, dezvoltarea socială este
„…un obiectiv de realizat de către o comunitate (actorul social) și un set de acțiuni
desfășurate în timp pentru realizarea respectivului obiectiv (strategii, planuri, programe)”
(Zamfir, 2007, p.173). Zamfir (2007) atrage atenţia asupra faptului că sunt situaţii în care
dezvoltarea socială este un proces mai complicat, în care actorul social, ce poate fi o
comunitate săracă de exemplu, nu ştie exact spre ce tinde în dezvoltarea sa, are doar un
ideal şi nu un obiectiv concret sprijinit de planuri şi instrumente de lucru.
Dezvoltarea locală include, printre alte tipuri de dezvoltare, şi pe cea comunitară. În
funcţie de gradul de participare implicat (şi deci de modelul de dezvoltare comunitară),
putem avea o dezvoltare locală mai comunitaristă sau mai autoritaristă: „O acţiune de
dezvoltare locală poate avea un grad maxim de comunitarism în măsura în care este
iniţiată local, după un model care nu este predeterminat de o autoritate centrală şi se
înfăptuieşte cu resurse locale. Situaţia opusă, specifică pentru dezvoltarea locală
neparticipativă, autoritaristă, este cea în care iniţiativa, modelul şi resursele aparţin
autorităţilor locale, regionale sau centrale.” (Sandu, 2011, p.27).
Dezvoltarea locală poate fi abordată şi din perspectivă preponderent economică, ca
dezvoltare economică locală, respectiv „…procesul prin care diferiţi actori din sectorul
public, mediul de afaceri şi sectorul non-guvernamental colaborează pentru a crea condiţii
mai bune de creştere economică şi pentru a genera noi locuri de muncă. Prin acest proces
ei stabilesc şi menţin o cultură antreprenorială dinamică şi creează resurse materiale
pentru comunitate şi mediul de afaceri, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii întregii
colectivităţi locale” (Popescu, 2003, p.102). Pentru realizarea unei dezvoltări economice
locale, în ultimii 50 de ani, s-au conturat variate opţiuni strategice (vezi Tabelul IV.1).
Popescu (2003) reţine următoarele măsuri de creştere a competitivităţii economice pe care
le are la dispoziţie o comunitate locală: consultanţă şi resurse pentru creşterea volumului
de afaceri locale, suport tehnic pentru înfiinţarea de noi afaceri de către întreprinzători
locali, promovarea atragerii investiţiilor din alte părţi ale ţării sau din afara ei, investiţii în
infrastructura de transport, apă industrială şi potabilă, managementul deşeurilor, sisteme
de furnizare a energiei, sisteme de telecomunicaţie, parcuri comerciale şi industriale,
îmbunătăţirea mediului de afaceri prin simplificarea reglementărilor, calificare
profesională şi educaţie în afaceri, cercetare şi dezvoltare, servicii de consultanţă de tip
birou unic, interconectarea afacerilor, ghidare pentru utilizarea surselor de finanţare şi a
celor de capital, facilitarea legăturilor şi interdependenţelor dintre firme, regenerarea unui
centru al oraşului, a unei zone comerciale sau a unui cartier, programe pentru asigurarea
unor locuri de muncă sau pentru recalificarea profesională a unor categorii defavorizate
etc.
Implicarea firmelor în dezvoltarea locală
71
Tabelul IV.1. Concepţii în privinţa dezvoltării economice locale
SCOPURI INSTRUMENTE
Anii `60 până la începutul anilor `80
- Atragerea investiţiilor din exterior în domeniul industriei grele
- Atragerea investiţiilor directe din exterior - Realizarea de investiţii puternice în
infrastructură (exclusiv sectorul public)
- Investiţii subvenţionate pentru infrastructură - Costuri de producţie reduse prin utilizarea de
tehnici cum ar fi recrutarea forţei de muncă ieftine
- Granturi, breşe fiscale, împrumuturi subvenţionate pentru investitori
Anii `80 până spre mijlocul anilor `90
- Retenţia şi creşterea afacerilor locale - Accent pus pe atragerea investiţiilor, însă
canalizat spre sectoare specifice din anumite arii geografice (ghidat de sectorul public)
- Plăţi directe către firme individuale - Spaţii destinate special afacerilor - Consultanţă şi şcolarizare pentru
întreprinderile mici şi mijlocii - Suport tehnic - Suport pentru începerea afacerii - Investiţii pentru infrastructură
Sfârşitul anilor `90 până în prezent - Crearea de medii de afaceri favorabile - Investiţii soft pentru infrastructură (ex.
dezvoltarea resurselor umane, raţionalizarea reglementărilor)
- Parteneriate publice/private - Înclinarea investiţiilor sectorului privat spre
beneficiul public - Atragerea investiţiilor orientată pe avantajul
competitiv la nivel local (condusă de sectorul public)
- Strategie comprehensivă pentru a oferi un mediu de afaceri competitiv şi pentru a stimula creşterea firmelor locale
- Colaborarea între colectivităţi umane - Înfiinţarea unei reţele inter-comunităţi - Dezvoltarea forţei de muncă - Îmbunătăţirea calităţii vieţii - Dezvoltarea de parcuri de afaceri - Promovarea oportunităţilor economice locale
la târguri şi expoziţii
Preluat şi adaptat după Popescu, I. (2003, p. 104).
În anul 2014, prin Barometrul comunităţii locale, am verificat, după analize cu
experţi din administraţia publică locală, opiniile locuitorilor din Alba Iulia despre
măsurile de implementat pe plan local, pentru atragerea investitorilor. Am constatat că,
locuitorii ar sprijini cel mai mult măsurile „hard” de încurajare a investitorilor, adică,
scutiri de taxe, crearea unui Birou de relaţii cu investitorii, promovarea oportunităţilor de
afaceri din Alba Iulia la târguri naţionale şi internaţionale şi o zonă de dezvoltare
economică la marginea oraşului (Marina şi Muntean, 2014).
2. Scopul și obiectivele cercetării
În 2015, prin Barometrul comunităţii locale, am urmărit să aprofundăm tema
dezvoltării locale, printr-o investigaţie sociologică mixtă, calitativă şi cantitativă, asupra
firmelor din Alba Iulia. Studiul nostru s-a derulat în două etape, una calitativă, prin
intervievarea a 50 de reprezentanţi ai firmelor, şi alta cantitativă, în care am aplicat
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
72
chestionare standardizate unui număr de 180 de reprezentanţi / patroni ai firmelor care
activează în Alba Iulia. Studiul s-a derulat în primăvara şi vara anului 2015 cu implicarea
studenţilor şi masteranzilor din domeniul de studii Sociologie al Universităţii „1
Decembrie 1918” din Alba Iulia. Concret, în cadrul demersului nostru asupra firmelor din
Alba Iulia, am urmărit să cunoaştem atât profilul afacerii şi situaţia resurselor umane din
firmă, cât şi implicarea în comunitate şi atitudinea faţă de dezvoltarea acesteia în rândul
reprezentanţilor firmelor / a patronilor.
3. Aspecte metodologice ale cercetării calitative
Dimensiunile cercetării calitative, urmărite prin interviurile cu reprezentanţii
firmelor, au fost: a) Raportarea antreprenorilor la dezvoltarea afacerii proprii şi a
resurselor umane; b) Colaborarea antreprenorilor cu alte entităţi locale; c) Implicarea
firmelor în activităţi sociale sau caritabile; d) Raportarea antreprenorilor la direcţiile de
dezvoltare locală.
În prelucrarea şi analiza datelor culese, am încercat să separăm punctele de vedere
personale ale reprezentanţilor firmei de ceea ce ar putea fi caracteristicile unei afaceri în
comunitatea locală. Nu întotdeauna este uşor să separi satisfăcător aceste poziţii.
4. Metodologia cercetării cantitative
Datele de la cele 180 de chestionare validate, aplicate reprezentanţilor firmelor, au
fost introduse pe calculator într-o bază de date realizată cu programul SPSS 21.0. Baza de
date a fost completată cu date oficiale despre firme și apoi verificată pentru eliminarea
erorilor de introducere. Analiza primară a datelor s-a realizat în lunile august-septembrie
2015.
Chestionarele de teren au fost aplicate de studenţi de la Sociologie, instruiţi în
prealabil. Fiecare student a primit o listă de 30 de firme din care trebuia să selecteze
maxim 10 firme neconsecutive pe listă. De asemenea, prin colaborarea cu Camera de
Comerţ şi Industrie Alba s-au obţinut date referitoare la firmele pe profit, cu sediul
principal în Alba Iulia, aflate în evidenţa acestei instituţii, respectiv 464 de firme.
Informaţiile furnizate au cuprins: datele de contact şi de înregistrare, numărul de angajaţi,
cifra de afaceri şi profitul brut din ultimul an. Alte date au fost obţinute de la Direcţia de
taxe şi impozite a Primăriei, despre taxele locale plătite.
Cele 9 dimensiuni pentru care s-au cules date au fost: 1) Raportarea antreprenorilor
la dezvoltarea afacerii proprii şi a resurselor umane; 2) Colaborarea cu alte organizaţii; 3)
Implicarea în practica studenţilor; 4) Atractivitatea zonei Cetăţii istorice pentru
dezvoltarea de afaceri; 5) Barierele în calea dezvoltării afacerii; 6) Perceperea rolului
Primăriei şi a Consiliului Local în susţinerea mediului de afaceri; 7) Raportarea
Implicarea firmelor în dezvoltarea locală
73
antreprenorilor la responsabilitatea socială; 8) Raportarea antreprenorilor la dezvoltarea
oraşului; 9) Rolul proiectului Cetăţii Alba Carolina în dezvoltarea oraşului.
5. Rezultate ale cercetării calitative
5.1. Sunt preocupaţi antreprenorii de calitatea resurselor umane din propria
firmă?
Majoritatea antreprenorilor au o atitudine reflexivă faţă de viitorul firmelor lor și
afirmă că au o viziune clară pentru dezvoltarea afacerii. Sunt menţionate o serie de
aspecte care fac dificilă, în prezent, implementarea strategiei iniţiale de dezvoltare a
afacerii: „momentan este foarte greu pentru că este concurență foarte mare”; „dorim
asta, însă momentan este dificil”; „credite prea scumpe și lipsa sprijinului din partea
unor instituții, Primăria și Consiliul Local”; „volumul mic al construcțiilor pe piața
locală”, „cadrul legislativ care se modifică permanent”; „lipsa unei reprezentări reale la
nivel local pentru mediul economic și situația generalizată în România de concurență
neloială”.
Când s-a discutat despre importanța existenței specialiștilor și a personalului
calificat în domeniul respectiv, cel mai des semnalat aspect a fost că „…există un deficit
de persoane calificate datorită sistemului de învățământ care în ultima perioadă nu a
ținut cont de nevoile pieței”. Sunt şi întreprinzători care apreciază că nu resursele umane
din firmă sunt importante, ci „…volumul de vânzări” sau „…cifra de afaceri şi profitul”.
Un alt element de convergenţă a percepţiei antreprenorilor este ideea că o firmă se
poate dezvolta în special prin angajarea de personal pe motiv că „firmele care nu cresc
numeric, mor intelectual” şi că „nici o firmă nu ar trebui să aibă un plan de afaceri
speculativ”.
Antreprenorii declară că firmele lor au o strategie de formare profesională a
personalului angajat (nu am identificat şi nici nu ni s-au furnizat documente scrise în
acest sens). Formarea angajaţilor este văzută însă nu ca o nevoie internă, ci mai mult ca o
obligaţie legală: „Cu siguranță da, trimitem la cursul de formare, există chiar o legislație
în România obligatorie pentru a trimite personalul.” Sunt însă şi firme care consideră că
„există prea multă formare, şi prea puţină specializare”. Nu este foarte clară distincţia
între formare şi specializare în rândul celor intervievaţi şi adesea sunt confundate sau
amestecate voit cele două procese.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
74
5.2. Cu cine şi cum colaborează antreprenorii pe plan local?
În special, patronii firmelor din domeniul turistic şi hotelier sunt mai dispuşi la a
aprecia colaborarea cu instituţiile locale. În schimb, reprezentanţii firmelor mari din
domeniul productiv, deşi menţionează implicarea în diverse proiecte şi colaborări, nu au
în strategia lor de dezvoltare iniţierea de proiecte cu entităţi publice, nici măcar în
domeniul resursei umane. Din punctul de vedere al colaborării antreprenorilor cu alte
entități locale, majoritatea intervievaţilor au răspuns că au parteneriate cu firme care aduc
beneficii firmelor lor proprii. De exemplu, pe domeniul proiectării şi execuţiei
instalațiilor, s-a răspuns: „E.ON Distribuție România SA”, APA CTTA”, în domeniul
transporturilor: „firme particulare, furnizori piese auto”, „firme private, de transport și
construcții”. Primăria Municipiului Alba Iulia sau Universitatea “1 Decembrie 1918” din
Alba Iulia au fost și ele menţionate ca parteneri sau ca posibile opțiuni pentru o viitoare
colaborare, dar de un număr redus de antreprenori.
5.3. Sunt implicate firmele în acţiuni de responsabilitate socială?
Într-un material realizat pentru Consiliul Economic şi Social din România, Bărbuţă
et al (2014) susţin că responsabilitatea socială corporativă este o concepţie general
răspândită, conform căreia companiile trebuie să contribuie la dezvoltarea societăţilor sau
comunităţilor în care activează. Pe parcursul ultimelor decenii, contribuţia solicitată
firmelor de comunităţi şi cetăţeni a fost denumită printr-o varietate de termeni: corporate
citizenship, corporate philantropy, corporate societal marketing, community affairs etc.
Kotler şi Lee (2005) definesc responsabilitatea socială corporativă ca fiind „…un
angajament care contribuie la bunăstarea comunităţii prin practici proprii de afaceri şi
prin contribuţia cu resurse ale companiei" (p. 3). După Ihlen (2005) punctul de plecare al
înţelegerii responsabilităţii sociale corporatiste este conceptul de capital social al lui
Bourdieu, care ne arată că esenţial în succesul unei acţiuni sociale este încrederea
generalizată. Organizaţiile care dezvoltă practici de responsabilitate socială devin în
comunitate angajatori preferaţi, vecini aleşi şi comercianţi frecventaţi.
Cei mai mulți dintre antreprenori intervievaţi de noi menţionează ca activităţi de
responsabilitate socială „…acțiunile caritabile și simpozioanele culturale/artistice” sau
„sponsorizările pentru conferinţe, de Crăciun, de Paște…”. Sunt foarte puţine menţiuni
de evenimente sau activităţi periodice desfăşurate pentru comunitate sau în sprijinul unor
persoane defavorizate. Doar o firmă din cele 50 declară că are angajaţi persoane cu
dizabilităţi şi facilităţi pentru acestea.
Implicarea firmelor în dezvoltarea locală
75
5.4. Sunt preocupate/interesate firmele de dezvoltarea locală, în special de
proiectele Cetăţii Alba Carolina?
Antreprenorii văd, de regulă, o legătură strânsă între succesul afacerii proprii şi
dezvoltarea oraşului, afirmând că: „dezvoltarea orașului va influența creșterea
oportunităților”; „vor veni tot mai mulți oameni, orașul va avea nevoie de mai multe
servicii, mărindu-se și gama auto”.
Prin solicitarea adresată celor intervievaţi de a face propuneri concrete de
acţiuni/politici/măsuri pe care să le ia Primăria Alba Iulia pentru a impulsiona dezvoltarea
locală am urmărit să vedem în ce măsură firmele au opţiuni structurate în acest domeniu.
Din păcate, am obţinut în cea mai mare parte propuneri generale de genul „să inițieze
Primăria o acțiune prin care sa poată să adune sau să identifice anumiți investitori locali
care în ultima perioadă au dinamică de creștere și care pe domeniile lor sunt chiar firme
de top și să poată să vadă în ce măsură există acele măsuri care ar putea duce la o
impulsionare mai mare a mediului economic”. Alte propuneri sunt: „reducerea taxelor și
impozitelor, aplicarea unor facilități fiscale o dată cu angajarea forței de muncă”; „să se
ocupe de simplificarea modului de obținere a avizelor și reducerea taxelor și impozitelor
locale”; „să ajute să promovăm firmele locale apoi celelalte”; „investiții privind partea
de loisir, folosirea timpului liber, centre culturale, teatre, terenuri de sport publice, deci
cu intrare liberă, parcuri de mișcare, după exemplul Clujului”.
La întrebarea „Ce rol ar trebui să aibă dezvoltarea proiectului Cetăţii Alba
Carolina în dezvoltarea de ansamblu a orașului Alba Iulia?” unii dintre reprezentanţii
firmelor au considerat că în prezent este un anumit blocaj al dezvoltării oraşului: „prea se
concentrează doar pe Cetate și restul este ignorat”; „obiectul nostru de activitate nu este
condiționat de dezvoltarea proiectului Cetăţii”. Totuşi, cei mai mulţi antreprenori au
poziţionări favorabile continuării proiectelor de reabilitare a Cetăţii istorice: „Alba
Carolina este un proiect în derulare, ar fi o greșeală ca să nu îl dezvoltăm și aici aș
merge cu toată viteza spre a-l dezvolta cât mai repede și cât mai bine. În turism, toți
banii care vin rămân aici, îi aduc alții, turiștii, și îi dau la firmele locale, de la comerț la
turism la meșteșug și altele.”.
Un antreprenor din domeniul IT subliniază relaţia complexă dintre studenți,
comunitate și investitori, venind cu un exemplu al unui oraș care a profitat din plin de
acest aspect: „Exact cum a făcut Clujul, unde s-au creat facilități, s-au atras investitori și
totul se răsfrânge prin studenții care vin şi rămân, își lasă amprenta… deci aşa a crescut
orașul Cluj.”.
Mulţi antreprenori, dintre cei intervievaţi, menţionează rolul major al Universităţii
„1 Decembrie 1918” din Alba Iulia în susţinerea investiţiilor, prin aportul demografic de
forţă de muncă tânără şi cu educaţie superioară.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
76
Un administrator de agenţie de turism a susţinut că este important ca instituțiile să
fie în acelaşi loc, cum ar fi Cetatea istorică: „ar fi indicat să se mute toate instituțiile
statului în Cetate, astfel devine un punct de interes local și automat se dezvoltă partea
turistică și altfel va prinde viață dacă apare mai multă activitate publică.” .
În privinţa evoluţiei turistice a oraşului, părerile antreprenorilor converg în a
aprecia că „… dezvoltarea Cetății Alba Carolina va atrage un număr mare de turiști, prin
urmare va creşte bugetul local”. Prin turism va spori şi atractivitatea oraşului, susţin cei
intervievaţi: „Devine mai cunoscut orașul, poate crește populația, economia, oricum,
împreună cu ea creştem și noi.”; „Turiştii duc cu ei o imagine demnă de transmis mai
departe.”.
5. Rezultate ale cercetării cantitative
5.1. Date despre firmele participante
Din totalul celor 180 de firme cuprinse în eşantion, 92,3% funcţionează ca SRL,
4,9% ca SA şi 2,7% au alte forme de organizare.După numărul de angajaţi avem
următoarea distribuţie: firme cu până la 9 angajaţi (47,9%), firme cu 10-49 de angajaţi
(28,8%), firme cu 50-249 de angajaţi (13,7%) şi firme cu peste 250 de angajaţi (9,4%).
Dacă luăm doar numărul de angajaţi ai firmelor de pe teritoriul oraşului, procentele
se schimbă în sensul că avem un procent mult mai mare de microîntreprinderi şi firme
mici: firme cu până la 9 angajaţi (61,6%), firme cu 10-49 de angajaţi (32,3%), firme cu
50-249 de angajaţi (5,5%) şi firme cu peste 250 de angajaţi (1,2%). A se vedea Graficul
IV.1.
Graficul IV.1. Distribuția firmelor din Alba Iulia, pe eşantionul de 180 de cazuri,
după numărul de angajaţi
61,2
32,3
5,5
1,2
firme cu până la 9 angajaţi
firme cu 10-49 de angajaţi
firme cu 50-249 de angajaţi
firme cu peste 250 de angajaţi
Procent firme eşantion
Implicarea firmelor în dezvoltarea locală
77
Din punct de vedere al profitabilității, 58,3% dintre firmele din eşantionul de
anchetă sunt pe profit, restul fiind firme noi, firme în pierdere sau chiar în insolvenţă sau
dizolvare. După sectorul de activitate, în eşantionul de anchetă de 180 de firme avem:
9,4% industrie, 2,2% agricultură, 55% comerţ, 30% servicii şi 3,5% construcţii. De
subliniat este şi faptul că 60% dintre firmele din eşantionul de anchetă au sediul în Alba
Iulia, restul în altă localitate.
5.2. Plata taxelor locale de către firme
Doar 42,3% dintre firmele din eşantion plătesc direct taxe la bugetul local. Probabil
restul de firme au spaţii în chirie şi doar proprietarul spaţiilor plăteşte la bugetul local.
Este posibil de asemenea să existe şi situaţii în care sub diverse forme juridice anumite
firme să evite plata taxelor locale.
Profilul firmelor care plătesc taxe locale este următorul: mai degrabă firme pe
profit, în mai mare măsură au sediul principal în Alba Iulia şi care au cifre de afaceri mai
mari faţă de cele care nu plătesc taxe locale.
5.3. Contribuţia firmelor la dezvoltarea economiei oraşului
Topuri oficiale ale firmelor de pe piaţa oraşului au fost întocmite până în prezent de
Camera de Comerţ şi Industrie Alba, Prefectura Alba, Consiliul Judeţean şi Primăria Alba
Iulia. Şi A.N.A.F. sau Casa de Asigurări de Sănătate Alba publică sporadic liste ale
firmelor care nu au / au datorii fiscale.
Luând în calcul prevederile legislative (legea 273/2006 cu modificările şi
completările ulterioare, legea bugetului de stat etc.), dar şi modalităţile în care firmele pot
să aibă un impact economic la scara unei localităţi, ne-am propus să construim un set de
indicatori care să reflecte contribuţia firmelor la dezvoltarea economiei oraşului. În acest
scop, am solicitat unui grup de şase experţi în finanţe şi economie din Alba Iulia (trei
cadre didactice universitare, un director de sucursală bancară, doi economişti patroni de
firme) să acorde ponderi diferite pentru trei indicatori: numărul de angajaţi, cifra de
afaceri şi profitul brut al firmei. A se vedea Tabelul IV.1.
De notat, aşa cum se vede şi în Tabelul IV.1, că deşi ponderile diferă substanţial de
la expert la expert, ordinea este aceeaşi. Ponderile acordate în final celor 3 indicatori sunt:
46% pentru numărul de angajaţi
34% cifra de afaceri
20 % profitul brut al firmei
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
78
Tabelul IV.1. Ponderi acordate de experţi pentru indicatorii activităţii firmelor care
să intre în componenţa unui indicator sintetic de contribuţie a firmelor la dezvoltarea pieţei
economice a oraşului
Experţi
Pondere pentru
numărul de angajaţi
pe piaţa locala
Pondere pentru
profitul brut
Pondere pentru
cifra de afaceri
Expert 1 finanţe univ. 48 22 30
Expert 2 finanţe univ. 47 21 32
Expert 3 finanţe univ. 43 17 40
Expert 4 finanţe firmă 50 12 38
Expert 5 finanţe firmă 49 20 31
Expert 6 finanţe bancă 40 25 35
Media scorurilor 46,16 19,5 34,33
Sursa: Calcule proprii
Pentru a construi indicele I_peo_total (Indicele de contribuţie la viaţa economică
a oraşului) am operat cu datele disponibile în felul următor:
1. Am calculat numărul total de angajaţi cu domiciliul în Alba Iulia ai firmelor din
eşantion. Cele 180 de firme au împreună un număr de 5485 de angajaţi. INSSE
TEMPO online dă pentru Alba Iulia cifra de 29879 de salariaţi, din care angajaţii
în sectorul de stat/public cu domiciliul în Alba Iulia avem 7900 de angajaţi.
Rezultă că în sectorul privat sunt angajaţi 21879 de persoane din Alba Iulia,
marea majoritate fiind angajaţi la firme din Alba Iulia. Prin urmare, cel puţin din
punct de vedere al numărului de angajaţi, firmele din eşantion acoperă 25,07%
din totalul pe oraş.
2. Am conexat cele două baze de date, cea rezultată din cercetarea pe bază de
chestionar şi cea furnizată de Camera de Comerţ şi Industrie Alba, obţinând în
final un eşantion mai mare, de 618 firme.
3. La firmele din baza de date de la Camera de Comerţ şi Industrie Alba am aplicat
coeficientul de 0,74 la numărul de angajaţi total ai firmelor pentru a obţine
angajaţii cu domiciliul în Alba Iulia.
4. În cazul firmelor care nu au sediul principal al activităţii în Alba Iulia2 s-a aplicat,
la calculul profitului şi al cifrei de afaceri pentru Alba Iulia, coeficientul rezultat
din raportul dintre numărul de angajaţi la sediile din Alba Iulia şi numărul total
de angajaţi ai firmei.
2 În cazul benzinăriilor, algoritmul de calcul a profitului şi a cifrei de afaceri este unul special,
luându-se profitul mediu şi cifra de afaceri medie a firmelor din eşantion. Din această cauză
poziţia în clasament a acestor firme nu este relevantă.
Implicarea firmelor în dezvoltarea locală
79
5. Numărul total de angajaţi cu domiciliul în Alba Iulia pentru eşantionul de 618
firme este de 10932. Raportat la cifra totală de angajaţi în sectorul privat din Alba
Iulia (21879) acesta reprezintă 49,96%, deci aproape jumătate din numărul total
de angajaţi, cetăţeni ai oraşului Alba Iulia, sunt reprezentaţi pe acest eşantion.
6. Prin extrapolare de la numărul de angajaţi s-a considerat că şi în ceea ce priveşte
cifra de afaceri avem în eşantion 50% din cifra de afaceri a sectorului privat din
Alba Iulia. La fel în ceea ce priveşte profitul brut din eşantionul total (de 618
firme care operează pe piaţa locală).
7. Am calculat indicele de contribuţie la piaţa de angajaţi în sectorul privat al
oraşului (I_peo_angajați) după formula următoare:
Ipeoangajati= 0,46 ∗
Nangajatidomiciliuoras
total angajati sectorul privat oras∗ 100
= 0,46 ∗Nangajatidomiciliuoras
21879∗ 100
8. Am calculat indicele de contribuţie la cifra de afaceri în sectorul privat al oraşului
(I_peo_cifra de afaceri) după formula următoare:
Ipeocifra de afaceri=0,34*
Cifra de afaceri firma anul 2014
2*total suma cifra de afaceri pe eşantion total*100
9. Am calculat indicele de contribuţie la masa de profit firme oraş (I_peo_profit)
după formula următoare:
Ipeoprofit= 0,20 ∗
Profit brut firma anul 2014
2 ∗ 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑠𝑢𝑚𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑖𝑛 𝑒s𝑎𝑛𝑡𝑖𝑜𝑛 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙∗ 100
10. În ultimul pas am calculat pe eşantionul total I_peo_total (Indicele de
contribuţie la viaţa economică a oraşului) ca sumă a celor trei indicatori
construiţi la punctele 7, 8 şi 9 cu formula:
IpeoTOTAL= Ipeoangajati
+ Ipeocifra de afaceri+ Ipeoprofit
I_peo_total (Indicele de contribuţie la viaţa economică a oraşului) se poate
utiliza, atât pentru a compara firmele între ele, cât şi pentru a surprinde evoluţiile de la an
la an a fiecărei firme. De asemenea, acest indicator poate fi utilizat şi pentru a vedea
concentrarea activităţii economice pe sectoare, calculându-se un I_peo_total pe sectoare
economice (Tabelul IV.2).
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
80
Tabelul IV.2. Concentrarea activităţii firmelor din Alba Iulia pe sectoare economice prin
însumarea I_peo_total (date de la 617 firme)
Sectoare
economice
Procent
I_peo_angajați
Procent
I_peo_cifra de
afaceri
Procent
I_peo_profit
Procent
I_peo_total
Procent de
firme pe
sector
raportat la
total
eşantion
Industrie 55,95 53,75 45,19 53,10 17,3
Agricultură 6,38 6,32 9,45 6,99 2,7
Comerţ 14,87 24,27 18,49 18,72 33,2
Servicii 16,19 10,08 20,19 14,93 39,1
Construcţii 6,58 5,58 6,68 6,27 7,5
Total pe eşantion 100 100 100 100 100
Sursa: Calcule proprii
Concluziile pe care le putem deduce pe baza calculelor de până acum sintetizate în
Tabelul IV.2 sunt:
Din punct de vedere a contribuţiei la volumul de angajaţi cea mai importantă
contribuţie este a industriei cu 56%, urmează serviciile cu 16,19% şi apoi
comerţul cu 14,87%.
Din punct de vedere a contribuţiei la cifra de afaceri a sectorului privat din oraş
cea mai importantă contribuţie este tot a industriei, cu 53,45% , urmează apoi
comerţul cu 24,27% şi pe locul trei serviciile cu 10,08%.
După contribuţia la profitul sectorului privat din oraş, industria predomină, dar
nu aşa de clar, cu 45,19% din total, urmează apoi serviciile şi, pe locul trei,
comerţul.
După contribuţia totală la viaţa economică aşa cum am definit-o mai sus, cea mai
mare cotă o are industria cu 53,1%, urmează comerţul cu 18,72% şi apoi
serviciile cu 14,93% .
În ceea ce priveşte topul primelor 20 de firme din oraş3, după indicele I_peo_total,
avem clasamentul prezentat în tabelul IV.3.
3 În anexă sunt ierarhizate următoarele 30 de firme. Ierarhizarea tuturor firmelor de pe eşantion
poate fi consultată la pagina www.ccs.uab.ro.
Implicarea firmelor în dezvoltarea locală
81
Tabelul IV.3. Clasamentul firmelor din Alba Iulia după indicele I_peo_total
(Indicele de contribuţie la viaţa economică a oraşului) pe eşantionul total (617 firme)
Nr. crt. Denumire firmă Indicele
I_peo_total
Clasa firmă
1 SEWS ROMANIA SRL 4,227 firme mari
2 ALBALACT SA 2,498 firme mari
3 APA-CTTA SA 2,305 firme mari
4 TRANSAVIA SA 2,201 firme mari
5 APULUM SA 2,148 firme mari
6 IPEC SA 2,008 firme mari
7 FLOREA GRUP SRL 1,660 firme mari
8 SATURN SA 1,623 firme mari
9 REKORD SRL 1,593 firme mari
10 SUPREMIA GRUP SRL 1,522 firme mari
11 ROMENERGY INDUSTRY SRL 1,445 firme mici
12 S.T.P. SA 0,575 firme mari
13 DACIA SA 0,571 firme mijlocii
14 MATIN-MAIER SRL 0,568 firme mari
15 FAIR PLAY IMPEX SRL 0,560 firme mijlocii
16 CORINT SRL 0,521 firme mijlocii
17 MAGAZIN DEDEMAN ALBA IULIA
PUNCT LUCRU
0,482 firme mari
18 ALOREF SRL 0,469 firme mijlocii
19 LIVIO-DARIO SRL 0,418 firme mijlocii
20 ATLAS IMOBILIARE SRL 0,393 firme mici
Indicele I_peo poate fi interpretat, datorită modului său de construcţie, ca o cotă de
piaţă a firmelor la nivelul oraşului. Două firme din Top 20 sunt firme cu capital public:
APA-CTTA SA şi S.T.P. Alba Iulia. De asemenea, din cele 20 de firme, 14 sunt firme
mari, 5 mijlocii şi una este la categoria firmă mică.
Datorită modului de construcţie a lui I_peo, este posibil ca o firmă care nu este în
baza de date pe eşantion să poată să fie inclusă cu uşurinţă în clasament, dacă se cunosc
datele referitoare la profitul brut, cifra de afaceri, numărul de angajaţi total, numărul de
angajaţi de la punctele de lucru din Alba Iulia şi numărul de angajaţi care au domiciliul în
Alba Iulia.
Tot cu ajutorul indicelui I_peo se pot realiza topuri ale firmelor pe sectoare
economice, clase de firme, după sediul firmelor (în Alba Iulia sau în afara localităţii) etc.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
82
5.4. Raportarea antreprenorilor la dezvoltarea afacerii şi a resurselor umane
Un prim aspect analizat este modul cum sunt anunţate posturile vacante. Constatăm
că foarte multe firme din oraş, în special cele mici, utilizează mijloace tradiţionale,
informale de anunţ, aşa cum se vede în Graficul IV. 2.
Graficul IV.2. Răspunsuri la întrebarea „Când vreţi să faceţi angajări, cum anunţaţi
faptul că aveţi posturi vacante?”
Întrebaţi care sunt modalităţile pe care le utilizează cel mai des, pentru selecţia de
personal, reprezentanţii firmelor au răspuns că: 79,3% - prin interviu; 5,1% - prin analiza
CV-ului şi a referinţelor; 55,3% - prin probă de lucru; 52,2% - prin angajare de probă;
23,5% - prin test psihologic; 13,5% - prin probă scrisă.
În privinţa formării profesionale continue a angajaţilor proprii, 54% dintre firme nu
au derulat în ultimii 5 ani un curs sau un proiect, iar 44% nici nu au în intenţie acest lucru.
Pentru anul 2016, la întrebarea privind intenţia angajării de personal cu studii
superioare, se prevede de către 27,2% dintre firme o creştere, 37,8% anticipează o
staţionare, 2,8 % o scădere, iar 32,2% nu pot evalua acest aspect.
La acelaşi tip de întrebare, dar referitoare la intenţia angajării de personal fără
studii superioare în 2016, sunt mai puţini antreprenori care prevăd o creştere (21,8%),
36,3% anticipează o staţionare, 6,1 % prevăd o scădere şi 35,8% nu pot evalua acest
aspect.
La întrebarea privind evoluţia cifrei de afaceri în următorul an, 2016, identificăm
un mare procent de optimişti: 62,8% văd o creştere, 23,3% văd o staţionare, 1,1 % văd o
scădere şi 12,8% nu pot evalua acest aspect.
Ca şi în cazul cifrei de afaceri, la întrebarea despre evoluţia profitului în următorul
an, prognozele sunt optimiste la aproape două treimi dintre antreprenori: 63,3% văd o
creştere, 21,1% văd o staţionare, 1,7 % văd o scădere şi 13,9% nu pot evalua acest aspect.
48,7
48,2
33,3
23,6
6,6
anunţă prietenii şi cunoştinţele
dau anunţ la ziar
anunţă prin afişe şi pliante
trimit la AJOFM
aşteaptă pur şi simplu să fie căutaţi
procent firme
Implicarea firmelor în dezvoltarea locală
83
Coroborând datele despre prognoza numărului de afaceri, a cifrei de afaceri şi a
profitului, reţinem că pentru aproximativ o treime dintre firme se răspunde că prevăd o
creştere semnificativă a profitului şi a cifrei de afaceri fără să se întrevadă şi o creştere a
numărului de angajaţi. Întrebarea este cum se va face acest lucru şi dacă nu cumva
suntem în faţa unui optimism nefundamentat.
5.5. Colaborări şi parteneriate
Doar una din cinci firme organizează practica pentru studenţi sau elevi în prezent
(20%), dar aproape trei din cinci ar dori să organizeze această practică pe viitor (55%),
aşa cum se vede în Graficul IV.3. Deducem că e nevoie de acţiune din partea IŞJ Alba şi
a Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia pentru a valorifica această
disponibilitate a firmelor.
Graficul IV.3. Cum organizează practica firmele din Alba Iulia pentru
elevi/studenţi şi cum doresc să o organizeze (date de la 180 firme)
Conform răspunsurile date de întreprinzătorii chestionaţi, 54,7% dintre ei doresc să
colaboreze cu alte organizaţii pentru proiecte de formare a angajaţilor proprii cu studii
medii. Un procent şi mai mare, 70%, ar vrea să colaboreze cu alte firme pentru proiectele
de formare ale angajaţilor cu studii superioare.
Mai mult de două treimi dintre firme (70%) doresc să colaboreze cu alte firme
pentru proiecte de investiţii în utilaje. Şi mai multe firme, 88%, declară că ar dori să
colaboreze pentru proiecte de investiţii în echipamente de birou sau producţie. Procentele
par destul de mari, ceea ce este încurajator din perspectiva dezvoltării locale, dar credem
că sunt şi exagerări sau neînţelegeri la mijloc, referitoare la ce înseamnă o colaborare.
Credem că mai mulţi reprezentanţi ai unor firme au înţeles că discutăm despre un simplu
act de achiziţie a unor bunuri.
79,9
19,5
nu organizez practica
organizez practica
nu organizez practica organizez practica
55,5
40,1
4,4
0 20 40 60
doresc sa organizez
nu doresc sa…
nu raspund
doresc sa organizez
nu doresc sa organizez
nu raspund
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
84
Dintre instituţiile cu care se doreşte o legătură mai strânsă sunt nominalizate
Primăria şi Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Nu sunt menţionate tipurile
de proiecte pentru care s-ar dori o colaborare, dar putem presupune că s-au gândit la
formarea resurselor umane.
5.6. Aprecierea barierelor în dezvoltarea afacerii
La întrebarea „Consideraţi că există bariere în calea dezvoltării afacerii dvs.?” ,
51% dintre întreprinzători spun că nu există bariere, 35% spun că există şi 14% nu se
pronunţă.
Graficul IV.4. Răspunsuri la întrebarea „Care considerați că sunt principalele
cauze care împiedică dezvoltarea firmei?” (date de la 180 de firme)
Când antreprenorilor li s-a prezentat, în chestionar, o listă de bariere posibile în
calea dezvoltării afacerii, a crescut foarte mult numărul celor care au recunoscut o
problemă sau alta. Cele mai importante obstacole, în opinia întreprinzătorilor locali, sunt:
veniturile mici ale populaţiei oraşului (71,1%), numărul de locuitori ai oraşului (prea mic
pentru o afacere de anvergură cu desfacere predominantă pe plan local sau/şi cu forţă de
muncă locală) şi cererea mică pe plan local. Un grup de factori aparte sunt cei care pot fi
puşi în categoria percepţiilor referitoare la mediul de business: lipsa de susţinere din
partea autorităţilor, favorizarea anumitor categorii de investitori şi lipsa de susţinere a
mediului de afaceri din partea unor instituţii. A se vedea Graficul IV.4.
71,10
32,77
26,10
15,00
5,50
13,30
15,50
6,60
5,60
Veniturile mici ale populației oraşului
Volumul prea mic al populației oraşului
Cerere mică pe plan local
Instituții locale care îngreunează activitatea firmei
ONG-uri care subminează firma
Infrastructură locală deficitară
Favorizarea firmelor care fac investiții mari
Aspecte privind legislația muncii
Aspecte privind impozitarea
Implicarea firmelor în dezvoltarea locală
85
5.7. Aprecierea rolului Primăriei şi Consiliului Local în sprijinirea firmelor
În Barometrul comunităţii locale din anul 2014, cetăţenii apreciau în proporţie de
93,5% că Primăria şi Consiliul Local trebuie să desfăşoare acţiuni de impulsionare a
dezvoltării economice şi a mediului de afaceri (Marina şi Muntean, 2014). Din acest
punct de vedere întreprinzătorii chestionaţi în 2015 au o percepţie destul de diferită de
ceilalţi locuitori, doar 48% dintre ei considerând că Primarul, Consiliul Local sau aparatul
Primăriei în ansamblul său pot desfăşura acţiuni şi măsuri în sprijinul firmelor (am
cumulat răspunsurile mult şi foarte mult). Întrebaţi şi dacă un anumit departament ar
trebui să aibă acest rol de susţinere, reţinerile au fost numeroase: 33,9% dintre
întreprinzători s-au abţinut la acest item. Urmărind doar categoria de răspuns „foarte mult
- ar trebui să susţină acţiuni şi măsuri în sprijinul firmelor”: 0,6% au menţionat un anumit
departament al Primăriei, 16,7% au răspuns Consiliul Local, 18,3% aparatul Primăriei în
întregul său şi 18,9% Primarul.
5.8. Participarea la şedinţele Consiliului Local şi aprecierea impactului
dezvoltării oraşului asupra dezvoltării firmei
Un procent destul de mic de firme au participat la şedinţele Consiliului Local, 76%
dintre ele nu au avut niciodată reprezentanţi la aceste dezbateri. Doar 16% dintre firme
spun că au participat cel puţin o dată la şedinţele de Consiliu Local (Graficul IV.5).
Apreciem că este un procent mic din prisma guvernării participative, chiar dacă nu avem
date comparative la nivel naţional sau din alte localităţi. Interesul firmelor pentru aceste
şedinţe ar trebui stimulat prin forme de social media şi prin buletine de informaţii pe bază
de abonament gratuit.
Graficul IV.5. Răspunsuri la întrebarea „Aţi participat dvs. sau altă persoană din
firmă la şedinţele Consiliului Local în ultimii 3 ani?” (date de la 180 de firme)
A participat cineva din firmă la şedinţele CL
16%
Nu a participat nimeni din firmă la şedinţele CL
76%
Nu răspunde/nu se pronunţă
8%
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
86
Chestionaţi asupra percepţiei pe care o au referitor la impactul dezvoltării oraşului
din ultimii ani asupra firmei proprii, majoritatea întreprinzătorilor spun că a avut o
influenţă mai degrabă pozitivă, doar 6,7% văzând o influenţă negativă (Graficul IV.6). O
atenţie mai specială trebuie acordată de către administraţia locală transmiterii de
informaţii economice către firme şi, de asemenea, dezbaterii directe cu acestea a
măsurilor ce le pot afecta activitatea. Cei 35,6% dintre întreprinzători care nu decelează
nici un efect pozitiv sau negativ a direcţiei de dezvoltare a oraşului asupra propriei firme
arată că există probabil un mare procent de indiferenţă /necunoaştere a indicatorilor
privind evoluţia economică a oraşului din ultimii ani.
Graficul IV.6. Răspunsuri la întrebarea „Modul în care s-a dezvoltat Alba Iulia în
ultimii 5 ani a avut o influență mai degrabă pozitivă sau mai degrabă negativă asupra
propriei firme?” (date de la 180 de firme)
5.9. Angajarea de persoane cu domiciliul în oraş
Am urmărit să vedem atitudinile şi comportamentul firmelor în ceea ce priveşte
angajarea de persoane în firma lor, care să aibă domiciliul în oraş. Pentru cunoaşterea
atitudinii am folosit itemul dihotomic „Când faceţi angajări la firmă, ați prefera să fie
persoane cu domiciliul în Alba Iulia?”, iar pentru comportament, indicatorul
„Actualmente, din totalul angajaților din firmă câți au domiciliul în Alba Iulia? (dacă nu
știți exact, aproximați)”. Analiza s-a realizat pe sectoarele economice de activitate a
firmelor, pe tipuri de firme (SRL, SA şi altele), după locaţia sediului principal al firmei şi
după situaţia firme pe profit versus firme pe pierdere.
Sectorul de construcţii are atitudinea cea mai puternică în privinţa angajării de
persoane cu domiciliul în Alba Iulia, iar firmele din agricultură, atitudinea cea mai
deschisă faţă de angajaţii din afara localităţii, industria, comerţul şi serviciile situându-se
în zona mediană. Din punct de vedere al comportamentului, firmele din comerţ au, însă,
procentul cel mai mare de angajaţi cu domiciliul în localitate. În privinţa relaţiei
atitudine-comportament, cea mai mare discrepanţă este în construcţii.(Tabelul IV.4).
52,8 35,6
6,7 4,4
Influenţă maidegrabă pozitivă
+
N-a avut influenţă0
Influenţă maidegrabă negativă
-
Nu ştiu/nurăspund
Implicarea firmelor în dezvoltarea locală
87
Tabelul IV.4. Raportul atitudine-comportament în privinţa angajării persoanelor cu
domiciliul în Alba Iulia la firmele din Alba Iulia, pe sectoare economice(180 de firme)
Sectoare economice Procent
Atitudine
Procent
Comportament
Industrie 59 66
Agricultură 50 56
Comerţ 57 74
Servicii 64 70
Construcţii 83 70
Media pe eşantion 60 71
Sursa: Calcule proprii
SRL-urile au o atitudine mai deschisă faţă de angajarea de personal din afara
localităţii decât SA-urile, însă în privinţa comportamentelor, diferenţele, deşi se menţin,
sunt mai mici. Firmele mici, cu altă organizare juridică decât SA-urile sau SRL-urile, au
coerenţa cea mai mare atitudine-comportament şi totodată şi cel mai mare procent de
angajaţi cu domiciliul în localitate (Tabelul IV.5).
Tabelul IV. 5. Raportul atitudine-comportament în privinţa angajării persoanelor
cu domiciliul în Alba Iulia la firmele din Alba Iulia, pe tipuri de firme (180 de firme)
Tipuri de organizare a firmelor Procent
Atitudine
Procent
Comportament
SRL 58 70
SA 88 78
Alta 80 80
Sursa: Calcule proprii
Firmele cu sediul principal al activităţii în Alba Iulia au, faţă de cele cu sediul în
afara oraşului, o uşoară diferenţiere atât în sensul atitudinii, cât şi al comportamentului de
a angaja persoane cu domiciliul în localitate (Tabelul IV.6).
Tabelul IV.6. Raportul atitudine-comportament în privinţa angajării persoanelor cu
domiciliul în Alba Iulia, după locaţia sau nu în Alba Iulia a sediului firmei (180 de firme)
Locaţia principală Procent
Atitudine
Procent
Comportament
În Alba Iulia 63 73
În altă localitate 57 68
Sursa: Calcule proprii
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
88
Firmele pe profit au o incoerenţă mai mare între atitudine şi comportament în
sensul că preferă mai puţin decât cele pe pierdere angajaţii din afara localităţii, dar ajung
să fie în comportament peste firmele pe pierdere (Tabelul IV.7).
Tabelul IV.7. Raportul atitudine-comportament în privinţa angajării persoanelor cu
domiciliul în Alba Iulia la firmele din Alba Iulia, în firme cu profit sau firme pe pierdere
(date de la 180 de firme)
Situaţia firmei după profit Procent
Atitudine
Procent
Comportament
Firme pe profit 54 72
Firme pe pierdere 69 70
Sursa: Calcule proprii
Incoerenţa cea mai mare între atitudine şi comportament este la firmele mici (cu 10-
49 de angajaţi) şi la firmele mari (cu peste 250 de angajaţi) în sensul că deşi declară în
procente mai mici că nu preferă angajaţi cu domiciliul în Alba Iulia au, în fapt, un procent
de angajaţi cu domiciliul în Alba Iulia similar cu al celorlalte tipuri de firme (Tabelul
IV.8).
Tabelul IV.8. Raportul atitudine-comportament în privinţa angajării persoanelor cu
domiciliul în Alba Iulia la firmele din Alba Iulia, după numărul de angajaţi
(date de la 180 de firme)
Sectoare economice Procent
Atitudine
Procent
Comportament
Microîntreprinderi 65 74
Firme mici 53 71
Firme mijlocii 60 63
Firme mari 56 70
Sursa: Calcule proprii
5.10. Implicarea firmelor în activităţi de responsabilitate socială
Dintre firmele chestionate de noi, 40% nu au realizat de la înfiinţare până în
prezent vreo acţiune de responsabilitate socială, nici măcar pentru angajaţii proprii.
Răspunsurile celor care au declarat că au susţinut activităţi de acest gen se văd în Graficul
IV.7.
Implicarea firmelor în dezvoltarea locală
89
Graficul IV.7.Răspunsuri la întrebarea „Aţi susţinut într-o formă financiară și / sau
materială următoarele activități din oraşul Alba Iulia? ” (date de la 180 de firme)
Faptul de a fi pe profit, de a fi cu sediul social în afara oraşului, de a fi din sectorul
de servicii sau de a fi o SA creşte probabilitatea ca firma să se implice în acţiuni de
responsabilitate socială.
Analizând acţiunile în care se implică firmele, remarcăm o centrare spre activităţile
caritabile, care sunt activităţi cu caracter punctual, nesistematic şi sporadic. Doar
aproximativ 25% dintre firme au o implicare mai ridicată în activităţi cultural-artistice,
sportive sau de asistenţă socială pentru persoanele defavorizate. Un alt aspect care ar
trebui să dea de gândit este faptul că doar 4,4% dintre firme se orientează către proprii
angajaţi prin oferirea unor servicii de suport gen creşe, centre de respiro etc. (Grafic
IV.7). În condiţiile în care se doreşte ca şi politică naţională creşterea ratei de ocupare în
special pe seama populaţiei feminine, ar fi nevoie de o stimulare administrativă sau
legislativă a firmelor în a implementa astfel de servicii.
Antreprenorii au răspuns şi la o întrebare legată de intenţia lor de a se implica în
„luarea în custodie” a unor spaţii publice din oraş. 7,8% dintre firme ar dori acest lucru în
mare măsură şi 15% „Aşa şi aşa”. Restul nu doresc să se implice în această chestiune.
Răspunsurile detaliate se pot vedea în graficul IV.8.
43,9
6,1
21,1
21,7
14,4
4,4
1,1
Actiuni caritabile
Simpozioane ştiinţifice
Manifestări culturale/artistice
Manifestări sportive
Asistența socială pentru persoane defavorizate
Servicii sociale pentru angajații proprii (creșă, centre de respiro, etc.)
Alte activități din gamă
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
90
Graficul IV.8. Răspunsuri la întrebarea „În ce măsură aţi fi interesat să preluaţi în
custodie spaţii publice din oraş de care să aveţi grijă, gen sensuri giratorii, spaţii
neamenajate din zona unor blocuri?” (date de la 180 de firme)
5.11. Raportarea firmelor la proiectul de regenerare al Cetăţii istorice
Dintre firmele chestionate, 7,7% au o afacere în zona Cetăţii istorice, iar dintre cele
care nu au, încă 8,7% ar dori Mult şi Foarte Mult să aibă o afacere în această zonă. Putem
astfel estima o dublare pe viitor a numărului de firme care vor activa în Cetatea istorică,
desigur dacă vor fi îndeplinite unele condiţii, printre care şi iniţiative directe ale Primăriei
de a chema firmele interesate la o discuţie pe acest subiect.
Chestionaţi asupra afacerilor pe care le consideră viabile în zona Cetăţii istorice,
majoritatea întreprinzătorilor optează pentru formule deja implementate. Cele mai de
succes afaceri par a fi cele care se vor realiza subsumate unor evenimente culturale şi de
divertisment, prin spaţii de proiecţie, spaţii pentru work-shopuri, terase, cafenele şi
cofetării. În Graficul IV.9 se pot urmări răspunsurile centralizate la acest item.
Graficul IV.9. Răspunsuri la întrebarea „După părerea dvs. de întreprinzător, dar şi
de cetăţean al oraşului ce tipuri de afaceri credeți că mai pot fi realizate cu profit în zona
Cetății istorice (în plus faţă de cele existente)?” (date de la 180 de firme)
41,1
15,0
7,8
18,9
Deloc
Asa si asa
In mare masura
Nu sunt decis deocamdata
42,3 28,0 28,0 27,5
23,0 21,4
17,6 17,0
15,4 14,8 14,8
8,4 7,1
spaţii de proiecţie filmespaţii pentru workshopuri, intilniri
terasecafenelecofetarii
tonete cu suveniruriceainarii
vanzari carti, cd-uri, hartiinchirieri obiecte de joaca, divertisment
inchirieri bicicletepatinoar
tonete cu produse alimentarealtceva
Implicarea firmelor în dezvoltarea locală
91
Ultima întrebare din chestionarul pentru antreprenori a vizat raportarea firmelor la
proiectele Cetăţii Alba Carolina.
Graficul IV.10. Răspunsuri - în procente - la întrebarea „Ce rol ar trebui să aibă
dezvoltarea proiectului Cetăţii Alba Carolina în dezvoltarea de ansamblu a oraşului Alba
Iulia? (alegeţi una din gradaţii, unde 1- înseamnă rol deloc semnificativ iar 9-înseamnă
rol foarte important)”. Date de la 180 de firme
Constatăm, aşa cum se poate vedea în Graficul 10, că proiectul Cetăţii istorice este
bine apreciat, în special de firmele mici (10-49 de angajaţi), din servicii. Este, probabil, şi o
consecinţă a interesului pentru a deschide o afacere în zonă. Firmele cu sediul principal în
afara oraşului par de asemenea a avea o raportare mai bună la proiectul Cetăţii, diferenţa
fiind destul de mică.
6. Concluzii
Majoritatea firmelor participante la ancheta Barometru din vara 2015 au fost firme
locale, cu sediul principal în localitate (60%) şi care sunt pe profit (58,3%). Totuşi în mai
6,88
6,71
6,76
sediul firmeiin afaraoraşului
sediul firmeiîn Alba Iulia
Total
6,44 7,27
5,50 6,67 6,76
6,71
6,58
7,40
6,00
6,76
6,64
6,91
Firma pe pierdere Firmă pe profit
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
92
mare măsură firmele cu sediul în afara localităţii sunt pe profit. E de remarcat, în ipoteza
extrapolării datelor de anchetă, că o treime din firme sunt pe pierdere.
Sectorul de activitate ca şi număr de firme cel mai bine reprezentat este cel al
comerţului, urmat de servicii. Firmele din sectorul industrial, deși mult mai puţin
numeroase, au importanţă decisivă pentru piaţa economică a oraşului (s-a calculat în acest
scop un indice I_peo_total -Indicele de contribuţie la viaţa economică a oraşului).
Firmele care plătesc taxe locale sunt, de regulă, firme pe profit, cu cifră de afaceri
mare şi cu sediul în Alba Iulia. Totuşi suma plătită pentru taxe şi impozite locale este
mică faţă de alte contribuţii ale firmelor la viaţa economică a oraşului.
În Alba Iulia, cea mai importantă contribuţie la viaţa economică o are industria cu
55,1%, apoi comerţul şi serviciile (a se vedea I_peo_total). Cele mai de succes afaceri ale
oraşului sunt cele din sectorul industrial, unde deşi sunt sub 20% firme, avem aproape
jumătate din cota de profit a firmelor din sectorul privat. Urmează, pe locul doi, afacerile
din comerţ şi pe locul trei, cele din servicii. Acest fapt se reflectă puternic în topul
primelor 20 de afaceri din oraş, care sunt predominant firme din sectorul industrial.
Se constată că majoritatea firmelor din oraş utilizează mijloace tradiționale şi chiar
rudimentare de recrutare. Cele mai multe firme folosesc interviul şi analiza CV-urilor şi
mai puţin testele psihologice de aptitudini în selectarea personalului.
Chiar dacă datele financiare nu par a le justifica întrutotul atitudinea, două treimi
dintre antreprenorii chestionaţi susţin că în 2016 firmele lor vor înregistra o creştere a
cifrei de afaceri şi a profitului. Totuşi doar 21,8% văd o creştere şi în privinţa angajării de
personal.
Ca principale bariere în dezvoltarea afacerii lor, antreprenorii identifică: veniturile
mici ale populaţiei oraşului, populaţia relativ mică faţă de alte reşedinţe de judeţ, cererea
scăzută de pe plan local pentru serviciile/produsele firmei, lipsa de susţinere din partea
autorităţilor, favorizarea anumitor categorii de investitori şi activitatea unor instituţii sau
ONG-uri care „pun beţe în roate” mediului de afaceri.
Doar 16% dintre firme spun că au participat la şedinţele de Consiliu Local. Este un
procent mic prin prisma guvernării participative. Interesul firmelor pentru aceste şedinţe
ar trebui stimulat prin social media şi prin buletine de informare pe bază de abonament
gratuit.
Dintre firmele chestionate, 40% nu au realizat de la înfiinţare până în prezent
acţiuni de responsabilitate socială, nici măcar pentru angajaţii proprii. Demn de remarcat
este faptul că, printre cele mai menţionate acţiuni de responsabilitate socială se numără şi
cele cultural-artistice, aproximativ la 20% dintre firme. Un alt aspect care ar trebui să dea
de gândit este faptul că doar 4,4% dintre firme se orientează către proprii angajaţi prin
oferirea unor servicii de suport gen creşe, centre de respiro etc. Politici publice şi/sau
programe de conştientizare şi suport în acest domeniut se impun.
Implicarea firmelor în dezvoltarea locală
93
Firmele mici din servicii (cu 10-49 de angajaţi) par a fi cele mai deschise atât spre a
iniţia o afacere în zona Cetăţii istorice din Alba Iulia, cât şi în a aprecia mai bine
proiectele de punere în valoarea a acesteia. Riscul este ca firmele care până în prezent
apreciază şi ele aproape la fel de bine proiectele din zonă, să îşi schimbe atitudinea dacă
nu sunt informate periodic şi substanţial asupra sensului investiţiilor sau proiectelor de
dezvoltare.
Bibliografie
1. Barbuţă, R. Hentea, M., Meşteru, S.D., Cociorvei, D. (2014), Rolul CES-urilor şi
al instituţiilor similare din UE în promovarea conceptului de Responsabilitate
Socială a Companiilor, disponibil la http://www.ces.ro/NEwlib/studii-
ces/STUDIUL-Responsabilitate-Sociala-Companii.pdf, accesat la 15 decembrie
2015.
2. Ihlen, Ø. (2005), The power of social capital: Adapting Bourdieu to the study of
public relations, Public Relations Review, 31(4), pp. 492-496.
3. Kotler, P., Roberto, N. şi Lee, N. (2002), Social Marketing: Improving the
Quality of Life (2nd edition), London: Sage.
4. Marina L. (2014), „Reprezentări şi opţiuni ale populaţiei din Alba Iulia asupra
proiectelor de dezvoltare” în Marina L., Pascaru, M., coord., Barometrul
comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2014, Editura Limes, pp. 15-34.
5. Marina L. şi Muntean, A. (2014), „Opţiuni ale cetăţenilor în privinţa dezvoltării
economice a oraşului” în Marina L., Pascaru, M., coord., Barometrul comunităţii
locale. Municipiul Alba Iulia 2014, Editura Limes, pp. 59-66.
6. Marina, L. (2011), „Practica dezvoltării comunitare şi rolul sociologiei” în
Pascaru, M., Marina, L., Buţiu, C., A., Millea V., Dezvoltare socială şi
inteligenţă teritorială, Editura Aeternitas, Alba Iulia, pp. 161-165
7. Matei, A. I. (2008) Systemic Models of Local Development, International
Journal of Public Administration in Central and Eastern Europe, (1), pp. 49-73.
8. Popescu, I. (2003), Dezvoltare economică locală, Administraţie şi management
public, Nr. 1, pp. 102-109.
9. Precupeţiu, I. (2007), „Dezvoltare durabilă” în Zamfir, C., Stănescu, S., coord.,
(2007), Enciclopedia dezvoltării sociale, Editura Polirom, Iaşi, pp. 158-161.
10. Sandu, D. (2011), Dezvoltare comunitară şi regională, Bucureşti, disponibil la
https://sites.google.com/site/dumitrusandu/dumitrusandusociologsociologist/antro
pologie-dezvoltare-comunitara-si-regionala, consultat în 10 decembrie 2015.
11. Zamfir, C. (2007), „Dezvoltare socială” în Zamfir, C., Stănescu, S., coord.,
(2007), Enciclopedia dezvoltării sociale, Editura Polirom, Iaşi, pp. 173-178.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
94
Anexă
Clasamentul firmelor din Alba Iulia după indicele I_peo_total (Indicele de
contribuţie la viaţa economică a oraşului), Poziţiile 21-50
Nr. crt. Denumire firmă Indicele I_peo_total Clasă firmă
(număr angajaţi)
21 EUROPEXPRES SRL 0,3741123205632304 firme mijlocii
22 TREND SRL 0,3438526229328912 firme mijlocii
23 DRUMURI ŞI PODURI LOCALE ALBA SA 0,3356788374028977 firme mijlocii
24 PEMONT SRL 0,3311201503878221 firme mijlocii
25 INSTALATORUL SA 0,3233145002589589 firme mijlocii
26 AMBIENT punct de lucru 0,3148306645985089 firme mari
27 KOSMOS TRE SRL 0,3078730928216177 firme mijlocii
28 EURO STAR GROUP SRL 0,2969211222301036 firme mici
29 LACTO AGRAR SRL 0,2700850456305798 firme mici
30 E-QUATION SRL 0,2512370565725147 firme mici
31 CIRRUS COMEXIM SRL 0,2443195083615374 firme mici
32 POMAROM SRL 0,2432227026567496 firme mijlocii
33 CONDORUL PROTECTIE ŞI PAZA SRL 0,2310114469370607 firme mijlocii
34 ANCAU COMPANY SRL 0,2252854580448490 firme mijlocii
35 TOBIMAR CONSTRUCT SRL 0,2161972601845281 firme mijlocii
36 ALBANIC SERVICE SRL 0,2080976979838560 firme mici
37 ECO TRADE SRL 0,2075678750672390 firme mici
38 INFOGRUP SRL 0,1977399666865731 firme mici
39 ENSOL SRL 0,1923095733531842 firme mici
40 OVINEX GLIGOR SRL 0,1895723774930559 firme mici
41 TIMISANA-LANDS-COMPANY SRL 0,1874149106796787 firme mici
42 DN AGRAR SERVICE SRL 0,1821421328237139 firme mici
43 COMPACT CONSTRUCT SRL 0,1813756039522758 firme mijlocii
44 PRETURI PENTRU TINE 0,1770341701713228 firme mari
45 TRANSILVANIA GOLD GAMES SRL 0,1765267364503904 firme mijlocii
46 ENERGOTRANS SRL 0,1764203701801478 firme mici
47 TERRA GRES SRL 0,1758892954946408 firme mici
48 EUTELSAT SRL 0,1737251872332296 microîntreprinderi
49 MALL ALBA SRL 0,1736721682689334 firme mici
50 POLIFARM SRL 0,1728935009495137 firme mici
V.
SATISFACŢIA LOCUITORILOR FAŢĂ DE CALITATEA VIEŢII
URBANE ÎN 2015
Vlad Zeno Millea, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia,
Departamentul de Ştiinţe Sociale
Lucian Marina, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia,
Departamentul de Ştiinţe Sociale
1. Consideraţii introductive
Populația urbană a lumii crește continuu, în doar opt ani (2006-2014) ponderea ei
evoluând de la 49,5% la 53,4% World Bank, 2015). În general, se apreciază că habitatul
urban oferă mai multe avantaje decât cel rural, accesul la mai multe facilități / resurse
specifice și că gradul de urbanizare al unei țări reflectă, într-o anumită măsură, nivelul ei de
dezvoltare. Perspectiva simplistă asupra urbanizării a fost reevaluată odată ce consecințele
negative ale industrializării și-au făcut simțită prezența (adesea în mod dramatic). Conceptul
de bază utilizat pentru evaluarea relației dintre individ și contextul existenței sale a devenit
cel de „calitate a vieții”, concept definit ca multidimensional, subsumând evaluările
subiecților privitoare la aspectele esențiale ale vieții lor (Bonaiuto, Fornara și Bonnes,
2006). Într-un document din 1994, a World Health Organization (WHO) este definită
calitatea vieții ca o percepție a indivizilor asupra modului în care se raportează la existența
lor în contextul culturii și sistemului de valori la care participă și în relație cu propriile
scopuri, așteptări, standarde și preocupări. Putem constata faptul că definiția propusă de
WHO (1994) vizează doar dimensiunea subiectivă a conceptului de calitate a vieții
(Bonaiuto, Fornara și Bonnes, 2006), prin opoziție cu definițiile care pun accent pe
aspectele „obiective” de natură economică, socială sau medicală. În anul 1998, WHO
propune patru domenii distincte pentru calitatea vieții: dimensiunea fizică, cea psihologică,
relațiile sociale și mediul înconjurător. Ultimul aspect viza libertatea și siguranța/securitatea
fizică, sănătatea și asistența medicală, mediul de locuire, participarea și oportunitățile de a
participa la recreere / loisir, mediul fizic (poluare, zgomot, trafic, climă), transport, resurse
financiare, oportunități de a obține noi informații și abilități. Într-un studiu trans-cultural al
WHO din 1999 s-a demonstrat că aspectele vizând mediul înconjurător sunt cel puțin la fel
de importante ca și celelalte dimensiuni ale calității vieții și, drept urmare, e esențială
îmbunătățirea mediului ambiant pentru ca existența umană să fie percepută ca oferind mai
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 96
multe satisfacții, ca fiind mai împlinită (Bonaiuto, Fornara și Bonnes, 2006).
În studiul nostru suntem interesați de mediul urban, de felul în care poate fi definit
și evaluat, de particularitățile conceptului în raport cu cel generic de „mediu
înconjurător”.
Mediul urban, ca orice alt tip de mediu, are propriile sale caracteristici obiective care
pot fi descrise folosind o multitudine de indicatori, incluzând aspecte obiective de natură
fizică, socială, funcțională sau contextuală (Dębek și Dębek, 2015). Totuși, dacă avem în
vedere doar descriptorii cu nivelul maxim de obiectivitate ai mediului urban – în mod
special aspectele cantitative – va fi imposibil să surprindem atitudinea oamenilor față de
respectivul mediu. Descrierea obiectivă a mediului urban, în lipsa altor perspective, este
incapabilă să ofere un fundament pentru predicții ale comportamentului sau stărilor
psihologice în relație cu ambientul citadin. (Dębek și Dębek, 2015) relevă faptul că, din
perspectiva psihologiei ambientale, doar în momentul în care aspectele obiective ale
realității sunt confruntate cu percepțiile subiective ale indivizilor devine posibilă emergența
stărilor psihologice semnificative, cum ar fi calitatea subiectivă a vieții, atașamentul față de
diferite spații și sentimentul identității (Dębek și Dębek, 2015). Din păcate, există
divergențe privitoare la definirea calității vieții, a calității mediului ambient, a satisfacției în
raport cu locuirea, divergențe care se regăsesc, evident, și privitor la evaluarea / măsurarea
acestor concepte. În aceste condiții, în cele mai multe dintre cercetările vizând (satisfacția
față de) viața urbană au fost utilizate sisteme conceptuale și metodologii proprii fiecărui
cercetător, care au măsurat indicatori considerați ca fiind semnificativi pentru un proiect
specific. Rezultatul a fost acela că analize vizând aspecte foarte apropiate sau chiar identice
nu au produs rezultate științifice comparabile, făcând imposibilă structurarea unei imagini
coerente asupra relației dintre indivizi și mediul urban. (Dębek și Dębek, 2015) apreciază
că, din fericire, în prezent situația s-a schimbat, cercetătorii având la dispoziție o serie de
conceptualizări cvasi-universale relativ la relația dintre indivizi și mediul înconjurător
(urban) care au fost deja verificate empiric și au fost acceptate de comunitatea științifică.
Nu ne propunem să facem o trecere în revistă exhaustivă a conceptelor sau teoriilor
și indicatorilor care au fost utilizați în studiul calității vieții urbane ci ne limităm să oferim
două repere ale convergenței teoretico-metodologice din acest domeniu.
Un pas important înspre comparabilitatea internațională a informațiilor privind
habitatul urban l-a constituit fundamentarea și aplicarea multinațională a unui instrument
elaborat sub egida Națiunilor Unite (UN-Habitat City Prosperity Index, 2012/2013).
Indicatorul global este compus din 5 dimensiuni:
Indicele productivității, măsurat prin producția totală de bunuri și servicii a
populației dintr-un an (valoare adăugată), compus din investițiile de capital,
ocuparea în muncă (formală / informală), inflația, comerțul, banii economisiți,
exportul / importul și veniturile gospodăriilor;
Indicele calității vieții, care este o combinație de trei sub-indici: educație,
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
97
sănătate și spațiul public;
Dezvoltarea infrastructurii, subsumând doi sub-indici, unul al adecvării
infrastructurii iar celălalt al calității locuirii;
Sustenabilitatea mediului ambiant, indice format din trei sub-indici: calitatea
aerului, emisiile de CO2 și poluarea din spațiile interioare;
Echitate și incluziune socială, dimensiune care combină măsurători statistice ale
inegalității veniturilor / consumului (coeficientul Gini) și inegalitatea de acces la
servicii și infrastructură.
Metodologia utilizată pentru construcția „City Prosperity Index” a fost contestată
(Bonaiuto et al, 2015a) din perspectiva pretenției de a reprezenta un instrument de
evaluare obiectivă a mediului urban, care realizează un fel de diagnosticare tehnică (cu
ajutorul experților) bazată pe instrumente specifice și sisteme de măsurare (a lungimii,
greutății) bine precizate științific și tehnic. Autorii apreciază că acest tip de instrumente
nu pot să surprindă dimensiunea subiectivă a calității mediului urban, adică viziunea și
experiențele legate de un spațiu citadin particular.
În continuare vom prezenta succint un alt instrument de evaluare a percepției asupra
calității mediului urban care se bucură de o bună recunoaștere academică, fiind tradus în
multe limbi și aplicat într-o mare diversitate de spații culturale.
Indicele calității percepute a mediului rezidențial PREQIs (Bonaiuto et al, 2015b)
reprezintă un set de indicatori, măsurând modul în care oamenii percep calitatea mediului
lor rezidențial urban, în special cartierul. Acest instrument a fost creat, ne spun autorii,
pornind de la literatura de specialitate relevantă și de la interviuri semi-structurate de
profunzime, care au generat un mare număr de itemi, a căror rafinare, prin analiza unei
baze largi de date empirice, a condus la definirea a 11 scale (Bonaiuto et al, 2015b).
Scalele sunt organizate în patru dimensiuni macro-evaluative ale calității mediului
rezidențial: caracteristici arhitecturale și de planificare, caracteristici socio-relaționale,
aspecte funcționale și, respectiv, de natură contextuală. Dimensiunea vizând arhitectura /
planificarea urbană subsumează scalele de arhitectură și organizare a spațiului urban, de
accesibilitate și drumuri respectiv spațiile verzi. Dimensiunea referitoare la
caracteristicile socio-relaționale este surprinsă printr-o scală denumită chiar caracteristici
socio-relaționale. Dimensiunea desemnând caracteristici funcționale cuprinde scalele care
evaluează serviciile de asistență socială, serviciile de recreere, cele comerciale și de
transport. Dimensiunea având ca obiect caracteristicile de context subsumează scalele
ritmului de viață, sănătății mediului urban respectiv întreținerea și îngrijirea.
Din momentul în care Scala de evaluare a calității percepute a mediului rezidențial
(PREQIs) a fost definitivată (Bonaiuto, Fornara și Bonnes, 2003), ea a fost tradusă în mai
multe limbi vorbite în Europa (franceză, spaniolă, suedeză, croată), Orientului Apropiat
(turcă, persană, azeră, farsi) și în Orientul Îndepărtat (chineză). Cu același instrument s-au
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 98
colectat date din Australia și America de Sud - Quito, Ecuador (Bonaiuto et al, 2015 a).
În continuare prezentăm datele (în termeni comparativi cu eșantionul național
reprezentativ pentru Italia - Bonaiuto et al, 2006) privind unele vecinătăți rezidențiale în
care au fost aplicate chestionare conținând forma extinsă a scalei PREQIs: Paris (N =
340), Istanbul (N = 327) și Chongqing (China, N = 340). De notat că în aceeași cercetare
s-a aplicat scala PREQIs, în formă prescurtată, în Madrid (N=150), Malmo (Suedia,
N=110) și Tabriz (Iran, N=239).
Tabelul V.1. Forma extinsă a scalei PREQIs (preluat din Bonaiuto et al, 2015, pag. 167).
Italy
(N = 1488)
Paris
(N = 383)
Istanbul
(N = 227)
Chongqing
(N = 340)
Indici Sub-indici
N
itemi α
N
itemi α
N
itemi α
N
itemi α
I. Arhitectura și planificarea
spațiilor urbane
1. Estetica clădirilor 8 ,88 8 ,89 6 ,83 6 ,86
2. Densitatea clădirilor 7 ,90 7 ,84 7 ,79 6 ,84
3. Volumul clădirilor 6 ,89 6 ,92 5 ,78 4 ,89
II. Organizarea accesibilității
și drumurile
1. Practicabilitatea internă 8 ,83 8 ,76 6 ,74 6 ,74
2. Conexiunile externe 6 ,77 6 ,76 6 ,73 5 ,80
III. Spațiile verzi 1. Spațiile verzi 10 ,85 10 ,89 10 ,84 9 ,85
IV. Oamenii și relațiile
sociale
1. Securitatea 6 ,85 5 ,92 6 ,80 4 ,82
2. Discreția 5 ,86 5 ,78 5 ,71 3 ,68
3. Sociabilitatea 7 ,81 7 ,81 7 ,69 7 ,82
V. Servicii de asistență
socială
1. Servicii de educație 6 ,85 6 ,76 6 ,71 6 ,83
2. Servicii sociale de sănătate 5 ,71 5 ,70 3 ,62 5 ,77
VI. Servicii culturale și de
recreere
1. Servicii sportive 8 ,88 8 ,84 8 ,82 8 ,89
2. Activități socio-culturale 8 ,84 8 ,84 4 ,72 6 ,72
VII. Servicii comerciale 1. Servicii comerciale 8 ,90 8 ,82 7 ,78 7 ,82
VIII. Servicii de transport 1. Transport public 7 ,89 7 ,84 7 ,68 7 ,75
IX. Ritmul de viață 1. Relaxant / stresant 8 ,89 8 ,91 8 ,75 8 ,90
2. Stimulant / plicticos 8 ,84 8 ,88 8 ,69 7 ,77
X. Sănătatea mediului urban 1. Sănătatea mediului urban 7 ,91 7 ,90 7 ,78 7 ,88
XI. Întreținere și îngrijire 1. Întreținere și îngrijire 12 ,85 12 ,85 12 ,79 10 ,85
Număr de itemi (N itemi) și consistența internă (α) în diferite contexte lingvistice
Pentru eșantionul urban italian, la nivelul fiecărei set de itemi care sunt subsumați
unui indice s-au realizat analize factoriale care au confirmat structura prezentată în
Tabelul V.1, inclusiv din perspectiva sub-indicilor determinați (Bonaiuto et al, 2003 și
2006). Tabelul sus-amintit permite evaluarea fidelității și consistenței interne a scalelor:
cu doar 4 excepții, valoarea coeficientului Cronbach alpha e acceptabilă - mai mare sau
egală cu 0,7 (cele 4 valori care reprezintă excepții sunt cuprinse între 0,68 și 0,69).
În final, ne spun cei care au creat scala de evaluare a calității percepute a mediului
rezidențial (PREQIs), instrumentul își propune să ofere cunoștințe științifice pentru
înțelegerea relațiilor dintre oameni și cartierele în care trăiesc, facilitând crearea unei
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
99
platforme de date bazată pe dovezi științifice, utilă pentru designul mediului urban și
pentru management (Bonaiuto și Alves, 2005c). În plus, studiile comparative dintre țările
estice și vestice, folosind un instrument standardizat, ar facilita identificarea diferențelor
culturale la nivelul dimensiunilor care afectează răspunsuri psiho-sociale mai generale,
cum ar fi atașamentul față de cartier sau satisfacția în raport cu mediul rezidențial
(Bonaiuto și Alves, 2005c). Analiza relațiilor dintre indicatorii și sub-indicatorii PREQIs
permite stabilirea modului în care anumite caracteristici ale rezidenței urbane le afectează
pe celelalte (de exemplu, percepția mediului citadin ca estetic și bine întreținut e asociată
cu definirea vecinătății ca relaxantă pe când frecvența activităților – sociale, culturale,
comerciale etc. – e corelată cu evaluarea mediului urban ca stimulativ. De asemenea,
percepția ritmului vieții orașului este un predictor important al atașamentului față de
vecinătate).
Concluzia noastă este că ar fi important ca analiza calității percepute a vieții urbane
să evolueze înspre utilizarea unor instrumente standardizate, bine fundamentate teoretic și
metodologic și care au fost testate practic, de-a lungul anilor, într-o multitudine de spații
culturale (permițând, evident, comparații la nivel național și internațional).
Credem, totuși, că simpla preluare a unui suport teoretic-metodologic conceput
(inițial) într-un context particular, care diferă sensibil de cel din România, nu reprezintă
soluția optimă. A aborda problematica în discuție printr-o analiză urmărind confirmarea
unor ipoteze dar, mai ales, explorarea atitudinilor / intereselor / problemelor cu care se
confruntă orășenii poate fi un bun punct de plecare pentru verificarea măsurii în care
instrumente mai complexe, standardizate și supuse comparațiilor inter-culturale sunt
potrivite / adaptabile contextului și structurii urbane din țara noastră.
2. Scopul și obiectivele cercetării
În studiul nostru ne-am propus să relevăm satisfacția cetățenilor în raport cu
anumite dimensiuni ale calității vieții urbane surprinsă la nivelul străzii unde e situată
locuința, al cartierului, respectiv al orașului, în ansamblul său. Am dorit, de asemenea, să
identificăm diferențe, pentru calitatea percepută a mediului urban, între zona definită „de
regenerare urbană”1 și cealaltă parte a orașului, respectiv între cartierele componente
2 ale
Municipiului Alba Iulia. Nu în ultimul rând, am urmărit să stabilim dacă aspecte de
1 Zona de regenerare urbană a fost definită pe baza datelor furnizate de Direcţia Regională de Statistică Alba. Datele se referă la calitatea resursei umane (educaţie, vârstă, ocupaţii) şi calitatea
mediului fizic (infrastructură, structuri edilitare etc.). Zona de regenerare urbană include (de aici şi
numele) numeroase obiective care pot face obiectul proiectelor de regenerare urbană: situri
industriale şi istorice, ghettouri urbane etc. 2 Configurația cartierelor a fost stabilită împreună cu experți din cadrul Primăriei Alba Iulia.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 100
natură socio-demografică sunt relevante pentru măsura în care oamenii sunt mulțumiți de
strada, cartierul și propriul oraș. Pentru a facilita comparațiile dintre cartierele orașului
respectiv dintre zona de regenerare urbană și restul localității folosind variabile de control
socio-demografice, ne-am propus să construim indicatori sintetici ai percepției calității
locuirii urbane pentru fiecare din cele 3 paliere supuse analizei: strada, cartierul, orașul.
În final, am dorit să evaluăm relațiile dintre variabilele care se referă la percepția asupra
celor 3 paliere anterior menționate.
3. Aspecte metodologice
Datele analizate în acest studiu reprezintă o parte a informațiilor culese în cadrul
Barometrului comunităţii locale 2015 (realizat efectiv în cadrul Centrului de Cercetări
Sociologice al Departamentului de Științe Sociale). În consecință, numărul total al
scalelor și itemilor care au vizat calitatea percepută a mediului urban a fost limitat de
necesitatea abordării unei multitudini de probleme punctuale cu care se confruntă
administrația orașului și referitor la care doreau să cunoască opiniile cetățenilor.
Chestionarul utilizat în acest studiu a fost aplicate unui număr de 1717 locuitori ai
Municipiului Alba Iulia având vârsta de 18 ani și peste (de notat că același instrument a
fost folosit pentru a pune câteva întrebări şi unor elevi – copii ai adulților cuprinși în
eșantion).
Pentru un plus de rigoare statistică privitoare la caracterizarea globală a
Municipiului și a celor două zone mari în care a fost împărțit (cea de regenerare urbană și
restul spațiului citadin), eșantionul inițial a fost ponderat după trei criterii, sex, vârstă şi
educaţie, rezultând, în final, un total de 911 subiecți.
Când ne vom referi la aspecte vizând întregul oraș Alba Iulia respectiv cele două
arii delimitate ca aparținând sau nu zonei de incluziune socială, vom utiliza eșantionul
ponderat, pe când atunci când vom face comparații între cartiere, vom apela la eșantionul
neponderat (în principal, pentru ca numărul subiecților să fie suficient de mare și,
implicit, pentru ca respectivele comparații să fie relevante din punct de vedere statistic).
E important să relevăm faptul că abordarea calității percepute a mediului urban s-a
realizat atât cantitativ, prin trei scale conținând întrebări dihotomice referitoare la
palierele pe care le-am numit deja – stradă, cartier și oraș – precum și calitativ, prin
întrebări deschise care solicitau respondenților să indice în ce mod ar trebui să se schimbe
lucrurile acolo unde „sunt probleme”. Răspunsurile la întrebările deschise au fost
recodificate, transformate în caracteristici categoriale, dar am încercat să păstrăm acele
aspecte particulare și/sau inedite care rezultă din răspunsurile libere ale cetățenilor, fără
îngrădirile și simplificările inerente variantelor predefinite de răspuns.
Abordarea proprie acestui studiu a fost mai degrabă descriptivă și exploratorie
decât confirmatorie și, ca atare, verificarea ipotezelor joacă un rol mai puțin important în
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
101
demersul nostru. Totuși, pornim de la premisa că există corelații pozitive între cele trei
nivele ale percepției asupra calității mediului urban (stradă, cartier, respectiv oraș) și că
anumite caracteristici socio-demografice sunt relevante pentru modul în care cetățenii
Albei Iulia evaluează diferitele aspecte ale spațiului citadin.
4. Descrierea populației
Structura populației celor două zone în care a fost divizat Municipiul Alba Iulia
diferă destul de mult, după cum se poate vedea în Graficul V.1.
Graficul V.1. Distribuția respondenților după vârstă, studii și percepția asupra
veniturilor, per global și în funcție de apartenența la zona de regenerare urbană
7%
7%
7%
14%
18%
17%
27%
38%
35%
6%
9%
8%
46%
28%
33%
locuitori din afara zonei de regenerare
locuitori din zona de regenerare
Total
universitate
postliceala
liceu
profesionala
max. 8 clase
50%
40%
43%
35%
44%
41%
15%
17%
16%
locuitori din afara zonei de regenerare
locuitori din zona de regenerare
Total
60 ani si peste
40-59 ani
18-39 ani
9%
7%
8%
18%
25%
23%
30%
37%
35%
35%
26%
29%
8%
5%
6%
exteriorul zonei
zona de regenerare
Total
Reusim sa avem tot ce ne trebuie,fara sa ne restrangem de la ceva
Reusim sa cumparam si unelebunuri mai scumpe, dar cu
restrangeri in alte domenii
Ne ajung pentru un trai decent,dar nu ne permitem cumpararea
unor bunuri mai scumpe
Ne ajung numai pentru strictulnecesar
Nu ne ajung nici pentru strictulnecesar
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 102
În zona definită ca fiind „de regenerare urbană”, ponderea populației tinere este mai
mică decât în restul localității (40% dintre subiecți au vârste cuprinse între 18 și 39 de ani
față de 50% pentru populația din afara zonei de „regenerare”). De notat că ponderea
vârstnicilor (60 de ani și peste) e aproape aceeași în cele două părți ale orașului, diferența
anterior identificată fiind compensată de un cuantum mai mare al segmentului cu vârstă
medie – 40-59 de ani – în zona de regenerare urbană (44% față de numai 35% pentru
locuitorii din afara zonei de regenerare).
Locuitorii zonei de regenerare urbană au un nivel de studii mai scăzut decât ceilalți
(33% dintre respondenți au studii superioare față de 46%, în cazul celor ce nu aparțin
zonei de regenerare).
Nu în ultimul rând, persoanele care locuiesc în zona de regenerare urbană percep
mai frecvent veniturile ca fiind insuficiente comparativ cu ceilalți (iar cei ce consideră că
au suficienți bani au o pondere mai mică.
Putem conchide că în zona care a fost definită „de regenerare urbană” situația
socio-economică este mai puțin favorabilă decât în afara acestui perimetru deoarece
capitalul uman este mai puțin dezvoltat, ponderea celor ce apreciază că se află în situația
de sărăcie (absolută sau relativă) este mai mare iar cea a persoanelor care consideră că au
o situație financiară privilegiată este mai mică. În plus, cuantumul mai mic al tinerilor
(18-39 de ani) ar putea reprezenta un dezavantaj pentru cei din zona de regenerare urbană,
în măsura în care în acest segment ponderea celor cu studii superioare e cea mai mare și,
implicit, a celor cu status socio-economic ridicat (pe de altă parte, cuantumul mai mic al
tinerilor poate reprezenta și un avantaj datorită riscului mai scăzut în raport cu șomajul).
Următorul pas al demersului nostru va fi acela de a compara răspunsurile
subiecților privind necesitatea anumitor schimbări la nivel de stradă, cartier și întreg oraș
făcând o paralelă între modul în care au fost completate întrebările cu răspunsuri
predefinite și aspectele care au fost semnalate când subiecții și-au exprimat liber părerea.
5. Percepția globală a calității mediului urban (strada, cartierul, orașul)
Prezentăm, mai întâi, modul în care subiecții au identificat nevoia de schimbare la
nivelul străzii pe care locuiesc, evidențiind și similaritățile / diferențele dintre cei ce au
domiciliul în interiorul / exteriorul zonei de regenerare urbană (Graficul V.2).
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
103
Graficul V.2. Ponderile celor care cred că sunt probleme pe STRADA
unde locuiesc (global și în funcție de apartenența la zona de regenerare urbană)
Atunci când li s-a propus să ia în considerare opt aspecte unde ar putea apărea
probleme pe strada lor (și care ar necesita schimbare), cei mai mulți dintre respondenți au
indicat renovarea fațadelor blocurilor / izolarea termică a acestora și aspectul străzii (item
oarecum ambiguu dar care oferă posibilitatea exprimării unei nemulțumiri difuze vizând,
foarte probabil, aspecte de natură estetică, și reprezentând o raportare mai degrabă
afectivă la calitatea mediului urban din proximitatea locuinței). Pe locul doi ca frecvență a
problemelor identificate se situează starea trotuarelor și a canalizării iar pe a treia poziție,
iluminatul stradal împreună cu rețeaua de electricitate. Cele mai puține probleme sunt
semnalate pentru alimentarea cu apă și rețeaua de gaz, deși la întrebările deschise s-au
formulat destul de multe propuneri vizând, în special, calitatea și prețul apei curente.
Este de notat faptul că, exceptând renovarea / izolarea termică a blocurilor, cei ce
locuiesc în zona de regenerare urbană identifică mai puține probleme pe strada lor decât
restul populației. Presupunem că statutul socio-economic mai scăzut este asociat cu
aspirații / așteptări de mai mică anvergură (în sensul că starea de sărăcie sau de precaritate
economică îi centrează pe indivizi mai degrabă înspre aspectele direct legate de
subzistență decât înspre calitatea infrastructurii sau a serviciilor din spațiul citadin).
În momentul în care locuitorii din Alba Iulia au răspuns liber la întrebarea vizând
chestiunile cele mai stringente cu care se confruntă pe strada unde locuiesc, ei s-au referit,
în primul rând, la pavarea / asfaltarea drumurilor și trotuarelor și apoi la reabilitarea
termică a clădirilor (cu specificarea făcută de câțiva respondenți că procedura trebuie
aplicată întregii clădiri, nu doar unor părți ale acesteia). Graficul V.3.
52%
51%
35%
34%
27%
25%
14%
11%
58%
46%
28%
33%
24%
23%
15%
11%
32%
61%
52%
36%
36%
29%
13%
12%
Faţadă/anvelopare bloc
Aspectul străzii
Trotuarele
Canalizarea
Iluminat stradal
Reţeaua de electricitate
Alimentarea cu apă
Reţeaua de gaz
Total Alba Iulia Zona de regenerare urbană Exteriorul zonei de regenerare urbană
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 104
Graficul V.3. Primul aspect menționat. Ponderea cu care au fost semnalate
problemele la întrebarea deschisă vizând STRADA unde locuiesc respondenții
O pondere importantă a respondenților au indicat chestiuni legate de aspectul
imobilelor: zugrăvirea, acolo unde fațadele s-au degradat sau schimbarea coloritului
pentru a respecta criterii estetice.
Următoarele două probleme care au apărut în prim plan când subiecții au formulat
liber propuneri de schimbare a situației de pe strada lor au fost existența / adecvarea
sistemului de canalizare și îmbunătățirea salubrizării / colectării gunoaielor. În
continuare, s-a menționat mai frecvent mărirea numărului locurilor de parcare,
amenajarea de noi parcări sau mai buna organizare / gestionare a celor existente. În acest
context, crearea / amenajarea spațiilor verzi este indicată de numai 3% dintre respondenți;
presupunem că răspunsurile lor au fost ghidate, în bună măsură, de întrebările închise care
au fost formulate (chiar dacă subiecții au fost rugați să facă propuneri concrete de
schimbare vizând aspecte legate de strada lor, indiferent dacă au fost sau nu menționate în
chestionar). Lista propunerilor de schimbări care ar fi de dorit (formulate ca prim aspect
din mai multe posibile doleanțe) este foarte lungă, ne-am limitat la prezentarea celor ce au
întrunit cel puțin trei „voturi” dintr-un total de 435 de persoane care și-au exprimat
opiniile. Unele propuneri, deși sunt formulate de puțini respondenți (0,7%-0,9%), merită
.7
.7
.7
.7
.7
.9
.9
.9
1,1
1,4
1,8
2,1
3
4,1
5,3
5,5
6,2
6,4
6,9
8,3
8,7
15,2
17,8
Amenajarea spatiilor de joaca
Cablurile de utilitati sa fie estetic pozate
Fluidizare trafic rutier prin sens unic
Imbunatatirea calitatii alimentarii cu apa
Suport Primarie reabilitarea fatadelor blocurilor
Amenajare / refacere rigole
Cablurile electrice sa fie subterane
Reabilitarea acoperisurilor cladirilor
Alimentarea cu apa mai ieftina
Reabilitarea termica a cladirilor (completa)
Reabilitarea cladirilor
Imbunatatirea retelei de electricitate
Amenajarea spatiilor verzi
Creare / imbunatatire locuri parcare
Introducerea/imbunatatirea canalizarii
Imbunatatirea salubrizarii/colectarii gunoaielor
Zugravirea estetica a blourilor
Iluminat public (imbunatatire)
Realizarea / Imbunatatirea calitatii trotuarelor
Reabilitarea estetica / zugravirea cladirilor
Reabilitarea termica a cladirilor
Pavare (imbunatatire)
Altceva
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
105
avute în vedere: utilizarea cablurilor electrice subterane, respectarea unor norme estetice
pentru cablurile supraterane, amenajarea / refacerea rigolelor, sprijinul financiar al
Primăriei pentru izolarea imobilelor, creșterea calității alimentării cu apă, fluidizarea
traficului (prin instituirea de sensuri unice) și amenajarea spațiilor de joacă pentru copii.
Având în vedere că la recodificarea propunerilor liber formulate de respondenți am
construit patru rubrici distincte (ceea ce au indicat în primul rând, în al doilea etc.),
prezentăm succint și aspectele numite ca priorități de rang II, III sau IV pentru a releva
chestiunile care par a avea maximă importanță la modul global.
Canalizarea (introducerea acesteia), care apărea doar pe poziția a VII-a la prima
mențiune a aspectelor ce trebuie schimbate, se află pe primul loc în cazul celei de-a doua
menționări iar amenajarea / refacerea trotuarelor urcă de pe poziția a IV-a pe a II-a. În
cazul iluminatului public, poziția era a V-a la prima menționare și a III-a la a doua pe
când în cazul pavării / asfaltării rangul era I în prima ierarhizare și IV în cea de a doua.
Amenajarea spațiilor verzi se afla doar pe poziția a X-a în cazul primei menționări
și pe a VI-a, în cea de a doua. În principal, putem constata că respondenții au identificat
(de către cel puțin trei persoane) aceleași aspecte în prima și cea de a doua menționare,
diferența reprezentând-o, foarte probabil, prioritatea obiectivelor. Sigurele chestiuni
indicate în plus sunt eliminarea plății pierderilor de apă, îndepărtarea câinilor vagabonzi
și introducerea rețelei de gaz (câte trei respondenți, reprezentând 1,4%).
Luând în calcul, mai departe, și a treia menționare făcută de către subiecți,
constatăm că problema construirii / reabilitării trotuarelor revine cu obstinație, chiar dacă
nu a reprezentat prima prioritate a respondenților.
Introducerea / îmbunătățirea iluminatului public și a canalizării se află pe pozițiile
II și III în cazul celei de a treia menționări a schimbărilor necesare pe strada unde
locuiesc respondenții, fapt care relevă caracterul prioritar al acestor aspecte (chiar dacă,
din nou, nu e vorba de „prima prioritate”).
Pavarea / asfaltarea trotuarelor și a drumurilor este identificată ca o necesitate și la
cea de a treia menționare a schimbărilor necesare (pe locul patru – 6,9% din 87 subiecți).
Ținem să subliniem că relevanța „menționărilor” formulate de către de către
subiecți (cel puțin în sens statistic) se reduce mult de la prima până la cea de a patra
deoarece numărul indivizilor care au exprimat opinii / propuneri scade drastic (435
persoane prima mențiune, 208 a doua, 87 a treia și doar 29 cea de a patra).
A patra menționare făcută de respondenți întărește importanța creării / reabilitării
trotuarelor dar și a introducerii / îmbunătățirii iluminatului public și a canalizării (alături
de nevoia utilizării cablurilor electrice subterane și a creșterii calității alimentării cu apă).
Ne vom continua demersul comparând răspunsurile oferite la întrebarea vizând
nevoia de schimbare de la nivelul cartierului (în varianta presupunând alegerea unor
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 106
răspunsuri predeterminate respectiv formularea, în scris, a unor propuneri pentru
schimbările apreciate ca fiind necesare). Vezi și Graficul V.4.
Graficul V.4. Ponderile celor care cred că sunt probleme în CARTIERUL
unde locuiesc (global și în funcție de apartenența la zona de regenerare urbană)
Dintre cele opt aspecte puse în discuție la nivel de cartier, nevoia de schimbare pare
să fie maximă privitor la locurile de joacă și spațiile verzi după care urmează, la distanța
destul de mare, problema aleilor. Îmbunătățirea situației școlilor / grădinițelor, a colectării
gunoiului și a magazinelor e considerată necesară cam de acelaşi număr de subiecți (ceva
mai mic decât al celor care s-au referit la amenajarea aleilor). Transportul public (linii și
stații de autobuz / microbuz) e perceput ca necesitând în cea mai mică măsură schimbare,
cel puțin la nivelul cartierelor în care locuiesc subiecții.
Similar evaluărilor făcute la nivel de stradă, referitor la propriul cartier subiecții
care locuiesc în afara zonei de regenerare urbană indică sensibil mai multe probleme
(comparativ cu cei din zona de regenerare) și, implicit, o nevoie de schimbare mai acută
pentru 7 dintre cele 8 aspecte puse în discuție (excepția o constituie colectarea gunoiului).
Atunci când respondenții și-au exprimat liber opinia sau au făcut propuneri în cazul
primului aspect menționat (din cele patru analizate de noi), chestiunea care a apărut în
prim plan a fost amenajarea spațiilor verzi (26% dintre opțiuni) respectiv întreținerea și
curățenia acestora (4%) urmată de amenajarea spațiilor de joacă (15%) și reabilitarea /
curățenia lor (5,3%). Prioritățile care au rezultat din răspunsurile la întrebările închise se
regăsesc și la nivelul celor deschise (în primul aspect menționat de respondenți). A se
vedea Graficul V.5.
57%
57%
37%
30%
30%
29%
16%
13%
54%
54%
35%
27%
31%
26%
11%
16%
64%
63%
44%
36%
26%
36%
18%
18%
Locurile de joacă
Spaţiile verzi
Aleile
Şcoli şi grădiniţe
Colectarea gunoiului
Magazinele
Staţii de autobuz/microbuz
Linii de autobuz/microbuz
Total Alba Iulia Zona de regenerare urbană Exteriorul zonei de regenerare urbană
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
107
Graficul V.5. Primul aspect menționat. Ponderea cu care au fost semnalate
problemele la întrebarea deschisă vizând CARTIERUL unde locuiesc respondenții
Următoarele două probleme care apar în prim plan (pentru primul aspect menționat
de subiecți) sunt îmbunătățirea salubrizării / colectării gunoaielor și amenajarea aleilor.
Înființarea de școli / grădinițe / creșe, prezența unor magazine (mai mari) în cartier sau
introducerea unor linii de autobuz / microbuz sunt privite ca priorități de un număr ceva
mai mic de subiecți în cazul răspunsurilor la întrebarea deschisă (comparativ cu opțiunile
exprimate în cadrul întrebărilor închise) dar patternul răspunsurilor e similar.
Chestiunile care sunt menționate în plus (de către cel puțin trei persoane) în cazul
primului aspect menționat în răspunsurile libere sunt, în ordinea ponderii lor: crearea /
îmbunătățirea locurilor de parcare, plantarea mai multor copaci, mărirea numărului de
autobuze / microbuze, asfaltarea / pavarea drumurilor și trotuarelor, construirea de piste
pentru bicicliști, dotări mai bune pentru școli / grădinițe și amenajarea unor parcuri.
În ceea ce privește al doilea aspect menționat de subiecți ca necesitând schimbare,
tot amenajarea spațiilor de joacă și a celor verzi apare în prim plan, urmat de nevoia
îmbunătățirii salubrizării și a colectării gunoaielor. Urmează, apoi, propunerile vizând
creșterea accesibilității magazinelor (sau apariția unora mai mari), înființarea de noi școli
/ grădinițe / creșe și / sau îmbunătățirea dotării acestora, creșterea calității transportului în
.7
.7
.7
.7
1
1,2
1,2
1,4
1,4
1,7
2,4
2,9
4,1
5,3
9,2
9,2
15,4
25,8
14,9
Amenajarea spatiilor de joaca (strandul Schit)
Amenajarea unor parcuri
Dotari mai bune pentru scoli / gradinite
Magazine in zona (mai mari)
Construirea de piste pentru biciclisti
Infiintare de scoli / gradinite crese
Pavare (imbunatatire)
Introducere linii de autobuz / microbuz
Magazine in zona
Marirea numarului de autobuze / micobuze
Mai multi copaci
Creare / imbunatatire locuri parcare
Intretinere / curatenie spatii verzi
Reabilitarea / curatenia locurilor de joaca
Amenajarea aleilor
Imbunatatirea salubrizarii si colectarii gunoaielor
Amenajarea spatiilor de joaca
Amenajarea spatiilor verzi
Altceva
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 108
comun și, în final, amenajarea aleilor. Se poate vedea că nu sunt menționate chestiuni în
plus față de cele formulate prin întrebările închise.
Al treilea aspect menționat de respondenți aduce în prim plan amenajarea /
curățenia spațiilor de joacă și îmbunătățirea salubrizării / colectării gunoaielor.
Chestiunile care sunt menționate în plus față de cadrul oferit de întrebările închise vizează
amenajarea trotuarelor, pavarea / asfaltarea și introducerea / îmbunătățirea canalizării.
Privitor la al patrulea aspect menționat (de cel puțin două persoane dintr-un total de
31 respondenți) putem afirma că, alături de amenajarea spațiilor de joacă, aduce în atenție
creșterea calității serviciilor de salubritate. Nici în acest caz nu există noi chestiuni despre
care să se aprecieze că reprezintă o problemă la nivel de cartier (și care să necesite, sub o
anumită formă, schimbarea).
Ultimul aspect pe care îl vom analiza constă în raportarea subiecților la problemele
/ schimbările necesare la nivelul întregului oraș (surprinse prin aplicarea a 11 întrebări
închise și a uneia deschisă, vizând toate chestiunile legate de oraș, în ansamblu). A se
vedea Graficul V.6.
Graficul V.6. Ponderile celor care cred că sunt probleme în ORAȘUL
unde locuiesc (global și în funcție de apartenența la zona de regenerare urbană)
Problema semnalată cel mai frecvent de către respondenți o constituie lipsa aleilor
pentru bicicliști, fapt care ar ilustra și deschiderea locuitorilor Albei Iulia către un stil de
viață centrat pe sănătatea individului și a mediului înconjurător.
Parcările sunt vizate atât pe locul al doilea (cele fără plată) cât și pe al patrulea (cele
cu plată) urmate de parcuri, Bazinul Olimpic, sensurile giratorii și semafoarele. Cele mai
puține probleme (și, implicit, nevoia de schimbare cea mai scăzută) a fost înregistrată
privitor la supermarketuri, restaurante și proiectele Cetății istorice Alba Carolina.
14%
15%
15%
18%
24%
28%
33%
39%
41%
53%
62%
13%
13%
15%
17%
24%
26%
32%
39%
39%
52%
62%
17%
19%
18%
19%
25%
31%
34%
37%
47%
56%
63%
Proiectele Cetatii istorice
Restaurante
Supermarketuri
Spatii cazare (hotel/pensiune)
Semafoare
Sensuri giratorii
Bazinul olimpic
Parcari cu plată
Parcuri
Parcări fără plată
Aleile pentru biciclişti
Total Alba Iulia Zona de regenerare urbana Exteriorul zonei de regenerare urbană
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
109
Cu excepția parcărilor cu plată, locuitorii din afara zonei de regenerare urbană
declară mai frecvent că e nevoie de schimbare privitor la chestiunile puse în discuție.
Deoarece aprecierile se referă, de această dată, la întregul oraș, putem conchide că
locuitorii din afara zonei de regenerare urbană au așteptări mai ridicate privind calitatea
vieții urbane decât cei care domiciliază în respectiva zonă (probabil, după cum am mai
spus, datorită unui statut socio-economic și cultural mai ridicat). Vezi Graficul V.7.
Graficul V.7. Primul aspect menționat. Ponderea cu care au fost semnalate
problemele la întrebarea deschisă vizând ORAȘUL unde locuiesc respondenții
În cazul primului aspect menționat ca răspuns la întrebarea deschisă vizând
potențialele probleme cu care se confruntă orașul, aceleași două chestiuni, parcările (cu
plată sau fără plată) și construirea pistelor pentru bicicliști s-au situat în prim-planul
nevoii de schimbare exprimate de către respondenți (din nou, au fost luate în considerare
opiniile exprimate de cel puțin trei persoane). Sensurile giratorii, aflate pe locul VI ca
frecvență a indicării nevoii de schimbare pentru întrebările închise, se află pe poziția a
.7
.7
.7
.7
.7
.7
.7
1
1
1
1,2
1,2
1,7
1,9
1,9
1,9
2,4
2,9
2,9
3,2
3,2
3,2
10,9
14,8
16,3
22,1
Amenajarea parcarilor subterane
Construirea unui strand intr-un loc accesibil
Locuri de parcare prea inguste
Mai multe spatii de divertismment / sport
Parcarea gratuita in zonele cu plata intre anumite ore
Parcarile cu plata prea scumpe (din Centru)
Sanse egale pentru a cumpara un loc de parcare
Eliminarea semafoarelor care blocheaza traficul
Mai multe supermarketuri
Marcarea parcarilor cu plata
Amenajarea mai multor parcari cu plata
Sensuri giratorii neadecvate
Amenzi mai mari pentru parcarea ilegala (pe trotuar)
Amenajarea unor parcuri
Construirea de piste pentru biciclisti (in zona Centru)
Renuntarea la plata parcarii
Reducerea costului parcarii
Eliminarea taxelor pentru parcare
Prea multe giratorii
Amenajarea mai multor parcari cua plata
Bazinul olimpic greu accesibil (inchis /apa rece, scump)
Eliminarea semafoarelor din sensul giratoriu
Amenajarea mai multor parcari fara plata
Construirea de piste pentru biciclisti
Amenajarea mai multor parcari
Altceva
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 110
treia atunci când ne referim la primul aspect relevat în răspunsurile formulate liber. De
notat că respondenții oferă răspunsuri mai nuanțate la întrebarea deschisă: 3,2% se referă
la eliminarea semafoarelor din sensurile giratorii, 2,9% apreciază că s-au amenajat, deja,
prea multe iar 1,2% semnalează că există sensuri giratorii inadecvat construite. Privitor la
parcări se dorește să fie pur și simplu mai multe (16%), mai multe fără plată (11%), mai
multe cu plată (4,4%), mai ieftine (2%), eliminarea taxelor (4,8%), parcarea gratuită între
unele ore (1%), amenajarea de parcări subterane (1%) și locuri de parcare mai late (1%).
A treia chestiune ca relevanță (în primul aspect menționat ca răspuns la întrebarea
deschisă) este reprezentată de Bazinul Olimpic, despre care respondenții afirmă că e
frecvent închis, că prețul biletului este prea mare sau că apa este insuficient încălzită.
Amenajarea unor parcuri ar fi a patra chestiune pusă în discuție de respondenți în
primul aspect menționat ca răspuns la întrebarea deschisă (doar 2% din total) după care
urmează mărirea amenzilor pentru parcarea ilegală / pe trotuar (1%) și apoi creșterea
numărului super-marketurilor (1%). Cu câte 1% dintre opțiunile exprimate (în primul
aspect menționat ca răspunsul la întrebarea deschisă) mai apar următoarele chestiuni:
eliminarea semafoarelor care încurcă traficul, oferirea de șanse egale pentru cumpărarea
uni loc de parcare și amenajarea mai multor spații de relaxare / divertisment.
Prioritățile respondenților par a viza problema complexă și controversată a
parcărilor, construirea pistelor pentru bicicliști și chestiunea giratoriilor / semafoarelor
(un număr sensibil mai mic referindu-se la dificultățile de acces la bazinul olimpic).
În cazul celui de al doilea aspect menționat în răspunsurile libere vizând nevoia de
schimbare la nivel de oraș, construirea pistelor pentru bicicliști apare în prim plan, urmată
de nevoia de locuri de parcare (în principal, fără plată sau chiar subterane), apoi
necesitatea amenajării unor parcuri și a accesibilizării Bazinului Olimpic. În continuare se
indică probleme legate de sensurile giratorii (prea multe, neadecvate, având semafoare în
proximitate), necesitatea măririi numărului de spații de cazare, de supermarketuri și, cu
ponderea cea mai redusă, montarea mai multor semafoare.
Din nou structura răspunsurilor subiecților este destul de apropiată de cea de la
întrebarea închisă, diferența constând mai degrabă în specificări ale schimbărilor concrete
care ar trebui să aibă loc. Singura distincție clară care apare este indicarea necesității
amplasării mai multor semafoare (însă pe ultimul loc).
Răspunsurile formulate în cazul celui de al treilea aspect menționat vizând
problemele orașului sunt centrate pe necesitatea amenajării pistelor pentru bicicliști, a
parcurilor, pe utilizarea adecvată a sensurilor giratorii și asigurarea bunei funcționări a
Bazinului Olimpic, la un preț accesibil. Chestiunile care apar în plus vizează întreținerea /
menținerea curată a parcurilor și eliminarea semafoarelor care blochează traficul.
Cel de-al patrulea aspect menționat privitor la nevoia de schimbare care a fost
identificată de către respondenți în propriul oraș aduce în atenție situația bazinului
olimpic, urmată, la distanță destul de mare, de aceleași probleme care au fost discutate
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
111
anterior (sensurile giratorii, spațiile de cazare, semafoarele, parcurile etc.). Ceea ce apare
în plus este doleanța reducerii tarifului la Bazinul Olimpic pentru copii și înființarea mai
multor restaurante, cei mai mulți dintre respondenți dorindu-le pentru nefumători.
Vom continua analiza noastră asupra anumitor aspecte ale calității percepute a
mediului urban din Alba Iulia utilizând răspunsurile la întrebările închise având în vedere
buna concordanță dintre informațiile rezultate din datele de natură cantitativă respectiv
calitativă (care au adus în plus multe precizări dar puține aspecte cu adevărat noi).
6. Variabile socio-demografice și percepția asupra mediului urban
Vom prezenta relațiile dintre opiniile exprimate de respondenți privitor la unele
aspecte care necesită schimbare la nivelul străzii pe care locuiesc, al cartierului, respectiv
al întregului oraș în funcție de nivelul de studii, vârstă și apartenența de sex. Având în
vedere că este vorba de o analiză a relațiilor dintre variabile, nu am considerat necesară
detalierea acesteia la nivelul zonelor / cartierelor în care este împărțit orașul datorită, pe
de o parte, sub-eșantioanelor de mici dimensiuni pe care ar fi trebuit să le utilizăm și, pe
de altă parte, deoarece e foarte probabil ca asocierile de la nivelul global să se regăsească
și pentru subdiviziuni. A se vedea Graficul V.8.
Graficul V.8. Ponderile celor care cred că sunt probleme
pe STRADA unde locuiesc (global și în funcție de categoria de vârstă)
Vârsta nu induce diferențe mari în ponderea respondenților care apreciază că
anumite aspecte legate de strada lor constituie o problemă (și, ca atare, că s-ar impune o
schimbare). Totuși, observăm că persoanele mai în vârstă (60 de ani și peste) indică mai
multe probleme decât ceilalți respondenți pentru 7 din cele 8 chestiuni puse în discuție
(excepția reprezentând-o trotuarele). În consonanță cu observația anterioară, constatăm că
11%
14%
25%
27%
34%
35%
51%
52%
11%
13%
20%
27%
29%
34%
46%
43%
10%
14%
27%
27%
34%
37%
51%
55%
15%
19%
32%
32%
47%
36%
65%
67%
Reteaua de gaz
Alimentarea cu apa
Reteaua de electricitate
Iluminat stradal
Canalizarea
Trotuarele
Aspectul strazii
Fatada/anvelopare bloc
Total Alba Iulia 18-39 ani 40-59 ani 60 ani și peste
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 112
tinerii (18-39 de ani), apreciază că sunt mai puține probleme tot pentru șapte din cele opt
aspecte puse în discuție (excepția o reprezintă, de această dată, rețeaua de gaz).
Este plauzibil ca așteptările / aspirațiile indivizilor privitoare la calitatea mediului
urban să crească odată cu înaintarea în vârstă (și cu dobândirea unui statut social mai
ridicat, cel puțin până în momentul pensionării). Ipoteza e în aparentă contradicție cu
faptul că în zona de regenerare urbană, unde tinerii au o pondere mai scăzută, frecvența
problemelor semnalate e mai mică. Credem că aparenta contradicție e datorată structurii
segmentului 18-39 ani, în care pondere șomerilor sau a celor cu status socio-economic
ridicat poate diferi foarte mult (zona de regenerare fiind, probabil, dezavantajată).
La nivel de cartier relația dintre evaluarea calității mediului urban și vârstă e
similară cu cea identificată privitor la problemele cu care se confruntă subiecții pe strada
unde locuiesc. Tendința globală este ca frecvența celor care indică nevoia schimbării să
crească odată cu vârsta respondenților. O excepție apare în cazul școlilor / grădinițelor
despre care cei mai în vârstă apreciază că ridică mai puține probleme. Vezi Graficul V.9.
Graficul V.9. Ponderile celor care cred că sunt probleme
în CARTIERUL unde locuiesc (global și în funcție de categoria de vârstă)
Privitor la chestiunile puse în discuție pentru întregul oraș, tinerii au cele mai puține
nemulțumiri dar, spre deosebire de situația vizând strada și cartierul, numărul de
probleme identificate crește cu vârsta doar pentru Proiectele din Cetate, restaurante,
supermarketuri, spații de cazare și Bazinul Olimpic. Pentru celelalte aspecte, ponderea
maximă a semnalării problemelor se înregistrează în categoria de vârstă intermediară (40-
59 de ani). A se vedea Graficul V.10.
13%
16%
29%
30%
30%
37%
57%
57%
12%
16%
25%
24%
26%
33%
52%
53%
12%
15%
30%
35%
29%
40%
60%
60%
19%
45%
35%
34%
42%
45%
63%
60%
Statii autobuz/microbuz
Linii autobuz/microbuz
Magazinele
Scoli si gradiniţe
Colectarea gunoiului
Aleile
Spatiile verzi
Locurile de joaca
Total Alba Iulia 18-39 ani 40-59 ani 60 ani și peste
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
113
Graficul V.10. Ponderile celor care cred că sunt probleme
în ORAȘUL unde locuiesc (global și în funcție de categoria de vârstă)
Credem că o parte a explicației pentru patternul răspunsurilor subiecților e legat de
faptul că locuitorii având între 40 și 59 de ani folosesc cel mai mult automobilul și, ca
atare, exprimă cele mai multe nemulțumiri referitoare la parcări (cu plată sau fără) și
sensuri giratorii (numărul maxim de alegeri pentru aleile destinate bicicliștilor ar părea să
contrazică raționamentul de mai sus; totuși, construirea pistelor pentru biciclete ar putea
ușura traficul autovehiculelor).
Comparând bărbații cu femeile din perspectiva ponderii indicării problemelor puse
în discuție la nivel de stradă, constatăm că pentru fiecare chestiune persoanele de sex
masculin au o raportare mai intens critică. A se vedea Graficul V.11.
Graficul V.11. Ponderile celor care cred că sunt probleme
pe STRADA unde locuiesc (global și în funcție de apartenența de sex)
14
15
15
18
24%
28%
33%
39%
41%
53%
62%
13
14
13
14
22%
23%
31%
34%
35%
50%
55%
13
15
16
20
25%
32%
34%
42%
48%
59%
70%
22
19
21
22
28%
30%
34%
41%
39%
46%
65%
Proiectele Cetatii Alba Carolina
Restaurante
Supermarketuri
Spatii cazare (hoteluri/pensiuni)
Semafoare
Sensuri giratorii
Bazinul olimpic
Parcări cu plata
Parcuri
Parcări fara plata
Aleile pentru biciclisti
Total Alba Iulia 18-39 ani 40-59 ani 60 ani și peste
11%
14%
25%
27%
34%
35%
51%
52%
12%
16%
29%
28%
37%
36%
51%
53%
11%
13%
20%
27%
30%
34%
50%
50%
Reteaua de gaz
Alimentarea cu apa
Reteaua de electricitate
Iluminat stradal
Canalizarea
Trotuarele
Aspectul strazii
Fatada/anvelopare bloc
Total Alba Iulia Masculin Feminin
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 114
Observația formulată mai sus este valabilă și pentru aspectele care se referă la
cartier, cu o excepție: colectarea gunoiului, unde femeile indică cu 1% mai des decât
bărbații că există probleme. A se vedea Graficul V.12.
Graficul V.12. Ponderile celor care cred că sunt probleme
în CARTIERUL unde locuiesc (global și în funcție de apartenența de sex)
În ceea ce privește evaluarea calității mediului urban la nivelul global al orașului,
bărbații indică mai frecvent prezența problemelor pentru 10 din cele 11 aspecte puse în
discuție. Excepția o constituie parcările cu plată, în cazul cărora femeile consideră mai
adesea că e nevoie de schimbare (în bine). Vezi Graficul V.13.
Graficul V.13. Ponderile celor care cred că sunt probleme
în ORAȘUL unde locuiesc (global și în funcție de apartenența de sex)
Școala absolvită diferențiază răspunsurile subiecților vizând problemele la nivel de
stradă, dar nu univoc. Respondenții cu studii superioare sunt cei mai puțin mulțumiți
referitor la aspectul străzii, la trotuare, canalizare, iluminat stradal și la rețeaua electrică.
13%
16%
29%
30%
30%
37%
57%
57%
13%
17%
34%
32%
29%
39%
58%
59%
13%
16%
23%
28%
30%
36%
55%
55%
Statii de autobuz/microbuz
Linii de autobuz/microbuz
Magazinele
Scoli si gradinite
Colectarea gunoiului
Aleile
Spatiile verzi
Locurile de joaca
Total Alba Iulia Masculin Feminin
14%
15%
15%
18%
24%
28%
33%
39%
41%
53%
62%
19%
16%
18%
20%
27%
29%
34%
37%
43%
55%
66%
10%
14%
13%
15%
22%
27%
31%
40%
39%
51%
59%
Proiectele Cetatii istorice
Restaurante
Supermarketuri
Spatii de cazare (hoteluri / pensiuni)
Semafoare
Sensuri giratorii
Bazinul olimpic
Parcari cu plata
Parcuri
Parcari fara plata
Aleile pentru biciclisti
Total Alba Iulia Masculin Feminin
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
115
Graficul V.14. Ponderile celor care cred că sunt probleme
pe STRADA unde locuiesc (global și în funcție de nivelul de studii)
Persoanele care au absolvit școala postliceală indică cel mai frecvent fațada /
anveloparea blocurilor ca fiind o problemă pe când cei care au absolvit cel mult 8 clase
semnalează cel mai adesea alimentarea cu apă și rețeaua de gaz.
S-ar putea ca ponderile ridicate ale răspunsurilor să fie legate, pentru primele
aspecte, mai degrabă de calitatea infrastructurii și a serviciilor de la nivel stradal (cei cu
nivel ridicat de studii având așteptări mai ridicate) pe când pentru ultimele două chestiuni
(alimentarea cu apă și rețeaua de gaz) subiecții cu școlaritatea minimă (și, implicit, cu
statusul socio-economic scăzut) să se refere, adesea, chiar la inexistența acestor facilități.
(Graficul V.15).
Graficul V.15. Ponderile celor care cred că sunt probleme
În CARTIERUL unde locuiesc (global și în funcție de nivelul de studii)
Ponderile cu care subiecții au indicat existența anumitor probleme la nivel de cartier
sunt diferențiate în funcție de nivelul de studii după un pattern apropiat de cel identificat
referitor la propria stradă. Absolvenții de studii superioare sau școală postliceală sunt cei
mai nemulțumiți de următoarele aspecte: locurile de joacă, spațiile verzi, aleile, școlile,
grădinițele și magazinele. Cei având cel mult 8 clase indică cele mai multe probleme
11
14%
25%
27%
34%
35%
51%
52%
32%
27%
25%
28%
28%
27%
49%
40%
12
15%
22%
23%
33%
34%
44%
46%
9
11
22%
26%
31%
32%
45%
55%
12
21%
27%
25%
36%
35%
49%
56%
9
14%
28%
31%
38%
40%
59%
50%
Reteaua de gaz
Alimentarea cu apa
Reteaua electrica
Iluminat stradal
Canalizarea
Trotuarele
Aspectul strazii
Fatada/anvelopare bloc
Total Oras Max. 8 cls. Profesionala Liceu Postliceala Studii superioare
13
16%
29%
30%
30%
37%
57%
57%
23%
32%
29%
24%
39%
29%
49%
54%
10
17%
27%
30%
25%
33%
43%
58%
11
14
23%
26%
28%
34%
54%
52%
18
20%
23%
38%
36%
41%
65%
57%
14
15%
35%
33%
31%
44%
65%
63%
Statii autobuz/microbuz
Linii autobuz/microbuz
Magazinele
Scoli şi gradinite
Colectarea gunoiului
Aleile
Spatiile verzi
Locurile de joaca
Total Alba Iulia Max. 8 clase Profesionala Liceu Postliceala Studii superioare
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 116
referitoare la liniile de autobuz/microbuz, la stațiile transportului în comun și la colectarea
gunoiului. E posibil ca o parte dintre subiecții cu nivelul minim de studii, locuind mai
frecvent în zone defavorizate, să se refere la lipsa completă, în proximitate, a
transportului public și a colectării gunoiului.
Relația dintre ponderea identificării problemelor orașului și studiile subiecților pare
mai dificil de interpretat. Cei cu nivel ridicat de școlaritate exprimă cea mai intensă
nevoie de schimbare privitor la aleile pentru bicicliști, parcări (cu sau fără plată), parcuri,
Bazin Olimpic, sensuri giratorii, semafoare și proiectele Cetății Istorice. Subiecții
absolvenți de școală profesională indică cel mai frecvent necesitatea mai multor
restaurante iar cei având cel mult 8 clase, inexistența sau numărul prea mic de spații de
cazare și de supermarketuri. Nivelul scăzut de studii (asociat cu aspirațiile mai modeste)
ar putea explica, global, raportarea mai puțin critică la problemele orașului. Lipsa
percepută a spațiilor de cazare, a restaurantelor și a supermarketurilor ar putea fi legată,
de fapt, de situația din propriul cartier, aflat, mai probabil, printre cele dezavantajate
(situație proiectată subiectiv la nivelul întregului Municipiu). A se vedea Graficul V.16.
Graficul V.16. Ponderile celor care cred că sunt probleme
în ORAȘUL unde locuiesc (global și în funcție de nivelul de studii)
De notat că între nivelul de studii și frecvența nemulțumirilor formulate în raport cu
diferitele aspecte ale calității mediului urban (la nivelul global, al întregului oraș) nu
există o relație liniară, probabil și datorită modului diferit în care se raportează subiecții la
chestiunile supuse evaluării. Într-un caz, accentul poate fi pus pe calitatea unei
infrastructuri sau a unor servicii care există, pe când în alt caz referirea se poate face la
existența sau inexistența utilităților urbane.
Vom continua demersul nostru comparând zonele constituente ale Municipiului
Alba Iulia (cartierele, zona de regenerare urbană, respectiv zona de dezvoltare urbană)
14
15
15
18
24%
28%
33%
39%
41%
53%
62%
8
14
19
22
22%
16%
23%
30%
38%
33%
41%
17
17
10
18
23%
25%
32%
31%
42%
44%
64%
12
12
15
15
21%
25%
26%
36%
36%
52%
58%
9
17
21
16
19%
31%
25%
47%
39%
55%
67%
17
16
16
19
30%
33%
42%
44%
47%
61%
69%
Proiectele Cetatii istorice
Restaurante
Supermarketuri
Spatii de cazare (hoteluri/pensiuni)
Semafoare
Sensuri giratorii
Bazinul olimpic
Parcari cu plata
Parcuri
Parcari fara plata
Aleile pentru biciclişti
Total Alba Iulia Max. 8 clase Profesională Liceu Postliceala Studii superioare
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
117
dar, de această dată, vom renunța la analiza itemilor în favoarea utilizării indicatorilor
sintetici ai percepției calității mediului urban (la nivel de stradă, cartier respectiv oraș).
7. Percepția calității mediului urban în funcție de apartenența la zona de regenerare
urbană respectiv în afara acesteia (analiză la nivelul indicatorilor sintetici)
Primul pas al demersului nostru a fost acela de a testa dacă itemii celor trei sub-
scale (vizând strada, cartierul respectiv întregul oraș) sunt corelați între ei și corelează cu
scorul global pentru fiecare palier de analiză avut în vedere.
Privitor la itemii formulați pentru problemele ce pot apărea la nivel de stradă, toate
cele 8 variabilei dummy sunt corelate pozitiv cu valori cuprinse între 0,165 și 0,565,
fiecare coeficient de corelație fiind semnificativ statistic cu o probabilitate mai mare de
99%. Pe de altă parte, indicatorul sintetic desemnând percepția calității mediului urban la
nivel de stradă (media aritmetică a variabilelor dummy) corelează pozitiv cu fiecare
dintre cele opt variabile cu valori cuprinse între 0,520 și 0,696, toate semnificative (P <
0,01).
Putem concluziona că faptul de a construi un indice sintetic (media aritmetică a
valorilor atribuite itemilor) este justificată de coerența internă a datelor. Coeficientul α al
lui Kronbach este de 0,755, deci superior pragului minim acceptat de 0,7.
Reiterând analiza pentru itemii vizând percepția asupra calității mediului urban la
nivel de cartier, rezultatele obținute sunt foarte asemănătoare (toți itemii corelează între ei
și cu indicele sintetic iar coeficienții sunt statistic semnificativi la pragul P < 0,01.
Coeficientul α al lui Kronbach este 0,749, ceea ce confirmă consistența internă a scalei.
În cazul variabilelor dummy vizând percepția asupra calității mediului urban la
nivelul de oraș constatăm, de asemenea, corelaţii statistic semnificative între toți itemii și
cu indicele sintetic (P < 0,01) iar coeficientul α al lui Kronbach e mai mare decât 0,7.
Cele trei variabile nou construite sunt corelate pozitiv: între indicele sintetic vizând
strada și cel referitor la cartier r = 0,600 iar în raport cu cel subsumând întregul oraș, r =
0,486. Coeficientul de corelație dintre indicii de la nivelul cartierului respectiv al orașului
este de 0,555 (toți cei trei coeficienți de corelație sunt statistic semnificativi cu o
probabilitate mai mare de 99%).
Putem presupune în mod justificat că în spatele fiecărui set de itemi se află o
dimensiune specifică, adică mulțumirea cetățenilor în raport cu calitatea mediului urban,
așa cum este percepută ea la nivelul străzii pe care aceștia locuiesc, al cartierului,
respectiv al orașului privit ca un tot.
Vom analiza, mai întâi, diferențele dintre răspunsurile cetățenilor formulate pe
ansamblul municipiului, respectiv în funcție de apartenența la zona de regenerare urbană.
Comparația dintre evaluarea calității mediului urban proprie locuitorilor Albei Iulia
și cea caracteristică locuitorilor din zona de regenerare urbană (respectiv, a celor
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 118
domiciliați în afara acesteia) confirmă, în mod firesc, observațiile făcute atunci când am
realizat analiza la nivel de itemi ai scalelor. Atât în cadrul raportării globale la oraș cât și
privitor la evaluările vizând cartierul și strada, cei ce locuiesc în afara zonei de regenerare
urbană au o atitudine mai critică decât restul respondenților, indicii sintetici desemnând
numărul mediu de probleme semnalate având valori sensibil mai ridicate. Reiterăm ideea
că a percepe calitatea globală a mediului urban (Municipiul Alba Iulia privit ca un tot) în
mod diferit în funcție de apartenența la o anumită zonă a acestuia indică, foarte probabil,
nivele diferite de aspirații / așteptări ale locuitorilor.
Diferențele cele mai pregnante sunt privitor la cartiere, posibil deoarece la acest
nivel problemele care se manifestă afectează cel mai puternic confortul perceput al
locuitorilor, calitatea subiectivă a vieții în spațiul urban. A se vedea Graficul V.17.
Graficul V.17. Valoarea indicilor numărului mediu de probleme identificate la nivel
de oraș, cartier și stradă per global și în funcție de apartenența la zona de regenerare
Vom testa, în continuare, dacă diferențele de structură a populației dintre zona de
regenerare urbană și cea exterioară acesteia pot explica disimilaritățile obținute pentru
indicii sintetici calculați. A se vedea Tabelul V.4.
Tabelul V.4. Valori medii ale indicilor referitori la oraș, cartier și stradă per
global și în funcție de apartenența la zona de regenerare urbană (pe categorii de vârstă)
Total oraș locuitori din afara
zonei de regenerare locuitori din zona de regenerare urbană
18-39 ani
40-59 ani
60 ani si peste
18-39 ani
40-59 ani
60 ani si peste
18-39 ani
40-59 ani
60 ani și peste
Indice mediu STRADA 0,250 0,280 0,360 0,272 0,343 0,307 0,241 0,264 0,377
Indice mediu CARTIER 0,275 0,325 0,375 0,330 0,389 0,363 0,251 0,304 0,379
Indice mediu ORAȘ 0,250 0,315 0,310 0,277 0,314 0,388 0,236 0,315 0,285
0,278 0,27 0,299 0,309
0,291
0,355
0,285 0,278 0,303
0
0,05
0,1
0,15
0,2
0,25
0,3
0,35
0,4
Oraș Zona de regenerare urbana Exteriorul zonei deregenerare urbană
Medie indice nivel STRADĂ Medie indice nivel CARTIER Medie indice nivel ORAȘ
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
119
Cu trei excepții, pentru categoriile de vârstă avute în vedere și cele trei nivele luate
în considerare (stradă, cartier, respectiv oraș), locuitorii din afara zonei de regenerare
urbană au indicat, în medie, mai multe probleme care necesită schimbare (excepțiile apar
pentru vârstnici referitor la stradă și cartier respectiv pentru categoria 40-50 ani privitor la
oraș). În consecință, diferența de structură, pe vârste, dintre zona de regenerare urbană,
respectiv exteriorul acesteia nu poate justifica modul diferit în care cetățenii evaluează
calitatea mediului urban (având în vedere că ponderile vârstnicilor sunt cvasi-similare).
Făcând aceeași comparație, dar utilizând ca variabilă de control nivelul de studii al
respondenților, rezultatele sunt mai sugestive, chiar dacă nu pot fi univoc interpretate. La
aceeași educație, nu apar evaluări mai critice ale calității mediului urban ale locuitorilor
din afara zonei de regenerare decât în cazul nivelelor minime și maxime de studii. Mai
mult, privitor la stradă, valorile medii ale indicelui sintetic sunt mai mari în zona de
regenerare urbană pentru gimnaziu, liceu și postliceală (aceeași situație o regăsim pentru
indicele sintetic al cartierului în cazul absolvenților de liceul sau postliceală). Deoarece
persoanele cu facultate din afara zonei de regenerare urbană indică mai frecvent probleme
(și au pondere mai mare în sub-populație), presupunem că sunt răspunzătoare, parțial, de
ecartul în percepția asupra calității mediului urban (dintre cele două zone urbane). A se
vedea Tabelul V.5.
Tabelul V.5. Valori medii ale indicilor referitori la oraș, cartier și stradă per
global și în funcție de apartenența la zona de regenerare urbană (pe categorii de studii)
Indice mediu:
Total oraș locuitori din afara zonei de
regenerare urbană locuitori din zona de regenerare urbană
Max
. 8
cla
se
Pro
fe-
sion
ala
Lice
u
Pos
t-lic
eala
U
nive
r-si
tate
Max
.
8 c
lase
P
rofe
-si
onal
a
Lice
u
Pos
t-lic
eala
U
nive
r-si
tate
M
ax.
8 c
lase
P
rofe
-si
onal
a
Lice
u
Pos
t-lic
eala
U
nive
r-si
tate
STRADA ,298 ,255 ,257 ,284 ,299 ,250 ,299 ,236 ,193 ,351 ,313 ,245 ,261 ,309 ,267 CARTIER ,347 ,280 ,276 ,347 ,340 ,569 ,352 ,272 ,325 ,384 ,273 ,258 ,277 ,352 ,315 ORAȘ ,254 ,265 ,259 ,262 ,325 ,293 ,298 ,263 ,240 ,336 ,240 ,254 ,258 ,270 ,319
Dorim să relevăm faptul că între nivelul de studii și numărul mediu de probleme
identificate la nivel de stradă, cartier sau oraș nu există o legătură directă (liniară) ci, mai
degrabă, una neliniară, de forma literei U, cu valori mai mari la extreme și mai mici
pentru nivelele medii de studii. Ca o simplă supoziție, s-ar putea ca respondenții având
cel mult 8 clase să fie mai nemulțumiți deoarece efectiv locuiesc în condițiile cele mai
proaste (stradă și cartier) pe când cei cu studii superioare să identifice mai multe
probleme deoarece pretențiile lor sunt mai ridicate decât ale restului respondenților.
Având în vedere că apartenența de sex influențează răspunsurile subiecților privind
problemele cu care se confruntă, prezentăm valorile medii ale celor trei indici. (Tabelul
V.6.)
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 120
Tabelul V.6. Valori medii ale indicilor referitori la oraș, cartier și stradă
per global și în funcție de apartenența la zona de incluziune socială (separat pe sexe)
Total oraș
locuitori din afara zonei de regenerare
locuitori din zona de regenerare urbană
Bărbați Femei Bărbați Femei Bărbați Femei
Indice mediu STRADA 0,287 0,269 0,307 0,291 0,279 0,262
Indice mediu CARTIER 0,319 0,298 0,358 0,352 0,304 0,279
Indice mediu ORAȘ 0,299 0,271 0,317 0,288 0,292 0,264
Comparația (vizând strada, cartierul respectiv orașul) e realizată separat pentru
bărbați și femei în funcție de apartenența sau nu la zona de regenerare.
În cazul fiecăruia dintre cei trei indici sintetici, valorile din zona de regenerare
urbană sunt mai mici decât în exteriorul ei, atât pentru bărbați cât și pentru femei (deci
structura pe sexe nu are relevanță pentru diferențele existente între cele două zone).
Următorul pas al demersului nostru îl constituie analiza comparativă a percepției
mediului urban proprie locuitorilor din cartierele Albei Iulia.
8. Percepția mediului urban în funcție de apartenența la diferitele cartiere ale
Municipiului Alba Iulia (analiză la nivelul indicilor sintetici)
Reamintim faptul că în analizele realizate la nivelul global al orașului sau în cazul
comparațiilor bazate pe apartenența la zona de regenerare urbană (respectiv la exteriorul
acesteia) am utilizat baza de date triplu ponderată (vârstă sex, şi educaţie), pentru a
reflecta cât mai fidel structura populației Municipiului Alba Iulia.
Graficul V.18. Valorile indicilor sintetici indicând calitatea percepută a mediului
urban la nivel de stradă, cartier și oraș în funcție de zona de apartenență și cartier
La nivel de stradă, așa cum rezultă din Graficul V.18, numărul maxim de probleme
au fost identificate în Zona Industrială apoi, la distanță destul de mare, în cartierul Cetate
0,295
0,28
0,228
0,266
0,292
0,262
0,347
0,253
0,303
0,377
0,298
0,309
0,22
0,307
0,275
0,371
0,29
0,317
0,296
0,284
0,214
0,278
0,264
0,303
0,257
0,293
0,301
exteriorul zonei de regenerare
Zona de regenerare urbană
Bărăbanț
Ampoi I+II
Ampoi III
Centru Civic
Zona industriala
Cetate (Stadion)
Cetate (Transilvaniei)
Indice mediu STRADA Indice mediu CARTIER Indice mediu ORAȘ
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
121
(Transilvaniei) iar numărul minim, în Bărăbanț. Rezultatele sunt destul de dificil de
interpretat având în vedere că evaluările subiecților depind, în același timp, de situația
concretă cu care se confruntă cât și de aspirațiile / expectanțele pe care le au privitor la
calitatea mediului urban (așteptări aflate, foarte probabil, în relație cu statusul
socioeconomic și cu vârsta).
Comparând frecvența identificată a problemelor privitor la cartier, Zona Industrială
se află, din nou, pe primul loc, urmată tot de cartierul Cetate (Transilvaniei) dar, de
această dată, Bărăbanțul se situează pe poziția a treia iar Ampoi (I+II) pe ultima.
Percepția globală asupra calității mediului urban, care ar trebui să ne dea o indicație
mai clară asupra aspirațiilor locuitorilor, este cea mai negativă în Centrul Civic, urmată de
Cartierul Cetate (Transilvaniei) iar Bărăbanțul se situează, iarăși, pe ultimul loc.
Statistic, aprecierile asupra problemelor existente pe stradă, în cartier respectiv la
nivelul întregului oraș sunt corelate (percepția unui nivel ridicat într-un domeniu
îmbunătățește, într-o anumită măsură, imaginea asupra celorlalte). În spatele percepțiilor,
indiferent de nivelul la care se referă (stradă, cartier sau oraș) există o atitudine generală
de intransigență sau de toleranță față de disfuncționalitățile spațiului citadin, dar există și
diferențe semnificative datorate anvergurii obiective cu care se manifestă respectivele
probleme. În aceste condiții, evaluările făcute de către subiecți ar trebui lecturate simultan
cu aspecte ce relevă calitatea obiectivă a mediului urban, mai ales la nivel de cartier.
Vom încerca, în continuare, să stabilim dacă există diferențe între valorile medii ale
indicatorilor statistici la nivel de stradă în funcție de variabilele socio-demografice
considerate susceptibile de a avea relevanță (vârstă, studii și apartenență de sex). A se
vedea Tabelul V.7.
Tabelul V.7. Valoarea indicelui sintetic privitor la STRADĂ în funcție de
apartenența la zona de regenerare urbană, de cartier, de vârstă, sex și studii
exte
rio
rul
zon
ei d
e
reg
ener
are
Zo
na
de
reg
ener
are
urb
ană
Băr
ăban
ț
Am
po
i I+
II
Am
po
i III
Cen
tru
Civ
ic
Zo
na
ind
ust
rial
ă
Cet
ate
(Sta
dio
n)
Cet
ate
(Tra
nsi
lvan
iei)
Indice mediu STRADA
18-39 ani 0,277 0,252 0,245 0,237 0,244 0,289 0,386 0,188 0,272 40-59 ani 0,317 0,290 0,242 0,288 0,313 0,181 0,284 0,294 0,317
60 și peste 0,258 0,377 0,143 0,458 0,750 0,554 0,431 0,302 0,370
Masculin 0,311 0,297 0,281 0,326 0,278 0,277 0,295 0,285 0,315 Feminin 0,281 0,269 0,188 0,227 0,302 0,250 0,396 0,227 0,296
Cel mult profesională 0,254 0,265 0,238 0,326 0,289 0,354 0,419 0,177 0,237 Liceu 0,250 0,264 0,179 0,250 0,284 0,292 0,276 0,246 0,283
Postliceală / facultate 0,320 0,292 0,295 0,260 0,277 0,245 0,333 0,271 0,340
Total nivel STRADĂ 0,295 0,280 0,228 0,266 0,292 0,262 0,347 0,253 0,303
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 122
În cartierul Zona Industrială se înregistrează valoarea medie maximă a indicelui
nemulțumirii față de calitatea mediului urban (la nivel de stradă) în principal datorită
numărului mare de probleme indicate de tineri (18-39 de ani), de cei cu nivelul mai scăzut
respectiv cel mai ridicat de studii și de către femei (singurul cartier în care atitudinea
femeilor este mai critică decât cea a bărbaților). Cartierul Cetate (Transilvaniei) se
situează pe a doua poziție datorită mai ales numărului mare de probleme semnalate de
subiecții având 40-59 de ani, de bărbați și de cei cu studii superioare. Nivelul minim al
nemulțumirii, propriu Cartierului Bărăbanț, se regăsește în 5 din cele 8 categorii definite
în funcție de vârstă, sex sau studii (ultimul sau penultimul loc). Cartierul Cetate (Stadion)
e situat pe penultimul loc din perspectiva numărului mediu de probleme identificate mai
ales datorită toleranței manifestată de tineri, femei și de persoanele ce au absolvit cel mult
liceul (ultimul sau penultimul loc în 4 categorii de vârstă, sex sau studii).
Analiza la nivel de cartier nu aduce mari modificări ale ierarhiei cartierelor din
perspectiva calității percepute a mediului urban. Zona Industrială se află pe primul loc tot
datorită tinerilor, a celor cu nivelul scăzut respectiv ridicat de studii și femeilor, care, în
mod atipic, sunt mai nemulțumite decât bărbații (de această dată, însă, persoanele de sex
masculin sunt, și ele, pe prima poziție ca nivel mediu al problemelor indicate). Vezi
Tabelul V.8.
Tabelul V.8. Valoarea indicelui sintetic privitor la CARTIER în funcție de
apartenența la zona de regenerare urbană, de cartier, de vârstă, sex și studii
exte
rio
rul
zon
ei d
e re
gen
erar
e
Zo
na
de
reg
ener
are
urb
ană
Băr
ăban
ț
Am
po
i I+
II
Am
po
i III
Cen
tru
Civ
ic
Zo
na
ind
ust
rial
a
Cet
ate
(S
tad
ion
)
Cet
ate
(Tra
nsi
lvan
iei)
Indice mediu CARTIER
18-39 ani 0,343 0,270 0,301 0,213 0,272 0,246 0,365 0,259 0,280
40-59 ani 0,410 0,311 0,326 0,220 0,330 0,246 0,337 0,315 0,338
60 și peste 0,342 0,379 0,292 0,333 0,375 0,536 0,484 0,268 0,390
Masculin 0,402 0,308 0,268 0,205 0,332 0,308 0,358 0,308 0,329 Feminin 0,354 0,291 0,338 0,230 0,289 0,253 0,384 0,275 0,311
Cel mult profesională 0,385 0,253 0,219 0,214 0,339 0,214 0,375 0,438 0,332
Liceu 0,314 0,280 0,257 0,221 0,313 0,375 0,319 0,172 0,265
Postliceală / facultate 0,395 0,324 0,449 0,225 0,281 0,257 0,490 0,245 0,304
Total nivel CARTIER 0,377 0,298 0,309 0,220 0,307 0,275 0,371 0,290 0,317
Nivelul maxim al toleranței se înregistrează, de această dată, în Ampoi I+II, unde
valorile medii ale numărului de probleme indicate e cel mai redus (ultimul sau penultimul
loc) pentru 7 din cele 8 categorii de respondenți definite în funcție de vârstă, apartenență
de sex respectiv studii. Pe penultimul loc se situează Centrul Civic, unde există, însă,
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
123
discrepanțe mari între mediile indicelui sintetic calculat pe sub-categoriile de populație
(cei având 60 de ani și peste au raportarea cea mai critică dintre cele șapte cartiere, fapt
valabil și pentru absolvenții de liceu. De notat că în cazul vârstnicilor numărul de
persoane per cartier e foarte mic, motiv pentru care valorile calculate au puțină relevanță).
Comparațiile dintre cartiere în funcție de evaluarea calității mediului urban la nivel
de oraș aduce Centrul Civic în prim plan din perspectiva numărului mediu de probleme
identificate (mai ales datorită spiritului critic al celor în vârstă, al tinerilor, respectiv al
celor cu nivel scăzut și mediu de studii).
Cartierul Cetate (Transilvaniei) se situează pe poziția a doua, cu o frecvență mare a
problemelor identificate de către cei mai tineri (19-39 ani), de persoanele de sex masculin
și de cele cu studii de nivel ridicat.
Cartierul în care s-au semnalat, în medie, cele mai puține probleme (vizând orașul,
în ansamblu), este Bărăbanțul, unde doar tinerii și cei cu nivelul minim de studii nu s-au
situat pe ultimul sau penultimul loc din perspectiva valorii medii a indicelui sintetic (dar
și pentru respectivele categorii valorile înregistrate au fost inferioare celor de la nivelul
zonei de regenerare urbană). Vezi Tabelul V.9.
Tabelul V.9. Valoarea indicelui sintetic privitor la ORAȘ în funcție de
apartenența la zona de regenerare urbană, de cartier, de vârstă, sex și studii
exte
rio
rul
zon
ei d
e re
gen
erar
e
Zo
na
de
reg
ener
are
urb
ană
Băr
ăban
ț
Am
po
i I+
II
Am
po
i III
Cen
tru
Civ
ic
Zo
na
ind
ust
rial
a
Cet
ate
(S
tad
ion
)
Cet
ate
(Tra
nsi
lvan
iei)
Indice mediu ORAȘ
18-39 ani 0,257 0,250 0,246 0,261 0,229 0,262 0,212 0,242 0,266
40-59 ani 0,319 0,314 0,182 0,288 0,289 0,296 0,312 0,343 0,328
60 și peste 0,392 0,285 0,169 0,394 0,273 0,515 0,247 0,168 0,329
Masculin 0,314 0,302 0,242 0,302 0,244 0,335 0,195 0,315 0,344 Feminin 0,279 0,271 0,194 0,262 0,276 0,278 0,324 0,274 0,275
Cel mult profesională 0,261 0,229 0,222 0,357 0,168 0,307 0,141 0,253 0,212
Liceu 0,248 0,270 0,167 0,249 0,284 0,309 0,300 0,266 0,286
Postliceală / facultate 0,317 0,310 0,250 0,287 0,275 0,296 0,364 0,315 0,332
Total nivel ORAȘ 0,296 0,284 0,214 0,278 0,264 0,303 0,257 0,293 0,301
În Zona industrială se înregistrează o situație contradictorie: per global, cartierul
este pe penultimul loc în funcție de disfuncționalitățile indicate de cetățeni dar, pe de altă
parte, cei cu studii superioare și femeile se situează pe primul loc ca valoare medie a
indicelui sintetic (în raport cu propriile subgrupuri, evident).
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 124
9. Sinteza rezultatelor
Semnalăm, în primul rând, nivelul ridicat al capitalului uman al respondenților,
33% având studii superioare (per ansamblul orașului), dar și avantajul important pe care îl
au cei ce locuiesc în afara zonei de regenerare urbană în raport cu subiecții care trăiesc în
interiorul acesteia (18% puncte procentuale). Avantajul amintit ar putea fi datorat faptului
că în zona de regenerare urbană ponderea tinerilor e mai mică, în condițiile în care cei
având 18-39 de ani au beneficiat cel mai mult de masificarea învățământului universitar
(și, implicit, de șanse mai mari pentru a atinge un status socio-economic ridicat).
Apreciem că delimitarea zonei de regenerare urbană este în consonanță cu o
anumită întârziere în dezvoltare pe care o înregistrează și, ca atare, analiza cartierelor
componente e importantă pentru identificarea celor în care locuitorii apreciază că există
cele mai multe probleme (chiar dacă percepția nu reflectă, neapărat, o stare de fapt).
Analiza la nivel de itemi în care am surprins percepția calității mediului urban (la
nivel de stradă, cartier și oraș) a relevat faptul că în zona de regenerare urbană, cu foarte
puține excepții, ponderea problemelor identificate e mai scăzută decât în afara acesteia.
Presupunem că expectanțele celor din zona de regenerare urbană sunt mai reduse, foarte
probabil datorită statusului socio-economic mediu mai scăzut. Ca atare, o comparație care
să poată sugera diferențe privind aspectele obiective ale calității mediului urban necesită
controlul variabilelor relevante pentru aspirațiile / așteptările respondenților. Diferențele
de structură pe sexe s-au vădit inconsistente pentru spiritul critic al locuitorilor din cele
două zone ale orașului, vârsta a avut o relevanță limitată, în schimb, pentru studiile medii
(liceu și postliceală), ponderile problemelor identificate de cei din zona de regenerare
devin mai mari decât la locuitorii din afara acesteia.
Comparația (per ansamblul populației) dintre răspunsurile subiecților la întrebările
închise vizând problemele de la nivelul străzii / cartierului / orașului și cele formulate
liber (răspunsurile la întrebările deschise) au condus, de obicei, la nuanțări / explicitări și
nu la identificarea unor chestiuni complet noi.
Aspectele cele mai frecvent identificate la nivel de stradă (în cazul întrebărilor
închise) au fost reabilitarea termică / estetică a clădirilor, aspectul străzii, trotuarele și
canalizarea. Răspunsurile libere au vizat, în primul rând, amenajarea / pavarea trotuarelor
și a drumurilor, izolarea termică și reabilitarea fațadelor blocurilor respectând criterii de
natură estetică, îmbunătățirea calității salubrizării / colectării gunoaielor și a canalizării.
La nivel de cartier, aspectele care apar în prim plan (dintre cele opt propuse spre
analiză) sunt locurile de joacă și spațiile verzi urmate, la distanță destul de mare, de starea
aleilor și de calitatea sistemului educațional; urmează serviciile de salubritate și
magazinele. În răspunsurile libere, amenajarea și curățenia spațiilor verzi apare în prim
plan, apoi crearea spațiilor de joacă și menținerea lor curată, îmbunătățirea salubrizării și
colectării gunoaielor și realizarea / folosirea mai bună a spațiilor de parcare.
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
125
Privitor la ansamblul orașului, dintre cele 11 posibile chestiuni propuse prin
întrebările închise, subiecții au indicat cel mai frecvent necesitatea amenajării /
îmbunătățirii aleilor pentru bicicliști, problemele legate de parcări (în primul rând cele
fără plată dar și cele cu taxă), amenajarea parcurilor, a Bazinului Olimpic, reglementarea
sensurilor giratorii și a semafoarelor). În răspunsurile libere vizând problemele prioritare
ale orașului, respondenții au indicat cel mai frecvent amenajarea mai multor parcări (la
modul general, apoi a celor fără respectiv cu taxă – la prețuri mai accesibile), rezolvarea
problemei sensurilor giratorii (în special eliminarea suprapunerii cu semafoarele)
asigurarea funcționării Bazinului Olimpic (la un preț mai accesibil), construirea pistelor
pentru bicicliști (mai ales în zona Centru) și amenajarea unor parcuri.
Analizând relația dintre vârstă și itemii vizând existența problemelor la cele 3
nivele luate în analiză, constatăm că, privitor la stradă, respondenții sunt cu atât mai
nemulțumiți cu cât sunt mai în vârstă. Observația rămâne valabilă și dacă ne referim la
modul în care e evaluat cartierul. Privitor la calitatea percepută a spațiului urban global,
relația dintre vârstă și nivelul de nemulțumire este liniară ascendentă pentru 6 itemi (însă
cei mai puțin aleși de respondenți) și neliniară, cu un maxim pentru categoria
intermediară de vârstă (40-59 de ani) în cazul celorlalți 5 itemi.
În ceea ce privește apartenența de sex, femeile, cu foarte puține excepții, identifică
mai puține probleme decât bărbații pentru ansamblul itemilor vizând nivelul străzii, al
cartierului respectiv al orașului.
Cei cu studii superioare sunt caracterizați de ponderile maxime ale problemelor
sesizate în cazul a 5 itemi vizând strada (din totalul de 8), a 4 itemi din 8 referitori la
cartier și a 8 chestiuni din 11 propuse pentru evaluarea globală a orașului.
Reluând comparația dintre zonele orașului dar utilizând indicii sintetici vizând
strada, cartierul respectiv orașul, am constatat, previzibil, că în zona de regenerare urbană
valorile medii ale respectivilor indici sunt mai mici decât în afara acesteia. Am stabilit
faptul că diferențele se mențin și dacă controlăm apartenența de sex sau categoria de
vârstă (cu două excepții pentru cei mai vârstnici la nivel de stradă și cartier și o inversiune
pentru segmentul 40-59 de ani referitor la oraș, în ansamblu).
Dacă vârsta și mai ales sexul influențează puțin diferențele de evaluare a
problemelor dintre zona de regenerare urbană și restul orașului, în momentul în care
folosim nivelul de studii ca variabilă de control ponderile problemelor identificate în cele
două arii devin mai echilibrate; mai mult, la nivel de stradă și chiar de cartier
nemulțumirile celor cu studii medii din zona de regenerare urbană sunt mai intense.
Având în vedere că nivelul de studii este clar mai ridicat la locuitorii din afara zonei de
regenerare urbană și că aici intelectualii au o raportare mai critică decât cei din zona de
regenerare (atât la nivel de stradă și cartier cât și per ansamblul orașului), e plauzibil ca o
parte importantă a diferențelor dintre cele două zone să fie datorate evaluărilor formulate
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 126
de cei cu studii superioare. Mai mult, e posibil ca la nivel de stradă și de cartier situația
obiectivă din zona de regenerare urbană să fie mai proastă decât în restul orașului (după
cum ne sugerează unele valori medii ale indicilor calculați în interiorul categoriilor de
studii ale subiecților). De notat, totuși, că nu trebuie să considerăm nivelul de studii ca un
predictor foarte puternic al spiritului critic propriu respondenților (fapt care a rezultat din
analiza globală realizată la nivel de item).
Coborând palierul analizei la cartierele zonei de regenerare urbană (utilizând indicii
sintetici), am constatat că Zona Industrială are frecvențele cele mai ridicate ale semnalării
problemelor la nivel de stradă și de cartier pe când Bărăbanțul se află pe ultimul loc din
perspectiva percepției disfuncționalităților străzii și orașului (iar în Ampoi I+II evaluarea
cartierului întrunește cele mai puține probleme semnalate).
Reluând comparațiile între cartiere dar utilizând variabilele de control vârstă, sex și
studii, am constatat că Zona Industrială se află pe prima sau a doua poziție ca pondere a
problemelor identificate în 4 situații din 8 pe când Bărăbanțul se situează pe ultima sau
penultima poziție în 6 din 8 cazuri. De notat că scorul ridicat înregistrat în Zona
Industrială nu e datorat, în primul rând, spiritului critic manifestat de bărbați ci de femei
iar numărul ridicat de probleme indicate de cei cu studii superioare e surclasat de
evaluările făcute de respondenții care au absolvit cel mult școala profesională.
La nivel de cartier, Zona Industrială continuă să fie caracterizată de cel mai mare
număr de probleme sesizate (locul I în 5 situații din 8). Cartierul Ampoi (I+II) se află pe
ultima poziție în 6 situații și pe penultima într-una din cele 8.
La nivel de oraș, controlând, succesiv, variabilele vârstă, sex și nivel de studii,
Centrul Civic (cu scorul global cel mai ridicat) se află pe prima sau a doua poziție ca
nivel mediu al problemelor identificate în 6 situații din 8. Nivelul cel mai scăzut al
nemulțumirii e caracteristic, din nou, Bărăbanțului, situat pe ultimul sau penultimul loc în
şase situații din opt.
Percepția asupra calității mediului urban la nivel global ar putea oferi o imagine
asupra expectanțelor medii proprii locuitorilor unui cartier sau chiar ai unei străzi (având
în vedere că orașul, în ansamblul lui este, în mod obiectiv, același pentru toți; ca atare,
doar dimensiunea subiectivă induce diferențe de evaluare). Presupunem, însă, că mediul
urban, în ansamblul lui, e perceput ca având o calitate mai bună sau mai proastă și în
funcție de aspecte obiective ale locuirii din vecinătatea respondenților. De altfel, am
constatat că indicii calității percepute a mediului urban, calculați la nivel de stradă, cartier
și oraș sunt corelați pozitiv. Utilizând percepția asupra orașului ca variabilă dependentă
într-o regresie liniară în care variabilele explicative au fost evaluarea calității mediului
urban la nivel de stradă respectiv de cartier, am constatat că 32% din varianța indicelui
sintetic vizând orașul e „explicată” de variabilele independente (importanța cea mai mare
având-o percepția asupra mediului urban la nivel de cartier).
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
127
10. Concluzii și recomandări
În finalul demersului nostru trebuie să subliniem limitele lui inerente: calitatea
mediului urban a fost abordată dintr-o perspectivă subiectivă, a măsurii în care
respondenții apreciază că există probleme privind diferite aspecte proprii celor trei
paliere: strada, cartierul și orașul. Ca atare, aspectele obiective ale calității mediului urban
nu au fost luate în calcul și, în consecință, diferențele înregistrate la nivelul percepțiilor
subiecților au fost greu de interpretat: nemulțumirea poate decurge dintr-o stare de fapt
sau reflectă un nivel ridicat al expectanțelor (foarte probabil, însă, că opiniile decurg din
evaluări subiective în care sunt implicate atât așteptările cât și aspectele factuale la care se
referă). Nu dorim să sugerăm faptul că percepțiile / evaluările subiective ale cetățenilor
nu ar fi foarte importante. Cu siguranță că banul public trebuie cheltuit pentru ca
locuitorii Albei Iulia să fie cât mai mulțumiți de propriul oraș (începând cu propria stradă
și cartier). Credem, însă, că evaluarea priorităților privind realizarea anumitor obiective
urbanistice trebuie să se realizeze, cel puțin în aceeași măsură, în funcție de indicatori
obiectivi (ponderea, per cartier, a clădirilor reabilitate termic, număr de locuri de parcare
raportat la automobile înregistrate, suprafață a parcurilor, a terenurilor de joacă, a spațiilor
verzi raportat la totalul locuitorilor din cartier etc.). Direct legată de această chestiune
dorim să facem o remarcă: în răspunsurile la întrebările deschise s-a vădit că o anumită
parte dintre cei nemulțumiți de strada sau cartierul lor s-au referit la inexistența unor
dimensiuni ale infrastructurii urbane: apa curenta, gaz, canalizare etc. Credem că
răspunsurile subiecților ar trebui lecturate prin grila desemnând accesul la facilitățile
proprii spațiului citadin (e o mare diferență între a nu fi mulțumit de prețul apei curente
respectiv a fi nemulțumit că nu există, în vecinătate, posibilități de branșare).
Un ultim aspect pe care dorim să-l punem în discuție: scalele care au fost utilizate
în Barometrul comunităţii locale au urmărit să ofere un feedback cât mai prompt
Municipalității vizând rezultatele eforturilor făcute pentru reabilitarea spațiului urban,
accentul fiind pus pe evaluarea subiectivă a existenței unor probleme / disfuncționalități
obiective. Ştim însă că starea de bine, confortul sociopsihologic al locuitorilor unui oraș
(incluzând modul în care se raportează la stradă sau cartier) presupune mult mai multe
aspecte, incluzând estetica clădirilor, aglomerarea / distribuirea lor spațială, sentimentul
de apartenență la vecinătate, percepția asupra nivelului de civilizație al cetățenilor (și al
disponibilității lor de a stabili relații inter-umane), sentimentul de siguranță sau teamă
trăit la deplasarea prin cartier, evaluarea nivelului de zgomot, al poluării etc. (a se vedea
Bonaiuto, Fornara și Bonnes, 2003 și 2006).
În concluzie, apreciem că pentru a fundamenta folosirea cu maximă eficiență a
resurselor publice destinate creșterii calității mediului urban e nevoie, simultan, de
informații provenite din aplicarea, în viitor, a unui instrument de cercetare care să
surprindă cât mai complet percepțiile, evaluările subiective ale respectivei problematici
și, în același timp, datele obiective cuprinse într-o Hartă a orașului, cartierelor și străzilor
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 128
care să reflecte aspecte obiective vizând infrastructura, distribuirea spațiilor verzi,
calitatea serviciilor la care au acces cetățenii şi alte date factuale relevante pentru
confortul sociopsihologic citadin. În plus, presupunem că o mai bună conștientizare a
importanței comunicării dintre respondenți (ca locuitori ai străzii, cartierului/orașului) și
administrația locală din perspectiva identificării problemelor prioritare și a soluționării
acestora poate crește sentimentul de mulțumire al cetățenilor privitor la viața în mediul
urban (a percepe că ai un cuvânt de spus e reconfortant, poate augmenta sentimentul de
apartenență și participarea comunitară).
Bibliografie
1. Bonaiuto, M., Fornara şi F., Bonnes, M. (2003), Indexes of perceived residential
environment quality and neighbourhood attachment in urban environments: a
confirmation study on the city of Rome, în Landscape and Urban Planning, No.
65, pp. 41–52.
2. Bonaiuto, M., Fornara şi F., Bonnes, M. (2006), Perceived residential
environment quality in middle - and low-extension italian cities în Revue
Européenne de Psychologie Appliquée / European Review of Applied
Psychology, Vol. 56, Issue 1, pp. 23–34.
3. Bonaiuto, M., Fornara, F., Alves, S., Ferreira, I., Mao, Y., Moffat, E., Piccinin,
G., Rahimi, L. (2015a), Urban environment and well-being: cross-cultural studies
on Perceived Residential Environment Quality Indicators PREQIs, Springer-
Verlag în Cognitive Processing, 16 (Suppl. 1), Berlin, Heidelberg, pp. 165-169.
4. Bonaiuto, M., Fornara, F., Ariccioc, S., Ganucci Cancellierid, U., Rahimie, L.
(2015b), Perceived Residential Environment Quality Indicators – PREQIs –
relevance for UN-HABITAT City Prosperity Index (CPI) în Habitat
International, Vol. 45, Part 1, pp. 53–63.
5. Bonaiuto, M. şi Alves, S. (2015c), Residential places and neighbourhoods:
toward healthy life, social integration, and reputable residence,
https://www.researchgate.net/publication/285806841.
6. Dębek, M. şi Dębek B. J. (2015), Perceived Residential Environment Quality and
Neighborhood Attachment (PREQ & NA) Indicators by Marino Bonaiuto,
Ferdinando Fornara, and Mirilia Bonnes – Polish adaptation în Polish Journal of
Applied Psychology, 2015, Vol. 13 (2), pp. 111−162.
*** The World Bank, Urban population, (2015),
http://data.worldbank.org/indicator/SP.URB.TOTL.IN.ZS/countries?display=graph.
*** UN-Habitat City Prosperity Index, State of the World’s Cities 2012/2013,
Prosperity of Cities,
https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/745habitat.pdf.
Anexa
Al II-lea aspect menționat. Ponderea cu care au fost semnalate
problemele la întrebarea deschisă vizând STRADA unde locuiesc respondenții
Al III-lea aspect menționat. Ponderea cu care au fost semnalate
problemele la întrebarea deschisă vizând STRADA unde locuiesc respondenții
1,4
1,4
1,4
1,4
1,9
2,4
3,8
3,8
3,8
4,3
5,3
8,7
10,6
13,9
14,4
21,5
Amenajarea spatiilor de joaca
Imbunatatirea calitatii alimentarii cu apa
Indepartarea cainilor vagabonzi
Sa nu se plateasca pierderile de apa din retea
Zugravirea estetică a blocurilor
Introducerea retelei de gaz
Cablurile electrice sa fie subterane
Creare / imbunatatire locuri parcare
Imbunatatirea retelei de electricitate
Amenajarea spatiilor verzi
Imbunatatirea salubrizarii / colectarii gunoaielor
Pavare (imbunatatire)
Iluminat public (imbunatatire)
Realizarea / Imbunatatirea calitatii trotuarelor
Introducerea/imbunatatirea canalizarii
Altceva
3,4
4,6
4,6
4,6
5,7
6,9
11,5
11,5
18,4
28,9
Alimentare apa (imbunatatire)
Amenajarea spatiilor de joaca
Creare / imbunatatire locuri parcare
Imbunatatirea retelei de electricitate
Amenajarea spatiilor verzi
Pavare (imbunatatire)
Introducerea/imbunatatirea canalizarii
Iluminat public (imbunatatire)
Realizarea / Imbunatatirea calitatii trotuarelor
Altceva
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 130
Al IV-lea aspect menționat. Ponderea cu care au fost semnalate
problemele la întrebarea deschisă vizând STRADA unde locuiesc respondenții
Al II-lea aspect menționat. Ponderea cu care au fost semnalate
problemele la întrebarea deschisă vizând CARTIERUL unde locuiesc respondenții
6,9
6,9
17,2
20,6
24,1
23,8
Alimentare apa (imbunatatire)
Cablurile electrice sa fie subterane
Introducerea/imbunatatirea canalizarii
Iluminat public (imbunatatire)
Realizarea / Imbunatatirea calitatii trotuarelor
Altceva
1,4
1,4
1,4
1,4
2,8
2,8
3,2
3,7
6,5
8,3
15,7
28,1
23,5
Amenajarea aleilor
Introducerea liniei de autobuz / microbuz
Magazine in zona (mai mari)
Marirea numarului de autobuze / micobuze
Infiintare de scoli / gradinite crese
Intretinere / curatenie spatii verzi
Dotari mai bune pentru scoli / gradinite
Magazine in zona
Reabilitarea / curatenia locurilor de joaca
Imbunatatirea salubrizarii si colectarii gunoaielor
Amenajarea spatiilor verzi
Amenajarea spatiilor de joaca
Altceva
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
131
Al III-lea aspect menționat. Ponderea cu care au fost semnalate
problemele la întrebarea deschisă vizând CARTIERUL unde locuiesc respondenții
Al IV-lea aspect menționat. Ponderea cu care au fost semnalate
problemele la întrebarea deschisă vizând CARTIERUL unde locuiesc respondenții
2,3
2,3
2,3
2,3
2,3
4,7
5,8
7
18,6
29,1
23,3
Amenajarea spatiilor verzi
Infiintare de scoli / gradinite crese
Introducerea/imbunatatirea canalizarii
Pavare (imbunatatire)
Realizarea / Imbunatatirea calitatii trotuarelor
Dotari mai bune pentru scoli / gradinite
Reabilitarea / curatenia locurilor de joaca
Magazine in zona
Imbunatatirea salubrizarii si colectarii gunoaielor
Amenajarea spatiilor de joaca
Altceva
6,5
6,5
6,5
16,1
22,6
22,6
19,4
Dotari mai bune pentru scoli / gradinite
Introducerea liniei de autobuz / microbuz
Reabilitarea / curatenia locurilor de joaca
Infiintare de scoli / gradinite crese
Amenajarea spatiilor de joaca
Imbunatatirea salubrizarii si colectarii gunoaielor
Altceva
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 132
Al II-lea aspect menționat. Ponderea cu care au fost semnalate
problemele la întrebarea deschisă vizând ORAȘUL unde locuiesc respondenții
Al III-lea aspect menționat. Ponderea cu care au fost semnalate
problemele la întrebarea deschisă vizând ORAȘUL unde locuiesc respondenții
2,5
2,5
2,5
2,5
3,3
4,2
11,7
11,7
12,5
12,5
34,2
Eliminarea semafoarelor care blocheaza traficul
Mai multe sensuri giratorii
Mai multe supermarketuri
Treceri de pietoni prea apropiate de giratorii
Intretinere / mentinerea curata a parcurilor
Marirea numarului de spatii de cazare
Bazinul olimpic: inchis / apa prea rece / bilet…
Prea multe giratorii
Amenajarea unor parcuri
Construirea de piste pentru biciclisti
Altceva
0
1,3
1,7
2,1
2,1
2,6
3,4
3,8
4,7
6,8
8,5
10,7
22,2
28,6
Amenajarea parcarilor subterane
Montarea mai multor semafoare
Eliminarea semafoarelor care blocheaza traficul
Mai multe supermarketuri
Sensuri giratorii neadecvate
Marirea numarului de spatii de cazare
Amenajarea mai multor parcari
Eliminarea semafoarelor din sensul giratoriu
Prea multe giratorii
Bazin olimpic: inchis / apa rece / prea scump
Amenajarea unor parcuri
Amenajarea mai multor parcari fara plata
Construirea de piste pentru biciclisti
Altceva
Satisfacţia locuitorilor faţă de calitatea vieţii urbane în 2015
133
Al IV-lea aspect menționat. Ponderea cu care au fost semnalate
problemele la întrebarea deschisă vizând ORAȘUL unde locuiesc respondenții
Corelațiile dintre varabilele dummy desemnând prezența diferitelor
probleme cu care se confruntă respondenții la nivel de STRADĂ și indicele sintetic
Coeficientul α al lui
Kronbach = 0,755 Indi
ce s
inte
tic
ST
RA
DĂ
Faţ
adă/
anv
e-
lopa
re b
loc
Asp
ectu
l st
răzi
i
Reţ
eaua
de
elec
tric
itate
Can
aliz
area
Tro
tuar
ele
Ilum
inat
s
trad
al
Alim
enta
rea
cu
apă
Reţ
eaua
d
e ga
z
Indice sintetic STRADĂ 1 ,520** ,696** ,658** ,629** ,645** ,612** ,575** ,564**
Faţadă/anvelopare bloc ,520** 1 ,305** ,230** ,242** ,165** ,184** ,173** ,171**
Aspectul străzii ,696** ,305** 1 ,321** ,341** ,565** ,355** ,238** ,246**
Reţeaua de electricitate ,658** ,230** ,321** 1 ,408** ,300** ,389** ,316** ,342**
Canalizarea ,629** ,242** ,341** ,408** 1 ,325** ,258** ,358** ,267**
Trotuarele ,645** ,165** ,565** ,300** ,325** 1 ,372** ,236** ,247**
Iluminatul stradal ,612** ,184** ,355** ,389** ,258** ,372** 1 ,337** ,325** Alimentarea cu apă ,575** ,173** ,238** ,316** ,358** ,236** ,337** 1 ,549**
Reţeaua de gaz ,564** ,171** ,246** ,342** ,267** ,247** ,325** ,549** 1
** Corelații semnificative la nivelul P < 0,01
3,2
3,2
3,2
4,8
4,8
4,8
6,5
6,5
6,5
6,5
24,2
25,8
Infiintarea mai multor restaurante
Intretinere / mentinerea curata a spatiilor verzi
Mai multe supermarketuri
Infiintarea mai multor restaurante unde nu se fumeaza
Intretinere / mentinerea curata a parcurilor
Reducerea tarifului la Bazinul Olimpic pentru copii
Amenajarea unor parcuri
Eliminarea semafoarelor care blocheaza traficul
Marirea numarului de spatii de cazare
Prea multe giratorii
Bazinul olimpic: inchis / apa prea rece / bilet scump
Altceva
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 134
Corelațiile dintre varabilele dummy desemnând prezența diferitelor
probleme cu care se confruntă respondenții la nivel de CARTIER și indicele sintetic
Coeficientul α al lui
Kronbach = 0,749
Indi
cae
sint
etic
C
AR
TIE
R
Ale
ile
Spa
ţiile
ver
zi
Mag
azin
ele
Locu
rile
de
joac
ă
Şco
li şi
gr
ădin
iţe
Col
ecta
rea
guno
iulu
i
Sta
ţii a
utob
uz /
mic
robu
z
Lini
i aut
obuz
/ m
icro
buz
Indicator sintetic CARTIER 1 ,669** ,647** ,625** ,625** ,626** ,536** ,554** ,546**
Aleile ,669** 1 ,481** ,364** ,318** ,345** ,250** ,249** ,243**
Spaţiile verzi ,647** ,481** 1 ,294** ,440** ,286** ,223** ,177** ,169** Magazinele ,625** ,364** ,294** 1 ,277** ,368** ,215** ,300** ,332**
Locurile de joacă ,625** ,318** ,440** ,277** 1 ,317** ,244** ,153** ,150**
Şcoli şi grădiniţe ,626** ,345** ,286** ,368** ,317** 1 ,279** ,255** ,266**
Colectarea gunoiului ,536** ,250** ,223** ,215** ,244** ,279** 1 ,267** ,199**
Staţii de autobuz/microbuz ,554** ,249** ,177** ,300** ,153** ,255** ,267** 1 ,673**
Linii de autobuz/microbuz ,546** ,243** ,169** ,332** ,150** ,266** ,199** ,673** 1
** Corelații semnificative la nivelul P < 0,01
Corelațiile dintre varabilele dummy desemnând prezența diferitelor
probleme cu care se confruntă respondenții la nivel de ORAȘ și indicele sintetic
Coeficientul α al lui
Kronbach = 0,737 Ind
icel
e si
nte
tic
OR
AȘ
Par
cări
cu p
lată
Par
cări
fără
pla
tă
Ale
ile p
entr
u bi
cicl
işti
Sen
suri
gira
torii
Sem
afoa
re
Par
curi
Spa
ţii c
azar
e (h
otel
uri/p
ensi
uni)
Res
taur
ante
Sup
erm
arke
turi
Baz
inul
olim
pic
Pro
iect
ele
Cet
ăţii
isto
rice
Indicele sintetic ORAȘ 1 ,505** ,557** ,538** ,537** ,511** ,570** ,541** ,535** ,514** ,518** ,492**
Parcări cu plată ,505** 1 ,405** ,234** ,208** ,203** ,185** ,129** ,134** ,115** ,182** ,123**
Parcări fără plată ,557** ,405** 1 ,396** ,198** ,182** ,268** ,139** ,111** ,135** ,208** ,165**
Aleile pentru biciclişti ,538** ,234** ,396** 1 ,218** ,122** ,314** ,157** ,129** ,161** ,218** ,168**
Sensuri giratorii ,537** ,208** ,198** ,218** 1 ,555** ,192** ,196** ,181** ,208** ,128** ,207**
Semafoare ,511** ,203** ,182** ,122** ,555** 1 ,228** ,190** ,235** ,189** ,114** ,181**
Parcuri ,570** ,185** ,268** ,314** ,192** ,228** 1 ,257** ,236** ,236** ,268** ,260**
Spaţii de cazare ,541** ,129** ,139** ,157** ,196** ,190** ,257** 1 ,575** ,369** ,195** ,264** Restaurante ,535** ,134** ,111** ,129** ,181** ,235** ,236** ,575** 1 ,405** ,224** ,259**
Supermarketuri ,514** ,115** ,135** ,161** ,208** ,189** ,236** ,369** ,405** 1 ,237** ,234**
Bazinul olimpic ,518** ,182** ,208** ,218** ,128** ,114** ,268** ,195** ,224** ,237** 1 ,371**
Proiectele Cetăţii istorice ,492** ,123** ,165** ,168** ,207** ,181** ,260** ,264** ,259** ,234** ,371** 1
** Corelații semnificative la nivelul P < 0,01
VI.
REPREZENTĂRI ALE TURIŞTILOR ŞI VIZITATORILOR
FAŢĂ DE CETATEA ISTORICĂ DIN ALBA IULIA
Lucian Marina, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia,
Departamentul de Ştiinţe Sociale
Andreea Muntean, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia,
Departamentul de Administrarea Afacerilor şi Marketing
Rareș Făcăleț, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia,
Centrul de Cercetări Sociologice
1. Introducere
Potrivit Legii nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor, Cetatea istorică din
Alba Iulia se încadrează în categoria A, din care fac parte monumentele de valoare
naţională şi istorică (Marina, Muntean şi Millea, 2011). Cetatea istorică, prin recentele
reabilitări cu fonduri europene, permite o vizitare în scop turistic pe tot parcursul anului.
Din punct de vedere al valorificării turistice, Cetatea istorică poate primi atât vizitatori
(cei care o tranzitează sau vizitează diverse obiective fără a înnopta), cât şi turişti (cei
care vizitează, dar şi înnoptează la o structură de cazare din cuprinsul Cetăţii sau din
oraş). Uneori este destul de greu să facem distincţia între turişti şi vizitatori, de regulă cei
care nu sunt din oraş sau din ţară sunt percepuți implicit ca turişti (de către localnici, dar
şi de cei în cauză).
Obiectivele turistice de pe cuprinsul Cetăţii istorice pot fi cu plată sau fără plată. Cu
excepţia Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia şi a Traseului celor trei fortificaţii1, restul
obiectivelor turistice nu au până în prezent forme de intrare cu plată, decât cu caracter
temporar. Din acest punct de vedere, atât turiştii, cât şi vizitatorii Cetăţii pot fi în
categoria celor care plătesc pentru intrarea la un obiectiv turistic sau a celor care sunt
interesaţi doar de vizitarea obiectivelor care nu necesită bilet de intrare. Este posibil ca
acest aspect să producă diferențieri în ceea ce privește reprezentările turiștilor față de
obiectivele din Cetatea istorică.
1 La data proiectării anchetei sociologice Muzeul Principia nu era deschis.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 136
Pe măsură ce s-au implementat proiectele Cetăţii Alba Carolina de către Primăria
Alba Iulia a crescut numărul şi s-au diversificat categoriile de turişti care vin în oraş. În
2007, la data primului nostru studiu sociologic, inventariam următoarele categorii de
persoane care vizitau Cetatea istorică: vizitatori români şi străini (interesaţi în turismul
cultural, de istorie şi de patrimoniu), turişti sosiţi în interes de afaceri (participă de regulă
la diferite congrese, seminarii, simpozioane, training-uri organizate în Alba Iulia), grupuri
de copii, elevi şi studenţi (care pot fi sau nu înscrişi în cadrul unor programe educaţionale
de istorie naţională sau de istoria artei) şi vizitatori ocazionali, care participă la
evenimente şi manifestări de Ziua Naţională sau de Zilele Oraşului (Marina, Muntean şi
Millea, 2011).
În 2015, cu ocazia primei anchete sociologice din seria Barometrului comunităţii
locale, testam participarea publicului la nu mai puţin de 18 evenimente culturale sau de
divertisment din Cetatea istorică. Dacă ne referim numai la participarea adulţilor la
evenimentele din spaţiul Cetăţii istorice ea a fost de 59,1% din populaţia adultă a oraşului
în 2014 şi de 63,6% în 2015 (Marina, 2015).
Publicul Cetăţii istorice din Alba Iulia este astăzi mult mai diversificat faţă de 2008,
anul demarării primelor proiecte de reabilitare. O categorie aparte o constituie cei care
vizitează Cetatea istorică pentru a vedea ce s-a înfăptuit în Alba Iulia prin proiectele
implementate. Sunt şi turişti care vin în Alba Iulia pentru a realiza albume fotografice în
arealul spectaculos al Cetăţii de tip Vauban sau la Porţile Cetăţii.
Unul dintre obiectivele Barometrului comunităţii locale pe următorii ani va fi de
construcție a unei metodologii de inventariere a tuturor categoriilor de turişti care
vizitează Cetatea istorică.
2. Scop și metodă
Studiul de faţă se bazează pe datele culese prin seria de cercetări de teren realizate
în 2015 sub egida Barometrului comunităţii locale. El are ca scop explorarea modului de
percepţie a Cetăţii istorice şi a obiectivelor turistice de pe cuprinsul ei de către turişti şi
vizitatori.
Principala metodă pe care am utilizat-o a fost interviul individual cu turişti sau
vizitatori desfășurat în arealul Cetăţii istorice. Interviurile au avut un caracter semidirectiv
şi au fost realizate de către studenţii de la Sociologie în vara anului 2015. S-au reţinut în
analiză 215 interviuri. Metoda de selecţie a persoanelor a fost dată de criteriul
disponibilităţii, urmărindu-se saturaţia teoretică, adică intervievarea până când în cadrul
unei teme/item nu mai apar detalii noi. Transcrierea interviurilor s-a realizat cu soft-urile:
Express Scribe Transcription Software şi WavePad Sound Editor.
Datele obținute de la interviuri au fost analizate în mai mică măsură cantitativ
(frecvența cu care apar anumite subiecte sau aprecieri fiind puțin relevantă în cazul unei
Reprezentări ale turiștilor și vizitatorilor față de Cetatea istorică
137
astfel de cercetări) și, în principal, calitativ (pentru a vedea cum sunt descrise obiectivele
turistice și care sunt motivațiile de vizitare). Datele despre proveniența geografică a celor
intervievați au fost confruntate cu informații despre evoluția fluxurilor de turiști de la Sala
Unirii (un loc foarte vizitat din Cetatea istorică și unde sunt înregistrări precise ale
intrărilor) pentru a vedea în ce măsură am cercetat un grup diversificat de turiști. Am
parcurs de asemenea și impresiile recente din Cartea de oaspeţi de la Muzeul Naţional al
Unirii pentru a vedea dacă apar reprezentări ale Cetății istorice diferite de cele relevate
prin analiza interviurilor.2
3. Analiza datelor de la interviuri
3.1. Date despre persoanele intervievate
Majoritatea celor intervievaţi au fost locuitori sau rezidenţi ai oraşului (33,8%),
31,3% erau cu domiciliul în alte localităţi ale judeţului Alba, 29,3% au fost turiști români
din alte judeţe şi 5,6% turişti străini. Facem menţiunea că această distribuţie este
rezultatul unei intervievări în faţa intrării la principalele obiective din Cetatea istorică şi
nu are o reprezentativitate statistică.
În privinţa apartenenţei de sex, am intervievat 64% femei și 36% bărbaţi. După
categoria de vârstă distribuția a fost : 18% persoane între 15-19 ani, 37% persoane între
20-39 de ani, 26% persoane între 40-59 de ani şi 19% persoane peste 60 de ani.
Figura VI.1. Distribuţia pe judeţe a respondenţilor de la interviuri (iunie-iulie 2015)
2 Datele ne-au fost furnizate de către sociologul instituției, domnul Rareș Diodiu. Culegerea
datelor ne-a fost facilitată de istoricul Liviu Zgârciu, șef de secție la Muzeul Național al Unirii
Alba Iulia.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 138
Pe judeţe, cele mai multe persoane provin din Alba (65,1%) şi Bucureşti (4,7%). Ca
procent următoarele judeţe reprezentate au fost cele vecine geografic cu judeţul Alba:
Cluj (3,7%), Sibiu (3,2%), Hunedoara (2,8%) şi Mureş (2,3%). De remarcat că, în lista
persoanelor intervievate nu este nimeni din judeţul Bihor. Urmează apoi o serie de judeţe
cu procente mai mici: Constanţa (1,4%), Prahova (1,4%), Maramureş (1,4%), Braşov
(1,4%), Harghita (0,9%), Teleorman (0,9%), Bacău (0,9%), Timiş (0,9%), Olt (0,46%),
Suceava (0,46%), Bistriţa (0,46%), Argeş (0,46%), Botoşani (0,46%), Arad (0,46%),
Mehedinţi (0,46%). Vezi Figura VI.1.
Pentru început am comparat distribuţia celor intervievaţi de noi cu datele referitoare
la profilul geografic al celor care au vizitat Sala Unirii în anul 2014. Vezi Figura VI.2.
Figura VI.2. Distribuţia pe judeţe a celor care au vizitat Sala Unirii în 2014
Sursa: Secţia de Relaţii Publice şi Marketing Cultural. Muzeul Naţional al Unirii
Observăm, comparând datele din Figurile 1 și 2, că avem o suprapunere destul
de mare, dar şi unele diferenţe în privința distribuției geografice a turiștilor. Distingem, în
grupul de persoane intervievate, prezența unor turişti din judeţe care nu apar în evidenţele
de la Muzeul Naţional al Unirii: Mehedinţi, Harghita, Olt. Cum datele noastre sunt din
2015, iar ale Muzeului din 2014 nu insistăm cu analiza acestor diferenţe.
În evidenţele de la Muzeu din lunile iunie-iulie 2015 cei mai mulţi turişti străini
proveneau, în ordine descrescătoare, din: Polonia, Germania, Ungaria, SUA, Franţa, Italia
şi Marea Britanie. Turiştii străini intervievaţi de noi (12) sunt din: Germania, Spania,
Ungaria, Italia şi S.U.A. Suprapunerile între cele două distribuții sunt destul de mari, în
așa fel încât avem încredere și în calitatea datelor obținute de la turiștii străini.
Reprezentări ale turiștilor și vizitatorilor față de Cetatea istorică
139
3.2. Experienţe turistice în Cetatea istorică
Experienţa vizitării Cetăţii este, la mulţi intervievaţi din oraş, o ocazie de a petrece
un timp cu familia extinsă sau cu prietenii, de regulă la sfârşit de săptămână: „Eu
împreună cu nepoţii şi soțul meu vizităm Cetatea destul de des, atunci când vrem să
facem o plimbare sau când dorim să ne relaxăm. De obicei o vizităm la sfârşitul
săptămânii pentru că atunci vin nepoţeii.”. Regăsim o motivație asemănătoare de vizitare
a Cetăţii şi la cei care nu locuiesc în Alba Iulia, dar au rude aici: „…de fiecare dată când
vin în vizită la socrii mergem şi o vizităm, e o relaxare pentru noi, ne mai oprim şi la
terase pentru o înghețată.”. Vizitarea zonei este uneori un prilej de contemplare
panoramică a orașului: „De obicei mă plimb prin Cetate şi mă opresc la Obelisc unde
stau şi privesc oraşul.”. La unii, poate fi vorba de pasiune sau de nevoia de cunoaştere:
„Istoria este pentru mine o pasiune. Vizitez cetăţile din apropiere, de dimensiuni mari şi
amplasate strategic. Doresc o plimbare pentru observarea în detaliu.”; „Vizitarea cetăţii
nu este doar o plimbare, ci nevoia de cunoaştere a anumitor zone de aici”. Foarte căutate
sunt în acest spaţiu „terasele” ca loc de întâlnire mai ales pentru tineri sau turiști străini.
Zona este ideală şi pentru „plimbarea cu bicicletele”. Am regăsit şi exprimări metaforice
din partea turiştilor, care arată capacitatea zonei de a induce emoţii puternice: „…pentru
mine este ca o călătorie în trecut”.
O categorie distinctă de experienţe este a celor care vin pentru prima dată aici, de
regulă turişti români din judeţe mai îndepărtate, dar și turiști străini. La aceşti turişti, mai
ales la cei care nu vin cu un grup organizat, se vede o anumită dezorientare în privinţa
receptării, cauzată şi de lipsa unor ghidaje/trasee distincte marcate vizibil: „Cetatea? Este
o zonă cu personaje istorice, monumente şi tot ce ţine de istorie”, „Cetatea istorică
pentru mine cuprinde cam tot ce se poate şti despre istoria acestui oraş”. Un turist din
Sighetul Marmaţiei, care vizitează pentru a doua oară zona, răspunde: „…e o zonă în care
miracolul apare la fiecare pas. O zonă în care nu poţi descrie ceea ce vezi.”. Expresiile
folosite de cei care vin întâia oară la Alba Iulia, în spaţiul Cetăţii istorice, denotă un
interes foarte mare şi probabil o satisfacţie ce o vor transmite mai departe: „...fiecare
colţişor al Cetăţii mă fascinează şi nu cred că am apucat să vad toată Cetatea. Acum o
descopăr.”
Întâlnim şi în categoria turiştilor din afara judeţului, persoane care au o adevărată
pasiune pentru istorie, arhitectură, cetăţi medievale etc.: „Pot spune că vizitez destul de
frecvent cetăți istorice, iar o astfel de vizită pentru mine înseamnă o evadare din
monotonie.”; „Am un hobby pentru locuri ca acesta, pentru mine este o zonă magică,
spiritul medieval s-a conservat foarte bine”.
Sunt mulţi turişti care vin în Cetate în calitate de adulţi, după o primă experienţă în
copilărie, chiar la mare distanţă în timp: „Am mai fost cu părinţii mei acum şase ani în
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 140
Alba Iulia, când eram mică, de atunci s-au schimbat foarte multe, nu mai recunosc mare
parte din Cetate”.
3.3. Harta mentală a zonei Cetăţii istorice în optica turistului
Hărţile mentale sunt reprezentări la nivel individual pe care le folosim cotidian
pentru orientarea și deplasarea pe un teritoriu şi care devin mai complexe în timp, când
includem informații derivate atât din experiența indirectă, cât și din cea directă (Matei,
Ball-Rokeach şi Qiu, 2001). O hartă mentală se bazează pe experiența personală, dar şi
pe relatări din mass-media, în special cele legate de reputaţia unei zone.
Metodele de explorare a hărţilor mentale sunt diversificate, de la interviuri la
tehnologii computerizate. Studiul hărţilor mentale poate fi utilizat în regenerarea urbană
sau în dezvoltarea turismului. Ne poate ajuta să răspundem unor întrebări de pe agenda
comunităţii: Care locuri sunt văzute ca fiind neplăcute, nesigure sau dimpotrivă, sunt o
mândrie a comunității? Cum este apreciat mediul fizic și social al zonei de grupuri sau
comunități? Ce judecăți sunt produse cu privire la procesele de transformare din cadrul
zonei?
În studiul nostru am analizat, în principal, răspunsurile la întrebarea „Cum aţi defini
zona Cetăţii istorice? (Ce ar cuprinde în opinia dvs. această zonă? E o zonă clar
delimitată?)” şi am încercat să identificăm principalele tipuri de reprezentare spaţială a
zonei Cetăţii istorice.
O primă categorie de hărţi mentale este cea care suprapune Cetatea istorică peste
întreg oraşul: „…zonă încărcată de istorie. Întreg oraşul face parte din această zonă.”.
O altă categorie de hartă este cea care restrânge spaţiul Cetăţii istorice, fie la zona
din interiorul şanţurilor („…e zonă care se găseşte în interiorul şanţurilor.”), fie la zona
Porţilor, a Catedralelor şi a monumentelor de pe traseul dintre Porţi (aici sunt numeroase
variante de răspuns, unele care includ şi construcţiile mai noi, altele care menţionează
doar anumite monumente ca făcând parte din Cetatea istorică).
Mai multe hărţi mentale ar putea fi încadrate în categoria hărţilor metaforice, fără
contururi precise, care au nu un rol de orientare spaţială, ci unul ce fundamentează o
judecată de valoare: „E o zonă frumoasă, o zonă europeană. Curată şi bine pusă la
punct.” sau „E o reconstrucţie a unei vieţi medievale”. Singurele hărți mentale,
identificate printre însemnările din Cartea de oaspeţi a Muzeului Naţional al Unirii Alba
Iulia, au fost de acest tip: „..o Cetate a Istoriei”; „Este minunat tot ansamblul Cetății!
Poate concura cu palatul din Viena!”; „Izvoarele României par să susure blând printre
zidurile acestei Cetăți”.
Reprezentări ale turiștilor și vizitatorilor față de Cetatea istorică
141
3.4. Obiective importante pentru turişti în Cetatea istorică
Prin întrebarea din ghidul de interviu „Aveţi obiective preferate în Cetatea
istorică?” am urmărit să cunoaştem nu atât care obiectiv este vizitat mai des, ci, mai ales,
de ce este vizitat.
Obeliscul „Horia, Cloşca şi Crişan”, dedicat memoriei conducătorilor răscoalei de
la 1784, este vizitat adesea pentru a avea o panoramă a oraşului şi fotografii
impresionante, mar rar din sentimente patriotice: „Unul din obiectivele mele preferate e
Obeliscul, deoarece oferă o vedere de ansamblu asupra oraşului.”
Un alt obiectiv apreciat de turişti este zona de şanţuri, care stârneşte uneori şi
critici3: „Copii sunt foarte încântați de șanțurile Cetății, deoarece este ceva nou pentru ei
și e o zonă liniștită, același lucru îl considerăm şi noi, doar că lipsesc spațiile de joacă.”;
„Prefer categoric zona șanțurilor Cetății, îmi place modul în care s-au conservat, şi cum
sunt puse în valoare, ceea ce nu-mi place sunt locurile în paragină.”
Zona Porţilor, în special Poarta a III-a, atrage şi ea aprecierile turiştilor: „Îmi place
foarte mult zona Porților, este foarte bine conservată şi consider că este un avantaj
pentru Alba Iulia acest lucru”.
Un obiectiv turistic aparte este „Traseul celor trei fortificaţii”, vizitat în special
pentru complexitatea sa istorică: „ Foarte mult mi-a plăcut Traseul celor trei fortificaţii,
un loc încărcat de istorie”.
Sunt şi turişti sau vizitatori care nu au preferinţe pentru un anumit obiectiv sau nu
cunosc niciunul: „Nu am deocamdată un obiectiv preferat. Poate pe viitor”; „Îmi place să
mă plimb, nu am preferinţe”; „Acum am ajuns în Cetate. Nu cunosc nici un obiectiv.”
Sunt amintite şi obiective care nu atrag aşa de mult în prezent, cum ar fi Palatul
Principilor, în special de cei din oraş: „Obiective mai puţin plăcute ar fi Palatul
Principilor care se află în aceeaşi stare deplorabilă de ani de zile, sper ca pe viitor să se
renoveze şi acest monument de o importanţă deosebită pentru oraşul nostru.”
Turiştii străini intervievaţi nominalizează ca atractive: Schimbarea Gărzii, Garda
Romană, Muzeul Naţional al Unirii, Catedralele şi Palatul Apor. Referitor la ultimul
obiectiv sunt şi câteva sugestii: „Mă atrage foarte mult arhitectura lui. Nu îmi place că
nu sunt suficiente indicatoare, pentru ca, noi, turiştii străini, să putem ajunge la el.”
4. Concluzii și propuneri
Cercetarea noastră realizată prin interviuri cu 215 turişti şi vizitatori, români şi
străini, a scos în evidenţă numeroase percepţii şi reprezentări asupra Cetăţii istorice.
3 Este foarte posibil ca aceste critici să se refere la o cunoaștere incompletă a obiectivului sau pot fi
reflexia unei situații de moment.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 142
Cetatea istorică, așa cum transpare din interviuri, este un produs turistic bine definit,
atractiv care stârneşte apreciere şi încântare, pe alocuri chiar un entuziasm nedisimulat.
Explorarea hărţilor mentale pe care le dezvoltă turiştii în raport cu Cetatea istorică
istorice ne dezvăluie existenţa unor reprezentări precise geografic, cu unele excepţii. Am
descoperit reprezentări care reduc spaţiul Cetăţii istorice la una din subzonele sale, după
cum sunt altele care îl extind la întreg oraşul. Adesea, când ne confruntăm cu astfel de
reprezentări ale Cetăţii istorice, de multe ori metaforice, observăm că sunt mai mult
judecăţi de valoare şi foarte rar izvorăsc dintr-o ambiguitate specifică amenajării zonei.
Punctele de reper din cadrul hărţilor mentale, atât la turiştii români, cât şi la cei
străini sunt clare, nu mai sunt confuzii şi suprapuneri cu zona de locuit Cetate, iar
orientarea în spaţiu în cadrul zonei este facilă, chiar în lipsa unui ghidaj turistic.
Analiza experienţelor turistice ne arată că există multiple satisfacţii şi o bogată
imagistică pozitivă despre Cetate. Pe acest fond, în care experienţele de vizitare sunt tot
mai complexe şi mulţumesc categorii variate de turişti, se evidenţiază unele dezvoltări
inegale din Cetatea istorică. Unele spaţii au devenit mai aglomerate, iar altele au intrat
într-un con de umbră în privinţa atractivităţii. Parcările sunt inegal încărcate, unele fiind
suprasolicitate şi altele puţin utilizate. O analiză a traficului, special pentru zona Cetate,
ar trebui să propună şi soluţii de echilibrare şi de încurajare a deplasării nemotorizate. O
observaţie dintr-un interviu, care poate fi şi o propunere, o redăm aici: „De ce băncile nu
au protecţie de intemperii?”. Vegetaţia este supusă unui anumit risc de degradare în
condiţiile unui trafic uman în creştere şi care adesea caută drumul cel mai scurt între două
puncte (Gehl, 2012).
Prin numărul şi varietatea lor, interviurile ne-au permis relevarea unei game bogate
de reprezentări. Interviurile au avut și un caracter exploratoriu, în vederea realizării, în
următorii ani, a unui inventar cuprinzător al turiştilor care vin în Cetatea istorică.
Bibliografie
1. Gehl, J. (2012), Oraşe pentru oameni, Editura Igloomedia, Bucureşti.
2. Marina, L., Millea, V. şi Muntean, A. (2011), Studii de sociologie urbană.
Centrul de Cercetări Sociologice Alba Iulia, Editura Aeternitas, Alba Iulia.
3. Marina, L. (2015), Participation in cultural events and historical heritage, Annales
Universitatis Apulensis Seria Oeconomica, No.2/ 2015.
4. Matei, S., Ball-Rokeach, S. şi Qiu, J. (2001), Fear and Misperception of Los
Angeles Urban Space: a Spatial-statistical Study of Communication-shaped
Mental Maps, Communication Research, No.28 (4), pp. 429-463.
VII.
RAPORTAREA LOCUITORILOR LA PROIECTELE
COMUNITARE ÎN 2015
Lucian Marina, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Departamentul de Ştiinţe Sociale
Vlad Zeno Millea, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Departamentul de Ştiinţe Sociale
1. Introducere
Valorizarea și includerea consultării cetățenilor în procesul de decizie
administrativă sunt atât forme de manifestare a democraţiei participative în epoca
modernă (Denni şi Lecomte, 2004), cât și obligații legale ale autorității locale în România
(a se vedea în acest sens Legea 215/2001, cu modificările ulterioare). Solicitările adresate
cetăţenilor de a evalua proiectele propuse de primărie, dar şi colectarea de propuneri
libere care apoi să fie valorificate în fundamentarea direcţiilor şi măsurilor de dezvoltare
sunt principii metodologice ce au stat la baza cercetărilor de sociologie urbană pe care le-
am coordonat în 2007, 2008, 2009 şi 2010 în oraşul Alba Iulia (Muntean, Marina, 2008;
Marina, Muntean şi Ştefani, 2009; Marina, Millea şi Muntean, 2011) și care au
fundamentat proiectul Barometrului comunității locale (BCL) și prima cercetare de acest
fel din 2014 (Marina și Pascaru, 2014). O sursă de inspirație teoretică pentru demersul
nostru a fost și Cartea Albă a guvernării europene (2001) care definește buna guvernanță,
inclusiv cea locală, prin cinci principii: transparență (deschidere), participare, răspundere,
eficiență și coerență (Pascaru, 2014, p.8).
În anul 2014 dimensiunile Barometrului comunității locale s-au axat pe cunoașterea
modului în care sunt percepute de către locuitori o serie de proiecte de reabilitare și
punere în valoare a Cetății istorice, de reabilitare și aducere în circuitul turistic a unor
spații din Cetate, de reabilitare termică a unor blocuri din oraș, dar şi a participării la
evenimentele culturale menite a pune în valoare patrimoniul cultural si istoric. Constatam
atunci cu optimism că proiectele Cetății Alba Carolina au devenit latura cea mai marcantă
a identității comunitare, precum și dimensiuni ale vieţii urbane cu care cetățenii orașului
se mândresc și se identifică (Marina, 2014). În 2014 am mai testat și modul în care sunt
percepute proiectele propuse de Primărie pentru următorul exercițiu financiar european
2016-2020. Proiectele care întruneau în 2014 acordul cel mai extins al cetățenilor erau
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 144
cele educaționale, de mediu (zone verzi, parcuri) și de modernizare a infrastructurii în
special cea de la nivel de cartiere.
2. Scopul și obiectivele cercetării
O importantă dimensiune a cercetării BCL este și evaluarea percepției locuitorilor
asupra locurilor de muncă. O sumedenie de factori (factori individuali, factori cu specific
local, reflectări stereotipe în mass media) au condus la o reprezentare predominant
pesimistă asupra situației locurilor de muncă (Marina și Muntean, 2014). În 2015 am
utilizat exact aceeași dimensiune și aceeași întrebare și astfel am reuşit să facem o analiză
validă a evoluției percepțiilor locuitorilor.
O altă întrebare care permite o comparaţie între 2014 și 2015 este cea referitoare la
participarea locuitorilor la evenimentele culturale desfășurate în Cetatea istorică sau
pentru promovarea acesteia.
În cercetările din 2015 urmărim și reacția locuitorilor la unele proiecte pe care
Primăria dorește să le aducă pe agenda publică: cele legate de o mai bună utilizare a
Bazinului Olimpic de către elevi, construcția sau reabilitarea unui edificiu cultural în Alba
Iulia (o nouă Casă de Cultură sau un Centru Cultural), reconversia funcțională a Palatului
Principilor în scop turistic şi cultural şi reabilitarea perimetrală a Cetății de tip Vauban.
3. Aspecte metodologice
S-a utilizat ca metodă ancheta sociologică cu aplicarea de chestionare standardizate
prin intermediul şcolilor din municipiul Alba Iulia. Chestionarul a fost aplicat parţial
elevului şi în mare măsură unui adult ales aleatoriu din familia elevului, pentru clasele II-
XII, iar la grădiniță, clasa pregătitoare și clasa întâi doar unui adult din familie. Se poate
vedea în ANEXĂ. Prin anchetă s-au cules date de la adulţii între 18-77 de ani din Alba
Iulia. S-a completat eşantionul, rezultat prin procedeul descris, cu chestionare aplicate la
persoane reprezentând asociaţiile de proprietari din oraş. De asemenea au fost aplicate
chestionare la domiciliul persoanelor din Alba Iulia de peste 65 de ani. În total au fost
validate 1717 chestionare de anchetă.
Eşantionul s-a constituit prin procedura combinată de administrare şi
autoadministrare astfel:
1526 de cazuri prin aplicarea de chestionare cu colaborarea a 140 de cadre
didactice si directori din grădinițe, şcoli gimnaziale şi licee din Alba Iulia;
111 cazuri prin procedura de autoadministrare la reprezentanţi ai asociaţiilor de
proprietari;
80 de cazuri prin procedura de administrare la domiciliu.
Raportarea la proiectele comunitare în 2015
145
A rezultat un eşantion total de 1717 persoane, reprezentativ pentru populaţia adulă
a municipiului Alba Iulia, în vârstă de 18-77 de ani.
Echipa de cercetare pentru culegerea datelor a fost formată din 5 cadre didactice
universitare şi 58 de studenţi anul I de la Sociologie, Asistenţă socială, Terapie
Ocupațională şi de la masterul de Dezvoltarea şi Managementul Resurselor Umane. Am
beneficiat, de asemenea, de aportul profesorilor şi elevilor din şcolile municipiului care
ne-au susţinut voluntar în demersurile noastre.
În prima fază a anchetei s-au selectat şcolile pe nivele şi zonă geografică astfel: să
fie şcoli unde datele din evidenţa IŞJ Alba indică o prezenţă a elevilor cu domiciliul în
municipiu de peste 50% şi, de asemenea, să rezulte o acoperire a tuturor cartierelor şi
zonelor din oraş. În acest sens am preluat în eşantion cel puţin o şcoală din cartier pentru
a fi siguri că vor răspunde adulţi din fiecare cartier. Au fost selectate 15 unităţi de
învăţământ din municipiu repartizate astfel: 7 licee, 6 şcoli generale şi 2 grădiniţe. Pentru
aplicarea de chestionare în şcoli am beneficiat şi de suportul IŞJ Alba, dar şi a directorilor
şi cadrelor didactice din fiecare şcoală vizată. În fiecare şcoală s-a realizat o programare
specială şi s-a intrat în clasele selectate aleator de către cadrul didactic universitar
împreună cu echipele de studenţi. S-a aplicat o procedură complexă şi standardizată de
completare, distribuire la elevi şi apoi la adulţii din familia elevului şi în final de
recuperare şi verificare a chestionarelor din punct de vedere al completitudinii
răspunsurilor. În această fază a anchetei s-au recuperat 1622 de chestionare dintr-un total
de 2000 distribuite, ceea ce înseamnă un grad de răspuns de 81,1% , superior
anchetei directe clasice. După verificarea completitudinii şi a suprapunerilor au rămas în
această fază 1526 de chestionare. Prima etapă a anchetei s-a derulat în perioada 28
octombrie -16 noiembrie 2015.
În fazele următoare s-au mai aplicat şi validat încă 191 de chestionare adresate în
special populaţiei de peste 60 de ani.
Pentru analiză am utilizat o bază de date cuprinzând răspunsurile tuturor celor 1717
adulți [referinţa în articol la această bază de date este: Bază BCL 2015 cetăţeni].
Din baza de date totală s-a selectat, prin proceduri aleatorii combinate cu criterii de
stratificare după sex, categorii de vârstă şi educaţie, un eşantion ponderat de 911 cazuri,
cu o marjă de eroare calculată după variabilele sex şi vârstă de +/- 2.1% [referinţa în
articol la respectiva bază de date este: Bază BCL 2015 cetăţeni ponderat]. În acelaşi timp
ne-am raportat şi la datele din BCL 2014, eroarea de eşantionare faţă de datele din 2014
fiind de asemenea sub marja de eroare pe total eşantion [referinţa în articol la această
bază de date este: Baza BCL 2014 cetăţeni].
Din chestionarul de la BCL 2015 și din baza de date corespondentă am ales pentru
analiza din acest articol acele dimensiuni care circumscriu raportarea cetățenilor la
proiectele de dezvoltare propuse de Primărie, precum şi la unele iniţiative ale Primarului.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 146
4. Rezultate ale cercetării BCL 2015 referitoare la raportarea locuitorilor la
proiectele de dezvoltare propuse de Primărie
4.1. Date despre populația participantă la cercetare
În privinţa repartiţiei pe sexe, pe eșantionul neponderat avem 57,7% femei şi 42,3%
bărbaţi, iar pe eşantionul ponderat 50,3% femei şi 49,7% bărbaţi.
În BCL 2014 cetăţeni aveam 32,3% persoane cu studii universitare (şi
postuniversitare), iar în BCL 2015 cetăţeni ponderat avem 31,4%.
Pentru categoriile de vârstă abaterile sunt mai mari în eşantionul neponderat al BCL
2015, dar în eşantionul ponderat ele sunt mult diminuate. A se vedea Graficul VII.1.
Graficul VII.1. Distribuţia pe nivele de educaţie la BCL cetățeni ponderat
4.2. Participarea și raportarea la cultură a locuitorilor
În 2014, participarea adulţilor la evenimentele din spaţiul Cetăţii istorice a fost de
59,1% din populaţia adultă a oraşului în 2014, iar în 2015 de 63,6% (Marina, 2015).
În cadrul Barometrului comunităţii locale 2015, cetățenii au fost solicitați să acorde
note pentru cât de importante consideră că sunt pentru dezvoltarea oraşului mai multe
aspecte ale vieții urbane, printre care și „Viaţa culturală”. Importanţa acordată „Vieţii
culturale” este ilustrată de media notelor acordate: şi la cei cu studii universitare şi la cei
fără studii universitare, media notelor este în jur de 9, respectiv 9,12 la cei cu educaţie
universitară şi 8,96 la cei cu un nivel mai scăzut. Tinerii şi adulţii acordă o importanţă
cel mult 4 clase 1%
5-8 clase 5%
profesională 16%
liceu 33%
postliceală 8%
universitate 31%
NR 6%
Raportarea la proiectele comunitare în 2015
147
mai mare acestui aspect (cu mediile 9,07 şi respectiv 9,13), iar categoria de vârstă peste
60 de ani, o importanţă puţin mai redusă, cu o medie a notelor de 8,55.
Am urmărit, în continuare, 4 aspecte ce pot detecta mai bine modul efectiv de
raportare şi de identificare cu CULTURA:
gradul de participare la evenimentele culturale din municipiu în anul 2015;
acordul cu sloganul de promovare a oraşului „Cealaltă Capitală”;
cunoaşterea faptului că Sibiul a fost în 2007 Capitală Europeană a Culturii (ECoC
Sibiu);
susţinerea candidaturii oraşului Alba Iulia în competiţia pentru titlul de Capitală
Europeană a Culturii 2021 (ECoC 2021).
Tabelul VI.1. Raportarea cetăţenilor din Alba Iulia la evenimentele culturale, la
sloganul oraşului şi susţinerea candidaturii oraşului la competiţia ECoC
(BCL 2015 cetățeni ponderat)
Categorii de educaţie şi
vârstă
Procent
participare
evenimente
culturale
2015
Procent
acord cu
Sloganul
oraşului
Procent
cunoaştere
Titlu 2007
ECoC Sibiu
Procent
Susţinere
Titlu ECoC
2021
Studii universitare 79 95 94 96
Fără studii universitare 65 92 77 96
Tineri (18-39 ani) 67 96 78 96
Maturi (40-59 ani) 73 91 88 96
Vârstnici (60 de ani şi peste 63 95 83 95
Sursa: Calcule proprii
Conform datelor din Tabelul VII.1 vedem că participarea efectivă la evenimentele
culturale este una foarte mare în rândul celor cu studii universitare şi a persoanelor de
vârstă medie (40-59 de ani) şi mare în rândul celorlalte categorii. Și susţinerea sloganului
oraşului sau a candidaturii oraşului în competiţia ECoC 2021 este foarte puternică, în
procente de peste 90 % la toate categoriile de vârstă sau educaţie.
Coroborat cu ceea ce am constatat la Barometrul din 2014 (vezi punctul 1 din
articol) putem spune că identitatea colectivă pe dimensiunea Cetății istorice este una
puternică și coerentă, fără diferențieri sociale marcante.
Ultima categorie de aspecte urmărite la acest subcapitol se referă la câteva proiecte
care au fost pe agenda comunităţii în 2015 şi probabil şi în anii următori:
Construcţia unui Monument al Unirii;
Renovarea Sălii Unirii;
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 148
Renovarea Muzeului Unirii;
Construcția unei noi Case de Cultură.
Aşa cum se poate vedea în Tabelul VII.2, acordul față de proiectele propuse este
foarte puternic, indiferent de vârstă şi educaţie, cele mai populare proiecte fiind renovarea
Muzeului Unirii şi a Sălii Unirii.
Tabelul VII.2. Gradul de acord al cetăţenilor din Alba Iulia cu privire la construcţia
şi reabilitarea unor monumente şi spaţii culturale (BCL 2015 cetățeni ponderat)
Categorii de educaţie şi
vârstă
Procent
acord
construcţie
Monument
Unire
Procent
acord
renovare
Sala Unirii
Procent
acord
renovare
Muzeul Unirii
Procent
acord
constr.
noua
Casă de
Cultură
Studii universitare 65 84 88 67
Fără studii universitare 82 87 83 78
Tineri (18-39 ani) 77 86 85 75
Maturi (40-59 ani) 75 85 86 75
Vârstnici (60 de ani şi peste 82 91 92 70
Sursa: Calcule proprii
Referitor la noua Casă de Cultură se preferă de către cetăţeni un spaţiu cu o sală de
spectacole încăpătoare, majoritatea optând pentru o sală de peste 800 de locuri (vezi
Graficul VII.2).
Graficul VII.2. Răspunsuri - în procente - la întrebarea „Ce număr de locuri ar
trebui să aibă noua Casă de Cultură (sala de spectacole)?” (BCL 2015 cetățeni ponderat)
9,2
20,2
30,6
24,4
Sala cu 300-499 de locuri
Sala cu 500-799 de locuri
Sala cu 800-1000 de locuri
Sala cu peste 1000 de locuri
Raportarea la proiectele comunitare în 2015
149
Având în vedere dezideratul legat de construcția unei noi Case de Cultură, am
chestionat cetăţenii referitor la modul în care consideră că ar putea să se realizeze. Peste
două treimi (66,5%) dintre subiecţi optează pentru un parteneriat între Primăria oraşului şi
Consiliul Judeţean Alba (Graficul VII.3). Credem că aceste rezultate ar trebui să intre în
atenția ambelor instituții care să constituie o comisie însărcinată cu examinarea
oportunităților și a posibilităților de finanțare a proiectului.
Graficul VII.3. Răspunsuri - în procente - la întrebarea „Cine ar trebui să se ocupe
de realizarea acestui proiect al Casei de Cultură?” (BCL 2015 cetățeni ponderat)
Cetățenii au fost întrebați și despre amplasamentul pe care să se realizeze noua
Casă de Cultură. Anterior am procedat la inventarierea soluțiilor cu arhitectul șef al
municipiului Alba Iulia și cu alți specialiști din cadrul Primăriei. Specialiștii consultați au
propus ca amplasament pentru noua Casă de Cultură, zona Bastionului Sfântul Mihail,
unde exista și un proiect mai vechi, dar nefinalizat, inițiat de Consiliul Județean. În
chestionar, am lăsat cetățenilor posibilitatea să aleagă sau nu amplasamentul propus de
specialiști, să propună un alt amplasament sau să nu răspundă. 74,9% dintre cetățeni au
fost de acord cu soluția propusă, 5,6% au ales un alt amplasament și 16,4% au preferat să
se abțină. Dintre cei 5,6% care au ales o altă soluție, doar 18 persoane au propus un
amplasament clar, 3 dintre propuneri fiind pentru zona dintre Dedeman și Casa de Pensii,
2 pentru zona dintre Recea şi Pâclișa și 2 prin transformarea/reabilitarea fostului Teatru
Caragiale, actuala Casă de Cultură a Studenților, restul fiind soluții nelocalizate precis,
gen în Cetate, în Centru etc.
14,7
2,7
66,5
1,9
14,2
Primăria ConsiliulJudeţean
Primăria înParteneriat cu
ConsiliulJudeţean
Altcineva Nu ştiu/nu mapronunt
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 150
4.3. Raportarea cetăţenilor la proiectul de reabilitare a Palatului Principilor
În conformitate cu propunerile din fişa de urbanism a proiectului s-a testat acordul
populaţiei după 16 itemi, respectiv 10 itemi ce privesc reamenajări ale spaţiilor existente
şi 6 itemi ce se referă la repuneri în funcţiune sau reabilitări funcţionale. Răspunsurile se
pot vedea în Tabelul VII.3.
Tabelul VII.3. Gradul de acord al cetăţenilor faţă de proiectul de reabilitare a
Palatului Principilor (BCL 2015 cetățeni ponderat)
Soluţiile de amenajare şi de repunere în funcţiune a spaţiilor din Palatul Principilor
sunt congruente cu direcţia de dezvoltare a Cetăţii dorită de locuitori (Marina, 2014) şi
prin urmare procentul mare de persoane care sunt de acord cu propunerile nu surprinde pe
cunoscători. Singurele soluţii urbanistice care nu întrunesc valori mari, procentuale, sunt:
amenajarea unor puncte de alimentaţie publică şi amenajarea unor spaţii de cazare
pentru turiști. Mai ales persoanele fără studii superioare par a nu înţelege foarte bine
utilitatea acestor destinaţii în cadrul unui proiect de reabilitare culturală. Considerăm că
realizarea unei campanii publice de informare pe tematica acestui proiect poate clarifica
publicul albaiulian că este vorba de soluţii viabile, necesare valorificării superioare, pe
linia turismului cultural-istoric, a acestei clădiri emblematice pentru istoria oraşului şi a
Principatului Transilvaniei din Evul Mediu.
Soluții de amenajare şi repunere în funcţiune a spaţiilor din Palatul Principilor
Procent acord
Persoane cu studii
univ.
Persoane fără studii
univ.
Muzeu de reconstituire a istoriei (sală Dietă 200 locuri, Sală judecată, Sală gărzi etc.) 83,0 84,4
Muzeu arheologic (se vor vedea părţi din zidul roman şi fortificaţiile medievale) 85,8 84,0
Centru Cultural şi de conferinţe 85,4 77,2
Spaţii pentru expoziţii şi ateliere artişti plastici 86,2 85,6
Spaţii demonstrative pentru ateliere de olărie, pietrărie, strungărie lemn etc. 86,1 82,0
Amenajare traseu turistic spre şanţurile Cetăţii 85,8 76,4 Amenajarea unor spaţii comerciale cu profil istoric 78,3 59,9
Amenajarea unor parcări în spatele Palatului 76,6 62,1
Amenajarea unor puncte de alimentaţie publică 68,4 52,0
Amenajarea unor spaţii de cazare pentru turişti 77,1 56,6
Repunerea în funcţiune a unor spaţii istorice: bucătărie, sală de mese, fântâni etc. 84,2 83,9
Amenajarea Bibliotecii Palatului 93,5 93,7
Reconstituirea porţilor de intrare în Palat 92,4 94,8
Repunerea în funcţiune a spaţiilor de la subsol 87,8 85,7
Repunerea în funcţiune a intrărilor carosabile 81,7 76,6 Repunerea în funcţiune a intrărilor pentru pietoni 96,4 94,8
Raportarea la proiectele comunitare în 2015
151
4.4. Percepţia situaţiei locurilor de muncă în oraş. Diferenţe faţă de 2014
Faţă de 2014, în anul 2015, valorile indicatorului prin care am surprins percepţia
situaţiei locurilor de muncă s-au îmbunătăţit semnificativ statistic (Graficul VII.4).
Tendinţa va trebui verificată şi în următorii ani pentru a putea vorbi de o schimbare de
mentalitate. Ea necesită consolidare prin iniţiative de sprijin a mediului investiţional,
comunicate cu intensitate publicului local şi cu consecinţe rapide în planul personal al
cetăţenilor.
Graficul VII.4. Răspunsuri - în procente - la întrebarea „Cum apreciaţi că este
situația locurilor de muncă în municipiul Alba–Iulia în acest moment?" Comparaţii între
rezultatele BCL pe 2014 şi 2015
Aşa cum se observă în graficul 4, îmbunătăţirea percepţiei s-a realizat cu precădere
prin creşterea categoriei mediane, a celor care consideră acceptabilă situaţia locurilor de
muncă şi prin scăderea corespunzătoare a celor care o consideră rea. Din acest motiv
tendinţa pozitivă poate fi supusă fluctuaţiilor în 2016 şi în 2017 în lipsa unor evenimente
importante pe piaţa investiţiilor din oraş. Apariţia Biroului investiţional în cadrul
Primăriei, pe care o propuneam în 2014 şi pe care Primăria a implementat-o în 2015,
trebuie să continue cu acţiuni de impact în rândul investitorilor şi al marelui public.
0,3 4,1
33,1 33,5
22
7
2
6,4
41,7
22,2
15,1 12,6
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Foarte bună Bună Acceptabilă Rea Foarte rea Nu ştiu/nurăspund
2014 2015
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 152
4.5. Evaluarea unor iniţiative ale Primarului de către cetăţeni
O primă iniţiativă a Primarului pe care am verificat-o prin ancheta pe cetăţeni BCL
2015 se referă la introducerea unor cursuri gratuite de înot la bazinul Olimpic pentru
elevii şcolilor a IV-a din municipiu. Răspunsurile pot fi urmărite în graficul VII.5.
Graficul VII.5. Răspunsuri - în procente - la întrebarea „Cum priviţi ideea unui
proiect iniţiat de Primărie prin care elevii de vârstă mică (cei de clasa a IV-a, de exemplu)
ar fi transportaţi, ar intra şi ar primi gratuit lecţii de înot de la instructori calificaţi
(inclusiv iniţiere) după ore la Bazinul Olimpic din Alba Iulia?” (BCL 2015 cetățeni
ponderat)
Această iniţiativă supusă consultării este foarte bine primită. Eventualele riscuri în
implementarea ei nu vin dinspre cei care nu sunt de acord (foarte puţini), ci mai mult
dinspre cei care au rezerve referitoare la transportul elevilor, de genul: îmbrăcarea şi
dezbrăcarea elevilor pentru bazin, greutăţi în compatibilizarea orarelor diferitelor şcoli,
buscularea programului individual de pregătire a elevilor etc. Din acest punct de vedere ar
trebui să existe o perioadă intensă de pregătire, după aprobarea ei, pe baza unui calendar
stabilit împreună cu şcolile, IŞJ Alba şi organizaţiile de părinţi.
O altă iniţiativă testată privea unele modificări ale regimului de gratuităţi pentru
pensionari la transportul în comun. Aici situaţia este mai degrabă în favoarea menţinerii
actualului regim de gratuităţi: 40,3% se pronunţă pentru menţinere, 31,7% vor schimbări,
dar mai mult în sensul lărgirii regimului (şi pentru elevi) şi nu al reducerii lui, iar un
procent foarte mare 28% nu se pronunţă/stau în expectativă asupra acestui subiect.
Sunt de acord; 80,4
Sunt de acord, dar cu rezerve;
7,8 Nu sunt de acord; 2,4
Nu ştiu/nu mă pot pronunţa;
9,5
Sunt de acord Sunt de acord, darcu rezerve
Nu sunt de acord Nu ştiu/nu mă potpronunţa
Raportarea la proiectele comunitare în 2015
153
După analiza noastră, în care am ţinut cont de rezultatele din BCL 2015 referitoare
la modalitatea de transport utilizată de elevi şi părinţi, eventuala introducere a unor
gratuităţi pentru elevi nu va duce pe termen scurt şi mediu la accesări sporite ale
transportului în comun, având în vedere că majoritatea elevilor merg pe jos la şcoală sau
cu maşina părinţilor. Reducerea gratuităţilor pentru pensionari ar putea avea un impact
negativ asupra transportului public, deoarece ar scădea utilizarea lui de către pensionari.
Alte categorii de public decât cele existente, care să se orienteze spre transportul public,
nu se întrevăd, chiar în condiţiile în care transportul public în Alba Iulia este foarte
apreciat (Marina, 2014). O măsură oportună, având în vedere nivelul extrem de scăzut al
utilizării transportului nemotorizat în oraș, ar fi cea legată de îmbunătăţirea/extinderea
aleilor pentru biciclişti şi interconectarea acestora, cu puncte de închiriere şi în Centru, nu
numai în Cetate etc. Introducerea unor biciclete electrice foarte uşoare şi ecologice ar
putea fi de asemenea o soluţie, concomitent cu lărgirea şi delimitarea inclusiv pe
carosabil a pistelor (Gehl, 2012).
4.6. Raportarea cetăţenilor faţă de proiectele de regenerare a unor spaţii din
Cetate
Am urmărit, pentru început, să vedem evoluţia atitudinilor faţă de reabilitarea
clădirilor din spaţiul Unităţii Militare de la Poarta a III-a din Cetatea istorică din Alba
Iulia, în condiţiile în care în 2014 situaţia era ambiguă. Răspunsurile la această întrebare
în 2014 arătau nu doar un echilibru aproape perfect între opozanţi şi cei care aprobau
preluarea eventuală a acestor spaţii şi modificarea destinaţiei lor în scop turistic şi de
locuire, dar şi o lipsă clară de atenţie acordată temei în comunicarea publică (Graficul
VII.6).
Graficul VII.6. Răspunsuri la întrebarea „În Cetatea istorică, lângă Poarta a III-a,
funcţionează o Unitate Militară. Dvs. cum priviţi această problemă, ce destinaţii ar trebui
să aibă aceste spaţii dacă ar ajunge în proprietatea oraşului?”
(BCL 2015 cetățeni ponderat)
35,6 21,1
12,4 29,4
10 16,5
7,7 2,7
18,7
Să fie transformate în spaţii culturale
Să fie transformate în spaţii muzeale
Să fie transformate în spaţii de cazare
Să fie transformate în spaţii de învăţământ
Să fie transformate în spaţii de locuit
Spaţii comerciale adaptate profilului istoric
Sedii de instituţii
Altceva
Nu sunt de acord cu schimbarea destinaţiei, să…
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 154
Dacă în 2014 dezacordul faţă de valorificarea acestor spaţii de către Primărie (care
era doar ipotetică) era de aproape 50% (Marina, 2014), după un an, în 2015, el scade la
18,7%.
În 2015 situaţia s-a schimbat radical, în condiţiile dezvoltării activităţilor culturale
din Cetate şi a comunicării mai dense pe acest subiect (Marina, 2015).
Ultima idee de proiect evaluată prin BCL 2015 s-a referit la un proiect în curs de
scriere, puţin cunoscut public: reabilitarea urbană a perimetrului exterior şanţurilor
Cetăţii de tip Vauban. Împreună cu specialiştii Primăriei am identificat mai multe
destinaţii pentru aceste spaţii exterioare Cetăţii şi le-am solicitat cetăţenilor să spună dacă
sunt sau nu de acord cu propunerile. Am introdus şi varianta alta (care?) în aşa fel încât
cei care nu erau de acord cu propunerile să vină cu propriile soluţii. Ultima variantă de
răspuns a fost nu sunt de acord cu un astfel de proiect, să rămână aşa cum este.
Procentele pentru fiecare categorie de răspuns se pot urmări în Graficul VII.7.
Graficul VII.7. Răspunsuri la întrebarea „În ceea ce priveşte Cetatea istorică Alba
Iulia, se propune continuarea lucrărilor în zona exterioară a şanţurilor Cetăţii, în spaţiile
încă neamenajate dinspre oraş (zona perimetrală). Dumneavoastră cum apreciaţi, ce
anume ar trebui să se facă în aceste spaţii din exteriorul Cetăţii?”
(BCL 2015 cetățeni ponderat)
Destinaţiile propuse pentru reabilitarea şanţurilor exterioare ale Cetăţii istorice sunt
în acord cu dorinţele publicului, dovadă că varianta deschisă a întrebării (altceva? ce
anume?) nu a întrunit decât 0,8% din opţiuni. Cele mai apreciate destinaţii sunt cele de
divertisment şi relaxare (inclusiv spaţii de joacă) şi ambientale (spaţii verzi, trasee pentru
31,9
60
54,2
27,8
36
50,2
39,8
0,8
2,7
Amenajarea de alei pietonale
Amenajarea de spaţii publice de agrement şi relaxare
Spaţii verzi
Să fie amenajate parcări în unele zone
Iluminarea publică a acestor zone exterioare Cetăţii
Locuri de joacă
Trasee pentru biciclişti
Altceva
Nu sunt de acord cu un astfel de proiect, să rămână…
Raportarea la proiectele comunitare în 2015
155
biciclişti). De menţionat că respondenţi au avut posibilitatea să aleagă una sau mai multe
soluţii. Am constatat că în medie s-au ales 3 soluţii, cea mai des întâlnită combinaţie fiind
cea dintre spaţii de agrement, spaţii verzi şi locuri de joacă.
5. Concluzii
În 2015, răspunsurile subiecţilor la itemi ce fac referire la „Viaţa culturală” a
oraşului, ca dimensiune majoră a vieţii urbane, ne arată că există o anumită diferenţiere
de vârstă după acest aspect, în sensul că tinerii şi adulţii îi acordă o importanţă mai mare,
iar categoria de vârstă peste 60 de ani o importanţă puţin mai redusă. Diferenţele după
educaţie nu sunt semnificative statistic.
Analizând participarea efectivă la evenimentele culturale constatăm că este una
foarte mare în rândul celor cu studii universitare şi a maturilor şi mare în rândul celorlalte
categorii. În privinţa susţinerii simbolisticii Cetăţii istorice, am constatat că elemente
recente ale ei, cum ar fi sloganul sau candidatura oraşului în competiţia ECoC 2021 au
atras o adeziune în procente de peste 90% din partea tuturor categoriilor de vârstă sau de
educaţie.
Referitor la construcţia unei noi Case de Cultură (75% din populaţie este de acord
cu acest obiectiv) se preferă de către cetăţeni un spaţiu cu o sală de spectacole
încăpătoare, majoritatea optând pentru o sală de peste 800 de locuri. Chestionaţi cu
privire la modul în care apreciază că ar putea să se realizeze acest deziderat, cetăţenii aleg
în proporții de peste două treimi un parteneriat între Primăria Alba Iulia şi Consiliul
Judeţean Alba.
În 2015, faţă de 2014, gradul de acord faţă de schimbarea destinaţiilor spaţiilor
Unităţii Militare de la Poarta a III-a este mult mai mare: de la aproape 50% opozanţi în
2014 la 18,4% în 2015.
Analiza răspunsurilor la itemii prin care se propun soluţii de reamenajare a unor
spaţii din Cetatea istorică ne-a arătat că sintagma „cultural” ataşată unor idei de
valorificare atrage opţiunile cele mai numeroase ale publicului albaiulian. Chiar şi cei cu
educaţie scăzută rezonează la termenul de „cultural” atribuit unor destinaţii istorice şi tind
să respingă soluţiile care nu sunt atât de clare pe acest subiect (care au din raţiuni diverse
un alt atribut, cel de comercial fiind printre cele mai respinse). Comunitatea locală şi-a
consolidat o grilă de receptare/interpretare a proiectelor de reabilitare, iar o denumire
neconformă cu aşteptările comunităţii, a unor proiecte, poate duce la o respingere rapidă a
ideii.
În 2014, faţă de 2015, a crescut participarea la evenimentele culturale: de la 59,1%
la 63,6%.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 156
În 2015 am testat măsura în care cetăţenii ar fi de acord cu mai multe iniţiative ale
Primarului. Propunerea ca elevii de clasa a IV-a să beneficieze de gratuitate la transportul
şi intrarea la Bazinul Olimpic atrage adeziunea unui procent ridicat de albaiulieni. Când
este vorba însă de punerea în discuţie a unor gratuităţi deja existente, cum ar fi cele pentru
pensionari, mulţi respondenţi nu mai sunt de acord, chiar şi cei care nu sunt pensionari.
Un element de optimism privind starea opiniei locale în 2015 este cel referitor la
percepţia situaţiei locurilor de muncă în oraş, unde s-au produs îmbunătăţiri semnificative
statistic faţă de 2014. În 2015, spre deosebire de 2014, se conturează o majoritate de
cetăţeni care tind să afirme că există o situaţie cel puţin acceptabilă a locurilor de muncă
în Alba Iulia.
Bibliografie
1. Denni, B şi Lecomte, P. (2004), Sociologia politicului, Eikon, Cluj-Napoca.
2. Gehl, J. (2012), Oraşe pentru oameni, Editura Igloomedia, Bucureşti.
3. Marina, L. şi Pascaru, M., coord. (2014), Barometrul comunităţii locale.
Municipiul Alba Iulia 2014, Editura Limes, Cluj-Napoca.
4. Marina, L. (2014), „Reprezentări şi opţiuni ale populaţiei din Alba Iulia asupra
proiectelor de dezvoltare”, în Marina L., Pascaru, M., coord., Barometrul
comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2014, Editura Limes, Cluj-Napoca, pp.
15-34.
5. Marina, L. (2015), Participation in cultural events and historical heritage, Annales
Universitatis Apulensis Seria Oeconomica, no.2/ 2015.
6. Marina, L., Millea, V. şi Muntean, A. (2011), Studii de sociologie urbană.
Centrul de Cercetări Sociologice Alba Iulia, Editura Aeternitas, Alba Iulia.
7. Marina, L. şi Muntean, A. (2014), „Opţiuni ale cetăţenilor în privinţa dezvoltării
economice a oraşului”, în Marina L., Pascaru, M., coord., Barometrul comunităţii
locale. Municipiul Alba Iulia 2014, Editura Limes, Cluj-Napoca, pp. 59-66.
8. Marina, L., Muntean, A. şi Ştefani, C. (2009), Development directions for the
tourism offer of the Alba Iulia Fortress. Qualitative assessments, Annales
Universitatis Apulensis Series Oeconomica, vol. 11, nr. 2, pp. 1041-1046.
9. Muntean, A. şi Marina, L. (2008), Promotional strategy of the Alba Iulia Fortress,
Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, vol. 10, nr. 2, pp. 60-66.
10. Pascaru, M. (2014), „Barometrul comunității locale și guvernarea participativă”,
în Marina L., Pascaru, M., coord., Barometrul comunităţii locale. Municipiul
Alba Iulia 2014, Editura Limes, Cluj-Napoca, pp. 7-14.
Anexa
Chestionar BAROMETRU COMUNITATE 2015
Împreună cu Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, care va analiza rezultatele, Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba,
care a facilitat cercetarea, Primăria şi Consiliul Local doresc să realizeze o mai mare participare a elevilor şi părinţilor la
programele şi proiectele de dezvoltare a oraşului. Cercetarea de faţă (barometrul comunităţii locale) se realizează în
fiecare an şi doreşte să preia propuneri despre dezvoltare şi schimbare de la cetăţenii oraşului.
(clasele II-XII)
Completare absolut necesară, pentru a putea fi preluate problemele şi sugestiile referitoare la oraş, cartier, stradă!
I1. BLOC (dacă locuiţi la bloc)______STRADA___________________CARTIER_______________________
Întrebări pentru elevi. A se completa doar de elevi!
E1. Dă câte o notă de la 1 la 10 (unde 1 înseamnă că nu apreciezi deloc şi 10 că apreciezi foarte mult) pentru fiecare din
aspectele:
Notă acordată
1. Cum arată sala de clasă în care înveţi
2. Cum arată şcoala în care înveţi (clădire, curte)
3. Cum arată strada ta
4. Cum arată cartierul în care locuieşti
5. Cum arată oraşul Alba Iulia
E2. Ce ai schimba la şcoala, strada sau cartierul tău dacă ai fi în măsură să faci acest lucru în următorii ani? (Dacă nu
răspunzi vom presupune că nu ai vrea să schimbi nimic!)
Schimbare la şcoala ta________________________________________________________________
Schimbare la strada ta________________________________________________________________
Schimbare la cartierul tău_______________________________________________________________
Întrebările următoare sunt pentru ADULTUL din familie de acelaşi gen cu elevul şi care are ziua de naştere cea mai
apropiată de data de 1 Decembrie!
Vă rugăm să răspundeţi prin încercuirea cifrei corespunzătoare răspunsului ales acolo unde nu se precizează altceva.
A1. Cum ajunge elevul (cel care a adus chestionarul acasă) de cele mai multe ori la şcoală (pot fi cel mult 2 răspunsuri):
1) pe jos 2) cu maşina familiei 3) cu un mijloc de transport în comun 4) cu bicicleta 5) cu altceva
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
158
A2. Dumneavoastră personal cu ce vă deplasaţi, de regulă, în următoarele locuri?
Pe jos Cu maşina
familiei
Cu un mijloc
de transport
în comun
Cu bicicleta Cu un alt mijloc
de transport
Nu e
cazul
La locul de muncă 1 2 3 4 5 9
La cumpărături 1 2 3 4 5 9
La şcoala copilului/copiilor 1 2 3 4 5 9
Câte ore aţi petrecut ieri în
următoarele situaţii
(aproximativ)?
......ore .......ore .......ore .......ore .......ore 9
A3. Vă place sloganul de promovare a oraşului, „Cealaltă capitală”? 1. Da 2. Nu 9. Nu îl cunosc
A4. Ce vă spune sloganul „Cealaltă capitală”? Aţi adăuga/schimba ceva la el?
____________________________________________________ 9. E foarte bun, nu aş schimba nimic
A5. Aţi participat în 2015 la vreun eveniment cultural organizat în oraş? 1. Da (la câte?___) 2. Nu
A6. Dintre evenimentele culturale la care aţi participat sau de care aţi auzit numiţi 3, dacă este posibil, care v -au plăcut
mai mult?
1._______________________2____________________________3______________________________
A7. Aţi auzit de faptul că Sibiul a fost Capitala Europeană a Culturii în 2007? 1. Da 2. Nu
A8. Aţi susţine/aprecia candidatura oraşului Alba Iulia la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021? 1. Da 2. Nu
A9. Daţi cîte o notă de la 1 la 10 (unde 1 înseamnă că nu apreciaţi deloc ca important şi 10 că apreciaţi ca foarte
important) la cât de important este pentru dumneavoastră ca să fie în oraş următoarele? Daţi o notă fiecărui aspect în
mod separat!
Notă acordată
Viaţă culturală diversă (concerte, spectacole, teatru, cinema etc.)
Viaţă universitară (universitate, studenţi, conferinţe etc.)
Divertisment (spaţii de joacă, distracţie etc.)
Un oraş frumos şi curat
Spitale, clinici etc.
Investitori şi locuri de muncă
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
A10. Ce părere aveţi de gratuităţile pentru transportul public din Alba Iulia?
1. E foarte bine cum e acum cu gratuităţile pentru pensionari
2. Ar trebui să se schimbe ceva (ce anume?________________________________________)
99. Nu ştiu/nu mă pot pronunţa
Raportarea la proiectele comunitare în 2015
159
A11. Cum priviţi ideea unui proiect iniţiat de Primărie prin care elevii de vârstă mică (cei de clasa a IV-a) ar fi transportaţi,
ar intra şi ar primi gratuit lecţii de ÎNOT de la instructori calificaţi (inclusiv iniţiere) după ore la Bazinul Olimpic din Alba
Iulia?
1. Sunt de acord
2. Sunt de acord, dar cu condiţia ca____________________________________________
3. Nu sunt de acord 99. Nu ştiu/nu mă pot pronunţa
A12. Cum apreciaţi că este situația locurilor de muncă în municipiul Alba–Iulia în acest moment?
1. Foarte bună 2. Bună 3. Acceptabilă 4. Rea 5. Foarte rea 99. Nu ştiu/ Nu mă pot pronunţa
A13. Vă rugăm acum să vă gândiţi la strada şi cartierul dvs., dar şi la oraşul Alba Iulia.
Vă rugăm să ne spuneţi dacă aţi dori să
se schimbe ceva anume în ceea ce
priveşte aspectele de mai jos
E nevoie de schimbare ? Propuneri concrete de schimbare (pot
să fie referitoare la aspectele unde aţi
încercuit că sunt probleme sau despre
alte aspecte)
Nu ştiu Da, sunt
probleme
Nu, nu sunt
probleme
ST
RA
DA
DV
S.
Faţadă/anvelopare bloc 1 2 9
Aspectul străzii 1 2 9
Reţeaua de electricitate 1 2 9
Canalizarea 1 2 9
Trotuarele 1 2 9
Iluminat stradal 1 2
9
Alimentarea cu apă 1 2 9
Reţeaua de gaz 1 2 9
CA
RT
IER
UL
DV
S.
Aleile 1 2 9
Spaţiile verzi 1 2 9
Magazinele 1 2 9
Locurile de joacă 1 2 9
Şcoli şi grădiniţe 1 2
9
Colectarea gunoiului 1 2 9
Staţii de autobuz/microbuz 1 2 9
Linii de autobuz/microbuz 1 2 9
OR
AŞ
UL
AL
BA
IUL
IA
Parcări cu plată 1 2
9
Parcări fără plată 1 2 9
Aleile pentru biciclişti 1 2 9
Sensuri giratorii 1 2 9
Semafoare 1 2 9
Parcuri 1 2 9
Spaţii de cazare (hoteluri şi
pensiuni) 1 2
9
Restaurante 1 2 9
Supermarketuri 1 2 9
Bazinul olimpic 1 2
9
Proiectele Cetăţii istorice Alba
Carolina 1 2
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
160
A14. În anul 2018 se împlinesc 100 de ani de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia şi de la actul Marii Uniri. Ce
anume consideraţi că ar trebui să se realizeze în oraş pentru pregătirea evenimentului ? Vă rugăm să încercuiţi cifra
corespunzătoare răspunsului dvs. pe fiecare rând.
De acord Nu sunt de
acord Nu ştiu
A. Un Monument al Unirii 1 2 9
B. Renovarea Sălii Unirii 1 2 9
C. Renovarea Muzeului Unirii 1 2 9
D. Altceva.Ce anume?___________________________ 1 2 9
A15. Se discută foarte mult de faptul că ar fi nevoie de o Casă de Cultură a oraşului Alba Iulia. Având în vedere că pentru
clădirile existente (Casa de Cultură a Sindicatelor sau Casa de Cultură a Studenţilor) nu se pot găsi soluţii de a le trece în
proprietatea oraşului sau de a le extinde, singura soluţie în acest sens pare a fi construcţia unei noi Case de Cultură a
oraşului. Dumneavoastră sunteţi de acord cu acest lucru?
1. Da. 2. Nu 9. Nu mă pot pronunţa
A16. Având în vedere situaţia cu Casa de Cultură, în eventualitatea în care s-ar găsi fonduri de construcţie a uneia noi
dvs. ce propuneri concrete aveţi? Alegeţi cifra corespunzătoare variantei de răspuns sau completaţi răspunsul în căsuţa
corespunzătoare.
A.Ce număr de locuri ar trebui
să aibă Casa de Cultură (sala
de spectacole)?
1. 300-499 de locuri
2. 500-799 de locuri
3. 800-1000 de locuri
4. Peste 1000 de locuri
B.În ce zonă a oraşului ar
trebui să fie amplasată?
1. În Cetatea istorică, la Bastionul Sfântul Mihail, unde există deja un
proiect pentru un Centru Cultural
2. Altundeva (unde anume?____________________________)
C.Cine ar trebui să se ocupe
de realizarea acestui proiect
al Casei de Cultură?
1. Primăria
2. Consiliul Judeţean
3. Primăria în Parteneriat cu Consiliul Judeţean
4. Altcineva.Cine?_____________________________________
Raportarea la proiectele comunitare în 2015
161
A17.Una din clădirile cele mai importante ale oraşului este Palatul Principilor, în piaţa Mihai Viteazul. Pentru Palatul
Principilor care acum intră în renovare, sunt propuse mai multe soluţii de folosire a spaţiilor din interiorul lui.
A18. În Cetatea istorică, lângă Poarta a III-a, funcţionează o Unitate Militară. Spaţiile acestei Unităţi Militare nu sunt ale
oraşului, dar s-a propus ca Unitatea Militară (cât mai este din ea) să fie mutată în altă parte şi ele să revină oraşului. Dvs.
cum priviţi această problemă, ce destinaţii ar trebui să aibă aceste spaţii dacă ar ajunge în proprietatea oraşului?
Încercuiţi cifra corespunzătoare variantei de răspuns/pot fi alese mai multe răspunsuri.
1. Să fie transformate în spaţii culturale
2. Să fie transformate în spaţii muzeale
3. Să fie transformate în spaţii de cazare
4. Să fie transformate în spaţii de învăţământ
5. Să fie transformate în spaţii de locuit
6. Spaţii comerciale adaptate profilului istoric
7. Sedii de instituţii
8. Altceva (ce anume?)_______________________________________________
9. Nu sunt de acord cu schimbarea destinaţiei, să rămână în continuare la Armată
Dumneavoastră cu care dintre aceste soluţii sunteţi de acord (să fie folosite spaţii din acest
Palat pentru destinaţiile propuse)? Vă rugăm să urmăriţi fiecare soluţie şi să răspundeţi
încercuind cifra corespunzătoare variantei de răspuns alese (Da, Nu sau Nu ştiu)
Sunteţi de acord cu
soluţia propusă de
specialişti/proiectanţi ?
Da Nu
Nu mă
pot
pronunţa
AM
EN
AJĂ
RI
Muzeu de reconstituire a istoriei 1 2 99
Muzeu arheologic 1 2 99
Centru Cultural şi de conferinţe 1 2 99
Spaţii pentru expoziţii şi ateliere artişti plastici 1 2 99
Spaţii demonstrative pentru ateliere de olărie, pietrărie, strungărie lemn etc. 1 2 99
Amenajare traseu turistic spre şanţurile Cetăţii 1 2 99
Amenajarea unor spaţii comerciale cu profil istoric 1 2 99
Amenajarea unor parcări în spatele Palatului 1 2 99
Amenajarea unor puncte de alimentaţie publică 1 2 99
Amenajarea unor spaţii de cazare pentru turişti 1 2 99
RE
PU
NE
RI Î
N
FU
NC
ŢIU
NE
Repunerea în funcţiune a unor spaţii istorice: bucătărie, sală de mese etc. 1 2 99
Amenajarea Bibliotecii Palatului 1 2 99
Reconstituirea porţilor de intrare în Palat 1 2 99
Repunerea în funcţiune a spaţiilor de la subsol 1 2 99
Repunerea în funcţiune a intrărilor carosabile 1 2 99
Repunerea în funcţiune a intrărilor pentru pietoni 1 2 99
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
162
A19. În ceea ce priveşte Cetatea istorică Alba Iulia, se propune continuarea lucrărilor în zona exterioară a şanţurilor
Cetăţii, în spaţiile încă neamenajate dinspre oraş (zona perimetrală). Dumneavoastră cum apreciaţi, ce anume ar trebui
să se facă în aceste spaţii din exteriorul Cetăţii? Încercuiţi cifra corespunzătoare variantei de răspuns/pot fi alese mai
multe răspunsuri.
1. Amenajarea de alei pietonale
2. Amenajarea de spaţii publice de agrement şi relaxare
3. Spaţii verzi
4. Să fie amenajate parcări în unele zone
5. Iluminarea publică a acestor zone exterioare Cetăţii
6. Locuri de joacă
7. Trasee pentru biciclişti
8. Altceva (ce anume?)______________________________________________________
9. Nu sunt de acord cu un astfel de proiect, mă opun şi prefer să rămână cum este
Fără răspunsurile la toate întrebările următoare vom fi în imposibilitatea de a prelua celelalte răspunsuri ale dvs.
în analiză!
Vă rugăm să încercuiţi cifra corespunzătoare răspunsului şi/sau să completaţi în spaţiul liber!
D1. Sunteţi: 1. Bărbat 2. Femeie
D2. Anul naşterii dumneavoastră: ___________________
D3. Ocupaţia actuală: __________________________
D4. Relaţia cu copilul/elevul care a adus chestionarul 1. Părinte 2. Bunic/ă 3.Frate/soră 4. Alta
D5. Câți copii aveți? 1. Nici unul 2.Unul 3. Doi 4. Trei 5. Mai mult de 3
D6. Studiile dvs.: 1. cel mult 4 clase 2. 5-8 clase 3. profesională 4. liceu 5. postliceală 6. Universitate
D7. Distanța de la locuința dvs. la școala/grădiniţa copilului: 1) sub 1 km 2) 1-3 km 3) 4-6 km 4) 7 km şi peste
D8. Numărul total de membri în gospodărie? 1) Unul 2) Doi 3) Trei 4) Patru 5) Cinci 6) Mai mult de cinci
D9. Cum apreciaţi veniturile actuale ale întregii familii? Alegeţi o singură variantă
1. Nu ne ajung nici pentru strictul necesar
2. Ne ajung numai pentru strictul necesar
3. Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpărarea unor bunuri mai scumpe
4. Reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii
5. Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la ceva
D10. Data completării __________________
D11. Ne puteti comunica o adresa de e-mail pentru corespondenta cu echipa acestui proiect?___________________
Pe adresa: [email protected] aşteptăm sugestiile dvs.!
VĂ MULŢUMIM!
VIII.
OPINII ŞI PROPUNERI ALE POPULAŢIEI TINERE
PRIVIND DEZVOLTAREA URBANĂ
Liliana Ionaş, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia,
Departamentul de Ştiinţe Sociale
Rodica Stânea, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia,
Departamentul de Ştiinţe Sociale
1. Dezvoltarea urbană – delimitări conceptuale şi perspective de abordare
Într-o lucrare publicată în 1979, French şi Hamilton (apud Chelcea, 2011, p. 755)
argumentau că oraşele din statele socialiste au o morfologie aparte, motiv pentru care
modelele teoretice utile pentru descrierea oraşelor occidentale, formulate de către autori
precum Ernest Burgess (modelul concentric) ori Chauncy Harris şi Edward Ullman
(modelul policentric) devin inoperante în cazul oraşelor socialiste. Multe dintre
caracteristicile oraşelor socialiste, aşa cum le-au descris French şi Hamilton, pot fi
regăsite şi în oraşele din România. Astfel, comerţul şi alte funcţii centrale sunt amplasate
mai degrabă în jurul unor piaţete centrale ori de-a lungul axelor majore de circulaţie.
Instituţiile administrative şi culturale, băncile şi sediile organizaţiilor politice sunt
localizate, în principal, în zonele centrale ale oraşului. Unele zone ale oraşului nu sunt
bine diferenţiate din punct de vedere funcţional, putând îndeplini, simultan, mai multe
funcţii (rezidenţială, de servicii sau chiar industrială – de exemplu, industrie alimentară
sau textilă).
Liviu Chelcea (2011) susţine că structura şi aspectul oraşelor din România au fost
influenţate de procesele de industrializare şi urbanizare din perioada socialistă, urmate,
după prăbuşirea regimului comunist, de procese opuse, de dezindustrializare şi
suburbanizare. Autorul român pare că vrea să sugereze că oraşele din ţara noastră se
confruntă, de câţiva ani, cu probleme similare celor pe care le-au avut, în trecut, oraşele
puternic industrializate din Occident. La fel ca şi acolo, dezvoltarea transportului public şi
creşterea numărului persoanelor care dispun de automobil a permis extinderea zonelor
rezidenţiale şi deplasarea unităţilor industriale spre periferii şi suburbii. Existenţa unor căi
de comunicaţie a fost o condiţie necesară pentru amplasarea industriei în afara oraşelor.
Dezindustrializarea şi suburbanizarea au condus la abandonarea unor zone ale oraşelor,
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 164
care îndeplineau anterior o funcţie rezidenţială sau industrială, fapt ce a făcut necesară
intervenţia administraţiei oraşelor în vederea revitalizării acelor zone. În unele situaţii, cu
scopul de a păstra folosirea terenurilor pentru activităţi industriale au fost create parcuri
industriale1. Alteori, administraţia oraşelor a încercat să atragă în spaţiile părăsite de
industrie companii din sectorul terţiar (finanţe, comerţ, turism, cultură, divertisment,
cercetare-dezvoltare).
Ca urmare a schimbărilor economice produse de-a lungul timpului, structura socio-
spaţială oraşelor a suferit şi ea transformări. După cum au constatat diverşi autori,
categoriile de populaţie cu un status socio-economic ridicat tind, în general, să se
delimiteze spaţial, în mod net, faţă de grupurile cu statusul socio-economic cel mai scăzut
(Tammaru et al., 2015). Dacă în perioada preindustrială centrul oraşului era locuit de
persoanele cele mai înstărite, săracii locuind la periferii, tendinţa manifestată în perioada
industrializării şi mai ales în perioada postindustrială a fost aceea de deplasare a
populaţiei înstărite spre periferii şi suburbii, din dorinţa de a evita aglomeraţia şi poluarea
(Chelcea, 2011). În opinia lui Chelcea, procesul de gentrificare, ce constă în revitalizarea
zonelor centrale ale oraşelor, prin atragerea în aceste zone a populaţiei cu venituri ridicate
şi a firmelor care îşi permit să plătească sume importante de bani pentru închirierea
spaţiilor, a contrabalansat efectele suburbanizării. Gentrificarea generează atât avantaje,
cât şi anumite dezavantaje pentru oraşe. Ca principale avantaje, Liviu Chelcea (2011, p.
772) menţionează: reabilitarea clădirilor ce prezintă valoare din punct de vedere
arhitectural, creşterea volumului taxelor încasate la bugetul local, ca urmare a creşterii
valorii terenurilor şi clădirilor, atragerea turiştilor, ca urmare a apariţiei în astfel de zone a
unor firme din domeniul serviciilor. Dintre dezavantajele gentrificării, Liviu Chelcea
enumeră: segregarea socio-economică2 a populaţiei, cheltuieli ocazionate de relocarea
populaţiei sărace care ocupa anterior clădirile din zonele urbane bine-situate, slăbirea
legăturilor sociale între rezidenţii zonelor afectate de gentrificare.
Oraşele pot fi privite atât ca entităţi geografice, circumscrise de un spaţiu fizic, cât
şi ca entităţi sociale şi culturale. Puţini autori includ oraşul în categoria comunităţilor,
1 Parcul industrial este un perimetru, o arie delimitată, „în care se desfăşoară activităţi economice,
de cercetare ştiinţifică şi de dezvoltare tehnologică în vederea valorificării potenţialului uman şi
material al unei zone” [Stănică, V. (2011), Dezvoltare urbană, în Gyorgy, F.B., Minea, E.M.,
Ghiolţan, C., Stănică, V., Descentralizare. Dezvoltare urbană, Suport de curs, Cluj-Napoca, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, p. 43, disponibil la http://www.apubb.ro/wp-
content/uploads/2011/03/Descentralizare_Dezvoltare_urbana.pdf, accesat în 10.12.2015]. Un parc
industrial poate fi amplasat în zone în care există facilităţi de acces la căile de comunicaţie, de
obicei, în afara zonei rezidenţiale. Acesta ocupă o suprafaţă de cel puţin 10 hectare. 2 Segregare rezidenţială pe baza ocupaţiei şi venitului (Tammaru et al., 2015). În general,
diferenţele sociale se reflectă în segregarea spaţială. Segregarea socio-spaţială este strâns legată de
gradul de globalizare, nivelul inegalităţilor sociale, regimul locuirii, nivelul bunăstării, structura
ocupaţională a populaţiei, ponderea managerilor şi specialiştilor în populaţia ocupată.
Opinii şi propuneri ale populaţiei tinere
165
întrucât oraşul nu prezintă toate caracteristicile unei comunităţi. În sens restrâns,
comunitatea este definită ca o entitate socială caracterizată prin relaţii sociale şi schimburi
bazate pe interacţiuni directe, reciprocitate, ajutor mutual, cooperare, împărţire a
bunurilor şi serviciilor cu ceilalţi, împărtăşirea condiţiilor de bază ale vieţii în comun, a
unor credinţe şi valori comune (Pitulac, 2011). În condiţiile în care o zonă urbană (un
cartier, o vecinătate) este asimilată unei comunităţi, devine oportună abordarea oraşului
din perspectiva dezvoltării comunitare. Dezvoltarea comunitară este un proces, o
succesiune de „schimbări voluntare în, prin şi pentru comunitate” (Sandu, 2011, p. 4).
Organizarea comunitară şi participarea membrilor comunităţii la activităţile prin care se
urmăreşte realizarea binelui colectiv sunt elemente esenţiale în această accepţiune a
noţiunii de dezvoltare comunitară. Schimbările voluntare, la care se referă Dumitru
Sandu, pot afecta o parte mai mică sau mai mare a comunităţii. La implementarea
schimbărilor, nu este neapărat necesar să participe toţi membrii comunităţii. De pe urma
schimbărilor produse poate beneficia întreaga comunitate sau doar o parte a ei. Dumitru
Sandu (2011, p. 4) precizează şi un alt sens al conceptului de dezvoltare comunitară, care
nu îl exclude pe precedentul: ansamblu de „practici sau modele de intervenţie locală care
au sau tind să aibă ca rezultat mai binele comunităţii”. Înţeleasă ca set de practici de
intervenţie la nivel local, menite să îmbunătăţească viaţa membrilor comunităţii,
dezvoltarea comunitară este compatibilă cu proiectele de regenerare urbană.
Regenerarea urbană poate fi definită ca un „ansamblu de operaţiuni de transformare
a spaţiului urban, printr-un set de acţiuni coerente în domenii precum cel economic,
social, de mediu înconjurător sau arhitectural-urbanistic, în scopul creşterii calităţii
mediului urban şi, implicit, îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă aferente acestuia”3.
Regenerarea urbană este un proces ale cărui rezultate pot fi: revitalizarea, restaurarea,
renovarea, reconstrucţia, relansarea (Darchen şi Ladouceur, 2013; Rossi şi Vanolo, 2013).
Regenerarea urbană înseamnă mai mult decât simple acţiuni minimale, noninvazive, de
conservare sau restaurare urbană (Cangelli, 2015). Regenerarea urbană presupune un
echilibru între vechi şi nou, între ceea ce trebuie conservat şi ceea ce trebuie construit. În
sens larg, susţine Cangelli, conceptul de regenerare urbană se referă la o diversitate de
abordări care îşi propun îmbunătăţirea unor aspecte de ordin economic, social sau legate
de mediul înconjurător la nivelul unor zone ale oraşului. Scopul principal al regenerării
urbane este acela de a spori calitatea habitatului, de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale
locuitorilor oraşului, calitatea locuirii şi a serviciilor, de a eficientiza utilizarea resurselor
comunităţii. Accentul este pus, în prezent, pe crearea unor comunităţi interconectate, de
dimensiune controlabilă, care se pot dezvolta în acord cu nevoile locuitorilor.
3 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (2015), Metodologie de intervenţie
privind regenerarea urbană pentru anumite tipuri de teritorii. Situri industriale dezafectate.
Ansambluri de locuinţe colective. Centre istorice urbane, p. 99.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 166
Regenerarea urbană, precizează Cangelli, este un proces continuu, de reînnoire a oraşului
în ansamblul său.
Ginavar şi colegii săi (2007) susţin că regenerarea urbană este necesară în orice
oraş în care există probleme legate de degradarea spaţiului construit, dotarea edilitară
necorespunzătoare, calitatea vieţii locuitorilor, a serviciilor urbane sau a mediului natural.
Diagnoza problemelor cu care se confruntă comunitatea locală (de exemplu, proasta
întreţinere a fondului locativ, insuficienţa spaţiilor verzi, subdezvoltarea economică, lipsa
diversităţii sociale, şomaj, populaţie îmbătrânită, grupuri sociale cu venituri scăzute, lipsa
facilităţilor culturale şi sociale) este o etapă premergătoare intervenţiilor, care pot urmări
realizarea mai multor obiective: revitalizarea unor zone urbane, reabilitarea patrimoniului
istoric, îmbunătăţirea condiţiilor de locuire, amenajarea şi înfrumuseţarea spaţiului public,
modernizarea infrastructurii urbane. Ginavar şi colaboratorii săi arată că există anumiţi
factori constrângători, de care proiectele de regenerare urbană ar trebui să ţină cont:
strategia de dezvoltare pe termen lung a oraşului, planurile de dezvoltare asumate deja de
către administraţia publică locală, Planul Urbanistic General şi Planul Urbanistic Zonal al
zonei de intervenţie, planificarea multianuală a bugetului şi investiţiilor publice, resursele
disponibile, nivelul de implicare a sectorului privat în dezvoltarea urbană, disponibilitatea
cetăţenilor de a participa la activităţi în folosul comunităţii. Specialiştii în urbanism
subliniază, în prezent, importanţa elaborării unui plan integrat de dezvoltare urbană
(P.I.D.U.), căruia ar trebui să-i corespundă planuri detaliate, specifice. Planificarea urbană
integrată înglobează obiective definite de administraţia publică împreună cu actori urbani
relevanţi, în acord cu potenţialul local, interesele generale şi aspiraţiile cetăţenilor legate
de dezvoltarea propriei localităţi. P.I.D.U. programează, pe termen scurt, mediu şi lung,
proiectele prin care se concretizează obiectivele strategiei generale de dezvoltare.
Proiectul urban integrat este un „document de planificare strategică cu elemente
operaţionale şi expresia unui proces de planificare participativă”4. Elaborarea unui proiect
urban integrat reclamă abordarea oraşului dintr-o triplă perspectivă: oraşul este
deopotrivă spaţiu construit, teritoriu socio-economic şi entitate administrativă (Ginavar et
al., 2007; Onofrei et al., 2005).
Colantonio şi colaboratorii săi (2009) au sesizat faptul că, multă vreme, dezvoltarea
urbană sustenabilă a fost înţeleasă mai degrabă în legătură cu aspecte care ţin de mediul
economic şi de mediul înconjurător, fără a lua în considerare dimensiunea socială a
oraşului. Ori, argumentează Colantonio şi colaboratorii (2009, p. 4), sustenabilitatea
oraşelor e realizabilă doar printr-o abordare holistică, printr-o planificare integrată, care
să ţină cont de o multitudine de condiţii, pornind de la caracteristici ale spaţiului construit
4 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (2015), Metodologie de intervenţie
privind regenerarea urbană pentru anumite tipuri de teritorii. Situri industriale dezafectate.
Ansambluri de locuinţe colective. Centre istorice urbane, p. 35.
Opinii şi propuneri ale populaţiei tinere
167
şi ale mediului înconjurător, resurse şi activităţi economice locale, aptitudini şi
competenţe ale locuitorilor oraşului, mergând până la aspecte referitoare la segregarea
socio-spaţială a populaţiei, bunăstare şi calitatea vieţii. Dezvoltarea sustenabilă a oraşelor
nu presupune doar dezvoltarea economică bazată pe utilizarea eficientă a resurselor
limitate şi prezervarea mediului natural, ci are şi o dimensiune socială, precum şi una
instituţională (Colantonio şi Dixon, 2010). În consecinţă, Darchen şi Ladouceur (2013) au
propus ca în toate proiectele de regenerare urbană să fie inclusă o etapă de evaluare a
sustenabilităţii (la care să participe şi locuitorii oraşului), în funcţie de anumite criterii
relevante: economic, ecologic, social, instituţional. La acestea ar putea fi adăugate
evaluarea locuirii şi spaţiului construit, a transportului şi comunicaţiilor (McDonald,
Malys şi Malienè, 2009).
În mod tradiţional, abordarea dezvoltării urbane de către specialiştii în urbanism s-a
bazat pe înţelegerea oraşului mai degrabă ca entitate teritorială decât socială, punând
accent pe planificarea şi gestionarea oraşului ca sistem spaţial (Colantonio et al., 2009;
Ţarălungă, 1997). Oraşul înseamnă însă mai mult decât spaţiul construit, înseamnă şi
populaţie, relaţii sociale, elemente imateriale (istorie, cultură, experienţe afective,
identitate colectivă) (Sepe, 2014). Optimizarea relaţiei între regenerarea urbană,
dezvoltarea economică şi schimbarea socială ar putea contribui, în opinia lui Sepe, la
creşterea competitivităţii şi atractivităţii oraşelor. Cu cât oraşele devin mai atrăgătoare
pentru clasa creativă5, cu atât mai mari sunt şansele ca acestea să „facă faţă cu succes
provocărilor competiţiei între oraşe” antrenată de globalizare (Sepe, 2014, p. 22). Sepe
apreciază că la baza transformării oraşelor nu se mai află în prezent doar tehnologia, ci şi
modul în care oamenii trăiesc, muncesc şi se recreează şi locurile în care se desfăşoară
aceste activităţi. Sepe susţine că pentru o dezvoltare sustenabilă a oraşului componenta
culturală poate juca rolul unui motor al schimbării şi poate conferi valoare unor activităţi
economice precum turismul. Accentul principal nu ar trebui să cadă pe dezvoltarea
turismului, ci pe componenta culturală, consideră Sepe. Coca-Stefaniak (2011) exprimă o
poziţie asemănătoare: atragerea turiştilor nu este suficientă pentru a asigura
competitivitatea şi dezvoltarea sustenabilă a oraşului. Sustenabilitatea implică stabilitatea
populaţiei, reţinerea indivizilor pe teritoriul oraşului, prin crearea unor legături care
încurajează nou-veniţii (mai ales specialişti) să muncească şi să locuiască pe termen lung
în acel oraş. În acest scop, cultura poate deveni un instrument care permite intensificarea
5 Clasa creativă este formată din persoane care lucrează în domeniul ştiinţelor matematice, tehnologiei informaţiei, arhitecturii, ingineriei, ştiinţelor vieţii şi ale naturii, ştiinţelor sociale, în
educaţie, arte, design, divertisment, sport, mass-media, modă, afaceri, operaţiuni financiare,
medicină şi altele [Mellander, C., Florida, R., Rentfrow, J. (2012), The creative class, post-
industrialism and the happiness of nations, Cambridge Journal of Regions, Economy and Society,
5, 1, 31-43].
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 168
sentimentului de ataşament al locuitorilor faţă de oraş şi a sentimentului de satisfacţie faţă
de calitatea vieţii, ceea ce contribuie la stimularea dorinţei cetăţenilor de a se implica în
proiectele de dezvoltare locală (Darchen şi Ladouceur, 2013). Pentru administraţia
publică locală se conturează, astfel, un obiectiv important: transformarea oraşului într-un
loc în care „oamenii îşi doresc să trăiască şi să muncească, atât în prezent, cât şi în viitor”
(Colantonio şi Dixon, 2010, p. 33).
În oraşele mici, regenerarea socio-economică poate fi strâns legată de regenerarea
culturală (Coca-Stefaniak, 2011). Regenerarea prin cultură a fost propusă în anii 2000 ca
parte a practicilor din domeniul regenerării urbane (Darchen şi Ladouceur, 2013).
Patrimoniul cultural-istoric poate fi înţeles ca o resursă capabilă să sporească valoarea şi
atractivitatea unui teritoriu, facilitând integrarea locurilor, oamenilor, economiei şi
tradiţiilor (Sepe, 2014). Cu cât proiectele de regenerare urbană pun mai bine în valoare
specificul cultural al oraşului, cu atât acestea sunt mai compatibile cu teritoriul fizic, iar
oraşul devine mai atrăgător pentru locuitori şi vizitatori (Sepe, 2014). Industriile culturale
pot contribui la relansarea economică a unor oraşe şi la creşterea competitivităţii acestora
(Sepe, 2014). Amenajarea unor spaţii destinate practicilor culturale (săli de concerte,
cinema, săli de expoziţie, ateliere artistice, muzee, biblioteci) şi organizarea unor
manifestări culturale şi de divertisment pot contribui la revitalizarea unor zone ale
oraşului şi la sporirea atractivităţii acestuia (Sepe, 2014). Organizarea unor evenimente
importante (de genul celor cuprinse în agenda manifestărilor organizate în oraşele care au
dobândit statutul de capitală culturală europeană) poate sprijini procesul de regenerare
urbană, întrucât permite atragerea unor resurse financiare şi contribuie la mai buna
cunoaştere a oraşului pe plan internaţional (Sepe, 2014). Istoria şi specificul local conferă
unui oraş o identitate proprie. Cultura şi arta pot conferi o notă de distincţie unui oraş.
Designul inovator al spaţiului urban poate contribui la cristalizarea identităţii colective a
locuitorilor oraşului, la dezvoltarea sentimentului lor de ataşament faţă de oraş, iar
amenajarea unor spaţii publice deschise (parcuri, scuaruri), poate îmbunătăţi percepţia
locuitorilor asupra calităţii vieţii din oraşul lor (Darchen şi Ladouceur, 2013; Sepe, 2014).
Allen Scott (apud Fanea-Ivanovici, 2013, p. 62) susţine că în secolul XXI în mediul urban
se manifestă o convergenţă a dezvoltării pe plan economic şi cultural. Fanea-Ivanovici
(2013) explică mecanismul care stă la baza potenţării dezvoltării urbane de către
activităţile culturale. Acestea, susţine Fanea-Ivanovici, atrag consumatori de produse şi
servicii culturale, reclamă un minim de facilităţi urbane, revitalizează spaţii abandonate
sau subutilizate, asigură resurse pentru localnici, contribuie la rezolvarea unor probleme
locale (lipsa dialogului intercultural, deficienţe în privinţa siguranţei publice, nivel scăzut
al competenţelor şi creativităţii localnicilor, spirit civic deficitar), facilitează construirea
identităţii culturale în cazul nou-sosiţilor în oraş, contribuie la creşterea nivelului de
civilizaţie al zonei în care se desfăşoară.
Opinii şi propuneri ale populaţiei tinere
169
Trecând în revistă numeroase lucrări pe tema regenerării urbane, Colantonio şi
Dixon (2010) au reţinut contribuţia adusă de Polese şi Stren la clarificarea conceptului de
dezvoltare sustenabilă a oraşelor. Într-un studiu din 2000, Polese şi Stren au subliniat
ideea că sustenabilitatea se reflectă în dezvoltarea armonioasă a societăţii, buna
convieţuire a diverselor grupuri etnice, sociale şi culturale, îmbunătăţirea calităţii vieţii
tuturor categoriilor de populaţie. Sustenabilitatea socială a fost considerată de către
Polese şi Stren o dimensiune a dezvoltării urbane. În cartea lor, Colantonio şi Dixon
(2010) l-au citat pe Sachs, care în 1999 definea sustenabilitatea socială ca pe un proces
social-istoric, bazat pe respectarea drepturilor cetăţenilor şi a valorilor echităţii şi
democraţiei. În 2005, Littig şi Grieβler (cf. Colantonio şi Dixon, 2010) au descris
sustenabilitatea socială cu ajutorul relaţiei dintre societate şi natură, o relaţie care este
mediată de muncă: munca şi aranjamentele instituţionale răspund nevoilor oamenilor şi
permit protejarea mediului natural.
Unii autori au considerat că sustenabilitatea socială reprezintă un scop al dezvoltării
urbane sustenabile, în vreme ce sustenabilitatea economică şi ecologică ar fi atât scopuri,
cât şi mijloace ale dezvoltării sustenabile. În încercarea de a operaţionaliza conceptul de
rsustenabilitate socială, Colantonio şi Dixon (2010) au reţinut dimensiuni precum: nivel
de trai, surse ale veniturilor, echitate a distribuirii bunurilor şi resurselor (locuinţe, servicii
colective, venituri), acces la servicii publice (educaţie, sănătate), capacitate de a face faţă
unor presiuni externe, siguranţă publică, incluziune socială, diversitate socială, etnică şi
culturală, ocupare, nevoi umane fundamentale, oportunităţi de participare a membrilor
comunităţii la luarea deciziilor, solidaritate socială, reţele sociale, mândrie de a face parte
din comunitate, identitate colectivă. Colantonio şi Dixon susţin că satisfacerea
trebuinţelor umane fundamentale şi echitatea în privinţa redistribuirii bunurilor şi
resurselor între membrii comunităţii sunt dimensiuni-cheie ale sustenabilităţii sociale.
Satisfacerea unor nevoi, precum acelea de adăpost, hrană, apă curată, loc de muncă, este
crucială pentru supravieţuirea indivizilor şi a comunităţilor. Echitatea distribuirii
resurselor comunităţii între membrii săi contribuie la reducerea segregării sociale a
populaţiei.
Comunităţile sustenabile acordă importanţă satisfacerii trebuinţelor şi aspiraţiilor
locuitorilor actuali şi viitori, economiei diversificate şi prospere, protejării mediului
înconjurător, calităţii vieţii cetăţenilor, siguranţei publice, accesului la servicii publice,
comunitare sau private de calitate, incluziunii sociale, bunei planificări şi gestionări a
spaţiului construit şi a infrastructurii de transport şi comunicaţii. În opinia lui Colantonio
şi a lui Dixon (2010), o comunitate sustenabilă oferă membrilor săi oportunitatea de a se
dezvolta pe plan personal, dreptul şi posibilitatea de a participa la viaţa propriei
comunităţi. Guvernarea participativă permite exprimarea nevoilor şi aspiraţiilor
cetăţenilor, dar şi evitarea conflictelor dintre cetăţeni şi municipalitate în procesul de
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 170
implementare a politicilor publice. Crearea unor reţele sociale, bazate pe încredere şi
reciprocitate, consultarea cetăţenilor, participarea acestora la luarea deciziilor, implicarea
lor în activităţi de susţinere a dezvoltării locale pot avea ca rezultat întărirea comunităţii.
Informarea cetăţenilor cu privire la proiectele de dezvoltare urbană, respectiv crearea
unor parteneriate public-privat pot asigura succesul acestor proiecte (Colantonio et al.,
2009; Sepe, 2014). Implicarea cetăţenilor în implementarea intervenţiilor care urmăresc
regenerarea urbană ajută la conştientizarea de către aceştia a existenţei diferenţelor între
locuitorii/zonele oraşului şi creează baza pentru acţiunea cooperantă, menită să contribuie
la realizarea obiectivelor comune (Sepe, 2014).
Sustenabilitatea este o dimensiune-cheie a transformării oraşelor „creative”6 (Sepe,
2014). Sustenabilitatea economică a oraşului se reflectă în capacitatea economiei locale
de a genera venituri (profit), în condiţiile oferirii de oportunităţi egale pentru toţi membrii
comunităţii (Sepe, 2014). Sustenabilitatea socială a comunităţilor este înţeleasă de Sepe
(2014) ca o capacitate de a asigura condiţiile necesare pentru bunăstarea cetăţenilor şi de
a oferi oportunităţi egale tuturor membrilor comunităţii. Sustenabilitatea ecologică
(environmental sustainability) presupune o utilizare raţională a resurselor naturale şi
adăugarea de plusvaloare teritoriului fizic al oraşului (Sepe, 2014).
Dezvoltarea urbană sustenabilă este caracteristică oraşelor a căror administraţie
acordă importanţă atractivităţii oraşului, sprijinirii inovaţiei şi cercetării, creării de locuri
de muncă pentru cetăţeni, reducerii disparităţilor de dezvoltare dintre zonele oraşului,
bunei guvernanţe, regenerării urbane (Ginavar et al., 2007). Ginavar şi colegii săi susţin
că strategiile şi politicile locale de dezvoltare urbană ar trebui să acopere mai multe
domenii: transport (infrastructură de transport), accesibilitate şi mobilitate (conexiuni cu
aeroporturi şi reţele trans-europene de comunicaţii), servicii (administraţie, sănătate,
educaţie şi formare profesională, asistenţă socială), mediu natural şi construit (reabilitarea
fondului construit şi a spaţiilor publice, asigurarea calităţii aerului, apei, solului,
gestionarea deşeurilor, utilizarea eficientă a energiei), cultură şi identitate locală
(protejarea şi restaurarea patrimoniului arhitectural, crearea unor facilităţi pentru practici
culturale şi recreere, promovarea turismului cultural, integrarea prin cultură a nou-
sosiţilor în oraş), marketing urban (promovarea imaginii oraşului, ameliorarea poziţiei în
reţeaua oraşelor, crearea de facilităţi pentru vizitatorii oraşului). Politicile de regenerare
urbană ar trebui să pună accentul pe crearea unor comunităţi sustenabile (McDonald,
Malys şi Malienè, 2009).
Succesul proiectelor de regenerare urbană este influenţat de ciclurile electorale,
economice, sociale şi ecologice, specifice funcţionării şi managementului oraşelor
(Colantonio et al., 2009). Viziunea strategică, buna planificare a resurselor şi abordarea
6 Oraşele „creative” sunt oraşe a căror economie se bazează pe cunoaştere şi inovaţie şi care pun
accent pe valorificarea produselor culturale (Sepe, 2014).
Opinii şi propuneri ale populaţiei tinere
171
holistică a dezvoltării urbane sunt cruciale pentru asigurarea sustenabilităţii sociale.
Coeziunea socială, activismul civic şi guvernanţa participativă sunt alte premise ale
sustenabilităţii sociale (McDonald, Malys şi Malienè, 2009). Crearea şi consolidarea
parteneriatelor public-privat devin condiţii necesare pentru atragerea unor fonduri de tip
„non-grant” (fonduri pentru dezvoltarea urbană), în vederea diversificării instrumentelor
de finanţare a proiectelor de regenerare urbană (Colantonio et al., 2009).
2. Precizări metodologice
După trecerea în revistă a unor perspective de abordare a dezvoltării urbane, ne
propunem să evidenţiem opinii şi propuneri ale populaţiei tinere a municipiului Alba Iulia
privind proiectele de dezvoltare urbană aflate în atenţia administraţiei publice locale.
Datele pe care se bazează analiza de faţă au fost colectate în cele două ediţii ale cercetării
Barometrul comunităţii locale, desfăşurate în toamna anului 2014 şi în toamna anului
2015 în Alba Iulia. La întrebările chestionarelor aplicate cetăţenilor municipiului Alba
Iulia au răspuns persoane care aveau cel puţin 18 ani, la data efectuării anchetei. Astfel,
limita inferioară de vârstă a populaţiei tinere a fost fixată la 18 ani. În privinţa limitei
superioare de vârstă, aceasta a fost stabilită la 39 de ani, întrucât am considerat că ar fi un
prag în dezvoltarea indivizilor. Am presupus că, în general, între 18 şi 39 de ani, mulţi
dintre indivizi îşi desăvârşesc educaţia formală, intră pe piaţa forţei de muncă, se dezvoltă
pe plan profesional, se căsătoresc, au urmaşi. De aici, s-a născut ideea că astfel de
persoane diferă de alte categorii ale populaţiei sub aspectul nevoilor şi aspiraţiilor, dar şi
pe planul reprezentărilor şi opiniilor privind dezvoltarea urbană.
Structura pe sexe şi grupe de vârstă a celor două subeşantioane la care se limitează
analiza de faţă este indicată în Tabelul VIII.1.
Tabelul VIII.1. Structura pe sexe şi grupe de vârstă a subeşantioanelor cuprinse în
analiză
Ediţie BCL
Sexe Grupe de vârstă
18-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 18-39 ani
2014
Masculin 8 28 42 34 31 143
Feminin 6 22 31 32 40 131
Total 14 50 73 66 71 2747
2015
Masculin 17 12 6 21 178 234
Feminin 18 7 38 123 324 510
Total 35 19 44 144 502 744
7 În 2014, au fost colectate date de la 275 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 39 de ani, însă
una dintre acestea nu a răspuns la itemul care solicita genul persoanei.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 172
În privinţa chestionarului aplicat locuitorilor municipiului Alba Iulia, trebuie
menţionat faptul că acesta a diferit de la o ediţie la alta, ceea ce face dificilă efectuarea
unei comparaţii între opiniile privind dezvoltarea urbană exprimate în 2014 şi cele
exprimate în 2015 de către persoanele incluse în cercetare. În 2014, li s-a solicitat
subiecţilor chestionaţi să îşi exprime aprecierea faţă de proiectele de restaurare şi punere
în valoare a Cetăţii istorice, să evalueze oportunitatea schimbării destinaţiei unităţii
militare situată lângă Poarta a treia a Cetăţii istorice şi să aprecieze utilitatea reabilitării
termice a blocurilor de locuinţe din municipiul Alba Iulia. Respondenţilor li s-a cerut şi să
aprecieze importanţa construirii unei săli polivalente, a creării unui parc industrial, a
reabilitării unor clădiri în care funcţionează unităţi de învăţământ, a refacerii stadionului
şi a extinderii şi reabilitării sistemului de iluminat public. Subiecţii au fost rugaţi, în plus,
să aprecieze nevoia de a amenaja unele piste pentru biciclete, de a moderniza aleile
pietonale, a reabilita casa de cultură, a construi unele centre sociale, a amenaja spaţii verzi
şi parcuri în oraş, a moderniza străzile, a amenaja unele parcări. De asemenea,
participanţii la cercetarea din 2014 au fost solicitaţi să evalueze oportunitatea construirii
unui monument care să amintească de evenimentul petrecut la Alba Iulia în 1 Decembrie
1918, respectiv oportunitatea construirii unei noi case de cultură. Un alt aspect supus
evaluării cetăţenilor în 2014 a fost acela al posibilelor utilizări ale Palatului Principilor,
clădire aflată în prezent în curs de restaurare. Participanţilor la ancheta din 2014 li s-a
cerut, de asemenea, să propună modalităţi de sporire a atractivităţii oraşului pentru
investitori şi să îşi exprime dorinţele în legătură cu perspectivele prioritare de dezvoltare a
unor activităţi economice în oraş.
La ediţia din 2015 a Barometrului comunităţii locale, persoanelor cuprinse în
cercetare li s-a solicitat să aprecieze importanţa existenţei în oraş a unei vieţi culturale
diverse, a unor unităţi de învăţământ superior, a unor facilităţi pentru recreere, a unor
spitale şi centre medicale, a investitorilor şi a locurilor de muncă, precum şi importanţa
aspectului general plăcut al oraşului. De asemenea, subiecţilor li s-a cerut să-şi exprime
opinia privind existenţa unor aspecte problematice la nivelul străzii, cartierului şi oraşului
unde locuiesc (faţada blocurilor, aspectul străzii, reţea de electricitate, canalizare,
trotuare, iluminat stradal, alimentare cu apă, reţea de gaz, alei, spaţii verzi, magazine,
locuri de joacă, şcoli şi grădiniţe, colectarea gunoiului, staţii şi linii de transport public,
parcări, piste pentru biciclete, sensuri giratorii, semafoare, parcuri, unităţi de cazare,
restaurante, supermarketuri, bazin olimpic, proiecte de punere în valoare a Cetăţii
istorice). Una dintre întrebările chestionarului a urmărit măsurarea gradului de acord al
cetăţenilor în privinţa construirii unui monument care să marcheze împlinirea unui secol
de la crearea statului unitar român. O altă întrebare s-a referit la acordul cetăţenilor
privind construirea unui centru cultural, care urmează să fie înzestrat, printre altele, cu o
sală pentru spectacole. Persoanelor cuprinse în cercetare li s-a cerut nu doar să opteze
pentru o anumită capacitate a sălii de spectacole şi pentru un anumit amplasament al
Opinii şi propuneri ale populaţiei tinere
173
acestui centru cultural, ci şi să indice autoritatea publică responsabilă de realizarea
acestuia. Întrebările referitoare la posibilele destinaţii ale Palatului Principilor şi ale
unităţii militare amplasate lângă Poarta a treia a Cetăţii au fost adresate cetăţenilor atât în
2014, cât şi în 2015, numai că variantele de răspuns au diferit, parţial. În 2015, a fost
inclusă în chestionarul aplicat locuitorilor municipiului Alba Iulia şi o întrebare
referitoare la posibilităţile de valorificare a spaţiilor din exteriorul Cetăţii istorice
(şanţurile exterioare ale cetăţii).
3. Opinii şi propuneri ale populaţiei tinere a municipiului Alba Iulia privind
dezvoltarea urbană
Persoanele cuprinse în cercetare în anul 2014 s-au raportat pozitiv la proiectele de
punere în valoare a Cetăţii istorice, deja finalizate. Aproape toţi subiecţii cu vârsta
cuprinsă între 18 şi 39 de ani (254 din cei 275 de tineri incluşi în eşantion) au considerat
că aceste proiecte au contribuit foarte mult sau mult la creşterea valorii turistice a cetăţii.
Tabelul VIII.2. Tabel de asociere8 între nivelul de educaţie al respondenţilor şi
opinia lor privind necesitatea modificării/completării lucrărilor efectuate în zona Cetăţii
istorice – 2014
Mai trebuie modificat ceva la lucrările efectuate
în Cetatea istorică?
Nivel de educaţie
Da Nu Total
8 clase sau mai puţin 2 3 5
şcoală profesională 2 19 21
liceu/şcoală postliceală 35 91 126
universitate 46 63 109
Total 85 176 261
În mod predominant, persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 39 de ani care au fost
chestionate în 2014 cu privire la proiectele de valorificare a Cetăţii istorice, le-au apreciat
ca fiind foarte valoroase sau valoroase. Doar opt din cei 275 de subiecţi cuprinşi în
cercetare au perceput valoarea acestor proiecte ca fiind medie şi doar şase persoane nu au
putut aprecia valoarea acestor proiecte. Numărul tinerilor care au declarat că la lucrările
de reabilitare a Cetăţii istorice, efectuate până în 2014, nu ar mai trebui adăugat sau
modificat ceva a fost dublu (179) în comparaţie cu numărul celor care au răspuns că ar
mai trebui modificat sau adăugat ceva (85). Persoanele cu un nivel superior de educaţie
8Asocierea este slabă (coeficientul de asociere, φ, este doar 0,206), însă semnificativă statistic (la
nivelul de probabilitate p=0,011).
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 174
au declarat într-o proporţie mai mare decât cele care au absolvit liceul sau o şcoală
postliceală că faţă de ce s-a făcut până în prezent în Cetatea istorică, în vederea creşterii
valorii ei turistice, ar mai trebui modificat, adăugat sau completat ceva (Tabelul VIII.2).
Acest fapt poate sugera că persoanele care au absolvit facultatea au fost mai critice
în evaluarea lucrărilor efectuate în zona Cetăţii istorice, reuşind să identifice nu doar
realizările remarcabile, ci şi aspecte care pot fi îmbunătăţite. Cei mai mulţi dintre tinerii
care au considerat că mai trebuie făcute modificări sau completări la lucrările din zona
Cetăţii istorice au invocat insuficienţa spaţiilor verzi şi, mai apoi, faptul că restaurarea,
renovarea şi conservarea construcţiilor din această arie urbană reclamă intervenţii
periodice, repetate. Prin răspunsurile date la o altă întrebare a chestionarului aplicat în
2014 privind importanţa realizării unor proiecte de dezvoltare urbană, incluzând
amenajarea şi refacerea parcurilor şi zonelor verzi, respectiv continuarea lucrărilor de
restaurare şi revitalizare din zona Cetăţii istorice, mulţi dintre tinerii chestionaţi au
sugerat că aceste două categorii de proiecte sunt importante sau chiar foarte importante,
din punctul lor de vedere (Tabelul VIII.3).
Tabelul VIII.3. Importanţa unor proiecte de regenerare urbană, în opinia tinerilor
din municipiul Alba Iulia – 2014
Importanţa atribuită
proiectului
Proiect
Foarte
important Important
Puţin
important
Fără
importanţă
Nu
ştiu
NR
1. Reabilitare clădiri de învăţământ – şcoli
şi grădiniţe 192 64 11 2 3 3
2. Amenajarea şi refacerea parcurilor şi
zonelor verzi din oraş 191 64 13 2 3 2
3. Reabilitare/modernizare străzi şi
amenajare parcări 168 82 16 3 3 3
4. Continuare lucrări de restaurare şi
revitalizare a Cetăţii Alba Carolina 114 122 27 6 4 2
5. Construirea de centre sociale pentru
populaţia dezavantajată 134 100 25 6 7 3
6. Construire piste biciclete şi
modernizare alei pietonale 140 94 30 5 4 2
7. Extindere şi reabilitare sistem de
iluminat stradal 154 78 29 5 6 3
8. Reabilitare sau construire casă de
cultură 106 114 37 9 4 5
9. Construcţia unei săli polivalente – cu
utilizări diverse 101 107 49 6 5 7
10. Refacerea (reabilitarea) stadionului
municipal 108 97 51 11 6 2
11. Realizarea unui parc industrial Alba
Iulia-Sebeş 98 103 53 10 9 2
Opinii şi propuneri ale populaţiei tinere
175
Dacă ar fi să realizăm o ierarhie a proiectelor de regenerare urbană enumerate în
Tabelul VIII.3 în funcţie de numărul tinerilor care le-au considerat foarte importante sau
importante, atunci în fruntea clasamentului s-ar afla reabilitarea clădirilor în care
funcţionează unităţi de învăţământ (256 de nominalizări), amenajarea şi refacerea
parcurilor şi zonelor verzi din oraş (255 de menţionări), urmate de reabilitarea sau
modernizarea unor străzi şi amenajarea de parcări (menţionate de 250 de persoane)
precum şi, continuarea lucrărilor de restaurare şi revitalizare din zona Cetăţii Alba
Carolina (236 de nominalizări). Ierarhia este continuată de construirea unor centre sociale
(234 de nominalizări), amenajarea unor piste pentru biciclete şi modernizarea unor alei
pietonale (234 de menţionări), extinderea şi reabilitarea sistemului de iluminat public
(232 nominalizări). În ultima parte a clasamentului se situează reabilitarea casei de
cultură sau construirea unei case de cultură (220 de menţiuni), construirea unei săli
polivalente (208 nominalizări), reabilitarea stadionului municipal (menţionată de 205
persoane) şi realizarea unui parc industrial Alba Iulia-Sebeş (201 nominalizări).
Întrucât municipalitatea e preocupată de continuarea lucrărilor de reabilitare a
Cetăţii Alba Carolina prin extinderea acestor lucrări spre şanţurile exterioare ale Cetăţii
de tip Vauban, chestionarul aplicat subiecţilor în 2015 le solicita să facă propuneri privind
valorificarea acestor spaţii. Tinerii cuprinşi în cercetare au fost de acord, în majoritatea
lor (713 din 744 de subiecţi), cu proiectul de amenajare a şanţurilor exterioare ale cetăţii.
Din perspectiva tinerilor, cel mai potrivit ar fi ca în şanţurile exterioare ale cetăţii să fie
amenajate zone de agrement (inclusiv locuri de joacă şi zone cu vegetaţie), deschise
accesului publicului larg9.
În 2014, proiectul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe a fost considerat de
către cei mai mulţi dintre respondenţii tineri ca fiind foarte util10
. În schimb, proiectul de
construire a unui monument în memoria Unirii de la 1 Decembrie 1918 nu a întrunit
majoritatea opţiunilor tinerilor. Între construirea unui asemenea monument şi punerea în
valoare a Sălii Unirii, a Muzeului Naţional al Unirii şi a Catedralei Reîntregirii, trei
posibile simboluri ale Unirii de la 1 Decembrie 1918, cei mai mulţi dintre tinerii
chestionaţi în 2014 au ales cea de-a doua variantă (patru din cinci tineri). În 2015,
9 Mai mult de jumătate din tinerii chestionaţi în 2015 au fost de acord cu amenajarea în şanţurile
exterioare ale cetăţii a unor spaţii publice de agrement, a unor locuri de joacă şi a unor spaţii verzi.
Mai mult de o treime din tineri s-au declarat în favoarea amenajării unor trasee pentru biciclişti şi
iluminatului public al zonelor din exteriorul cetăţii. Aproximativ o treime din respondenţii tineri
şi-au exprimat acordul privind amenajarea unor alei pietonale şi a unor parcări în aceste zone. 10 Din cei 275 de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 39 de ani, de la care s-au colectat informaţii
în 2014, 190 au apreciat că acest proiect prezintă o utilitate maximă, 27 o utilitate mare, 14 o
utilitate medie, 6 o utilitate scăzută, iar 11 o utilitate foarte scăzută. O zecime din tinerii chestionaţi
(27 de persoane) nu şi-au exprimat însă opinia privind utilitatea proiectului de reabilitare termică a
blocurilor de locuinţe, probabil pentru că această chestiune nu îi interesa în mod direct.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 176
proporţia tinerilor care s-au declarat în favoarea construirii unui monument al Unirii a fost
sensibil apropiată de proporţia celor care au fost de acord cu renovarea Muzeului Naţional
al Unirii şi a Sălii Unirii. Aproximativ jumătate dintre tinerii care au participat la
cercetare în 2015 au fost de acord atât cu ridicarea unui monument al Unirii, cât şi cu
renovarea Muzeului Naţional al Unirii şi a Sălii Unirii. Acest rezultat se datorează
modului în care a fost formulată întrebarea referitoare la construirea unui monument al
Unirii, la ediţia din 2015 a Barometrului comunităţii locale. În 2015, variantele de
răspuns nu au mai fost reciproc exclusive, ca în 2014. Tinerii nu au mai avut de optat
între construirea unui monument şi valorificarea unor clădiri care există, ci şi-au exprimat
acordul / dezacordul atât faţă de construirea monumentului, cât şi faţă de renovarea unor
clădiri emblematice.
În 2014, am constatat că tinerii au manifestat o oarecare reţinere faţă de realizarea
unor investiţii publice, nu doar atunci când au fost întrebaţi despre oportunitatea
construirii unui monument al Unirii, ci şi atunci când li s-a solicitat să aleagă între
reabilitarea casei de cultură existente şi construirea uneia noi. Patru cincimi din tinerii
care au fost incluşi în eşantion, în 2014, au declarat că doresc mai degrabă reabilitarea
casei de cultură existente decât construirea uneia noi. În 2015, când subiecţilor nu li s-a
mai solicitat să aleagă între reabilitarea casei de cultură existente şi construirea uneia noi,
a crescut gradul de acord exprimat de tineri privind construirea unei noi case de cultură a
municipiului. Mai mult de jumătate dintre tinerii care au fost cuprinşi în cercetare în 2015
au răspuns că sunt de acord ca, în condiţiile în care nu pot fi găsite alte soluţii
(reabilitarea Casei de Cultură a Sindicatelor sau extinderea Casei de Cultură a
Studenţilor), să fie construită o nouă casă de cultură. În eventualitatea construirii unei noi
case de cultură, capacitatea sălii de spectacole ar trebui să fie de cel puţin 500 de locuri,
în viziunea majorităţii respondenţilor tineri (nouă din zece tineri)11
. Fiind întrebaţi despre
autoritatea publică responsabilă de implementarea proiectului de construire a unei noi
case de cultură a municipiului, tinerii s-au referit, cel mai frecvent, la parteneriatul dintre
Primăria Municipiului Alba Iulia şi Consiliul Judeţean Alba. Două treimi din tinerii
incluşi în eşantion, în 2015, au optat pentru această variantă de răspuns, considerând,
probabil, că o casă de cultură a municipiului reşedinţă de judeţ ar reprezenta un obiectiv
de importanţă judeţeană, ceea ce ar justifica implicarea Consiliului Judeţean în realizarea
unui asemenea proiect.
Puşi în ipostaza de a evalua calitatea spaţiului fizic şi a unor dotări edilitare, tinerii
incluşi în eşantion în 2015 au identificat o serie de aspecte problematice, atât la nivelul
11 O treime din tinerii care au răspuns la întrebările chestionarului, în 2015, ar prefera ca sala de
spectacole a noii case de cultură a oraşului să aibă o capacitate cuprinsă între 800 şi 1000 de locuri.
Un sfert din tinerii chestionaţi au optat pentru o sală de peste 1000 de locuri.
Opinii şi propuneri ale populaţiei tinere
177
străzii şi cartierului în care locuiesc, cât şi la nivelul oraşului în ansamblu (Tabelul
VIII.4).
Tabelul VIII.4. Evaluarea unor aspecte ale străzii, cartierului şi oraşului de către
tineri – 2015
Datele colectate de la tineri în 2015 au permis identificarea unei relaţii de asociere,
semnificativă statistic, între veniturile familiei şi opinia tinerilor privind situaţia reţelei de
electricitate (φ=0,17, p=0,016, n=646), a reţelei de gaz (φ=0,212, p=0,0001, n=645), a
aleilor (φ=0,234, p=0,0001 , n=626), a spaţiilor verzi (φ=0,301, p=0,0001, n=653), a
locurilor de joacă (φ=0,195, p=0,002, n=650), a şcolilor şi grădiniţelor (φ=0,185,
p=0,006, n=632), a parcărilor cu plată (φ=0,167, p=0,026, n=621), a parcărilor fără plată
(φ=0,246, p=0,0001, n=639), a sensurilor giratorii (φ=0,231, p=0,0001, n=629) şi a
semafoarelor (φ=0,196, p=0,002, n=643). Tinerii care au declarat că veniturile familiei
sunt suficient de ridicate încât să îşi permită să cumpere tot ce îşi doresc, fără să îşi
Element evaluat E nevoie de schimbare?
Nu ştiu NR Da, sunt probleme Nu, nu sunt probleme
ST
RA
DĂ
Faţadă/anvelopare bloc 263 337 14 130
Aspectul străzii 321 353 2 68
Reţeaua de electricitate 133 517 5 89
Canalizarea 205 454 7 78
Trotuarele 227 438 5 74
Iluminat stradal 172 486 4 82 Alimentarea cu apă 77 574 3 90
Reţeaua de gaz 62 582 5 95
CA
RT
IER
Aleile 218 411 6 109
Spaţiile verzi 348 316 6 74
Magazinele 157 477 7 103
Locurile de joacă 381 280 6 77
Şcoli şi grădiniţe 162 479 7 96
Colectarea gunoiului 179 467 7 91
Staţii de autobuz/microbuz 78 556 9 101 Linii de autobuz/microbuz 93 521 10 120
OR
AŞ
Parcări cu plată 229 372 14 129
Parcări fără plată 318 316 12 98
Aleile pentru biciclişti 359 287 12 86
Sensuri giratorii 132 494 11 107
Semafoare 123 513 9 99
Parcuri 232 406 9 97
Spaţii de cazare (hoteluri şi pensiuni) 82 531 14 117
Restaurante 80 546 12 106
Supermarketuri 88 546 11 99 Bazinul olimpic 189 440 13 102
Proiectele Cetăţii Alba Carolina 73 530 11 130
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 178
restrângă cheltuielile în alte domenii, au avut o percepţie mai pozitivă asupra acestor
aspecte în comparaţie cu tinerii din familii cu venituri mai scăzute. Persoanele înstărite
par să fie mai satisfăcute de condiţiile de viaţă pe care le oferă municipiul Alba Iulia în
comparaţie cu alte categorii sociale. Asta ne determină să bănuim că există o segregare
socio-spaţială a populaţiei municipiului, că persoanele înstărite locuiesc în zone mai bine
dotate din punct de vedere edilitar. E posibil şi ca, în cazul persoanelor înstărite, să se
manifeste un efect de halo, în sensul că satisfacţia ridicată faţă de situaţia personală se
răsfrânge şi asupra satisfacţiei faţă de condiţiile generale de trai pe care le oferă oraşul.
După cum era de aşteptat, am constatat că tinerii care locuiesc la bloc au menţionat
într-o proporţie mai mare decât cei care locuiesc la casă că pe strada lor există probleme
în privinţa faţadei sau izolaţiei termice a blocurilor. În schimb, tinerii care locuiesc la casă
au apreciat într-o proporţie mai mare decât cei care locuiesc la bloc că există probleme în
privinţa canalizării şi iluminatului public de pe strada lor, dar şi referitor la magazinele
din cartierul lor. Problemele care ţin de reţeaua de canalizare au fost semnalate în mai
mare măsură de către tinerii din Pîclişa şi din zona Lipoveni-Maieri. Trotuarele par să fi
reprezentat, în 2015, o problemă în Pîclişa, în cartierul Ampoi 1 şi în Miceşti. Aleile
constituiau un aspect problematic în Pîclişa. De situaţia spaţiilor verzi din cartier s-au
plâns mai ales tinerii din zona străzii Arnsberg (cartierul Cetate), din cartierul Ampoi 1,
din zona străzii Vasile Goldiş (cartierul Cetate) şi, în mod surprinzător, din Miceşti, un
cartier de case. Problema magazinelor din cartier a fost indicată mai ales de tinerii din
Pîclişa şi din cartierul Recea. Situaţia locurilor de joacă din cartier îi nemulţumea mai ales
pe tinerii din Pîclişa, din zona Lipoveni-Maieri şi Lumea Nouă. Tinerii din Pîclişa şi
Ampoi 2, două cartiere periferice, au considerat într-o proporţie mai mare decât locuitorii
altor zone ale oraşului că există probleme în privinţa parcărilor fără plată din oraş. Tinerii
din Pîclişa şi din zona Lipoveni-Maieri au apreciat că există probleme în privinţa aleilor
pentru biciclişti, într-o mai mare proporţie decât locuitorii altor zone ale oraşului. Nevoile
şi problemele locuitorilor par să difere, de la o zonă la alta a oraşului. Prin urmare,
elaborarea unei hărţi a municipiului, cu problemele majore ale fiecărei zone, ar permite o
mai bună gestionare a acestora, fapt ce ar conduce, în final, la creşterea satisfacţiei şi
ataşamentului oamenilor faţă de oraşul în care locuiesc.
În 2015, am constatat un consens ridicat în rândul tinerilor în privinţa condiţiilor pe
care ar trebui să le îndeplinească oraşul în care locuiesc. Majoritatea tinerilor chestionaţi
îşi doreau să trăiască într-un oraş frumos şi curat12
, în care să existe o viaţă culturală13
şi
12 699 din cei 744 de tineri au considerat că este important sau foarte important ca oraşul să fie
frumos şi curat. 13 658 din 744 de tineri au apreciat că viaţa culturală diversă este importantă sau foarte importantă.
Opinii şi propuneri ale populaţiei tinere
179
universitară14
intensă, facilităţi pentru petrecerea timpului liber15
, servicii medicale de
calitate16
, o economie prosperă şi o cerere de forţă de muncă diversificată17
.
În privinţa situaţiei locurilor de muncă din municipiul Alba Iulia, tinerii chestionaţi
nu au avut o părere prea bună, în 2014. Chiar dacă scala de evaluare a situaţiei locurilor
de muncă din oraş includea treptele „foarte bună”, „bună”, „acceptabilă”, „rea” şi „foarte
rea”, nici unul dintre tinerii anchetaţi nu a ales varianta „foarte bună” şi doar 13 tineri (din
275) au apreciat această situaţie ca fiind bună. Răspunsurile tinerilor s-au concentrat spre
mijlocul scalei de evaluare: ceva mai puţin de jumătate din tineri (114) au apreciat situaţia
locurilor de muncă din oraş ca fiind acceptabilă. Percepţia multora dintre tinerii
chestionaţi a fost mai degrabă negativă: jumătate din tineri (138) au caracterizat situaţia
locurilor de muncă din oraş cu ajutorul termenilor „rea” (84 de alegeri) şi „foarte rea” (54
de alegeri). Nemulţumirea tinerilor faţă de situaţia locurilor de muncă din oraş răzbate şi
din răspunsurile la întrebarea referitoare la propriul loc de muncă. Dintre cei care au
răspuns la această întrebare, 120 de tineri şi-au declarat dorinţa de a-şi găsi un alt loc de
muncă. Cei mai mulţi dintre aceştia (94) şi-ar fi dorit un serviciu mai bine plătit, în vreme
ce alţii (26) ar fi dorit un loc de muncă potrivit cu pregătirea lor profesională. O optime
din tinerii care au fost cuprinşi în cercetare în 2014 au declarat că nu aveau un loc de
muncă, deşi au căutat (33 de tineri). Doar un sfert din tinerii care au participat la cercetare
în 2014 erau mulţumiţi de serviciul pe care îl aveau (71 de tineri).
La ediţia din 2015 a Barometrului comunităţii locale, întrebarea referitoare la
situaţia locurilor de muncă din municipiul Alba Iulia a fost reluată. De data aceasta,
printre tinerii care au participat la cercetare s-au numărat şi câţiva (69, adică a
unsprezecea parte a respondenţilor tineri) care au apreciat situaţia locurilor de muncă din
oraş ca fiind bună sau chiar foarte bună. Ca şi în 2014, ceva mai puţin de jumătate dintre
tineri au caracterizat această situaţie ca fiind acceptabilă, însă, spre deosebire de 2014,
când jumătate din tineri au apreciat că situaţia locurilor de muncă din oraş este rea sau
foarte rea, mai puţin de o treime din tinerii incluşi în cercetare în 2015 au apreciat negativ
acest aspect. Nemulţumirea faţă de situaţia locurilor de muncă din oraş a fost mai
accentuată, în 2015, în rândul tinerilor care au absolvit cel puţin liceul. Aceştia au
apreciat că situaţia locurilor de muncă din Alba Iulia este rea sau foarte rea într-o
proporţie dublă faţă de tinerii care au absolvit şcoala profesională şi într-o proporţie triplă
în comparaţie cu tinerii care au absolvit cel mult opt clase (Tabelul VIII.5).
14 647 din 744 de tineri au acordat o importanţă mare şi foarte mare vieţii universitare. 15 646 din cei 744 de tineri au atribuit o importanţă mare sau foarte mare existenţei în oraş a unor spaţii pentru distracţie. 16 643 din 744 de tineri au considerat că este important sau foarte important ca în oraş să existe
spitale, clinici, centre medicale. 17 620 din cei 744 de tineri au atribuit o importanţă mare sau foarte mare existenţei investitorilor şi
locurilor de muncă în oraş.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 180
Tabelul VIII.5. Tabel de asociere18
între nivelul de educaţie al tinerilor şi modul de
evaluare a situaţiei locurilor de muncă din Alba Iulia – 2015
Calificativ acordat Educaţie
Situaţia locurilor de muncă este Total Bună/Foarte
bună Acceptabilă
Rea/Foarte rea
Nu ştiu
cel mult 8 clase frecvenţă absolută 7 22 5 6 40
% pe linie 17,5% 55% 12,5% 15% 100%
şcoală profesională
frecvenţă absolută 23 57 23 8 111 % pe linie 20,7% 51,4% 20,7% 7,2% 100%
liceu/şcoală postliceală
frecvenţă absolută 43 121 124 23 311
% pe linie 13,8% 38,9% 39,9% 7,4% 100%
universitate frecvenţă absolută 20 105 108 15 248
% pe linie 8,1% 42,3% 43,5% 6% 100%
Total 93 305 260 52 710
Dintre soluţiile care ar putea fi adoptate de către municipalitate, în vederea creşterii
atractivităţii oraşului pentru investitori şi, implicit, în vederea creării unor locuri de
muncă, tinerii au preferat, în 2014, în ordine descrescătoare: scutirea noilor investitori de
la plata unor impozite locale (149 de alegeri), crearea unui birou de consultanţă pentru
tinerii care încep o afacere în municipiu (127 de alegeri), promovarea activităţilor
economice din municipiu la târguri naţionale şi internaţionale (110 alegeri) şi crearea
unui birou de relaţii cu investitorii (95 de alegeri). Soluţiile formulate (cu ponderi
descrescătoare) continuă cu crearea unei zone de dezvoltare economică la marginea
oraşului (84 de alegeri), apoi cu publicarea unei hărţi a municipiului cu tipuri de investiţii
încurajate (72 de alegeri), concesionarea unor spaţii pentru investitori (71 de alegeri) şi
consultarea periodică a oamenilor de afaceri de către primar şi consilierii locali (65 de
alegeri). Din perspectiva tinerilor, în municipiul Alba Iulia ar trebui dezvoltate în mod
prioritar industria producătoare de mărfuri nealimentare (125 de alegeri) şi turismul (123
de alegeri). Mai puţine referiri au făcut tinerii la activităţi din domeniul sănătăţii (74 de
alegeri), industria alimentară (69 de alegeri), servicii de întreţinere şi reparaţii şi furnizare
de utilităţi (57 de alegeri) ori comerţ (55 de alegeri). Puţini dintre tinerii cuprinşi în
cercetare în 2014 au considerat că este prioritară dezvoltarea unor activităţi economice
din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei (34 de alegeri), transportului (28
de alegeri) şi finanţelor (27 de alegeri).
La întrebarea referitoare la schimbarea destinaţiei terenului şi clădirilor ocupate de
unitatea militară de lângă Poarta a treia a Cetăţii mai mult de jumătate din tinerii incluşi
în eşantion în 2014 (150 de respondenţi) au ales varianta menţinerii destinaţiei unităţii
18 Asocierea între nivelul de educaţie al respondenţilor tineri şi aprecierea acestora privind situaţia
locurilor de muncă din oraş este semnificativă statistic, la nivelul de probabilitate p=0,0001, dar
slabă (coeficientul de asociere φ=0,228).
Opinii şi propuneri ale populaţiei tinere
181
militare. Diferenţa numerică între cei care s-au pronunţat pentru menţinerea unităţii
militare şi cei care şi-au exprimat dorinţa ca respectiva unitate militară să fie mutată din
spaţiul ocupat în prezent nu a fost una majoră: 115 din cei 275 de tineri chestionaţi au
preferat varianta schimbării destinaţiei spaţiului în care se află în prezent unitatea
militară. Dintre posibilele moduri de utilizare a spaţiului ocupat actualmente de unitatea
militară tinerii au optat, în 2014, mai ales pentru preluarea respectivelor spaţii de către
universitate19
, dar şi pentru amenajarea unor spaţii comerciale20
sau a unor spaţii de
cazare pentru turişti21
. În 2015, patru cincimi din tinerii chestionaţi au fost de acord cu
mutarea unităţii militare din spaţiul în care este situată în prezent. O treime din tinerii care
au făcut parte din eşantion au propus ca, în eventualitatea în care spaţiile ocupate în
prezent de unitatea militară ar intra în proprietatea consiliului local, acestea să primească
o destinaţie culturală. Ceva mai puţin de o treime din tinerii chestionaţi au propus ca
spaţiile în cauză să fie folosite pentru învăţământ. Mai puţin de un sfert din tinerii
respondenţi au considerat că spaţiile invocate ar putea fi utilizate pentru amenajarea unor
muzee, iar mai puţin de o cincime din tineri au propus transformarea acestora în spaţii
comerciale.
Atunci când au fost întrebaţi despre propunerile lor privind destinaţiile posibile ale
Palatului Principilor, mai mult de jumătate din tinerii cuprinşi în cercetare în 2014 (143
de tineri) au considerat că această clădire este potrivită pentru amenajarea unor săli de
expoziţii şi conferinţe. Un număr deloc neglijabil de tineri ar fi preferat amenajarea unui
palat al copiilor (109 persoane, adică ceva mai puţin de jumătate din respondenţii tineri).
Această preferinţă nu este surprinzătoare, prin prisma faptului că tinerii care au ales
această variantă de răspuns probabil că au sau intenţionează să aibă copii, beneficiarii
direcţi ai unui palat al copiilor. Preferinţele tinerilor s-au îndreptat însă şi spre alte
posibile destinaţii ale Palatului Principilor: săli-atelier pentru artişti sau meşteşugari
populari (80 de alegeri, reprezentând mai puţin de o treime din numărul respondenţilor
tineri), săli muzeale (mai mult de un sfert din tineri - 71 - au ales această destinaţie), săli
destinate oficierii căsătoriilor (67 de alegeri, reprezentând un sfert din tinerii cuprinşi în
cercetare în 2014). Mai puţini au fost cei care au declarat că ar prefera ca în Palatul
Principilor să fie amenajate săli de protocol şi recepţie pentru oaspeţi de seamă (39 de
persoane, reprezentând a şaptea parte a tinerilor chestionaţi în 2014), poate din cauză că
accesul publicului larg ar fi îngrădit în astfel de săli. În anul 2015, două treimi din tinerii
chestionaţi şi-au exprimat acordul privind amenajarea unei biblioteci a palatului şi
repunerea în funcţiune a intrărilor pentru pietoni. Mai mult de jumătate din tinerii
19 Din cei 275 de subiecţi incluşi în eşantion în 2014, 44 de persoane au propus amenajarea unor săli de
curs pentru studenţi, iar 28 de persoane au sugerat amenajarea unor spaţii de cazare pentru studenţi. 20 44 de persoane (o şesime din tineri) au propus transformarea clădirilor în spaţii comerciale. 21 33 de subiecţi (o optime din tineri) au fost de acord cu utilizarea clădirilor pentru cazarea turiştilor.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 182
anchetaţi în 2015 au declarat că sunt de acord să fie restaurat palatul, respectând
funcţiunile iniţiale ale spaţiilor, dar şi să fie amenajate în palat săli de expoziţii, ateliere
pentru artişti plastici, ateliere pentru meşteşuguri tradiţionale, săli muzeale, săli pentru
conferinţe şi alte activităţi culturale, să fie amenajat un traseu turistic, care să realizeze
legătura cu şanţurile Cetăţii de tip Vauban, să fie repuse în funcţiune intrările carosabile.
Mai puţin de jumătate din tinerii incluşi în eşantion în 2015 au agreat amenajarea unor
parcări în spatele Palatului Principilor, a unor spaţii comerciale, a unor spaţii destinate
cazării turiştilor sau a unor puncte de alimentaţie publică, în interiorul palatului.
Tabelul VIII.6. Calificative acordate de tineri unor servicii asigurate de Primăria Municipiului Alba Iulia - 2014
Servicii ale Primăriei Bine/
Foarte bine Satisfăcător Nesatisfăcător NS/NR
1. Asigurarea transportului public urban 218 32 8 17
2. Salubrizarea municipiului 204 41 13 17
3. Modernizarea spaţiului urban 186 57 10 22
4. Întreţinerea şcolilor din municipiu 184 44 29 18
5. Sănătate şi igienă publică 163 64 22 26
6. Asigurarea ordinii publice prin activitatea Poliţiei Locale
153 66 39 17
7. Promptitudinea rezolvării cererilor adresate 137 71 23 44
8. Interesul manifestat faţă de problemele cetăţenilor
132 77 34 32
9. Orarul de lucru cu publicul al serviciilor Primăriei
130 80 17 48
10. Administrarea pieţelor 129 75 27 44
11. Asistenţa acordată vârstnicilor 128 65 19 63
12. Sprijinirea activităţii sportive 122 69 42 42
13. Asistenţa categoriilor defavorizate (copii abandonaţi, săraci, romi, persoane cu nevoi speciale)
115 69 37 54
14. Asigurarea disciplinei în construcţii 112 80 29 54
În chestionarul aplicat în 2014 au fost incluşi şi câţiva itemi destinaţi evaluării de
către cetăţeni a calităţii unor servicii asigurate de primărie. În tabelul VIII.6 sunt
prezentate aspectele evaluate, în ordinea descrescătoare a numărului de calificative „bine”
sau „foarte bine” acordate de către tineri. Aceştia au apreciat pozitiv mai ales transportul
public urban, salubrizarea, modernizarea spaţiului urban, întreţinerea şcolilor din
municipiu, sănătatea şi igiena publică şi asigurarea ordinii publice. Au existat relativ
puţini tineri care au atribuit calificativul „nesatisfăcător” activităţii primăriei. Tinerii care
s-au declarat nemulţumiţi de activitatea primăriei s-au referit mai ales la aspecte precum:
Opinii şi propuneri ale populaţiei tinere
183
sprijinirea activităţii sportive, asigurarea ordinii publice, asistenţa categoriilor
defavorizate şi interesul manifestat faţă de problemele cetăţenilor.
Numărul tinerilor care nu au evaluat calitatea activităţii primăriei a fost mai mare în
cazul unor domenii precum asistenţa acordată vârstnicilor, asistenţa categoriilor
defavorizate şi asigurarea disciplinei în construcţii, ceea ce sugerează că tinerii nu cunosc
suficient de bine anumite servicii ale primăriei.
4. Concluzii şi recomandări
Ancheta sociologică efectuată în 2014, ca parte integrantă a Barometrului
comunităţii locale, a identificat o percepţie generală pozitivă a cetăţenilor asupra
proiectelor, deja finalizate, de restaurare şi punere în valoare a Cetăţii istorice (Marina,
2014). Opinia răspândită majoritar în rândul tinerilor cuprinşi în cercetare în anul 2014 a
fost aceea că proiectele de restaurare şi valorificare a Cetăţii Alba Carolina au contribuit
în mod evident (mult şi foarte mult) la creşterea atractivităţii acesteia pentru turişti.
Tinerii nu au contestat, în general, valoarea lucrărilor deja efectuate în zona Cetăţii
istorice. O treime din tinerii care au fost cuprinşi în cercetare în anul 2014 au considerat,
totuşi, că anumite aspecte ar putea fi îmbunătăţite în această zonă: unii dintre respondenţi
s-au referit la insuficienţa spaţiilor verzi, în vreme ce alţii au sugerat că e nevoie de un
efort constant de restaurare, reabilitare şi conservare a construcţiilor din zona istorică.
Cei mai mulţi dintre tinerii anchetaţi în 2014 au apreciat ca oportune şi necesare
anumite intervenţii la nivelul oraşului, menite să remedieze probleme punctuale, cu care
se confruntă diferite zone ale oraşului. Din perspectiva tinerilor incluşi în cercetare în
2014, dintr-o listă de proiecte aflate în atenţia municipalităţii, prioritare sunt mai ales
reabilitarea unităţilor de învăţământ, amenajarea parcurilor şi spaţiilor verzi,
modernizarea şi reabilitarea unor străzi, amenajarea unor parcări, dar şi continuarea
procesului de revitalizare a zonei Cetăţii istorice. În 2015, tinerii incluşi în eşantion au
identificat şi alte aspecte problematice, care reclamă intervenţii din partea municipalităţii:
deficienţe în privinţa întreţinerii locurilor de joacă din cartiere şi insuficienţa pistelor
destinate circulaţiei cu bicicleta în oraş.
Unul dintre proiectele pentru care municipalitatea doreşte să obţină finanţare din
fonduri europene, cel al reabilitării termice a blocurilor de locuinţe, a fost apreciat de
către majoritatea tinerilor care au participat la cercetare în 2014 (opt din zece persoane)
ca fiind de utilitate majoră.
În privinţa acordului tinerilor privind eventuala schimbare a destinaţiei unităţii
militare situată lângă Poarta a treia a Cetăţii se remarcă o schimbare majoră între 2014 şi
2015. În 2014, părerile tinerilor au fost împărţite între păstrarea şi schimbarea actualei
destinaţii a spaţiilor ocupate de armată. Atunci, numărul tinerilor care s-au declarat în
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 184
favoarea mutării unităţii militare din incinta Cetăţii istorice a fost ceva mai mic decât cel
al susţinătorilor menţinerii acesteia pe actualul amplasament. În 2015, numărul tinerilor
care se opuneau mutării unităţii militare din Cetatea istorică a fost mult mai mic decât al
celor care erau de acord cu mutarea acesteia. În viziunea unora dintre susţinătorii
schimbării destinaţiei spaţiilor ocupate de unitatea militară cel mai potrivit ar fi ca acestea
să devină campus universitar, în vreme ce alţii au considerat că mai potrivit ar fi ca aici să
funcţioneze instituţii culturale, unităţi comerciale sau chiar hoteliere.
În 2014, am identificat în rândul tinerilor o atitudine de dezaprobare faţă de
eventuala construire a unui monument al Unirii de la 1 Decembrie 1918 sau a unei case
de cultură. Din moment ce există clădiri cu valoare de simbol al Unirii, tinerii par să nu
înţeleagă rostul construirii unui astfel de monument. Cât priveşte casa de cultură, subiecţii
au considerat, probabil, că ar fi mai ieftină reabilitarea actualei case de cultură decât
construirea uneia noi. Oferirea, prin diverse canale de comunicare, a mai multor
argumente care să susţină oportunitatea unor proiecte de regenerare urbană pe care
municipalitatea intenţionează să le finanţeze, ar putea contribui, în viitor, la evitarea unor
reacţii de opoziţie şi nemulţumire din partea locuitorilor oraşului.
În 2014, mulţi dintre tinerii incluşi în eşantion şi-au exprimat insatisfacţia cu privire
la situaţia locurilor de muncă din Alba Iulia. Jumătate din tinerii anchetaţi au apreciat
această situaţie ca fiind rea sau foarte rea. Doar unul din douăzeci de tineri a considerat că
situaţia locurilor de muncă din Alba Iulia era bună. Nici unul dintre subiecţi nu a
caracterizat această situaţie ca fiind foarte bună. Lăsând la o parte pe cei care nu aveau
loc de muncă, deşi, după cum au declarat, şi-au căutat unul, pare surprinzător că doar un
sfert dintre tinerii participanţi la cercetare s-au arătat mulţumiţi de locul de muncă pe care
îl aveau. Aspiraţiile tinerilor ar putea fi un factor explicativ al raportării negative la
situaţia locurilor de muncă din oraş: o treime dintre cei chestionaţi şi-ar fi dorit un loc de
muncă mai bine plătit, iar o zecime şi-ar fi dorit un loc de muncă potrivit cu pregătirea
profesională.
Proporţia tinerilor care au evaluat negativ situaţia locurilor de muncă din oraş a
scăzut în 2015, în comparaţie cu 2014, dar această schimbare nu este una foarte
accentuată. Nu este exclus ca nemulţumirea exprimată de tineri să reflecte o problemă
reală, pentru care administraţia locală va trebui să imagineze soluţii, pentru ca oraşul să
rămână atractiv pentru populaţia tânără. Municipalitatea poate interveni nu atât pentru
atragerea şi menţinerea unor investitori (pentru care nu are foarte multe pârghii), cât
pentru susţinerea şi încurajarea dezvoltării învăţământului universitar, a instituţiilor
culturale, a centrelor medicale şi a iniţiativelor din aria economiei sociale.
Opinii şi propuneri ale populaţiei tinere
185
Bibliografie
1. Cangelli, E. (2015), Declinare la Rigenerazione. Approcci culturali e strategie
applicate per la rinascita delle città, Techne, 10, pp. 59-66.
2. Chelcea, L. (2011), „Oraşe”, în Vlăsceanu, L., coord., Sociologie, Iaşi, Polirom,
pp. 739-785.
3. Coca-Stefaniak, J. A. (2011), Global competitiveness versus community identity:
Can culture be the answer to managing this uneasy balance in towns and cities?,
în Journal of Town & City Management, No. 1 (4), pp. 329-333.
4. Colantonio, A., Dixon, T. (2010), Urban regeneration and social sustainability:
best practice from European cities, Oxford, Wiley-Blackwell.
5. Colantonio, A., Dixon, T., Ganser, R., Carpenter, J., Ngombe, A. (2009),
Measuring Socially Sustainable Urban Regeneration in Europe, Oxford, Oxford
Institute for Sustainable Development, disponibil la:
http://oisd.brookes.ac.uk/sustainable_communities/resources/Social_Sustainabilit
y_and_Urban_Regeneration_report.pdf, accesat în 10.12.2015.
6. Fanea-Ivanovici, M. (2013), Revitalizarea urbană în contextul economiei creative
şi al dezvoltării societăţii creative, în Economie teoretică şi aplicată, Vol. XX,
No. 10(587), pp. 61-66.
7. Ginavar, A., Blum, I., Marin, V., Popliceanu, E., Gherghinescu, O., Vrabete, M.,
Frentz, G. (2007), O şansă pentru oraşul tău. Ghid informativ privind
regenerarea urbană – principii şi practici europene, Bucureşti, Ministerul
Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.
8. Marina L. (2014), „Reprezentări şi opţiuni ale populaţiei din Alba Iulia asupra
proiectelor de dezvoltare”, în Marina L. şi Pascaru, M., coord., Barometrul
comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2014, Editura Limes, pp. 15-34.
9. McDonald, S., Malys, N. şi Malienè, V. (2009), Urban regeneration for
sustainable communities: A case study, Technological and Economic
Development of Economy, 15, 1, pp. 49-59.
10. Onofrei, B., Hristodorescu, D., Popliceanu, E. E., Dediu, M. (2005),
Documentare privind rolul sociologiei în practica urbanismului. Sociologie
urbană, MTCT, Bucureşti.
11. Pitulac, T. (2011), „Comunităţi”, în Vlăsceanu, L., coord., Sociologie, Iaşi,
Polirom, pp. 132-170.
12. Rossi, U., Vanolo, A. (2013), Regenerating what? The politics and geographies
of actually existing regeneration, în Leary, M.E. şi McCarthy, J. (eds.), The
Routledge Companion to Urban Regeneration, London, Routledge, pp. 159-167.
13. Sandu, D. (2011), Dezvoltare comunitară şi regională, Bucureşti, Universitatea
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015 186
Bucureşti, disponibil la: https://ddc24db1-a-62cb3a1a-s-
sites.googlegroups.com/site/dumitrusandu/DEVCOMREG2011.pdf, accesat în
10.10.2014.
14. Sepe, M. (2014), Urban transformation, socio-economic regeneration and
participation: two cases of creative urban regeneration, International Journal of
Urban Sustainable Development, No. 6 (1), pp. 20-41.
15. Tammaru, T., Musterd, S., Ham, M. van, Marcińczak, S. (2015), A multi-factor
approach to understanding socio-economic segregation, in European capital
cities, în Tammaru, T., Marcińczak, S., Ham, M. van, Musterd, S. (eds.), Socio-
Economic Segregation in European Capital Cities. East meets West, London,
Routledge, pp. 1-29.
16. Ţarălungă, N. (1997), Politici urbane şi practici de implementare, în Economie şi
Administraţie locală, Nr. 1-3.
IX.
RAPORTĂRI ALE BENEFICIARILOR FAȚĂ DE PROIECTELE
EDUCAȚIONALE FINANȚATE DE PRIMĂRIE ÎN
GRĂDINIȚELE DIN ALBA IULIA ÎN 2014 ȘI 2015
Bogdan Mucea, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia,
Centrul de Cercetări Sociologice
1. Consideraţii introductive
Asociația „Micul Prinț” din Alba Iulia a câștigat concursul de proiecte în anii 2014
și 2015, obținând finanțare nerambursabilă de la bugetul local pentru proiectele „Cetatea
micului albaiulian – tărâmul unde copiii cresc frumos” și „Copilăria la Porțile Cetății”.
Cele două proiecte, inițiate de asociația albaiuliană reunesc sub conceptul „copiii
albaiulieni mai bine îngrijiți” instituții publice locale și instituții de învățământ preșcolar
din municipiul Alba Iulia. Conform datelor de pe site-ul asociației1, cele două proiecte s-
au născut ca urmare a identificării unor bariere în dezvoltarea deprinderilor de igienă și
autonomie personală ale preșcolarilor din Alba Iulia, în ultimii ani educatoarele din
grădinițe observând o întârziere în ceea ce privește dobândirea și exersarea acestor
deprinderi. Una dintre cauze este centrarea accentuată a părinților pentru locul de muncă,
aceștia neavând timpul fizic necesar pentru a forma deprinderile copiilor lor. Personalul
nedidactic din grădinițe (îngrijitoarele) este apreciat ca insuficient pentru a ajuta fiecare
grupă din grădiniță la dezvoltarea acestor deprinderi ale copiilor. Necesitatea unui număr
mai mare de persoane care să fie la dispoziția copiilor preșcolari este fundamentată și pe
studiile de specialitate, în special cele realizate în domeniul pedagogiei, care arată că la
copiii cu vârste cuprinse între 2 și 7 ani se „marchează o perioadă lungă de tranziție care
culminează cu apariția gândirii operaționale” iar copilul fiind capabil de gândire
simbolică în condițiile în care „aptitudinile intelectuale …sunt încă puternic dominate de
percepții” (Birch, 2000, p. 96).
1 http://miculprintong.ro.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
188
2. Scopul și obiectivele cercetării
Proiectele asociației albaiuliene au avut ca scop principal angajarea unui număr de
25 de îngrijitoare în grădinițele albaiuliene, pentru a implementa programul zilnic de
dobândire și dezvoltare a deprinderilor de igienă și autonomie personală la cei 2100 de
preșcolari beneficiari direcți ai proiectelor.
Studiul de față, derulat în toamna anului 2015, la închiderea proiectelor, a urmărit
cunoașterea și analiza opiniilor beneficiarilor direcți și indirecți ai proiectelor „Cetatea
micului albaiulian – tărâmul unde copiii cresc frumos” și „Copilăria la Porțile Cetății”
privind beneficiile şi oportunitatea proiectelor de acest gen .
3. Aspecte metodologice
Ca metodă de cercetare am folosit ancheta sociologică, iar ca tehnică autoaplicarea
unui număr de 5 instrumente (chestionare) diferite pentru fiecare categorie de beneficiari
ai acestor proiecte (cu excepţia copiilor preşcolari). S-au distribuit și aplicat chestionare
pentru: directorii de grădinițe, părinți, educatoare, îngrijitoarele angajate în urma
proiectelor (îngrijitoarele asociației) și îngrijitoarele Inspectoratului Școlar Județean Alba
(IȘJ). Aceste chestionare conțin un set de întrebări comune, dar și specifice fiecărei
categorii.
Studiul a avut ca univers al cercetării (populația din care se extrage un anumit
număr de persoane investigate direct) totalitatea directorilor, educatoarelor, părinților,
îngrijitoarelor asociației și îngrijitoarelor IȘJ-ului care au lucrat sau au luat contact cu
grădinițele2 unde s-au implementat proiectele: „Cetatea micului albaiulian – tărâmul
unde copiii cresc frumos” și „Copilăria la Porțile Cetății.
Nu se poate spune că a fost folosită o metodă de eșantionare, încercându-se doar
chestionarea cât mai multor beneficiari direcți și indirecți, în total 607 persoane. Din
eșantionul cercetat au făcut parte: 8 directori de grădinițe și un fost director; 73 de
educatoare de la grupele unde au fost angajate îngrijitoarele asociației; 24 de îngrijitoare
ale Asociației „Micul Prinț” angajate prin proiectele asociației (nu au participat la
cercetare îngrijitoarele aflate la data efectuării studiului în concediu medical); 24 de
îngrijitoare angajate de IȘJ Alba care nu au fost angajate prin proiect și 477 de părinți ai
căror copii au beneficiat de aportul îngrijitoarelor angajate prin proiect.
2 Grădinițele care au fost partenere în proiecte sunt: Grădinița cu Program Prelungit Nr. 11;
Grădinița cu Program Prelungit „Step by step” Nr. 12; Grădinița cu Program Prelungit Nr. 13;
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 8; Grădinița cu Program Prelungit „Scufiţa Roşie”; Grădinița
cu Program Prelungit „Dumbrava minunată”; Grădinița cu Program Prelungit Nr. 16 și Grădinița
cu Program Normal Miceşti, inclusiv structurile acestora.
Raportări ale beneficiarilor faţă de proiectele educaţionale
189
Chestionarele pentru părinți au fost completate folosindu-se tehnica autoaplicării,
părinții primind pentru acasă chestionarele de la echipa de cercetare3, iar după completare
aceștia au fost rugați să le înapoieze educatoarelor. Un număr de 477 de chestionare au
fost recuperate, deși numărul chestionarelor distribuite părinților a fost cu mult mai mare.
Tot tehnica autoaplicării a fost folosită și în cazul directorilor grădinițelor și a
educatoarelor. Doar îngrijitoarele asociației și îngrijitoarele inspectoratului au fost
chestionate prin aplicare directă. Aplicarea chestionarelor s-a realizat de către echipa de
cercetare la instituțiile de învățământ preșcolar unde lucrează fiecare îngrijitoare în parte.
Perioada efectivă de aplicare a chestionarelor și colectare a datelor a fost cuprinsă între 13
octombrie și 3 noiembrie 2015.
4. Descrierea populației investigate
Privind apartenența de gen a respondenților, toate îngrijitoarele, atât cele ale
Asociației „Micul Prinț”, cât și cele angajate de IȘJ Alba au fost de sex feminin, situația
fiind identică atât la educatoare, cât și la directorii de grădinițe (excepție făcând directorul
Liceului cu Program Sportiv din Alba Iulia, instituție de învățământ care are în subordine
Grădinița cu Program Normal Micești). Referitor la sexul părinților, 81,1% (383
persoane) sunt de sex feminin și doar 18,9% (89 persoane) sunt de sex masculin, ceea ce
ne face să constatăm că mamele continuă să aibă şi în comunitatea albaiuliană o mult mai
mare implicare în ceea ce privește viața preșcolarilor.
Referitor la vârsta părinților (sau eventual a bunicilor), cel mai tânăr respondent a
declarat că are 20 de ani, iar cel mai în vârstă 62 de ani. Valoarea modală, adică valoarea
luată cu cea mai mare frecvență, este de 36 (36 de ani), reprezentând 8,9% din totalul
răspunsurilor considerate valide. Din totalul de 477 de părinți chestionați, 3 nu au dorit
să-și declare vârsta.
În privința nivelului educațional al părinților chestionați, se remarcă faptul că
58,9% erau absolvenți de studii superioare, 8,1%, au terminat o școală postliceală, 22,1%
erau absolvenți de liceu și 10,9% au absolvit cel mult școala profesională.
După starea civilă, 90,9% dintre respondenți sunt căsătoriți, 4,4 % divorțați și 3%
necăsătoriți. Cele mai scăzute ponderi sunt specifice persoanelor care se află în
concubinaj (1,5%) și persoanelor văduve (0,4%).
3 Echipa de cercetare a fost formată din Bogdan Mucea (sociolog) și Andrei Alb (asistent de
cercetare), iar costurile studiului au fost susținute integral de către Asociația „Micul Prinț” din
Alba Iulia.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
190
5. Rezultate
5.1. Percepţia beneficiilor proiectelor
În anul 2014 și 2015 Asociația „Micul Prinț” din Alba Iulia a obținut finanțare
nerambursabilă de la bugetul local pentru proiectele „Cetatea micului albaiulian –
tărâmul unde copiii cresc frumos” și „Copilăria la Porțile Cetății”. Proiectele s-au
implementat prin parteneriat cu mai multe instituții publice locale și de învățământ
preșcolar din municipiul Alba Iulia.
Când părinții au fost întrebaţi despre cât de mult se consideră informați referitor la
proiectul „Cetatea micului albaiulian – tărâmul unde copiii cresc frumos”, 60% au
apreciat că au fost foarte bine informați, iar 40% au susţinut că au fost informați într-o
măsură redusă. Referitor la cel de-al doilea proiect „Copilăria la Porțile Cetății” doar
(36,5%) dintre părinți se consideră bine informați.
Totodată, părinții au fost rugați să evalueze inițiativa asociației albaiuliene de a
completa deficitul de îngrijitoare din grădinițe prin implementarea unor proiecte în
colaborare cu autoritățile locale. Mai mult de două treimi dintre părinți, 76,9%, consideră
inițiativa ca fiind una foarte bună și 22,2% ca bună; doar 0,4% dintre părinții chestionați
văd inițiativa asociației ca fiind foarte proastă și tot 0,4% nu sunt interesați de ea. De
menționat că aceste proiecte au creat locuri de muncă prin angajarea unui număr de 25 de
îngrijitoare (personal nedidactic) în grădinițele din Municipiul Alba Iulia.
În ceea ce privește percepția personalului din grădiniță, educatoarele chestionate s-
au declarat ca fiind foarte mulțumite (80,6%) și mulțumite (19,4%) de aceste proiecte.
Niciuna dintre educatoare nu s-a declarat nemulţumită. Directorii de grădinițe și-au
exprimat opinia privind importanța pe care au avut-o proiectele asupra instituțiilor pe care
le conduc tot în termeni pozitivi: 88,9% au apreciat proiectele ca fiind foarte importante
și 11,1% ca importante. Niciunul dintre directorii chestionați nu a declarat că aceste
proiecte, ar fi fost neimportante pentru instituţia lor.
S-a analizat și percepția părinților, educatoarelor și directorilor grădinițelor despre
beneficiile aduse de cele două proiecte implementate de asociația albaiuliană (Tabelul
IX.1.). După cum se observă în tabel, se apreciază că proiectele au adus copiilor și
grădinițelor numeroase beneficii. Observăm unele ușoare diferențe de percepție, în sensul
că educatoarele și directorii valorizează în mai mare măsură proiectul „Copilăria la
Porțile Cetății” din anul 2015 față de proiectul „Cetatea micului albaiulian – tărâmul
unde copiii cresc frumos” din anul 2014.
Raportări ale beneficiarilor faţă de proiectele educaţionale
191
Tabelul IX.1. Opiniile respondenților privind beneficiile aduse de cele două
proiecte finanțate de la bugetul local
Proiectele Respondenții Beneficiile percepute
Foarte multe Multe Puține Foarte puține
„Cetatea micului albaiulian – tărâmul unde copiii cresc frumos” din anul 2014
Părinții 48,2% 47,1% 2,8% 1,9%
Educatoarele 80,8% 17,8% 0% 1,4%
Directorii 88,9% 11,1% 0% 0%
„Copilăria la Porțile Cetății” din anul 2015
Părinții 50,5% 46% 2,8% 0,6%
Educatoarele 64,2% 31,3% 1,5% 3%
Directorii 66,7% 33,3% 0% 0%
Aprofundând analiza datelor referitoare la beneficiile apărute odată cu
implementarea proiectelor, reținem faptul că: 54,4% dintre îngrijitoarele asociației
identifică drept principal beneficiu locul de muncă oferit, 29,2% sporirea gradului de
protecţie şi îngrijire al copiilor și 16,4% avantajele financiare. 65,6% dintre educatoare
consideră ca beneficiu principal creşterea gradului de siguranţă şi protecţie, precum şi
dezvoltarea deprinderilor de autonomie ale preşcolarilor în cadrul grădiniței, 17,4%
angajarea personalului nedidactic, 13,2% facilitarea activităţilor educative şi
administrative derulate în grădiniţă și 3,8% achiziţiile noi pentru grădiniţe şi organizarea
mai multor activităţi extraşcolare4. Directorii instituțiilor identifică ca principale
beneficii: creşterea gradului de siguranţă şi dezvoltarea deprinderilor de autonomie ale
copiilor (66,7%) și facilitarea desfășurării activităților din cadrul grădiniței (33,3%).
Diferențele de percepție sunt datorate pe de o parte rolului dobândit în proiect și
beneficiilor care au decurs din acest statut și pe de altă parte, rolului deținut în cadrul
instituțiilor educaționale.
5.2. Raportarea la sursele de finanţare a proiectelor
Respondenții au avut posibilitatea să aleagă două dintre variantele de finanțare
propuse sau prin completarea variantei deschise să vină cu o altă soluție decât cele
identificate de noi. Marea majoritate a celor chestionați apreciază într-o pondere ridicată
4 Obiectivul principal al celor două proiecte a fost angajarea personalului nedidactic (a
îngrijitoarelor). Pe lângă acest obiectiv, în primul proiect (2014) s-au făcut achiziții pentru
grădinițe și totodată s-au desfășurat concursuri cu premii pentru o parte dintre preșcolarii
albaiulieni, iar în cel de-al doilea proiect (2015) educatoarele și îngrijitoarele angajate au participat
la cursuri de formare și de calificare.
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
192
că autoritățile locale (Primăria și Consiliul Local) trebuie să se implice și în viitor în
susținerea financiară a acestor tipuri de proiecte (Tabelul IX.2.).
Tabelul IX.2. Percepția respondenților privind entitățile responsabile de implicarea
și susținerea financiară a proiectelor educaționale în grădinițe
Responsabilii Respondenții
Părinții Educatoarele Directorii Îngrijitoarele
asociației Îngrijitoarele
IȘJ
Autoritățile Centrale 50,7% 22,4% 33,3% 25% 41,7%
Autoritățile Locale 65,1% 88,1% 83,3% 70,8% 66,7%
IȘJ Alba 36,6% 34,3% 50% 58,3% 33,3% Instituțiile de învățământ 15,2% 1,5% 0% 12,5% 25%
ONG-urile 10,9% 26,9% 33,3% 16,7% 16,7%
Părinții sau tutorii legali 5,1% 6% 0% 4,2% 0%
Insistăm puțin pe acest aspect, deoarece merită analizat din mai multe
perspective. Este posibil ca o parte dintre respondenți, prin faptul că au văzut că se poate
realiza acest mod de finanțare, să considere că responsabilitatea finanțării suplimentare a
posturilor de îngrijitoare în grădinițele albaiuliene este a autorității locale, deoarece ea a
fost singura care s-a implicat concret și consistent în proiecte de acest tip. O altă categorie
de respondenți, în special părinții, le poate fi destul de facil să transfere responsabilitatea
pentru orice problemă din interiorul municipiului, Primăriei. De asemenea, probabil că
este mai comod să responsabilizezi o instituție cu care se presupune că ai luat contact mai
des, decât o instituție care pare mai inaccesibilă ca de exemplu, ministerul de resort sau
inspectoratul școlar.
Pe lângă autoritățile locale, părinții consideră că responsabilitatea financiară
privind susținerea îngrijitoarelor asociației în grădinițe revine autorităților centrale, iar
aici ne referim la Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (50,7%), dar și la
Inspectoratul Școlar Județean Alba (36,6%). O mică parte dintre părinții chestionați sunt
de părere că atât ei, cât și tutorii legali ai copiilor trebuie să sprijine financiar, pe lângă
alte instituții, astfel de proiecte (5,1%) care au ca beneficiari direcți copiii din grădinițe.
Câțiva dintre respondenți propun o altă categorie de susținători financiari și anume,
patronii de firme din Alba Iulia sau din județul Alba (0,2%).
În cazul educatoarelor, percepția privind susținerea venită de la autoritățile locale
(88,1%) este urmată de susținerea Inspectoratul Școlar Județean Alba (34,3%) și de
ONG-uri (26,9%). Aproximativ un sfert dintre educatoare spun că proiectele trebuie
susținute pe viitor de către autoritățile centrale (22,4%) și un procent foarte redus
consideră că responsabili ar fi părinții (6%). Și directorii de grădinițe consideră
autoritățile locale (83,3%) ca principali responsabili, acestea fiind urmate de Inspectoratul
Raportări ale beneficiarilor faţă de proiectele educaţionale
193
Școlar Județean Alba (50%) și de ONG-uri, care înregistrează aceeași pondere ca și
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (33,3%). Trebuie menționat faptul că
niciunul dintre directorii chestionați nu apreciază că aceste proiecte trebuie susținute
financiar de către părinți sau de către grădinițe.
Îngrijitoarele angajate de IȘJ Alba apreciază în mai mare măsură decât cele
angajate de asociație că susținerea financiară a unor astfel de proiecte trebuie să vină din
parte autorităților centrale. Niciuna dintre îngrijitoarele angajate de IȘJ Alba nu consideră
că aceste proiecte trebuie susținute și de către părinți.
Sintetizând datele de mai sus, putem spune că beneficiarii direcți sau indirecți ai
proiectelor Asociației Micul Prinț, apreciază că autoritățile locale (Primăria și Consiliul
Local) sunt cele mai potrivite să susțină din punct de vedere financiar astfel de proiecte,
fiind urmate în ierarhie de Inspectoratul Școlar Județean Alba și de Ministerul Educației
Naționale și Cercetării Științifice. Un procent redus de respondenți pun această finanțare
în sarcina organizațiilor non-guvernamentale, a grădinițelor sau a părinților.
5.3. Raportarea la oportunitatea proiectelor
Se observă cu ușurință faptul că cvasimajoritatea persoanelor chestionate sunt de
părere că este nevoie în viitor de astfel de proiecte (Tabelul IX.3.). Se înregistrează și
câteva excepții: 0,8% dintre părinți sunt de părere că în viitor nu mai este nevoie de
proiecte precum cele derulate. Oarecum surprinzător și 4,2% dintre îngrijitoarele (IȘJ)
care nu au beneficiat financiar de aceste proiecte apreciază că nu ar mai fi nevoie pe viitor
de astfel de proiecte. Totuși 99,2% dintre părinți, 95,9% dintre îngrijitoare IȘJ, toate
educatoarele, îngrijitoarele asociației și toți directorii de grădiniță chestionați consideră că
pe viitor este nevoie de proiecte asemănătoare în grădinițele din Alba Iulia.
Tabelul IX.3. Necesitatea implementării unor proiecte cu finanțare de la bugetul
local care să sprijine învățământul preșcolar din Alba Iulia
Respondenții
Necesitatea unor noi proiecte
Cu siguranță, da Probabil că
da
Probabil că
nu Cu siguranță, nu
Părinții 80,8% 18,4% 0,2% 0,6%
Educatoarele 95,7% 4,3% 0% 0%
Directorii 100% 0% 0% 0%
Îngrijitoarele asociației 95,8% 4,2% 0% 0%
Îngrijitoarele IȘJ 91,7% 4,2% 4,2% 0%
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
194
Respondenții au fost rugați să evalueze și gradul în care Primăria și Consiliul Local
din Alba Iulia ar trebui să susțină în următorii ani derularea proiectelor cu fonduri
nerambursabile pentru grădinițe. Răspunsurile obținute sunt prezentate (Tabelul IX.4.) și
întăresc concluziile anterioare.
Tabelul IX.4. Percepția măsurii în care autoritățile locale trebuie să susțină proiecte
cu finanțare nerambursabilă în grădinițe
Respondenții
Măsura în care Primăria și Consiliul Local trebuie să susțină pe viitor
proiecte în grădinițe
Într-o foarte mare
măsură
Într-o mare
măsură
Într-o mică
măsură
Într-o foarte mică
măsură
Părinții 79% 20,6% 0,4% 0%
Educatoarele 87,1% 11,4% 0% 1,4%
Directorii 88,9% 11,1% 0% 0%
Îngrijitoarele asociației 95,8% 4,2% 0% 0%
Îngrijitoarele IȘJ 95,8% 4,2% 0% 0%
Într-o pondere foarte mare autoritățile locale din Alba Iulia trebuie să se implice
într-o foarte mare măsură în susținerea proiectelor cu finanțare nerambursabilă pentru
grădinițele din Municipiului Alba Iulia. Se disting doar două educatoare și un părinte care
susțin că aceste proiecte nu ar trebui să fie susținute financiar decât foarte puțin de
autoritatea locală.
În legătură cu necesitatea demarării unor noi proiecte, directorii de grădinițe și
educatoarele au răspuns la câteva întrebări suplimentare. Directorii au fost rugați să
specifice ce tipuri de activități ar trebui să cuprindă următoarele proiecte finanțate din
fonduri nerambursabile și, totodată, cui să se adreseze. Răspunsurile primite au fost
grupate în următoarele categorii: activităţi sportive şi extracurriculare dedicate
preşcolarilor (75%) și asigurarea unui număr satisfăcător de personal nedidactic (25%).
Un singur director de instituție nu a dorit să răspundă la această întrebare. Se apreciază că
aceste proiecte trebuie să se adreseze preşcolarilor, părinţilor şi cadrelor didactice. Pe de
altă parte, directorii de instituții consideră că obiectivele unor astfel de proiecte ar putea
fi: realizarea unui mediu adecvat dezvoltării cognitive şi fizice a preşcolarilor (62,5%) și
asigurarea unui număr satisfăcător de personal nedidactic (37,5%).
Și educatoarele au fost solicitate să menționeze minimum 3 aspecte ale
învățământului preșcolar din Alba Iulia care ar putea fi îmbunătățite în urma
implementării unor noi proiecte. Educatoarele consideră că obiectivele noilor proiecte ar
putea fi: îmbunătățirea actului educațional (35,4%), derularea mai multor activităţi care
să vizeze atât creşterea gradului de siguranţă şi protecţie, cât şi dezvoltarea armonioasă
Raportări ale beneficiarilor faţă de proiectele educaţionale
195
a preşcolarilor (32,3%), precum și dotarea materială a grădiniţelor şi angajarea unui
număr suficient de personal nedidactic (32,3%).
Un ultim aspect care s-a dorit a fi surprins în studiul nostru a fost opinia directorilor
grădinițelor cu privire la direcțiile prioritare de dezvoltare pe care Primăria și Consiliul
Local din Alba Iulia trebuie să le aibă în vedere în viitorul apropiat. Respondenții puteau
să opteze pentru maximum două dintre variantele oferite sau puteau să spună chiar ei o
altă direcție de dezvoltare care nu se regăsea între variantele de răspuns primite.
Toți directorii de grădinițe chestionați au spus că una dintre direcțiile prioritare în
care Primăria și Consiliul Local Alba Iulia ar trebui să investească este educația. Cea de-a
doua direcție prioritară pentru eventuale investiții este sănătatea (44,4%), urmată de
infrastructură (33,3%). Investițiile în turism și cele în industrie se situează la finalul
preferințelor directorilor de grădinițe (11,1% pentru fiecare din cele două domenii).
Trebuie menționat faptul că, după cum au relatat directorii de grădinițe chestionați,
instituția pe care o conduc nu a beneficiat în trecut de proiecte precum cele derulate și
implementate de către Asociația „Micul Prinț” în colaborare cu autoritățile locale. Acest
fapt arată încă o dată importanța pe care au avut-o proiectele „Cetatea micului albaiulian
– tărâmul unde copiii cresc frumos” și „Copilăria la Porțile Cetății” asupra instituțiilor
de învățământ preșcolar din Alba Iulia, proiecte care nu s-ar fi putut realiza fără suportul
financiar al Primăriei și Consiliului Local din Alba Iulia.
6. Concluzii
Studiul sociologic desfășurat în grădinițele albaiuliene, care au fost cuprinse în
proiectele finanțate prin fonduri nerambursabile conform Legii 350/2005 de Primăria și
Consiliul Local din Alba Iulia, a reliefat o serie de aspecte importante privind rolul pe
care Asociația „Micul Prinț” din Alba Iulia l-a avut prin scrierea și implementarea
proiectelor: „Cetatea micului albaiulian – tărâmul unde copiii cresc frumos” și
„Copilăria la Porțile Cetății”.
Studiul a arătat că beneficiile celor două proiecte au fost percepute pozitiv atât de
către părinți, cât și de către directori, educatoare, îngrijitoarele asociației și îngrijitoarele
IȘJ-ului. Respondenții apreciază că preșcolarii albaiulieni au fost cei mai avantajați de
implementarea celor două proiecte.
Chiar dacă beneficiile proiectelor au fost recunoscute de marea majoritate a celor
anchetați, se percepe ca principal dezavantaj al proiectelor amintite, perioada scurtă de
desfășurare şi lipsa finanţării ulterioare. Niciunul dintre directorii chestionați, cu atât mai
puțin părinții, nu se simt pregătiți să susțină din punct de vedere financiar posturile pe
care au fost angajate îngrijitoarele asociației. În urma cercetării nu s-au putut identifica
soluții clare de continuare a proiectelor, însă se observă că există din partea tuturor,
Barometrul comunităţii locale. Municipiul Alba Iulia 2015
196
pornind de la directorii de instituții și ajungându-se până la părinți, deschidere pentru
susținerea cel puțin declarativă a acestor proiecte. Se consideră că Primăria și Consiliul
Local din Alba Iulia sunt responsabile și pe viitor pentru susținerea financiară a
proiectelor de acest tip. Așadar, așteptările celor chestionați de noi sunt ca pe viitor,
autoritățile locale să ofere sprijin financiar pentru proiecte de acest gen.
Asociația „Micul Prinț” care a scris, a participat la competiția de proiecte și a
câștigat grantul oferit de Primărie și de Consiliul Local din Alba Iulia este privită de toți
respondenții ca un exemplu de bune practici în ceea ce privește dezvoltarea comunității
urbane albaiuliene prin parteneriat între ONG-uri și autorități locale.
Confirmând ierarhizarea făcută de populația din Municipiul Alba Iulia cu privire la
proiectele de dezvoltare pe care Primăria Municipiului trebuie să le trateze cu prioritate în
viitorul apropiat, şi anume situarea pe primul loc a proiectelor pentru școli și grădinițe
(Marina, 2014), se accentuează în studiul de faţă, necesitatea susţinerii de autorităţile
locale a dezvoltării sectorului educaţional prin finanțarea reabilitării infrastructurii
preșcolare, dar și prin investiţii în calitatea şi cantitatea resurselor umane. Pe de altă parte
trebuie să menţionăm slaba implicare (declarată) a cetăţenilor, a celor direct interesaţi, în
susţinerea financiară a proiectelor de acest gen.
Bibliografie
1. Asociația „Micul Prinț”, (2015), Proiecte; disponibil la:
http://miculprintong.ro/cetatea-micului-albaiulian-taramul-unde-copiii-cresc-
frumos/ (accesat la 7 decembrie 2015).
2. Legea Nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri
publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general; disponibil la:
www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L350-
2005.pdf (accesat la 15 decembrie 2015).
3. Birch, A. (2000), Psihologia dezvoltării. Din primul an de viață până în perioada
adultă, București, Editura Tehnică.
4. Marina, L. (2014), „Reprezentări și opțiuni ale populației din Alba Iulia asupra
proiectelor de dezvoltare”, în Marina, L. și Pascaru, M., coord. (2014),
Barometrul comunității locale. Municipiul Alba Iulia 2014, Cluj-Napoca,
Editura Limes, pp. 15-34.
CUPRINS
ARGUMENT 5
Lucian MARINA
I. Metodologia şi practica Barometrului comunităţii locale 7
1. Prezentarea proiectului 7
2. Metode și instrumente 8
3. Activități ale proiectului în 2015 9
4. Caracterul inovativ al proiectului 10
5. Dezbaterea unor activităţi şi a unor rezultate 13
6. Concluzii și propuneri 15
Bibliografie 16
Mihai PASCARU
II. Restituirea rezultatelor Barometrului comunității locale 15
1. Consideraţii introductive 17
2. Metodologie 18
3. Poziţii ale consilierilor locali faţă de unele rezultate ale Barometrului
comunităţii locale 2014
19
4. Discuții și concluzii 26
Bibliografie 29
Anexa 31
Rodica-Silvia STÂNEA, Liliana IONAȘ
III. Rolul Consiliului local în dezvoltarea urbană 33
1.Considerații preliminare 35
2. Metodologia 35
3. Analiza interviurilor 36
4. Concluzii 67
Bibliografie 68
Lucian MARINA, Andreea MUNTEAN, Alin TOMUȘ
IV. Implicarea firmelor în dezvoltarea locală 69
1. Introducere 69
2. Scopul și obiectivele cercetării 71
3. Aspecte metodologice ale cercetării calitative 72
4. Metodologia cercetării cantitative 72
5. Rezultate ale cercetării calitative 73
6. Rezultate ale cercetării cantitative 76
7. Concluzii 91
Bibliografie 93
Anexa 94
Vlad Zeno MILLEA, Lucian MARINA
V. Satisfacția locuitorilor față de calitatea vieții urbane în 2015 95
1. Considerații introductive 95
2. Scopul și obiectivele cercetării 99
3. Aspecte metodologice 100
4. Descrierea populației 101
5. Percepția globală a calității mediului urban (strada, cartierul, orașul) 102
6. Variabile socio-demografice și percepția asupra mediului urban 111
7. Percepția calității mediului urban după zona de regenerare urbană 117
8. Percepția mediului urban după cartiere ale Municipiului Alba Iulia 120
9. Sinteza rezultatelor 124
10. Concluzii și recomandări 127
Bibliografie 128
Anexa 129
Lucian MARINA, Andreea MUNTEAN, Rareș FĂCĂLEȚ
VI. Reprezentări ale turiștilor și vizitatorilor față de Cetatea istorică 135
1.Introducere 135
2. Scop și metodă 136
3. Analiza datelor de la interviuri 137
4. Concluzii și propuneri 141
Bibliografie 142
Lucian MARINA, Vlad Zeno MILLEA
VII. Raportarea locuitorilor la proiectele comunitare 143
1. Introducere 143
2. Scopul și obiectivele cercetării 144
3. Aspecte metodologice 144
4. Rezultate ale cercetării BCL 2015 referitoare la raportarea locuitorilor 146
5. Concluzii 155
Bibliografie 156
Anexa 157
Liliana IONAŞ, Rodica STÂNEA
VIII. Opinii şi propuneri ale populaţiei tinere 163
1. Dezvoltarea urbană – delimitări conceptuale şi perspective de abordare 163
2. Precizări metodologice 171
3. Opinii şi propuneri ale populaţiei tinere privind dezvoltarea urbană 173
4. Concluzii şi recomandări 183
Bibliografie 185
Bogdan MUCEA
IX. Raportări ale beneficiarilor faţă de proiectele din grădiniţe 187
1. Consideraţii introductive 187
2. Scopul şi obiectivele cercetării 188
3. Aspecte metodologice 188
4. Descrierea populației investigate 189
5. Rezultate 190
6. Concluzii 195
Bibliografie 196