IOSEFINA MOROŞAN
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ PROBLEME REZOLVATE
Universitatea Spiru Haret
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
MOROŞAN, IOSEFINA Analiza economico-financiară. Probleme rezolvate / Iosefina Moroşan – Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006. 204p.; 20,5 cm. ISBN: (10) 973-725-580-1 ISBN: (13) 978-973-725-580-8
658.1(075.8)(076)(079.1)
© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006
Universitatea Spiru Haret
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
Prof. univ. dr. IOSEFINA MOROŞAN
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ PROBLEME REZOLVATE
EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2006
Universitatea Spiru Haret
Universitatea Spiru Haret
5
CUPRINS
1. ANALIZA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE
1.1. Analiza cifrei de afaceri ………………………………...
9
1.1.1. Analiza nivelului cifrei de afaceri …………………….
9
1.1.2. Analiza dinamicii cifrei de afaceri ………………… 11 1.1.3. Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri ..
13
1.1.4. Analiza factorială a cifrei de afaceri ………………….
13
1.2. Analiza valorii adăugate …………………………………….
32
1.2.1. Analiza nivelului valorii adăugate ……………………
32
1.2.2. Analiza dinamicii valorii adăugate …………………... 36 1.2.3. Analiza structurii valorii adăugate ……………………
36
1.2.4. Analiza factorială a valorii adăugate ………………….
38
1.3. Analiza producţiei fizice ………………………………….. 50 1.4. Analiza calităţii produselor ………………………………….
59
Probleme rezolvate ………………………………………….
65
2. ANALIZA CHELTUIELILOR FIRMEI
2.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale firmei ….
70
Universitatea Spiru Haret
6
2.2. Analiza cheltuielilor de exploatare …………………………
74
2.3. Analiza cheltuielilor variabile şi fixe ……………………….
78
2.3.1. Analiza cheltuielilor variabile ………………………...
78
2.3.2. Analiza cheltuielilor fixe ……………………………...
81
2.3.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe .. 82 2.3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri ……..
83
2.3.2.3. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe ..
85
2.4. Analiza cheltuielilor materiale şi salariale …………………. 85 2.4.1. Analiza cheltuielilor materiale ………………………..
85
2.4.2. Analiza cheltuielilor cu salariile ………………………
92
2.5. Analiza cheltuielilor cu dobânzile …………………………... 98 Probleme rezolvate ………………………………………….
102
3. ANALIZA PERFORMANŢELOR FIRMEI
PE BAZA RENTABILITĂŢII
3.1. Analiza indicatorilor parţiali ai rentabilităţii ………………..
121
3.2. Analiza rentabilităţii firmei ………………………………..
128
3.2.1. Analiza factorială a profitului la nivel de firmă ………
131
3.2.1.1. Analiza factorială a rezultatului brut al exerciţiului 131 3.2.1.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării ……
132
3.2.1.3. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri ……..
137
3.2.2. Analiza ratelor de rentabilitate ………………………..
142
3.2.2.1. Analiza ratei rentabilităţii economice 142
Universitatea Spiru Haret
7
…………. 3.2.2.2. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate ..
146
3.2.2.3. Analiza rentabilităţii comerciale ………………
147
3.2.2.4. Analiza rentabilităţii financiare ……………… 149 3.2.3. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic (pragul rentabilităţii) ……………………………….
151
Probleme rezolvate ……………………………………….. 155
4. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A FIRMEI
4.1. Analiza structurii patrimoniale a firmei …………………..
171
4.2. Analiza echilibrului financiar ………………………………
172
4.2.1. Analiza fondului de rulment net ……………………... 173 4.2.2. Analiza necesarului de fond de rulment ………………
176
4.2.3. Analiza trezoreriei nete ……………………………. 178 4.3. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante …………
180
4.4. Analiza bonităţii financiare a firmei …………………….. 182 Probleme rezolvate ………………………………………….
185
5. ANALIZA RISCULUI
5.1. Analiza riscului de exploatare (economic) …………………
192
5.2. Analiza riscului financiar …………………………………..
194
5.3. Analiza riscului de faliment ……………………………….. 195 Probleme rezolvate ………………………………………….
196
Universitatea Spiru Haret
8
Introducere
Prezenta carte a fost gândită şi redactată ca un material
complementar cărţii de Analiză economico-financiară, urmând atingerea a două obiective:
În primul rând, punerea la dispoziţia studenţilor şi a oricăror altor persoane care iniţiază studii în analiza economico-financiară a unor probleme şi exerciţii utile pentru fixarea conceptelor şi consolidarea cunoştinţelor dobândite la orele de curs sau prin studierea cărţii de Analiză economico-financiară.
În al doilea rând, încercarea de a prezenta o viziune complementară a conceptelor cuprinse în textul cărţii de analiză economico-financiară, printr-o abordare numerică şi mai analitică decât cea întâlnită în cursurile publicate până în prezent.
Pe lângă faptul că este facilitată munca studentului, sperăm ca această lucrare să fie utilă totodată şi pentru profesori, în desfăşurarea orelor de seminarii sau lucrări practice.
Conţinutul acestei cărţi de lucrări practice este structurat pe capitole care corespund structurii cărţii de Analiză economico-financiară. Fiecare din acestea cuprinde: tratarea pe scurt a aspectelor teoretice şi prezentarea de probleme rezolvate, utile în evaluarea personală a studentului, cu privire la temeinica însuşire a cunoştinţelor parcurse.
Prin inserarea în carte a problemelor rezolvate, la fiecare capitol, Analiza economico-financiară. Probleme rezolvate este utilă evaluării studenţilor economişti la examenele de licenţă.
Comentariile constructive şi sugestiile privind conţinutul şi structura cărţii din partea cititorilor avizaţi sunt binevenite şi vor fi luate în considerare cu ocazia reeditării acesteia.
Autoarea
Universitatea Spiru Haret
9
Universitatea Spiru Haret
9
1. ANALIZA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE
1.1. Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări şi prestări de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin rebuturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.
În industrie, cifra de afaceri este formată din veniturile realizate prin vânzarea producţiei, la care se pot adăuga veniturile din vânzări de mărfuri şi veniturile din prestări servicii, în cazul în care firma desfăşoară şi o activitate de comerţ şi prestări servicii.
Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea
mărfurilor + Producţia vândută
În analiza cifrei de afaceri se au în vedere următoarele probleme: Analiza nivelului cifrei de afaceri. Analiza dinamicii cifrei de afaceri. Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri. Analiza factorială a cifrei de afaceri.
1.1.1. Analiza nivelului cifrei de afaceri
Cifra de afaceri trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: • nivelul său să acopere cheltuielile de exploatare şi să permită
realizarea de profit; • să deţină o pondere de minimum 85% din veniturile de exploatare,
respectiv de cel puţin 75% din veniturile totale ale firmei pentru ca să reflecte o situaţie normală de realizare a activităţii economice;
• în dinamică să prezinte o tendinţă de creştere reală, pentru a asigura creşterea reală a volumului de afaceri al firmei;
• să fie realizată corespunzător cu specificul activităţii pe elemen-tele sale componente de venituri pentru a corespunde obiectului principal de activitate al firmei.
Universitatea Spiru Haret
10
Vvm
Universitatea Spiru Haret
11
Ponderea cifrei de afaceri în veniturile totale confirmă o
realizare normală a obiectului de activitate. De asemenea, şi ponderea indicatorului în totalul venituri din exploatare înregistrează valori bune şi prezintă o tendinţă de creştere, ceea ce înseamnă o realizare normală a obiectului de activitate (tabelul nr. 1). Nivelul cifrei de afaceri permite acoperirea cheltuielilor de exploatare şi obţinerea de profit, ceea ce reflectă validarea de către piaţă a activităţii.
Tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri se înregistrează în următoarele condiţii:
– creşterea producţiei vândute, ceea ce confirmă viabilitatea activităţii de bază pe piaţă;
– reducerea veniturilor din vânzarea mărfurilor, ceea ce înseamnă restrângerea activităţii cu caracter strict comercial.
1.1.2. Analiza dinamicii cifrei de afaceri
Dinamica cifrei de afaceri trebuie să prezinte o tendinţă de creştere în preţuri comparabile de la o perioadă la alta, pentru a asigura creşterea reală (ţinând cont de efectul inflaţionist) a afacerilor firmei.
Cifra de afaceri în preţuri comparabile se determină astfel: – la nivel de produs (qv1 p0);
– la nivel de firmă ⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛ ∑∑p
1i1i0i1i I
pqvsau pqv
în care Ip reprezintă indicele preţurilor de vânzare la nivel de firmă.
Dinamica cifrei de afaceri trebuie să prezinte o tendinţă de creştere în preţuri comparabile de la o perioadă la alta, pentru a asigura creşterea reală a afacerilor firmei.
În anul „t” cifra de afaceri exprimată în preţuri reale reprezintă o tendinţă de revenire faţă de anul precedent, sporind cu 26% şi confirmând astfel relansarea reală a firmei pe piaţă, după doi ani consecutivi de restrângere.
Universitatea Spiru Haret
12
Universitatea Spiru Haret
13
1.1.3. Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri
Structura cifrei de afaceri pe elemente componente oferă informaţii despre modul de realizare a afacerilor pe tipuri de venituri, adică din vânzarea producţiei şi din comercializarea mărfurilor. Analiza structurii cifrei de afaceri se face în funcţie de specificul activităţii, iar interpretarea rezultatelor analizei este următoarea: pentru o firmă industrială ponderea majoritară (adică de minimum 85% din cifra de afaceri) ar trebui să o deţină producţia vândută.
Ponderea în realizarea cifrei de afaceri în ultimul an de analiză (anul „t”) o au veniturile din producţia vândută (aproximativ 99%), care prezintă o tendinţă de creştere pe întreaga perioadă. Acest fapt marchează o situaţie pozitivă şi exprimă importanţa activităţii productive a firmei faţă de activitatea comercială.
1.1.4. Analiza factorială a cifrei de afaceri
Analiza factorială a cifrei de afaceri are scopul de a identifica factorii care influenţează evoluţia acesteia, mărimea şi sensul acesteia, informaţii necesare atât pentru aprecierea situaţiei existente, cât şi pentru adoptarea deciziilor în perioada viitoare. Pot fi utilizate următoarele modele de analiză:
pin
1i iqvCA )a ⋅∑=
=
QfCA
sNQf
sNCA )b ⋅⋅=
QfCA
fMQf
fMfM
sNfM
sNCA )c ⋅′
⋅′
⋅⋅=
cahT CA )d ⋅=
AeCA
Ae CA )e ⋅=
fMCA
MffM
AcfM
AeAc
AeCA )f′
⋅′
⋅⋅=
unde: CA – cifra de afaceri; qvi – volumul fizic al producţiei vândute pe produse;
Universitatea Spiru Haret
14
pi – preţurile medii de vânzare unitare, exclusiv TVA; –sN numărul mediu de personal;
Qf – producţia marfă fabricată (producţia exerciţiului); fM – valoarea medie a mijloacelor fixe; fM ′ – valoarea medie a mijloacelor fixe productive;
T – fondul total de timp (ore-om); Ae – valoarea medie a activelor de exploatare; Ac – valoarea medie a activelor corporale.
Exemplificarea metodologiei de analiză implică următoarele date (tabelul nr. 4): Tabelul nr. 4
Factori de influenţă ai cifrei de afaceri (lei )
Perioada de analiză Nr. crt. Indicatori Simbol t-1 t 1. Cifra de afaceri ∑qvipi 116.331 180.772 2. Volumul fizic efectiv al
producţiei vândute evaluat în preţurile perioadei de bază
∑qvi1pi0
-
170.500
3. Numărul mediu de salariaţi sN 675 650
4. Producţia exerciţiului Qe 120.222 179.881 5. Valoarea medie anuală a
mijloacelor fixe fM 9.860 21.009
6. Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct productive
fM ′ 3.510 14.505
7. Timpul total de muncă (ore) T 1.220.000 1.200.000 8. Productivitatea medie anuală a
muncii calculată pe baza producţiei exerciţiului (lei)
sN
Qe 178,107
276,740
9. Productivitatea medie anuală a mun-cii calculată pe baza CA (lei)
aW 172,342 262,308
10. Timpul de muncă mediu pe salariat (ore) t 1.807 1.846
11. Productivitatea medie orară a mun-cii determinată pe baza CA (lei)
hW 0,09535 0,14208
12. Gradul de înzestrare tehnică a muncii
sN
fM
14,61
32,32
Universitatea Spiru Haret
15
Perioada de analiză Nr. crt. Indicatori Simbol t-1 t 13. Compoziţia tehnologică a
mijloacelor fixe (%) fM
fM ′
35,6
69,04
14. Randamentul mijloacelor fixe direct productive (lei) fM
Qe′ 34,25 12,40
15. Cifra de afaceri medie la 1 leu mijloace fixe direct productive (lei)
fM
CA
′
33,14
12,46
16. Gradul de valorificare a produc-ţiei obţinute destinată livrării
Qe
CA
0,97
1,00
Sistemul factorial, potrivit primului model de analiză, se prezintă
astfel:
∆ sN ∆qvi ∆ t ∆CA ∆ aW ∆pi ∆ hW
în care: aW –productivitatea medie anuală calculată pe baza cifrei de afaceri;
hW – productivitatea medie orară, determinată pe baza cifrei de afaceri.
Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţei factorilor, pe baza primului model, se prezintă astfel:
∆CA = 180.772 – 116.331 = + 64.441 lei din care, datorită:
1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute pe produse:
∆qvi = ∑qvi1 pi0 - ∑qvi0 pi0 = 170.500 – 116.331 = + 54.169 lei din care, datorită:
1.1) influenţei modificării numărului mediu de personal: ( ) ( ) lei 4309342,172675650aWsNsNsN 001 −=−=⋅−=Δ
Universitatea Spiru Haret
16
1.2) influenţei modificării productivităţii medii anuale a muncii: ( ) ( ) 478.58172,342-262,308 650aWaWsNaW 011 +==−=Δ lei
din care, datorită: 1.2.1) influenţei modificării timpului de muncă pe salariat:
( ) ( ) 241709535,018071846650hWttsNt 0011 +=⋅−=⋅−=Δ lei
1.2.2) influenţei modificării productivităţii medii orare a muncii. ( )
( ) lei 061.5609535,014208,0 1846650 hWhWtsNhW 0111
+=−⋅==−⋅=Δ
2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare. ∆pi =
0111 iiii pqvpqv ∑∑ − = 180.772 – 170.500 = + 10.272 lei
Din analiza datelor prezentate rezultă o creştere a cifrei de afaceri faţă de anul precedent cu 64.441 lei, respectiv cu 55%. Creşterea reală a cifrei de afaceri, ţinând cont de indicele de creştere a preţurilor (tabelul nr. 2), este de 26% faţă de perioada precedentă. Această situaţie se reflectă pozitiv asupra profitului aferent cifrei de afaceri, rezultatului exploatării, rezultatului curent, rezultatului brut, rezultatului net al exerciţiului şi destinaţiilor acestuia, vitezei de rotaţie a activelor circulante etc.
Din studiul influenţelor factorilor direcţi se constată că din modificarea totală a cifrei de afaceri 84% s-a datorat creşterii volumului fizic al vânzărilor şi 16% măririi preţurilor de vânzare.
Creşterea volumului fizic al vânzărilor a determinat depăşirea cifrei de afaceri cu 54.169 lei, în exclusivitate pe baza utilizării intensive a factorului uman. Sporirea productivităţii muncii anuale cu 89,966 lei a avut ca efect creşterea cifrei de afaceri cu 58.478 lei. Această situaţie s-a datorat sporirii productivităţii medii orare cu 0,04673 lei, ceea ce a avut ca efect creşterea cifrei de afaceri cu 56.061 lei.
Referitor la utilizarea extensivă a forţei de muncă se constată două aspecte:
– reducerea numărului mediu de salariaţi se apreciază ca fiind justificată din punct de vedere economic, deoarece este efectul sporirii productivităţii muncii;
– înregistrarea unui timp efectiv lucrat mai mare decât cel din perioada anterioară cu 39 ore a avut ca efect creşterea vânzărilor cu 2417 lei.
Universitatea Spiru Haret
17
Preţurile medii de vânzare unitare au crescut faţă de perioada de comparaţie, influenţând pozitiv asupra cifrei de afaceri în sensul creşterii acesteia cu 10.272 lei. Această situaţie este efectul atât al îmbunătăţirii calităţii produselor vândute, cât şi al inflaţiei înregistrate la nivelul economiei naţionale.
Utilizând al doilea model de analiză factorială a cifrei de afaceri, sistemul de factori ce influenţează asupra cifrei de afaceri este prezentat astfel:
sNΔ sN
MfΔ
∆CA
sNQe
Δ fMfM ′
Δ , iar
fMQe
fMfM
sNfM
sNQe
′⋅
′⋅=
QeCA
Δ fM
Qe′
Δ
Metodologia de analiză factorială se prezintă în felul următor: ∆CA = + 64.441 lei
din care, datorită:
( )( ) lei 431997,0107,178 675650
QeCA
sNQesNsNsN )1
0
0
0
001
−=⋅−=
=⋅−=Δ
( ) lei 188.6297,0107,17874,276650
QeCA
sNQe
sNQesN
sNQe )2
0
0
0
0
1
11
+=⋅−=
=⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−=Δ
din care, datorită:
( )[ ] lei 136.1440,97 25,34%6,3514,61-32,32 650
QeCA
fM
QefMfM
sNfM
sNfMsN
sNfM )1.2
0
0
0
0
0
0
0
0
1
11
+=⋅⋅⋅=
=⎥⎥⎦
⎤
⎢⎢⎣
⎡
′⋅′
⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−=Δ
Universitatea Spiru Haret
18
( )[ ] lei 233.390 0,97 34,25 35,6%-69,04% 32,32 650
QeCA
fMQe
fMfM
fMfM
sNfMsN
fMfM 2.2)
0
0
0
0
0
0
1
1
1
11
+==
=⋅⎥⎥⎦
⎤
⎢⎢⎣
⎡
′⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛ ′−′
=′
Δ
.
( )[ ] lei -307.346 0,97 34,25-12,469,04%32,32 650
QeCA
fMQe
fMQe
fMfM
sNfMsN
fMQe 2.3)
0
0
0
0
1
1
1
1
1
11
=⋅=
=⎥⎥⎦
⎤
⎢⎢⎣
⎡⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛
′−′
′⋅=
′Δ
( ) lei 6572 0,97-1 276,74 650
QeCA
QeCA
sNQesN
QeCA 3)
0
0
1
1
1
11
+=⋅=
=⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−⋅=Δ
Analiza cifrei de afaceri pe baza modelului mai sus prezentat pune în evidenţă acţiunea unor factori precum: gradul de înzestrare a forţei de muncă, compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe, randamentul mijloacelor fixe direct productive şi gradul de valorificare a producţiei obţinute şi destinate livrării.
Din cazul analizat rezultă următoarele aspecte: • Sporirea gradului de înzestrare a forţei de muncă cu 120%,
respectiv cu 17,71 lei persoană, a avut ca efect creşterea producţiei obţinute şi mărirea vânzărilor cu 136.144 lei. Această situaţie a fost generată de investiţiile în mijloace fixe de 11.149 lei şi de reorganizarea activităţii.
• Ponderea mijloacelor fixe productive a crescut cu 93,9% şi a reprezentat o premisă pentru creşterea producţiei şi o sporire a vânzărilor cu 233.390 lei. Această situaţie reflectă faptul că investiţiile au fost direcţionate către mijloacele fixe productive (maşini, utilaje, instalaţii de lucru etc.).
• Randamentul valoric al mijloacelor fixe direct productive a scăzut cu 63,7% şi a avut ca efect scăderea vânzărilor cu 307.346 lei. Acest rezultat este efectul neatingerii parametrilor proiectaţi de noile capacităţi de producţie puse în funcţiune.
• Gradul de valorificare a producţiei obţinute s-a mărit şi a determinat creşterea vânzărilor cu 6.572 lei. Situaţia este determinată de creşterea stocului de produse finite la finele perioadei, faţă de începutul perioadei şi faţă de perioada de comparaţie (anul precedent).
Universitatea Spiru Haret
19
PROBLEME REZOLVATE
1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. crt Indicatori t – 2 t – 1 t R (%)
1. Cifra de afaceri curentă 615 975 1.430 +52,48 2. Indicele preţurilor (%) – 164 169 – 3. Cifra de afaceri corectată
prin deflatare 615 594,5 515,94 –8,4
4. Cifra de afaceri corectată prin inflatare
1.704,5 1.599 1.430 –8,4
Se cere să se analizeze dinamica cifrei de afaceri prin deflatare şi inflatare.
Rezolvare Din datele prezentate în tabelul precedent se constată că, în valori
curente, cifra de afaceri a înregistrat sporuri anuale semnificative şi un ritm mediu anual de creştere de 52,48% calculat astfel:
( ) %48,5210048,15210015248,1
1001615430.11001
CACAR 21n
0
n
+=−=⋅−=
=⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−=⋅⎟
⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−= −
Creşterea preţurilor datorată inflaţiei a fost foarte importantă în cei
trei ani de analiză. Corectarea cifrei de afaceri cu scopul de a elimina efectul inflaţiei se realizează prin deflatare sau inflatare.
În cazul deflatării, corecţia se va efectua pe baza relaţiei:
0/mn
mn
mnp
CRTR I
CACA
−
−
−=
unde: CAR este cifra de afaceri reală sau comparabilă; CACRT este cifra de afaceri curentă;
0/mnpI−
reprezintă indicele preţurilor, raportat la primul an al analizei.
Universitatea Spiru Haret
20
5,594%164
975I
CACA
0/1t
1t
1tp
CRTR ===
−
−
−
94,515%169%164
430.1I
CACA
0/t
t
tp
CRTR =
⋅==
( ) 4,810059,9110019159,0
1001615
94,5151001CACAR 21n
0
n
−=−=⋅−=
=⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−=⋅⎟
⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−= −
Inflatarea se va efectua, conform relaţiei:
mn/nmnmn pCRTR ICACA−−−
×=
unde: mn/npI
− reprezintă indicele preţurilor, raportat la ultimul an al analizei.
599.1%164975ICACA1t/t1t1t pCRTR =⋅=⋅=−−−
5,704.1%169%164615IICACA2t/1t1t/t2t2t ppCRTR =⋅⋅=⋅⋅=
−−−−−
( ) 4,810059,9110019159,0
10015,704.1
430.11001CACAR 21n
0
n
−=−=⋅−=
=×⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−=⋅⎟
⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−= −
Se observă că ritmul real de creştere a cifrei de afaceri a fost negativ
(–8,4%), fapt ce a afectat toţi indicatorii economico-financiari ai firmei. 2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Produse Ani A B C D E
gi 0,85 0,07 0,05 0,03 – t – 1 2ig 0,7225 0,0049 0,0025 0,0009 –
gi 0,34 0,26 0,20 0,11 0,09 t 2ig 0,1156 0,0676 0,04 0,0121 0,0081
Se cere să se analizeze structura cifrei de afaceri pe tipuri de produse.
Universitatea Spiru Haret
21
Rezolvare Pentru efectuarea de comparaţii ale structurii activităţii economice
aferente mai multor exerciţii financiare se utilizează coeficientul de concentrare Gini-Struck:
1n1gn
G2i
−
−= ∑
în care: n reprezintă numărul de termeni ai seriei; gi reprezintă structura vânzărilor pe categorii de activităţi, grupe de
produse, unităţi operative etc. Conform datelor din tabelul de mai sus, coeficientul de concentrare
Gini-Struck se calculează astfel: ( )
836,03
10996,3
1410009,00025,0049,07225,04G 1t
=−
=
=−
−+++=−
( )
232,04
12170,1
1510081,00121,004,00676,01156,05Gt
=−
=
=−
−++++=
În scopul adâncirii analizei se utilizează şi indicele de concentrare
Herfindhal:
∑= 2igH
Din datele prezentate în tabelul anterior rezultă următoarele valori pentru coeficientul Herfindhal:
7749,00009,00025,0049,07225,0gH 2i1t =+++==∑−
2434,00081,00121,004,00676,01156,0gH 2it =++++==∑
Rezultă că firma analizată şi-a modificat structura de la cea de tip
concentrat la repartiţia egalitară.
Universitatea Spiru Haret
22
3. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - mii lei -
Produse CA0 CA1 Iqv CA recalculată Ip
A 140 180 1,2 168 1,0714 B 260 320 1,05 273 1,172 C 220 240 1,01 222 1,0801 D 100 80 0,5 50 1,6 E 20 10 0,8 16 0,625
TOTAL 740 830 0,985 729 1,138
Se cere să se realizeze analiza de tip factorial a cifrei de afaceri, în funcţie de volumul fizic al vânzărilor.
Rezolvare Modelul de analiză a cifrei de afaceri este:
∑ ⋅= ii pqvCA Deoarece între factorii de influenţă este relaţia de produs, pentru
analiza factorială se va utiliza metoda iterării (a substituţiilor în lanţ). ΔCA = CA1 – CA0 =
90740830pqvpqv0011 iiii +=−=⋅−⋅= ∑∑ mii lei
din care, datorită: 1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute
asupra cifrei de afaceri:
lei mii 11740729CACA
pqvpqvqv
0rec
iiiii 0001
−=−=−=
=⋅−⋅=Δ ∑∑
Se ştie că ∑∑∑∑ ⋅⋅=⋅⇒
⋅
⋅= 0iqv0i
0i
0iqv pqvIpqv
pqvpqv
I01
0
1
729pqvCA01 ii
rec =⋅=∑
2) influenţei modificării preţului de vânzare asupra cifrei de afaceri: =−=⋅−⋅=Δ ∑∑ rec
1iiiii CACApqvpqvp0111
=830 – 729 = +101 mii lei
Universitatea Spiru Haret
23
Cifra de afaceri a crescut cu 90 mii lei comparativ cu baza de raportare, respectiv cu 12,16%. La acest rezultat au contribuit ambii factori de influenţă: volumul fizic al producţiei vândute şi preţul de vânzare.
Din calculele efectuate se constată că cifra de afaceri a crescut exclusiv datorită influenţei preţurilor de vânzare.
Volumul fizic al producţiei vândute s-a redus la nivelul firmei cu 1,5%, iar în condiţiile menţinerii constante a preţurilor de vânzare, a determinat în mod justificat o diminuare a cifrei de afaceri cu 11 mii lei. Analizând evoluţia vânzărilor pe grupe de produse, se constată că la grupele D şi E volumul fizic al vânzărilor s-a diminuat semnificativ (cu 50%, respectiv cu 20%), anulând efectul favorabil generat de celelalte trei grupe de produse la care volumul fizic al vânzărilor a crescut comparativ cu perioada de bază. Printre cauze pot fi menţionate: reducerea cererii pentru anumite categorii de produse, apariţia unor produse de substituţie, intensificarea concurenţei, creşterea preţurilor de vânzare peste nivelul valorilor medii ale sectorului de activitate etc.
Cel de-al doilea factor cu influenţă directă a fost preţul de vânzare unitar. Se observă că influenţa asupra cifrei de afaceri a fost de +101 mii lei. Preţul de vânzare a crescut în medie cu 13,8%:
%8,113100729830100
pqvpqv
I01
11
ii
iiq =⋅=⋅
⋅⋅
=∑∑
La produsul D este posibil ca majorarea preţurilor cu 60% să fi
generat diminuarea volumului vânzărilor şi, implicit, a cifrei de afaceri, ca urmare a reducerii cererii. La produsul E se observă că, deşi preţurile de vânzare au scăzut cu 37,5%, volumul fizic al vânzărilor s-a redus. Rezultă că pentru această categorie cererea s-a diminuat, probabil produsul se află într-o fază de maturitate spre declin. La celelalte trei grupe de produse nu se impune o analiză de detaliu deoarece evoluţia preţurilor nu a afectat volumul fizic al vânzărilor.
Creşterea preţurilor este justificată atunci când este determinată de o îmbunătăţire a calităţii ofertei sau de deţinerea unei poziţii privilegiate pe piaţă.
Universitatea Spiru Haret
24
4. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - mii lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Vânzări totale 30.000 40.000 2. Vânzări proprii 15.000 20.000 3. Cota proprie de piaţă recalculată x 47,5%
Se cere să se calculeze influenţa structurii vânzărilor pe piaţă asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare Indicatorul utilizat pentru analiza solicitată mai sus este cota
globală de piaţă (Cp), care se determină ca raport între vânzările proprii (Vp) şi vânzările totale (V):
VVpCp =
Vânzările proprii (Vp) pot fi exprimate prin relaţia:
Vp = V • Cp, iar 100
CgCp pi ′⋅
= ∑
în care: gi reprezintă structura vânzărilor totale pe piaţă. Pe baza datelor din tabelul de mai sus şi aplicând, ca metodă de
analiză, substituţiile în lanţ, se calculează influenţa structurii vânzărilor pe piaţă asupra cifrei de afaceri (vânzările proprii) astfel:
( )
( ) lei mii 000.1505,47000.40100000.30000.155,47000.40
100Cg
100Cg
Vg 0001 pipi1
Vpi
−=−=⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ ⋅−=
=⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛ ′⋅−
′⋅=Δ ∑∑Δ
Rezultă că modificarea structurii vânzărilor pe piaţă a generat o
scădere a cotei globale de piaţă a firmei analizate, de la 50% la 47,5% şi implicit o scădere a vânzărilor proprii (cifrei de afaceri) cu 1.000 mii lei.
Universitatea Spiru Haret
25
5. Pe baza indicatorilor: mii lei
Nr. crt. Indicatori P0 P1 1. Numărul mediu de salariaţi 920 800 2. Numărul mediu de ore lucrate 2.000 2.100 3. Cifra de afaceri medie orară în lei 0,5 0,8
să se determine influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare Modelul utilizat pentru analiza factorială a cifrei de afaceri, pe
baza datelor din tabelul de mai sus este următorul: hhzs WNNNCA ⋅⋅⋅=
în care: zN – numărul mediu de zile lucrate de un angajat în perioada
analizată; hN – numărul mediu de ore lucrate de un angajat într-o zi; hW – productivitatea medie orară a unui salariat;
Sistemul factorial de analiză se prezintă astfel:
sNΔ Δ T zNΔ ΔCA tΔ
hNΔ ( )cahWhΔ
Influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri se determină,
respectând principiile metodei substituţiilor în lanţ, prin următoarea relaţie:
( ) ( ) ( )( ) lei mii 805,0000.160
5,0000.2920100.2800cahTTT 01CA
−=⋅−==⋅⋅−⋅=−=Δ Δ
Universitatea Spiru Haret
26
6. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. crt. Indicatori U M P0 P1
1. Cifra de afaceri mii lei 75 90 2. Producţia marfă fabricată mii lei 65 95 3. Valoarea medie a activelor fixe mii lei 40 41 4. Valoarea medie a activelor fixe
productive mii lei 30 35
5. Numărul mediu de salariaţi pers. 500 550
Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra modificării cifrei de afaceri a firmei.
Rezolvare Analiza factorială a cifrei de afaceri se poate realiza cu ajutorul
modelului multiplicativ următor (în mărimi absolute):
QfCA
fMQf
fMfM
sNfM
sNCA ⋅′
⋅′
⋅⋅=
unde: fM – valoarea medie a mijloacelor fixe; fM ′ – valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct productive;
sNfM – gradul de înzestrare tehnică a muncii;
fMfM ′
– ponderea mijloacelor fixe direct productive în totul
mijloacelor fixe (compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe);
fMQf
′ – randamentul mijloacelor fixe direct productive (producţia
obţinută destinată livrării la un leu mijloace fixe). Deoarece între factorii de influenţă este operaţia matematică de
produs pentru analiza factorială se va utiliza metoda iterării (a substi-tuţiilor în lanţ):
Δ CA = CA1 – CA0 = 90 – 75 = +15 mii lei
Universitatea Spiru Haret
27
din care: 1) influenţa modificării numărului de salariaţi asupra cifrei de
afaceri: ( ) ( )
( ) lei mii 5,76575
3065
4030
50040500550
QfCA
fMQf
fMfM
sNfMNNN
0
0
0
0
0
0
0
0ss
CAs 01
+=⋅⋅⋅−=
=′
′−=Δ ⋅⋅⋅
Δ
2) influenţa modificării gradului de înzestrare tehnică asupra cifrei de afaceri:
( )
lei mii 63,56575
3065
4030
50040
55041550
QfCA
fMQf
fMfM
sNfM
sNfMN
NfM
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1s
s
CAs
1
−=⋅⋅⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −=
=′
′⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−=Δ ⋅⋅⋅
Δ
3) influenţa modificării structurii mijloacelor fixe (ponderii mijloacelor fixe direct productive în totalul mijloacelor fixe) asupra cifrei de afaceri:
( )
lei mii 63,106575
3065
4030
4135
55041550
QfCA
fMQf
fMfM
fMfM
sNfMN
fMfM
0
0
0
0
0
0
1
1
1
1s
CA
+=⋅⋅⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −⋅=
=′⎟⎟
⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛ ′−′
⋅=′
Δ ⋅⋅Δ
4) influenţa modificării randamentului mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri:
( )
lei mii 12,226575
3065
3595
4135
55041550
QfCA
fMQf
fMQf
fMfM
sNfMN
fMQf
0
0
0
0
1
1
11
1s
CA
1
+=⋅⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −⋅⋅=
=⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛′
−′
′⋅⋅=
′Δ ⋅
Δ
Universitatea Spiru Haret
28
5) influenţa modificării gradului de valorificare a producţiei fabricate asupra cifrei de afaceri:
lei mii 62,196575
9590
3595
4135
55041550
QfCA
QfCA
fMQf
fMfM
sNfMN
QfCA
0
0
1
1
1
1
1
1
1
1s1
−=⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −⋅⋅⋅=
=⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−
′⋅′
⋅⋅=Δ ⋅
Se constată o creştere a cifrei de afaceri comparativ cu baza de
raportare cu 15 mii lei (+20%). Creşterea numărului mediu de salariaţi cu cincizeci de persoane, în
condiţiile menţinerii constante a celorlalţi factori de influenţă, a determinat în mod justificat şi o creştere a cifrei de afaceri cu 7,5 mii lei.
Comparativ cu perioada de bază, gradul de înzestrare tehnică a scăzut şi s-a reflectat nefavorabil asupra cifrei de afaceri, în sensul scăderii acesteia cu 5,63 mii lei. Din datele disponibile se observă că înzestrarea tehnică a scăzut, pe de o parte, datorită efectuării unor investiţii reduse (valoarea mijloacelor fixe creşte doar cu o mie de lei), iar pe de altă parte, ca efect al creşterii numărului de salariaţi.
Structura mijloacelor fixe s-a modificat în favoarea celor direct productive (+16%). Dacă se consideră că celelalte condiţii din procesul productiv s-au menţinut constante, atunci influenţa structurii mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri a fost de +10,63 mii lei.
Randamentul mijloacelor fixe a crescut cu 25,27% în P1 comparativ cu P0 şi influenţa asupra cifrei de afaceri a fost de +22,12 mii lei. Situaţia se apreciază favorabil deoarece eficienţa utilizării mijloacelor fixe a crescut.
Gradul de valorificare a producţiei destinate vânzării a scăzut cu 17,9%, deoarece, în perioada P0, firma a vândut produse şi din stocurile perioadelor precedente. Valoarea supraunitară a indicatorului în perioada P0 (1,15) faţă de perioada P1 (0,94), tocmai acest fapt îl evidenţiază. Din analiza dinamicii indicatorilor, se observă că ritmul de creştere a cifrei de afaceri a fost devansat de ritmul de creştere a producţiei fabricate.
Universitatea Spiru Haret
29
7. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. crt. Indicatori U M P0 P1
1. Numărul mediu de salariaţi pers. 400 350 2. Producţia exerciţiului mii lei 2.290 2.240 3. Cifra de afaceri mii lei 2.107 2.128
Se cere să se analizeze influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare Modelul utilizat pentru analiza factorială a cifrei de afaceri, pe
baza datelor din tabelul anterior este:
QeCA
NQeNCA
SS ⋅⋅=
Influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra cifrei de afaceri se calculează astfel:
( )
lei mii 2,67290.2107.2
240.2128.2
350240.2350
QeCA
QeCA
NQeN
QeCA
0
0
1
1
s
1s
CA
1
1
+=⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −⋅=
=⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−⋅=Δ ⋅
Δ
8. Pe baza indicatorilor:
Nr. crt. Indicatori U M P0 P1
1. Numărul mediu de salariaţi pers. 250 225 2. Producţia exerciţiului mii lei 4.000 4.500 3. Cifra de afaceri mii lei 3.720 4.320
să se determine influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare Modelul de analiză care poate fi utilizat este următorul:
QeCA
NQeNCA
SS ⋅⋅=
Universitatea Spiru Haret
30
Influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri, calculată pe baza datelor din tabelul de mai sus este de –372 mii lei.
( ) ( )
( ) lei mii 372000.4720.3
250000.4250225
QeCA
NQeNNN
0
0
s
0ss
CAs
0
01
−=⋅−=
=⋅⋅−=ΔΔ
Reducerea numărului mediu de salariaţi cu 25 de persoane în con-diţiile menţinerii constante a celorlalţi factori de influenţă, a determinat în mod justificat şi o diminuare a cifrei de afaceri cu 372 mii lei. Scăderea numărului de salariaţi poate avea cauze diverse: restructurarea activităţii, creşterea gradului de înzestrare tehnică, pensionări, transferuri, restrângerea activităţii etc.
9. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. crt. Indicatori U M P0 P1 1. Numărul mediu de salariaţi pers. 800 700 2. Producţia exerciţiului mii lei 4.580 4.480 3. Cifra de afaceri mii lei 4.214 4.256
Se cere să se analizeze influenţa productivităţii muncii asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare Pentru analiza factorială a cifrei de afaceri se utilizează următorul model:
QeCA
NQeNCA
SS ⋅⋅=
în care: SN
Qe– productivitatea medie anuală a muncii;
QeCA
– gradul de valorificare a producţiei destinate livrării.
Măsurarea influenţei productivităţii muncii se poate reda astfel: ( )
( ) lei mii 7,43492,0725,54,6700 580.4214.4
800580.4
700480.4700
QeCA
NQe
NQeN
NQ
0
0
s
0
s
1s
s
CAe
01
1
+=−=
⋅⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −=⋅⎟⎟
⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−=Δ
Δ
Universitatea Spiru Haret
31
Creşterea productivităţii medii anuale, de la 5,725 mii lei în perioada P0 la 6,4 mii lei în perioada P1, a generat o creştere a cifrei de afaceri cu 434,7 mii lei.
10. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. crt. Indicatori U M P0 P1
1. Numărul mediu de salariaţi pers. 350 320 2. Numărul mediu de ore lucrate/salariat ore 2.100 1.980 3. Cifra de afaceri medie orară mii lei 80 85
Se cere să se analizeze influenţa numărului mediu de ore lucrate de un salariat asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare Modelul utilizat pentru analiza influenţei numărului de ore
lucrate de un salariat asupra cifrei de afaceri este următorul:: hhzs WNNNCA ⋅⋅⋅=
în care: zN – numărul mediu de zile lucrate de un angajat în perioada analizată;
hN – numărul mediu de ore lucrate de un angajat într-o zi; hW – productivitatea medie orară a unui salariat (cifra de afaceri medie orară); t – numărul mediu de ore lucrate de un salariat ( hz NNt ⋅= ). Cuantificarea influenţei numărului de ore lucrate de un salariat, pe
baza datelor din tabelul anterior, se prezintă astfel: ( ) ( )
( ) lei mii 072.380100.2980.1320 WNNNNNt 000111 hhzhzs
CA
−=−==⋅−⋅=Δ
Δ
Scăderea numărului mediu de ore lucrate de un salariat de la
2.100 ore în P0 la 1.980 în P1 a generat o reducere a cifrei de afaceri cu 3.072 mii lei.
Universitatea Spiru Haret
32
1.2. Analiza valorii adăugate
Valoarea adăugată (VA) exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a factorilor muncă şi capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor şi serviciilor cumpărate de firmă de la terţi. Valoarea adăugată reprezintă bogăţia creată prin valorificarea resurselor tehnice, umane şi financiare ale firmei peste valoarea consumurilor intermediare provenite de la terţi. Valoarea adăugată netă reprezintă valoarea nou creată fără să se ţină cont de amortizare, adică de remunerarea imobilizărilor.
1.2.1. Analiza nivelului valorii adăugate
Valoarea adăugată se poate obţine prin: – metoda sintetică, conform căreia din volumul total de activitate
de producţie şi comercială se scad consumurile intermediare de la terţi: VA = Qe – M
în care M reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activi-tăţii de producţie.
În condiţiile în care firma desfăşoară şi activitate de comerţ, valoa-rea adăugată globală se determină ţinând cont şi de marja comercială (Mc), ca expresie a rentabilităţii absolute generate de această activitate.
VA = (Qe + Mc) - M′ în care: Mc – marja comercială;
M′ – consumurile intermediare de la terţi (pentru firmele cu activitate de producţie şi comercializare).
Marja comercială se determină ca diferenţă între valoarea mărfu-rilor vândute şi costul lor.
– metoda aditivă, conform căreia valoarea adăugată este rezultatul însumării următoarelor elemente:
VA = Cheltuieli cu personalul + Impozite şi taxe + Dobânzi + + Dividende + Amortizare + Profit reinvestit
Valoarea adăugată asigură remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea economică a firmei:
– personalul (prin salarii, participări la rezultate; indemnizaţii şi alte cheltuieli);
– statul (prin impozite, taxe şi vărsăminte asimilate);
Universitatea Spiru Haret
33
– creditorii (prin dobânzi şi comisioane plătite); – acţionarii (prin dividende nete încasate); – firma (prin autofinanţarea netă reală).
Evoluţia valorii adăugate (metoda sintetică) este prezentată în tabelul nr. 5.
Tabelul nr. 5 Evoluţia valorii adăugate (metoda sintetică)
Perioada de analiză Nr. crt Indicatori U/M t-4 t-3 t-2 t-1 t Simbol
1. Marja comercială
lei 405 407 559 409 418 Mc
2. Producţia exerciţiului
lei 26.472 45.648 66.250 120.222 179.881 Qe
3. Cheltuieli materiale totale
lei 15.135 24.884 38.037 74.170 96.133 Chm
4. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi
lei
778
1.382
1.402
1.792
9.930
Clset
5. Consumuri intermediare
lei 15.913 26.266 39.433 75.962 106.063
Csi = chm+ Clset
6. Valoarea adăugată
lei 10.964 19.789 27.376 44.669 74.236
VA = = Mc + + Qe - Csi
7. Amortizare lei 176 140 684 831 1.476 Am 8. Valoare
adăugată netă lei
10.788 19.649 26.692 43.838 72.760 VAN = =VA - Am
9. Indicele de creştere a producţiei exerciţiului
%
100%
172%
145%
181%
150%
IQe = =Qe1/Qe0
10. Indicele de creştere a consumurilor intermediare
%
100%
165%
150%
193%
140%
Icsi = Csi1/Csi0
11. Indicele de creştere a valorii adăugate
%
100%
180%
138%
163%
166%
IVA = =VA1/VA0
12. Rata valorii adăugate % 42% 45% 44% 38% 41%
RVA = =VA/CA
13. Rata netă a valorii adăugate % 98% 99% 98% 98% 98%
RNVA = =VAN/VA
Universitatea Spiru Haret
34
Valoarea adăugată înregistrează o tendinţă de creştere pe întreaga perioadă analizată. În ultimul an, ea sporeşte cu 66% faţă de anul precedent, reflectând o creştere a bogăţiei create ca urmare a utilizării resurselor umane şi tehnice ale firmei. Această situaţie se datorează:
• ritmului de creştere superior al elementelor de natura veniturilor faţă de cele de natura cheltuielilor:
– sporirii cu 50% a producţiei exerciţiului, cu efect pozitiv asupra VA;
– sporirii cu 40% a consumurilor intermediare, cu efect negativ asupra VA;
– sporirii cu 2% a marjei comerciale, cu efect pozitiv asupra VA;
– creşterii cu 3% a ratei valorii adăugate, cu efect pozitiv asupra VA;
• creşterii eficienţei activităţii: – sporirii cu 3% a ratei valorii adăugate, ceea ce înseamnă o
îmbunătăţire a creării valorii adăugate în raport cu cifra de afaceri, cu efect pozitiv asupra indicatorului analizat;
– sporirii cu 55% a cifrei de afaceri, cu efect pozitiv asupra evoluţiei VA.
Evoluţia valorii adăugate, calculată prin metoda aditivă, este prezentată în tabelul nr. 6.
Pe întreaga perioadă de analiză, aşa după cum rezultă din datele prezentate în tabelul nr. 6, valoarea adăugată este utilizată pentru remunerarea principalilor participanţi la desfăşurarea activităţii firmei.
Universitatea Spiru Haret
35
Tabelul nr. 6
Evoluţia valorii adăugate (Metoda aditivă)
Perioada analizată Nr. crt. Indicatori U/M t – 3 t – 2 t – 1 t Simbol
1. REMUNERAREA PERSONALULUI
lei 4.193 5.844 7.938 13.955 RMPRS
1a – cheltuieli cu remuneraţiile personalului
lei 3.976 5.449 7.246 13.298 Chp
1b – participarea salariaţilor la profit
lei 217 395 692 657 Psp
2. IMPOZITE PENTRU STAT lei 11.627 17.404 29.902 45.229 IMPT
2a – asigurări şi protecţie socială lei 1.210 1.787 2.388 4.737 Aps
2b – impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
lei 9.171 13.350 23.197 28.845 Itva
2c – impozitul pe profit lei 1.008 2.183 4.244 11.446 Imp
2d – impozitul pe dividende lei 238 84 73 201 Ipd
3. CREDITORI lei 88 247 1.093 2.082 CDT
3a – cheltuieli financiare privind dobânzile
lei 88 247 1.093 2.082 Chfd
4. ACŢIONARI lei 2.133 752 656 1.809 ACT
4a – dividende nete lei 2.133 752 656 1.809 Divn
5. AUTOFINANŢAREA PENTRU FIRMĂ
lei 1.748 3.123 5.080 11.160 AFN
5a – cheltuieli cu amortizarea lei 140 684 831 1.476 Cam
5b – profitul net reinvestit lei 1.850 2.716 5.494 11.811 Prinv
5c – alte elemente de autofinanţare
lei -242 -277 -1.245 -2.129 Aeaf
6. VALOAREA ADĂUGATĂ lei 19.789 27.370 44.669 74.235
VA = 1+2+ +3+4+5
Universitatea Spiru Haret
36
1.2.2. Analiza dinamicii valorii adăugate
Dinamica valorii adăugate trebuie să prezinte o tendinţă de creştere în preţuri comparabile de la o perioadă la alta, pentru a asigura creşterea reală a bogăţiei create de firmă. Evoluţia valorii adăugate în preţuri comparabile este prezentată în tabelul nr. 7.
Tabelul nr. 7
Dinamica valorii adăugate
Perioada de analiză Nr. crt. Indicatori U/M t – 4 t – 3 t – 2 t – 1 t Simbol
1. VALOAREA ADĂUGATĂ
lei 10.964 19.789 27.370 44.669 74.235 VA
2. Indicele de creştere a preţurilor
-
1,00
1,23
1,88
4,36
5,37
Ip
3. VA în preţuri comparabile
lei 10.964 16.089 14.559 10.245 13.824 VApc
4. Indicele de creştere a VA
% 100% 146% 91% 70% 135%
IVA= =VA1/VA
0 5. Variaţia VA %
- 46% -9% -30% 35% ∆VA=
=IVA-100 6. Ritmul mediu
de creştere a VA %
- - - - 5,98 RVA
Valoarea adăugată în preţuri comparabile a înregistrat în ultimul an o evoluţie ascendentă, sporind cu 5% faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă o creştere a bogăţiei reale realizate de firmă, printr-o bună valorificare a resurselor sale.
1.2.3. Analiza structurii valorii adăugate
Din punct de vedere structural, valoarea adăugată trebuie analizată sub forma în care asigură remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea economică a firmei.
În literatura de specialitate se consideră că ritmul de creştere a elementelor valorii adăugate trebuie să respecte o succesiune bine determinată, şi anume:
Universitatea Spiru Haret
37
• dividendele să crească aproximativ în acelaşi ritm cu auto-finanţarea;
• profitul net să crească mai repede decât toate celelalte elemente; • remunerarea statului să se reducă în ce priveşte ponderea sa,
reflectând o reducere a presiunii fiscale; • ponderea ridicată a dobânzilor ar însemna o gestiune financiară
deficitară; • creşterea în structură a cheltuielilor cu personalul ar reprezenta o
creştere a consumului de muncă echivalat valoric. Evoluţia structurii valorii adăugate este prezentată în tabelul nr. 8.
Tabelul nr.8 Evoluţia structurii valorii adăugate
Perioada de analiză Nr. crt. Indicatori U/M
t – 3 t – 2 t – 1 t Simbol
1. Remunerarea personalului % 21,2% 21,4% 17,8% 18,8% Rp/VA
2. Remunerarea statului % 58,8% 63,6% 66,9% 60,9% Imp/VA
3. Remunerarea creditorilor % 0,4% 0,9% 2,4% 2,8% Dob/VA
4. Remunerarea investitorilor % 10,8% 2,7% 1,5% 2,4% Div/VA
5. Remunerarea firmei % 8,8% 11,4% 11,4% 15,0% Afn/VA
6. VALOAREA ADĂUGATĂ % 100% 100% 100% 100% 6=1+2+3+4+5
Ponderea principală în valoarea adăugată din punctul de vedere al
remunerării o deţine statul, ceea ce înseamnă o situaţie negativă pentru firmă, deoarece reflectă gradul ridicat de presiune fiscală, având ca efect stoparea dezvoltării firmei.
Pe locul doi ca pondere se situează remunerarea personalului, care prezintă o tendinţă de reducere în perioada analizată.
Remunerarea firmei prin autofinanţare deţine o pondere redusă, în schimb înregistrează o tendinţă generală de creştere, ceea ce semnifică sporirea capacităţii firmei de a-şi autofinanţa dezvoltarea.
Remunerarea acţionarilor prin dividende prezintă o pondere nesemnificativă în valoarea adăugată. Remunerarea creditorilor prezintă o
Universitatea Spiru Haret
38
tendinţă de creştere, ceea ce, asociat cu reducerea autofinanţării, indică unele semnale negative în gestiunea resurselor financiare.
1.2.4. Analiza factorială a valorii adăugate
Punerea în evidenţă a factorilor care au generat modificarea valorii adăugate şi identificarea măsurilor ce trebuie adoptate impun apelarea la analiza de tip factorial, pe baza următorului model de analiză:
vaQeQeM-1Qe VA ⋅=⎟
⎠
⎞⎜⎝
⎛=
Sistemul factorial se prezintă astfel: sNΔ ΔT ΔQe tΔ hwΔ ΔVA Δgi vaΔ
Δvai
în care: Qe - producţia exerciţiului ( )hwTQe ⋅= ;
T - timpul total de muncă ( )tsNT ⋅= ; aw - productivitatea medie anuală calculată pe baza Qe
⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ =
sNQeaW ;
hw - productivitatea medie orară determinată pe baza producţiei exerciţiului;
sN - numărul mediu de personal; t - timpul de muncă mediu pe salariat; gi - structura producţiei exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi; va - valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului:
100
ivan
1i igva
⋅∑== ;
Universitatea Spiru Haret
39
vai - valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi.
Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 9.
Tabelul nr. 9 Factori de influenţă ai valorii adăugate
- mil. lei - Perioada de analiză Nr.
crt. Indicatori t-1 t Indice (%)
1. Producţia exerciţiului şi marja comercială (Qe+Mc) 120.631 180.299 149,4
2. Consumurile provenite de la terţi (M) 75.962 106.063 139,6 3. Valoarea adăugată (VA) 44.669 74.236 166,2 4. Timpul total de muncă (T); ore 1.220.000 1.200.000 98,4 5. Numărul mediu de personal ( )sN 675 650 96,3 6. Timpul de muncă mediu pe salariat
( )t ore 1.807 1.846 102,2
7. Productivitatea medie orară ( )hw 0,0989 0,1502 151,9
8. Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului ( )va ; lei
0,3703 0,4117 111,2
9. Valoarea adăugată medie recalculată la 1 leu producţie a exerciţiului ( )av ′ ; lei
–
0,395
–
Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţelor facto-rilor (semnificaţia acestora este prezentată în tabelul nr. 9.) presupun:
ΔVA = VA1 – VA0 = 74.236 – 44.669 = +29.567 lei din care:
( )( ) lei 220953703,0120631180299
vaQeQeQe )1 001
+=⋅−==⋅−=Δ
din care, datorită:
( ) ( )lei7323703,00989,0
12200001200000vahwTTT )1.1 0001
−=×××−=⋅⋅−=Δ
Universitatea Spiru Haret
40
din care:
lei 16543703,00989,01807)675650(
0va0hw0t)0sN1sN(sN 1.1.1)
−=⋅⋅−=
=⋅⋅−=Δ
lei 9223703,00989,0)18071846(650 vahw)tt(sNt 1.1.2) 00011
+=⋅−==⋅⋅−=Δ
lei 827.223703,0)0989,01502,0(000.200.1va)hwhw(Thw 1.2. 0011
+=−==−=Δ
lei 7472)3703,04117,0(299.180 )vava(Qeva 2) 0110
+=−==−=Δ
din care, datorită: 4453 )3703,0395,0(299.180)vava(Qegi 2.1) 0
1
1 +=−=−=Δ lei.
2.2) 3019)395,04117,0(299.180)vava(Qeva1
11i +=−=−=Δ lei. Analiza factorială relevă că majorarea valorii adăugate s-a datorat
ambilor factori direcţi: producţia exerciţiului şi valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului. Creşterea producţiei exerciţiului s-a datorat majorării productivităţii muncii, care a contracarat influenţa nefavorabilă a factorului extensiv, fondul total de timp de muncă, contribuind cu 75% la creşterea valorii adăugate. Reducerea numărului de salariaţi constituie cauza principală a nefolosirii integrale a fondului total de timp.
Sporirea valorii medii adăugate la 1 leu producţia exerciţiului ca urmare a reducerii nivelului cheltuielilor cu materialele la 1 leu producţie a generat mărimea valorii adăugate cu 7472 lei. Factorial, această situaţie s-a datorat adaptării structurii producţiei la cerinţele cererii, în condiţiile unei gestiuni eficiente, concretizată în creşterea ponderii produselor ce necesită o cheltuială cu materialele la 1 leu producţie mai mică decât cea realizată în anul anterior.
Majorarea valorii adăugate, ca măsură de sporire a eficienţei combinării factorilor de producţie, se poate asigura prin: − îmbunătăţirea utilizării timpului de muncă; − creşterea productivităţii muncii; − scăderea cheltuielilor cu materialele la 1 leu producţie; − îmbunătăţirea calităţii produselor; − creşterea gradului de înzestrare tehnică; − creşterea gradului de folosire a capacităţii de producţie.
Universitatea Spiru Haret
41
PROBLEME REZOLVATE
1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. crt. Indicatori U M P0 P1
Indice (%)
1 Producţia exerciţiului (Qe) lei 13.104 13.800 105,34 2 Consumurile provenind de
la terţi (M) lei 4.586 4.692 102,4
3 Valoarea adăugată (VA) lei 8.518 9.108 106,92 4 Timpul total de muncă (T) ore 65.520 61.133 93,61 5 Numărul mediu de salariaţi
( sN ) pers 35 33 95,23
6 Numărul mediu de ore pe salariat ( t )
ore 1.872 1.859 98,3
7 Productivitatea medie orară ( hw )
lei 0,200 0,225 112,5
8 Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerci-ţiului ( va )
lei 0,65 0,66 101,53
9 Valoarea adăugată medie
recalculată ( var
)
lei x 0,645 x
Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra modificării
valorii adăugate a firmei. Rezolvare Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate analiza
pe baza următorului model:
vaQeQeM-1Qe VA ⋅=⎟
⎠
⎞⎜⎝
⎛=
Universitatea Spiru Haret
42
Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit modelului de mai sus se prezintă astfel:
sNΔ ΔT ΔQe tΔ hwΔ ΔVA Δgi vaΔ
Δvai în care:
Qe – producţia exerciţiului ( )hwTQe ⋅= ; T- timpul total de muncă ( )tsNT ⋅= ;
aw – productivitatea medie anuală, determinată pe baza producţiei exerciţiului ⎟
⎠⎞
⎜⎝⎛ =
sNQeaW ;
hw – productivitatea medie orară determinată pe baza producţiei exerciţiului;
sN – numărul mediu de salariaţi; t – timpul mediu de ore pe salariat; gi – structura producţiei exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi;
va – valoarea adăugată medie la 1 leu producţie ⎟⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜⎜
⎝
⎛ ⋅∑==
100
ivan
1i igva ;
vai – valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi.
Analiza factorială şi cuantificarea influenţelor factorilor (pe baza datelor din tabelul de mai sus) se realizează astfel:
ΔVA = VA1 – VA0 = 9.108 – 8.518 = +590 lei din care:
1. influenţa producţiei exerciţiului: ( ) ( ) ( ) lei 45265,0104.13800.13vaQeQeQ 001
VAe +=⋅−=⋅−=Δ Δ
Universitatea Spiru Haret
43
din care:
1.1. influenţa timpului total de muncă: ( ) ( ) ( ) 54465,02,0520.65333.61vahwTTT 0001
VA −=⋅⋅−=⋅⋅−=Δ Δ lei din care:
1.1.1. influenţa numărului mediu de personal: ( )
lei 48765,0200,0872.1)3533(
vahwt)sNsN(VAsN 00001
−=⋅⋅−=
=⋅⋅−=Δ
Δ
1.1.2. influenţa numărului mediu de ore lucrate de un salariat:
( )
lei 5765,0200,0)872.1859.1(33 vahw)tt(sNt 00011
VA
−=⋅−==⋅⋅−=Δ
Δ
1.2. influenţa productivităţii medii orare:
( )
lei 99665,0)200,0225,0(333.61 va)hwhw(Thw 0011
VA
+=−==−=Δ Δ
2. influenţa valorii adăugate medie la 1 leu producţie a exerciţiului:
( )lei 138)65,066,0(800.13)vava(Qeva 011
VA0 +=−=−=ΔΔ
din care:
2.1. influenţa structurii producţiei exerciţiului: ( ) 69)65,0645,0(800.13)vava(Qeg 0
r1
VAi −=−=−=Δ Δ lei.
2.2. influenţa valorii adăugate medie la 1 leu producţie a
exerciţiului pe produse: ( ) 207)645,066,0(8009.13)vava(Qeva
r11
VAi +=−=−=Δ Δ lei.
în care: 100
vagva 01 iir ⋅
= ∑
Universitatea Spiru Haret
44
Din analiza efectuată se constată o creştere a valorii adăugate cu
590 lei, respectiv cu 6,92% faţă de perioada anterioară. Situaţia se apreciază ca pozitivă, ca efect al creşterii mai rapide a valorii adăugate faţă de sporirea producţiei exerciţiului (106,92 > 105,34), ceea ce înseamnă o sporire a gradului de valorificare a resurselor materiale procurate de la terţi.
Analizând contribuţia factorilor direcţi la obţinerea sporului absolut, rezultă că 76,6% din modificarea totală s-a datorat creşterii producţiei exerciţiului, iar 23,4% sporirii valorii medii adăugate la 1 leu producţie.
Producţia exerciţiului a crescut cu 696 lei, determinând sporirea valorii adăugate cu 452 lei. Producţia exerciţiului şi, implicit valoarea adăugată prin intermediul acesteia au fost influenţate de modul de utilizare (extensiv şi intensiv) a potenţialului uman.
Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompletă a timpului de muncă, ca efect al nerealizării numărului mediu de salariaţi şi a timpului de muncă pe salariat, a avut ca efect scăderea valorii adăugate cu 544 lei. Scăderea numărului de salariaţi, este o situaţie justificată şi se datorează creşterii productivităţii muncii. Din punct de vedere intensiv, se constată o creştere a productivităţii medii orare cu 0,025 lei, care se reflectă în sporirea valorii adăugate cu 996 lei.
Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului a crescut cu 0,01 lei şi a determinat sporirea cu 138 lei a valorii adăugate totale. Această influenţă denotă reducerea cu 1% a ponderii consumurilor de la terţi în volumul total de activitate.
Aprofundând această influenţă, se constată că: • structura producţiei s-a modificat în sensul creşterii ponderii
acelor produse a căror valoare adăugată la 1 leu producţie pe produse era inferioară valorii adăugate medii la 1 leu producţie din perioada P0;
• valoare adăugată la 1 leu producţie pe produse a exercitat o influenţă favorabilă, ca urmare a îmbunătăţirii calităţii produselor, materializată în creşterea preţurilor de vânzare, reducerii consumurilor specifice de resurse materiale etc.
Universitatea Spiru Haret
45
2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. crt. Indicatori U M P0 P1
1 Total cheltuieli cu personalul mii lei 80 85 2 Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele mii lei 100 80 3 Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate mii lei 51 55
4 Cheltuieli privind dobânzile mii lei 25 40 5 Rezultatul exploatării recalculat (exclusiv
cheltuielile financiare cu dobânzile) mii lei 10 15
6 Producţia exerciţiului mii lei 500 530 7 Numărul mediu de salariaţi pers. 1.000 1.050 8 Numărul mediu de ore pe salariat ore 1.875 1.870
Se cere: 1) Să se determine valoarea adăugată, rata valorii adăugate, rata
variaţiei valorii adăugate, productivitatea medie orară a muncii; 2) Să se analizeze influenţa factorilor asupra valorii adăugate.
Rezolvare 1) Metoda aditivă de calcul a valorii adăugate vizează însumarea
următoarelor componente: cheltuieli cu personalul, cheltuielile cu amortizările şi provizioanele, cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, cheltuieli privind dobânzile, rezultatul exploatării recalculat.
Pe baza datelor din tabelul de mai sus, valoarea adăugată în perioada de bază (VA0) şi valoarea adăugată în perioada curentă (VA1) se determină astfel:
VA0 = 80 + 100 + 51 + 25 + 10 = 266 VA1 = 85 + 80 + 55 + 40 + 15 = 275
Rata medie a valorii adăugate ( )VAR se determină cu relaţia:
100QeVAR VA ⋅= ; %20,53100
500266100
QeVA
R0
0VA0 =⋅=⋅=
%89,51100530275100
QeVA
R1
1VA1 =⋅=⋅=
Universitatea Spiru Haret
46
Rata variaţiei valorii adăugate ( )VAR Δ denumită şi „rata de creştere a firmei” se calculează cu relaţia:
%38,3100266
266-275100AV
VAVAR
0
01VA =⋅=⋅
−=Δ
Productivitatea medie orară se determină astfel:
tNQe
TQehW
s ⋅== ; 2699,0
870.1050.1530
tNQe
hW1s
11
1
=⋅
=⋅
=
2666,0875.1000.1
500tN
QehW
0s
00
0
=⋅
=⋅
=
2) Modelul factorial de analiză a valorii adăugate pentru aplicaţia dată este următorul:
vahWtNVA s ⋅⋅⋅= (cu notaţiile deja cunoscute). Influenţa factorilor se realizează, după cum urmează:
leimii9266275 vahWtNvahWtNVA 000s111s 01
+=−==⋅⋅⋅−⋅⋅⋅=Δ
din care: – influenţa modificării numărului mediu de salariaţi:
( ) ( )( ) lei mii 30,13
5002662666,0875.1000.1050.1
vahWtNNN 00ssCA
s 001
+=⋅⋅−=
=⋅⋅⋅−=Δ Δ
– influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate pe salariat: ( ) ( )
( ) lei mii74,0532,02666,0875.1870.1050.1 vahWttNt 0001s
CA1
−=⋅−==⋅⋅−=Δ
Δ
– influenţa modificării productivităţii medii orare: ( ) ( )
( ) lei mii 40,3532,02666,02699,0870.1050.1 vaWWtNW 0hh1s
CAh 011
+=⋅−⋅==⋅−⋅=Δ
Δ
Universitatea Spiru Haret
47
– influenţa modificării valorii adăugate la un leu producţie a exerciţiului:
( )( ) 96,6532,05188,02699,0870.1050.1
vavahWtNva 0111s1
−=−⋅⋅==−⋅⋅=Δ
De la o perioadă la alta, se constată creşterea valorii adăugate cu 9 mii lei. Creşterea valorii adăugate se datorează influenţei pozitive a numărului mediu de salariaţi cu 13,3 mii lei, a productivităţii medii orare cu 3,4 mii lei şi este influenţată negativ cu 0,74 mii lei, de scăderea numărului mediu de ore lucrate pe salariat.
3. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. crt. Indicatori U M P0 P1 1 Producţia exerciţiului mii lei 2.100 2.231 2 Consumuri intermediare mii lei 1.680 1.719
Se cere să se analizeze influenţa cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la 1 leu producţie a exerciţiului, asupra sumei valorii adăugate.
Rezolvare Modelul utilizat pentru cuantificarea influenţei cheltuielilor cu
materiale asupra sumei valorii adăugate este următorul:
⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛=
QeM-1Qe VA
în care: M reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activi-tăţii de producţie.
Influenţa cheltuielilor cu materialele (consumul intermediar) se calculează astfel:
( )
lei mii 59,652.1001.680-1
2.2311.719-1231.2
QeM-1
QeM-1Qe
QeM-1
0
0
1
11
CA
+=⎥⎦
⎤⎢⎣
⎡⎟⎠⎞
⎜⎝⎛−⎟
⎠⎞
⎜⎝⎛=
=⎥⎥⎦
⎤
⎢⎢⎣
⎡⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−⎟⎟
⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛=⎟⎟
⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛Δ
Δ
Sporirea consumurilor intermediare cu 39 mii lei, a determinat, în condiţiile date, reducerea valorii adăugate cu 65,59 mii lei.
Universitatea Spiru Haret
48
4. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. crt. Indicatori U M P0 P1
1 Producţia exerciţiului mii lei 1.100 1.260 2 Fondul total de timp de muncă ore 440.000 420.000 3 Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie lei 0,50 0,52
Se cere să se analizeze influenţa productivităţii medii orare
asupra valorii adăugate. Rezolvare Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit
datelor din tabelul de mai sus, se prezintă astfel:
T Qe hw
VA va
Influenţa productivităţii medii orare asupra valorii adăugate se
determină astfel: ( )
lei mii10550,0000.440
100.1000.420
260.1000.420
va)hwhw(Thw 0011CA
+=⋅⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −⋅=
=−=Δ Δ
Ca urmare a analizei efectuate, se constată o creştere a
productivităţii medii orare de la 2,5 lei în perioada P0 la 3 lei în perioada P1. Situaţia se apreciază ca pozitivă, în condiţiile în care ceilalţi factori rămân neschimbaţi, creşterea productivităţii medii orare determinând o creştere a valorii adăugate cu 105 mii lei.
Universitatea Spiru Haret
49
5. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. crt. Indicatori U M P0 P1
1 Producţia exerciţiului mii lei 2.080 2.200 2 Fondul total de timp de muncă ore 520.000 500.000 3 Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie
a exerciţiului lei 0,45 0,50
Se cere să se determine influenţa fondului de timp asupra valorii adăugate.
Rezolvare Modelul utilizat pentru analiza factorială a valorii adăugate este
următorul: vahWTvaQeVA ⋅⋅=⋅=
Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit modelului de mai sus, se prezintă astfel:
T Qe hw
VA va
Cuantificarea influenţei fondului de timp asupra valorii adăugate se realizează după cum urmează:
( ) ( )
( ) lei mii3645,0000.520
080.2000.52000.500
vahWTTT 0001VA
−=⋅−=
=⋅⋅−=Δ Δ
Reducerea timpului de muncă cu 20.000 ore în perioada P1,
comparativ cu perioada P0, în condiţiile în care ceilalţi factori de influenţă rămân neschimbaţi, a determinat o scădere a valorii adăugate cu 36 mii lei.
Universitatea Spiru Haret
50
1.3. Analiza producţiei fizice
Producţia fizică reprezintă totalitatea valorilor de întrebuinţare rezultate din activitatea productivă a firmei, care pot fi puse în circuitul economic.
Analiza producţiei fizice pe total şi pe sortimente este necesară, deoarece, în relaţiile lor cu piaţa, firmele se regăsesc în dublă ipostază de consumatori şi beneficiari.
Firmele, în urma studierii segmentului de piaţă pe care evoluează ca beneficiare, îşi stabilesc programul de fabricaţie, solicitând furnizorilor resursele de care au nevoie.
Pentru analiza programului de fabricaţie se utilizează următoarele procedee:
• indici individuali de îndeplinire a programului de producţie, pe sortimente şi pe total.
La nivelul fiecărui sortiment, indicele volumului fizic al producţiei se calculează pe baza următoarei relaţii:
100qqiq
0
1 ⋅=
în care: q reprezintă volumul fizic al producţiei obţinute. • coeficientul mediu de sortiment ( )sK şi coeficientul de
nomenclatură (Kn). În interpretarea rezultatelor obţinute se are în vedere principiul de
bază conform căruia nu se acceptă compensarea nerealizărilor înregistrate la anumite sortimente cu depăşirile de la alte sortimente.
Coeficientul mediu de sortiment se poate determina astfel:
a) ∑∑=
00
0min
pqpq
sK
în care: ∑ 0pminq reprezintă valoarea recalculată a producţiei fabricate în limitele programate.
Valoarea recalculată a producţiei fabricate în limitele programate se stabileşte comparând valoarea efectivă cu valoarea programată a producţiei pe fiecare sortiment, luându-se în calcul valoarea minimă rezultată în urma comparaţiei.
Universitatea Spiru Haret
51
b) ∑∑ Δ
−=00pq
qp1sK
în care: p qΔ reprezintă abaterile negative (nerealizările faţă de programul de fabricaţie) pe sortimente.
c) 100
q100
iqsK 0i
2qi0i ∑∑ ′′+
′=
în care: q'i0 – ponderile valorice ale produselor la care nu s-a realizat programul de fabricaţie;
q"i0 – ponderile valorice ale produselor la care programul de fabricaţie a fost integral realizat sau depăşit;
iqi – indicele de realizare a programului de fabricaţie pe sortimente.
În urma calculului coeficientului mediu de sortiment, există următoarele situaţii:
1) 1sK = – programul de fabricaţie a fost realizat la toate
sortimentele în proporţie de 100% sau: – programul de fabricaţie a fost realizat şi depăşit la
toate sortimentele, indiferent de proporţia de realizare. 2) 1 sK ⟨ – programul de fabricaţie nu a fost realizat atât pe total,
cât şi pe sortimente, indiferent de proporţia de nerealizare
sau: – programul de fabricaţie a fost realizat şi depăşit pe
total; dar la cel puţin un sortiment nu s-a realizat nivelul prevăzut (ca urmare a respectării principiului necompensării)
Deoarece în practică există situaţii, cum ar fi: neîndeplinirea pro-
gramului la un singur sortiment, dar într-o proporţie foarte mare; neîndeplinirea programului la mai multe sortimente, însă în proporţii mai mici, este necesar să completăm analiza cu calculul coeficientului de nomenclatură (Kn):
Universitatea Spiru Haret
52
Nn
1nK −=
în care: n – numărul de poziţii din nomenclatorul de produse la care nu s-au
respectat prevederile; N – numărul total de poziţii din nomenclatorul de produse.
Obiectivele analizei programului de fabricaţie pe total şi pe sortimente sunt:
– evidenţierea gradului de realizare a programului producţiei fizice pe sortimente şi pe total;
– localizarea cauzelor ce au generat disfuncţionalităţi, pe sectoare de activitate;
– formularea de măsuri pentru realizarea programului producţiei fizice. Pentru exemplificarea metodologiei de analiză a realizării
programului de fabricaţie pe total şi pe sortimente vom prezenta situaţia privitoare la planul de producţie, precum şi realizarea acestuia la societatea comercială „X” (tabelul nr. 10).
Tabelul nr. 10
Programul de fabricaţie şi gradul de realizare a acestuia la S.C. „X” Cantitatea (buc.) Valoarea producţiei
(mii lei)
Nr. crt.
Denu-mire sorti-ment
Progra-mată
Reali-zată
Preţ contractat (lei/buc.) programată realizată
1 P1 32.250 35.625 30,0 967,500 1.068,75 2 P2 32.250 33.000 28,5 919,125 940,5 3 P3 32.250 28.500 28,5 919,125 812,25 4 P4 32.250 32.625 30,0 967,500 978,75 5 P5 22.500 22.950 575,0 12.937,500 1.3196,25 6 TOTAL x x x 16.710,75 16.996,5
Universitatea Spiru Haret
53
Structura producţiei
(%)
Nr. crt.
Denu-mire sorti-ment
Indicele de realizare a
progra-mului de producţie (Iq (%))
Abateri negative (∆qp)
Valoarea producţiei recalculată în limitele
progr. Progra-mată
Reali-zată
1 P1 110,46 - 967,5 5,79 6,29 2 P2 102,33 - 919,125 5,5 5,53 3 P3 88,37 -106,875 812,25 5,5 4,78 4 P4 101,16 - 967,5 5,79 5,76 5 P5 102 - 12.937,5 77,42 77,64 6 TOTAL 101,71 -106,875 16.603,8.75 100 100
a) 0,9936 75,710.16
875,603.16sK ==
b) 0,9936 100
42,7779,55,579,52100
37,885,5sK =
++++
×=
c) 0,9936 75,710.16
875,1061sK =−=
)%80( 8,051
1Kn =−=
La firma analizată (tabelul nr. 10) se constată o depăşire a volumului valoric al producţiei cu 1,71% (Iq = 101,71%), situaţie aparent favorabilă. Din analiza efectuată constatăm o nerealizare de 106,875 mii lei la sortimentul P3, în timp ce la celelalte patru sortimente realizările au depăşit prevederile.
Calculând coeficientul mediu de sortiment, observăm că s-au respectat prevederile în proporţie de 99,36% ( )sK . Această situaţie se va reflecta nefavorabil asupra rezultatelor firmei, deoarece, neadmiţându-se principiul compensărilor între depăşirile de la anumite sortimente şi nerealizările de la alte sortimente, beneficiarul acestor produse nu va accepta depăşirile la cele 4 sortimente. Acest lucru se va reflecta pentru firma analizată într-o producţie nevândută în valoare de 106,875 mii lei (16.603,875 mii lei – 16.710,75 mii lei).
Universitatea Spiru Haret
54
Mai mult decât atât, în cazul în care în contract a fost prevăzut, beneficiarul produselor va accepta la toate produsele o cantitate de produse reprezentând 88,37% din volumul contractat, adică 88,37% × 16.710,75 = 14.767,2897 mii lei.
În aceste condiţii, nerealizările efective ale firmei „×” vor fi: 14.767,2897 mii lei – 16.996,28 mii lei = - 2.228,0603 mii lei.
În concluzie, deşi producţia a fost realizată, piaţa nu va recunoaşte decât 14.767,2897 mii lei, situaţie ce va genera o sporire a stocurilor de produse finite la producător în valoare de 2.228,9603 mii lei. Aspectul favorabil al depăşirii programului de fabricaţie la producţia contractată este aparent, întrucât nerealizarea înregistrată la un sortiment atrage efecte negative asupra valorificării celorlalte sortimente.
Pierderea firmei „×” poate fi şi mai mare dacă în contract sunt prevăzute despăgubiri şi penalităţi pentru produsele nelivrate.
Pentru caracterizarea structurii producţiei, se folosesc ponderile (la nivelul fiecărui tip de produs) şi coeficientul mediu de structură sau de asortiment (la nivel de firmă). Ca şi în cazul precedent (coeficientul mediu de sortiment), nivelul maxim al coeficientului mediu de structură este 1.
Coeficientul mediu de structură (asortiment) se stabileşte pe baza următoarelor relaţii:
a) ∑ Δ−= g100aK
b) ( )( )∑
′∑
′=
0p1g0pminq
aK
în care: ∑ Δg – suma modificării ponderilor pe fiecare sortiment,
indiferent de semnul matematic;
( )′∑ 0p1q – valoarea efectivă a producţiei recalculată în funcţie de
structura programată pe sortimente. Se determină astfel: • înmulţind valoarea efectivă totală a producţiei cu structura
programată a acesteia pe fiecare sortiment în parte; • sau înmulţind indicele mediu de îndeplinire a programului de fa-
bricaţie cu valoarea programată a producţiei pe fiecare sortiment în parte.
Universitatea Spiru Haret
55
( )′∑ 0pminq – valoarea producţiei executată în contul structurii programate (se determină, prin compararea la nivelul fiecărui sortiment în parte a valorii efective a producţiei cu valoarea efectivă a acesteia recalculată în funcţie de structura programată, luând în calcul valoarea minimă realizată în urma comparaţiei).
În cazul firmei „×”, coeficientul mediu de structură se stabileşte astfel:
( ) ( ) ( ) ( ) ( )( )
0,9849sau %49,9851,110022,003,072,003,05,0100
42,7764,7779,576,55,578,45,553,579,529,6100aK
=−=
=++++−=
=−+−+−+−+−−=
=
∑∑
PROBLEME REZOLVATE
1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Valoarea producţiei Nr. crt.
Denumirea produsului
U M P0
(prevăzut) P1
(realizat) 1 P1 mii lei 3.400 3.700 2 P2 mii lei 560 650 3 P3 mii lei 1.200 1.050 4 P4 mii lei 6.000 5.800 5 P5 mii lei 390 400 6 TOTAL mii lei 11.550 11.600
Se cere să se analizeze realizarea programului de fabricaţie pe total şi pe sortimente.
Rezolvare • Se utilizează coeficientul mediu de sortiment ( )sK . Determinarea coeficientului mediu de sortiment se bazează pe
principiul necompensării unor realizări la unele sortimente, cu depăşirile înregistrate la alte sortimente:
∑∑=
00
0mins
pqpq
K
Universitatea Spiru Haret
56
în care:∑ 0minpq reprezintă valoarea recalculată a producţiei fabricate în limitele prevăzute, care se stabileşte comparând valoarea efectivă cu valoarea prevăzută a producţiei pe fiecare sortiment, luându-se în calcul valoarea minimă;
∑ 00pq - valoarea prevăzută a producţiei fabricate. Se obţine:
Denumirea produsului U M qmin
P1 mii lei 3.400 P2 mii lei 560 P3 mii lei 1.050 P4 mii lei 5.800 P5 mii lei 390
TOTAL mii lei 11.200
%97,96100550.11200.11Ks =⋅=
Evoluţia coeficientului mediu pe sortiment pune în evidenţă proporţia de realizare a programului pe sortimente, precum şi numărul acestora. Se constată că, deşi programul de producţie a fost depăşit (realizările fiind de 11.600 mii lei faţă de 11.550 mii lei prevăzuţi), pe sortimente realizarea a fost de 96,97%. Rezultă că, dacă nu există suficiente stocuri la sortimentele nerealizate fizic, firma nu îşi va onora obligaţiile contractuale faţă de beneficiari.
• Analiza producţiei fizice pe baza coeficientului mediu pe sortiment trebuie completată cu coeficientul de nomenclatură (Kn):
Nn1Kn −=
unde: n = numărul de poziţii la care s-a realizat programul;
N = numărul total de poziţii din program.
Pentru firma analizată, se obţine: 40,0531Kn =−=
Coeficientul de nomenclatură arată că producţia nu a fost realizată la 60% din produsele analizate. Se impune identificarea cauzelor pe produse, care au condus la această situaţie.
Universitatea Spiru Haret
57
2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Sortimente Indici de realizare a programului de fabricaţie (%) V1 V2 V3 V4 V5 V6
A 120,0 96,0 100 99 100,5 93,2 B 100,2 136,0 100 99 100,5 54,5 C 243,5 242,5 100 99 100,5 99,9
TOTAL 118,5 129,5 100 99 100,5 83,4
Pe baza datelor de mai sus menţionate, analizaţi în care din următoarele variante coeficientul mediu de sortiment este mai mic decât 1 sau 100.
Rezolvare Între coeficientul mediu pe sortiment ( )sK şi de structură ( )aK
şi nivelul indicelui de realizare a programului de fabricaţie (Iq) pot exista următoarele corelaţii:
a)
( )( )
( )⎪⎩
⎪⎨
⎧
><<
100I1001K1001K
q
a
s
Această corelaţie reflectă faptul că la nivel de firmă depăşirea realizată este efectul compensării nerealizărilor înregistrate la unele sortimente, cu depăşirile de la alte sortimente. Conform datelor din tabelul de mai sus, această corelaţie poate fi aplicată variantei a doua a programului de fabricaţie.
b)
( )( )
( )⎪⎩
⎪⎨
⎧
<=<
100I1001K1001K
q
a
s
Situaţia prezentată reflectă faptul că programul de producţie nu a
fost îndeplinit la nici un sortiment şi, în consecinţă, nici la nivel de firmă, în aceeaşi proporţie, ceea ce reprezintă un aspect negativ al activităţii desfăşurate de firmă. Varianta a patra a programului de producţie se încadrează în cerinţele aplicaţiei descrise anterior.
Universitatea Spiru Haret
58
c)
( )( )
( )⎪⎩
⎪⎨
⎧
<<<
100I1001K1001K
q
a
s
Corelaţia de mai sus reflectă faptul că programul de producţie nu a fost îndeplinit la nivel de firmă, datorită nerealizărilor înregistrate la anumite sortimente care pot fi mai mari decât depăşirile aferente altor sortimente. La aceeaşi situaţie (Iq < 100%) se poate ajunge şi atunci când programul de producţie nu s-a realizat la nici un sortiment, dar în proporţii diferite.
În aplicaţia prezentă, se constată că varianta a şasea de fabricaţie se încadrează în cerinţele corelaţiei, mai sus descrisă.
În concluzie, în variantele: V2, V4 şi V6 coeficientul mediu de sortiment este mai mic decât 1 sau 100.
3. În care din următoarele variante sK = 1(100), iar ( )1001Ka < :
Sortimente Indici de realizare a programului de fabricaţie (%) V1 V2 V3 V4 V5 V6
A 120,0 96,0 100 99 100,5 93,2 B 100,2 136,0 100 99 100,5 54,5 C 243,5 242,5 100 99 100,5 99,9
TOTAL 118,5 129,5 100 99 100,5 83,4 Rezolvare Structura producţiei reprezintă ponderea pe care o deţine fiecare
sortiment în totalul producţiei. Pentru caracterizarea modului de realizare a programului de producţie din punctul de vedere al structurii, în procesul de analiză se utilizează coeficientul mediu de structură sau asortiment ( aK ):
∑ Δ−= g100Ka
în care:∑ Δg = suma abaterilor negative ale ponderilor pe sortimente; Pentru a rezolva cerinţele aplicaţiei de mai sus, în condiţiile în
care dispunem doar de indicii de realizare a programului de fabricaţie, vom utiliza următoarea corelaţie:
Universitatea Spiru Haret
59
( )( )
( )⎪⎩
⎪⎨
⎧
><=
100I1001K1001K
q
a
s
Corelaţia prezentată poate fi întâlnită atunci când a avut loc o depăşire a programului de producţie pe fiecare sortiment şi în medie la nivel de firmă, însă în proporţii diferite. Varianta unu (V1) din programul de fabricaţie întruneşte condiţiile cerute în aplicaţia de mai sus. Această situaţie se apreciază în mod favorabil, dacă ritmurile de depăşire a programului de fabricaţie pe sortimente au fost determinate de solicitările clienţilor, iar sporul de producţie a avut desfacerea asigurată.
1.4. Analiza calităţii produselor
Calitatea poate fi definită ca măsura, gradul în care un produs sau un serviciu, prin totalitatea caracteristicilor sale tehnice, economice, sociale şi de exploatare, satisface nevoia pentru care a fost creat.
Analiza calităţii produselor diferenţiate pe clase de calitate se poate realiza cu ajutorul următoarelor procedee:
A) La nivel de produs: 1) coeficientul mediu de calitate pe produs ( )iK determinat pe baza
indicilor claselor de calitate:
100Kg
K sau qKq
K iii
i
iii
∑=
∑∑
=
în care: qi – cantitatea fabricată din clasa de calitate „i”; Ki – coeficientul clasei de calitate „i”; gi – structura producţiei fabricate pe clase de calitate. 2) coeficientul mediu de calitate ( ),ieK determinat pe baza
coeficienţilor de echivalenţă:
100Keg
sau qKeq
eK ii
i
iii
∑ ⋅
∑∑ ⋅
=
în care: Kei = coeficientul de echivalenţă al clasei de calitate „i”.
Universitatea Spiru Haret
60
3) preţul mediu de vânzare ( )ip :
100ipig
sau iqipiq
ip∑
∑
∑=
în care: pi reprezintă preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i”. B) La nivel de firmă: 1) coeficientul mediu generalizat al calităţii:
100Kg
gK ii∑=
în care: gi – structura producţiei fabricate pe produse; iK – coeficientul mediu de calitate pe produs. 2) ponderea produselor de calitate superioară în valoarea totală a
producţiei diferenţiate pe clase de calitate (gs):
Valoarea produselor de calitate superioară gs = Valoarea totală a produselor diferenţiate pe clase de calitate ×100
Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 11. Coeficientul mediu de calitate ( )iK determinat pe baza indicilor
claselor de calitate, conform datelor din tabelul nr. 11, are următoarele valori, în perioada prevăzută (0) şi în perioada realizată (1):
( ) ( ) ( )
05,2000.30500.61
000.303500.102500.1019000
0iqiK0iq
0iK
==
=×+×+×
=∑
∑ ⋅=
Universitatea Spiru Haret
61
Universitatea Spiru Haret
62
( ) ( ) ( )
08,2000.33640.68
000.333200.13292401560.10
1iq
Ki1iq1iK
==
=×+×+×
=∑
∑ ⋅=
%56,9810008,205,2
1001iK0iK
iKI =⋅=⋅=
Deci, 0iK 1iK ⟩ – situaţia se apreciază ca fiind nefavorabilă. În varianta aplicării formulei:
100iKig
iK∑ ⋅
=
( ) ( ) ( )05,2
100205
100335235130
100iK0ig
0iK ==×+×+×
=∑ ⋅
=
( ) ( ) ( ) 80,2100208
100340228132
100iK1ig
1iK ==×+×+×
=∑ ⋅
=
Coeficientul mediu de calitate determinat pe baza coeficienţilor de
echivalenţă ( )ieK , aşa cum rezultă din tabelul nr. 11, are următoarele
valori: ( ) ( ) ( )
790,0000.30700.23
000.306,0500.108,0500.101000.9
0iqiKe0iq
0ieK
==
=×+×+×
=∑
∑ ⋅=
( ) ( ) ( )
784,0000.33872.25
000.336,0200.138,092401560.10
1iqiKe1iq
1ieK
==
=×+×+×
=∑
∑ ⋅=
Universitatea Spiru Haret
63
%24,99100790,0784,0
1000iKe1iKe
iKeI =×=×=
Deci, Kei1 < Kei0 – situaţia este nefavorabilă. În varianta aplicării formulei:
100iKeig
ieK∑ ⋅
=
rezultatele analizei sunt următoarele: ( ) ( ) ( )
790,010079
1006,0358,035130
0ieK ==×+×+×
=
( ) ( ) ( )784,0
1004,78
1006,0408,028132
1ieK ==×+×+×
=
Preţul mediu de vânzare, calculat pe baza datelor din tabelul nr. 11, reprezintă un alt procedeu de apreciere a calităţii produselor în perioada analizată, comparativ cu situaţia prevăzută.
( ) ( ) ( )
.buc/lei 3950,0000.30850.11
000.303,0500.104,0500.105,09000
0iqip0iq
0ip
==
=×+×+×
=∑
∑ ⋅=
sau: ( ) ( ) ( )
lei/buc 3950,0100
3,0354,0355,030100
ip0ig0ip =
×+×+×=
∑=
( ) ( ) ( )lei/buc. 392,0
000.333,0200.134,092405,0560.10
1iqip1iq
1ip =×+×+×
=∑
∑ ⋅=
sau: ( ) ( ) ( )
lei/buc. 392,0100
3,0404,0285,032100
ip1ig1ip =
×+×+×=
∑=
Deci, 0ip 1ip ⟨ , ceea ce înseamnă o înrăutăţire a calităţii producţiei, situaţie ce se va reflecta în reducerea rezultatelor firmei.
Pentru a caracteriza calitatea producţiei la nivel de firmă, metodologia de analiză se prezintă astfel (tabelul nr. 12).
Universitatea Spiru Haret
64
Tabelul nr. 12
Calculul coeficientului generalizat de calitate
Structura producţiei
Coeficientul de calitate pe
produs
Determinarea coeficientului generalizat
de calitate
Nr. crt.
Denu-mirea produ-selor Pre-
văzut Reali-
zat Pre-văzut
Reali-zat
Pre-văzut
Rea-lizat
Recal-culat
1 P1 40 35 1,6 1,4 0,640 0,490 0,560 2 P2 35 32 1,8 2,0 0,630 0,640 0,576 3 P3 25 33 2,2 1,9 0,550 0,627 0,726 TOTAL 100 100 x x 1,820 1,757 1,862
În baza datelor din tabelul nr. 12, analiza calităţii producţiei la nivel
de firmă, cu ajutorul coeficientului mediu generalizat al calităţii, se desfăşoară astfel:
063,0 820,1757,1gKgKgK 01 −=−=−=Δ Situaţia este favorabilă întrucât valoarea coeficientului de calitate
efectiv se apropie de 1 (calitatea I). Modificarea coeficientului mediu generalizat al calităţii se explică
prin influenţa structurii producţiei (gi) şi a coeficientului mediu de calitate pe produs ( )iK . Influenţele se stabilesc astfel:
1) 042,0 820,1862,1gKgK100
Kg100
Kgg 0
0i0i0i1ii +=−=−′=−=Δ ∑∑
Situaţia se explică prin faptul că a crescut ponderea acelui produs care avea o calitate inferioară calităţii medii pe firmă (în cazul de faţă a crescut ponderea produsului C, de la 25% la 33%; acest produs are o calitate inferioară celei medii 1,82).
2) 105,0 862,1757,1gKgK100
Kg100
KgK 1
0i1i1i1ii −=−=′−=
⋅−
⋅=Δ ∑∑
Influenţa coeficientului de calitate pe produs asupra calităţii producţiei la nivel de firmă este pozitivă, în sensul că s-a depus un efort din partea firmei pe linia aprovizionării cu materii prime de calitate superioară, folosirii unei forţe de muncă având o calificare ridicată şi utilizarea unor mijloace fixe cu randament superior.
Universitatea Spiru Haret
65
PROBLEME REZOLVATE
1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Cantitatea (buc) Preţ unitar (lei/buc) Clasa de calitate P0 P1 P0 P1
Calitatea I 5.000 5.050 25.000 25.500 Calitatea a II-a 7.000 6.900 10.500 10.800 Calitatea a III-a 4.500 4.800 50.000 48.000 Calitatea a IV-a 1.300 1.350 100.000 95.000
TOTAL 17.800 18.100 – –
Se cere să se analizeze calitatea produselor utilizând indicatorii de calitate cunoscuţi.
Rezolvare Analiza calităţii produsului sau a serviciului se poate realiza cu
ajutorul indicatorilor: • coeficientul mediu de calitate pe produs ( )iK calculat cu
relaţia:
∑∑=
i
iii
qKq
K sau 100
KgK ii
i∑=
în care: qi – volumul producţiei pe fiecare sortiment; gi – ponderea fiecărui sortiment în totalul producţiei;
iK reprezintă coeficientul clasei de calitate. Situaţia este favorabilă pentru firmă când coeficientul mediu de
calitate pe produs tinde către 1 ( 1Ki → , simbol al calităţii superioare), prin descreştere ( )01 ii KK < .
• preţul mediu de vânzare ( )ip :
∑∑=
i
ii
qpq
p sau 100
pgp ii∑=
în care: pi reprezintă preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i”.
Universitatea Spiru Haret
66
Nivelul calităţii pe baza preţului mediu de vânzare (Kp) poate fi relevat prin raportul dintre preţul mediu de vânzare ( )1p şi cel aferent
bazei de comparaţie ( )0p :
0
1p p
pK =
Când Kp > 1, aceasta reflectă o îmbunătăţire a calităţii producţiei pe produs ( 1p > 0p ), ca efect al creşterii ponderii producţiei de calitate superioară în totalul producţiei aferente produsului analizat.
12,2800.17700.37
800.174300.13500.42000.71000.5
qKg
K0
000
i
iii
==
=⋅+⋅+⋅+⋅
==∑∑
14,2100.18650.38
100.184350.13800.42900.61050.5
qKg
K1
111
i
iii
==
=⋅+⋅+⋅+⋅
==∑∑
0654,9910014,212,2100
KKI
1
0
ii
iK =⋅=⋅=
Gradul de îmbunătăţire a calităţii producţiei ( )iKIΔ se determină
astfel:
ii KK I100I Δ−=Δ = 100 – 99,0654 = 0,93 ≈ 1%
096.31800.17
000.100300.1000.50500.4500.10000.7000.25000.5qpq
pi
ii0
=
=⋅+⋅+⋅+⋅
=
==∑∑
Universitatea Spiru Haret
67
047.31100.18
000.95350.1000.48800.4800.10900.6500.25050.5qpq
pi
ii1
=
=⋅+⋅+⋅+⋅
=
==∑∑
9984,0096.31047.31
ppK
0
1p === (99,84%)
Ponderea produselor de calitate superioară (calitatea I) în valoarea totală a produselor diferenţiate pe clase de calitate (gs):
%09,28100800.17000.5g
0s =⋅=
%90,27100100.18050.5g
1s =⋅= .
În condiţiile în care 01 ii KK > situaţia este nefavorabilă, indicele coeficientului mediu de calitate pe produs fiind egal cu 99,0654, ceea ce înseamnă o înrăutăţire a calităţii producţiei în proporţie de aproximativ 1%. În mod identic, înrăutăţirea calităţii a condus la scăderea preţului unitar actualizat a produselor în proporţie de 0,16%. Ponderea produselor de calitate superioară (calitatea I) a scăzut de la o perioadă la alta de la 28,09% la 27,9%, ceea ce se reflectă în scăderea preţului mediu şi a coeficientului mediu de calitate.
2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Cantitatea (buc)
Coeficientul de calitate pe produs
Denumirea produsului
P0 P1 P0 P1 P1 5.000 5.050 1,9 2,2 P2 7.000 6.900 1,3 1,5 P3 4.500 4.800 2,3 1,8 P4 1.300 1.350 2,4 2,1
TOTAL 17.800 18.100 – –
Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra variaţiei calităţii produselor.
Universitatea Spiru Haret
68
Rezolvare La nivel de firmă, analiza calităţii se poate realiza cu ajutorul
coeficientului mediu generalizat al calităţii:
100Kg
KGii∑=
în care: gi – structura producţiei fabricate pe produse; iK – coeficientul mediu de calitate pe produs. Structura producţiei, determinată pe baza datelor din tabelul
anterior este redată în continuare, astfel:
Structura producţiei (gi)
Denumirea produselor
U M
P0 P1 P1 % 28,09% 27,90% P2 % 39,33% 38,12% P3 % 25,28% 26,52% P4 % 7,30% 7,46%
TOTAL % 100% 100% Analiza influenţei factorilor asupra coeficientului mediu de
calitate este următoarea: 0179,08017,18196,1KGKGKG 01 =−=−=Δ
8196,1100
1,246,78,152,265,112,382,29,27KG1 =⋅+⋅+⋅+⋅
=
8017,1100
4,230,73,228,253,133,399,109,28KG0 =⋅+⋅+⋅+⋅
=
din care: 1. influenţa structurii producţiei:
( )
0129,08017,18146,1
KGKG100
Kg100
Kgg 0
riiiiKGi
0001
+=−=
=−=−=Δ ∑∑Δ
8146,1 100
4,246,73,252,263,112,389,190,27KGr
=⋅+⋅+⋅+⋅
=
Universitatea Spiru Haret
69
2. influenţa coeficientului mediu de calitate:
0050,08146,18196,1
KGKG100
Kg100
KgK
r1
iiiii
0111
+=−=
=−=−=Δ ∑∑
Coeficientul mediu de calitate se înrăutăţeşte de la o perioadă la
alta datorită alterării calităţii produselor, variaţia globală în mărimi absolute a acestuia, datorat tuturor factorilor de influenţă este de 0,0179. Calitatea este influenţată atât de structura producţiei, cât şi de coeficientul mediu de calitate pe produs.
Universitatea Spiru Haret
70
2. ANALIZA CHELTUIELILOR FIRMEI Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru
consumurile, lucrările executate şi serviciile prestate de terţi, remunerarea personalului, executarea unor obligaţii legale sau contractuale, constituirea amortizărilor şi provizioanelor, consumuri excepţionale.
Costurile reprezintă totalitatea consumurilor exprimate în formă bănească pe care le efectuează firma în vederea realizării unei anumite producţii sau a unui singur produs.
2.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor
totale ale firmei
Rolul analizei cheltuielilor aferente veniturilor totale ale firmei este de a evidenţia evoluţia acestora în dinamică şi pe structură, precum şi factorii care influenţează asupra nivelului lor, în scopul identificării rezervelor de reducere a acestora.
Orice analiză a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activităţi, se face în strânsă corelare cu categoriile de venituri la a căror realizare concură (tabelul nr. 1).
Se constată că, la nivel de firmă, creşterea în sumă absolută a cheltuielilor este devansată de creşterea veniturilor. O situaţie asemă-nătoare se înregistrează la nivelul activităţii de exploatare, în timp ce la celelalte activităţi situaţia este diferită de la o perioadă la alta datorită naturii acestor activităţi dependente de condiţiile concrete din economie (apelarea la credite bancare ca efect al blocajului financiar; deprecierea monedei naţionale în raport cu celelalte valute etc.).
Universitatea Spiru Haret
71
Tabelul nr. 1 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale
Venituri Ponderea veniturilor în total (%) An curent An curent
Nr. crt.
Activităţi An bază
Programat Realizat An bază
Pro-gramat
Realizat
0 1 2 3 4 5 6 7 1. Exploatare 122.875 165.600 182.045 97,7 92,0 92,98 2. Financiară 2.708 14.400 13.853 2,1 8,0 7,0 3. Extraordinară 134 - 39 0,2 - 0,02 TOTAL 125.717 180.000 195.937 100,0 100,0 100,0
MODIFICAREA VENITURILOR în mărimi absolute (lei) în mărimi relative (%)
Nr. crt.
Activităţi
3 - 2 4 - 2 4 - 3 (3/2)100 (4/2)100 (4/3)100 8 9 10 11 12 13 14 15 1. Exploatare +42.725 +59.170 +16.445 134,8 148,1 109,9 2. Financiară +11.692 +11.145 -547 531,7 511,5 96,2 3. Extraordinară -134 -95 +39 - - - TOTAL +54.283 +70.220 +15.937 143,2 155,9 108,9
Cheltuieli
Ponderea cheltuielilor În total (%)
An curent An curent
Nr. crt.
Activităţi An bază Progra-
mat Realizat
An bază Pro-
gramat Reali-
zat 0 1 2 3 4 5 6 7 1. Exploatare 111.869 137.448 156.165 97,6 92,0 91,89 2. Financiară 2.593 11.952 13.820 2,2 8,0 8,1 3. Extraordinară 97 - 25 0,2 - 0,01 TOTAL 114.559 149.400 170.010 100 100 100
MODIFICAREA CHELTUIELILOR
Rata De eficienţă
A cheltuielilor lei % An
ba-ză
An curent
Nr. crt.
Activi-tăţi
3-2 4-2 4-3 (3/2)x x100
(4/2)x x100
(4/3)xx100
Pro-gra-mat
Reali-zat
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 1. Exploa-
tare +25.579 +44.296 +18.717 122,8 139,6 113,6 910,4 830,0 857,8
2 Finan-ciară
+9.359 +11.227 +1.868 460,9 532,9 115,6 957,5 830,0 997,6
3. Extraor-dinară
-97 -72 +25 - 25,7 - 723,9 - 641,0
Total +34.841 +55.451 +20.610 130,4 148,4 113,8 911,2 830,0 867,7
Universitatea Spiru Haret
72
Din punct de vedere al evoluţiei ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale, rata de eficienţă a cheltuielilor programată este superioară celei din perioada de bază, în timp ce rata de eficienţă a cheltuielilor totale realizată este inferioară celei programate, în special datorită creşterii cheltuielilor financiare la 1000 lei venituri financiare.
Pentru evidenţierea factorilor care influenţează rata medie de eficienţă a cheltuielilor totale, se impune efectuarea analizei de tip factorial, utilizând datele din tabelul nr. 1.
Analiza în dinamică a modificării ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale (sau „cheltuieli la 1000 lei venituri totale”) se poate realiza atât prin compararea nivelului programat din anul curent (pr) cu nivelul realizat în perioada de bază (simbolizat cu „0”), cât şi prin compararea nivelului realizat din anul curent (simbolizat cu „1”) cu nivelul programat (pr), astfel:
lei 2,812,9110,830 100
rcigi100
rcigicRcRcR 00prpr
0pr
−=−=
=∑ ⋅
−∑ ⋅
=−=Δ
şi
lei 7,378307,867 100
rcigi
100rcigi
cRcRcR prpr11pr1
+=−=
=∑ ⋅
−∑ ⋅
=−=Δ
din care, datorită:
1) influenţei modificării structurii veniturilor pe categorii de activităţi:
00 cR
100
rciprgigi −
∑ ⋅=Δ
0,92 × 910,4 = 837,568 0,08 × 957,5 = 76,6 0 × 723,9 = 0 914,168 Δgi = 914,168 – 911,2 = 2,968 lei
şi
Universitatea Spiru Haret
73
prpr1 cR
100rcigi
gi −⋅
=Δ∑
0,9298 × 830 = 771,734 0,07 × 830 = 58,1 0,0002 × 0 = 0
829,834 Δgi = 829,834 – 830,0 = - 0,166 lei
2) influenţei modificării ratei de eficienţă a cheltuielilor pe
categorii de venituri:
lei 168,84168,914830100
rcigicRrci 0pr
pr −=−=∑ ⋅
−=Δ
şi
lei 866,37834,8297,867100
rcigicRrci pr1
1 +=−=∑ ⋅
−=Δ
În urma analizei efectuate se constată că, deşi a fost programată o
îmbunătăţire a eficienţei cheltuielilor pe total activitate, bazată pe reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, la finele perioadei analizate se înregistrează o situaţie inversă, deoarece indicele cheltuielilor totale (Ict) devansează indicele veniturilor totale (Iv), respectiv Ict > Iv (113,8% > 108,9%).
Structura veniturilor, ca factor de influenţă, reflectă dinamica veniturilor pe categorii de activităţi, cu precădere creşterea ponderii veniturilor din activitatea de exploatare, ceea ce constituie un aspect pozitiv datorită cererii în exces la anumite produse.
Influenţa modificării structurii poate fi considerată ca favorabilă doar în a doua situaţie (când s-a comparat nivelul realizat al ratei de eficienţă din perioada curentă cu nivelul programat). Aceasta s-a datorat faptului că structura veniturilor s-a modificat în sensul creşterii ponderii activităţii de exploatare, a cărei rată de eficienţă era superioară ratei medii programate la nivel de firmă.
Universitatea Spiru Haret
74
Rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de venituri influenţează în mod favorabil, în prima situaţie, ceea ce a condus la creşterea ratei medii de eficienţă în perioada programată faţă de perioada de bază cu 84,168 lei. Situaţia de fapt, respectiv analiza nivelului programat comparativ cu cel realizat în anul de bază, denotă o creştere a ratelor de eficienţă la nivelul activităţii de exploatare şi financiare.
Însă, în cel de-al doilea caz, influenţa acestui factor este nefavorabilă, respectiv a condus la scăderea ratei medii de eficienţă cu 37,866 lei; situaţia se datorează scăderii ratelor de eficienţă la nivelul activităţii de exploatare şi financiare, în perioada analizată, faţă de nivelul realizat în perioada de bază.
În ceea ce priveşte rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de venituri, semnalăm înregistrarea unei situaţii nefavorabile la nivelul activităţii de exploatare şi financiare constând în scăderea acesteia cu 27,8 lei şi, respectiv, 167,6 lei (Icex > Ivex şi Icf > Ivf).
Trebuie să avem în vedere că, în cursul perioadei analizate, inflaţia influenţează atât nivelul veniturilor, cât şi nivelul cheltuielilor care stau la baza determinării ratei medii de eficienţă.
Modificarea nivelului ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale se reflectă în mărimea rezultatului exerciţiului înaintea impozitării, astfel:
( ) ( ) lei 8,386.7000.1937.195
8307,867000.1
1viprcR1cR −=−=
∑−−
Se evidenţiază în felul acesta influenţa nefavorabilă pe care o exercită scăderea ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale asupra rezultatului exerciţiului, în sensul diminuării acestuia cu 7.386,8 lei.
2.2. Analiza cheltuielilor de exploatare
Cheltuielile de exploatare deţin ponderea în totalul cheltuielilor, suma lor fiind în strânsă dependenţă cu realizarea obiectului de activitate al firmei.
Analiza cheltuielilor aferente activităţii de exploatare se realizează cu ajutorul indicatorilor:
1. Cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare, pe categorii de cheltuieli:
1000Vece
Ce i1000i ⋅=
Universitatea Spiru Haret
75
2. Rata medie de eficienţă a cheltuielilor de exploatare:
1000ve
ceceR n
1ij
n
1ij⋅
∑
∑=
=
= sau 100
rcegceR
n
1ijj∑
= =
100Veve
g jj ⋅= şi 1000
vece
rcej
jj ⋅=
în care: ceR – rata medie de eficienţă a cheltuielilor de exploatare;
∑=
n
1ijve – suma veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi;
∑=
n
1ijce – suma cheltuielilor de exploatare pe tipuri de activităţi;
gj – structura veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi; rcej – rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei
venituri pe tipuri de activităţi. Metodologia de analiză a influenţei factorilor este similară celei
prezentată la pct. 2.1. Principala componentă a cheltuielilor la 1000 lei venituri din
exploatare o reprezintă cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri. Modelele de analiză utilizate în acest caz sunt:
1. 1000pqvcqv
C1000 ⋅∑ ⋅∑ ⋅
=
2. 100
icigC1000 ∑
=
în care: qv –volumul fizic al producţiei vândute pe produse; gi – structura producţiei vândute pe produse; p – preţurile medii de vânzare unitare (exclusiv TVA); c – costurile complete unitare;
1000ic – cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri pe produse.
Universitatea Spiru Haret
76
Pentru analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se vor utiliza datele din tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2
Factori de influenţă ai cheltuielilor totale la 1 000 lei cifră de afaceri
- lei – Realizat Nr.
crt. Indicatori Simbol an de
bază anul
curent 1. Volumul fizic al producţiei
vândute exprimat în: – preţuri medii de vânzare unitare – costuri complete unitare
Σqvp Σqvc
113.678 111.869
180.772 156.165
2. Volumul fizic efectiv al producţiei vândute exprimat în: – preţuri medii de vânzare unitare din anul de bază – costuri complete unitare din nul de bază
Σqv1p0
Σqv1c0
- -
178.500
155.500
3. Cheltuieli la 1000 lei CA (lei) C1000 984,1 863,9
Potrivit primului model, analiza factorială şi cuantificarea influenţei factorilor se prezintă astfel:
lei 2,1201,9849,86310000C1000
1C1000C −=−=−=Δ
Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 120,2 lei este apreciată ca favorabilă având în vedere principalul efect pe care îl generează, respectiv creşterea sumei profitului cu 21.728 lei.
Modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se explică prin:
1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse:
lei 9515,1121,9841485,871
1,9841000500.178500.155
1000pqvcqv
1000pqvcqv
gi00
00
01
01
−=−=
=−⋅=⋅∑∑
−⋅∑∑
=Δ
Universitatea Spiru Haret
77
Structura producţiei vândute a avut o influenţă favorabilă, deoarece modificarea sa a determinat scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 112,9515 lei. Situaţia se datorează creşterii ponderii produselor al căror nivel al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri pe produs era inferior nivelului mediu realizat în anul de bază.
2. Influenţa modificării preţurilor medii de vânzare unitare:
lei 9489,101485,8711996,860
1000500.178500.155
1000772.180500.155
1000pqvcqv
1000pqvcqv
p01
01
11
01
−=−=
=⋅−⋅=
=⋅∑∑
−⋅∑∑
=Δ
Modificarea preţurilor medii de vânzare unitare a exercitat o influenţă favorabilă asupra nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, determinând diminuarea acestuia cu 10,9489 lei. Această situaţie este rezultatul creşterii preţurilor de vânzare comparativ cu cele realizate în anul de bază la categoria de produse care deţin o pondere însemnată în totalul vânzărilor. Cauzele modificării preţurilor de vânzare sunt diverse: schimbarea raportului dintre cerere şi ofertă, îmbunătăţirea calităţii produselor, schimbarea destinaţiei produsului, acordarea de bonificaţii, marca de fabrică, intervenţia statului, evoluţia cursului de schimb etc.
3. Influenţa modificării costurilor unitare:
lei 7,31996,8609,863
1000772.180500.155
9,863
1000pqvcqv
1000pqvcqv
c11
01
11
11
+=−=
=⋅−=
=⋅∑∑
−⋅∑∑
=Δ
Costurile complete unitare au contribuit la depăşirea cu 3,7 lei a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, conducând la scăderea profitului aferent cifrei de afaceri. Situaţia de fapt se datorează depăşirii costurilor realizate în perioada curentă faţă de cele realizate în perioada anterioară, la produsele care deţin ponderea majoritară în totalul vânzărilor.
Influenţa cu semnul „+” a costurilor o considerăm nefavorabilă în cazul depăşirii consumurilor specifice normate, scăderii productivităţii muncii, diminuării gradului de utilizare a capacităţii de producţie şi altor
Universitatea Spiru Haret
78
cauze care exprimă disfuncţionalităţi în activitatea firmei. Influenţa în cauză poate fi apreciată ca favorabilă (justificată) atunci când folosirea unor materii prime de calitate superioară celor din perioada anterioară se reflectă în îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea preţurilor de vânzare ale acestora.
În concluzie, pentru a depista cauzele care au determinat modifica-rea costurilor unitare este importantă aprofundarea analizei influenţei costurilor unitare, în funcţie de factorii specifici ai firmei analizate.
2.3. Analiza cheltuielilor variabile şi fixe
Cheltuielile reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru: consu-murile, lucrările executate şi serviciile prestate de terţi; remunerarea personalului; executarea unor obligaţii legale sau contractuale; constitui-rea amortizărilor şi provizioanelor; consumurile excepţionale.
După comportamentul lor în raport cu volumul de activitate, cheltuielile se împart în: variabile şi fixe. Pe termen lung există tendinţa de variabilitate a tuturor cheltuielilor. Privite însă pe termen scurt, în condiţii economice relativ stabile, cheltuielile pot fi variabile şi fixe în funcţie de modul de participare a acestora la realizarea activităţii.
2.3.1. Analiza cheltuielilor variabile
Cheltuielile variabile sunt cheltuieli aferente activităţii de exploatare, modificându-se proporţional sau neproporţional cu volumul de activitate.
Scopul analizei cheltuielilor variabile îl reprezintă elaborarea unor politici de producţie şi vânzare optime, realizarea de previziuni şi bugete ale costurilor în condiţii de eficienţă, furnizarea de informaţii pentru funda-mentarea deciziilor de preţ şi optimizarea diferitelor strategii ale firmei etc.
Analiza cheltuielilor variabile poate avea în vedere următoarele probleme:
A. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile (la 1000 lei venituri şi ca sumă totală).
B. Analiza factorială a cheltuielilor variabile. C. Estimarea evoluţiei probabile a cheltuielilor variabile.
A. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile se realizează pe baza datelor din tabelul nr. 3.
Universitatea Spiru Haret
79
Tabelul nr. 3 Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile
- lei – Perioada curentă
Nr. crt.
Indicatori
Perioa-da pre-cedentă
Pn-1
Pre-văzut
P0
Reali-zat P1
%
⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛
0
1
PP
1. Cheltuieli de exploatare variabile 95.088 125.100 132.741 106,11
2. Cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri 90.350 121.350 130.086 107,20
3. Cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri recalculate 91.284 x 130.150 x
4. Venituri din exploatare 122.875 165.600 182.045 109,93 5. Cifra de afaceri 116.331 164.500 180.772 109,89 6. Cifra de afaceri recalculată 112.841 x 184.387 x 7. Cheltuieli variabile la 1000
venituri din exploatare (lei) 773,85 755,43 729,16 96,52
8. Cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri 776,66 737,69 719,61 97,55
Urmărind evoluţia cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din
exploatare şi, respectiv, cifra de afaceri, faţă de realizările anului precedent şi prevederi, rezultă o scădere a nivelului acestora. Într-un asemenea caz, în activitatea practică de analiză trebuie să se motiveze factorii care au generat această situaţie, pentru a dimensiona, în perioadele viitoare, măsurile de reducere a costurilor.
B. Analiza factorială a cheltuielilor variabile poate avea ca obiect nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din exploatare, nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri, precum şi suma absolută a cheltuielilor variabile aferente producţiei fabricate.
În cazul utilizării indicatorului cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri, modelul de analiză este următorul:
1000pqvcvqv1000
vC ⋅∑ ⋅∑ ⋅
=
în care: cv – costurile variabile unitare.
Universitatea Spiru Haret
80
Metodologia de stabilire a influenţelor factorilor, pe baza datelor din tabelul nr. 3 este următoarea:
lei 08,1869,73761,719CCC 1000v
1000v
1000v 01
−=−=−=Δ din care, datorită:
1. Influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:
84,3169,73785,705
69,7371000387.184150.130
1000pqvcvqv
1000pqvcqv
gi00
00
01
01
−=−=
=−⋅=
=⋅∑∑
−⋅∑∑
=Δ
2. Influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:
12,1485,70597,719
1000387.184150.130
1000772.180150.130
1000pqvcvqv
1000pqvcqv
p01
01
11
01
+=−=
=⋅−⋅=
=⋅∑∑
−⋅∑∑
=Δ
3. Influenţei modificării costurilor variabile unitare:
lei 36,097,71961,7191000772.180150.130
61,719
1000pqv
cvqv1000
pqvcvqv
c11
01
11
11
−=−=⋅−=
=⋅∑∑
−⋅∑∑
=Δ
Se constată că la finele perioadei analizate s-a înregistrat, comparativ cu
nivelul prevăzut, o scădere cu 18,08 lei a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri, ceea ce înseamnă o economisire a resurselor firmei.
Economia înregistrată ca urmare a scăderii cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri s-a datorat, pe de o parte, influenţei favorabile a structurii producţiei vândute pe produse (ca urmare a creşterii ponderii acelor produse care au o cheltuială variabilă la 1000 lei cifră de afaceri pe produs inferioară mediei prevăzute la nivel de firmă), iar pe de altă parte, scăderii costurilor variabile unitare.
Universitatea Spiru Haret
81
C. Estimarea evoluţiei probabile a cheltuielilor variabile Estimarea evoluţiei cheltuielilor variabile totale şi a nivelului
acestora la 1000 lei cifră de afaceri este necesară în: • elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli; • elaborarea studiilor de fezabilitate; • evaluarea economică a firmei. Ca modalităţi practice de soluţionare pot fi avute în vedere două
variante: 1) fără a considera că inflaţia afectează rentabilitatea firmei:
( )10001CvCAp
10001
Cvp ⋅=
în care: CAp – cifra de afaceri previzionată;
10001Cv – nivelul realizat al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.
CAp = CA1 · ICA De exemplu: CAp = 180.772 · 110% = 198.849 lei
( ) lei 094.14361,719849.1981000
1Cvp =⋅=
2) considerând că inflaţia afectează rentabilitatea firmei: Ştiind că inflaţia afectează în egală măsură suma veniturilor, precum şi
cea a cheltuielilor, iar raportul dintre indicele mediu al preţurilor de cumpărare şi, respectiv, indicele mediu al preţurilor de vânzare este de 1,095 se corectează suma cheltuielilor variabile estimate cu acest raport:
[ ] lei. 687.156095,1094.143IvIp
CvCApCvp 10001 =⋅=⋅=
2.3.2. Analiza cheltuielilor fixe
Cheltuielile fixe propriu-zise sunt cele a căror mărime rămâne relativ constantă indiferent dacă, în cadrul unei capacităţi de producţie date, volumul producţiei creşte sau scade.
Cheltuielile relativ fixe sunt formate din acele cheltuieli de producţie care manifestă o mai mare sensibilitate faţă de modificarea volumului fizic al producţiei, respectiv în raport cu măsura în care este utilizată capacitatea de producţie a firmei.
Universitatea Spiru Haret
82
În ansamblu, cota cheltuielilor fixe ce revine pe unitatea de produs, depinde de suma lor totală şi de volumul fizic al producţiei sau vânzărilor firmei.
Analiza cheltuielilor fixe vizează următoarele aspecte: 2.3.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe. 2.3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din
exploatare sau cifră de afaceri. 2.3.2.3. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe.
2.3.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe
Studierea dinamicii cheltuielilor fixe este necesară pentru a cunoaşte evoluţia în raport cu cifra de afaceri sau cu producţia fabricată.
Pentru o firmă s-au extras următoarele date (tabelul nr. 4.):
Tabelul nr. 4 Nivelul cheltuielilor fixe şi corelaţia acestora cu cifra de afaceri
Cheltuielile
Cifra de afaceri
Ponderea cheltuielilor fixe în totalul cheltuielilor
Anii
lei % lei % % t-4 4.062 100 26.041 100 15 t-3 6.301 155 43.663 168 15 t-2 9.626 237 62.859 241 15 t-1 16.780 413 116.331 447 15 t 23.425 577 180.772 694 15
Din analiza datelor rezultă comportamentul caracteristic al
cheltuielilor fixe în raport cu cifra de afaceri, respectiv caracterul lor constant, indiferent de volumul producţiei fabricate, şi, implicit, al cifrei de afaceri realizate.
Etapa următoare în analiza cheltuielilor fixe o constituie analiza structurii acestora, pe categorii de cheltuieli (natura lor), respectiv amortizări, salarii, materiale etc.
Universitatea Spiru Haret
83
2.3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri
Eficienţa cheltuielilor fixe poate fi caracterizată şi analizată prin nivelul lor la 1000 lei cifră de afaceri, folosind modelul următor:
1000CACf1000
fC ⋅= sau 1000pqv
Cf⋅
∑ ⋅
în care: Cf – suma cheltuielilor fixe; CA – cifra de afaceri. Analiza factorială a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de
afaceri se realizează pe baza datelor din tabelul nr. 5, potrivit metodo-logiei prezentate în continuare.
Tabelul nr. 5 Factori de influenţă ai cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri
(lei) Nr. crt.
Indicatori
Progra-mat P0
Realizat P1
%
1. Volumul fizic al producţiei vândute exprimat în preţ mediu de vânzare unitar
142.340 180.772 127
2. Suma cheltuielilor fixe 20.468 23.425 114 3. Volumul fizic efectiv al pro-
ducţiei vândute exprimat în preţ mediu de vânzare programat
- 175.500 -
4. Cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri
143,8 129,58 90
lei 22,148,14358,129CfCfC 10000
10001
1000f −=−=−=Δ
din care, datorită: 1. Influenţei modificării cifrei de afaceri:
1000CACf1000
CACfCA
0
0
1
0 ⋅−⋅=Δ sau
100pqvpqvI Cf
ICfCA
00
11CA
10000
CA
10000 ⋅=−=Δ
∑∑
Universitatea Spiru Haret
84
lei 58,308,14322,1138,1431000772.180468.20CA −=−=−⋅=Δ
din care, datorită:
1.1. Influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute:
1000pqv
Cf1000pqv
Cfqv00
0
01
0 ⋅−⋅=Δ∑∑
sau
100pqvpqvI Cf
ICfqv
00
01qv
10000
qv
10000 ⋅=−=Δ
∑∑
lei 17,278,14363,1168,1431000500.175468.20qv −=−=−⋅=Δ
1.2. Influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare (exclusiv TVA)
1000pqv
Cf1000pqv
Cfp01
0
11
0 ⋅−⋅=Δ∑∑
sau
qv
10000
CA
10000
ICf
ICfp −=Δ
Δp = 113,22 – 116,63 = -3,41 lei
2. Influenţei modificării sumei cheltuielilor fixe:
1000CACf1000
CACfcf
1
0
1
1 ⋅−⋅=Δ sau
CA
100001000
1 ICfCf −
ΔCf = 129,58 – 113,22 = +16,36 lei
Corelaţia de bază care permite aprecierea eficienţei cheltuielilor fixe presupune creşterea mai rapidă a cifrei de afaceri faţă de creşterea cheltuielilor fixe (ICA > Icf).
În cazul firmei analizate se constată o reducere a nivelului realizat al cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri, comparativ cu nivelul programat, cu 14,22 lei. Această situaţie confirmă respectarea corelaţiei de bază dintre indicele cifrei de afaceri şi indicele cheltuielilor fixe (ICA > Icf, respectiv 127% > 114%).
Universitatea Spiru Haret
85
Efectul favorabil al creşterii cifrei de afaceri prin cele două componente ale sale (volumul fizic al producţiei vândute şi preţul mediu unitar), ca factori care influenţează invers proporţional asupra fenomenului analizat, constă în scăderea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.
Suma cheltuielilor fixe, ca factor care influenţează direct propor-ţional asupra indicatorului analizat, a crescut, conducând implicit la creş-terea acestuia. Trebuie continuată analiza în scopul identificării cauzelor care au determinat creşterea cheltuielilor fixe, în vederea luării măsurilor vizând intrarea în normalitate (ICA > Icf).
2.3.2.3. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe Cunoscând realizările perioadei analizate, precum şi faptul că în
perioada următoare se prognozează, de exemplu, o creştere a cifrei de afaceri cu 15%, pe baza datelor din tabelul nr. 6., se poate estima nivelul probabil al cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.
Tabelul nr. 6 Estimarea cheltuielilor fixe
–lei – Nr. crt. Indicatori Realizări
(perioada analizată) 1. Cifra de afaceri 180.772 2. Suma cheltuielilor fixe 23.425 3. Cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de
afaceri (lei) 129,58
lei 68,11215,1158,129C1000
f =⋅=
2.4. Analiza cheltuielilor materiale şi salariale
Cheltuielile de producţie au un caracter complex, îmbrăcând forme diverse în funcţie de criteriile ce se au în vedere la clasificarea acestora. Astfel, structurând cheltuielile de producţie după natura lor, distingem cheltuieli materiale, cheltuieli salariale şi cheltuieli financiare.
2.4.1. Analiza cheltuielilor materiale Cheltuielile materiale pot fi analizate pe elemente componente,
respectiv cheltuieli cu materialele şi cheltuieli cu amortizarea.
Universitatea Spiru Haret
86
A. Analiza cheltuielilor cu materialele Cheltuielile cu materialele pot fi calculate prin scăderea cheltuie-
lilor cu amortizarea din totalul cheltuielilor materiale. Analiza cheltuielilor cu materialele se efectuează cu ajutorul indicato-
rului: cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri sau venituri din exploatare.
Modelul de analiză a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri este următorul:
∑∑∑ ⋅=⋅
⋅⋅
= pjcsjcm 1000pqv
cmqvC1000
m
în care: cm – costurile cu materialele pe unitate de produs; csj – consumul specific din resursa materială j; pj – preţul de aprovizionare al resursei materiale j. Sistemul de factori care influenţează asupra nivelului cheltuielilor
cu materialele este următorul: Δg
1000mCΔ Δp Δcsj
Δcm Δpj
Pentru exemplificare, se folosesc datele din tabelul nr. 7. Tabelul nr. 7
Analiza cheltuielilor materiale la 1 000 lei cifră de afaceri –lei –
Nr. crt. Indicatori Programat
(P0) Realizat
(P1) 1. Volumul fizic al producţiei vândute,
exprimat în:
- preţuri medii de vânzare unitare; 142.340 180.772 - costurile cu materialele pe unitatea de
produs 76.150 96.134
2. Volumul fizic efectiv al producţiei vândute, exprimat în:
- preţuri medii de vânzare unitare programate - 175.150 - costurile cu materialele unitare
programate - 95.170
3. Suma cheltuielilor cu materialele recal-culate în funcţie de volumul efectiv al pro-ducţiei vândute, consumurile specifice efec-tive şi preţurile de aprovizionare programate
- 94.500
4. Cheltuielile cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri
534,986 531,797
Universitatea Spiru Haret
87
Utilizând datele din tabelul nr. 7 prezentăm în continuare metodologia de analiză factorială a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri:
lei 189,3986,534797,531CC 1000m
1000m 1
−=−==Δ din care, datorită:
1) influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:
lei 377,8986,534363,543
986,5341000150.175170.95
1000pqv
cmqv1000
pqvcmqv
g00
00
01
01
+=−=
=−⋅=
=⋅−⋅=Δ∑∑
∑∑
2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:
lei 899,16363,543464,526
363,5431000772.180170.95
1000pqv
cmqv1000
pqvcmqv
p01
01
11
01
−=−=
=−⋅=
=⋅=⋅=Δ∑∑
∑∑
3) influenţei modificării costurilor cu materialele pe produse:
lei 333,5464,526797,531
1000pqv
cmqv1000
pqvcmqv
cm11
01
11
11
+=−=
=⋅=⋅=Δ∑∑
∑∑
din care, datorită: 3.1) influenţei modificării consumurilor specifice:
lei 707,3464,526757,522
100772.180170.951000
772.180500.94
1000pqv
pcsqv1000
pqvpcsqv
cs11
0j0j1
11
0j1j1j
−=−=
=⋅−⋅=
=⋅⋅
−⋅⋅
=Δ∑
∑ ∑∑
∑ ∑
Universitatea Spiru Haret
88
3.2) influenţei modificării preţurilor de aprovizionare:
lei 9,040522,757-531,797522,757-C
1000pqv
pcsqv1000
pqvpcsqv
p
1000m
11
0j1j1
11
1j1j1j
1+===
=⋅⋅
−⋅⋅
=Δ∑
∑ ∑∑
∑ ∑
În urma analizei efectuate, se constată că la nivel de firmă s-a
înregistrat o reducere cu 3,189 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri. Situaţia rezultată se apreciază ca fiind pozitivă, deoarece contribuie, pe de o parte, la creşterea ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale, iar pe de altă parte, creează premisele îmbunătăţirii rezultatului brut al exploatării.
În ceea ce priveşte influenţa factorilor care acţionează asupra nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, se constată următoarele:
– modificarea structurii producţiei vândute pe produse a influenţat nefavorabil, deoarece a determinat depăşirea cu 8,377 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, ca urmare a creşterii ponderii acelor produse care au cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri pe produs mai mari decât media programată la nivel de firmă;
– preţurile de vânzare (exclusiv TVA) au fost mai mari decât cele prevăzute pe principalele categorii de produse, ceea ce a contribuit la reducerea cu 16,899 lei a nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri pe total firmă;
– costurile cu materialele pe produse au influenţat în sensul creşterii cu 5,333 lei a nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, ca urmare a depăşirilor constatate la sortimentele care deţin ponderea cea mai mare în totalul vânzărilor. Aprofundând analiza influenţei acestui factor, constatăm că depăşirea înregistrată s-a datorat în exclusivitate modificării preţurilor de aprovizionare.
Consumurile specifice s-au redus pe principalele sortimente şi au contribuit la reducerea cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri cu 3,707 lei. Această situaţie poate fi interpretată ca fiind pozitivă numai în condiţiile în care nu a fost afectată calitatea produselor. Reducerea consumurilor specifice se poate obţine, în cea mai mare parte, în faza de proiectare a produselor, şi nu în faza de execuţie a acestora.
Universitatea Spiru Haret
89
Preţurile de aprovizionare pe categorii de materii prime şi materiale sunt influenţate de:
• preţul de facturare; • cheltuielile de transport, aprovizionare şi stocare. Preţurile de facturare, la rândul lor, sunt rezultatul negocierilor
dintre firmă şi furnizorii de materii prime şi materiale, în funcţie de calitatea acestora, iar cheltuielile de transport-aprovizionare depind de mijloacele de transport folosite, de gradul de încărcare a mijloacelor de transport şi de distanţele faţă de furnizori:
B. Analiza cheltuielilor cu amortizarea Amortizarea este expresia valorică a uzurii fizice a mijloacelor fixe
inclusă în costul produselor. Amortizarea este un element al cheltuielilor materiale.
Cheltuielile cu amortizarea fac parte din categoria cheltuielilor fixe, au un caracter convenţional constant, iar analiza acestora se justifică a fi efectuată ca nivel la 1000 lei venituri din exploatare, producţie a exerciţiului sau cifră de afaceri.
Schema de analiză a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri este următoarea: T Ve(CA) wh
1000CAVe
AmC1000a ⋅=
)(
VI Vma Vmi Vme Am gi c ci
Pentru exemplificarea modului de analiză a cheltuielilor cu amorti-
zarea la 1000 lei cifră de afaceri, vom utiliza datele din tabelul nr. 8.
Universitatea Spiru Haret
90
Tabelul nr. 8 Calculul cheltuielilor cu amortizarea la 1 000 lei cifră de afaceri
–lei – Valoare indicatori Nr.
crt.
Indicatori Programat
(P0) Realizat
(P1) 1. Valoarea iniţială a mijloacelor fixe 17.429 10.947 2. Valoarea medie a intrărilor de mijloace fixe
în cursul anului 712 2.029
3. Valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe în cursul anului
356 676
4. Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe 17.785 12.300 5. Cota medie de amortizare 14% 12% 6. Suma cheltuielilor cu amortizarea 2.490 1.476 7. Valoarea cifrei de afaceri 142.340 180.772 8. Cheltuieli cu amortizarea la 1000 cifră de
afaceri (lei) 17,493 8,165
Utilizând datele din tabelul nr. 8. prezentăm în cele ce urmează meto-dologia de analiză a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri.
lei3289493171658CCC 1000a
1000a
1000a 01
,,, −=−=−=Δ din care, datorită:
1) influenţei modificării cifrei de afaceri:
lei 719,3493,17774,13
493,171000772.180
490.21000CAAm
1000CAAm
CA0
0
1
0
−=−=
=−⋅=⋅−⋅=Δ
2) influenţei modificării sumei amortizării:
lei 609,5774,13165,81000CAAm
1000CAAmAm
1
0
1
1 −=−=⋅−⋅=Δ
din care, datorită:
2.1) influenţei modificării valorii medii anuale a mijloacelor fixe: ( )
( ) 2479,41000772.180
14,0785.17300.12
1000CA
cVmVmaVma
1
001
−=⋅−
=
=⋅⋅−
=Δ
Universitatea Spiru Haret
91
din care, datorită:
2.1.1) influenţei modificării valorii iniţiale a mijloacelor fixe: ( )
( ) lei 02,51000772.180
14,0429.17947.10
1000CA
cVIVIVI
1
001
−=⋅−
=
=⋅⋅−
=Δ
2.1.2) influenţei modificării valorii medii a intrărilor de mijloace fixe:
( )
( ) lei 02,11000772.180
14,0712029.2
1000CA
cVmiVmiVmi
1
001
=⋅⋅−
=
=⋅⋅−
=Δ
2.1.3) influenţei modificării valorii medii a ieşirilor de mijloace fixe:
( )
( ) 2479,01000772.180
14,0356676
1000CA
cVmeVmeVme
1
001
−=⋅⋅−
=
=⋅⋅−
−=Δ
2.2) influenţei modificării cotei medii de amortizare: ( )
( ) lei 3611,11000772.180
14,012,0300.12
1000CA
ccVmac
1
011
−=⋅−
=
=⋅−
=Δ
Cheltuielile cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri s-au modificat în sens favorabil din punct de vedere economic, respectiv au scăzut cu 9,328 lei. La această evoluţie au contribuit toţi factorii de influenţă în sensuri şi cu intensităţi diferite.
Astfel, creşterea cifrei de afaceri de la 142.340 lei programate la 180.772 lei realizate în anul curent a determinat o reducere a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri cu 3,719 lei.
Universitatea Spiru Haret
92
De asemenea, totalul cheltuielilor cu amortizarea, diminuându-se de la 2.490 lei programate la 1.476 lei realizate în anul curent, a determinat reducerea indicatorului analizat cu 5,609 lei.
Reducerea cheltuielilor cu amortizarea s-a datorat atât scăderii valorii medii anuale a mijloacelor fixe, cât şi scăderii cotei de amortizare. Scăderea sumei cheltuielilor cu amortizarea demonstrează o reducere a gradului de înzestrare tehnică, ceea ce influenţează negativ produc-tivitatea muncii sau este posibil ca utilajele să nu fi fost folosite intensiv şi să nu fi fost recuperate ca valoare la termenul prevăzut.
2.4.2. Analiza cheltuielilor cu salariile
Cheltuielile cu personalul la nivelul unei firme cuprind: • cheltuielile cu salariile; • cheltuielile privind asigurările şi protecţia socială. Din punct de vedere factorial, cheltuielile cu salariile (Cs) pot fi
analizate pe baza următoarelor modele: sN t
sNVe
VeCs
sNVesNCs ⋅=
wh
gi
VeCs
csj în care:
sNVe
– productivitatea medie anuală ( )aw calculată pe baza
veniturilor din exploatare;
VeCs
– cheltuielile medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare ( )cs :
Universitatea Spiru Haret
93
100csgi
cs i∑ ⋅=
gi – structura veniturilor din exploatare pe produse, lucrări, servicii etc.; csi – cheltuieli cu salariile la 1 leu producţie pe produse, lucrări,
servicii etc.
sN
2) TCs
sNTsNCs ⋅⋅=
sNT
TCs
în care:
sNT – numărul mediu de ore lucrate de un salariat într-un an ( )t ;
TCs
– salariul mediu orar ( )csh
wa
3) 1000wacsa
sNsN1000
VeCsC1000
s ⋅⋅=⋅=
csa în care: csa reprezintă salariul mediu anual.
Utilizând primul model de analiză şi datele din tabelul nr. 9,
procedăm în continuare la analiza factorială a cheltuielilor cu salariile.
Universitatea Spiru Haret
94
Tabelul nr. 9 Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile
– lei –
Nr. crt.
Indicatori Sim-bol
Progra-mat (P0)
Realizat
(P1)
%
1. Cheltuieli cu salariile Cs 13.037 13.298 102 2. Venituri din exploatare Ve 173.376 182.045 105 3. Număr mediu de salariaţi sN 675 650 96
4. Fondul total de timp de muncă
T 1.242.000 1.199.900 97
5. Numărul mediu de ore lucrate de un salariat într-un an (ore)
t 1.840 1.846 100,3
6. Salariul mediu anual (lei) csa 19,314 20,458 105,9
7. Productivitatea medie anuală
wa 257 280 108,9
8. Salariul mediu orar (lei) csh 0,0104 0,0110 106
9. Productivitatea medie orară (lei)
wh 0,1395 0,1517 109
10. Cheltuieli medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare (lei)
cs 0,075 0,073 97
11. Cheltuieli medii cu salariile recalculate la 1 leu producţie (lei)
sc ′ - 0,071 -
Modificarea absolută a cheltuielilor cu salariile*: lei 261037.13298.13CsCsCs 01 +=−=−=Δ
din care, datorită: 1) influenţei modificării numărului mediu de salariaţi:
( )( ) lei 875,481075,0257675650
cswasNsNsN 0001
−=⋅−==⋅⋅−=Δ
* Diferenţa rezultată prin însumarea influenţelor factorilor se datorează
aproximării cheltuielilor medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare.
Universitatea Spiru Haret
95
2) influenţei modificării productivităţii medii anuale: ( )( ) lei 25,121.1075,0257280650
csaWaWsNaW 0011
+=⋅−==⋅−=Δ
din care, datorită: 2.1) influenţei modificării numărului mediu de ore lucrate de un
salariat într-un an: ( )( ) lei; 862,40075,01395,018401846650
cswhttsNt 00011
+=⋅⋅−==⋅⋅−=Δ
2.2) influenţei modificării productivităţii medii orare: ( )
( ) lei; 39,1080075,01395,01517,01846650cswhwhtsNwh 00111
+=⋅−⋅==⋅−⋅=Δ
3) influenţei modificării cheltuielilor medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare:
( )( ) lei; 375,378075,0073,0280650
cscswasNcs 0111
−≈−⋅==−⋅=Δ
din care, datorită:
3.1) influenţei modificării structurii veniturilor din exploatare pe produse:
( )( ) lei; 728075,0071,0280.650
csscawsNgi 011
−=−==−′⋅=Δ
3.2) influenţei modificării cheltuielilor cu salariile la 1 leu producţie pe produse:
( )( ) lei. 625,349071,0073,0280650
sccswasNcs 111i
+≈−⋅==′−⋅=Δ
Se constată, pe baza analizei efectuate, o depăşire a cheltuielilor cu
salariile cu 261 lei, respectiv cu 2%, situaţie justificată în totalitate de sporirea volumului de activitate (Ics < Ive).
Universitatea Spiru Haret
96
Analiza influenţelor factorilor conduce la următoarele rezultate: – reducerea numărului de personal cu 25 de salariaţi are ca efect, în
cazul de faţă, scăderea cheltuielilor cu salariile cu 481,875 lei, situaţie care poate fi apreciată ca justificată prin faptul că atât productivitatea medie anuală, cât şi veniturile din exploatare au crescut faţă de nivelul programat;
– creşterea productivităţii medii anuale cu 23 lei/salariat, ceea ce justifică sporirea cheltuielilor cu salariile cu 1.121,25 lei. Analizând influenţa productivităţii medii anuale prin prisma celor doi factori, care, prin intermediul acesteia contribuie la modificarea cheltuielilor cu salariile, constatăm că situaţia înregistrată s-a datorat atât sporirii productivităţii medii orare, cât şi utilizării complete a numărului mediu de ore lucrate de un salariat, chiar depăşirii acestuia;
– sporirea eficienţei cheltuielilor cu salariile la nivel de firmă, datorată scăderii cheltuielilor medii cu salariile la un leu venituri din exploatare. Aceasta se datorează în exclusivitate modificării structurii veniturilor din exploatare pe produse, în sensul creşterii ponderilor acelor produse care au cheltuieli cu salariile la 1 leu producţie pe produs mai mici decât cele medii programate la nivel de firmă.
Din politica salarială a firmei fac parte integrantă analiza corelaţiei dintre creşterea productivităţii muncii şi cea a salariului mediu.
În cazul de faţă, indicele corelaţie se determină astfel:
9725,09,1089,105
waIcsaI
1Ic === în care:
csaI - indicele salariului mediu anual; waI - indicele productivităţii medii anuale.
Corelaţia este respectată dacă Ic < 1. În cazul de faţă, corelaţia este respectată, ceea ce înseamnă că la
creşterea productivităţii muncii concură şi ceilalţi factori ai producţiei. Corelaţia dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica
salariului mediu poate fi analizată şi cu ajutorul celui de-al treilea model, utilizând datele din tabelul nr. 9.
Metodologia de analiză a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare constă în:
lei 27573CCC 1000s
1000s
1000s 01
−=−=−=Δ
Universitatea Spiru Haret
97
din care, datorită: 1) influenţei modificării productivităţii medii anuale:
lei 18,615,7597,681000257
314,191000280
314,19
1000wacsa1000
wacsawa
0
0
1
0
−=−=⋅−⋅=
=⋅=⋅=Δ
sau:
lei ,%,
186759108
75CI
Cwa 1000
swa
1000s
0
0 −=−=−=Δ
2) influenţei modificării salariului mediu anual:
lei 18,4978,680643,731000280
314,191000280
458,20
1000wacsa1000
wacsacsa
1
0
1
1
+≈−=⋅−⋅
=⋅−⋅=Δ
sau:
lei ,%,
1849108
7573I
CCcsa
wa
1000s1000
s0
1+≈−=−=Δ
Ca urmare a faptului că salariul mediu anual a crescut mai puţin decât productivitatea medie anuală ( )108,9% 105,9% respectiv ,I I
wacsa⟨⟨ , s-a
înregistrat o reducere cu 2 lei a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare. Situaţia se apreciază drept favorabilă, deoarece implicaţiile ei constau în creşterea profitului firmei.
Cei doi factori au influenţat indicatorul analizat astfel: – creşterea productivităţii muncii cu 8,9% faţă de nivelul
programat, în condiţiile sporirii salariului mediu anual cu mai puţin (5,9%), a condus la scăderea nivelului cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare cu 6,18 lei, ceea ce se apreciază în mod pozitiv;
– salariul mediu anual a crescut cu 5,9% şi a determinat depăşirea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare cu 4,18 lei. Influenţa acestui factor a anulat, parţial, efectul pozitiv al creşterii productivităţii medii anuale.
Universitatea Spiru Haret
98
2.5. Analiza cheltuielilor cu dobânzile
Dobânzile intră în categoria cheltuielilor financiare şi, de regulă, nu se includ în costul producţiei. Indiferent dacă acestea se includ sau nu în costuri, ele afectează profitul net al firmei. Dobânzile reprezintă costuri ale capitalului împrumutat şi eficienţa lor prezintă importanţă în analiza economică.
Pentru analiza sumei cheltuielilor cu dobânzile se folosesc modelele:
1) 1000CA
100PdKAC
1000CASdC
21000d ⋅
⋅⋅
=⋅=
2) 1000rC
SdCA
rCC1000d ⋅⎟⎟
⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛⋅=
3) 1000rC
SdAC
rCCAACC1000
d ⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛⋅⋅=
în care: 1000dC – cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri;
Sd – suma cheltuielilor cu dobânzile; AC – soldul mediu al activelor circulante; K – cota de participare a creditului la acoperirea activelor circu-
lante:
100AC
rCK ⋅=
rC – soldul mediu al creditelor pe termen scurt; dP – procentul mediu de dobândă:
100rC
SddP ⋅= sau 100
pgdP diki∑ ⋅=
gki – structura creditelor pe categorii; pdi – rata dobânzii pe categorii de credite.
Universitatea Spiru Haret
99
Condiţia de eficienţă care conduce la diminuarea cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri este:
ICA > ISd unde:
ICA – indicele cifrei de afaceri; ISd – indicele sumei cheltuielilor cu dobânzile. Pentru exemplificare, folosim modelul 1 de analiză a cheltuielilor
cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri prezentat în tabelul nr. 10. Tabelul nr. 10
Analiza cheltuielilor cu dobânzile la 1 000 lei cifră de afaceri
Nr. crt. Indicatori t – 2 t – 1 t t – 1/ t – 2 t/ t – 1
1. Cifra de afaceri 62.859 116.331 180.772 185,07 155,4 2. Cheltuieli cu
dobânzile 247 1.093 2.082 442,5 190,5
3. Soldul mediu al activelor circulante 15.235 17.396 32.402 114,2 186,3
4. Volumul creditelor contractate 651 1.917 4.627 294,5 241,4
5. Rata medie a dobânzii (%) 38 57 45 150,0 78,9
6. Cheltuieli cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri
3,93 9,4 11,52 239,2 122,6
Cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri au crescut cu
5,47 lei la 1000 lei în t – 1 faţă de t – 2, respectiv cu 2,12 lei la 1000 lei în t faţă de t – 1, efect firesc al unui indice al cheltuielilor cu dobânzile superior celui înregistrat de cifra de afaceri:
Potrivit primului model de analiză, sistemul de factori este următorul:
ΔCA 1000dCΔ ACΔ
ΔSd ΔK dPΔ
Universitatea Spiru Haret
100
Metodologia de analiză a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei, utilizând datele din tabelul nr. 10., presupune:
lei ,,, 47593349CCC 1000d
1000d
1000d 01
+=−=−=Δ din care, datorită:
1) influenţei modificării cifrei de afaceri:
lei 8161,19394,31233,2
1000859.62
2471000331.116
247
1000CASd
1000CASd
CA0
0
1
0
−=−=
=⋅−⋅=
=⋅−⋅=Δ
2) influenţei modificării sumei dobânzii plătite:
2767,71233,24,91000331.116
247
1000331.116
093.11000CASd
1000CASdSd
1
0
1
1
+=−=⋅−
−⋅=⋅−⋅=Δ
din care, datorită:
2.1) influenţei modificării soldului mediu al activelor circulante: ( )
( )lei 3016,01000
331.116100
382731,4235.15396.17
1000CA100
dPKACAC
AC
2
1
20001
+=⋅
⋅⋅−
=
=⋅
⋅⋅−
=Δ
2731410023515
651100AC
rCK
0
00 ,
.=⋅=⋅=
Universitatea Spiru Haret
101
2.2) influenţei modificării cotei de participare a creditului la acoperirea activelor circulante:
( )
( )lei 8338,3
331.1163,989.4451000
331.116100
382731,40198,11396.17
1000CA100
dPKKAC
K
2
1
20011
+==⋅
⋅−
=⋅
⋅−
=Δ
01981110039617
9171100AC
rCK1
11 ,
..
=⋅=⋅=
2.3) influenţei modificării procentului mediu al dobânzii: ( )
( )
lei 3,1413116.331
364.230,8
1000116.331
100385711,019817.396
1000CA100
dPdPKAC
dPΔ
2
1
20111
+==
=⋅
−⋅
=
=⋅
−⋅
=
Analiza cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri în
perioada t/ t – 1 este similară cu metodologia aplicată la analiza perioadei (t – 1 / t – 2).
Semnificaţia economică a influenţelor factorilor care au apărut în modelul analizat şi prezentat mai sus este următoarea:
– influenţa soldului mediu al activelor circulante este pozitivă (+0,3016 lei) şi se apreciază ca fiind justificată din punct de vedere economic, deoarece s-a respectat corelaţia:
100 < IAC < ICA respectiv, în cazul analizat:
100 < 114,7 < 185,07
Universitatea Spiru Haret
102
În situaţia în care indicele activelor circulante ar devansa indicele cifrei de afaceri:
IAC >ICA situaţia s-ar aprecia ca fiind nefavorabilă, deoarece ar însemna o creştere a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri, determinată de încetinirea vitezei de rotaţie a activelor circulante;
– influenţa cotei de participare a creditului la acoperirea activelor circulante cu semnul „+” (+3,8338 lei) reflectă o situaţie nefavorabilă, adică o scădere a surselor proprii, cu consecinţe negative asupra rezultatelor economico-financiare ale firmei;
– influenţa ratei dobânzii cu semnul „+” (+3,1413 lei) înseamnă creşterea ratei dobânzii în perioada analizată comparativ cu perioada de bază (în cazul de faţă, creşterea dobânzii în anul „t – 1” comparativ cu dobânda din „t – 2”).
PROBLEME REZOLVATE
1. Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori extraşi din contul de profit şi pierdere:
lei Nr. crt. Indicatori P0 P1 %
1 Cheltuieli de exploatare 8.900 9.100 102,25 2 Cheltuieli financiare 1.200 1.100 91,67 3 Cheltuieli extraordinare 580 750 129,31 4 TOTAL CHELTUIELI 10.680 10.950 102,53 5 Venituri din exploatare 11.500 12.200 106,09 6 Venituri financiare 650 500 76,92 7 Venituri extraordinare 600 550 91,67 8 TOTAL VENITURI 12.750 13.250 103,92
Se cere: a) Să se determine cheltuielile la 1.000 lei venituri, pe categorii de
cheltuieli; b) Să se analizeze influenţa factorilor asupra cheltuielilor la
1.000 lei venituri.
Universitatea Spiru Haret
103
Rezolvare a) Cheltuielile la 1.000 lei venituri, pe categorii de cheltuieli:
000.1V
ChR n
1ii
n
1ii
ct ×=
∑
∑
=
=
unde: Chi = cheltuielile pe structură (exploatare, financiare, extraordinare);
Vi = venituri pe structură (exploatare, financiare, extraordinare);
Nr. crt. Indicatori P0 P1 %
1 Cheltuieli la 1.000 lei venituri, din care:
837,65
826,42
98,66
1.1. Cheltuieli de exploatare 773,91 745,90 96,38 1.2. Cheltuieli financiare 1.846,15 2.200,00 119,17 1.3. Cheltuieli extraordinare 966,67 1.363,64 141,07
b) Analiza cheltuielilor aferente veniturilor se realizează utilizând indicatorul „cheltuieli la 1.000 lei venituri” (rata de eficienţă a cheltuielilor totale) calculat astfel:
000.1V
Chc100
cgR
i
i000.1i
000.1ii
ct ×=→= ∑
unde: 000.1ic = rata de eficienţă a cheltuielilor pe structură;
Chi = cheltuielile pe structură; Vi = venituri pe structură; gi = structura veniturilor. Cheltuielile la 1.000 lei venituri pe categorii de venituri sunt
calculate la punctul a. Structura veniturilor, calculată pe baza datelor de la punctul a,
este redată în tabelul următor, astfel:
Structura veniturilor Nr. crt. Indicatori P0 (%) P1 (%) 1 Venituri din exploatare 90,20 92,08 2 Venituri financiare 5,10 3,77 3 Venituri extraordinare 4,71 4,15 TOTAL 100 100
Universitatea Spiru Haret
104
Modelul factorial de analiză este următorul: Δgi
ΔRct Δci
Modificarea cheltuielilor la 1.000 lei venituri se determină cu relaţia:
01 ctctct RRR −=Δ = 826,40 – 837,65 = –11,23 din care: 1) Influenţa modificării structurii veniturilor:
( )
32,1565,83733,822
RR100
cg
100
cgR
0
0001i
ctrct
000.1i
n
1ii
000.1i
n
1ii
gct
−=−=
=−=−=Δ∑∑==Δ
33,822100
67,96615,415,846.177,391,77308,92
100
cgR
000.1i
n
1ii
rct
01
=⋅+⋅+⋅
=
==∑=
2) Influenţa modificării cheltuielilor la 1.000 lei, pe categorii:
09,433,82242,826
RR100
cg
100
cgc r
ctct
000.1i
n
1ii
000.1i
n
1ii
000.1i 1
0111
+=−=
=−=−=Δ∑∑==
De la o perioadă la alta indicatorul cheltuieli la 1.000 lei venituri se
modifică în sens pozitiv, cheltuielile la 1.000 lei scăzând cu 11,23 lei. Influenţează pozitiv structura veniturilor cu –15,32 lei/1.000 lei, datorită veniturilor din exploatare ce deţin ponderea cea mai mare în cadrul veniturilor şi care cresc cu 6,09% de la o perioadă la alta. Indicatorul cheltuieli la 1.000 lei venituri pe categorii de cheltuieli are o influenţă negativă, conducând la creşterea cheltuielilor cu 4,09 lei/1.000 lei venituri.
Universitatea Spiru Haret
105
2. Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori extraşi din contul de profit şi pierdere:
lei Nr. crt. Indicatori P0 P1 %
1. Venituri din exploatare din care aferente:
11.500 12.200 106,09
– producţiei vândute 10.800 11.600 107,41 – producţiei stocate 600 400 66,67 – producţiei imobilizate 100 200 200
2. Cheltuieli de exploatare din care aferente:
8.900 9.100 102,25
– producţiei vândute 8.200 8.500 103,66 – producţiei stocate 400 350 87,50 – producţiei imobilizate 300 250 83,33
Se cere: a) Să se determine cheltuielile de exploatare la 1.000 lei venituri din
exploatare, pe categorii de cheltuieli; b) Să se analizeze influenţa factorilor asupra cheltuielilor de
exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare.
Rezolvare a) Calculul cheltuielilor de exploatare la 1.000 lei venituri din
exploatare, pe categorii de cheltuieli de exploatare se realizează cu relaţia:
000.1V
ChRe
ece ⋅=
în care: Che = cheltuieli de exploatare; Ve = venituri din exploatare.
Nr. crt. Indicatori P0 P1 %
1 Cheltuieli de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare, aferente:
773,91
745,90
96,38
1.1. – producţiei vândute 759,26 732,76 96,51 1.2. – producţiei stocate 666,67 875,00 131,25 1.3. – producţiei imobilizate 3.000 1.250 41,67
Universitatea Spiru Haret
106
b) Analiza cheltuielilor de exploatare aferente veniturilor din
exploatare se realizează se utilizează cu ajutorul următorului model:
000.1V
Chr unde
100
rgR
j
j000.1ce
000.1ce
n
1jj
ce j
j
⋅==∑=
în care: gj = structura veniturilor din exploatare; 000.1
ce jr = rata de eficienţă a cheltuielilor pe tipuri de venituri din
exploatare; Chj = cheltuieli aferente activităţilor componente ale ciclului de
exploatare; Vj = venituri pe tipuri de activităţi ale ciclului de exploatare.
Ratele de eficienţă a cheltuielilor pe tipuri de venituri din exploatare au fost determinate la punctul a. Structura veniturilor din exploatare este următoarea:
Structura veniturilor din exploatare (gj)
Nr. crt. Indicatori
P0 (%) P1 (%) 1 Venituri din exploatare
aferente producţiei vândute 93,91 95,08
2 Venituri din exploatare aferente producţiei stocate
5,22 3,28
3 Venituri din exploatare aferente producţiei imobilizate
0,87 1,64
TOTAL 100 100
Analiza se efectuează pe baza relaţiilor: 01,2891,77390,745RRR
01 cecece −=−=−=Δ din care:
1) Influenţa modificării structurii veniturilor din exploatare:
06,1991,77397,792100
rg
100
rgg
000.1ce
n
1jj
000.1ce
n
1jj
j
0j00j1
+=−=−=Δ∑∑==
Universitatea Spiru Haret
107
97,792100
000.364,167,66628,326,75908,95100
rg 000.1ce
n
1jj
0j1
=⋅+⋅+⋅
=∑=
2) Influenţa modificării ratei de influenţă a cheltuielilor de exploatare pe tipuri de venituri:
07,4797,79290,745100
rg
100
rgr
000.1ce
n
1jj
000.1ce
n
1jj
000.1ce
0j11j1
j−=−=−=Δ
∑∑==
01,2807,4706,19rg 000.1cej j
−=−+=Δ+Δ
Indicatorul cheltuieli de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare se modifică în sens pozitiv, cheltuielile la 1.000 lei scăzând cu 28,01 lei. Influenţează în sens negativ structura veniturilor cu 19,06 lei/1.000 lei. Indicatorul cheltuieli la 1.000 lei venituri din exploatare are o influenţă pozitivă, conducând la scăderea cheltuielilor de exploatare cu 47,07 lei/1.000 lei venituri din exploatare.
3. Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori, pentru două perioade:
Nr. crt. Indicatori P0 P1 %
1 QA (buc) 10.000 11.000 110 2 QB (buc) 15.000 14.000 93,33 3 QC (buc) 20.000 21.000 105 4 Preţ A (lei/buc) 100 105 105 5 Preţ B (lei/buc) 200 210 105 6 Preţ C (lei/buc) 500 490 98 7 Cost A (lei/buc) 95 100 105,26 8 Cost B (lei/buc) 450 440 97,78 9. Cost C (lei/buc) 170 185 108,82
Se cere să se analizeze cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri.
Universitatea Spiru Haret
108
Rezolvare Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri se
face cu ajutorul următorului model de analiză:
000.1pqcq
Civ
iv000.1
i
i ⋅=∑∑
în care: ivq = volumul fizic al producţiei vândute pe produse;
pi = preţul unitar al produsului „i”; ci = costul unitar al produsului „i”.
Modificarea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri este influenţată de următorii factori:
=⋅−⋅=−=Δ∑∑
∑∑ 000.1
pqcq
000.1pqcq
CCC00i
00i
11i
11i
iv
iv
iv
iv000.10
000.11
000.1
−⋅⋅+⋅+⋅⋅+⋅+⋅
= 000.1490000.21210000.14105000.11185000.21440000.14100000.11
10,188,7927,774000.1000.000.14000.100.11000.1
000.385.14000.145.11
000.1500000.20200000.15100000.10
170000.20450000.1595000.10
−=−=⋅−⋅=
=⋅⋅+⋅+⋅⋅+⋅+⋅
−
Influenţa factorilor asupra modificării nivelului cheltuielilor la
1.000 lei cifră de afaceri se calculează astfel: 1) Influenţa structurii cifrei de afaceri:
=⋅−⋅=Δ∑∑
∑∑ 000.1
pqcq
000.1pqcq
g00i
00i
01i
01i
iv
iv
iv
ivi
lei 9,348,7929,757
8,792000.1500000.21200000.14100000.11
170000.21450000.1495000.11
−=−=
=−⋅⋅+⋅+⋅⋅+⋅+⋅
=
Universitatea Spiru Haret
109
2) Influenţa modificării preţului de vânzare:
=⋅−⋅=Δ∑∑
∑∑ 000.1
pqcq
000.1pqcq
p01i
01i
11i
01i
iv
iv
iv
iv
lei 80,09,7577,758
9,757000.1490000.21210000.14105000.11
170000.21450000.1495000.11
+=−=
=−⋅⋅+⋅+⋅⋅+⋅+⋅
=
3) Influenţa modificării costului pe produs:
167,7587,774000.1pqcq
000.1pqcq
c11i
01i
11i
11i
iv
iv
iv
iv +=−=⋅−⋅=Δ∑∑
∑∑
10,18168,09,34cpg iii −=++−=Δ+Δ+Δ lei
Indicatorul cheltuieli la 1.000 lei cifră de afaceri a evoluat în sens pozitiv în perioada curentă faţă de cea precedentă (în sensul scăderii cheltuielilor cu –18,10 lei la 1.000 lei cifră de afaceri). Influenţa favorabilă s-a datorat variaţiei structurii producţiei (cu –34,87 lei/1.000 cifră de afaceri). Asupra indicatorului analizat a avut o influenţă negativă variaţia preţului unitar pe produs precum şi costul unitar care au condus la creşterea cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 0,8 şi respectiv 16 lei.
4. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
lei
Nr. crt. Indicatori P0 P1 % 1 Cifra de afaceri 1.500 1.400 93,33% 2 Cheltuieli aferente cifrei
de afaceri, din care: 1.080 980 90,74%
− Cheltuieli variabile 660 630 95,45% − Cheltuieli fixe 420 350 83,33% 3 Volumul efectiv al cifrei de
afaceri la preţul de vânzare din perioada de referinţă P0
− 1.420 −
4 Volumul efectiv al cifrei de afaceri la costul perioadei de referinţă P0
− 1.001,1 −
5 Cheltuieli variabile recalculate
− 634,74 −
Universitatea Spiru Haret
110
Se cere să se analizeze cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri pe total şi pe structură (variabile şi fixe) şi să se interpreteze rezultatele obţinute.
Rezolvare A. Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri se face
prin utilizarea următorului model de analiză: g
000.1pqcq
Civ
iiv000.1
i
⋅=∑∑
p
c
lei20720700
000.1500.1080.1000.1
400.1980CCC 000.1
0000.1
1000.1
−=−=
=⋅−⋅=−=Δ
din care: 1) Influenţa structurii cifrei de afaceri:
lei 15720705000.1500.1080.1000.1
420.11,001.1
000.1pqcq
000.1pqcq
g00i
00i
01i
01i
iv
iv
iv
ivi
−=−=⋅−⋅=
=⋅−⋅=Δ∑∑
∑∑
2) Influenţa modificării preţului de vânzare:
lei 10705715000.1420.1
1,001.1000.1400.1
1,001.1
000.1pqcq
000.1pqcq
p01i
01i
11i
01i
iv
iv
iv
ivi
+=−=⋅−⋅=
=⋅−⋅=Δ∑∑
∑∑
3) Influenţa modificării costului pe produs:
lei 15715700000.1pqcq
000.1pqcq
c11i
01i
11i
11i
iv
iv
iv
ivi −=−=⋅−⋅=Δ
∑∑
∑∑
lei 20151015cpg iii −=−+−=Δ+Δ+Δ
Universitatea Spiru Haret
111
În exemplul dat, cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri s-au redus cu 20 lei, ceea ce reflectă o situaţie favorabilă, deoarece creşte profitul aferent cifrei de afaceri şi alţi indicatori de eficienţă determinaţi pe baza acestuia. Se remarcă faptul că cei trei factori direcţi au avut influenţe diferite ca sens şi mărime.
Structura cifrei de afaceri a determinat scăderea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 15 lei, ca urmare a creşterii ponderii produselor cu o cheltuială la 1.000 lei mai mică decât cheltuiala medie din perioada P0.
Preţurile de vânzare au influenţat nefavorabil, contribuind la depăşirea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 10 lei, ca urmare a reducerii lor faţă de P0.
Costul unitar a influenţat favorabil, determinând reducerea cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 15 lei.
B. Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri Cheltuielile variabile la 1 000 lei cifră de afaceri se determină după
următoarea relaţie: ∆ g
1000pqcq
Cv
vv1000v ⋅=
∑∑ ∆ p
∆ c
Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri (folosind datele din tabelul prezentat în enunţul problemei 4), se prezintă astfel:
lei10440450
000.1500.1
660000.1400.1
630CCC 000.1v
000.1v
000.1v 01
+=−=
=⋅−⋅=−=Δ
1) Influenţa modificării structurii producţiei:
lei 7440447000.1500.1
660000.1420.1
74,634
000.1pqcq
000.1pqcq
g0v
vv
0v
vv
0
00
1
01
+=−=⋅−⋅=
=⋅⋅⋅
−⋅⋅⋅
=Δ∑∑
∑∑
Universitatea Spiru Haret
112
2) Influenţa modificării preţului de vânzare:
lei 39,644739,4531000420.1
74,6341000400.1
74,634
1000pqcq
1000pqcq
p0v
vv
1v
vv
1
01
1
01
+=−=⋅−⋅=
=⋅⋅⋅
−⋅⋅⋅
=Δ∑∑
∑∑
3) influenţei modificării cheltuielilor variabile pe unitatea de produs:
lei 39,339,4534501000400.1
74,6341000400.1
630
1000pqcq
1000pqcq
c1v
vv
1v
vvv
1
01
1
11
−=−=⋅−⋅=
=⋅⋅
⋅−⋅
⋅⋅
=Δ∑∑
∑∑
lei 1039,339,67cpg v +=−+=Δ+Δ+Δ În cazul analizat s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor variabile la
1.000 lei cifră de afaceri cu 10 lei. Cei trei factori direcţi au influenţat diferit creşterea cheltuielilor variabile. Structura producţiei vândute a influenţat nefavorabil, contribuind la creşterea cheltuielilor variabile la 1.000 lei cu 7 lei şi demonstrează că a crescut ponderea acelor produse cu cheltuieli la 1.000 lei mai mari decât media realizată în perioada P0. Dacă schimbările de structură sunt rezultatul cererii agenţilor economici, se apreciază în mod favorabil, întrucât acestea se vor reflecta în indicatorii performanţei economico-financiare.
Preţul de vânzare, de asemenea, a influenţat nefavorabil cu 6,39 lei, ceea ce reflectă rezervele existente la nivelul firmei în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii producţiei şi implicit, creşterea preţurilor.
Cheltuielile variabile pe produs au influenţat pozitiv, determinând o reducere a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri cu 3,39 lei. Analiza acestei situaţii impune descoperirea cauzei care a generat acest fenomen prin cunoaşterea influenţei factorilor de gradul 2, respectiv consumurilor specifice şi preţul de cumpărare al materialelor, precum şi aspectele legate de asigurarea şi folosirea eficientă a forţei de muncă.
Universitatea Spiru Haret
113
C. Analiza cheltuielilor fixe la 1 000 lei cifră de afaceri Cheltuielile fixe la 1 000 lei cifră de afaceri se determină după
următorul model: qv
1000pqv
CfCf 1000 ⋅⋅
=∑
p
Chf
Pe baza datelor din tabelul prezentat mai sus, folosind metoda substituţiilor în lanţ, se determină influenţa factorilor direcţi asupra cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri astfel:
lei30280250
000.1500.1
420000.1400.1
350CfCfCf 000.10
000.11
000.1
−=−=
=⋅−⋅=−=Δ
1) Influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute:
lei 77,1528077,2951000500.1
4201000420.1
420
1000pqv
Chf1000pqv
Chfqv00
0
01
0
+=−=⋅−⋅=
=⋅−⋅=Δ∑∑
2) Influenţa modificării preţului de vânzare:
lei 23,477,2953001000420.1
4201000400.1
420
1000pqv
Chf1000pqv
Chfp01
0
11
0
+=−=⋅−⋅=
=⋅−⋅=Δ∑∑
3) Influenţa modificării sumei cheltuielilor fixe:
lei 503002501000400.1
4201000400.1
350
1000pqv
Chf1000pqv
ChfChf11
0
11
1
−=−=⋅−⋅=
=⋅−⋅=Δ∑∑
lei 305023,477,15Chfpgv −=−+=Δ+Δ+Δ
Universitatea Spiru Haret
114
Aprecierea eficienţei cheltuielilor fixe se realizează prin determinarea indicilor de creştere a celor doi indicatori. Astfel, creşterea mai rapidă a cifrei de afaceri faţă de cheltuielile fixe (ICA > IChf) conduce la micşorarea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri faţă de nivelul de referinţă (P0).
În cazul analizei cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri, pe baza datelor prezentate, cheltuielilor fixe scad într-un ritm mai rapid (83,33%) decât cifra de afaceri (93,33%), ceea ce a condus la reducerea cheltuielilor fixe cu 30 lei.
Scăderea volumului fizic al producţiei vândute cu 5,34% a determinat creşterea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri cu 15,77 lei. De asemenea, preţul de vânzare a influenţat nefavorabil cu 4,23 lei. În schimb, scăderea sumei cheltuielilor fixe cu 16,67% a contribuit la reducerea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri cu 50 lei.
Pentru a asigura în continuare o reducere a cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri, managerii firmei trebuie să adopte măsuri de creştere a gradului de utilizare a capacităţilor de producţie, concomitent cu găsirea de noi posibilităţi de reducere a sumei cheltuielilor fixe.
5. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: lei
Nr. crt. Indicatori P0 P1 1 Cifra de afaceri 80.000 75.000 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 64.000 60.750 3 Indicele preţurilor de vânzare – 106% 4 Indicele costurilor – 107%
Se cere să se determine influenţa preţurilor de vânzare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri.
Rezolvare Modelul de analiză utilizat este următorul:
qvi
000.1pqvcqv
Cii
ii1000 ⋅=∑∑ pi
ci
Universitatea Spiru Haret
115
lei 43,4543,802757000.17,754.707,775.56000.1
000.757,775.56
000.1
106100000.75
107100750.60
000.1000.75
107100750.60
000.1
106100p
q
107100c
q000.1
pq107
100cq
000.1pqcq
000.1pqcq
p
1
1i
1
1i
11i
1
1i
01i
01i
11i
01i
iv
iv
iv
iv
iv
iv
iv
ivi
−=−=⋅−⋅=
=⋅⋅
⋅
−⋅
⋅
=
=⋅⋅
⋅
−⋅
⋅
=
=⋅−⋅=Δ
∑
∑∑
∑
∑∑
∑∑
6. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: lei
Nr. crt. Indicatori P0 P1 1 Cifra de afaceri 55.000 58.000 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 50.500 52.240 3 Indicele preţurilor – 110% 4 Indicele costurilor – 112%
Se cere să se determine influenţa structurii asupra cheltuielilor la
1.000 lei cifră de afaceri. Rezolvare Modelul de analiză utilizat este următorul:
qvi
000.1pqvcqv
Cii
ii1000 ⋅=∑∑ pi
ci
Universitatea Spiru Haret
116
lei 6,332,9186,884000.1000.55500.50000.1
727.528,642.46
000.1000.55500.50000.1
110100000.58
112100240.52
000.1pqcq
000.1
110100p
q
112100c
q
000.1pqcq
000.1pqcq
qv
00i
00i
1
1i
1
1i
00i
001i
01i
01i
iv
iv
iv
iv
iv
iv
iv
ivi
−=−=⋅−⋅=
=⋅−⋅⋅
⋅
=
=⋅−⋅⋅
⋅
=
=⋅−⋅=Δ
∑∑
∑
∑
∑∑
∑∑
7. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: lei Nr. crt. Indicatori –
1 Cifra de afaceri din perioada curentă 60.000 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 52.000 3 din care: variabile 35.800 4 Cifra de afaceri propusă pentru perioada următoare 63.000
Se cere să se determine nivelul probabil al cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri.
Rezolvare Pornind de la comportamentul cheltuielilor variabile care, la nivelul
firmei, se modifică ca sumă absolută în funcţie de evoluţia volumului cifrei de afaceri, iar la 1.000 lei sau pe produs rămân neschimbate, se poate determina suma cheltuielilor variabile totale pe baza următoarei relaţii:
( )10001CvCAp
000.11
Cvp ⋅=
în care: Cvp – suma cheltuielilor variabile previzionate; CAp – cifra de afaceri previzionată;
Universitatea Spiru Haret
117
10001Cv – nivelul realizat al cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră
de afaceri. Conform datelor din tabel, nivelul probabil al cheltuielilor la
1.000 lei cifră de afaceri se determină după cum urmează:
( ) lei 58,589.37000.11
000.11
Cvp
66,596000.63
000.1000.60800.35000.63
==
==
⋅
⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ ⋅⋅
CA1 = Cv1 + Cf1 + Profit1 60.000 = 35.800 + 16.200 + 8.000 Având în vedere că suma cheltuielilor fixe rămâne aceeaşi,
indiferent de volumul fizic al producţiei, nivelul probabil al cheltuielilor aferente cifrei de afaceri se determină astfel:
Chp = Cvp + Cfp = 37.589,58 + 16.200 = 53.789,58
lei 81,853000.1000.63
58,789.53C 000.1p =⋅=Δ
8. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: lei
Nr. crt. Indicatori P0 P1 1 Suma cheltuielilor fixe 4.800 4.725 2 Cifra de afaceri 20.000 21.000 3 Volumul efectiv al cifrei de afaceri la
preţul perioadei P0 – 20.425,5
Se cere să se determine influenţa cheltuielilor fixe asupra cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri.
Rezolvare Modelul de analiză utilizat este următorul:
qv
000.1qvp
ChfCf 000.1 ⋅=∑
p
Chf
Universitatea Spiru Haret
118
lei 57,357,228225000.1000.21800.4000.1
000.21725.4
1000pqv
Cf1000pqv
CfChf11
0
11
1
−=−=⋅−⋅=
=⋅−⋅=Δ∑∑
9. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: lei
Nr. crt. Indicatori P0 P1 1 Cheltuieli variabile 432 442 2 Cifra de afaceri 800 850 3 Indicele preţurilor de vânzare – 105% 4 Indicele costurilor – 109%
Se cere să se determine influenţa preţului asupra cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri.
Rezolvare Modelul de analiză utilizat este următorul:
Δg
000.1pqcq
Cv
vv1000v ⋅=
∑∑ Δp
Δcv
lei 84,239,50006,477000.15,8095,405000.1
8505,405
000.1
105100850
109100442
000.1850109
100442
000.1
105100pq
109100c
q000.1
pq109
100cq
000.1pqcq
000.1pqcq
p
1v
vv
1v
vv
0v
vv
1v
vv
1
1
1
1
1
1
1
01
1
01
−=−=⋅−⋅=
=⋅⋅
⋅
−⋅
⋅
=
=⋅⋅
⋅
⋅
−⋅⋅
⋅
=
=⋅−⋅=Δ
∑
∑∑
∑
∑∑
∑∑
Universitatea Spiru Haret
119
10. Indicele productivităţii muncii (realizat faţă de perioada curentă) = 108,5%.
Coeficientul de corelaţie prevăzut 9821,0waIcsI
=⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛.
Pentru a se menţine nivelul prezent al cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei venituri din exploatare, salariile şi elementele aferente se modifică faţă de perioada de referinţă P0.
Se cere să se determine, în mărimi relative (%), cu cât se modifică salariile şi elementele aferente acestora.
Rezolvare Respectarea corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi
dinamica salariului mediu poate fi evidenţiată în cazul indicatorului cheltuieli la 1.000 lei cifră de afaceri (venituri din exploatare).
Modelul de analiză este următorul:
000.1aWsC000.1
aWsNsCsN000.1
CACsC1000
s ⋅=⋅⋅⋅
=⋅=
%56,1069821,05,1089821,0aWIsCI9821,0aWIsCI
=⋅=⋅=⇒=
Rezultă că se înregistrează o creştere a salariilor cu 6,56%,
comparativ cu creşterea productivităţii medii anuale a muncii de 8,5%; corelaţia dintre cei doi indicatori se apreciază favorabil.
11. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: lei
Nr. crt. Indicatori P0 P1 1 Cheltuieli materiale 40.000 46.000 2 Cifra de afaceri 80.000 94.600 3 Indicele preţurilor de vânzare – 110% 4 Indicele costurilor (materiale) – 115%
Se cere să se determine influenţa preţului de vânzare asupra
cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifră de afaceri.
Universitatea Spiru Haret
120
Rezolvare Modelul de analiză al cheltuielilor cu materiale este următorul:
g 000.1
mC p
cs cm p′
lei 3,431,46586,422000.1
110100600.94
115100000.46
000.1600.94
115100000.46
000.1
110100pq
115100cmq
000.1600.94
115100cmq
000.1pq
cmq000.1
pqcmq
p
1v
1v
1v
0v
0v
1v
0v
1
11
1
1
1
1
−=−=⋅⋅
⋅
−⋅
⋅
=
=⋅⋅
⋅
⋅
−⋅
⋅
=
=⋅−⋅=Δ
∑
∑∑∑∑
∑∑
Universitatea Spiru Haret
121
3. ANALIZA PERFORMANŢELOR FIRMEI PE BAZA RENTABILITĂŢII
3.1. Analiza indicatorilor parţiali ai rentabilităţii
Soldurile intermediere de gestiune sunt indicatori parţiali de renta-bilitate sub formă de solduri ce pun în evidenţă etapele formării rezultatului exerciţiului, adică prezintă contul de profit şi pierderi într-o altă formă, mai aproape de cerinţele şi obiectivele analizei financiare.
Construcţia tabloului soldurilor intermediare de gestiune porneşte de la indicatorul de rezultate cel mai cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comercială) şi se încheie cu indicatorul cel mai sintetic (profitul net al exerciţiului).
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune este redat în tabelul nr. 1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune se poate realiza pe baza: − modificărilor absolute; − indicatorilor cu bază fixă, în lanţ şi medii; − ritmurilor cu bază fixă, în lanţ şi medii; − metodei ratelor; − metodei substituirilor în lanţ. 1. Marja comercială (Mc) este un indicator utilizat de firmele care
vând mărfurile în starea în care au fost cumpărate. Modelul utilizat pentru analiza factorială a marjei comerciale este următorul:
100cigi
C 100
CDMc ∑ ⋅
=⋅
=
în care: D – cifra de afaceri din vânzări de mărfuri sau valoarea desfacerilor de mărfuri;
C – rata medie a marjei comerciale sau cota medie de adaos comercial; g – structura vânzărilor pe grupe de mărfuri sau sectoare de activitate; ci – cota de adaos comercial pe grupe de mărfuri sau sectoare de
activitate.
Universitatea Spiru Haret
122
Tabelul nr. 1 Soldurile intermediare de gestiune
- lei – Exerciţiul financiar Nr.
Crt. Indicatori Precedent Curent 1. Vânzări de mărfuri 2.652 2.163 2. Costul mărfurilor vândute 2.243 1.745 3. MARJA COMERCIALĂ (1-2) 409 418 4. Producţia vândută 113.678 178.608 5. Variaţia producţiei stocate 6.543 1.272 6. Venituri din producţia de imobilizări - - 7. PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI (4+5+6) 120.221 179.880 8. Consumurile exerciţiului provenind de la
terţi 75.962 106.064
9. VALOAREA ADĂUGATĂ (3+7-8) 44.668 74.234 10. Subvenţii de exploatare - - 11. Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate 23.197 28.845
12. Cheltuieli cu personalul 9.635 18.035 13. EXCEDENTUL (DEFICITUL) BRUT
AL EXPLOATĂRII (9+10-11-12) 11.836 27.354
14. Alte venituri din exploatare inclusiv cele din provizioane
- -
15. Alte cheltuieli de exploatare - - 16. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
şi provizioanele 831 1.476
17. REZULTATUL EXPLOATĂRII (13+14-15-16)
11.005 25.878
18. Venituri financiare 2.707 13.853 19. Cheltuieli financiare 2.593 13.820 20. REZULTATUL CURENT AL
EXERCIŢIULUI (17+18-19) 11.119 25.911
21. Venituri extraordinare 134 39 22. Cheltuieli extraordinare 97 25 23. REZULTATUL EXTRAORDINAR AL
EXERCIŢIULUI (21-22) 37 14
24. Rezultatul brut al exerciţiului (20+23) 11.156 25.925 25. Impozit pe profit 4.244 11.446 26. REZULTATUL EXERCIŢIULUI
(PROFIT NET SAU PIERDERE) (24-25) 6.912 14.479
Universitatea Spiru Haret
123
Pe baza datelor prezentate în tabelul nr. 1. s-au stabilit următoarele valori ale cotelor medii de adaos comercial:
19,32%2.163
418.100D
100McC1
11 ==
⋅=
15,42%2.652
409.100D
100McC
0
00 ==
⋅=
Modificarea marjei comerciale se explică factorial astfel: ΔMc = Mc1- Mc0 = 418 – 409 = + 9 lei
din care, datorită:
1) influenţei modificării sumei veniturilor din vânzarea măsurilor:
lei; 75,47409333,53 100
15,422.652100
15,422.163100
CD100
CDΔD 0001
−=−=
=⋅
−⋅
=⋅
−⋅
=
2) influenţei modificării ratei medii a marjei comerciale (cotei medii de adaos comercial):
lei. 47,8453,333418100
CD100
CDCΔ 0111 +=−=⋅
−⋅
=
Analizând influenţele factorilor direcţi, se remarcă următoarele: − scăderea vânzărilor de mărfuri cu 489 lei a determinat, în
condiţiile date, scăderea marjei comerciale cu 75,47 lei; − creşterea cotei medii de adaos comercial cu 3,9% se reflectă în
creşterea marjei comerciale cu 84,47 lei. Aprofundând analiza influenţei cotei medii de adaos comercial, se
poate determina influenţa modificării structurii vânzărilor pe grupe de mărfuri şi a cotelor de adaos comercial pe grupe de mărfuri asupra modificării marjei comerciale.
2) Producţia exerciţiului (Qe) reflectă volumul total de activitate al
unei perioade. În cazul firmei analizate se constată o creştere cu 59.659 lei,
respectiv cu 49,6%. Această situaţie s-a datorat în cea mai mare parte producţiei vândute, creşterea înregistrată fiind de 64.930 lei, respectiv de
Universitatea Spiru Haret
124
57,12%, iar diferenţa negativă fiind reprezentată de producţia stocată, scăderea acesteia fiind de 5.271 lei, respectiv de 80,5%.
3) Valoarea adăugată (VA) reprezintă plusul de valoare rezultat
din activitatea de producţie şi de comercializare a firmei. La firma analizată, valoarea adăugată a crescut cu 29.566 lei,
respectiv cu 66,2%. Corelând creşterea valorii adăugate cu evoluţia producţiei şi a marjei comerciale se constată mărirea gradului de prelucrare a resurselor consumate procurate de la terţi:
IVA >I(Qe+Mc) 1,66 >1,49
1,6644.66874.234Iva == ; ( ) 1,49
409120.221418179.880I McQe =
++
=+
Pentru o caracterizare mai exactă a valorii adăugate realizate de
către firmă se recomandă calculul gradului de integrare pe verticală a activităţii firmei pe baza relaţiei:
Valoarea adăugată (VA) Cifra de afaceri (CA) × 100
În cazul firmei analizate, gradul de integrare pe verticală a fost de 38,4% în anul precedent şi 41,06% în anul curent. Creşterea gradului de integrare pe verticală s-a înregistrat ca urmare a realizării cu forţe proprii a unor activităţi complementare.
Majorarea gradului de integrare pe verticală poate să aibă o influenţă importantă asupra rentabilităţii pe termen scurt, dar poate mări riscul din exploatare pe termen lung, prin faptul că generează o creştere a cheltuielilor fixe ale firmei (ca urmare a investiţiilor necesare pentru realizarea activităţilor complementare).
4) Excedentul (deficitul) brut al exploatării (EBE) semnifică fluxul
potenţial de disponibilităţi degajat de ciclul de exploatare al firmei. EBE se poate determina pe baza relaţiei: EBE = Venituri monetare din exploatare – Cheltuieli monetare din
exploatare
Universitatea Spiru Haret
125
Veniturile monetare din exploatare sunt formate din venituri din vânzări şi subvenţiile de exploatare.
Cheltuielile monetare din exploatare sunt formate din categoriile de cheltuieli care presupun plăţi imediate sau la termen (consumurile provenind de la terţi, cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate şi cheltuieli cu personalul). Nu se includ în cheltuielile monetare din exploatare cheltuielile cu amortizarea şi provizioanele.
Excedentul brut al exploatării nu este influenţat de: sistemul de amortizare, politica de constituire a provizioanelor, structura capitalurilor folosite, modul de impozitare a profitului. De aceea, EBE poate fi folosit pentru comparaţii în dinamică şi sectoriale.
În cazul firmei analizate, EBE a înregistrat o creştere cu 15.518 lei, respectiv cu 131,11%. Această situaţie s-a datorat faptului că valoarea adăugată a crescut într-un ritm mai rapid decât cheltuielile cu personalul şi cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
Creşterea EBE este o condiţie importantă pentru mărirea capacităţii de autofinanţare a firmei, deoarece trebuie să asigure:
• remunerarea capitalurilor investite (de bănci şi acţionari); • rambursarea împrumuturilor pe termen mediu şi lung; • înlocuirea activelor fixe; • plata impozitului pe profit. Analiza EBE se poate aprofunda cu ajutorul următoarelor rate de
structură (repartiţie): a) ponderea amortizării = 100
EBEaamortizarecu cheltuieli×
– ponderea amortizării în anul precedent = %,.
02710083611
831=⋅
– ponderea amortizării în anul curent = %,.
. 4510035427
4761=⋅
b) ponderea cheltuielilor financiare cu dobânzile =
cheltuieli cu dobânzile = EBE × 100
Universitatea Spiru Haret
126
– ponderea cheltuielilor financiare cu dobânzile în anul precedent =
%,.. 239100836110431
=⋅=
– ponderea cheltuielilor financiare cu dobânzile în anul curent =
%,.
. 6710035427
0822=⋅=
c) ponderea impozitului pe profit = 100impozitul×
EBEprofit pe
– ponderea impozitului pe profit în anul precedent =
%,.. 8635100836112444
=⋅=
– ponderea impozitului pe profit în anul curent =
%,.. 84411003542744611
=⋅=
d) ponderea dividendelor = 100EBE
dividende×
– ponderea dividendelor în anul precedent = %,.
16610083611
729=⋅
– ponderea dividendelor în anul curent = %,.
. 357100354270102
=⋅
În exemplul analizat, ponderea amortizării în EBE a fost de 7,02%
în anul precedent şi de 5,4% în anul curent. Această evoluţie s-a înregistrat ca urmare a creşterii ponderii rezultatului exploatării în EBE, situaţie care arată că fluxul potenţial de lichidităţi din exploatare s-a format în cea mai mare parte pe seama profitului din exploatare.
Ponderea cheltuielilor financiare cu dobânzile în EBE a scăzut în anul curent cu aproximativ 2%, ceea ce înseamnă o scădere a finanţării pe seama creditelor bancare.
O pondere însemnată în EBE o deţine impozitul pe profit, care a înregistrat o creştere de la 35,86% în anul precedent la 41,84% în anul curent, semnificând o creştere a fiscalităţii în perioada analizată.
Universitatea Spiru Haret
127
5. Analiza corelaţiei dintre indicatorii de rezultate Corelaţiile dintre indicatorii de rezultate pot fi analizate cu ajutorul
următoarelor rapoarte: a)
EBE(RE) iexploatari Rezultatul
– în anul precedent: 929808361100511
EBERE
0
0 ,..
==
– în anul curent: 946003542787825
EBERE
1
1 ,..
==
Creşterea ponderii rezultatului exploatării în EBE s-a datorat creşterii valorii adăugate într-o proporţie mai mare decât creşterea cheltuielilor cu personalul şi a cheltuielilor cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
Rezultatul exploatării (RE) > b) Rezultatul curent (RCR) < 1
În cazul analizat:
989701191100511
RCRRE
0
0 ,..
== ; 998709112587825
RCRRE
1
1 ,..
==
Rezultă că, în perioada analizată, rezultatul financiar a fost pozitiv, iar ritmul de creştere al profitului din exploatare a devansat pe cel al rezultatului financiar.
c) 1zultatul (RBE)brut Rezultatul(RCR)curent Re
<>
În situaţia analizată:
996701561111911
RBERCR
0
0 ,..
== ; 999509252591125
RBERCR
1
1 ,..
==
Această situaţie este determinată de înregistrarea unui profit şi din operaţiunile extraordinare.
Rezultatul net al exerciţiului d) Rezultatul brut
Universitatea Spiru Haret
128
Acest raport reflectă ponderea profitului net (sau al pierderii) în rezultatul brut al exerciţiului. Evoluţia acestui raport depinde de dinamica rezultatului brut a elementelor nedeductibile fiscal şi a deducerilor fiscale.
În cazul analizat s-au înregistrat valorile:
• 6196,0156.11912.6
0RBE0RNE
==
• 5585,0925.25479.14
1RBE1RNE
==
Rezultă creşterea mai rapidă a elementelor nedeductibile fiscal faţă de cele deductibile din punct de vedere fiscal.
3.2. Analiza rentabilităţii firmei
Rentabilitatea, ca formă sintetică de exprimare a eficienţei economice, reprezintă capacitatea firmei de a obţine profit, în scopul remunerării capitalurilor şi al extinderii activităţii acesteia.
Rentabilitatea poate fi exprimată cu ajutorul a doi indicatori: profitul (ca indicator de volum) şi rata rentabilităţii (indicator al mărimii relative a rentabilităţii), care exprimă gradul în care capitalul sau folosirea resurselor firmei aduce profit.
Principalele probleme ale analizei rentabilităţii firmei sunt: 3.2.1. Analiza factorială a profitului la nivel de firmă. 3.2.2. Analiza ratelor de rentabilitate. 3.2.3. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic (pragul rentabi-
lităţii). Sursele informaţionale utilizate în analiza rentabilităţii firmei sunt:
Situaţia patrimoniului pe baza bilanţului (tabelul nr. 2) şi Contul de profit şi pierdere (tabelul nr. 3).
Comparaţiile se vor realiza între perioada curentă şi perioada precedentă, iar metoda de analiză folosită este metoda substituirilor în lanţ.
Universitatea Spiru Haret
129
Tabelul nr. 2 SITUAŢIA PATRIMONIULUI PE BAZA BILANŢULUI CONTABIL
– lei –
Indicatori Perioada precedentă
Perioada curentă
A Active imobilizate I Imobilizări necorporale 909 1.555 II Imobilizări corporale 18.357 22.583 III Imobilizări financiare 389 316 ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 19.655 24.454
B Active circulante I Stocuri 10.926 21.159 II Creanţe 5.865 10.642 III Investiţii pe termen scurt − − IV Casa şi conturi la bănci 605 601
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 17.396 32.402 C Cheltuieli în avans − − D Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an
Datorii comerciale - furnizori 1.949 5.064 Sume datorate investiţiilor de credit 6.996 9.422 Avansuri încasate − − Alte datorii − − TOTAL 8.945 14.486
E ACTIVE CIRCULANTE NETE (DATORII CURENTE NETE)
8.451 17.916
F TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
28.106 42.370
G Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an
3.679 6.311
Sume datorate investiţiilor de credit 3.679 6.311 H Provizioane − − I Venituri în avans − − J Capital şi rezerve
I Capital 10.264 10.264 II Prime de capital 10.000 − III Rezerve de reevaluare 848 2.046 IV Profitul sau pierderea raportată 6.665 9.269 V Profitul sau pierderea exerciţiului financiar 6.913 14.480
CAPITALURI PROPRII - TOTAL 24.426 36.059
Universitatea Spiru Haret
130
Tabelul nr. 3 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
– lei –
Indicatori Perioada precedentă
Perioada curentă
1. Cifra de afaceri 116.331 180.772 − Producţia vândută 113.678 178.608 − Venituri din vânzarea mărfurilor 2.653 2.164
2. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie
6.543 1.272
3. Producţia realizată de entitate pentru scopuri proprii şi capitalizată
− −
4. Alte venituri din exploatare − − VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 122.874 182.044 5. Cheltuieli materiale 79.037 109.285 6. Cheltuieli cu personalul 9.635 18.035 7. Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale
− −
8. Alte cheltuieli de exploatare 23.197 28.845 CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 111.869 156.165 PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE
11.005 25.879
VENITURI FINANCIARE - TOTAL 2.707 13.853 CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 2.593 13.820 PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARĂ
114 33
PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă) 11.119 25.912 VENITURI EXTRAORDINARE 135 39 CHELTUIELI EXTRAORDINARE 97 26 PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ
38 13
VENITURI TOTALE 125.716 195.936 CHELTUIELI TOTALE 114.559 170.011 PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă) 11.157 25.925 IMPOZITUL PE PROFIT 4.244 11.446 PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI FINANCIAR
6.913 14.480
Universitatea Spiru Haret
131
3.2.1. Analiza factorială a profitului la nivel de firmă
Diversitatea de forme sub care se prezintă profitul la nivel de firmă impune realizarea analizei factoriale a acestuia având în vedere următoarele categorii de rezultate: rezultatul brut al exerciţiului, rezultatul exploatării şi rezultatul aferent cifrei de afaceri.
3.2.1.1. Analiza factorială a rezultatului brut al exerciţiului
Modelul de analiză a rezultatului brut al exerciţiului este următorul:
prbVtVtCt1VtRb ⋅=⎟
⎠⎞
⎜⎝⎛ −= , unde:
100prbg
prb ii∑ ⋅=
în care: prb – rezultatul (profitul) mediu brut la 1 leu venituri totale; gi – structura veniturilor totale pe categorii de activităţi; prbi – profitul brut la 1 leu venituri pe categorii de activităţi. Sistemul factorial care stă la baza analizei profitului brut se prezintă
astfel:
ΔVt ΔPrb Δgi prbΔ Δprbi
Măsurarea influenţelor factorilor se realizează cu ajutorul metodei
substituirilor în lanţ, pe baza datelor din tabelul nr. 3:
lei 771.14151.11922.25
0887,0716.1251323,0936.195716.125559.1141716.125
936.195011.1701936.195
VtCt1Vt
VtCt1VtRb
0
00
1
11
+=−=
=⋅−⋅=⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −−
−⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −=⎟⎟
⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−−⎟⎟
⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−=Δ
Universitatea Spiru Haret
132
din care, datorită: 1) influenţei modificării veniturilor totale:
lei; 229.6151.11380.17
0887,0716.1250887,0936.195716.125559.1141716.125
716.125559.1141936.195
VtCt1Vt
VtCt1VtVt
0
00
0
01
+=−=
=⋅−⋅=⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −−
−⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −=⎟⎟
⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−−⎟⎟
⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−=Δ
2) influenţei modificării profitului mediu brut la 1 leu venituri totale: ( ) ( ) lei. 542.80887,01323,0936.195prbprbVtprb 011 +=−=−=Δ
3.2.1.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării
Analiza factorială a rezultatului exploatării se poate efectua pe baza următoarelor modele:
i
ii
ii
vece1pre iar ,
100preg
pre :unde ,pre eVVeCe1 VeRe )a −===⎟
⎠⎞
⎜⎝⎛ −= ∑
VeRe
QeVe
'fMQe
fM'fM
sNfMsNRe )b ⋅⋅⋅⋅⋅=
VeRe
AeVeAeRe )c ⋅=
Determinarea modificării profitului din exploatare, descompunerea acestei variaţii pe factori de influenţă corespunzător modelelor prezentate mai sus şi calcularea influenţelor factorilor se realizează cu ajutorul datelor din tabelul nr. 4.
Sistemul de factori corespunzător primului model de analiză se prezintă astfel:
Δ sN ΔT ΔVe Δ t ΔRe Δwh Δgi preΔ
Δprei
Universitatea Spiru Haret
133
Tabelul nr. 4
Factori de influenţă ai profitului din exploatare
– lei – Nr. crt Indicatori Simbol Perioada
precedentă Perioada curentă
1. Venituri din exploatare Ve 122.874 182.044 2. Cheltuieli din exploatare Che 111.869 156.165 3. Numărul mediu de salariaţi
(persoane) sN 675 650
4. Rezultatul exploatării (1-2) Re 11.005 25.879 5. Fondul total de timp de muncă (ore) T 1.220.000 1.200.000 6. Timpul mediu pe un salariat (ore) t 1.807 1.846
7. Productivitatea medie orară stabilită pe baza veniturilor din exploatare
wh 0,1007 0,1517
8. Profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare (lei) pre 0,0896. 0,1422
9. Profitul mediu recalculat la 1 leu venituri din exploatare (lei) 'pre - 0,1337
10. Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe, din care: fM 9.860 21.009
- mijloace fixe directe productive 'fM 3.510 14.505
11. Producţia exerciţiului Qe 120.222 179.881 12. Gradul de înzestrare tehnică a
muncii (mil lei /salariat) sNfM
14,61 32,32
13. Ponderea mijloacelor fixe direct productive (%)
fM'fM
35,6 69,04
14. Producţia exerciţiului la 1 leu mijloace fixe direct productive
'fMQe
34,25 12,40
15. Gradul de valorificare a producţiei exerciţiului
QeVe
1,0221 1,0120
Universitatea Spiru Haret
134
Modificarea profitului din exploatare se determină, după cum urmează: Δ Re = Re1 – Re0 = 25.879 – 11.005 = + 14.874 lei
din care, datorită:
1) influenţei modificării veniturilor din exploatare: ΔVe = (Ve1 – Ve0) 0pre = (182.044 – 122.874)0,0896 = +5.302 lei
din care, datorită: 1.1) influenţei modificării fondului total de timp de muncă:
ΔT = (T1 – T0) 00 prewh ⋅ = = (1.200.000 – 1.220.000)0,1007⋅ 0,0896 = – 180 lei.
din care, datorită: 1.1.1) influenţei modificării numărului mediu de salariaţi:
( )( ) ;lei 408 0896,01007,01807675650
prewht sNsNsN 00001
−=⋅⋅−=
=⋅⋅−=Δ
1.1.2) influenţei modificării timpului mediu pe un salariat: ( )
( ) ;lei 2280896,01007,018071846650prewhttsNt 00011
+=⋅−=
=⋅−=Δ
1.2) influenţei productivităţii medii orare: ( )( ) ;lei 54820896,01007,01517,0000.200.1
pre whwhTwh 0011
+=−=
=−=Δ
2) influenţei modificării profitului mediu la 1 leu venituri din exploa-tare:
( ) ( ) lei 95750896,01422,0044.182prepreVepre 011 +=−=−=Δ din care, datorită: 2.1) influenţei structurii veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi:
( )( ) lei 028.80896,01337,0044.182
pre'preVeg 01i
+=−=
=−=Δ
2.2) influenţei profitului la 1 leu venituri din exploatare pe tipuri de activităţi: ( ) ( ) .lei 15471337,01422,0044.182'prepreVepre 11i +=−=−=Δ
Universitatea Spiru Haret
135
Se constată o depăşire a profitului din exploatare cu 14.874 lei, respectiv cu 48,1%, datorată atât creşterii veniturilor din exploatare, cât şi creşterii profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare.
Analizând influenţele factorilor care au generat modificarea rezultatului exploatării, constatăm următoarele:
• creşterea veniturilor din exploatare şi a profitului din exploatare a fost determinată în exclusivitate de utilizarea intensivă a forţei de muncă, respectiv de sporirea productivităţii medii orare. Creşterea productivităţii medii orare a generat sporirea veniturilor din exploatare cu 5.482 lei şi a profitului din exploatare cu 5.482 lei;
• ca efect al utilizării incomplete a timpului de muncă, profitul din exploatare a scăzut cu 180 lei. Această situaţie s-a datorat reducerii numărului de personal cu 25 de salariaţi, concomitent cu depăşirea timpului mediu pe salariat cu 39 ore /salariat, ceea ce a avut ca efect creşterea profitului din exploatare cu 228 lei;
• profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare a crescut cu 0,0526 lei, ceea ce a condus la creşterea profitului din exploatare cu 9.575 lei. Aprofundând analiza profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare prin intermediul factorilor indirecţi, rezultă următoarele:
– modificarea structurii veniturilor din exploatare a avut loc în favoarea tipurilor de activităţi la care s-a prevăzut un profit la 1 leu venituri din exploatare mai mare decât cel din perioada precedentă, ceea ce a generat creşterea profitului din exploatare cu 8.028 lei;
– profitul la 1 leu venituri din exploatare pe tipuri de activităţi a influenţat rezultatul exploatării în sensul creşterii acestuia cu 1.547 lei, ceea ce înseamnă că tipurile de activităţi care deţin o pondere hotărâtoare în veniturile din exploatare au înregistrat o evoluţie pozitivă (Ivei > Icei). Această situaţie este determinată de producţia vândută, iar la nivelul acesteia, de reducerea costurilor unitare şi /sau de creşterea preţurilor medii de vânzare unitare.
Universitatea Spiru Haret
136
Conform modelului de analiză „b”, sistemul de factori este următorul:
sNΔ
sNfM
Δ
fM'fM
Δ
ΔRe 'fM
QeΔ
QeVe
Δ
Δ gi
VeRe
Δ
Δ prei Pe baza datelor din tabelul nr. 4. au fost calculate următoarele
influenţe ale factorilor:
sNΔ (-408 lei)
sNfM
Δ (+12.854 lei)
fM'fM
Δ (+ 22.035 lei)
ΔRe (+14.874 lei)
'fMQe
Δ ( - 29.013 lei)
QeVe
Δ (- 162 lei)
Δ gi (+ 8028 lei)
VeRe
Δ (+ 9568 lei)
Δ prei (+ 1540 lei)
Universitatea Spiru Haret
137
Analizând influenţa factorilor, constatăm următoarele: • scăderea numărului de personal cu 25, are ca efect scăderea
profitului din exploatare cu 408 lei; • sporirea gradului de înzestrare a muncii cu 17,71 lei /persoană a
avut ca efect sporirea profitului din exploatare cu 12.854 lei; • creşterea ponderii mijloacelor fixe direct productive cu 33,4% faţă
de anul precedent se regăseşte în sporirea profitului din exploatare cu 22.035 lei;
• scăderea randamentului mijloacelor fixe productive cu 21, 85 lei a avut ca efect scăderea rezultatului exploatării cu 29.013 lei, deci
.II1MfQe < Această situaţie poate fi determinată de scăderea gradului de
folosire a capacităţii de producţie, de scăderea calităţii produselor etc.; • gradul de valorificare a producţiei exerciţiului s-a redus, ceea ce a
condus la diminuarea profitului din exploatare cu 162 lei; • profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare a crescut cu 0,0526 lei,
determinând creşterea profitului din exploatare cu 9568 lei. Interpretarea acţiunii factorilor indirecţi care acţionează prin profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare se face în acelaşi mod ca în cazul primului model.
3.2.1.3. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri
Modelele recomandate în analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri sunt următoarele:
∑∑ ⋅−⋅= cqvpqvP )a
prCApqvcqv
1 pqvP )b ⋅=⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛⋅⋅
−⋅=∑∑∑
CAP
MfCA
TMfTP )c ⋅⋅⋅=
Se utilizează datele din tabelul nr. 5. pentru a calcula influenţele
factorilor în totalul modificării profitului aferent cifrei de afaceri.
Universitatea Spiru Haret
138
Tabelul nr. 5 Factori de influenţă ai profitului aferent cifrei de afaceri
– lei – Realizat Nr.
crt. Indicatori Simbol (P0) (P1) 1. Cifra de afaceri evaluată în
preţuri de vânzare (exclusiv TVA)
∑ ⋅ pqv 113.678 180.772
2. Cheltuieli toate aferente cifrei de afaceri
∑ ⋅ cqv 111.869 156.165
3. Volumul efectiv al producţiei vândute evaluate în preţurile perioadei de bază
∑ ⋅ 01 pqv
- 178500
4. Volumul efectiv al producţiei vândute evaluate pe bază de costuri din perioada de bază
∑ ⋅ 01 cqv
- 155.500
5. Suma profitului aferent cifrei de afaceri
P 1.809 24.607
6. Profitul mediu la 1 leu cifră de afaceri ((lei)
pr 0,0159 0,1361
Conform modelului de analiză „a”, sistemul de factori care
acţionează asupra profitului este următorul: Δqv
Δg ΔP Δc
Δp în care:
qv – volumul fizic al producţiei vândute; g – structura producţiei vândute pe produse; c – costuri complete unitare; p – preţurile medii de vânzare unitare, exclusiv TVA.
Analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri presupune: ΔP = P1 – P0 = 24.667 – 1809 = + 22.798 lei
din care, datorită:
1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute: Δqv = P0 · Iqv – P0 = 1809 · 157,02% - 1809 = +1031 lei
Universitatea Spiru Haret
139
%02,157100678.113500.178100
pqvpqv
Iqv00
01 =⋅=⋅⋅⋅
=∑∑
2) influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse: ( )
( ) lei 160.20%02,1571809500.155500.178
IqvPcqvpqvg 00101
+=⋅−−=
=⋅−⋅−⋅=Δ ∑ ∑
3) influenţei costurilor complete unitare: ( ) ( )
( ) ( ) lei 665500.155165.156cqvcqv
cqvpqvcqvpqvc
0111
01011111
−=−−=−−=
=⋅−⋅−−=Δ
∑ ∑∑ ∑∑ ∑
4) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare, exclusiv TVA:
( ) ( )( ) lei 2272500.178772.180pqvpqv
cqvpqvcqvpqvp
0111
11011111
+=−=−=
=⋅−⋅−−=Δ
∑ ∑∑ ∑∑ ∑
La sfârşitul perioadei analizate, comparativ cu nivelul realizat în perioada precedentă s-a înregistrat o creştere a profitului aferent cifrei de afaceri cu 22.798 lei. Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri influenţează pozitiv rezultatul exploatării, rezultatul curent, rezultatul brut şi net al exerciţiului.
Constatăm următoarea structură a influenţelor factorilor: • depăşirea volumului fizic al producţiei vândute cu 57,02% are ca
rezultat sporirea profitului cu 1031 lei. Influenţa volumului producţiei vândute semnifică faptul că pentru producţia firmei există cerere;
• structura cifrei de afaceri a influenţat pozitiv profitul în sensul creşterii cu 20160 lei, situaţie ce poate fi explicată prin creşterea ponderii produselor vândute la care s-au realizat rate ale rentabilităţii mai mari decât rata medie realizată în perioada precedentă şi diminuarea ponderii produselor cu rate de rentabilitate mai mici decât media realizată în anul precedent;
• costurile complete unitare au exercitat o influenţă negativă asupra profitului, determinând reducerea acestuia cu 665 lei, situaţie generată de creşterea costurilor produselor ce deţin ponderea principală în totalul vânzărilor;
Universitatea Spiru Haret
140
• preţurile de vânzare au crescut faţă de nivelul realizat în perioada precedentă la sortimentele care deţin ponderea în cifra de afaceri şi au determinat creşterea masei profitului cu 2272 lei. Această situaţie poate fi explicată prin creşterea calităţii produselor sau acţiunii factorilor conjuncturali (oferta mai mică decât cererea, creşterea puterii de cumpărare a clienţilor etc.).
Sistemul de factori care influenţează masa profitului potrivit modelului „b” este următorul:
Δqv ΔCA Δp ΔP Δg prΔ Δp
Δc Modificarea profitului aferent cifrei de afaceri este determinată
după cum urmează: ΔP = P1 – P0 = 24.607 – 1809 = +22. 798 lei
din care, datorită:
1) influenţei modificării cifrei de afaceri: ( ) ( )
lei 1067 0159,0678.113772.180prCACACA 001
+=
=−=−=Δ
din care, datorită: 1.1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute:
( )( ) ;lei 10310159,0678.113500.178
prpqvpqvqv 00001
+=⋅−=
=−=Δ ∑ ∑
1.2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare: ( )
( ) ;lei 360159,0500.178772.180prpqvpqvp 00111
+=−=
=−=Δ ∑ ∑
2) influenţei modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri: ( ) ( )
lei 21731 0159,01361,0772.180prprCApr 011
+=
=−=−=Δ
Universitatea Spiru Haret
141
din care, datorită:
2.1) influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:
( )( ) lei; 427.200159,01289,0(772.180
678.113869.1111
500.178500.1551772.180pr'prCA
pqvcqv
1pqvcqv
1CAg
01
00
00
01
011
+=−=
=⎥⎦
⎤⎢⎣
⎡⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −−⎟
⎠⎞
⎜⎝⎛ −=−=
=⎥⎥⎦
⎤
⎢⎢⎣
⎡⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−−⎟
⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−=Δ
∑∑
∑∑
2.2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:
( ) ( ) lei; 970.11289,01398,0772.180'pr''prCA
pqvcqv
1pqvcqv
1CAp
1
01
01
11
011
+=−=−=
=⎥⎥⎦
⎤
⎢⎢⎣
⎡⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛
⋅
⋅−−⎟
⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛
⋅
⋅−=Δ
∑∑
∑∑
2.3) influenţei modificării costurilor unitare:
( ) ( ) lei 6661398,01361,0772.180''prprCA
pqvcqv
1pqvcqv
1CAc
11
11
01
11
111
−=−=−=
=⎥⎥⎦
⎤
⎢⎢⎣
⎡⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛
⋅
⋅−−⎟
⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛
⋅
⋅−=Δ
∑∑
∑∑
Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri s-a obţinut în proporţie
de 4,68% pe seama sporirii cifrei de afaceri, iar în proporţie de 95,32% pe seama creşterii profitului mediu la 1 leu vânzări.
Cifra de afaceri a crescut faţă de perioada precedentă cu 67.094 lei, contribuind la sporirea profitului cu 1068 lei. Aprofundând influenţa cifrei de afaceri prin intermediul celor doi factori de gradul II, se constată că volumul fizic al producţiei vândute a influenţat pozitiv, în sensul creşterii profitului cu 1031 lei, iar creşterea preţurilor medii de vânzare unitare a avut ca efect creşterea profitului cu 36 lei.
Creşterea profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri cu 0,1202 lei a avut ca rezultat creşterea profitului aferent cifrei de afaceri cu 21.731 lei.
Universitatea Spiru Haret
142
3.2.2. Analiza ratelor de rentabilitate
Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienţă de tipul efect / efort.
Formele diferite de exprimare ale ratelor de rentabilitate au o valoare informaţională variată şi reflectă multiplele laturi ale activităţii economico-financiare a firmei.
3.2.2.1. Analiza ratei rentabilităţii economice
Rentabilitatea economică exprimă corelaţia dintre un rezultat economic şi mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obţinerea acestuia.
Modelele de analiză a ratei rentabilităţii economice sunt:
AcAiAt ;
AcCA1
AiCA1
ReRe )b
100CAEBE
AtCAResau 100
CARE
AtCARe )a
+=+
=
⋅⋅=⋅⋅=
în care: RE – rezultatul exploatării;
Rc – rata rentabilităţii comerciale ;100CARERc ⎟
⎠⎞
⎜⎝⎛ ⋅=
CAEBE – marja brută din exploatare la 1 leu cifră de afaceri;
Ai – active imobilizate; Ac – active circulante;
AtCA – viteza de rotaţie a activului total.
Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 6.
Universitatea Spiru Haret
143
Potrivit primului model de analiză, sistemul de factori care influenţează asupra ratei rentabilităţii comerciale este următorul:
AtCA
Δ AtCA
Δ
ΔRe sau ΔRe Δg
Δp ΔRc Δc
CAEBE
Δ
Tabelul nr. 6 Factori de influenţă ai rentabilităţii economice
– lei –
Nr. crt.
Indicatori
Simbol
Perioada precedentă
(P0)
Perioada curentă
(P1) 1. Active imobilizate Ai 19.655 24.454 2. Active circulante Ac 17.186 31.958 Total active At 37.051 56.856 3. Excedentul brut al exploatării EBE 11.836 27.354 4. Cifra de afaceri CA 116.331 180.772 5. Viteza de rotaţie a activului total CA/At 3,1398 3,1795 6. Marja brută din exploatare la
1 leu cifră de afaceri EBE/CA 0,1017 0,1513
7. Rezultatul exploatării RE 11.005 25.878 8. Rata rentabilităţii comerciale RE/CA 9,46% 14.3153 9. Rata rentabilităţii economice RE/At 29,7023% 45,515%
Metodologia de analiză factorială, potrivit primului model, este următoarea: ΔRe = Re1 – Re0 = 45,51 – 29,7 = + 15,81%.
din care, datorită : 1) influenţei modificării vitezei de rotaţie a activului total:
( ) %38,01000946,01398,31795,3
100331.116
005.11051.37331.116
856.56772.180
100CARE
AtCA
AtCA
AtCA
0
0
0
0
1
1
+=⋅⋅−=
=⋅⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −=
=⋅⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−=Δ
Universitatea Spiru Haret
144
2) influenţei modificării ratei rentabilităţii comerciale :
( ) %.43,151000946,01432,01795,3
100CARE
CARE
AtCA
CARE
0
0
1
1
1
1
+=⋅−=
=⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−=Δ
Faţă de anul anterior, valoarea ratei rentabilităţii economice a sporit cu 15,81%, ceea ce corespunde unei creşteri relative de 53%. Această modificare se datorează, în principal:
- sporirii vitezei de rotaţie a activului total cu 0,0397 rotaţii, care a avut efect pozitiv asupra indicatorului în sensul sporirii acesteia cu 0,38%;
- sporirii rentabilităţii comerciale cu 4,85, care a avut efect pozitiv asupra indicatorului analizat, în sensul sporirii acesteia cu 15,43%.
Contribuţia fiecărui factor la sporirea rentabilităţii economice: - sporirea vitezei de rotaţie a activului total a contribuit într-o
proporţie de 2,4%; - sporirea rentabilităţii comerciale a contribuit într-o proporţie de
97,6%. Nivelul ratei rentabilităţii economice din ultimul an de analiză arată
că la 100 lei active totale au revenit 45,5 lei rezultat din exploatare (profit din exploatare), nivel ce asigură renumerarea capitalului investit (nivelul minim de referinţă este de 25%) şi care depăşeşte cu 0,515% rata medie a dobânzii. Rata rentabilităţii economice în perioada curentă este mai mare decât rata inflaţiei (35%), ceea ce înseamnă că asigură menţinerea substanţei economice a firmei, respectiv păstrarea valorii sale.
Utilizând cel de-al doilea model de analiză, sistemul de factori este următorul:
AiCA
Δ
ΔRe
AcCA
Δ
Δg ReΔ Δp
Δc
Universitatea Spiru Haret
145
în care:
AiCA – randamentul activelor imobilizate (R);
AcCA – viteza de rotaţie a activului circulante, exprimată prin număr
de rotaţii (n). Metodologia de analiză factorială, aplicată celui de-al doilea model,
se prezintă astfel: ΔRe = Re1 – Re0 = 45,51 – 29,7 = +15,81%
din care, datorită: 1) influenţei modificării randamentului activelor imobilizate:
%);55,3 sau( 0355,02988,03343,03166,00946,0
2830,00946,0
1477,01689,00946,0
1477,01353,00946,0
77,61
92,51
0946,0
77,61
39,71
0946,0
n1
R1
Rc
n1
R1
RcR
00
0
01
0
+=−=
=−=+
−+
=
=+
−+
=+
−+
=Δ
2) influenţei modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante:
%);11,3sau( 0311,03343,03032,02830,00946,0
3120,00946,0
1477,01353,00946,0
1767,01353,00946,0
77,61
39,71
0946,0
66,51
39,71
0946,0
n1
R1
Rc
n1
R1Rc
n
0111
0
−−=−=
=−=+
−+
=
=+
−+
=+
−+
=Δ
3) influenţei modificării ratei rentabilităţii comerciale:
%).37,15 sau( 1537,0312,00472,0
1767,01353,00472,0
66,51
39,71
096,01432,0
n1
R1
RcRcRc
11
01
==
=+
=+
−=
+
−=Δ
Universitatea Spiru Haret
146
Acest model de analiză reflectă, în plus faţă de primul, eficienţa utilizării activelor imobilizate şi a activelor circulante.
3.2.2.2. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate Rata rentabilităţii resurselor consumate exprimă corelaţia dintre
rezultatul aferent cifrei de afaceri şi costurile totale aferente vânzărilor. Modelul de analiză este următorul:
100cqv
cqvpqv100
cqvPrRrc ⋅
⋅⋅−⋅
=⋅⋅
=∑
∑ ∑∑
Sistemul factorial aplicat la datele din tabelul nr. 6. este următorul: Δg ΔRrc Δc Δp
Metodologia de analiză şi cuantificarea influenţelor factorilor se prezintă astfel:
%13,1462,1%75,15100869.111
1809100165.156607.24
100cqv
Pr100
cqvPrRrcRrcRrc
00
0
1
101
+=−=⋅−⋅=
=⋅⋅
−⋅⋅
=−=Δ∑∑
din care, datorită: 1) influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:
;17,1362,179,1462,1100500.155
500,155500.178
Rrc100cqv
cqvpqvg 0
01
0101
+=−=−⋅−
=
=−⋅⋅
⋅−⋅=Δ
∑∑ ∑
2) influenţei modificării costurilor unitare:
%49,079,143,1479,14100165.156
165.156500.178
100cqv
cqvpqv100
cqvcqvpqv
c01
0101
11
1101
−=−=−⋅−
=
=⋅⋅
⋅−⋅−⋅
⋅⋅−⋅
=Δ∑
∑ ∑∑
∑ ∑
Universitatea Spiru Haret
147
3) influenţa modificării preţurilor medii de vânzare unitare pe produse:
%.45,13,1476,15%3,14100165.156607.24
100cqv
cqvpqv100
cqvcqvpqv
p11
1101
11
1111
=−=−⋅=
=⋅⋅
⋅−⋅−⋅
⋅⋅−⋅
=Δ∑
∑ ∑∑
∑ ∑
Analiza rentabilităţii resurselor consumate (a costurilor) reflectă
modul în care firma a gestionat resursele care au intrat în costuri. La finele perioadei analizate se constată o creştere a ratei
rentabilităţii resurselor consumate, ca urmare a sporirii ratei de eficienţă a costurilor totale aferente cifrei de afaceri (indicele profitului a fost mai mare decât indicele cheltuielilor totale aferente cifrei de afaceri, respectiv 13,60 faţă de 1,396).
Sporirea ratei rentabilităţii resurselor consumate s-a obţinut ca efect al modificării structurii vânzărilor şi al creşterii preţurilor medii de vânzare unitare, în timp ce creşterea costurilor pe produse a influenţat în sensul reducerii ratei rentabilităţii.
3.2.2.3. Analiza rentabilităţii comerciale
Rentabilitatea comercială măsoară eficienţa activităţii desfăşurate de firmă pe perioada unui exerciţiu financiar prin prisma valorificării activităţii de bază. Practic, arată raportul dintre două efecte.
Rata rentabilităţii comerciale exprimă corelaţia dintre profitul total aferent vânzărilor şi cifra de afaceri şi caracterizează eficienţa politicii comerciale şi a politicii de preţuri a firmei.
Modelele de analiză utilizate sunt următoarele:
100pc
1rc ,100
rcgRc )b
100pqvcqv
1Rc sau
ppqv
cqvpqv100
pqvPrRc )a
i
ii
ii ⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−=
⋅=
⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛⋅⋅
−=
⋅⋅
⋅−⋅=⋅
⋅=
∑∑∑
∑∑ ∑
∑
Universitatea Spiru Haret
148
în care: gi – structura producţiei vândute pe produse; rci – rata rentabilităţii comerciale pe produse. Sistemul factorial care stă la baza analizei rentabilităţii comerciale
este următorul: Δg ΔRc Δp Δc
Metodologia de cuantificare a influenţelor factorilor se prezintă astfel:
%02,12%59,1%61,13100678.113
1809100772.180607.24
100pqv
Pr100
pqvPr
RcRcRc00
0
1
101
+=−=⋅−⋅=
=⋅⋅
−⋅⋅
=−=Δ∑∑
din care, datorită:
1) influenţei modificării structurii producţiei vândute:
%3,11%59,1%89,12
100pqvcqv
1100pqvcqv
1qv00
00
01
o1
+=−=
=⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛⋅⋅
−−⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛⋅⋅
−=Δ∑∑
∑∑
2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:
%09,1%89,12%98,13
100pqvcqv
1100pqvcqv
1p01
01
11
o1
+=−=
=⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛⋅⋅
−−⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛⋅⋅
−=Δ∑∑
∑∑
3) influenţei modificării costurilor unitare:
%37,0%98,13%6,13
100pqvcqv
1100pqvcqv
1c11
01
11
11
−=−=
=⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛⋅⋅
−−⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛⋅⋅
−=Δ∑∑
∑∑
În perioada curentă analizată, se constată o creştere a ratei renta-bilităţii comerciale cu 12,02%, determinată în cea mai mare parte (94%) de modificarea structurii producţiei în sensul creşterii ponderii produselor cu o rată a rentabilităţii mai mare decât media pe firmă.
Universitatea Spiru Haret
149
3.2.2.4. Analiza rentabilităţii financiare
Rentabilitatea financiară exprimă corelaţia dintre profit şi capitalu-rile proprii în calitatea lor de surse de finanţare a activităţii firmei.
Modelele de analiză utilizate în analiza ratei rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii (Rf) sunt următoarele:
100PbPn
VtPb
KpVtRf )b
100VtPn
KpAt
AtVtRf )a
⋅⋅⋅=
⋅⋅⋅=
în care:
AtVt – viteza de rotaţie a activului total, exprimată prin număr de rotaţii;
KpAt – factorul de multiplicare a capitalului propriu;
VtPn – rentabilitatea netă a veniturilor totale.
( ) ⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −⎥⎦
⎤⎢⎣
⎡⋅−+=
100C
1KpDRdReReRf )c i
în care : Re – rata rentabilităţii economice; Rd – rata dobânzii; D – datorii financiare; Ci – cota de impozitare a profitului. Pentru determinarea variaţiei ratei rentabilităţii financiare şi a
influenţelor factoriale se utilizează tabelul nr. 7.
Universitatea Spiru Haret
150
Tabelul nr. 7
Factori de influenţă ai rentabilităţii financiare – lei –
Nr. crt.
Indicatori
Simbol
Perioada preceden-
tă (P0)
Perioada curentă
(P1) 1. Venitul total Vt 125.716 195.936 2. Activul total At 37.051 56.857 3. Capitalul propriu Kp 24.426 36.059 4. Profitul net Pn 6.914 14.478 5. Viteza de rotaţie a activului total Vt/At 3,3931 3,4461 6. Factorul de multiplicare a
capitalului propriu At/Kp 1,1569 1,5768
7. Rentabilitatea netă a veniturilor totale
Pn/Vt 0,0550 0,0740
8. Rentabilitatea financiară (%) Rf 28,31 40,2 În cazul primului model de analiză, sistemul de factori se prezintă
astfel:
AtVt
Δ
ΔRf
KpAt
Δ
VtPn
Δ
Metodologia de analiză conform primului model este următoarea: ΔRf = Rf1 – Rf0 = 40,2% - 28,31% = 11,89%
din care, datorită:
1) influenţei vitezei de rotaţii a activului total:
( ) %;44,0 100055,05169,13931,34461,3
100VtPn
KpAt
AtVt
AtVt
AtVt
0
0
0
0
0
0
1
1
+=⋅⋅−=
=⋅⋅⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−=Δ
Universitatea Spiru Haret
151
2) influenţei factorului de multiplicare a capitalului propriu:
( ) %;14,1100055,05169,15169,1 4461,3
100VtPn
KpAt
KpAt
AtVt
KpAt
0
0
0
0
1
1
1
1
+=⋅⋅−=
=⋅⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−=Δ
3) influenţei rentabilităţii nete a veniturilor totale:
( ) %.31,10100055,0074,05169,1 4461,3
100VtPn
VtPn
KpAt
AtVt
VtPn
0
0
1
1
1
1
1
1
+=⋅−⋅=
=⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−⋅=Δ
În perioada analizată (P1) se constată o creştere a rentabilităţii
financiare cu 11,89% comparativ cu perioada precedentă (P0), deci o creştere a eficienţei capitalului propriu cu 42%. Această evoluţie favo-rabilă s-a datorat în special creşterii rentabilităţii nete a veniturilor totale, care, prin sporirea cu 1,9% în perioada analizată faţă de baza de compa-raţie, a generat o creştere a eficienţei capitalului propriu cu 10,31%.
În cazul analizei impactului îndatorării asupra rentabilităţii financiare se utilizează al treilea model.
3.2.3. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic
(pragul rentabilităţii)
Pragul de rentabilitate, în cazul realizării unui singur produs, poate fi măsurat cu următorii indicatori:
a) Volumul fizic critic al producţiei (qcr):
mbvcf
cvpcf
qcr =−
=
b) Cifra de afaceri critică (CAcr): Cacr = qcr · p
c) Gradul critic de utilizare a capacităţii de producţie(Gcr):
100qqcrGcr
max
⋅=
Universitatea Spiru Haret
152
d) Perioada critică:
T/CACAcr
pcr =
în care: cf – suma cheltuielilor fixe pe produs; p – preţ de vânzare unitar; cv – cheltuieli variabile pe unitate de produs; mbv – marja brută faţă de cheltuielile variabile pe unitatea de
produs; qmax – capacitatea maximă de producţie în expresie fizică; CA/T – vânzările medii, pe unitatea de timp (zi, lună, an).
Pentru firmele care produc o gamă diversă de produse, pragul de rentabilitate se măsoară cu indicatorii:
a) Cifra de afaceri critică (CAcr):
cv1Cf
CAcr−
=
afaceridecifra afaceri de cifrei aferente variabilecheltuielicv =
b) Gradul critic de utilizare a capacităţii de producţie:
100maxQ
CAcr100
)cv1( maxQCf
Gcr ⋅=⋅−
=
c) Cf)cv1( maxQmaxP −−= în care:
Cf – suma cheltuielilor fixe la nivel de firmă; cv – cheltuieli variabile medii la 1 leu cifră de afaceri; Qmax – capacitatea maximă de producţie în expresie valorică; Pmax – profitul maxim. Pentru calculul pragului de rentabilitate se utilizează datele din
tabelul nr. 8.
Universitatea Spiru Haret
153
Tabelul nr. 8 Calculul pragului de rentabilitate
– lei – Produsele Nr.
crt. Indicatori A B C D Total
1. Cantitatea vândută (buc)
20.000 10.000 40.000 30.000 -
2. Preţ de vânzare exclusiv T.V.A. (lei/buc)
1,3557 3,6154 1,5817 1,8077 -
3. Cifra de afaceri (1 x 2)
27.115 36.154 63.270 54.233 180.772
4. Cheltuieli variabile pe unitate de produs (lei/buc)
0,8134 2,64 1,1625 1,4524 -
5. Suma cheltuielilor variabile (1 x 4)
16.269 26.400 46.500 43.572 132.741
6. Suma cheltuielilor fixe
- - - - 23.425
7. Cheltuieli variabile la 1 leu CA(5/3)
0,60 0,73 0,73 0,80 0,7343
8. Structura cifrei de afaceri (%)
15 20 35 30 100
9. Capacitatea de producţie în expresie fizică (buc)
80.000 20.000 60.000 50.000 -
10. Capacitatea de producţie în expresie valorică (9 x 2)
108.460 72.308 94.905 90.388 366.061
a) lei 163.887343,01425.23CAcr =
−=
b) %08,24100061.366
163.88Gcr =⋅=
c) Pmax = 366.061 (1 – 0,7343) – 23.425 = + 73.837 lei
Universitatea Spiru Haret
154
Reprezentarea grafică a pragului de rentabilitate pe total firmă este prezentată în fig.1.
CA
y C Ct (156.166 lei)
D B Cv (132.741 lei) CAcr (88.163 lei)
A Cf (23.425 lei)
0 Qcr Qmax (366.061 lei) x
Fig. 1. Pragul de rentabilitate pe total firmă
în care: Ox – volumul fizic al producţiei; Qy – indicatori valorici (cifră de afaceri, cheltuieli etc.); Ct – cheltuieli totale; Cv – cheltuieli variabile; Δ OAB – zona pierderilor; Δ BCD – zona profitului. În concluzie, firma analizată devine profitabilă în condiţiile
depăşirii cifrei de afaceri critice de 88.163 lei şi a gradului de utilizare a capacităţii de producţie de 24%. Profitul maxim de 73.837 lei corespunde unei producţii maxime de 366.061 lei, ceea ce ar însemna o rată a rentabilităţii comerciale de 20,2%.
Universitatea Spiru Haret
155
PROBLEME REZOLVATE
1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei-
Nr. crt. Indicatori P0 P1 1 Cifra de afaceri netă 91.107 108.236 2 Costul bunurilor vândute şi al
serviciilor prestate 66.281 73.578
3 Marja brută aferentă CA 24.826 34.658 4 Rata marjei brute din vânzări
(rata rentabilităţii comerciale) 27,25% 32,02%
5 Indicele preţurilor de vânzare – 121% 6 Indicele costurilor – 118%
Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra marjei brute aferente cifrei de afaceri şi să se interpreteze rezultatele.
Rezolvare Analiza factorială a marjei comerciale se poate realiza cu ajutorul
următorului model:
( ) ⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−⋅=⋅=⋅=∑∑∑ pq
cq1pqmCA
CAMbCAMb
v
pvvb
Astfel, modelului de mai sus, marja aferentă cifrei de afaceri este influenţată de un sistem de factori direcţi, conform schemei următoare:
qv CA p Mb g bm p c
ΔMb = Mb1 – Mb0 = 34.658 – 24.826 = +9.832 lei
1) influenţa modificării cifrei de afaceri nete: ( ) ( ) 668.42725,0107.91236.108mCACACA 0b01 +=⋅−=⋅−=Δ lei
Universitatea Spiru Haret
156
din care: 1.1. Influenţa modificării volumului producţiei vândute: ( )
( ) lei 4512725,0107.91451.89
2725,0107.9121,1236.108mpqv
Ipqv
mpqvpqvqv
0
0
b00p
11
b0001
−=−=
=⎟⎠
⎞⎜⎝
⎛ −=⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛⋅−
⋅=
=⋅⋅−⋅=Δ
∑∑∑∑
1.2. Influenţa modificării preţului de vânzare: ( )( ) lei 119.52725,0451.89236.108
mpqvpqvp 0b0111
+=⋅−=
=⋅⋅−⋅=Δ ∑∑
2. Influenţa modificării ratei marjei brute: ( ) ( ) 164.52725,03202,0236.108bmbmCAm 011b +=−=−=Δ lei
din care: 2.1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute:
lei 290.3107.91281.661
451.89354.621236.108
pqvcqv
1pqvcqv
1CAg00
00
01
011
+=⎥⎦
⎤⎢⎣
⎡⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −−⎟
⎠⎞
⎜⎝⎛ −=
=⎥⎥⎦
⎤
⎢⎢⎣
⎡⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛
⋅⋅
−−⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛
⋅⋅
−=Δ∑∑
∑∑
354.6218,1378.73
Icqv
cqvc
1101 ==
⋅=⋅ ∑∑ lei
2.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:
lei 096.13451.89354.621
236.108354.621236.108
pqvcqv
1pqvcqv
1CAp01
01
11
011
+=⎥⎦
⎤⎢⎣
⎡⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −−⎟
⎠⎞
⎜⎝⎛ −=
=⎥⎥⎦
⎤
⎢⎢⎣
⎡⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛
⋅⋅
−−⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛
⋅⋅
−=Δ∑∑
∑∑
Universitatea Spiru Haret
157
2.3. Influenţa modificării costurilor unitare:
lei 222.11236.108254.631
236.108578.731236.108
pqvcqv
1pqvcqv
1CAc11
01
11
111
−=⎥⎦
⎤⎢⎣
⎡⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −−⎟
⎠⎞
⎜⎝⎛ −=
=⎥⎥⎦
⎤
⎢⎢⎣
⎡⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛
⋅⋅
−−⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛
⋅⋅
−=Δ∑∑
∑∑
Din analiza efectuată rezultă o creştere a ratei marjei brute
aferente cifrei de afaceri cu 9.832 lei; respectiv cu 40%, în perioada P1, comparativ cu perioada de referinţă (P0).
Majorarea vânzărilor a avut o influenţă favorabilă asupra marjei brute în sensul obţinerii unui profit suplimentar de 4.668 lei. De asemenea, creşterea marjei brute de la 27,25% la 32,02% a determinat sporirea profitului firmei cu 5.164 lei. Influenţa favorabilă semnificativă a cifrei de afaceri a fost generată de creşterea preţurilor de vânzare cu 21%. Analiza detaliată a influenţei majorării preţurilor pe cauze distincte este necesară în condiţiile unui impact dublu al acestui factor asupra marjei brute, atât prin intermediul cifrei de afaceri nete (în valoare de 5.119 lei), cât şi prin intermediul marjei brute (în valoare de 13.096 lei).
Modificarea structurii cifrei de afaceri în favoarea acelor produse cu marja brută la 1 leu CA mai ridicată decât media la nivelul firmei, în perioada de bază (27,25%) este justificată, doar dacă modificarea structurii producţiei vândute a fost efectul modificării cererii şi ofertei pe piaţă.
Majorarea costurilor de producţie a condus la scăderea marjei brute cu 11.222 lei.
2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1 Cifra de afaceri netă 91.107 108.236 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 79.649 86.224 3 Indicele preţurilor de vânzare – 121% 4 Indicele costurilor – 118%
Universitatea Spiru Haret
158
Se cere să se analizeze influenţa factorilor direcţi asupra profitului aferent cifrei de afaceri.
Rezolvare
Pentru analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri se pot utiliza următoarele modele:
A. ∑∑ ⋅−⋅= iiiir cqvpqvP
Potrivit modelului de mai sus, sistemul de factori se prezintă astfel: qv g Pr c p
( ) ( )( ) ( )
lei 554.10458.11012.22649.79107.91224.86236.108
cqvpqvcqvpqvPPP0000111101 iiiiiiiirrr
+=−==−−−=
=−−−=−=Δ ∑∑∑∑
1) Influenţa modificării volumului producţiei vândute: ( ) lei 209458.11%18,98458.11PIPP
00 rqvrqv
r −=−⋅=−⋅=Δ Δ
unde: %18,98100107.91451.89100
pqvpqv
I00
01
ii
iiqv =⋅=⋅=
∑∑
451.8921,1236.108
Ipqv
pqvp
iiii
11
01=== ∑∑
2) influenţa modificării structurii producţiei vândute: ( )
( ) lei 513%18,98458.11071.73451.89
IPcqvpqvg qvriiiii 00101
+=⋅−−=
=⋅−−=Δ ∑∑
071.7318,1224.86
Icqv
cqvc
iiii
11
01=== ∑∑
Universitatea Spiru Haret
159
3) Influenţa modificării costurilor complete pe produse: ( ) ( )( ) ( ) lei 153.13071.73224.86cqvcqv
cqvpqvcqvpqvc
0111
01011101
iiii
iiiiiiiii
−=−−=−−=
=−−−=Δ
∑∑∑∑∑∑
4) Influenţa modificării preţurilor de vânzare:
( ) ( )lei 785.18451.89236.108pqvpqv
cqvpqvcqvpqvp
0111
11011111
iiii
iiiiiiiii
+=−=−=
=−−−=Δ
∑∑∑∑∑∑
lei554.10785.18153.13131.5209pcgqvPr
+=+−+−==Δ+Δ+Δ+Δ=Δ
În perioada analizată s-a înregistrat o creştere cu 10.554 lei a
profitului aferent cifrei de afaceri faţă de anul precedent. Această situaţie se explică prin influenţele factorilor, astfel:
• scăderea volumului producţiei cu 1,82% a avut ca efect diminuarea profitului cu 209 lei;
• modificarea structurii cifrei de afaceri a condus la creşterea profitului aferent vânzărilor cu 5.131 lei, situaţie care se explică prin creşterea ponderii produselor cu rate ale rentabilităţii comerciale mai mari decât rata medie a rentabilităţii comerciale pe total firmă în perioada de comparaţie (P0);
• costurile complete au exercitat o influenţă negativă asupra profitului, determinând scăderea acestuia cu 13.153 lei, situaţie determinată de depăşirea costurilor la produsele care deţin ponderea majoritară în totalul vânzărilor;
• preţurile majorate au influenţat pozitiv, efectul fiind creşterea profitului cu 18.785 lei. Această situaţie ar putea fi determinată atât de îmbunătăţirea calităţii produselor, cât şi de raportul cerere-ofertă, evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale, inflaţie etc.
B. prCApqvcqv
1pqvPii
iiiir ⋅=⎟
⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛
⋅
⋅−⋅=∑∑∑
Universitatea Spiru Haret
160
În cazul folosirii modelului „B”, sistemul de factori este următorul:
qv CA p Pr g pr p
c
ΔPr = +10.554 lei
1. Influenţa modificării cifrei de afaceri: ( )
( ) lei 155.2107.91458.11107.91236.108
prCACACA 001
+=⋅−=
=⋅−=Δ
din care: 1.1. Influenţa modificării volumului producţiei vândute:
( )( ) lei 2081258,0107.91451.89
prpqvpqvqv 0iiii 0001
−=⋅−=
=⋅−=Δ ∑∑
1.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare: ( )
( ) lei 363.21258,0451.89236.108
prpqvpqvp 0iiii 0111
+=⋅−=
=⋅−=Δ ∑∑
2. Influenţa modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri:
( )( ) lei 399.81258,02034,0236.108
107.91458.11
236.108012.22236.108prprCApr 011
+=−=
=⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −=−=Δ
din care: 2.1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute:
( ) lei 202.61258,01831,0236.108prprCAg 01 +=−=⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −
′=Δ
Universitatea Spiru Haret
161
unde: 1831,0451.89071.731
pqvcqv
1pr01
01
ii
ii =−=−=′
∑∑
2.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:
( ) lei 347.151831,03249,0236.108prprCAp 1 +=−=⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ ′
−″
=Δ
unde: 3249,0236.108071.731
pqvcqv
1pr11
01
ii
ii =−=−=″
∑∑
2.3. Influenţa modificării costurilor complete pe produse:
( ) 150.133249,02034,0236.108prprCAc 11 −=−=⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ ″
−=Δ
În urma aplicării modelului „B”, concluziile sunt: • din modificarea totală a profitului, 20,5% s-a datorat variaţiei cifrei
de afaceri şi 79,5% modificării marjei medii de profit la 1 leu vânzări; • cifra de afaceri a crescut cu 17.129 lei şi a condus la mărirea
preţului cu 2.155 lei. Aprofundând influenţa cifrei de afaceri, constatăm că volumul vânzărilor a scăzut şi a determinat reducerea cifrei de afaceri cu 1.656 lei şi a profitului cu 208 lei, iar preţurile de vânzare au crescut, contribuind la creşterea cifrei de afaceri cu 18.785 lei şi a profitului cu 2.363 lei;
• marja medie de profit la 1 leu vânzări a crescut cu 0,0776 lei (rata rentabilităţii comerciale pe total firmă a crescut cu 7,76%) şi a condus la majorarea profitului cu 8.399 lei. Influenţele factorilor indirecţi care acţionează prin intermediul profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri, şi anume: structura vânzărilor, preţurile de vânzare şi costurile complete se interpretează în acelaşi mod ca în cazul modelului A.
Universitatea Spiru Haret
162
3. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1 Cifra de afaceri netă 300 330,72 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 270 288 3 Indicele preţurilor de vânzare – 104% 4 Indicele costurilor – 103%
Se cere să se determine influenţa preţului de vânzare asupra profitului. Rezolvare
Modelul de analiză utilizat este următorul:
∑∑ ⋅−⋅= iiiir cqvpqvP
Sistemul de factori se prezintă astfel:
qv g Pr c p
( ) ( )
lei 72,1204,1
72,33072,330pqvpqv
cqvpqvcqvpqvp
0111
11011111
iiii
iiiiiiiii
+=−=−=
=−−−=Δ
∑∑
∑∑∑∑
Universitatea Spiru Haret
163
4. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1 Cifra de afaceri netă 420 430,8 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 366 371,64 3 Indicele preţurilor de vânzare – 105% 4 Indicele costurilor – 95%
Se cere să se determine influenţa costului unitar asupra profitului.
Rezolvare
Analiza influenţei costului asupra profitului se realizează cu ajutorul modelului următor:
∑∑ ⋅−⋅= iiiir cqvpqvP
Sistemul de factori este următorul: qv g Pr c p
( ) ( )( )( ) lei 56,192,39164,371
95,064,37164,371cqvcqv
cqvpqvcqvpqvc
0111
01011101
iiii
iiiiiiiii
+=−−=
=⎟⎠
⎞⎜⎝
⎛−−=−−=
=−−−=Δ
∑∑
∑∑∑∑
5. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1 Cifra de afaceri netă 300 330,72 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 270 288 3 Indicele preţurilor de vânzare – 104% 4 Indicele costurilor – 103%
Universitatea Spiru Haret
164
Se cere să se calculeze influenţa structurii cifrei de afaceri asupra
profitului. Rezolvare
∑∑ ⋅−⋅= iiiir cqvpqvP
Sistemul de factori este următorul: qv g Pr c p
( )( )
( ) lei 59,68,3161,279318
06,127033003,1
28804,1
72,330
IPrcqvpqvg qv0iiiii 0101
+=−−=
=⋅−−⎟⎠
⎞⎜⎝
⎛ −−=
=⋅−−=Δ ∑∑
unde: 06,1300318
30004,1
72,330
100pqvpqv
I00
01
ii
iiqv ===⋅=
∑∑
6. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1 Cifra de afaceri netă 5.500 5.800 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 4.000 4.164 3 Indicele preţurilor de vânzare – 108% 4 Indicele costurilor – 104%
Se cere să se determine influenţa preţurilor de vânzare asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate.
Universitatea Spiru Haret
165
Rezolvare
Modelul de analiză factorială a ratei rentabilităţii resurselor consumate va fi:
1001cqvpqv
Rii
iirc ⋅⎟
⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−
⋅⋅
=∑∑
Sistemul de factori direcţi: qv Rrc c p
%31,10%97,28%28,39
1001164.408,1800.5
1001164.4800.5
1001cqvpqv
1001cqvpqv
p11
01
11
11
ii
ii
ii
iii
+=−=
=⋅
⎟⎟⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜⎜⎜
⎝
⎛
−−⋅⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −=
=⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−
⋅⋅
−⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−
⋅⋅
=Δ∑∑
∑∑
7. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1 Cifra de afaceri netă 1.200 1.240 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 1.020 1.040 3 Indicele preţurilor de vânzare – 105% 4 Indicele costurilor – 102%
Se cere să se determine influenţa structurii producţiei vândute asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate.
Universitatea Spiru Haret
166
Rezolvare
%82,1%64,17%82,15
1001020.1200.11001
1.019,611.180,95
1001020.1200.11001
02,1040.105,1240.1
1001cqvpqv
1001cqvpqv
qv00
00
01
01
ii
ii
ii
ii
−=−=
=⋅⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −−⋅⎟
⎠
⎞⎜⎝
⎛ −=
=⋅⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −−⋅
⎟⎟⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜⎜⎜
⎝
⎛
−=
=⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−
⋅
⋅−⋅⎟
⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−
⋅
⋅=Δ
∑∑
∑∑
8. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1 Cifra de afaceri netă 1.600 1.750 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 1.405 1.552 3 Indicele preţurilor de vânzare – 102% 4 Indicele costurilor – 98%
Se cere să se analizeze influenţa costului asupra ratei rentabilităţii consumate.
Rezolvare
%21,2%33,8%54,10
100167,583.168,715.11001
1.5521.715,68
1001
98,0552.102,1750.1
1001552.102,1750.1
1001cqvpqv
1001cqvpqv
c01
01
11
01
ii
ii
ii
ii
+=−=
=⋅⎟⎠
⎞⎜⎝
⎛ −−⋅⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −=
=⋅
⎟⎟⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜⎜⎜
⎝
⎛
−−⋅
⎟⎟⎟⎟
⎠
⎞
⎜⎜⎜⎜
⎝
⎛
−=
=⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−
⋅⋅
−⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−
⋅⋅
=Δ∑∑
∑∑
Universitatea Spiru Haret
167
9. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 1 Capital propriu 10.000 12.000 2 Datorii pe termen mediu 1.600 3.600 3 Profit net 1.350 1.944
Se cere să se determine modificarea ratei rentabilităţii financiare.
Rezolvare
100propriu Capital
net ofitPrRf ⋅=
ΔRf = Rf1 – Rf0 = =⋅−⋅ 100000.10350.1100
000.12944.1
= 16,2% - 13,5% = +2,7% 10. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1 Capital propriu 4.500 5.000 2 Datorii pe termen mediu şi lung 600 400 3 Profit net 1.620 2.430 4 Cifra de afaceri 10.800 13.500
Se cere să se determine influenţa profitului la 1 leu cifră de afaceri asupra ratei rentabilităţii financiare.
Rezolvare Modelul de analiză a ratei rentabilităţii financiare ce poate fi utilizat
este următorul:
100otalt ctivAnet ofitPr
propriu Capitaltotal Activ100
propriu Capitalnet ofitPrRf ⋅⋅=⋅=
unde: 100faceriadeifraCnet ofitPr
otaltctivAfaceria de ifraC100
otalt ctivAnet ofitPr
⋅⋅=⋅ ,
reprezentând o formă a ratei rentabilităţii economice.
propriu Capitaltotal Activ – pârghia financiară
Universitatea Spiru Haret
168
Sistemul factorial de analiză se prezintă astfel:
p
t
KA
p
n
KP
tAAC
t
n
AP
CAPn
( )( )
( ) %1,810015,018,07,2
100800.10620.1
500.13430.2
400000.5500.13
000.5400000.5
100CAP
CAP
ACA
KA
CAP
0
n
1
n
t
1
p
tn 01
11
1
+=⋅−=
=⋅⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −⋅
+⋅
+=
=⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−⋅⋅=Δ
11. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc; CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei. Se cere să se efectueze analiza cost-volum-profit. Rezolvare Indicatorii cu ajutorul cărora se analizează corelaţia cost-volum-
profit la nivel de produs sunt: a) Volumul fizic critic al producţiei (qCR):
bc8002,0
600.1cvp
ChfCRq
3,05,0600.1
===−
=−
b) Cifra de afaceri critică: CACR = qCR · p = 8.000 • 0,5 = 4. 000 lei
Universitatea Spiru Haret
169
c) Gradul critic de utilizare a capacităţii de producţie (gCR):
%20100000.40
000.8100maxqCRq
CRg =⋅=⋅=
d) Perioada critică (TCR):
zile 2285,17
000.4
360300.6000.4
T/CACRCA
CRT ====
e) Volumul producţiei vândute pentru obţinerea unui profit estimat ca sumă globală:
buc 500.203,05,0500.2600.1
cvppChfqp =
−+
=−+
=
f) Volumul producţiei vândute pentru obţinerea unui profit estimat pe unitatea de produs (pru′):
uprcvpChfq
′−−=′
g) Profitul maxim (Pmax) Pmax = qmax (p – cv) – CF = 40.000(0,5 – 0,3) – 1.600 = = 8.000 – 1.600 = 6.400 lei. Din analiza efectuată rezultă: profitul este nul la un volum al
producţiei de 8.000 bucăţi, respectiv la o cifră de afaceri de 4.000 lei, gradul de utilizare a capacităţii de producţie fiind de 20%. Firma atinge pragul de rentabilitate în a 228-a zi de activitate din an. Pentru a obţine un profit de 2.500 lei trebuie să producă 12.500 bucăţi peste volumul critic al producţiei, iar profitul maxim este de 6.400 lei.
12. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: – capacitatea maximă de producţie = 100.000 lei – cheltuieli fixe = 20.000 lei – cheltuieli variabile la 1 leu cifră de afaceri = 0,50 – gradul efectiv de folosire a capacităţii de producţie = 75%
Universitatea Spiru Haret
170
Se cere: a) care este pragul rentabilităţii? b) care este rezultatul exploatării în condiţiile gradului efectiv de
folosire a capacităţii de producţie? Rezolvare a) Cifra de afaceri critică (CAcr):
000.405,01
000.20cv1
ChfCAcr =−
=−
= lei
b) Cifra de afaceri realizată în condiţiile folosirii capacităţii de producţie în proporţie de 75%:
• CA = Qmax • 75% = 100.000 • 75% = 75.000 lei • Rezultatul exploatării = CA – Chf – cv =
= 75.000 – 20.000 – (0,5 • 75.000) = = 75.000 – 20.000 – 37.500 = 17.500 lei
Universitatea Spiru Haret
171
4. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A FIRMEI
4.1. Analiza structurii patrimoniale a firmei
Analiza structurii patrimoniale are ca scop stabilirea şi urmărirea evoluţiei ponderii diferitelor elemente patrimoniale (de activ şi de pasiv).
Metoda de analiză recomandată este metoda ratelor. Analiza se realizează pe baza datelor din bilanţul patrimonial
(tabelul nr. 2 din cap. 3) Sinteza principalelor rate de caracterizare a structurii activului şi
pasivului este prezentată în tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1 Analiza structurii patrimoniale a firmei
– lei – Perioada de analiză Nr.
crt. Indicatori P0 P1 Simbol
I. STRUCTURA ACTIVULUI
1. Rata activelor imobilizate 53% 43% Rai = Ai/At 2. Rata imobilizărilor necorporale 5% 6% Rin = Inc/Ai 3. Rata imobilizărilor corporale 93% 92% Ric = Ic/Ai 4. Rata imobilizărilor financiare 2% 1% Rif = If/Ai 5. Rata stocurilor 63% 65% Rs = St/Ac 6. Rata creanţelor 34% 33% Rcr = Cr/Ac 7. Rata disponibilităţilor 3% 2% Rdb =Dbp/Ac
II. STRUCTURA PASIVULUI
8. Rata stabilităţii financiare 75% 72% Rsf = Cp/Pt 9. Rata autonomiei globale 66% 63% Rag = Cpr/Pt 10. Rata datoriilor pe termen scurt 5% 8% Rdts = Dts/Pt 11. Rata datoriilor totale 34% 37% Rdt = Dt/Pt
Universitatea Spiru Haret
172
Din punctul de vedere al ratelor de structură ale activului, care re-flectă utilizarea, termenele şi gradul de lichiditate al elementelor patrimo-niale concrete, putem sublinia că firma se află într-o situaţie mediocră, caracterizată printr-un grad relativ redus de lichiditate şi un nivel relativ normal de alocare pe termene a resurselor financiare.
Din punctul de vedere al ratelor de structură ale pasivului, care reflec-tă formarea, sursele şi termenele de exigibilitate ale resurselor financiare, firma se află într-o situaţie favorabilă, caracterizată printr-un grad ridicat de autonomie financiară, grad redus de îndatorare şi o siguranţă ridicată.
4.2. Analiza echilibrului financiar
Analiza echilibrului financiar al firmei urmăreşte reflectarea rapor-turilor de egalitate dintre sursele de finanţare şi utilizările resurselor finan-ciare, dintre veniturile şi cheltuielile aferente desfăşurării activităţii firmei pe termen lung.
Echilibrul financiar se analizează pe termene, adică pe termen mediu şi lung, prin compararea capitalurilor permanente cu activele imobilizate, pe termen scurt, prin compararea resurselor curente cu activele circulante şi echilibrul global, prin compararea fondului de rulment cu necesarul de fond de rulment.
Echilibrul financiar se poate analiza şi funcţional, adică aferent ciclului de investiţii, de exploatare, din afara exploatării şi, de asemenea, global.
Informaţiile pentru analiza echilibrului financiar sunt preluate din bilanţul financiar şi funcţional, prezentate în tabelele nr. 2. şi nr. 3.
Tabelul nr. 2 Bilanţul financiar (simplificat) al S.C. „X”
– lei – Perioada analizată Activ
P0 P1 Imobilizări necorporale 909 1555 Imobilizări corporale 18.357 22.583 Imobilizări financiare 389 316 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 19.655 24.454 Stocuri 10.926 21.159 Creanţe 5.866 10.672 Disponibilităţi 604 571 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 17.396 32.402 TOTAL ACTIV 37.051 56.856 Capitaluri proprii 24.426 36.059 Datorii pe termen mediu şi lung 3.180 5.120 Datorii pe termen scurt 9.445 15.677 TOTAL PASIV 37.051 56.856
Universitatea Spiru Haret
173
Tabelul nr.3 Bilanţul funcţional (simplificat) al S.C. „X”
– lei – Perioada analizată Activ
P0 P1 I. Activul aciclic (ciclul de investiţii) 24.307 30.967 Imobilizări necorporale (valoare brută) 975 1.886 Imobilizări corporale (valoare brută) 20.843 26.265 Imobilizări financiare (valoare brută) 389 316 Imobilizări în leasing (valoare de cumpărare) 2.100 2.500 II. Activul ciclic 17.396 32.402 Active aferente ciclului de exploatare 14.335 30.384 - stocuri 10.926 21.159 - creanţe privind exploatarea 3.409 9.225 Active în afara exploatării 2.457 1.447 - creanţe în afara exploatării 2.457 1.447 Trezoreria de activ 604 571
TOTAL ACTIV 41.703 63.369 Perioada analizată PASIV
2000 2001 I. Pasivul aciclic (ciclul de finanţare) 32.258 47.691 Surse proprii Surse externe (datorii stabile) 5.070 7.370 II. Pasivul ciclic (ciclul de finanţare) 8.946 14.485 Pasive aferente ciclului de exploatare 6.370 11.373 Pasive în afara exploatării 2.576 3.112 III. Trezoreria de pasiv 499 1.193
TOTAL PASIV 41.703 63.369
4.2.1. Analiza fondului de rulment net Fondul de rulment net reprezintă excedentul de resurse financiare
care se degajă în urma acoperirii activelor permanente din resursele per-manente şi care poate fi folosit pentru finanţarea activelor curente. Practic, fondul de rulment net este partea din capitalul permanent care depăşeşte valoarea imobilizărilor nete şi este destinată finanţării activelor circulante. Reprezintă marja de securitate în privinţa finanţării activelor circulante.
Frn = Capital permanent – Active imobilizate nete
Universitatea Spiru Haret
174
Fondul de rulment net (Frn) este compus din: - fondul de rulment propriu (Frp), care reprezintă partea din
capitalurile proprii care depăşeşte valoarea imobilizărilor nete şi care este destinată finanţării activelor circulante:
Frp = Capital propriu – Active imobilizate nete
- fondul de rulment străin (Frs), care reprezintă partea din datoriile pe termen mediu şi lung ce depăşeşte valoarea imobilizărilor nete şi este destinată finanţării activelor circulante:
Frs = Fondul de rulment – Fondul de rulment propriu Indicatorii care se pot calcula în vederea analizei fondului de
rulment sunt: a) Ponderea fondului de rulment în capitalul permanent (PFrn),
care reprezintă resursele permanente alocate pentru finanţarea activelor curente:
Fondul de rulment net PFrn = Capital permanent b) Raportul de finanţare a activelor circulante din fondul de
rulment net (Rfac), ce arată proporţia în care resursele permanente alocate finanţării activelor curente le acoperă în mod efectiv:
Fondul de rulment net Pfac = Active circulante
c) Viteza de rotaţie a fondului de rulment net prin cifra de afaceri, ce reprezintă marja de securitate şi exprimă numărul mediu de zile în care fondul de rulment net se reconstituie prin cifra de afaceri:
Fondul de rulment net Dz rot = Cifra de afaceri x T
Pe baza datelor din bilanţul financiar (tabelul nr. 2), rezultatele
calculelor privind fondul de rulment net şi indicatorii de analiză ai fondului de rulment sunt redate în tabelul nr. 4.
Universitatea Spiru Haret
175
Tabelul nr. 4
Indicatori de analiză ai fondului de rulment – lei –
Perioada de analiză Nr. crt. Indicatori P0 P1
Simbol
1. Capital permanent (capital propriu + datorii pe termen mediu şi lung)
27.606 41.179 Cpm
2. Active imobilizate nete 19.655 24.454 Ain 3. Fond de rulment net 7.951 16.725 Frn = Cpm – Ain 4. Ponderea Frn în Cpm 29% 41% PFrm 5. Finanţarea Ac din Frm 46% 52% Rfac 6. Capital propriu 24.426 36.059 Cp 7. Fond de rulment propriu 4.771 11.605 Frp 8. Ponderea Frp în capitalul
propriu 37% 20% Pfr
9. Fond de rulment străin 3180 5120 Frs 10. Cifra de afaceri 116.181 180.772 CA 11. Numărul de rotaţii 14,6 10,8 nrot = CA/Frn 12. Durata în zile a unei rotaţii 25 34 Dz =365(Frn/Ca)
În perioada analizată se înregistrează valori pozitive ale fondului de rulment net, ceea ce înseamnă că sursele permanente reuşesc să finanţeze integral alocările permanente, rămânând şi un surplus pentru finanţarea nevoilor ciclice.
Fondul de rulment net a finanţat 52% din activele circulante, cu 6% mai mult faţă de anul anterior. În concluzie, firma a reuşit să-şi acopere nevoile permanente pe seama surselor permanente.
În ultimul an, 69% din fondul de rulment net s-a constituit pe seama resurselor proprii, iar ponderea fondului de rulment străin s-a redus la 31%, situaţie pe care o apreciem ca pozitivă.
Marja de securitate trebuie să se situeze între 30 şi 90 de zile, sub această viteză reprezentând „topirea” resurselor permanente în sensul scăderii importanţei surselor permanente în finanţarea activităţii, iar peste, „îngheţarea” fondurilor permanente în sensul supradimensionării lor în raport cu nevoile de finanţare.
În ultimul an, nivelul indicatorului este bun, marja de securitate încadrându-se în limitele normale. Fondul de rulment net se reconstituie
Universitatea Spiru Haret
176
pe seama cifrei de afaceri în 34 de zile. Sporirea duratei în zile a rotaţiei semnifică sporirea importanţei finanţării stabile asupra activităţii, adică cifra de afaceri se realizează cu un fond de rulment mai mare faţă de perioada anterioară, situaţie pe care o considerăm ca nefavorabilă.
Pe baza bilanţului funcţional (tabelul nr. 3.) se determină indica-torul fond de rulment net global (Frng), astfel:
Frng = Surse aciclice – Active aciclice
Frng2000 = 32.258 – 24.307 = 7951 lei
Frng2001 = 47.691 – 30.967 = 16.724 lei
4.2.2. Analiza necesarului de fond de rulment
Necesarul de fond de rulment (Nfr) reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanţare rămase după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente şi care vor trebui să fie acoperite din resurse permanente.
Practic, reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanţate din resurse stabile.
Nfr = Active circulante (nonfinanciare) – Datorii pe termen scurt (nonfinanciare) sau
Nfr = Resurse curente (nonfinanciare) – Utilizări curente (nonfinanciare)
Pentru desfăşurarea fiecărui ciclu curent al activităţii firmei sunt necesare surse financiare ce trebuie asigurate de firmă. Nevoile temporare (concretizate în reînnoirea stocurilor şi creanţelor), în principiu, trebuie acoperite din surse temporare (furnizori, creditori). Între fluxurile de plăţi şi încasări există însă un decalaj temporal.
Dacă necesarul de fond de rulment este pozitiv, aceasta semnifică faptul că există un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare.
Dacă necesarul de fond de rulment este negativ, aceasta marchează un surplus de surse temporare în raport cu nevoile temporare.
Necesarul de fond de rulment este compus din necesarul de fond de rulment aferent activităţii de exploatare (Nfre) şi necesarul de fond de rulment în afara activităţii de exploatare (Nfrae):
Nfr = Nfre + Nfrae
Necesarul de fond de rulment din exploatare se determină astfel:
Nfre = Nevoi curente de exploatare – Resurse curente de exploatare
Universitatea Spiru Haret
177
Nevoile curente de exploatare sunt formate din: stocuri, avansuri acordate clienţilor, clienţi şi conturi asimilate, cheltuieli efectuate în avans privind activitatea de exploatare.
Resursele curente de exploatare cuprind datoriile de exploatare: furnizori şi conturi asimilate; avansuri acordate de client; datorii fiscale şi sociale; venituri înregistrate în avans ce privesc activitatea de exploatare.
Necesarul de fond de rulment în afara exploatării (Nfrae) se determină ca diferenţă între necesităţile ciclice din afara exploatării şi resursele ciclice din afara exploatării:
Nfrae = Nfr - Nfre
Viteza de rotaţie a necesarului de fond de rulment prin cifra de afaceri reprezintă marja de atragere şi exprimă numărul mediu de zile în care necesarul de fond de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri. Cu cât durata în zile a rotaţiei este mai scăzută, cu atât cifra de afaceri se realizează cu un necesar curent de finanţare mai mic.
Marja de atragere a Nfr, pe seama cifrei de afaceri trebuie să se situeze între 30 şi 90 de zile, sub această viteză reprezentând un pericol în raport cu echilibrul financiar pe termen scurt, în sensul urgentării acoperirii nevoilor ciclice pe seama celor permanente, iar peste acest nivel însemnând scăderea sensibilă a trezoreriei firmei, în sensul imobilizărilor peste limite normale.
Nivelul necesar de fond de rulment în perioada analizată este prezentat în tabelul nr. 5.
Tabelul nr. 5 Indicatori de analiză ai necesarului fondului de rulment
– lei – Perioada de analiză Nr.
crt. Indicatori P0 P1
Simbol
1. Stocuri 10.926 21.159 St 2. Creanţe 5.866 10.672 Cr 3. Active curente 16.792 31.831 Ac 4. Pasive curente 8.946 14.486 Pc 5. Necesarul de fond de rulment 7.846 17.345 Nfr = Ac – Pc 6. Active ciclice de exploatare 14.348 29.958 Ae 7. Pasive de exploatare 6.370 12.253 Pe 8. NFR aferent exploatării 7.978 17.705 Nfre = Ae – Pe 9. NFR în afara exploatării - 132 - 360 Nfrae = Nfr – Nfre 10. Cifra de afaceri 116.181 180.772 Ca 11. Numărul de rotaţii 14,8 10,4 Nrot = Ca/Nfr 12. Durata în zile a unei rotaţii 25 35 Dz = 365 (Nfr/Ca)
Universitatea Spiru Haret
178
Nevoia de fond de rulment a înregistrat valori pozitive şi o tendinţă crescătoare, ceea ce înseamnă că a existat un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare. Acest lucru s-a datorat creşterii într-un ritm mai rapid a activelor ciclice decât a surselor ciclice. În ultimul an, necesarul de fond de rulment a crescut cu 121% faţă de anul trecut, fapt datorat următoarelor aspecte principale:
- aspecte pozitive legate de ciclul de investiţii şi ciclul de exploatare:
• creşterea nevoilor de finanţare a activităţii în urma investiţiilor efectuate în mijloace fixe;
• creşterea vânzărilor; - aspecte negative legate de creşterea ineficientă a activelor
circulante şi reducerea gradului lor de lichiditate: • reducerea vitezei de rotaţie a stocurilor; • reducerea vitezei de rotaţie a creanţelor. Nevoia de fond de rulment a exploatării a fost pozitivă, ceea ce
înseamnă că a existat un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare ale exploatării.
Nivelul necesarului de fond de rulment în afara exploatării a fost negativ, ceea ce reflectă un excedent de resurse ciclice în raport cu nevoile ciclice în afara exploatării. Acest surplus de surse ciclice a fost utilizat pentru finanţarea nevoilor curente aferente exploatării.
În ultimul an, rotaţia necesarului de fond de rulment prin cifra de afaceri a avut o valoare de 35 de zile, valoare bună.
4.2.3. Analiza trezoreriei nete
Trezoreria netă (Tn) reprezintă disponibilităţile băneşti rămase la dispoziţia firmei rezultate din activitatea desfăşurată pe parcursul unui exerciţiu financiar. Reprezintă excedentul de lichidităţi rămase după acoperirea excedentului de nevoi ciclice (rămase neacoperite) de către excedentul de resurse permanente.
Trezoreria, la nivelul unei firme, este imaginea disponibilităţilor monetare şi a plasamentelor, pe termen scurt, apărute din evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor, respectiv din plasarea excedentului monetar.
Încasările şi plăţile efectuate reflectă operaţiunile pe care le realizează firma, operaţiuni de intrare de trezorerie şi operaţiuni de ieşire de trezorerie. Practic, înseamnă diferenţa între fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment:
Trezoreria netă = Fondul de rulment net – Necesarul de fond de rulment
Universitatea Spiru Haret
179
Trezoreria de activ (Ta), adică disponibilităţile din conturi bancare şi casierie, celelalte valori lichide, precum şi plasamentele firmei, este compusă din:
- trezoreria netă (Tn); - trezoreria de pasiv (Tp), care cuprinde credite curente şi soldul
creditelor la bănci: Tn = Ta – Tp
Analiza trezoreriei, pe baza informaţiilor din bilanţul financiar (tabelul nr. 2.) şi bilanţul funcţional (tabelul nr. 3.), indicatorii specifici trezoreriei sunt redaţi în tabelul nr. 6.
Tabelul nr. 6 Indicatori de analiză ai trezoreriei
– lei – Perioada analizată Nr.
crt. Indicatori P0 P1 Simbol
1. Fondul de rulment net 7.951 16.725 Frn 2. Necesarul de fond de rulment 7.846 17.344 Nfr 3. Trezoreria netă 105 - 620 Tn = Frn – Nfr 5. Disponibil în casă şi
conturi bancare 559 559 dcb
6. Titlurile de plasament - - tp 7. Alte valori lichide - 12 avl 8. Trezorerie de activ 604 571 Ta 9. Credite curente 499 1.191 Cts 10. Sold creditor la bancă - - Scb 11. Efecte de trezorerie - - eft 12. Trezorerie de pasiv 499 1.191 Tp
În ultimul exerciţiu s-a înregistrat un deficit de trezorerie de
620 lei. Situaţia din acest punct de vedere se consideră a fi negativă. Acest deficit a trebuit să fie acoperit din credite de trezorerie care au generat cheltuieli cu dobânzile, ceea ce a avut ca efect reducerea rezultatului exerciţiului. Acest lucru se datorează valorilor mari ale necesarului de fond de rulment în raport cu fondul de rulment, adică:
- echilibrul dintre resursele şi alocările permanente a avut un impact pozitiv asupra echilibrului global;
- echilibrul dintre resursele şi alocările ciclice a avut un impact negativ asupra echilibrului global.
Trezoreria de pasiv a fost superioară trezoreriei de activ, fapt con-firmat printr-o trezorerie netă negativă. Acest lucru confirmă faptul că firma a apelat la credite de trezorerie pentru a putea să-şi finanţeze activitatea curentă.
Universitatea Spiru Haret
180
4.3. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante
Activele circulante, numite şi active aciclice, reprezintă acea parte a patrimoniului unei firme care are cel mai mare grad de mobilitate. În structura bilanţului, activele circulante sunt împărţite în: stocuri, creanţe şi disponibilităţi.
Analiza eficienţei utilizării activelor circulante se realizează prin intermediul indicatorului viteză de rotaţie, care poate fi exprimată ca:
a) număr de rotaţii (n):
ACCA
n =
în care: AC– soldul mediu al activilor circulante; b) durata în zile (V):
TCAAC
V ⋅=
în care: T – numărul de zile al perioadei analizate. Datele necesare analizei sunt furnizate de bilanţul contabil şi anexe-
le acestuia, fiind sintetizate, în exemplul luat în calcul, în tabelul nr. 7. Sistemul de factori specific modelului (b) de analiză se prezintă
astfel:
ΔCA ΔV ( )1
ACΔ ACΔ ……
( )nACΔ
( ) ( ) ( )n21
AC...ACACAC +++=
Universitatea Spiru Haret
181
Tabelul nr. 7 Factori de influenţă ai vitezei de rotaţie a activelor circulante
– lei – Perioada analizată Nr.
crt. Indicatori Simbol P0 P1 %
1. Cifra de afaceri Ca 116.331 180.772 155,4 2. Soldul mediu al acti-
velor circulante, din care;
AC 19.008 32.816 172,64
2.1. - stocuri St 10.926 21.159 193,65 2.2. - creanţe Cr 5.655 10.228 180,86 2.3. - disponibilităţi Db 2.427 1.429 58,87 3. Durata unei rotaţii V 58,82 65,35 111,1 4. Număr de rotaţii n 6,12 5,5 89,87
Notă: T = 360 zile
zile 35,65360772.180816.32T
CAACV
12,6008.19331.116
ACCA
n
zile 82,58360331.116
008.19TCAAcV
1
11
0
00
0
00
=×=×=
===
=×=×=
zile 53,682,5835,65VVV
5,5816.32772.180
ACCAn
01
1
11
+=−=−=Δ
===
din care: 1. Influenţa modificării cifrei de afaceri:
.zile 97,2082,5885,37
360331.116
008.19360772.180008.19T
CAACT
CAACCA
0
0
1
0
−=−=
=⋅−⋅=×−⋅=Δ
2. Influenţa modificării soldului mediu al activelor circulante:
zile 5,2785,3735,65
360772.180008.19360
772.180816.32T
CAACT
CAACAC
1
0
1
1
+=−=
=⋅−⋅=×−×=Δ
Universitatea Spiru Haret
182
din care: 2.1. Influenţa modificării soldului mediu al stocurilor:
zile. 38,2075,2113,42
360772.180
926.10360772.180159.21T
CASt
TCASt
St1
0
1
1
+=−=
=⋅−×=×−×=Δ
2.2. Influenţa modificării soldului mediu al creanţelor:
zile. 1,926,1136,20
360772.180
655.5360772.180228.10T
CACr
TCACrCr
1
0
1
1
+=−=
=⋅−⋅=×−×=Δ
2.3. Influenţa modificării soldului mediu al disponibilităţilor:
zile. 98,183,484,2
360772.180
427.2360772.180
429.1TCADb
TCADb
Db1
0
1
1
−=−=
=⋅−×=×−×=Δ
Imobilizarea de active circulante:
( ) ( ) lei 279.3360
772.18082,5835,65T
CAVV 101 =⋅−=− .
În concluzie, se constată o încetinire a vitezei de rotaţie a activelor circulante cu 6,53 zile, datorată în exclusivitate creşterii soldului mediu al activelor circulante într-un ritm superior celui al cifrei de afaceri.
Consecinţa încetinirii vitezei de rotaţie este o imobilizare de active circulante în sumă de 3.279 lei.
4.4. Analiza bonităţii financiare a firmei
Analiza bonităţii financiare urmăreşte reflectarea capacităţii de plată a datoriilor firmei. Bonitatea exprimă o stare financiară legată de capacitatea firmei de a-şi achita datoriile la diferite termene; poate fi considerată şi un indicator al echilibrului financiar.
Bonitatea se analizează din două puncte de vedere: - lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a
se transforma în bani; - solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţă
obligaţiilor băneşti, respectiv de a-şi onora plăţile la termenele scadente.
Universitatea Spiru Haret
183
Scopul analizei lichidităţii şi solvabilităţii îl constituie identificarea stării firmei la un moment dat, pentru a preveni insolvabilitatea şi a adopta măsurile necesare pentru a asigura stingerea obligaţiilor.
Indicatorii utilizaţi sunt: a) Rata lichidităţii curente (Rlc), care se determină prin raportarea
valorii activelor curente la valoarea pasivelor curente:
PcAc
Rlc =
b) Rata lichidităţii rapide(Rlr), care se determină astfel:
Active curente - Stocuri Rlr = Pasive curente sau
Creanţe + Disponibilităţi Rlr = Pasive curente
c) Rata lichidităţii imediate (Rli), care se determină prin raportarea elementelor celor mai lichide ale activului la obligaţiile imediat exigibile ale pasivului:
Plasamente şi disponibilităţi Rli = Datorii imediat exigibile
d) Rata solvabilităţii globale (Rsg), care indică în ce măsură dato-riile totale sunt acoperite de către toate activele firmei şi se determină astfel:
Active totale Rsg = Datorii totale
e) Rata solvabilităţii financiare (Rsf), care se determină prin raportarea activului total la totalul datoriilor financiare.
Total activ Rsf = Datorii financiare totale
Sursele informaţionale pentru analiza lichidităţii şi solvabilităţii firmei sunt: bilanţul şi contul de profit şi pierdere.
Elementele necesare calculului ratelor de lichiditate şi solvabilitate extrase din bilanţ sunt prezentate în tabelul nr. 8.
Universitatea Spiru Haret
184
Tabelul nr. 8 Calculul ratelor de lichiditate şi solvabilitate a firmei
Perioada de analiză Nr. crt. Indicatori P0 P1
Simbol
1. Active curente 16.316 24.899 Ac 2. Pasive curente (datorii pe
termen scurt) 8.502 12.561 Pc
3. Lichiditatea curentă 1,92 1,98 Rlc = Ac/Pc 4. Variaţia indicatorului 2% 3% ΔRlc(%) 5. Active curente fără stocuri 7094 8856 Ac – St = Acfs 6. Lichiditate rapidă 0,83 0,71 Rlr = Acfs/Pc 7. Variaţia indicatorului - 10% - 16% ΔRlr (%) 8. Disponibilităţi şi plasamente 1088 587 Dbp 9. Lichiditatea imediată 0,13 0,05 Rli = Dbp/Pc 10. Variaţia indicatorului - 23% - 63% Δ Rli (%) 11. Activ total 37.051 56.857 At 12. Datorii totale 12.625 20.797 Dt 13. Indicele de solvabilitate globală 2,93 2,73 Isg = At/Dt 14. Datorii financiare 3679 6311 Df 15. Indicele de solvabilitate
financiară 10 9 Isf = At/Df
În ultimul an de analiză, valoarea lichidităţii curente se încadrează în
limitele normale (valoarea minimă acceptabilă a acestui indicator este 1,00, iar valoarea maximă acceptabilă este de 2,00). Faţă de anul precedent, ea a sporit cu 3% datorită creşterii mai rapide, ca ritm, a activelor curente faţă de pasivele curente. Pentru întreaga perioadă de analiză, nivelul indicatorului lichidităţii curente este asiguratoriu (fără să scadă sub 1,5), ceea ce înseamnă că firma a fost capabilă să-şi acopere integral pasivele curente pe seama activelor curente. Din acest punct de vedere, firma este bine asigurată împotriva incapacităţii de plată pe termen scurt.
Valorile de referinţă ale indicatorului lichidităţii rapide sunt: valoarea minim acceptabilă este de 0,65 şi valoarea maxim acceptabilă este de 1,00. În cazul de faţă, rata lichidităţii rapide, în ultimul an, se încadrează în limitele normale, deşi faţă de anul anterior s-a redus cu 16% datorită creşterii mai rapide a pasivelor curente faţă de creanţe şi disponibilităţii (adică active curente – stocuri). În general, pe perioada de analiză, nivelul ratei lichidităţii rapide este asiguratoriu, certificând faptul
Universitatea Spiru Haret
185
că firma a fost capabilă să-şi acopere satisfăcător pasivele curente pe seama creanţelor şi disponibilităţilor băneşti.
În ultimul an, valoarea ratei lichidităţii imediate nu se încadrează în limitele normale (0,35 – 0,65), iar faţă de anul precedent s-a redus cu aproape 32% datorită creşterii mai rapide a pasivelor curente exigibile faţă de disponibilităţile băneşti. Acest fapt se datorează echilibrului financiar precar pe termen scurt. Pe perioada analizată, nivelul ratei lichidităţii imediate nu este asiguratoriu, ceea ce înseamnă că firma nu a fost capabilă să-şi acopere satisfăcător pasivele curente pe seama disponibilităţilor băneşti şi a plasamentelor. Din acest punct de vedere, situaţia este nefavorabilă.
În ultimul an, nivelul indicelui de solvabilitate globală se încadrează în limita normală (nivelul acceptabil este de 1,66, iar nivelul optim este considerat 3,00). Din acest punct de vedere, firma se află în siguranţă, ceea ce înseamnă că ea este capabilă să-şi acopere integral datoriile pe seama activelor.
Valoarea indicelui de solvabilitate financiară se situează cu mult peste limita normală (nivelul minim acceptabil este 2,00); aceasta înseamnă că firma se află în siguranţă pe perioada analizată, ceea ce evidenţiază capacitatea ei de a-şi acoperi integral datoriile financiare pe seama activelor.
PROBLEME REZOLVATE 1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Active circulante, din care: 7.500 7.200 – stocuri 3.800 3.500 – creanţe 2.700 2.400 – disponibilităţi 1.000 1.300
2. Datorii pe termen scurt, din care: 1.800 1.700 – credite pe termen scurt 300 300
Se cere să se determine modificarea procentuală a necesarului de fond de rulment.
Universitatea Spiru Haret
186
Rezolvare NFR = (Stocuri + Creanţe) – – (Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt).
Necesarul de fond de rulment reprezintă acea parte a activelor circulante care trebuie finanţată pe seama fondului de rulment.
NFR1 = (3.500 + 2.400) – (1.700 – 300) = 4.500 lei NFR0 = (3.800 + 2.700) – (1.800 – 300) = 5.000 lei
( ) %10100000.5
000.5500.4100NFR
NFRNFR%NFR0
01 −=⋅−
=⋅−
=Δ
2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cifra de afaceri 1.250 1.152 2. Active circulante, din care: 300 320 3. – creanţe 125 128 T = 360 zile
Se cere să se determine influenţa creanţelor asupra eliberărilor (imobilizărilor) de active circulante.
Rezolvare
( ) ( )T
CADzDzIE 101 ⋅−= , în care T
CAACDz ⋅=
Sistemul factorial de analiză este următorul:
CA E(I) CA Stocuri Dz AC Creanţe Disponibilităţi
( )lei 3125128CC
TCA
CATCC
CTCAT
CAC
TCAC
C
01
01
01
rr1
1
rr
1
1
r
1
rr
+=−=−=⋅−
=
=⋅⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛⋅−⋅=Δ
Universitatea Spiru Haret
187
3. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 1. Cifra de afaceri 1.500 1.350 2. Active circulante, din care: 560 595 3. – debitori 187,5 150 T = 360 zile
Se cere să se determine influenţa creanţelor asupra eliberărilor (imobilizărilor) de active circulante.
Rezolvare
( ) ( )T
CADzDzIE 101 ⋅−= ,
Sistemul factorial de analiză este următorul:
CA E(I) CA Stocuri Dz AC Creanţe (debitori) Disponibilităţi
lei 5,375,187150CCCTCAT
CAC
TCAC
C01
01rr
1
1
r
1
rr −=−=−=⋅⎟⎟
⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛⋅−⋅=Δ
4. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Active imobilizate 1.600 1.800 2. Active circulante 1.400 1.600 3. Capital permanent 2.000 2.300 4. Datorii pe termen scurt 1.000 1.300
Se cere să se determine modificarea procentuală a fondului de rulment.
Rezolvare FR = Capital permanent – Active imobilizate FR1 = 2.300 – 1.800 = 500; FR2 = 2.000 – 1.600 = 400
( ) %25100400
400500100FR
FRFR%FR0
01 =⋅−
=⋅−
=Δ
Universitatea Spiru Haret
188
5. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 1. Cifra de afaceri 2.880 2.700 2. Active circulante 360 352,2
Se cere să se determine influenţa activelor circulante asupra
duratei unei rotaţii. Rezolvare Modelul de analiză al duratei în zile a unei rotaţii se prezintă astfel:
CA
TCAACDz ⋅=
AC Influenţa activelor circulante asupra duratei unei rotaţii este calculată
astfel:
zile 14896,46360700.2
360360700.2
2,352
TCAACT
CAACAC
1
0
1
1
−=−=⋅−⋅=
=⋅−⋅=Δ
6. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cifra de afaceri 8.550 9.000 2. Active circulante 950 900
Se cere să se determine influenţa activelor circulante asupra
sumei eliberărilor (imobilizărilor) de active circulante.
Universitatea Spiru Haret
189
Rezolvare
CA
E(I) = ( )T
CADzDz 101 −
CA
Dz AC
lei 50T000.9T
000.950
T000.9T
000.9950T
000.9900
TCAT
CAACT
CAACAC 1
1
0
1
1
−=⋅⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ ⋅−=
=⋅⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ ⋅−⋅=⋅⎟⎟
⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛⋅−⋅=Δ
7. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Active circulante, din care: 16.000 18.000 – stocuri 7.000 8.000 – creanţe 500 650 – disponibilităţi 4.000 3.500
2. Datorii pe termen scurt, din care: 5.000 6.000 – credite pe termen scurt 1.000 1.500
Se cere să se determine modificarea procentuală a necesarului de fond de rulment.
Rezolvare NFR = (Stocuri + Creanţe) – – (Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt).
Necesarul de fond de rulment reprezintă acea parte a activelor circulante care trebuie finanţate pe seama fondului de rulment.
NFR1 = (8.000 + 650) – (6.000 – 1.500) = 4.150 lei NFR0 = (7.000 + 500) – (5.000 – 1.000) = 3.500 lei
( ) %57,18100500.3
500.3150.4100NFR
NFRNFR%NFR0
01 +=⋅−
=⋅−
=Δ
Universitatea Spiru Haret
190
8. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: - lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 1. Capital propriu 5.300 6.360 2. Datorii pe termen mediu şi lung 901 1.908 3. Active imobilizate 4.240 5.830 4. Stocuri 2.961 3.438
Se cere să se determine modificarea ratei de finanţare a stocurilor.
Rezolvare Rata de finanţare a stocurilor reflectă ponderea în care fondul de
rulment finanţează stocurile:
100Stocuri
FRRst ⋅=
( ) %91,70100438.3438.2100
438.3830.5908.1360.6Rf
1st =⋅=⋅−+
=
( ) %23,66100961.2961.1100
961.2240.4901300.5Rf
0st =⋅=⋅−+
=
%68,4%23,66%91,70RfRfRf01 ststst +=−=−=Δ
9. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Capital propriu 7.500 8.000 2. Datorii totale, din care: 5.800 6.500 3. – datorii pe termen mediu şi lung 4.000 5.000
Se cere să se determine modificarea ratei stabilităţii financiare.
Rezolvare Rata stabilităţii financiare se calculează pe baza relaţiei:
100p
CpRsf ⋅=
unde: Cp – capitalul permanent care se constituie din capitalul propriu la care se adaugă datoriile pe termen lung;
p – pasivul bilanţului.
Universitatea Spiru Haret
191
( ) %65,89100500.14000.13100
500.6000.8000.5000.8R
1sf =⋅=⋅++
=
( ) %46,86100300.13500.11100
800.5500.7000.4500.7R
0sf =⋅=⋅++
=
%18,3%47,86%65,89RRR01 sfsfsf +=−=−=Δ
10. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Capital propriu 15.000 16.000 2. Datorii totale, din care: 11.600 13.000 3. – datorii pe termen mediu şi lung 8.000 10.000
Se cere să se determine modificarea ratei autonomiei financiare la termen.
Rezolvare Rata autonomiei financiare la termen se determină cu relaţiei:
100CpCprRaft ⋅=
unde: Cp – capitalul propriu; Cpr – capitalul permanent.
%54,61100000.26000.16100
000.10000.16000.16R
1aft =⋅=⋅+
=
%22,65100000.23000.15100
000.8000.15000.15R
1aft =⋅=⋅+
=
%68,3%22,65%54,61RRR01 aftaftaft −=−=−=Δ
Universitatea Spiru Haret
192
5. ANALIZA RISCULUI Formele pe care le îmbracă riscul sunt diverse, putându-se mani-
festa mai intens sau mai puţin intens la nivelul firmei.
5.1. Analiza riscului de exploatare (economic)
Riscul de exploatare exprimă flexibilitatea rezultatului din exploatare. Aprecierea riscului de exploatare (sau economic) se realizează cu ajutorul pragului de rentabilitate de exploatare după relaţia:
mcvPR r
Cf
VeCv1
CfVe =−
=
unde: VePR – venituri de exploatare aferentă pragului de rentabilitate; Cf – costuri fixe totale; Cv – costuri variabile totale; rmcv – rata marjei costurilor variabile în veniturile de exploatare.
Indicatorii utilizaţi pentru evaluarea riscului economic sunt următorii: a) indicatorul de poziţie faţă de pragul de rentabilitate (IPOZ), care
se determină astfel: – în mărimi absolute: IPOZ = Ve – VePR – în mărimi relative:
PR
PR2Po Ve
VeVe%I
−=
b) momentul realizării pragului de rentabilitate (PM), numit şi
punct mort, calculat cu relaţia: ( );zile TVe
VeP PR
M ×=
Universitatea Spiru Haret
193
c) coeficientul de elasticitate, numit şi coeficientul de levier al
exploatării, calculat cu relaţia: Pe
CfPeVeVe
Ve%Ve%PeK
PRE
+=
−=
ΔΔ
=
în care:
0
01
0 PePePe
PePe%Pe
−=
Δ=Δ – variaţia relativă a
profitului din exploatare;
0
01
0 VeVeVe
VeVe%Ve
−=
Δ=Δ – variaţia relativă a
venitului din exploatare. Datele pentru calculul indicatorilor specifici riscului economic şi
valoarea acestora sunt prezentate în tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1
Calculul riscului economic – lei –
Perioada de analiză Nr. crt. Indicatori P0 P1 Simbol 1. Venituri din exploatare 122.874 182.044 Ve 2. Cheltuieli de exploatare 111.869 156.165 Che 3. Profit din exploatare 11.005 25.879 Pe = Ve – Che 4. Cheltuieli variabile totale 95.088 132.741 Cv 5. Cheltuieli fixe totale 16.780 23.425 Cf 6. Marja cheltuielilor
variabile 27.786 49.303 Mev = Ve – Cv
7. Rata marjei cheltuielilor 22,61 27,08 rmev = MCv/Ve 8. Pragul de rentabilitate 72.215 86.503 VePR = Cf /rmev 9. Indicatorul de poziţie – absolut 48.659 95.541 IPO2 = Ve – VePR – relativ 65,59 110,47 IPO2% = IPO2 /VePR
10. Momentul realizării pragului (zile)
220 173 PM = (VePR /Ve) 365
11. Coeficientul de elasticitate
2,5252 1,9052 KE = Ve /(Ve – VePR)
În ultimul an de analiză, firma se află într-o situaţie confortabilă în ceea
ce priveşte riscul economic, deoarece indicatorul de poziţie, care exprimă rezerva faţă de pragul de rentabilitate, este de 110,47%, ceea ce înseamnă că veniturile de exploatare depăşesc cu peste 20% pragul de rentabilitate. Momentul realizării programului de rentabilitate este de 173 zile, comparativ cu durata de 223 zile din perioada precedentă. Valoarea mică a coeficientului de elasticitate (KE < 6) indică o situaţie confortabilă.
Universitatea Spiru Haret
194
5.2. Analiza riscului financiar Riscul financiar evaluează capacitatea firmei de a menţine echili-
brul financiar. Aprecierea riscului financiar se realizează prin pragul de
rentabilitate financiar, calculat după relaţia: ( )
mcv
FPRE r
ChdCf
VeCv1
VfChfCfV +=
−
−+=
unde: Chd – cheltuieli cu dobânzile; Chf – cheltuieli financiare; Vf – venituri financiare.
Evaluarea riscului financiar pe baza pragului de rentabilitate financiară se face cu aceiaşi indicatori ca şi în cazul riscului economic.
Datele necesare analizei riscului financiar şi rezultatele obţinute pentru indicatorii specifici riscului financiar sunt prezentate în tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2 Calculul riscului financiar
– lei – Perioada de analiză Nr.
crt. Indicatori P0 P1 Simbol 1. Venituri de exploatare 122.874 182.044 Ve 2. Cheltuieli de exploatare 111.869 156.165 Che 3. Profit din exploatare 11.005 25.879 Pe = Ve – Che 4. Cheltuieli variabile totale 95.088 132.741 Cv 5. Cheltuieli fixe totale 16.780 23.425 Cf 6. Cheltuieli cu dobânzi 1.093 2.082 Chd 7. Marja cheltuielilor 27.786 49.303 Mev = Ve – Cv 8. Rata marjei
cheltuielilor variabile 22,61 27,08 rmcv = Mev /Ve
9. Pragul de rentabilitate financiară
79.049 94.191 ( ) mcvfPR rChdCfVe +=
10. Indicatorul de poziţie – absolut 43.825 87.853 IP02 = Ve – VePR – relativ 55,44 93,27 IP02 % = IP02 /VePR
11. Momentul realizării pragului
235 189 PM = (VePR / Ve) 365
12. Coeficientul de elasticitate
2,8037 2,0721 KE = Ve / (Ve – VePR)
În ultimul an, firma se află într-o situaţie confortabilă în ceea ce priveşte riscul financiar, deoarece indicatorul de poziţie este mult peste valoarea de 20%.
Universitatea Spiru Haret
195
Momentul realizării pragului de rentabilitate financiară a scăzut de la 235 zile, în perioada precedentă, la 189 zile în perioada curentă. Valoarea mică a coeficientului de elasticitate (Ke < 6) indică o situaţie favorabilă.
5.3. Analiza riscului de faliment
Pentru aprecierea riscului de faliment vom utiliza metoda scorurilor, care are ca obiectiv punerea la dispoziţie a unor modele predictive pentru evaluarea acestui risc.
Modelul Altman se bazează pe următoarea funcţie:
Z = 3,3 x R1 + 1,0 x R2 + 0,6 x R3 + 1,4 x R4 + 1,2 x R5
Interpretarea valorilor funcţiei:
Valoarea funcţiei Situaţia riscului de faliment Z < 1,8 Situaţie critică, spre faliment
1,8 ≤ Z ≤ 3 Riscul de faliment este într-o marjă normală Z > 3 Riscul de faliment este aproape inexistent
În vederea calculării riscului de faliment, vom aplica modelul Altman, datele necesare şi rezultatul obţinut fiind prezentate în tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3 Modelul Altman
Perioada de analiză Nr. crt. Indicatori UM P0 P1 Simbol
1. Activ total lei 37.051 56.857 At 2. Cifra de afaceri lei 116.331 180.772 Ca 3. Profit reinvestit lei 5.494 11.881 Pr 4. Capital propriu lei 24.426 36.059 Cp 5. Datorii totale lei 12.625 20.797 Dt 6. Profit brut lei 11.158 25.925 Pb 7. Active circulante lei 17.396 32.402 Ac 8. R1 – rata rentabilităţii economice % 30% 46% Pb/At 9. R2 – viteza de rotaţie a activului % 314% 318% Ca/At 10. R3 – autonomia financiară % 193% 173% Cp/Dt 11. R4 – rata profitului reinvestit % 15% 21% Pr/At 12. R5 – rata activelor circulante % 47% 57% Ac/At 13. Z = 3,3 · R1 + 1,0 · R2 + 0,6 · R3 +
+1,4 · R4 + 1,2 · R5
- 5,5833 6,1209 Z
Valoarea funcţiei Z arată o situaţie favorabilă, riscul de faliment fiind
aproape inexistent.
Universitatea Spiru Haret
196
PROBLEME REZOLVATE 1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Indicatori Simbol U M Produs P1
Produs P2
Produs P3 TOTAL
Cantitate vândută
qi buc 10.000 5.000 23.000 –
Preţ unitar de vânzare
pi lei/bc 7 12 8 –
Cost variabil unitar
cvi lei/bc 5 9 6 –
Cheltuieli fixe
Chf lei – – – 60.000
Venituri din exploatare
VE lei – – – 250.000
Cheltuieli de exploatare
CE lei – – – 200.000
Se cere: a) Să se determine pragul de rentabilitate şi momentul critic. b) Să se analizeze riscul economic de exploatare. c) Să se calculeze elasticitatea exploatării. d) Ştiind că valoarea dobânzilor este de 10.000 lei pe an, să se
calculeze riscul financiar.
Rezolvare a) Determinarea pragului de rentabilitate Cu datele din tabelul de mai sus se pot determina următorii
indicatori intermediari:
Indicatori Simbol U M Produs P1
Produs P2
Produs P3 TOTAL
Cifra de afaceri
CA lei 70.000 60.000 184.000 314.000
Cheltuieli variabile
Chv lei 50.000 45.000 138.000 233.000
Cheltuieli fixe
Chf lei – – – 60.000
Rezultatul exploatării
RE lei – – – 50.000
Universitatea Spiru Haret
197
În cazul produselor eterogene, pragul de rentabilitate se determină valoric (CAcr – cifra de afaceri critică), cu relaţia:
CAChv1
ChfCAcr
−=
unde: CAChv - cheltuieli variabile la 1 leu cifră de afaceri.
594.23225796,0
000.60
000.314000.2331
000.60CAcr ==−
=
Perioada critică (momentul critic) se determină cu relaţia:
zile 267360000.314594.232T
CACAT cr
cr =⋅=⋅=
b) Analiza riscului economic de exploatare Riscul economic de exploatare poate fi evaluat cu ajutorul
indicatorului de poziţie faţă de pragul de rentabilitate (Ipoz) numit şi rezerva faţă de pragul de rentabilitate, care se determină astfel:
• în mărimi absolute: Ipoz = CA – CAcr = 314.000 – 232.594 = 81.406 • în mărimi relative:
( ) %93,25594.232
594.232000.314CA
CACA%Icr
crpoz =
−=
−=
Indicatorul de poziţie exprimă capacitatea unei firme de a se adapta cerinţelor pieţei. Din analizele statistice rezultă că firma este într-o situaţie:
– instabilă, când veniturile din exploatare depăşesc pragul de rentabilitate cu mai puţin de 10%;
– stabilă, când veniturile din exploatare depăşesc cu 10-20% pragul de rentabilitate;
– confortabilă, când veniturile din exploatare depăşesc cu peste 20% pragul de rentabilitate.
Poziţia firmei analizate din punctul de vedere a riscului economic de exploatare este stabilă întrucât indicatorul de volatilitate este mai mare de 20%.
Universitatea Spiru Haret
198
c) Calculul elasticităţii exploatării Coeficientul de elasticitate, numit şi coeficientul de levier al
exploatării exprimă variaţia profitului din exploatare (Pe) la creşterea cu o unitate a veniturilor din exploatare şi se calculează cu ajutorul relaţiei următoare:
( ) crVeVeVe
%Ve(%)PeKE
−=
ΔΔ
=
86,3406.81000.314
594.232000.314000.314KE ==−
=
d) Analiza riscului financiar Aprecierea riscului financiar se face prin pragul de rentabilitate
financiar, determinat astfel:
CAChv1
ChdChfCAfcr
−
+=
unde: Chd – cheltuielile cu dobânzile.
360.27125796,0
000.70
000.314000.2331
000.10000.60CAfcr ==
−
+=
11,311360000.314360.271T
CACAT cr
cr =⋅=⋅=
Indicatorul de poziţie (Ipoz)
640.42360.271000.314CACAI crfpoz =−=−=
( ) %7,15100360.271
640.42100CA
CACA%Icr
crfpoz =⋅=⋅
−=
Coeficientul de elasticitate
( ) 36,7640.42000.314
VeVeVe
%Ve(%)PeKE
cr
==−
=ΔΔ
=
Efortul de rambursare a dobânzilor bancare creşte pragul critic al cifrei de afaceri la 271.360 lei şi scade indicatorul de poziţie la 15,7%, valoare care conferă firmei o situaţie relativ stabilă.
Universitatea Spiru Haret
199
2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Indicatori Simbol U M Firma 1 Firma 2 Firma 3 Active circulante AC lei 75.000 65.000 140.000 Active imobilizate AI lei 75.000 255.000 150.000 Amortizări Am lei 30.000 15.000 10.000 Dobânda anuală rd % 15% 15% 15% Credit D lei 10.000 10.000 10.000 Cheltuieli cu personalul
Chp lei 30.000 20.000 15.000
Producţia exerciţiului
Qe lei 100.000 90.000 80.000
Consumul de la terţi
C lei 30.000 25.000 20.000
Marja comercială Mc lei 1.000 900 700 Subvenţii de exploatare
Sbex lei 3.000 10.000 12.000
Se cere să se analizeze riscul financiar al firmelor şi să se indice
care dintre acestea nu prezintă risc pentru contractarea unui credit de 10.000 lei, cu rata anuală a dobânzii de 15% (se face abstracţie de impozite, taxe şi provizioane).
Rezolvare Se determină levierul financiar şi corelaţiile dintre rata rentabilităţii
financiare, rata rentabilităţii economice şi rata dobânzii bancare. Rezultatele intermediare necesare calculelor sunt date în tabelul următor:
Indicatori Simbol U M Firma 1 Firma 2 Firma 3 Valoarea adăugată VA lei 71.000 65.900 60.700 Excedentul brut de exploatare
RBE lei 44.000 55.900 57.700
Activ total AT lei 150.000 320.000 290.000
unde: VA = Qe – C + Mc RBE = VA + Sbex – Chp AT = AC + AI
Universitatea Spiru Haret
200
Rezultatele calculelor sunt cele din tabelul de mai jos:
Indicatori Simbol U M Firma 1 Firma 2 Firma 3 Capital propriu Cpv lei 140.000 310.000 280.000 Rezultatul exploatării
RE lei 14.000 40.900 47.700
Cheltuieli financiare
Chf lei 1.500 1.500 1.500
Rezultatul exerciţiului
P lei 12.500 39.400 46.200
Rentabilitatea economică
re % 8,33 12,31 15,93
Rentabilitatea financiară
rf % 7,85 12,22 15,96
ANALIZA RISCULUI FINANCIAR
firma în dificultate
firma în dificul-
tate
firmă care respectă
corelaţiile unde: Cpr = AT – D
RE = RBE – Am Chf = rd • D P = RE – Chf re = P/AT
( )CpvDrReReRf d ⋅−+=
( ) ( ) %85,7000.140000.101533,833,8Rf 1 =⋅−+=
( ) ( ) %22,12000.310
000.101531,1231,12Rf 2 =⋅−+=
( ) ( ) %96,15000.280
000.101593,1593,15Rf 3 =⋅−+=
Singura firmă care respectă corelaţiile necesare acordării creditului de 10.000 lei cu dobânda de 15% pe an este firma 3:
Re > rd respectiv 15,93% > 15% Rf > Re respectiv 15,96% > 15,93%
Universitatea Spiru Haret
201
3. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Indicatori Simbol U M Produs
P1 Produs
P2 Produs
P3 TOTAL
1. Cantitate vândută
qi buc 100 200 500 –
2. Preţ unitar de vânzare unitar
pi lei 10 15 45 –
3. Cost variabil unitar
cv lei 6 9 25 –
4. Cheltuieli fixe Chf lei – – – 10.000 5. Venituri din exploatare
VE lei – – – 30.000
6. Cheltuieli de exploatare
CE lei – – – 25.000
Se cere să se determine pragul de rentabilitate.
Rezolvare
( ) ( ) ( )( ) ( ) ( )
841.224378,0000.10
5622,01000.10
500.26900.141
000.10
500.22000.3000.1500.12800.16001
000.10455001520010100
25500920061001
000.10
CAChv1
ChfCAcr
==−
=−
=
++++
−=
=
⋅+⋅+⋅⋅+⋅+⋅
−=
−=
4. Pentru o firmă se cunosc datele din tabelul de mai sus
(problema 3). Se cere să se determine perioada critică necesară fundamentării analizei riscului economic.
Rezolvare
zile 310360500.26841.22T
CACAT cr
cr =⋅=⋅=
Universitatea Spiru Haret
202
5. Pentru o firmă se cunosc datele din tabelul de mai sus (problema 3). Se cere să se determine indicatorul de poziţie în mărime absolută şi în mărime relativă şi să se interpreteze rezultatele obţinute.
Rezolvare 659.3841.22500.26CACAI crpoz =−=−=
( ) %16100841.22
659.3100CA
CACA%Icr
crpoz =⋅=⋅
−=
Din analiza efectuată rezultă că firma se găseşte într-o situaţie
stabilă deoarece cifra de afaceri depăşeşte cu 16% pragul de rentabilitate. 6. Pentru o firmă se cunosc datele din tabelul de mai sus
(problema 3). Se cere să se determine coeficientul de levier al exploatării necesare fundamentării analizei riscului economic.
Rezolvare
24,7659.3500.26
841.22500.26500.26
CACACAKE
cr
==−
=−
=
Din analiza efectuată rezultă că firma se găseşte într-o situaţie relativ stabilă, coeficientul de elasticitate fiind mai mic decât 11 (KE < 11).
7. Pentru o firmă se cunosc datele din tabelul de mai sus
(problema 3). Ştiind că nivelul cheltuielilor cu dobânzile este de 500 lei, să se caracterizeze poziţia firmei pe baza rezultatelor analizei riscului financiar.
Rezolvare • 984.23
4378,0500.10
500.26900.141
500000.10
CAChv1
ChdChfCAfcr ==
−
+=
−
+=
• 516.2984.23500.26CACAI fcrpoz =−=−=
( ) %49,10100984.23516.2
CACACA%I fcr
fcr
poz =⋅=−
=
Universitatea Spiru Haret
203
• zile 325360500.26984.23T
CACAT
fcr
cr =⋅=⋅=
• 5,106,25
500.26CACA
CAKE fcr
==−
=
Din analiza efectuată rezultă că producţia critică are o valoare de
23.984 lei, care va fi atinsă în a 325-a zi. Plusul de producţie de 1.143 lei, generat de diferenţa între pragul de rentabilitate economic şi cel financiar, va trebui să acopere cheltuielile suplimentare cu dobânzile la creditul solicitat (500 lei).
Firma se află într-o situaţie stabilă, generată de faptul că cifra de afaceri depăşeşte cu 10,49% cifra de afaceri critică, iar coeficientul de elasticitate se încadrează în limita de până la valoarea 11 (KE = 10,5%).
Universitatea Spiru Haret
204
Redactor: Lucia PLENICEANU Tehnoredactor: Marcela OLARU Coperta: Marilena BĂLAN GURLUI Bun de tipar: 25.05.2006. Coli de tipar: 12,75 Format: 16/70×100 Editura şi Tipografia Fundaţiei România de Mâine Splaiul Independenţei nr. 313, Bucureşti, sector 6, O.P. 16 Tel / Fax: 316.97.90; www.SpiruHaret.ro e-mail: [email protected]
Universitatea Spiru Haret
203
TESTE-GRILĂ TRUE/FALSE 1. Analiza calităţii la nivel de firmă se efectuează cu ajutorul
preţului mediu de vânzare. 2. Analiza calităţii la nivel de produs se efectuează cu ajutorul
următorilor coeficienţi: coeficientul mediu de calitate pe produs ( )iK determinat pe baza indicilor claselor de calitate; coeficientul mediu de calitate ( )ieK , determinat pe baza coeficienţilor de echivalenţă; preţul mediu de vânzare ( )ip .
3. Pentru dimensionarea activităţii de producţie a întreprinderii
se utilizează indicatorii: profitul, rentabilitatea economică, rentabilitatea resurselor consumate, rentabilitatea comercială şi rentabilitatea financiară.
4. Valoarea adăugată exprimă măsura bogăţiei realizate de
activitatea întreprinderii. 5. Producţia exerciţiului este formată din valoarea produselor
destinate livrării. 6. Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor din
vânzarea produselor şi mărfurilor într-o perioadă determinată. 7. Producţia marfă fabricată reprezintă valoarea produselor finite
şi semifabricatelor destinate livrării, valoarea lucrărilor executate şi serviciilor prestate.
Universitatea Spiru Haret
204
8. Metoda balanţieră se aplică numai în cazul în care între factorii de influenţă şi rezultatul analizat există relaţia de sumă şi diferenţă.
9. Indicele corelaţiei dintre creşterea salariului mediu şi creşterea
productivităţii muncii este mai mare decât 1. 10. Riscul de exploatare scade pe măsură ce indicatorul de
poziţie faţă de pragul de rentabilitate este mai mare decât zero. 11. Profitul este o sursă de autofinanţare a creşterii firmei. 12. Rezultatul brut al exploatării se poate determina prin
diferenţa dintre veniturile monetare şi cheltuielile monetare.
13. Relaţia: ∑ ∑∑
⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−
pqcq
1pqv
vv semnifică rata rentabilităţii
comerciale. 14. Modelul care stă la baza analizei profitului pe produs poate
fi redat sub forma: π = qv(p–c). 15. Ordinea de influenţă a factorilor asupra modificării profitului
pe produs este următoarea: volumul fizic al producţiei obţinute, costurile unitare şi preţul mediu de vânzare unitar.
16. Relaţia: 100cq
cqpq
v
vv ⋅−
∑∑∑ semnifică rata rentabilităţii
economice. 17. Ordinea de influenţă a factorilor asupra rentabilităţii
resurselor consumate este următoarea: structura producţiei vândute, preţurile medii de vânzare pe unitatea de produs, costurile unitare.
Universitatea Spiru Haret
205
18. Rata rentabilităţii financiare reflectă corelaţia dintre profitul net, ca venit al acţionarilor şi activul total.
19. Volumul fizic critic al producţiei (qcr) se calculează pe baza
următoarei relaţii: mbvcfqcr = , în care: cf reprezintă suma
cheltuielilor fixe pe produs, iar mbv – marja brută faţă de cheltuielile variabile pe unitatea de produs.
20. Capitalul economic al unei firme este format din imobilizări
corporale, imobilizări financiare şi fondul de rulment. 21. Criteriul principal în orientarea plasamentului de capital îl
constituie corelaţia dintre rata rentabilităţii financiare, rata rentabilităţii economice şi rata dobânzii.
22. Rata stocurilor arată ponderea pe care o deţin stocurile în
cadrul patrimoniului firmei. 23. O situaţie normală în activitatea unei firme impune
următoarea corelaţie între indicele cifrei de afaceri (ICA) şi indicele modificării nivelului stocului (IS): ICA > IS.
24. Relaţia: 100p
Cp × , în care: Cp reprezintă capitalul
permanent, p – pasivul bilanţului, semnifică rata autonomiei financiare globale.
25. Rata autonomiei financiare la termen reflectă proporţia în
care capitalurile proprii participă la formarea capitalurilor permanente. 26. Patrimoniul net se calculează ca sumă a surselor de finanţare
a acestuia: capital social, rezerve, rezultatul reportat, fonduri proprii, alte surse.
27. Marja de securitate a unei firme exprimă numărul de zile în
care fondul de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri.
Universitatea Spiru Haret
206
28. Dacă necesarul de fond de rulment este negativ poate
reprezenta pentru firmă o situaţie pozitivă în următoarele condiţii: accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor şi creanţelor; angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plată mai relaxante.
29. Relaţia de calcul: ( ) ( )T
CAVVIE 1
01 −= reflectă modul de
analiză al eliberării (imobilizării) de capital, ca urmare a modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante.
MULTIPLE CHOICE 1. Cifra de afaceri reprezintă: a) veniturile din exploatare; b) suma totală a veniturilor din vânzarea mărfurilor şi produselor
într-o perioadă determinată; c) încasări din vânzări de mărfuri şi produse; d) producţia marfă vândută şi încasată din activitatea de bază şi
alte activităţi; e) producţia livrată din activitatea de bază. 2. Pe baza indicatorilor: - lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Număr mediu de personal 150 125 2. Producţia exerciţiului 20.000 24.000 3. Cifra de afaceri 21.000 22.500
Influenţa productivităţii muncii asupra cifrei de afaceri este de: a) – 8.000 lei; b) +10.000 lei; c) + 7.700 lei; d) + 14.000 lei; e) – 15.000 lei.
Universitatea Spiru Haret
207
3. Pe baza indicatorilor: - lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Număr mediu de salariaţi 460 400 2. Număr mediu de ore lucrate 2.200 2.180 3. Cifra de afaceri medie orară 40 42
Influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri este de: a) + 6.000 lei; b) + 5.500 lei; c) – 5.600 lei; d) – 6.090 lei; e) + 6.200 lei. 4. Pe baza indicatorilor: - lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 1. Numărul mediu de salariaţi 250 225 2. Producţia exerciţiului 40.000 48.000 3. Cifra de afaceri 42.000 45.000
Influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri este de: a) – 5.000 lei; b) – 7.000 lei; c) + 6.000 lei; d) + 4.500 lei; e) – 4.200 lei. 5. Pe baza indicatorilor:
- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Numărul mediu de salariaţi 200 170 2. Producţia exerciţiului 25.190 24.640 3. Cifra de afaceri 24.480 23.276
Influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra cifrei de afaceri este de:
a) + 520 lei;
Universitatea Spiru Haret
208
b) + 600 lei; c) – 670 lei; d) + 720 lei; e) – 820 lei. 6. Valoarea adăugată se defineşte ca fiind: a) diferenţa dintre veniturile de exploatare şi cheltuielile de
exploatare; b) volumul total de activitate al firmei; c) creşterea (plusul) de bogăţie obţinută prin activitatea tehnico-
productivă a firmei; d) diferenţa dintre producţia exerciţiului şi cheltuielile totale; e) plusul de încasări din vânzările firmei. 7. Pe baza indicatorilor:
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Producţia exerciţiului 83.200 88.000 2. Fondul total de timp de muncă
(ore) 2.080.000 2.000.000
3. Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului (lei)
0,45 0,50
Influenţa fondului de timp asupra valorii adăugate este de: a) – 1.440 lei; b) + 1.200 lei; c) – 1.635 lei; d) + 850 lei. 8. Pe baza indicatorilor:
- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Producţia exerciţiului 7.776 8.400 2. Fondul total de timp de muncă (ore) 432.000 420.000 3. Valoarea medie adăugată la 1 leu
producţie (lei) 0,59 0,60
Universitatea Spiru Haret
209
Influenţa productivităţii muncii orare asupra valorii adăugate
este de: a) + 495,6 lei; b) + 670 lei; c) + 420 lei; d) – 515 lei; e) + 600 lei. 9. Indicele producţiei exerciţiului = 104%; Indicele valorii adăugate = 102%; Indicele cifrei de afaceri = 106%. Înseamnă că: a) s-au redus consumurile intermediare şi stocul de produse finite; b) s-a redus stocul de producţie în curs de execuţie şi a crescut
stocul de produse finite; c) a crescut ponderea consumurilor intermediare şi s-a redus
stocul de produse finite de la sfârşitul perioadei; d) a crescut ponderea consumurilor intermediare şi s-a redus
stocul de produse finite de la sfârşitul perioadei; e) a crescut cifra de afaceri şi s-a redus stocul de produse finite. 10. Pe baza indicatorilor:
- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Producţia exerciţiului 84.000 89.250 2. Consumuri intermediare 67.200 68.775
Influenţa cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la
1 leu producţie a exerciţiului asupra valorii adăugate este de: a) + 3.000 lei; b) + 8.000 lei; c) + 4.300 lei; d) + 2.625 lei; e) + 5.600 lei.
Universitatea Spiru Haret
210
11. Influenţa modificării structurii producţiei exerciţiului asupra valorii adăugate este de „+ 10.000 lei”. Această situaţie semnifică:
a) creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată la 1 leu producţie mai mare decât media valorii adăugate la 1 leu producţie pe întreprindere;
b) scăderea valorii adăugate pe produs; c) creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată la 1 leu
producţie mai mică faţă de media valorii adăugate pe întreprindere;
d) scăderea ponderii produsului cu valoare adăugată la 1 leu producţie sub media efectivă pe întreprindere;
e) creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată unitară mai mică decât media valorii adăugate pe întreprindere.
12. Pe baza relaţiei valoare adăugată/cifră de afaceri se
determină: a) contribuţia factorului uman la formarea cifrei de afaceri; b) contribuţia factorului uman la formarea valorii adăugate; c) gradul de folosire a capacităţii de producţie; d) gradul de integrare pe verticală; e) gradul de valorificare a producţiei fabricate. 13. Indicele producţiei exerciţiului (Qe) = 102%; Indicele valorii adăugate (Qa) = 105%; Indicele numărului de personal (Ns) = 98%. Rezultă:
a) creşterea productivităţii muncii şi reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpărătorilor);
b) scăderea productivităţii muncii şi reducerea ponderii consumurilor intermediare;
c) scăderea productivităţii muncii şi creşterea ponderii consumurilor intermediare;
d) sporirea productivităţii muncii şi creşterea ponderii consumurilor intermediare;
e) scăderea numărului de personal şi a productivităţii muncii.
Universitatea Spiru Haret
211
14. Relaţia: ( )011 hh1S WWtN −⋅ , în care: SN reprezintă
numărul mediu de salariaţi; t - timpul de muncă mediu pe salariat; hW - productivitatea medie anuală a muncii, semnifică:
a) influenţa variaţiei preţurilor medii de vânzare unitare asupra cifrei de afaceri;
b) influenţa variaţiei timpului de muncă mediu pe salariat asupra cifrei de afaceri;
c) influenţa variaţiei productivităţii medii anuale a muncii asupra cifrei de afaceri;
d) influenţa variaţiei volumului fizic al producţiei vândute asupra cifrei de afaceri;
e) influenţa variaţiei productivităţii medii orare a muncii asupra cifrei de afaceri.
15. Pe baza relaţiei: ,QfCA
QfCA
sNQfsN
0
0
1
1
1
11 ⎟⎟
⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−⋅ în care: SN
reprezintă numărul mediu de salariaţi; Qf - producţia marfă fabricată; CA - cifra de afaceri, semnifică:
a) influenţa variaţiei randamentului mijloacelor fixe productive asupra cifrei de afaceri;
b) influenţa variaţiei gradului de înzestrare a forţei de muncă asupra cifrei de afaceri;
c) influenţa variaţiei numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri;
d) influenţa variaţiei gradului de valorificare a producţiei marfă asupra cifrei de afaceri;
e) influenţa variaţiei productivităţii muncii asupra cifrei de afaceri.
16. Coeficientul mediu generalizat al calităţii se determină cu
relaţia:
a) 100
KggK ii∑=
Universitatea Spiru Haret
212
b) 100
pggK ii∑=
c) 100
KeggK ii∑=
d) 100
KggK ii∑=
e) ∑∑=
i
ii
qKq
gK
(unde: gi reprezintă structura producţiei fabricate pe produse (sau pe clase de calitate); iK - coeficientul mediu de calitate pe produs; Ki - coeficientul clasei de calitate „i”; Kei - coeficientul de echivalenţă al clasei de calitate „i”; pi - preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i”).
17. Indicele cifrei de afaceri este de 140%, iar indicele
stocurilor de produse finite 110%. Aceasta reprezintă: a) creşterea stocurilor şi încetinirea vitezei de rotaţie a stocurilor; b) reducerea volumului de activitate, fapt care generează sporirea
stocurilor; c) creşterea volumului vânzărilor prin reducerea stocurilor; d) creşterea stocurilor ca urmare a supraaprovizionării; e) creşterea stocurilor şi accelerarea vitezei de rotaţie a acestora.
18. Pe baza indicatorilor:
- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cheltuieli variabile 80.000 82.000 2. Cifra de afaceri 130.000 142.000 3. Indicele preţurilor de vânzare - 105% 4. Indicele costurilor variabile - 104%
Universitatea Spiru Haret
213
Influenţa cheltuielilor variabile pe unitatea de produs asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri este de:
a) + 22,21 lei; b) + 25,45 lei; c) + 32,40 lei; d) – 24,30 lei; e) – 18,75 lei. 19. Pe baza indicatorilor: - lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cheltuieli materiale 40.000 46.000 2. Cifra de afaceri 80.000 94.600 3. Indicele preţurilor de vânzare - 110% 4. Indicele costurilor (materiale) - 115%
Influenţa preţului de vânzare asupra cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifră de afaceri este de:
a) – 42,29 lei; b) – 52,35 lei; c) + 35,30 lei; d) + 40,30 lei; e) – 37,50 lei. 20. Factorii direcţi de influenţă a cheltuielilor materiale la
1000 lei cifră de afaceri în ordinea de analiză sunt: a) cifra de afaceri, structura şi preţul materialelor; b) structura şi preţul de vânzare, cheltuielile materiale pe unitate
de produs; c) structura şi preţul de vânzare, cheltuielile materiale la 1 leu
cifră de afaceri; d) structura, cheltuielile materiale pe produs, preţul
materialelor; e) volumul producţiei, costul materialelor, preţul de vânzare.
Universitatea Spiru Haret
214
21. Pe baza indicatorilor: - lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cifra de afaceri 55.000 58.000 2. Cheltuieli aferente 50.500 52.240 3. Indicele preţurilor - 110% 4. Indicele costurilor - 112%
Influenţa structurii asupra cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifră de afaceri este de:
a) – 33,57 lei; b) + 33,57 lei; c) – 40,30 lei; d) + 48,20 lei; e) – 52,35 lei. 22. Pe baza indicatorilor: - lei -
Nr. crt. Indicatori 1. Cifra de afaceri din perioada curentă 60.000 2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 52.000 3. din care: variabile 35.800 4. Cifra de afaceri propusă pentru perioada următoare 63.000
Nivelul probabil al cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri este de: a) 853,81 lei; b) 870,20 lei; c) 795,50 lei; d) 820,20 lei; e) 810,15 lei. 23. Pe baza indicatorilor:
- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cheltuieli variabile 30.000 35.000 2. Cifra de afaceri 70.000 75.000 3. Indicele preţurilor de vânzare - 105% 4. Indicele costurilor - 102%
Universitatea Spiru Haret
215
Influenţa structurii asupra cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri este de:
a) + 55,22 lei; b) + 51,82 lei; c) – 49,50 lei; d) – 58,37 lei; e) + 60,25 lei. 24. Pe baza indicatorilor: - lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1 1. Cifra de afaceri 48.000 52.800 2. Cheltuieli aferente 38.400 42.504 3. Indicele preţurilor de vânzare - 106% 4. Indicele costurilor - 107%
Influenţa costului asupra cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifră de afaceri este de:
a) – 43,33 lei; b) + 52,67 lei; c) + 38,57 lei; d) + 42,12 lei; e) – 57,67 lei. 25. Ponderea cheltuielilor variabile în costul produsului 80%;
cantitatea fabricată creşte cu 2%; costul produsului se modifică cu: a) + 2,20 %; b) – 1,30 %; c) – 1,20 %; d) + 2,00 % e) – 0,39 %
26. Pe baza indicatorilor: - lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cifra de afaceri 70.000 72.500 2. Cheltuieli cu amortizarea 16.250 19.250
Universitatea Spiru Haret
216
Influenţa sumei amortizării asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1.000 lei cifră de afaceri este de:
a) – 25,15 lei; b) + 41,38 lei; c) + 50,25 lei; d) – 35,12 lei; e) + 55,18 lei 27. Influenţa modificării costurilor unitare asupra cheltuielilor la
1.000 lei cifră de afaceri faţă de nivelul prevăzut este „– 18 lei”. Aceasta reprezintă:
a) situaţie pozitivă, datorită creşterii preţurilor produselor faţă de nivelul prevăzut;
b) situaţie negativă, datorită modificării costurilor unitare în funcţie de oferta de pe piaţă a materiilor prime;
c) situaţie pozitivă, datorită scăderii costurilor unitare faţă de nivelul prevăzut;
d) situaţie negativă, datorită scăderii costurilor unitare la majoritatea produselor faţă de nivelul prevăzut;
e) situaţie pozitivă, datorită creşterii costurilor unitare faţă de nivelul prevăzut.
28. Indicele cheltuielilor fixe = 105 % Indicele cifrei de afaceri = 108 % Modificarea procentuală a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei
cifră de afaceri a fost de: a) +3,55 % b) +2,35 % c) – 1,45% d) – 2,78 % e) – 3,65 % 29. Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mare
decât indicele productivităţii muncii. Aceasta reprezintă: a) consecinţe nefavorabile ale utilizării timpului de muncă; b) creşterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor;
Universitatea Spiru Haret
217
c) creşterea cheltuielilor variabile cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri;
d) ineficienţa utilizării factorului muncă; e) sporirea eficienţei utilizării factorului muncă.
30. Ponderea cheltuielilor variabile în costul produsului 75%;
cantitatea fabricată creşte cu 5%. Costul produsului se modifică cu: a) + 2,20 %; b) – 1,30 %; c) + 2,50 %; d) – 1,19 % e) + 3,00 %
31. Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mic decât
indicele productivităţii muncii. Aceasta înseamnă: a) consecinţe nefavorabile ale utilizării timpului de muncă; b) creşterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor; c) creşterea cheltuielilor variabile cu salariile la 1000 lei cifră de
afaceri; d) ineficienţa utilizării factorului muncă; e) sporirea eficienţei utilizării factorului muncă.
32. Indicele productivităţii muncii (realizat faţă de perioada
precedentă) = 108,5%; coeficientul de corelaţie prevăzut
9821,0II
W
S =⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛. Pentru a se menţine nivelul prezent al cheltuielilor
cu personalul la 1000 lei venituri din exploatare, salariile şi elementele aferente pot să se modifice cu:
a) + 6,56 %; b) + 5,20 %; c) + 4,20 %; d) + 7,50 % e) + 8,20 %
Universitatea Spiru Haret
218
33. Modelul utilizat în analiza factorială a cheltuielilor fixe este
1000pqv
C1000CACC ff
f ⋅⋅
=⋅=∑
,
reprezentând cheltuielile fixe la 1000 lei cifră de afaceri (unde: qv - cantitatea vândută; Cf - cheltuieli fixe; p - preţul unitar al produsului). Ordinea de influenţă a factorilor este următoarea:
a) qv; p; Cf; b) qv; Cf; p; c) p; Cf; qv; d) Cf; p; qv.
34. Relaţia ( ) 0hh1 vaWWT 01 ⋅− , în care: T reprezintă timpul total de muncă; hW - productivitatea medie orară; va - valoarea adăugată ce revine la 1 leu producţie, semnifică:
a) influenţa variaţiei productivităţii medii orare asupra valorii adăugate;
b) influenţa variaţiei numărului mediu de ore asupra valorii adăugate;
c) influenţa variaţiei ponderii cheltuielilor cu materialele asupra valorii adăugate;
d) influenţa globală a factorilor asupra valorii adăugate; e) influenţa variaţiei numărului mediu de angajaţi asupra valorii
adăugate. 35. Rata medie de eficienţă a cheltuielilor totale sau cheltuielile
la 1000 lei venituri totale se determină cu relaţia:
a) 1000v
cR n
1ii
n
1ii
ct ⋅=∑
∑
=
=
b) 100
rgR
ci
n
1ii
ct
⋅=∑=
Universitatea Spiru Haret
219
c) 1000VeceR i
ct ⋅=
d) 1000ve
ceR n
1ii
n
1ii
ct ⋅=∑
∑
=
=
e) 100
rgR
ice
n
1ii
ct
⋅=∑=
(unde: ∑=
n
1iic reprezintă suma cheltuielilor pe categorii de activităţi;
∑=
n
1iiv - suma veniturilor pe categorii de activităţi; gi - structura
veniturilor pe categorii de activităţi; rci - rata de eficienţă a
cheltuielilor pe categorii de activităţi; ∑=
n
1iice - suma cheltuielilor de
exploatare pe categorii de activităţi; ∑=
n
1iive - suma veniturilor din
exploatare pe categorii de activităţi; icer - rata de eficienţă a
cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pe tipuri de activităţi). Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a + b 2) a + c 3) a + d 4) b + c 5) b + d
Universitatea Spiru Haret
220
36. Relaţia: 1000pqvcqv
1000pqvcqv
00
00
01
01 ⋅⋅
⋅−⋅
⋅
⋅
∑∑
∑∑
în care: qv reprezintă volumul fizic al producţiei vândute pe produse; p – preţurile medii de vânzare unitare; c – costurile complete unitare, are următoarea semnificaţie:
a) influenţa variaţiei preţurilor medii de vânzare unitare; b) influenţa variaţiei costurilor unitare asupra cheltuielilor la
1000 lei cifră de afaceri; c) influenţa variaţiei factorilor globali asupra cheltuielilor la
1000 lei cifră de afaceri; d) influenţa variaţiei structurii producţiei vândute asupra
cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri; e) influenţa structurii veniturilor din exploatare asupra
cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
37. Relaţia: 1000pqcvq
1000pqcvq
01
01
11
11 ⋅⋅
⋅−⋅
⋅
⋅
∑∑
∑∑
în care: q reprezintă volumul fizic al producţiei vândute pe produse; cv – costurile variabile unitare; p – preţurile medii de vânzare unitare, are următoarea semnificaţie:
a) influenţa variaţiei structurii producţiei vândute asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri;
b) influenţa variaţiei preţurilor medii de vânzare unitare asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri;
c) influenţa variaţiei costurilor variabile unitare asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri;
d) influenţa variaţiei factorilor globali asupra cheltuielilor varia-bile la 1000 lei cifră de afaceri;
e) influenţa variaţiei factorilor strategici asupra cheltuielilor va-riabile la 1000 lei cifră de afaceri.
Universitatea Spiru Haret
221
38. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare se poate realiza cu ajutorul următoarelor modele:
a) 1000VCfCf
e
e1000e ⋅=
b) 1000CACfCf 1000
e ⋅=
c) 1000pqv
CfCf 1000e ⋅
⋅=∑
d) CA
10000
1000e I
1CfCf ⋅=
e) CA
100001000
11000e I
CfCfCf ⋅=
(unde: Cfe reprezintă suma cheltuielilor fixe din exploatare; Ve – suma veniturilor din exploatare; Cf – cheltuieli fixe; CA – cifra de afaceri; ICA – indicele cifrei de afaceri).
39. Relaţia: 1000pqv
Cmqv1000
pqv
Cmqv
11
01
11
11
i
n
1ii
i
n
1ii
i
n
1ii
i
n
1ii
⋅⋅
⋅−⋅
⋅
⋅
∑
∑
∑
∑
=
=
=
=
în care: qvi reprezintă volumul fizic al producţiei vândute pe produse; Cmi – cheltuielile materiale pe produse; pi – preţurile de vânzare pe produse, semnifică:
a) influenţa variaţiei structurii producţiei vândute asupra chel-tuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri;
b) influenţa variaţiei cheltuielilor materiale pe produse asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri;
c) influenţa variaţiei preţurilor medii de vânzare asupra asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri;
d) influenţa variaţiei coeficientului de structură a veniturilor asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri;
e) influenţa variaţiei factorilor globali asupra cheltuielilor ma-teriale la 1000 lei cifră de afaceri.
Universitatea Spiru Haret
222
40. Indicele fondului de rulment = 106% Indicele activelor imobilizate = 104% Indicele capitalului propriu = 108% Aceasta înseamnă că:
a) a crescut capitalul permanent şi s-a redus ponderea împrumuturilor pe termen mediu şi lung;
b) s-au redus capitalul permanent şi ponderea împrumuturilor pe termen mediu şi lung;
c) s-au redus capitalul permanent şi ponderea capitalului propriu;
d) a crescut fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment; e) a crescut capitalul permanent şi s-a menţinut ponderea
datoriilor pe termen mediu şi lung.
41. Raportul dintre capitalul permanent şi activele imobilizate este supraunitar. Această situaţie are următoarea semnificaţie:
a) un dezechilibru financiar; b) o incapacitate de plată; c) un risc de insolvabilitate scăzut; d) o capacitate de autofinanţare sporită; e) un fond de rulment pozitiv.
42. Pe baza relaţiei: ,TCAACV ⋅= se determină:
a) viteza de rotaţie a capitalului propriu; b) viteza de rotaţie a stocurilor; c) viteza de rotaţie a creanţelor; d) viteza de rotaţie a activelor circulante; e) rata stabilităţii financiare. 43. Se cunosc următoarele date:
Indicatori u.m. P0 P1 Cifra de afaceri lei 1.400 2.000 Active circulante, din care: – creanţe
lei 700 300
1.200 700
T = 360 zile
Universitatea Spiru Haret
223
Influenţa variaţiei soldului mediu al creanţelor asupra modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante este de:
a) + 35 zile; b) + 72 zile; c) – 14 zile; d) – 20 zile; e) + 90 zile. 44. Rata stocurilor se calculează astfel: a) ca raport între stoc şi pasivul total; b) ca raport între stocul producţiei neterminate şi activul total; c) ca raport între stocul de materii prime şi activul total; d) ca raport între stoc şi activul total; e) ca raport între stocul de produse finite şi activul total. 45. Echilibrul financiar se realizează atunci când: a) trezoreria este negativă; b) trezoreria este zero; c) trezoreria este pozitivă; d) fondul de rulment este negativ; e) fondul de rulment este zero. 46. Indicele capitalului propriu = 110%; indicele capitalului
permanent = 108%; indicele activelor imobilizate = 115%. Aceasta semnifică: a) creşterea ratei rentabilităţii financiare şi scăderea fondului de
rulment; b) creşterea fondului de rulment şi scăderea ratei rentabilităţii
financiare; c) reducerea ponderii resurselor proprii în capitalul permanent; d) creşterea ponderii resurselor proprii în capitalul permanent; e) scăderea fondului de rulment şi creşterea ponderii surselor
proprii în capitalul permanent.
Universitatea Spiru Haret
224
47. Nevoia de fond de rulment poate fi definită ca fiind: a) partea din activele circulante care trebuie finanţată din
fondul de rulment; b) acea parte a capitalului propriu care finanţează activitatea
curentă; c) acea parte a capitalului propriu care finanţează activele
imobilizate; d) acea parte a capitalului permanent ce depăşeşte valoarea
activelor imobilizate şi este destinată finanţării activelor circulante;
e) excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe termen lung.
48. Se cunosc următoarele date:
Indicatori u.m. P0 P1 Capital propriu lei 70.400 73.800 Datorii pe termen mediu şi lung lei 10.900 11.400 Active imobilizate lei 65.100 67.300
Modificarea procentuală a fondului de rulment este: a) + 22,64%; b) – 9,49%; c) – 18,46%; d) + 3,38%; e) + 10,49%. 49. Echilibrul financiar se realizează atunci când: a) trezoreria este pozitivă; b) fondul de rulment este negativ sau zero; c) datoriile pe termen scurt sunt mai mari decât activele circulante; d) trezoreria este negativă sau zero; e) datoriile pe termen mediu şi lung sunt mai mici decât activele
circulante.
Universitatea Spiru Haret
225
50. Raportul dintre capitalul permanent şi activele imobilizate este subunitar. Această situaţie are următoarea semnificaţie:
a) o incapacitate de plată; b) o capacitate de autofinanţare sporită; c) un risc de insolvabilitate scăzut; d) un fond de rulment negativ; e) un dezechilibru financiar. 51. Pe baza indicatorilor:
Indicatori u.m. P0 P1 Cifra de afaceri lei 40.500 43.200 Soldul mediu al activelor circulante lei 33.750 34.800
T = 360 zile Influenţa cifrei de afaceri asupra sumei eliberărilor
(imobilizărilor) de active circulante este de: a) + 3.000 lei; b) + 9.000 lei; c) – 9.000 lei; d) + 4.500 lei; e) + 2.250 lei.
52. Pe baza relaţiei: ,totalPasiv
permanentCapital se determină:
a) viteza de rotaţie a capitalului permanent; b) rata lichidităţii curente; c) rata solvabilităţii generale; d) rata stabilităţii financiare; e) rata autonomiei financiare. 53. Pe baza indicatorilor:
Indicatori u.m. P0 P1 Capital propriu lei 100.000 120.000 Datorii pe termen mediu şi lung lei 17.000 36.000 Active imobilizate lei 80.000 110.000
Universitatea Spiru Haret
226
Modificarea procentuală a fondului de rulment a fost de: a) + 28,30%; b) + 24,32%; c) + 10,28%; d) + 5,14%; e) + 15,28%. 54. Rata finanţării imobilizărilor
bilizateActive imo
rmanentCapital pe > 1 semnifică:
a) un dezechilibru financiar; b) un risc de insolvabilitate ridicat; c) o incapacitate de plată; d) degajarea unui fond de rulment pozitiv; e) o incapacitate de autofinanţare sporită. 55. Nevoia de fond de rulment se calculează cu relaţia: a) (Stocuri + creanţe) – datorii financiare; b) Capital permanent – active circulante; c) (Stocuri + creanţe) – datorii de exploatare pe termen scurt; d) Capital permanent – datorii financiare; e) Active circulante – datorii de exploatare pe termen scurt. 56. Pentru realizarea echilibrului financiar rata autonomiei
financiare globale trebuie să fie: a) mai mare de 50%; b) între 20% – 50%; c) peste 20%; d) peste 33%; e) între 33% şi 100%. 57. Rata stocurilor se calculează astfel: a) ca raport între stoc şi activele circulante; b) ca raport între stoc şi activul total; c) ca raport între stoc şi pasivul total; d) ca raport între stocul de produse finite şi activul total; e) ca raport între stocul de materii prime şi activul total.
Universitatea Spiru Haret
227
58. Pe baza relaţiei: ,totalCapital
permanentCapital se determină:
a) rata lichidităţii curente; b) rata solvabilităţii generale; c) rata stabilităţii financiare; d) rata îndatorării totale; e) viteza de rotaţie a capitalului permanent. 59. Fondul de rulment se calculează cu relaţia: a) capital propriu – active circulante; b) capital permanent – active circulante; c) capital permanent – active imobilizate; d) (stocuri + creanţe) – datorii financiare; e) active circulante – datorii curente. 60. Echilibrul financiar se analizează cu ajutorul indicatorilor, a) fondul de rulment; b) necesarul de fond de rulment; c) trezoreria netă; d) fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria
netă; e) disponibilul de fond de rulment. 61. O întreprindere prezintă următoarea situaţie:
5,0Stocuri
rulment de Fond= în perioada de bază (P0);
9,0Stocuri
rulment de Fond= în perioada curentă (P1).
Această situaţie semnifică: a) scăderea stocurilor fără mişcare; b) diminuarea creanţelor; c) creşterea obligaţiilor faţă de furnizori; d) diminuarea ratei de finanţare a stocurilor; e) creşterea ratei de finanţare a stocurilor.
Universitatea Spiru Haret
228
62. Activul total creşte cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Această situaţie semnifică:
a) creşterea fondului de rulment; b) creşterea profitului brut; c) creşterea nevoii de fond de rulment; d) diminuarea profitului brut; e) creşterea patrimoniului firmei. 63. Pe baza relaţiei:
totalPasivpermanent Capital , se determină:
a) viteza de rotaţie a capitalului permanent; b) rata îndatorării; c) rata solvabilităţii generale; d) rata stabilităţii financiare; e) rata lichidităţii curente.
64. Pe baza datelor:
Indicatori u.m. P0 P1 Cifra de afaceri lei 60.000 66.000 Soldul mediu al activelor circulante, din care:
lei 7.500 8.070
– stocuri lei 4.500 4.770 – creanţe lei 3.000 3.300
T = 360 zile Influenţa soldului mediu al creanţelor asupra vitezei de rotaţie a
activelor circulante este de: a) – 4,00 zile; b) – 1,10 zile; c) – 1,63 zile; d) + 1,63 zile; e) + 4,00 zile. 65. Firma X prezintă următoarea situaţie: – în perioada de bază (P0) Fond de rulment/Stocuri = 0,7; – în perioada curentă (P1) Fond de rulment/Stocuri = 0,9.
Universitatea Spiru Haret
229
Această situaţie are următoarea semnificaţie: a) creşterea datoriilor faţă de furnizori; b) majorarea obligaţiilor; c) scăderea ratei de finanţare a stocurilor; d) insolvabilitatea pe termen scurt a firmei; e) creşterea ratei de finanţare a stocurilor. 66. Pe baza indicatorilor:
Indicatori u.m. P0 P1 Capital propriu lei 144.000 160.000 Datorii pe termen mediu şi lung lei 24.000 32.000 Active imobilizate pers. 120.000 140.000
Modificarea procentuală a fondului de rulment este de: a) – 5, 00%; b) + 7,00%; c) + 8,33%; d) + 5,00%; e) – 8, 33%. 67. Solvabilitatea unei firme presupune: a) capacitatea firmei de a-şi achita datoriile la scadenţă; b) capacitatea firmei de a-şi transforma activele în disponibilităţi; c) capacitatea firmei de a-şi onora obligaţiile faţă de stat; d) capacitatea firmei de a plăti furnizorii de materiale; e) capacitatea firmei de a-şi onora obligaţiile bancare.
68. Pe baza relaţiei: ,bancare Credite propriu Capital
propriu Capital+
se determină: a) rata datoriilor; b) gradul de îndatorare; c) lichiditatea patrimonială; d) solvabilitatea imediată; e) solvabilitatea patrimonială.
Universitatea Spiru Haret
230
69. Fondul de rulment poate fi definit astfel: a) acea parte a surselor permanente ce finanţează necesităţile
permanente; b) acea parte a capitalului propriu care finanţează activitatea
curentă; c) excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe
termen lung; d) acea parte a capitalului permanent ce depăşeşte valoarea
activelor imobilizate şi este destinată finanţării activelor circulante;
e) acea parte a capitalului propriu care finanţează activele imobilizate.
70. Pe baza relaţiei:(CA) creanţe de conturilor aldebitor Rulajul
mediu) (sold Creanţe ,
se determină: a) raportul de imobilizare a creanţelor; b) rata datoriilor; c) durata de folosire a surselor atrase; d) raportul creanţe-obligaţii; e) ponderea obligaţiilor în totalul datoriilor. 71. Indicele cifrei de afaceri = 106%; indicele obligaţiilor (sold
mediu) = 112%. Înseamnă: a) accelerarea vitezei de rotaţie a obligaţiilor şi sporirea valorii
acestora; b) accelerarea vitezei de rotaţie a obligaţiilor şi scăderea acestora; c) creşterea surselor de finanţare a investiţiilor; d) creşterea obligaţiilor şi mărirea duratei mediei de folosire a
surselor atrase; e) creşterea obligaţiilor ca urmare a inflaţiei. 72. Elementele de activ cresc cu 15%, iar datoriile totale cu 5%.
Aceasta conduce la: a) creşterea fondului de rulment; b) creşterea nevoii de fond de rulment;
Universitatea Spiru Haret
231
c) creşterea profitului brut; d) creşterea patrimoniului net; e) diminuarea profitului brut.
73. Raportul dintre capitalul permanent şi activele imobilizate este supraunitar. Această situaţie semnifică:
a) un risc de insolvabilitate; b) un dezechilibru financiar; c) degajarea unui fond de rulment pozitiv; d) degajarea unor surse pentru finanţarea investiţiilor; e) o incapacitate de plată.
74. Indicele fondului de rulment = 106%; indicele activelor imobilizate = 104%; indicele capitalului propriu = 108%.
Aceasta înseamnă că: a) a crescut capitalul permanent şi s-a redus ponderea
împrumuturilor pe termen mediu şi lung; b) s-au redus capitalul permanent şi ponderea împrumuturilor
pe termen mediu şi lung; c) s-au redus capitalul permanent şi ponderea capitalului
propriu; d) a crescut fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment; e) a crescut capitalul permanent şi s-a menţinut ponderea
datoriilor pe termen mediu şi lung.
75. Pentru realizarea echilibrului financiar rata autonomiei financiare globale trebuie să fie:
a) mai mare de 50%; b) între 20% – 50%; c) peste 20%; d) peste 33%; e) între 33% şi 100%.
76. Firma X prezintă următoarea situaţie: – în perioada de bază (P0): Fond de rulment/Stocuri = 0,7; – în perioada curentă (P1): Fond de rulment/Stocuri = 0,9. Această situaţie are următoarea semnificaţie: a) creşterea datoriilor faţă de furnizori; b) majorarea obligaţiilor; c) scăderea ratei de finanţare a stocurilor; d) insolvabilitatea pe termen scurt a firmei; e) creşterea ratei de finanţare a stocurilor.
Universitatea Spiru Haret
232
77. Pe baza relaţiei: totalPasiv
permanent Capital , se determină:
a) viteza de rotaţie a capitalului permanent; b) rata îndatorării; c) rata solvabilităţii generale; d) rata stabilităţii financiare; e) rata lichidităţii curente. 78. Pe baza relaţiei:
Creanţe (sold mediu) Rulajul debitor al conturilor de creanţe (CA)
să se determină: a) raportul de imobilizare a creanţelor; b) rata datoriilor; c) durata de folosire a surselor atrase; d) raportul creanţe-obligaţii; e) ponderea obligaţiilor în totalul datoriilor. 79) Fondul de rulment poate fi definit astfel:
a) acea parte a surselor permanente ce finanţează necesităţile permanente;
b) acea parte a capitalului propriu care finanţează activitatea curentă;
c) excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe termen lung;
d) acea parte a capitalului permanent ce depăşeşte valoarea activelor imobilizate şi este destinată finanţării activelor circulante;
e) acea parte a capitalului propriu care finanţează activele imobilizate.
80. Elementele de activ cresc cu 15%, iar datoriile totale cu 5%.
Aceasta conduce la: a) creşterea fondului de rulment; b) creşterea nevoii de fond de rulment; c) creşterea profitului brut; d) creşterea patrimoniului net; e) diminuarea profitului brut.
Universitatea Spiru Haret
233
81. Activul total creşte cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Această situaţie semnifică:
a) creşterea fondului de rulment; b) creşterea profitului brut; c) creşterea nevoii de fond de rulment; d) diminuarea profitului brut; e) creşterea patrimoniului firmei. 82. Echilibrul financiar se analizează cu ajutorul indicatorilor; a) fondul de rulment; b) necesarul de fond de rulment; c) trezoreria netă; f) fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria
netă; g) disponibilul de fond de rulment. 83. Rata stocurilor se calculează astfel: a) ca raport între stoc şi activele circulante; b) ca raport între stoc şi activul total; c) ca raport între stoc şi pasivul total; d) ca raport între stocul de produse finite şi activul total; e) ca raport între stocul de materii prime şi activul total.
84. Rata finanţării imobilizărilor bilizateActive imo
rmanentCapital pe > 1
semnifică: a) un dezechilibru financiar; b) un risc de insolvabilitate ridicat; c) o incapacitate de plată; d) degajarea unui fond de rulment pozitiv; e) o incapacitate de autofinanţare sporită. 85. Indicele capitalului propriu = 110%; indicele capitalului
permanent = 108%; indicele activelor imobilizate = 115%. Aceasta semnifică: a) creşterea ratei rentabilităţii financiare şi scăderea fondului de
rulment;
Universitatea Spiru Haret
234
b) creşterea fondului de rulment şi scăderea ratei rentabilităţii financiare;
c) reducerea ponderii resurselor proprii în capitalul permanent; d) creşterea ponderii resurselor proprii în capitalul permanent; e) scăderea fondului de rulment şi creşterea ponderii surselor
proprii în capitalul permanent. COMPLETATION 1. Analiza economico-financiară se realizează în sensul invers al
evoluţiei reale a fenomenului economic, şi anume: de la rezultatele procesului către _______.
2. Valoarea adăugată se calculează ca diferenţă dintre valoarea producţiei exerciţiului şi _______.
3. Producţia exerciţiului este formată din producţia vândută, producţia stocată şi producţia _______.
4. Relaţia: 1000M
VA⋅ , în care VA reprezintă valoarea adăugată;
M- valoarea resurselor materiale consumate, semnifică valoarea adăugată la 1 000 lei valoare …… .
5. Riscul de exploatare sau operaţional se determină cu ajutorul indicatorului de poziţie faţă de pragul de _______.
5. Cantitatea de resurse materiale consumată pentru obţinerea unei unităţi de produs poartă denumirea de consum …. .
6. Raportul dintre mijloacele fixe active şi mijloacele fixe este cunoscut sub denumirea de ……. .
7. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie se măsoară cu indicatorul ….. .
8. Relaţia: ( ) 0001 vahWTTT ⋅⋅−=Δ în care T reprezintă
fondul total de timp, hW - productivitatea medie orară, va - valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului, semnificativă efectul modificării timpului de muncă asupra …… .
9. Eficienţa cheltuielilor cu personalul poate fi analizată cu ajutorul indicelui corelaţiei dintre creşterea productivităţii muncii şi creştere a _______.
Universitatea Spiru Haret
235
10. Devansarea creşterii salariului mediu de către productivitatea medie a muncii determină realizarea de economi privind cheltuielile cu _______.
11. Cheltuielile fixe sau constante nu sunt în dependenţă proporţională cu _______.
12. Cu ajutorul relaţiei: 1000pvq̂cqv⋅
⋅
⋅
∑∑ , în care qv reprezintă
cantitatea de produse vândute, c – costul unitar al produselor; p – preţul unitar al produselor se determină indicatorul _______.
13. Prin raportarea indicatorilor de măsurare a efectului la numărul mediu de salariaţi se determină următoarele forme ale productivităţii muncii: productivitatea medie anuală a muncii, productivitatea medie zilnică şi …….. .
14. Factorii care influenţează modificarea profitului pe salariat sunt: productivitatea medie anuală şi ……. .
15. Relaţia: ( )CpDftDobRe− , în care: Re reprezintă
rentabilitatea economică; Dob – costul mediu al capitalului împrumutat; Dft – datorii financiare totale; Cp – capitalul propriu, semnifică efectul …… .
16. Efectul direct al modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante poate fi o eliberare de capital, în cazul accelerării, sau o ….., în cazul încetinirii.
17. Sistemul de factori pe bază căruia se realizează analiza factorială a vitezei de rotaţie a activelor circulante, exprimată în zile, este format din: cifra de afaceri şi ……. .
18. Corelaţia dintre suma creanţelor şi cea a obligaţiilor pe termen scurt şi dintre termenul mediu de imobilizare a capitalului circulant în creanţe şi termenul mediu de folosire a surselor atrase generează fluxuri băneşti care influenţează pozitiv sau negativ ……. .
19. Măsura în care activele totale pot acoperi datoriile totale se determină cu ajutorul ratei ……. .
20. Lichiditatea unei firme reflectă capacitatea acesteia de a plăti datoriile ….. .
Universitatea Spiru Haret
236
21. Fluxul monetar net care reprezintă fluxul de numerar degajat din activitatea firmei pe parcursul unui exerciţiu financiar poartă denumirea de …… .
22. Echilibrul financiar al unei firme se analizează cu ajutorul indicatorilor: fond de rulment, necesar de fond de rulment şi …….. .
23. Relaţia: VR1
Cf−
, în care Cf reprezintă cheltuielile fixe; VR -
rata medie a cheltuielilor variabile, reprezintă cifra de afaceri _______.
24. Relaţia: 100CAc
⋅λ
ν
, în care λ reprezintă pragul de
rentabilitate, νcCA - cifra de afaceri critică, semnifică riscul _______. 25. Metoda scorurilor constă în construirea de modele pentru
previzionarea riscului de faliment al firmei, pe baza tehnicilor analizei discriminante a caracteristicilor financiare cu ajutorul ………. .
26. Aprecierea riscului financiar se face prin …… . 27. Riscul financiar poate fi evaluat, ca şi în cazul riscului
economic, cu ajutorul indicatorului de poziţie faţă de …….. . 28. Coeficientul de levier al exploatării stă la baza evaluării
riscului …….. . 29. O firmă se găseşte într-o situaţie confortabilă când veniturile
din exploatare depăşesc pragul de rentabilitate cu peste ……. .
SHORT ANSWER 1. Modelul economic reprezintă reproducerea simplificată a unor
aspecte ale realităţii. În funcţie de forma de reprezentare a fenomenului, se disting trei tipuri de modele: imitative, analogie şi simbolice. Cum se numesc modelele utilizate în analiza economico-financiară?
2. Analiza economico-financiară are o metodă proprie, care constă în parcurgerea mai multor etape. Cum se numeşte prima etapă a analizei?
3. În cazul în care factorii de influenţă sunt legaţi de rezultatul economic prin legături de tip funcţional se aplică diverse metode de calcul al influenţei factorilor asupra modificării indicatorilor analizaţi. Ce metodă
Universitatea Spiru Haret
237
de calcul se aplică în cazul în care între rezultatul economic şi factorii de influenţă există o legătură de sumă sau/şi diferenţă?
4. Analiza calităţii se realizează la nivelul de produs şi la nivel de firmă. Cum se numeşte coeficientul cu ajutorul căruia se determină calitatea la nivel de firmă?
5. În cazul relaţiei de produs între factorii de influenţă, aplicarea metodei substituirilor în lanţ se realizează prin parcurgerea a trei etape de analiză. Cum se defineşte a doua etapă de analiză?
6. Metoda substituirilor în lanţ, considerată de unii autori ca fiind metoda analizei, se aplică în cazul în care între factorii de influenţă şi rezultatul analizat există relaţia de produs sau raport. Aplicarea acestei metode impune respectarea unor principii. Definiţi unul din principiile de bază care stă la baza aplicării metodei substituirilor în lanţ.
7. Analiza factorială a valorii adăugate permite punerea în evidenţă a factorilor care au determinat modificarea acestuia. Care este modelul de analiză a valorii adăugate care pune în evidenţă influenţa cheltuielilor de natură materială?
8. Cum stabiliţi influenţa valorii producţiei marfă fabricată asupra modificării producţiei marfă la 1 000 lei mijloace fixe?
9. Cum stabiliţi influenţa valorii resurselor materiale consumate asupra modificării producţiei fabricate la 1 000 lei valoare transmisă?
10. Cheltuielile materiale au o pondere însemnată în totalul cheltuielilor de exploatare. Care este indicatorul cu ajutorul căruia se analizează cheltuielile materiale aferente exploatării?
11. Orice analiză a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activităţi, se efectuează în corelare cu categoriile de venituri la a căror realizare contribuie. Care este indicatorul utilizat în analiza cheltuielilor aferente veniturilor?
12. Eficienţa cheltuielilor cu personalul poate fi analizată cu ajutorul modelelor şi a indicelui corelaţiei dintre creşterea productivităţii muncii şi creşterea salariului mediu. Care este formula de calcul a indicelui corelaţiei?
13. Cum se determină productivitatea marginală a muncii? 14. Rentabilitatea este unul din cei mai sintetici indicatori de
exprimare a eficienţei întregii activităţi economico-financiare a firmei. Pentru exprimarea rentabilităţii se utilizează două categorii de indicatori. Care sunt cele două categorii de indicatori?
Universitatea Spiru Haret
238
15. Analiza structurală a profitului are drept scop evidenţierea ponderii dinamicii rezultatelor aferente celor trei categorii de activităţi. Care sunt tipurile de activităţi care se desfăşoară în cadrul unei firme?
16. Rezultatul brut al exploatării măsoară profitul economic brut ce provine din ciclul de exploatare şi arată ce-i rămâne firmei după ce din valoarea adăugată se scad cheltuielile cu personalul şi cheltuielile cu impozitele şi taxele (cu excepţia impozitului pe profit). Ce nevoi financiare trebuie să acopere rezultatul brut al exploatării?
17. Care sunt factorii de influenţă ai ratei rentabilităţii resurselor consumate?
18. Cum se calculează cifra de afaceri critică? 19. Ce model de determinare a ratei rentabilităţii economice
cunoaşteţi? 20. Cum determinaţi indicatorul de poziţie faţă de pragul de
rentabilitate? 21. Când firma apelează la împrumuturi, condiţia ca rentabilitatea
financiară să crească este ca rentabilitatea economică să fie superioară costului mediu al capitalului împrumutat. Cum este efectul de levier în condiţiile în care rentabilitatea economică este mai mică decât rata dobânzii?
22. Cum determinaţi influenţa modificării preţurilor medii de vânzare pe unitate de produs asupra modificării ratei rentabilităţii resurselor consumate?
23. Cum determinaţi influenţa modificării preţurilor medii de vânzare pe unitate de produs asupra modificării ratei rentabilităţii comerciale?
24. Cum se determină rata autonomiei financiare globale? 25. Cum stabiliţi influenţa modificării cifrei de afaceri asupra duratei
unei rotaţii a activelor circulante? 26. Care sunt principalele tipuri de bilanţ folosite în analiza financiară
a firmei? 27. Cum determinaţi necesarul de fond de rulment pe baza bilanţului
financiar? 28. Care sunt criteriile de identificare a firmelor aflate în dificultate? 29 În analiza riscului de faliment prin metoda ratelor se
utilizează ratele de lichiditate, solvabilitate şi ratele de structură financiară de pasiv. Cum se determină lichiditatea patrimonială?
30. Care sunt indicatorii cu ajutorul cărora se evaluează riscul financiar?
Universitatea Spiru Haret
239
Răspunsuri:
TRUE/FALSE 1 F 2 A 3 F 4 A 5 F 6 T 7 T 8 T 9 F
10 T 11 A 12 A 13 F 14 A 15 A 16 F 17 F 18 F 19 A 20 F 21 A 22 A 23 A 24 F 25 A 26 A 27 A 28 A 29 A
Universitatea Spiru Haret
240
COMPLETATION 1 factori 2 consumuri intermediare 3 imobilizată 4 transmisă 5 rentabilitate 6 compoziţia tehnologică 7
100QQC
max
1p ⋅=
8 valorii adăugate 9 salariului mediu
10 salariile 11 producţia 12 cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri 13 productivitatea medie orară 14 profitul mediu la 1 leu CA 15 de levier 16 imobilizare de capital 17 soldul mediu al activelor circulante 18 disponibilităţile băneşti ale firmei 19 de solvabilitate generală 20 pe termen scurt 21 cash-flow 22 trezoreria netă 23 critică 24 de exploatare 25 ratelor 26 pragul de rentabilitate financiară 27 pragul de rentabilitate 28 de exploatare 29 20%
Universitatea Spiru Haret
241
SHORT ANSWER 1 simbolice 2 calculul modificării rezultatului analizat 3 balanţieră 4 coeficientul mediu generalizat al calităţii 5 determinarea influenţei factorilor asupra modificării rezultatului
analizat 6 ex: aşezarea factorilor de analiză, în ordinea de condiţionare
economică 7
⎟⎟⎠
⎞⎜⎜⎝
⎛−=
QeM1QeVA
8 1000
MfQf
1000MfQfQf
1
0
1
1 ⋅−⋅=Δ
9 1000
MQf
1000MQf
M0
0
1
0 ⋅−⋅=Δ
10 cheltuieli materiale la 1000 lei venituri 11 cheltuieli la 1000 lei venituri totale 12
Wa
SaC I
II =
13
01
01
TTQQ
TQWm
−−
=ΔΔ
=
14 profitul şi ratele de rentabilitate 15 de exploatare financiară şi extraordinară 16 remunerarea acţionarilor, menţinerea echipamentului tehnic şi plata
impozitului pe profit 17 qv, c, p 18 CAcr = qcrp 19
100AtRERe ⋅=
20 Ipoz = Ve -VePR sau
PR
PR
VeVeVe(%)Ipoz −
=
21 negativ
Universitatea Spiru Haret
242
22 100
cqvcqvpqv
100cqv
cqvpqvp
11
1101
11
1111 ⋅−
−⋅−
=Δ∑
∑∑∑
∑∑
23 100
pqvcqvpqv
100cqv
cqvpqvp
01
0101
11
0111 ⋅−
−⋅−
=Δ∑
∑∑∑
∑∑
24 100
pCprRafg ⋅=
25 T
CAAC
TCAAC
CA0
0
1
0 ⋅−⋅=Δ
26 bilanţul contabil, financiar şi funcţional 27 NFR = (AC – DB) – (DTS – CBTS) 28 supraîndatorarea şi insolvabilitatea 29
DTSACLp =
30 indicatorul de poziţie, momentul realizării pragului de rentabilitate şi coeficientul de elasticitate
MULTIPLE CHOICE 1 b 2 c 3 c 4 e 5 c 6 c 7 a 8 a 9 d
10 d 11 a 12 d 13 a 14 e 15 d
Universitatea Spiru Haret
243
16 a 17 e
18 a 19 a 20 b 21 a 22 a 23 b 24 b 25 e 26 b 27 c 28 d 29 d 30 d 31 e 32 a 33 a 34 a 35 1 36 d 37 c 38 a 39 b 40 a 41 e 42 d 43 e 44 d 45 c 46 e 47 a 48 e 49 a 50 d 51 e 52 d 53 b
Universitatea Spiru Haret
244
54 d 55 c 56 a 57 b 58 c 59 c 60 d 61 e 62 e 63 d 64 d 65 e 66 c 67 a 68 e 69 d 70 a 71 d 72 d 73 c 74 a 75 a 76 e 77 d 78 a 79 d 80 d 81 e 82 d 83 b 84 d 85 e
Universitatea Spiru Haret
Recommended