ZAMBET SI SPERANTAZAMBET SI SPERANTA

PENTRU

SIMONA OPREASIMONA OPREA,

eleva in clasa a V-a B,

Scoala Gimnaziala nr.2 “ Constantin Gh. Marinescu “

Galati

Scop:

Strangerea unor sume de bani prin eforturi

proprii, cu scop umanitar

(tratament in tara si

strainatate)

Florentina Oprea (matusa Simonei)

Si cerul a plans astazi.............!

....pentru o copilarie franta! O copilarie care trebuia

sa insemne astazi o zi frumoasa de vacanta dupa un

an in care a invatat, a primit numai calificative de

”foarte bine”, a fost ascultatoare.

Din nefericire, aceasta zi inseamna astazi prima

zi de citostatice, prima zi in care corpul ei firav a fost

invadat de otrava! Nu era oare suficient, pentru o fetita

de numai noua ani si doua luni ca in ziua de ieri a

numarat noua ani de cand si-a pierdut tatal???

De noua ani, sfarsitul lunii iunie inseamna pentru familia mea durere sfasietoare. O durere care, la inceput, a parut de nesuportat dar care apoi a devenit o parte din noi si am invatat sa traim cu ea.

Multa vreme am fost furioasa pentru ca imi pierdusem singurul frate, pentru ca parintii mei isi pierdusera copilul, pentru ca Doina, care avea doar 22 de ani, isi pierduse sotul si pentru ca Simona,un prunc ce astepta sa fie botezat, isi pierduse tatal intr-un tragic accident.

Am mers cu totii mai departe desi a fost foarte greu. Parintii mei,oameni simpli de la tara, ne-au crescut cu mult drag, ne-au invatat ca familia e sfanta si copiii „lumina ochilor” – cum, de multe ori, l-am auzit pe tata spunand.

De atunci, Simona a fost mereu raza de

lumina care ne-a ajutat sa gasim calea, minunea care

ne-a alinat durerea.

A crescut frumos si frumoasa, delicata,

desteapta si plina de viata.

Mama ei, o femeie puternica, nu s-a lasat prada disperarii si a luptat pentru ca fetita ei sa traiasca o viata normala: a mers la scoala ziua, a muncit noaptea, a cautat un loc de munca si a cumparat o casa cu credit pe 35 de ani. O curajoasa!

Dar nu s-a gandit nici o clipa ca, intr-o zi, i se va spune ca fetita ei are cancer:

SARCOM EWING TORACAL STG.

Ce inseamna nenorocirea asta?

O forma de cancer specifica copiilor.............

Oare cum sa mai faci fata unei astfel de tragedii?

Cand, in toamna, a fost operata si i-a fost extirpata o tumora am sperat.

Rezultatul obtinut in urma efectuarii biopsiei ne-a lasat sa speram ca e bine. Am crezut ca a fost doar o „farsa” si ca totul s-a rezolvat. Controlul de la sase luni a venit ca un fulger napraznic. Diagnosticul nu a fost deloc „ingaduitor”. Acum Simona este in perfuzie. In seara aceasta spunea sa-i cautam o peruca cu suvite roz.

De unde atata putere la un pui de om? Cand o aud vorbind ma simt atat de mica si de neputincioasa...

As vrea sa strig atat de tare incat sa ma auda DUMNEZEUL nostru , dar pacatele mele sunt prea mari ca sa pot razbate pana la EL. Poate insa imi va auzi cineva strigatul si-l va duce mai departe. Poate cineva ne va da un sfat care sa ne ajute sa invingem aceasta maladie.

Cel mai mult imi doresc sa va rugati pentru ca SIMONA sa-si poata implini visele, pentru ca mama ei sa-si vada copilul crescand si, nu in ultimul rand, pentru ca parintii mei sa-si planga mai departe doar copilul! Ma voi ruga zi de zi pentru toti copiii din lumea

aceasta!

Florentina Oprea (matusa Simonei)

N.B. Sunt cuvinte care mi-au venit in minte pe 28 iunie, prima zi de citostatice a Simonei si nici nu stiam cat de greu va fi. Doar imi imaginam si, de multe ori, imaginatia noastra nu ne poate duce acolo unde ne duce realitatea.

Astazi, 1.octombrie.2010, Simona incepe a cincea cura de citostatice. E deja o umbra de copil. Ti se rupe sufletul in milioane de bucati! Ne rugam ceas de ceas sa mai reziste si de data asta.

A plecat insa cu moralul ridicat. Cine a reusit sa faca asta?

Tot niste pui de oameni, colegii ei, alaturi de Doamna Invatatoare. Am fost cu nepotica mea la scoala ( Scoala Nr. 2 – Galati) pentru ca ii era dor. Am insotit-o desi imi era foarte teama sa nu fie mai rau pentru ea si socant pentru colegi. Din fericire, m-am inselat!

A fost pentru mine o lectie de viata deosebita. Cata bucurie pe chipurile copiilor, cata dragoste , cata sustinere si cata maturitate!

A primit ”BRATARILE PRIETENIEI” (25) care sa o insoteasca permanent, felicitari cu cele mai frumoase urari din cate am vazut vreodata, jocuri , jucarii, carti si, mai ales, multe incurajari. Simona a inteles ca, in aceasta lupta crancena pe care o duce, nu este deloc singura. Ajunsa acasa, nu a vrut sa vada ce daruri a primit, ci a citit toate felicitarile!

O zi de isprava care i-a adus Simonei soare

printre perdeaua de nori ce o invaluie de ceva vreme.

„Jos palaria !” in fata acelor minunati copii, a

Doamnei Invatatoare (asa mi s-a parut normal sa

scriu), Tabacaru Laura, si a parintilor!

Aproape ca nu indraznesc sa spun ca mama

Simonei este disperata si nu mai face fata nevoilor fetitei,

iar ajutorul nostru nu este suficient. Nu stiu daca cineva

le-ar putea ajuta . Eu doar „strig” in numele lor si sper ca

cineva sa ma auda!

Va rog, mai ales, sa va rugati pentru Simona si

pentru toti copiii care sufera!

MULTUMESC!

1) Pe numele doamnei Elena Boiangiu (bunica Simonei), la Raiffeisen Bank se pot face donatii in bani in urmatoarele conturi:

·    valuta: RO 03RZBR0000060007671584         Cod Swift RZBRROBU pt strainatate

·    lei: RO 63RZBR0000060012923636 sau

2) Luati legatura cu persoanele de contact:Florentina Oprea (Sc. Gimn. Branistea- jud. Galati) –

tel. 0769 284380Laura Tabacaru (Sc. Gimn. nr. 2 Galati) – tel. 0742 764833

Instantanee de la diverse activitati cu

elevii

Va multumim

ca nu lasati sa se stinga zambetul zambetul

si si sperantasperanta unui copil minunat !

Cu deosebita consideratie,

elevii clasei a V-a B,

Scoala Gimnaziala nr.2“Constantin Gh.

Marinescu “ Galati