Www.referat.ro Istoria Artelor

5/6/2018 Www.referat.ro Istoria Artelor - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-istoria-artelor 1/39

‚ Istoria artelorClasa a IX-a

1. Mijloacele materiale,specificul vopselelor.

Materialele si instrumentele de lucru au un rol foarte important.In arta plastic pot fifolosit: hirtia de desen alba sau tonata, cartonul, textile de diferite structure,lemnul ,sticlaetc. Se actioneaza asupra acestor materiale cu urmatoarele instrumente: creionul, stiloul,mine de diferite profiluri, carioca, penite, pensule, ebosoare etc. In timpul realizarii uneilucrari plastic se tine cont de relatia dintre instrument si material, dintre mijloaceletehnice si idée.Creionul

Se folosesc creioane de diferita duritate.Gradul de duritate se inseamna prin H(tare),B(moale). Creionul traseaza linii si hasuri de difrite grosimi si dimensiuni. Are otonalitate pacuta, se sterge bine cu radiera si nu e nevoie sa fie fixat.Penita,Stiloul

Traseaza linii uniforme sau modulate, prin apasare uscilatorie pe suprafata suportuluiCariocaLasa urme subtiri si groase.Prin alaturarea si suprapunerea lor putem obtine suprafete

cromatice variate.Pensula Un instrument necesar pu crearea lucrarilor plastic.Exista pensule aspre si moi, audiferite numere de marime(0,1,2,3 etc.) si sunt de diferite forme (plate,rotunde,cu virf ascutit sau retezat, cu parul lung sau scurt). Pu executarea lucrarilor in acuarela,guasa,tempera, mai practice sunt pensulele rotunde de diferite marimi, dinpar de samur,veverita, bursuc. Pensula cu virf subtire Se foloseste pu a realize contururi, parti de detalii. Urmele lasate de pensula subtirenr.0,1,2 sunt linii de grosimi diferite, linii modulate. Prin modulatia liniei putem redavolumul: in lumina – cu linie subtire, in umbra – cu linie ingrosata.Pensula cu virf lat

Linia lasata de aceasta pensula pe suprafata suportului este mai plina. Se foloseste puacoperirea suprafetei mai mari sau pu trasarea liniilor mai groase.

CulorileCulorile pot fi impartite in 3 categorii:1.De apa (tempera, guasa, acuarela).In procesul de lucru pigmentii acestor culori sedizolva in apa.2. De ulei. In procesul de lucru pigmentii acestor culori se dizolva in uleiuri, dizolvanti silacuri.3. PasteluriGuasa

Este o vopsea rarita cu apa, umeda, prin care nu poate trece lumina, nestravezie.La prepararea guasei , ca liant se foloseste cleiul vegetal. Cu ea se poate lucre pe difrite

www



material. Placajul, pinza si lemnul trebuie sa fie gruntuite, iar hirtia si cartonul – nu .Guasa se depune ft bine pe suprafata si se usuca destul de repede.Acuarela Vopselele de acuarela sunt cele mai raspindite in conditiile scolii de cultura generala.Ca liante se folosesc cleiurile vegetale. Exista acuarele in tuburi si sub forma de tablete

moi (in covatele) si in placi (tari). Cele mai bune se considera acuarelele “Leningrad” cu24 de culori. Aceste vopsele au un sir de avantaje: se iau usor pe pensula, se depununiform pe hirtie, nu fac pete. Straturile lor sunt trainice si stravezii, poate fi observatafacture, tonul si carterul bazei lucrarii realizate.

Acuarela este folosita mail ales in picture, unde este necesar de a reda forma sivolumul obiectelor . Dup ace s-a uscat ,ea nu se sterge, nu se scutura, nu crapa, se spalarelativ usor cu apa.Pastelul

E de forma unui creion si e usor de minuit. Poate fi moale, dur sau semidur, in functiede cantitate de liant pe care o contine. Pu tehnica pastelului trebuie ales un material de alretine. Se poate lucre pe diverse materiale: hirtie,pinza,lemn, metal. Nu sunt recomandate

materialele lucioase.

2.Mijloacele plastic in contextual realizarii compozitiilor plactice in grafica, picture,arta decorative, sculptura.Gama cromatica

Este o succesiune de tonuri in jurul unei dominante.In artele culorii, gama coloristica

poate devein orice suita cromatica de nuante a unei culori dominante. Dominanta seconstituie numai in raport cu ansamblul: ca intensitate(tonurile cele mai luminoase), ca nr de nuante(mai multe decit la restul culorilor) si ca intindere in spatial compozitiei.

Orice gama presupune acordul diferitor nuante ale dominantei cu ale culorilor cu careintra in raport, precum sint:

Acordul in contraste puterniceAcordul in contraste attenuateCea mai simpla gama este realizata din 2 culori, una din ele fiind aleasa si dezvoltata ca

dominant.Exemplu: daca la pictarea unei suprafete toate combinarile de culori au trecut prin violet, se va obtine o gama rece. Si invers, daca prevaleaza galbenul, gama va ficalda.

MonocromiaProcedeu de picture in care se foloseste o singura culoare. Este modalitatea dedesfasurare intr-o compozitie a nuantelor aceliasi culori obtinute prin amestec, de fiecaredata in alte cantitati, cu alb,negru sau cenusiu. Nuantarea

Este culoarea predominnta in amestecul a 2 culori. De exemplu, daca in oranj adaugamrosu, rezulta o nuanta de oranj-rosu. Nuanta purtind denumirea culorii care , din cele 2, inamestec, este in cantitate mai mare, poate la rindul ei sa aiba o scara cromatica spre inchis



– cind se combina cu negru, sis pre deschis – cind e amestecata cu alb. Nuanta sefoloseste in mod special in lucrarile de picture, unde se lucreaza cu vopsele de ulei, dincare se pot obtine mai multe nuante . Prin nuantare o culoare poate fi racita sau incalzita.

3.Mijloace artisticeMijloacele artistice sunt: punctul, linia, forma, culoarea, pata(plata,picturala), contrastul ,nuanta etc.Restul la intrebarile nr.4,7,10,11,13,19,

4.Notiunea de contrast si nuanta.Importanta imbinarii culorilor. +intrebarea 10

Contrastul - opozitia puternica intre 2 sau mai multe lucruri, stari, actiuni etc. In lumeaculorilor, contrastele sunt determinate de character, intensitate, luminozitate, intinderi insuprafete etc.Cind aceste diferente ating un punct maxim, avem de a face cu un contrast polar.

Contrastul cald-rece se obtine prin opunerea culorilor calde celor reci.Contrastul deschis-inchis se obtine prin opunerea unor culori cu valori tonale deschise

valorilor tonale inchise. Se foloseste atit in grafica cin si in pictura. Lumina-umbra,inchis-deschis sunt contraste polare total opuse. Alb si negru se folosesc pu obtinereacelor mai expressive efecte de deschis-inchis. Intre doua extreme(negru maxim si albmaxim) se situiaza toate tonurile de gri negru si gri colorat. Nuanta – culorile ca substante se intilnesc intr-un asortiment relative limitat. Cele 6 culori

de baza sau numai culorile primare si acromatice, fiind combinate cite 2 sau 3 , formeazao vast agama de culori de peste 200 nuante. Asadar, nuantele se obtin prin amesteculculorii de baza cu o culoare vecina din spectrul culorilor din spectrul culorilor, prindozare diferita, E de dorit sa nu fie amestecate mai mult de 3 culori.

5.Particularitatile arti populareArta populara – creatie de contributie colectiva proprie habitatului rural.6.Diversitatea materialelor utilizate in arta popular.7.Notiunea de ton, nuante tonale, clarobscur.Tonul este gradul de luminozitate al culorii ce caracterizeaza calitatea de inchis-deschis.Tonurile se obtin prin amestecul unei culori cu alb sau cu negru. Tonul culorii e una din

cele mai importante calitati ale ei. Redarea volumului,spatiului,trecerea de la o culoare laalta – toate se obtin prin diversitatea tonalitatilor. Dupa forta iradierii de lumina, tonurileculorilor acromatice(passive) si celor cromatice(active) sunt de 4 categorii: deschise,semideschise, intunecate si semiintunecate. Prin combinarea tonurilor passive cu celeactive se obtin nuante oarte bogate.

Clarobscur – procedeu foarte vechi de sugerare, in pictura, a volumului(reliefului),modelind fiecare forma.8.Statica si dinamica.(simetria si asimetria)+intrbarea 10



Intr-un spatiu plastic, prin organizarea elementelor de limbaj plastic (puncte , linii , culori, forme) dupa anumite principii, se creeaza o forma unitara numita compozitie plastica.O compozitie este considerata unitara daca prin eliminarea unui element se strica ordineasi echilibrul acesteia.Cand elementele de limbaj plastic (puncte si linii) au o semnificatie statica , fiind

ordonate pe trasee orizontale sau verticale, iar culorile apropiate valoric, raman in acelasi plan, compozitia este statica.Cand elementele sunt puse pe diagonale ascendente sau descendente, iar culorilecontrastante accetueaza efectul dinamic si spatial , compozitia este dinamica .

9.Pictura – aspect al artelor plastice.“Pictura – ca orice arta – este inprimul rind meserie, legile mari ale acestui mestesug, casi practicile lui sunt hotarite de felul materialului pe care-l utilizeaza si care e neschimbat:culoarea” scria cindva Nicolae Tonitza.

Istoria artelor se farimiteaza din ce in ce mai mult , cu cit ne apropiem de zilelenoastre; secolul XX-lea pare “maruntit” de diverse curente si scoli , in care artistii

migreaza de la un stil la altul: expresionismul, fovismul, cubismul, futurismul,abstractionismul, suprarealismul etc.

10.Limbajul plastic al artelor plastice.11.Culoarea,clasificarea culorilor.

ELEMENTE DE LIMBAJ PLASTIC

Punctul plastic este o forma plana sau spatiala, ale carei dimensiuni suntreduse in raport cu suprafata sau spatiul in care se afla. Aceste dimensiuni trebuie safie aproximativ egale.

Punctul plastic poate avea marimi diferite in raport cu marimea suprafetei pe

care el se afla.Punctul plastic are diferite forme:- pete obtinute prin atingerea suprafetei cu un instrument de lucru;- forme geometrice diverse;- forme abstracte;- forme inspirate din natura.Compunerea unei suprafete cu ajutorul punctului se realizeaza linear (vertical,

orizontal, oblic) sau intr-o suprafata in ordine - dezordine. Ordinea sau dezordinease refera la marimea, culoarea, pozitia si forma punctelor. Punctul poate avea rol insine sugerand „florile pe camp”, „stele pe cer”, „spectatori in tribuna”, „flori, fructesau frunze in pomi” etc. Punctul are si un rol secundar, subordonat unei forme. In

acest caz punctul structureaza forma - tehnica folosita de pictorii impresionismului.Punctul are si rol decorativ de infrumusetare a unor suprafete conform principiilor artei decorative (repetitia, altemanta, simetria, asimetria, inversiunea etc.). intr-ocompozitie plastica cu ajutorul punctului se obtin si unele efecte cu caracter expresiv determinate de marimea, culoarea si pozitia acestora:

- punctele de marimi diferite pot da impresia de spatiu (mare - aproape,mic - departe);



- punctele realizate in culori calde au tendinta de apropiere, pe cand celereci se departeaza;

- caracterul greu - usor este obtinut prin inchiderea sau deschidereaculorii (punctele deschise par usoare, iar cele inchise devin mai grele);

Intr-o compozitie plastica, punctul poate fi centru de interes fie prin contrast

de culoare, de marime, de directie, fie prin locul pe care-1 ocupa in cadrulcompozitiei.Punctul expresiv, cu rol in sine, poate reprezenta elemente plastice legate de

efectul de distanta, cum ar fi: casute indepartate, explozii de artificii, stoluri de pasari, cer instelat.

LINIA

Linia, in artele plastice, este o suprafata care are una din dimensiuni(lungimea) mult mai mare fata de cealalta dimensiune (latimea). Teroretic, linia ia

nastere prin deplasarea pe o suprafata a unui punct intr-o anumita directie linia estecreata deplasand un varf de pix, penita, creion, pensula, carbune, bat etc. dupa oanumita directie. In acest caz instrumentul de lucru determina grosimea liniilor (subtiri, medii, groase).Structura si aspectul liniei sunt determinate de naturainstrumentului care o creeaza. Linia mai poate fi creata din insiruirea unor elementede limbaj plastic (puncte, linii, suprafete) pe o anumita directie. Linia are un rol desine statator, poate fi subordonata suprafetei ca structurare interioara a acesteia sau poate contura o forma .In functie de directia pe care se deplaseaza punctul, linia poate fi: dreapta, franta etc. Traseul continuu sau intrerupt determina caracterulintrerupt sau continuu al ductului liniei. Pozitia liniei pe suprafata de lucru poate fi:verticala, orizontala, oblica. Expresivitatea liniei se obtine in functie de traiectorie,

structure, lungime, grosime pozitie, culoare, valoare, amplasare in spatiul plastic side natura instrumentului de lucru. Linia verticala ca element dominant intr-ocompozitie plastica da sentimentul de inaltare, monumentalitate, fermitate. Liniaoblica in compozitia plastica creeaza miscare, instabilitate si agitatie. Linia curbasugereaza armonie, miscare, dinamism. Linia franta reda neliniste, duritate,tensiune.

FORMA

In general forma este aspectul exterior al unei figuri, determinata de limitele

fizice ale acesteia. Figura perceptuala se poate modifica odata cu orientarea ei

spatiala sau cu cea a mediului ambiant. Cand percepem o figura o interpretamconstient sau inconstient, ea reprezentand forma unui continut si fiind formavizibila a continutului, determinata de regulile intrinseci ale structurii care dau cheianevazuta a configuratiilor formale ale sistemului reprezentat de fenomene, obiecte, procese indiferent de natura lor. In artele plastice forma are mai multe acceptii,dintre care cele mai uzuale sunt - forma spontana; - forma elaborata;

Forma spontana in pictura se poate obtine accidental sau dirijat prin diferite procedee tehnice cum ar fi: monotipia, dirijarea culorii cu un jet de aer, prin



suflarea libera sau printr-un tub in diferite sensuri a unor pete de culoare fluidizata, prin stropirea cu pensula pe foaia umeda sau uscata, prin imprimarea cu ajutorulunor materiale textile imbibate cu una sau mai multe culori etc.

Forma elaborata este creata de om pe baza sugestiilor din natura, ea poatelua infatisari de ornament sau de semn plastic comunicand idei, cunostiinte sau

provocand sentimente si trairi. Forma plastica elaborata se realizeaza in modconstient pe baza transfigurarii unor forme naturale.

CULOAREA Culoarea este realitatea subiectiva generata de interactiunea a trei factori:

ochiul, lumina si suprafata obiectului. Culoarea se percepe numai in prezentaluminii naturale (solare) sau artificiale. In afara de culoarea formelor sifenomenelor din natura, exista culori lumina (spectrale) si culori pigment (vopsele).Culorile spectrale se obtin prin descompunerea unei raze de lumina solara trecuta printr-o prisma triunghiulara de cristal proiectata pe un ecran, obtinandu-se cele

sapte sapte culori pure (rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo si violet).Fenomenul a fost descoperit in secolul al XVII-lea de catre savantul englez Isaac Newton. Culorile pigmentare (vopselele) sunt compuse din pulberi coloratecombinate cu diferiti lianti. In functie de liantul folosit sunt vopsele pe baza de apa(acuarele, tempera, guase) si vopsele pe baza de ulei.

Combinarea culorilorCercul cromatic al lui Johannes Itten este alcatuit din: culori primare, binare,

nuante, culori calde si reci, complementare.Culori primare(rosu, galben si albastru) numite si fundamentale sau de baza

deoarece nu iau nastere din combinarea altor culori pigment.Culori binare de gradul I (oranj, verde, violet) care se obtin din amestecul

fizic a culori primare (R + G = O;A + G = Ve; A + R = Vi) in cantitati aproximativegale.Culori binare de gradul II (tertiare) se obtin prin amestecul unei culori

primare cu o culoare binara de gradul I (R + O; G + Ve; A + Vi).Culori ternare (binare de gradul III) se obtin din amestecul fizic in anumite

cantitati a doua culori binare de gradul I (O + Vi = maro; Vi + Ve = gri albastruSVe + O = acru inchis).

Culori luminoase si culori intunecate. Daca vrem sa definim gradul deluminozitate sau de intunecime a unei culori, atunci vorbim de tonalitatea sauvaloarea ei. Tonalitatea o putem varia prin amestecarea unei culori pure cu alb saunegru.

Culori calde si culori reci Culorile din cele doua categorii sunt determinatede impresia calorica pe care o culoare sau alta ne-o produce cand o privim. Astfelculorile galben, oranj, rosu ne dau senzatia de caldura, ne duc cu gandul la soare,foc, zilele calduroase etc. Din contra, culorile albastru, verde, violet, ne dau senzatiade frig, rece, racoare, ne due cu gandul la zilele friguroase, la racoarea padurilor, aapei etc. Cea mai calda culoare este oranjul, deoarece este obtinuta din amesteculfizic a doua culori calde(R +G). Cea mai rece culoare din categoria culorilor reci



este considerata culoarea albastru pur, deoarece celelalte culori reci au in amestec siculori calde (verde = albastru, violet = rosu + albastru).

Culori complementare Complementara elementara unei culori primare esteacea culoare asezata diametral opus in cercul cromatic si nu are in componenta eiculoarea primara respectiva. Perechile de culori complementare sunt: - rosu - verde

(G + A); galben - violet (R + A) si albastru - oranj (G + R); Din amestecul fizic alcelor trei culori primare rezulta griul neutru, griul perfect, deoarece el contine toateculorile spectrului luminii (R, O, G, Ve, A, I, Vi). Din amestecul fizic a doua culoricomplementare rezulta, de asemenea, griul neutru: R + Ve = R + (G + A). Alaturateaceste perechi se resping, se exalta reciproc, se pun in valoare una pe alta, iar asezate la distanta, se atrag reciproc.

Amestecul fizic al culorilor si nonculorilorPrin amestecul fizic a doua sau trei culori din cercul cromatic se pot obtine un

numar foarte mare de tente distinctive pentru retina. Amestecul fizic poate firealizat prin tehnica fuzionarii culorilor transparente pe suport umed, prin tehnicaindoirii si presarii hartiei, dupa ce, in prealabil, au fost asezate pete de culori pe

suprafata interioara prin tehnica amestecului pe paleta ori direct pe suportul delucru.Posibilitati de amestec al culorilor si nonculorilorAmestecul fizic de alb si negru. Prin amestec de alb si negru se poate obtine

o scara a valorilor constand in numeroase trepte de griuri neutre (valorice).Amestecul culorilor cu alb sau negru. Prin amestecul fizic cu alb culorile se

deschid, isi pierd stralucirea, intensitatea si se lumineaza. Prin amestecul fizic cunegru culorile isi pierd stralucirea, luminozitatea, intunecandu-se. Cand o culoare seamesteca cu negru tonul ei se stinge (se rupe); prin amestec cu alb tonurile selumineaza. In amestec treptat cu alb sau negru se obtin tonuri deschise si respectivinchise ( scara tonala ). De remarcat este faptul ca unele culori in amestec cu negru

isi schimba caracterul, de exemplu galben plus negru da un verde kaky.Amestecul fizic dintre culorile vecine. Prin amestecul a cate doua culorivecine, semne pe cercul cromatic, una fiind luata in cantitate mai mare, se vor obtine diferite nuante ale acelei culori. Acestea juxtapuse (succesiv dupa stralucirealor) formeaza game complexe ale culorii respective.

Amestecul fizic dintre culorile opuse pe cercul cromatic. Din amesteculfizic a doua culori complementare, luate in cantitati diferite, plus alb sau negru seobtin griuri colorate (grizare). Ruperea unei culori pure se realizeaza prin:

a) - amestec cu complementara sa (R + Ve; Ve + R) in cantitati neegale; b) - amestec cu alta culoare rupta R + (A + 0);c) - amestec cu alb sau negru;

d) - amestec cu gri neutru.Game cromaticeGama cromatica este o succesiune de culori dispuse intr-o gradatie

armonioasa. Ea este conditionata de existenta unei anumite dominante cromatice sirealizeaza unitatea coloristica a compozitiei plastice. Clasificarea gamelor:

a) – gama simpla, care se formeaza prin amestecul fizic a douacomplementare sau a doua culori opuse (una calda, cealalta rece);



b) – gama compusa , care se realizeaza dezvoltand paralel douasau trei perechi de complementare.

Contraste cromatice si de alb-negruContrastul presupune existenta a doua elemente opuse. Vorbim despre

contrast atunci cand intre doua efecte de culoare pe care le comparam, se constata

deosebiri si intervale clare. Cand aceste diferente cresc la maximum, se realizeazaun contrast de opozijie sau polaritati (mare - mic, negru - alb, rece - cald).Contrastele se pot percepe numai prin comparatii: un element este mai mic sau maimare cand il raportam la alt element. Contrastele joaca un rol de seama in lumeaculorilor. Cand sunt juxtapuse, creeaza efecte deosebite, conflicte dintre culori saudintre alb - negru. Teoria despre culoarea constructiva a lui Johannes Ittenconsemneaza sapte contraste:

1. contrastul culorii in sine este cel mai simplu contrast cromaticsi se obtine prin juxtapunerea tentelor de culori pure (culori primare siculori binare). Efectul obtinut prin juxtapunerea culorilor primare estecel mai puternic. Puterea contractului culorii in sine scade cu cat

culorile folosite se indeparteaza de culorile primare. Prezenta albuluisi negrului amplifica expresivitatea acestui contrast deoarece intervinefectele caracteristice de crestere a luminozitatii, respectiv straluciriiculorilor. O pata de culoare primara sau binara, inconjurata de negru,devine mai palida ca intensitate cromatica, dar mai luminoasa. Pentrua realiza acest contrast sunt necesare cel putin trei culori. Contrasteleculorilor in sine sunt nenumarate si prin urmare si posibilitatile devarietate a expresiei coloristice sunt nesfarsite (exemplu: modificareavalorii culorii sau a raporturilor cantitative).

2. contrastul deschis - inchis ( clar-obscur ) Acest contrast seobtine prin juxtapunerea unor culori cu luminozitati diferite ( valori

total diferite). Pentru a obtine efectul de contrast deschis - inchis estenecesara alaturarea culorilor si a nonculorilor cu luminozitati egalesau apropiate de culori si nonculori de intunecime egala sau apropiata,respectand cerintele acordului cromatic. Folosind albul si negrul, cutoata gama valorica rezultata din amestecul acestora, florile luminoasecu toate seriile de griuri colorate, se poate realiza contrastul inchis -deschis sau clar - obscur. Acest contrast sugereaza si unele efecteimpresive: aproape - departe, greu – usor.

3. contrastul cald – rece se realizeaza prin alaturarea culorilor calde cu cele reci. Un contrast pur se poate obtine inlaturand efectelecelorlalte contraste (in special de clar - obscur), aducand culorile

calde si reci la aceeasi treapta de luminozitate sau intunecime. Pentruobtine efectul maxim de cald - rece se juxtapune culoarea cea mairece – albastru - cu cea mai calda - oranjul. Intr-o compozitie culorilecalde dau impresia de aproape, iar cele reci - de departare. Contrastul prezinta si importanta pentru efectele perspectivale si plastice. Raportului cald - rece din coloristica ii pot corespunde si altcefecte expresive dupa Itten: rece - cald, umbros - insorit, transparent -opac, linistitor – agitat, rar - des, vaporos - de pamant, departe -



aproape, usor - greu, umed - uscat. Aceste efecte arata posibilitatileexpresive ale contrastului cald - rece. In natura obiectele indepartateapar intotdeauna de culoare mai rece, din cauza stratului de aer interpus intre privitor si aceste obiecte.

4. contrastul complementarelor Doua culori pigmentare, care

amestecate dau griul neutru, sunt culori complementare. Legeacomplementarelor este baza creatiei armonice deoarece prinindeplinirea ei, in ochiul nostru, se creeaza un echilibru deplin. Pecercul cromatic al lui J. Itten complementarele sunt diametral opuse:R <> Ve; G <> Vi; A <> O; sau: G + O <>A + Vi;R + O <> A+ V; R + Vi <> O + Ve. Culorile complementare folosite in raporturi juste decantitate dau stabilitate compozitiei, fiecare culoare ramanandneschimbata in puterea ei stralucitoare. Fiecare pereche decomplementare are caracteristicile ei. Astfel, perechea culorilor G -Vi, prin natura ei contine nu numai contrastul complementar, ci siclar- obscur, deoarece galbenul este cea mai luminoasa culoare iar

violetul – cea mai intunecoasa. In contrastul complementar se cere cauna din cele doua culori sa fie dominanta ca intindere, stralucire si casuita de tente rupte ale acesteia. Intr-o compozitie plastica se potdezvolta si doua sau trei perechi de complementare.

5. contrastul simlutan Prin contrastul simultan intelegemfenomenul prin care ochiul nostru cere, pentru o culoare pura data, inmod simultan, culoarea ei complementara, producand-o de lasine,daca aceasta nu este prezenta. Acest efect optic se obtine, practic, prinsuprapunerea unui gri neutru, de intindere redusa (patrat, cerc, linie), pe o suprafata de dimensiuni mari, intens colorata, griul aflandu-seoptic spre culoarea complementara culorii pure pe care el este

suprapus.6. contrastul de calitate Contrastul de calitate consta in opozitiadintre culorile saturate, stralucitoare si culorile amestecate, tulburateCulorile pot fi tulburate in mai multe moduri. O culoare pura setulbura cu alb, negru, gri, cu complementara respectiva.

7. contrastul de cantitate Contrastul de cantitate se refera laraportul de marime a doua sau mai multe suprafete colorate. Estecontrastul „mult – putin” sau „mare – mic”. Caracterul activ al uneiculori este determinat de puterea ei de stralucire si marimea peteicolorate. Pentru a evalua puterea de stralucire sau lumina, trebuie sacomparam culorile pure fata de un fond gri - negru. Vom constata in

acest sens ca valorile de lumina ale fiecarei culori in parte nu suntegale . Astfel Goethe a stabilit raporturile numerice de luminozitate aculorilor spectrale: galben =9, portocaliu = 8, rosu = 6, violet = 3,albastru = 4 si verde = 6. Valorile perechilor de culori complementaresunt: G-Vi=l/4:3/4 ; A-O=l/3:2/3 ; R-Ve=l/2:l/2 Raporturile decantitate mentionate sunt valabile numai in cazul cand culorile suntfolosite la puterea lor de stralucire maxima.



COMPOZITIA PLASTICA Compozitia consta in modalitatea organizarii elementelor de limbaj plastic

intr-un ansamblu omogen, echilibrat, indistructibil, capabil sa transmita privitoruluiemotia si mesajul autorului. Modalitati de organizare a compozitiei plastice -

scheme compozitionale: compozitie in friza; compozitie in registru; compozitie intriunghi; compozitie circulara; compozitie in spirala; compozitie radiala; compozitie pe verticala; compozitie pe orizontala; compozitie pe diagonala (oblica); Infunctie de schema de organizare se obtin compozitii inchise si deschise cu efectstatice si dinamice.

Compozitia inchisa sugereaza ca actiunea se desfasoara in interiorul spatiului plastic avand un centru de interes. In acest caz elementele sunt ordonate pe schemecompozitionale in forma de triunghi, patrat, cerc, oval.

Compozitia deschisa sugereaza ca actiunea se continua si in afara spatiului plastic avand unul sau mai multe centre de interes. Centrul de interes este zona dincompozitia plastica catre care se indreapta prioritar privirea si se obtine

prin: aglomerare de detalii; - modulari liniare (subtire - gros); - contraste (inchis -deschis, cald - rece, mare - mic, aglomerat – curat). Compozitia cromatica are oimportanta deosebita in raport cu compozitia suprafetelor si valorilor. Astfel,caracterul static sau dinamic, liniile de forta, cel de interes, tensiunile, cromatica,ritmul ca si orice alt mijloc de expresie plastica subordonate structuriicompozitionale de baza, singura in stare sa le reuneasca intr-un tot omogen. Inordonarea elementelor compozitiei plastice inchise sau deschise trebuie sa se tinaseama de ritm, intrucat prin el se structureaza miscarea, dinamismul compozitiei.Ritmul plastic ia nastere prin succesiunea gandita, intentionala a elementelor delimbaj plastic. Expresivitatea ritmului plastic consta in modalitatea de ordonare aelementelor de limbaj plastic si, cu cat organizarea ritmurilor este mai inedita prin

noutatea ei, cu atat compozitia este mai expresiva.Compozitia statica se realizeaza prin organizarea semnelor plastice intr-unechilibru stabil, elementele constitutive incadrandu-se intr-o forma geometricastabila (triunghi, patrat, dreptunghi, piramida).

Compozitia dinamica presupune structurarea semnelor plastice intr-unechilibru instabil prin folosirea liniilor curbe, spirale, oblice, intretaiate, ce dauconfiguratiei ansamblului miscare, dinamism. Daca compozitia statica are ingeneral un singur centru de interes, compozitia dinamica poate avea mai multecentre de interes. Important este sa existe in compozitie unitate ce se manifesta prinlegatura logica, constructiv - formala, propozitionala dintre parti si ansamblu, dintrecontinut si forma.

Compozitia decorativa presupune imbinarea elementelor plastice intr-un totarmonios. Aceste elemente se pot lua din natura, geometrie, din arta popoarelor antice, din arta moderna, arta populara sau din imaginatie. Inglobarea fireasca,unitara si armonioasa a elementelor in forme compozitionale nu poate fi facutaintamplator, ci pe baza cunoasterii principiilor compozitionale decorative, in scopulobtinerii unor expresivitati plastice. Aceste principii sunt: repetitia, alternanta,simetria etc. Repetitia este un procedeu de ornamentare, de compunere a unor elemente, motive, tinandu-se seama de ritm si cadenta. Ea presupune fie repetarea



unui element de limbaj plastic (punct, linie, pata, forma) fie repetarea unui motivdecorativ. Alternanta este o succesiune de cel putin doua elemente diferite ca forma,marime, culoare si pozitie. Simetria exprima echilibru intr-o compozitie plastica, ea presupune existenta unei axe ce are de o parte si de alta elemente si motive asezatela distante egal departate de ea.O forma este simetrica daca axa de simetrie o

imparte in doua parti egale, ale caror puncte coincid prin suprapunere. Un ansamblucompozitional poate deveni simetrie cand axa de simetrie imaginara orizontala sauverticala separa compozitia in doua parti identice. Formele naturale sau create potavea una sau mai multe axe de simetrie orientate orizontal, vertical sau oblic.Simetria este una dintre legile fundamentale de structurare a formelor naturale.Formele compozitionale folosite in arta decorativa sunt: friza, chenarul decorativ, jocul de fond etc.

Friza este suprafata in forma de banda in care se ordoneaza motive sielemente dupa legile artei decorative.

Chenarul este o banda decorativa ce decoreaza o suprafata de jur imprejur.Jocul de fond este compozitia ce se bazeaza pe o retea in care motivele

decorative sunt organizate in functie de legile artei decorative .12.Paginatia, constructia si valoratia.PAGINATIA este primul pas ce trebuie facut într-o compozitie plastica indiferent desubiect. Punerea în pagina înseamna organizarea echilibrata si armonioasa a elementelor ce urmeaza a fi desenate si pictate. Prima miscare este sa asezam foaia sau pânza peorizontala sau verticala, în functie de caracterul obiectelor ce compun natura statica. Adoua miscare este trasarea axelor orizontale si verticale ale pânzei. Dispunem obiectele pe suport echilibrat, astfel încât compozitia sa nu cada în stânga sau în dreapta.Constructia: elemente analizate si desenate separat, apoi organizate ca naturi statice, peisaje, ornamente decorative.Constructia obiectelor se realizeaza prin masurarea corecta cu creionul, cu coada unei pensule subtiri sau cu un bat, tinut in pozitie verticala, cu bratul perfect intins si cu unochi inchis pentru mai multa precizie. Masurarea consta in corelarea dimensiunilor principale ale unui obiect, de ex: de cate ori intra latimea in inaltime.Constructia unui element implica mai multe faze:- trasarea axei verticale- stabilirea inaltimii si latimii maxime- masurarea latimilor minime si medii- incadrarea intr-o forma geometrizata in care se inscrie motivul ales- desenarea conturului formei cat mai aproape de realitate

- desenarea elipselor - indicarea unor detalii de structuraLiniile de constructie trebuie sa fie subtiri.

Valoratia: - redarea volumului, a umbrei si a luminii prin hasura obiectelor - se disting: demitenta, lumina, pasajul, umbra proprie, reflexul si umbra purtata.



Valoratia alb-negru se executa in creion sau carbune prin hasura. Modeleul valoric serefera la vibrarea zonelor de lumina, umbra si penumbra. Prin modelarea valorica seredau reflexele pe care orice obiect le primeste de la celelalte elemente.14.Tratarea suprafetei plastice:pictural si decorative

Tratarea picturala. In ceea ce priveste tratarea picturala, aceasta este foarte diferita de lao epoca la alta,de la un popor la altul si de la o zona geograica la alta. Cateva procedeemai importante trebuie cunoscute. De asemenea, trebuie sa fiti in masura sa deosebitiaceste procedee care pot fi diferite de la un tablou la altul.

Modelarea este un procedeu de tratare picturala practicat din vechime si pana in zilelenoastre. El consta din redarea efectelor de lumina si umbra prin amestecul treptat alculorilor cu din ce in ce mai mult alb sau cu negru sau siena arsa-maro inchis.

Modularea este o tehnica opusa modelarii. Ea consta in alte procedee picturale de a reda

volumul, lumina, umbra si spatialitatea. In afara de aceasta, unele forme ale modulariiexprima si alte efecte picturale cum ar fi vibrarea unor suprafete colorateuniform,obtinerea detransparente coloristice, ornamentarea diferitelor zone pictate prinsuprapuneri garfice de lini, puncte si pete, divizarea tentei si altele.

Modularea prin suprapunere transparenta este un procedeu de a picta, peste culorisemiuscate, cu zemuri foarte subtiri de culoare, care sa permita observarea vaga aformelor de dedesubt.

Modularea prin divizarea tentei consta in asezarea culorii in tuse mici, juxtapuse orisuprapuse partial. Ele dau tabloului luminozitate. Tusele se pun in valoare unele pe altele,

se exalta ori se sting in functie de efectele juxtapunerii. Amestecul cromatic se face peretina si el se datoreaza constructiei fiziologice ale ochiului uman. Daca niste tuse galben-verzui, care sunt reci fata de culorile calde, sunt juxtapuse unor tuse albastre, foarte reci,cele dintai se vor incalzi usor. Acest fenomen se numeste amestecul optic al culorilor.

Compozitia decorativa: elementele au functie statica, iar motivele sunt destinateinfrumuseterii unor obiecte de imbracaminte, mobilier, uz casnic.Procedeele de realizarea a unei compozitii decorative sunt: repetitia, alternanta,conjugarea, simetria, asimetria, gradatia, suprapunerea.Forme compozitionale decorative: friza, chenarul, jocul de fond, compozitia seriala,

panoul decorativ, proiect de imprimeu. Ex: semn de carte, figurina din carton, felicitare.Poligoanele regulate si stelate pot fi transformate in motive decorative.Progresia inseamna dezvoltarea treptata, ca dimensiune, a unor forme. Poate fi: radiala, inspirala, concentrica.1. Structurile naturale: minerale, vegetale, animale, create de om. Sunt forme egale sauasemanatoare, repetate, cu legatura intre ele: fagure de albine, cristale.2. Structurile plastice sunt un ansamblu de elemente plastice aflate intr-o stransa legatura: puncte, linii, pete, forme. Stilizareareprezinta transformarea structurilor din natura in



structuri plastice prin geometrizare si abstractizare, accentuandu-se particularitatileexpresive ale acestora. Caracterul esential al structurilor naturale se pastreaza in functiede tehnica de lucru: broderie, tesaturi, imprimeu textil, incrustatii in lemn sau os.Structurile plastice obtinute prin stilizare se numesc motive decorative si pot fi:geometrice, florale, zoomorfe, antopomorfe.

Arta decorativa reprezinta ornamentarea obiectelor utilitare in functie de stilizare, ritmconstant, tenta plata de culoare.Modificarea succesiva se refera la spatiul transformat de mai multe ori, crescator saudescrescator. Liniatura initiala este o schema plana sau spatiala pe care se structureazaelemente decorative. Sugestia spatiala poate fi realizata prin valoratie sau prin folosireaunei liniaturi, ale carei module vor suporta si ele modificari succesive. Pentru a observamodificarea spatiala in volum putem alterna moduli decorativi dupa un algoritm constant.Modificarea unui spatiu decorativ redata in volum sau in plan, confera imaginii un efectde miscare, de dinamism denumit si efect cinetic.Suprapunerea grafica este un procedeu plastic care consta in asezarea unor elemente de

mici dimensiuni peste pete plate decorative. Punctele pot fi suprapuse cu pensula, cudegetele, prin stropire fortata. Liniile pot fi suprapuse cu pensula, prin curgere libera, prindirijarea jetului de aer. Alte modalitati de suprapunere grafica sunt: sablonul, stampila,colajul, hartia mototolita, textura textila.Tehnici in artele plastice:- tehnica plierii hartiei: origami, tangram.- tehnica colajului consta in lipirea pe suprafata suportului a unor diferite elemente:materiale textile, carton, hartie, piele. Poate fi realizat in mai multe moduri: colaj tipmozaic, forme rupte, forme taiate si decolaj.- tehnica imprimarii tesaturilor avand textura rara

- tehnica picturii pe sticla- tehnici grafice: linogravura, xilogravura, acvaforte, litografia- monotipia sau monourma- tehnica mozaicului- tehnica sgraffito- fresca- tehnica modelajului

15.Tipologia compozitiei

Clasificarea compozitiei plastice dupa modul in care centrul de interes conduce privireaspre interiorul sau exteriorul unei lucrari :1. Compozitia statica este dominata de:- linii orizontale, verticale, drepte



- forme: patratul, dreptunghiul, triunghiul cu baza orizontala- culorile apropiate valoric, raman in accelasi plan, prin juxtapunere2. Compozitia dinamica este dominata de:- linii curbe, oblice, frante- forme alungite, unghiulare, neregulate, curbate

- culori contrastante, contraste de culoare

Compozitia inchisa are, de regula , un singur centru de interes care indreapta privireaspre interiorul lucrarii, iar principalele elemente componente sunt dispuse in zonacentrala care o inconjoara.Exemplu: ,, Nasterea Venerei “de Sandro BotticelliCompozitia deschisa se caracterizeaza prin existenta mai multor centre de inters careindreapta privirea spre exteriorul lucrarii. Aspectul acesteia poate crea impresia ca este undetaliu dintr-un ansamblu. Exemplu: ,, Primavara “de Sandro BotticelliPrincipii compozitionale1. Paginatia consta in modul de asezare , de organizare a elementelor de limbaj in spatiul

plastic.2. Structura reprezinta schema compozitionala de ansamblu dupa care sunt dispuseelementele .2.1. Schemele compozitionale sunt de mai multe feluri :a) in triunghi

- triunghiul cu varful in sus exprima masivitate , stabilitate si se potriveste cureprezentarea

unor subiecte care exprima solidaritate si permanenta;- triunghiul cu varful in jos exprima lipsa de stabilitate sau echilibru instabil ;

b) in spirala - spirala exprima dinamismul maxim, fie centripet sau centrifug, si este proprie unor subiecte dinamice ;

c) circulara - cercul este perfectiunea , centrarea atentiei fiind dirijata spre interiorulimaginii si se potriveste unor compozitii cu subiecte din domeniul mesajelor simbolice ;d) eliptica - elipsa este expresia miscarii de rotatie dinamice, privirea fiind dirijatacircular si este recomandata unor subiecte dinamice inchise ;e) trapezoidala - trapezul inspira ceva solid , consistent ;f) pe diagonala - diagonala exprima spatialitate si dinamism si se potriveste unor subiecte care exprima miscarea ;g) pe registre orizontale / verticale - orizontala exprima stabilitate, echilibru si se potriveste pentru subiecte statice; / verticala semnifica inaltarea, ascensiunea ;3. Unitatea - reprezinta calitatea compozitiei de a se constitui intr-un intreg coerent ; ocompozitie este unitara daca nu se poate adauga sau scoate nimic din intreg , fara a afecta

compozitia ;4. Echilibrul - este acel raport dintre partile unei compozitii prin care contrariile seechivaleaza, iar contrastele se neutralizeaza prin complementaritate ; echilibrul serealizeaza intre parti juxtapuse :



16.Principii de compunere a naturii statice

Înainte de a picta trebuie sa contemplam. Este bine sa priviti grupul de obiecte ca pe niste personaje. Observati daca obiectele au mai multe unghiuri drepte sau mai multe liniicurbe, daca sunt culori calde (oranj, rosu, galben) sau reci (verde, albastru, violet).În functie de aceste prime perceptii lucrarea va sugera o anumita stare psihica. Identificatianumite atribute, cum ar fi: masculin-feminin, catifelat, aspru. Depistati ce element paremai viu decât celelalte.

Priviti imaginea de ansamblu, stabiliti un centru de interes si observati daca liniile principale de forta ale compozitiei sunt orizontale, verticale sau diagonale. Cadrajul estefoarte important. Patratul sugereaza echilibru, dreptunghiul pe lat linistea, dreptunghiul

pe înalt, mister, ascensiune etc. De obicei, în natura statica obiectele sunt în numar impar,se folosesc vase, flori, fructe, obiecte cu forme geometrice, iar ca fundal, draperii.Alternam obiectele lucioase cu cele mate, pentru a spori expresivitatea.

La elaborarea unei lucrari de arta plastica, creatorul porneste de la observarea si studiereanaturii. Etapele studiului in prezenta naturii:1. Constructia: elemente analizate si desenate separat, apoi organizate ca naturi statice, peisaje, ornamente decorative.1.Natura staticaForma lucrarii are un rol in transmiterea unei tensiuni emotionale:- patratul sugereaza echilibrul- dreptunghiul pe lat linistea- dreptunghiul pe inalt mister si ascensiuneAranjarea unei naturi statice traditionale respecta cateva principii:- obiectele sunt in numar impar - se folosesc vase, fructe sau flori si obiecte cu forme geometrice, iar ca fundal draperii- alterneaza obiectele lucioase cu cele mate, pentru a spori expresivitatea- dispunerea obiectelor intr-o forma de triunghi, romb sau trapez cu baza mare pe planulorizontal, pentru a crea echilibruPaginatia inseamna organizarea echilibrata a elementelor ce urmeaza sa fie desenate.Proportionarea se refera la potrivirea dimensiunilor obiectelor in raport cu suprafata

suportului pe care le desenam si la marimile proprii ale obiectelor.Constructia obiectelor se realizeaza prin masurarea corecta cu creionul, cu coada unei pensule subtiri sau cu un bat, tinut in pozitie verticala, cu bratul perfect intins si cu unochi inchis pentru mai multa precizie. Masurarea consta in corelarea dimensiunilor principale ale unui obiect, de ex: de cate ori intra latimea in inaltime.Constructia unui element implica mai multe faze:- trasarea axei verticale



- stabilirea inaltimii si latimii maxime- masurarea latimilor minime si medii- incadrarea intr-o forma geometrizata in care se inscrie motivul ales- desenarea conturului formei cat mai aproape de realitate- desenarea elipselor

- indicarea unor detalii de structuraLiniile de constructie trebuie sa fie subtiri.2. Valoratia: - redarea volumului, a umbrei si a luminii prin hasura obiectelor - se disting: demitenta, lumina, pasajul, umbra proprie, reflexul si umbra purtata.Valoratia alb-negru se executa in creion sau carbune prin hasura. Modeleul valoric serefera la vibrarea zonelor de lumina, umbra si penumbra. Prin modelarea valorica seredau reflexele pe care orice obiect le primeste de la celelalte elemente.3. In cazul naturii statice in culoare, lumina este calda si deschisa, iar umbra este rece siinchisa. Tusele reprezinta urme vizibile lasate de pensula pe suprafata suportului.Sugereaza volumul obiectelor. Prin tratarea picturala se obtin compozitii plastice

sensibile, de un mare rafinament artistic. Cu latul pensulei groase sau prin tufuire se potaseza pe suport tuse de culoare in puncte foarte apropiate, numita tehnica divizarii tuselor cromatice. Expresia obtinuta este vie, de prospetime.

17.Metodele si tehnicele picturii(acuarela, guasa, tempera, ulei etc.) Trasaturilecommune si deosebirile intre ele.

Tehnica acuareleiAcuarela se fluidizeaza cu apa, obtinandu-se un lichid colorat si care asternut

cu pensula pe hartie, nu se sterge prin atingere, dupa uscare. Ea se poate folosi pehartie uscata sau umeda. Pe suprafata umeda fuzioneaza cu usurinta obtinandu-se

amestecuri diverse de culoare, cu efecte neasteptate si expresive. Principiileacuarelei constau in transparent, prospetime, luminozitate si puritate.

Tehnica Temperei si a GuaseiTempera si guasa sunt culori opace si dense. Ele se deschid numai in

combinatii cu alb, spre deosebire de acuarela, care se poate deschide printransparenta si diluare cu apa.

Tehnica colajului si decolajului Colajul este un procedeu de organizare aunei forme sau compozitii plastice cu ajutorul unor materiale diverse (hartiecolorata, plante, fire etc.). Colajul se realizeaza prin taierea sau ruperea formelor intregi, a unor parti ale acestora din hartie, materiale textile etc. si lipirea totala sau partiala pe suportul compozitii plastice. Decolajul este procedeul prin care efectele

expresive se obtin prin dezlipirea, prin ruperea fragmentara a unor materiale lipitein prealabil pe un suport de hartie panza, lemn, carton etc.

Tehnica monotipiei Acest procedeu face parte din tehnicile grafice, prin elobtinandu-se anumite efecte. Tehnica are un caracter de unicat cu efecte coloristicesi decorative copmozitionale. Lucrarile prin tehnica monotipiei presupun folosireaca suport de lucru a unor materiale ca sticla, metalul, linoleumul, pe care serealizeaza imaginile propuse. Se metode de lucru:



1.- Acoperirea suportului cu cerneala tipografica, culori de ulei subtiate,tempera, pe care se deseneaza, prin zgariere, cu un varf de bat, pasla, deget etc.,imaginile propuse. Deasupra se aseaza coala de hartie si apoi se preseaza cu ruloulintreaga suprafata. Se ridica cu grija hartia care va avea imprimata pe versocompozitia cu linii deschise pe fond colorat.

2. – Peste suportul acoperit cu cerneala tipografica cu ruloul, se pune usor coala de hartie ( poate fi si divers colorata) peste care se va transpune, cu un creion prin conturare, hasurare sau prin apasare cu degetul in anumite portiuni, compozitia plastica ( partea colorata a hartiei se va aseza cu fata spre suport). Se vor imprimanumai zonele care au fost presate cu creionul sau degetul. Ridicandu-se plansa de pe suport, aceasta va avea un aspect grafic in culoarea cernelei de imprimare. Dupauscare, se mai poate interveni cu acuarela transparenta in zonele neimprimate pentru a mari expresivitatea ansamblului.

3. – Desenarea sau pictarea pe suport a compozitiei cu pensula folosind unasau mai multe culori ( tempera, guasa, ulei, tusuri etc.) combinate sau nu, peste carese suprapune coala de hartie presandu-se apoi pe toata suprafata. Prin tehnica

monotipiei al doilea exemplar imprimat apare mult mai slab colorat, culoarea cuintregile ei calitati expresive, transpunandu-se doar pe primul exemplar.Tehnica linogravuriiSe foloseste ca suport de lucru o suprafafa de linoleum (suprafata lucioasa se

va inlatura cu o hartie abraziva) pe care se schiteaza compozitia plastica cu creionulsau pixul. Avand in vedere ca se vor imprima numai suprafetele nescobite alesuportului, se vor inlatura cu ajutorul unor daltite de un anumit tip, toate suprafetelecare nu dorim sa fie imprimate ( scobirea nu este profunda). Peste linoleumul gravatse transpune o pelicula subtire de cerneala tipografica cu ajutorul unui rulou, apoi se pune peste aceasta suprafata coala de hartie care va fi presata bine in final. Specificlinogravurii este aspectul grafic, linia avand un rol preponderent.

Tehnica desenarii cu cearaSe deseneaza cu ceara bruta, solida, formele plastice pe hartie, dupa care seastern culorile de apa (acuarela, guasa diluata) in functie de subiectul compozitiei,sau in prima faza se realizeaza un fond colorat peste care se deseneaza cu o bucatade ceara, apoi acoperindu-se cu o culoare intreaga suprafata .

Tehnica decolorarii cu picSe acopera intreaga suprafata a hartiei cu cerneala apoi cu varful unei

pensule subtiri sau al unui betigas inmuiat in solutia de pic, se deseneaza deasuprao compozitie plastica. Solutia de pic decoloreaza cerneala si desenul apare deschis,aproape alb, pe fondul acesteia. Se poate folosi picul si sub forma de pulbere presarata neuniform peste cerneala umeda cu care a fost acoperita o compozitie mai

veche.Tehnica imprimarii cu tesaturi rariteSe aseaza pe o coala de hartie materialul textil, dupa ce in prealabil a fost

imbibat in culoare si apoi stors, peste care punem alta foaie de hartie pe care o presam. Aceste foi imprimate pot constitui fondul unor compozitii cu subiectediferite.

Tehnica picturii pe sticla



Se realizeaza pe hartie, peste care se aseaza sticla, transpunand desenul cu tusnegru prin intermediul unei pensule fine, al penitei cu toc, sau al altor instrumente.Tusul se fixeaza, dupa caz.Culoarea de tempera in amestec cu aracet sau de ulei maidiluat va acoperi la inceput detaliile, peste care, dupa uscare, se va suprapune pesteintreaga lucrare. In pictura pe sticla se folosesc culori vii, armonioase, cu aspect

decorativ, acestea devenind placute si atragatoare. Trebuie sa tinem cont de faptulca imaginea pictata apare pe spatele sticlei, inversata dreapta-stanga fata de desenulde pe hartia model.

Tehnica frotajuluiEste tehnica imprimarii dupa suprafetele unor structuri din natura. Se imprima

prin suprapunerea foii de hartie peste structura aleasa, usor denivelata, cu ajutorulcreionului negru moale sau al creioanelor colorate, cu care se freaca atent hartia. Se poate freca si cu minele colorate asezate pe lat.

Tehnica amprentei si a stampileiStampilele se confectioneaza din diferite materiale cum ar fi: plastilina, guma

de cauciuc, cartof, pluta etc., prin gravarea desenului pe suprafata materialului

respectiv. Stampila se acopera cu culoare umeda, dupa care se aseaza pe suprafatade hartie prin presare urmarind anumite retele compozitionale. Tehnica amprenteise refera la imprimarea unor structuri usor denivelate din natura. Suprafatastructurata se acopera cu un amestec fluid de culoare si apoi se preseaza cu fatacolorata peste foaia de desen, urmarind intentia compozitionala.

Tehnica modelajuluiPrin aceasta tehnica se realizeaza prelucrarea artistica a unor materiale

maleabile cum ar fi: lutul, argila, plastilina etc. Modelarea se realizeaza cu ajutorul palmelor si al degetelor. Pentru obtinerea unor forme in aceasta tehnica, se folosescsi instrumente speciale, numite ebosoare, care au diferite profile si forme(semirotunde, triunghiulare). Se pot realiza: - basoreliefuri (gen de modelaj in relief

putin profilat fata de suprafata de fundal; - altorelief 18.Perspectiva in pictura (peisaj,natura statica)

Perspectiva ne arata procedeele grafice cu ajutorul carora putem reprezenta cat maicorect pe planul cu doua dimensiuni al tabloului (latime, inaltime), cele trei dimensiuniale oricarui volum aflat in spatiu (latime, inaltime, adancime). In desenul perspectiv sefolosesc: - linia groasa continua, pentru redarea contururilor formelor - linia subtire continua, pentru trasarea liniei de orizont, a liniilor de fuga, linii ajutatoare- linia intrerupta, pentru redarea unor linii care nu se vad- linie-punct, pentru raza vizuala principala, perpendiculara pe linia de orizont, caredetermina punctul principal de vedere (P.V.)Linia de orizont imparte campul vizual al tabloului in doua, in dreptul ochiuluidesenatorului: jos-planul terestru, sus-planul aerian.Exemplu: calea ferata - in perspectiva traversele se micsoreaza treptat cu cat sedeparteaza in adancime, spre P.V.Desenul proiectiv studiaza modalitatile de reprezentare a obiectelor din spatiu pe un plan. Operatia efectuata pentru obtinerea proiectiei se numeste proiectare si contineurmatoarele elemente:



- 1-3 plane de proiectie- proiectante si proiectia propriu-zisaSe poate realiza prin doua sisteme:- proiectie centrala sau conica- proiectie paralela sau cilindrica: Daca proiectantele sunt perpendiculare pe planul de

proiectie se obtine proiectia cilindrica dreapta sau ortogonala. Daca proiectantele suntinclinate pe planul de proiectie se obtine proiectia cilindrica oblica.Unei proiectii a unui punct pe un plan ii corespund o infinitate de puncte in spatiu, situate pe proiectanta care trece prin punctul respectiv.Doua proiectii pe doua plane le corespunde un singur punct in spatiu.Operatia de reprezentare a punctului cand cele trei plane din spatiu au fost rotite pentru afi aduse in acelasi plan se numeste epura.Pentru reprezentarea unei drepte pe cele trei plane de proiectie se reprezinta extremitatileunui segment de dreapta

19.Forma ca element plastic.Clasificarea formelor.

Forma este aspectul exterior sau proprietatea unei figuri determinata de raporturile dintrediferitele ei dimensiuni. Forma plastica este imaginea creata de artist cu ajutorul liniei siculorii in pictura, sau prin volume in sculptura.1. Forma plana este imaginea continuta intr-o suprafata plana si are doua dimensiuni:lungime si latime. Accidental, pe cale dirijata, se pot obtine forme plastice plane,denumite forme spontane, folosindu-se tehnici diferite: fuzionarea, curgerea libera,stropirea fortata, scurgerea aderenta, dirijarea jetului de aer, sfoara colorata, monotipia.

2. Forma spatiala poseda volum si are trei dimensiuni: lungime, latime si inaltime.Formele spatiale se pot obtine prin: sculptura, ceramica, sticlarie, origami.

20.Corelatia dintre arta decorativa si nivelul de dezvoltare a societatii.

21.Aspectul ornamentului.Rolul artei decorative in viata cotidiana

Arta decorativa a aparut din dorinta omului de a-si infrumuseta viata, fiind considerata

una dintre primele lui manifeestari artistice.Imaginatia creatoare este nelimitata in arta decorativa. Prin fast, expresivitate sau bogatieornamentala se remarca Orientul, ce zona geografica, iar ca epoci artistice :stilurile bizantin, gotic, baroc, rococo. Incepand cu 1900, intre arhitectura, artele plastice sidecorative, se stebileste un nou dialog pe principiul unitatii de stil a functionalitatii si ingeneral pe legatura dintre social si artistic. Apar tehnici si materiale noi de lucru. Apar noi domenii ale artei decorative care se vor reuni treptat ca ramuri ale designului. Apar



grupari si curente artistice care dau o forma noua artei decorative, in spiritul unei claritatisi simplitati functionale, dominate de o viziune geometrica: Bauhaus, Art Deco, Op-Art(curent aparut in anii '50, care isi propune sa retina atentia si uneori chair sa provoace unsoc vizual,printr-o geometrie a imaginii realizata pe baza unor retele. Aceasta geometrieeste creata in scopul obtinerii unui joc iluzionist, a unei miscari aparente a formelor,

folosindu-se efectul spatial al culorii si contrastului simultan.

Componentele de baza alei artei decorative sunt: elementele de limbaj (punctul linia,forma, culoarea si valoarea),stilizarea (ornamentele raman figurative), juxtapunerea sisuprapunerea, intersectarea sau impletirea elementelor de limbaj si compunerea lor inornamente nonfigurative,combinarea elementelor geometrice nonfigurative cu elementelefigurative stilizate.

Ca sursa de inspiratie pentru artele decorative enuntam: natura (structuri si forme dinnatura), geometria ( structuri si forme geometrice), elemente si forme decorative createanterior, reinterpretate si combinate cu elemente noi.

Exista mai multe tipuri de elemente decorative, cum sunt: motivul decorativ (meandrul,arabescul, torsada, vrejul, compuse din elemente si combinatii inseparabile, palmeta,trefla, rozeta, cartusul pot fi folosite separat, ca motive unice, sau combinate in diferitetipuri de compozitii decorative: chenar, joc de fond), decorul aplicat realizat din altemateriale decat materialul obiectului suport, ornamentul plat (tesut, imprimat, pictat),ornamentul in relief (modelat, sculptat in specificul arhitecturii, mobilierului), ornamentulgeometric compus in retele.

22.Exemple de gama, ritm, proportie,simetrie, echilibru in natura si arta.Game cromaticeGama cromatica este o succesiune de culori dispuse intr-o gradatie

armonioasa. Ea este conditionata de existenta unei anumite dominante cromatice sirealizeaza unitatea coloristica a compozitiei plastice. Clasificarea gamelor:

a) – gama simpla, care se formeaza prin amestecul fizic a douacomplementare sau a doua culori opuse (una calda, cealalta rece);

b) – gama compusa , care se realizeaza dezvoltand paralel douasau trei perechi de complementare.

Ritmul - este repetitia elementelor intr-o anumita modalitate ; orice obiect concret

insufletit sau neinsufletit are forma, proportie si o anumita ordine, iar daca este bine proportionat are si o armonie, adica aspect placut ; pentru ca un obiect sa fie bine proportionat trebuie asigurate raporturi armonioase intre partile obiectului unele fate dealtele, precum si intre acele parti si intreg ;O proportie deosebita este sectiunea de aur , care este raportul constant dintre elementeleunui sir de cel putin trei elemente , in care unul se raporteza la cel precedent , intocmaicum se raporteaza cel urmator la elementul reper ; raportul se poate aplica la lungimi,suprafete, volume, culori, valori, goluri .



Proportia - consta in armoonia creata intre elementele componente ;Echilibrul - este acel raport dintre partile unei compozitii prin care contrariile se

echivaleaza, iar contrastele se neutralizeaza prin complementaritate ; echilibrul serealizeaza intre parti juxtapuse :dreapta-stanga; sus-jos; gol-plin; apropiere-departare; abstract-concret; general-

particular; intre valori, intre culori , volume-forme;

23.Genurile artelor plasticMiniatură (lat. minium-scris cu miniu de plumb, pigment roşu-oranj intens; fr.enluminure), iniţial, toate elementele decorative care înfrumuseţau manuscrisul - pergament (iniţiale, vignete, frontispicii, imagini figurative) erau executate cu miniul de plumb. Mai tîrziu, termenul a fost aplicat doar pentru imaginile figurative aletetraevangheliarelor, care se copiau în scriptoriile mănăstireşti, prin extensie atribuiteoperelor de artă de mici dimensiuni. Apare în antichitate, în primele secole ale ereinoastre, cunoscute fiind manuscrisele romane decorate cu portretele autorilor, cu iniţialeşi scene narative (scrierile lui Terenţiu şi Virgiliu), Epoca de aur a miniaturii, însă, a fost

Evul mediu.Frescă (din fr. fresque), tehnică folosită în pictura murală, constă în aplicarea culorilor de apă pe tencuială umedă. Este cunoscută din antichitate (frescele din Pompei şiHerculanum, sec. I e.n..), valorificată în Bizanţ şi Occident între sec. IX-XII. Este uncompartiment valoros al artei medievale moldoveneşti prin decorul bisericilor în secoleleXV-XVI.Anume datorită calităţilor de excepţie a 7 monumente de arhitectură ecleziastică dinMoldova de Nord, acestea din urmă au şi fost înscrise în Lista Patrimoniului Mondial alUNESCO. Bisericile mănăstirilor Arbore (1503), Humor (1530), Moldoviţa (1532),Pătrăuţi (1487), Probota (1530), Suceava (1522) şi Voroneţ (1488) au fost remarcate

datorită picturii excepţionale care înfrumuseţează interioarele şi exterioarele edificiilor religioase, fenomen unic în arealul artei europene.

Icoană (grec. eikon, imagine, chip), termen care se referă la imaginile creştine sacre, pictate pe lemn. Icoanele au statut de independente sau se încadrează în cicluri(iconostas) cu diverse calităţi: Împărăteşti şi Prăznicare. De obicei, decorează interioarele bisericilor, fiind denumite şi „biblia ilustrată pentru credincioşi”. Este răspîndită înarealul creştin - ortodox (Serbia, Bulgaria, Grecia, Rusia, Moldova, Valahia şi Ucraina),constituind cicluri iconografice consacrate personajelor biblice (Moisei, Avraam) sauevanghelice (Isus Hristos, Maica Domnului, celor 12 apostoli şi 4 evanghelişti, celor 12sărbători principale, precum şi numeroşilor martiri creştini). Chiar dacă icoanele sunt

pictate după anumite canoane aprobate de Biserică, nu există similitudini între ele. Celemai vechi icoane cunoscute din sec. IV-VI e.n. sînt în varianta bizantină. Pe teritoriulMoldovei cele mai timpurii icoane care s-au păstrat pînă în timpurile noastre suntanterioare secolului al XV-lea. În această perioadă se fac remarcate două icoane bizantine"Maica Domnului Hodighitria" (Mănăstirea Neamţ) şi "Sfînta Ana" (Mănăstirea Bistriţa).Pictură (lat. pictura - în culori), crearea unor imagini din realitate sau imaginare prinintermediul culorilor, pe o suprafaţă plană (lemn, pînză, hîrtie, carton), redînd imaginilor o percepere iluzorie a motivelor. Se constituie din următoarele genuri (scene de gen,



peisaj, natură statică, portret, compoziţii pe teme istorice, mitologice), dezvoltîndu-se înconformitate cu stilurile unor anumite epoci (manierism, baroc, clasicism, romantism,realism, impresionism etc.) ca destinaţie avînd diverse forme (de şevalet, monumentală).

Grafică (gr. Graphike, ger. Graphein- a scrie; fr. Graphique- arta liniei), denumire

atribuită genului, care reprezintă numeroase tehnici. Mijlocul principal de expresie algraficii este linia (desenul), nu culoarea. Grafica include arta scrisului (manuscrisulmedieval) şi a gravării. Tehnica executării dă operei denumirea (ex.: xilogravură,acuarelă, pastel, gravură, acvaforte, litografie, linogravură, desenul etc.). Are douăcompartimente autonome - Grafica de şevalet(stampa) şi Grafica de carte. Este unadintre cele mai vechi forme ale artei, apărută în epoca paleoliticului superior (cca 10 miiani î.e.n.). Xilogravura se consideră cel mai timpuriu compartiment apărut al arteigrafice, iar cel mai vechi model este datat în istoriografia chineză cu sec. VI. Cea maitimpurie xilogravură chineză existentă se referă la sec. IX. Cunoscută în Europa încă dela începutul sec. al XV-lea, în perioada Renaşterii italiene, gravura a avansat rapid în alteregiuni europene - în Germania (A. Diurer), Franţa (Jacques Callot), Ţările de Jos (Piter

P. Rubens, Rembrandt), Italia (A. Mantegna), Anglia (W. Hogarth) ş.a.Gravura europeană a evoluat, reflectînd stilurile caracteristice fiecărei epoci, de la baroc,clasicism, academism, impresionism pînă la suprarealism şi abstracţionism.

Sculptură (lat. sculpere - a ciopli, a sculpta) arta de a crea forme tridimensionale îndiverse materiale (piatră, marmură, granit, bronz, aur, argint, lemn, teracotă etc.) princioplirea materialului, modelarea sau turnarea lui în forme speciale pentru obţinereaimaginii, care poate fi amplasată într-un anumit spaţiu de interior sau exterior. Paralel cu pictura, grafica şi arta decorativă, sculptura este unul dintre principalele domenii ale artei plastice. A apărut în perioada paleolitică sub forma statuetelor antropomorfe şizoomorfe, nelipsind ulterior, din ambianţa tuturor epocilor istorice şi a regiunilor

geografice.Arta decorativă, domeniu al artelor plastice cu funcţii utilitare sau pur artistice.Includeceramica, tapiseria şi giuvaiergeria, fiecare cu materialele şi tehnologiile sale,fiecare termen, fiind definit de specificul său.

Artă monumentală (lat. monumentalis-grandios), domeniu al artelor plastice care sereferă la operele de dimensiuni mari sculptate. Pictura (frescă), mozaicul şi vitraliul, sîntgenuri ale artei monumentale, avînd specificul său în ce priveşte procedeele plastice derealizare.

24.Arta egiptului anticCaracterul religios

Ca parte componentă a civilizației egiptene, în toate formele sale, arta Egiptului antic

este consacrată în primul rând faraonului, glorificării acestuia, considerat urmaș al zeilor,

și are un profund caracter religios și funerar.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Faraon





Înca de la început, credința egipteană în viața de după moarte impune ca cei decedați să

fie înmormântați alături de bunuri materiale, în speranța că acestea îi vor fi necesare în

lumea de dincolo. Respectând cu strictețe canoanele impuse de religie, aceasta artă a

evoluat încet, fără transformări spectaculoase.

Simbolistica

Simbolistica joacă un rol important. Faraonii erau reprezentați deținând însemnele

puterii. Culorile folosite sunt expresive: pielea roșie este specifică personajelor tinere,

cea galbenă este utilizată pentru femeile de vârsta mijlocie care nu lucrau în aer liber.

Semnificația culorilor era în primul rând religioasă:

Roșul: era o culoare negativă, aceasta fiind culoarea zeului Seth, zeul deșertului

lipsit de viață și de acea zeul mor ții, al răului și totodată al dezordinii.

Verdele: culoarea vieții vegetale și de aceea culoarea bucuriei și tinereții; eraînchinată zeului Osiris, zeu al reînvierii și a nemuririi ce stăpânea lumea de dincolo.

Negrul: era culoarea pământului fertil al Nilului – fluviu, care, prin revărsările

sale, asigura "reînvierea" veșnică a Egiptului an după an și garanta puterea și

prosperitatea țării.

Albastrul: era culoarea cerului și a zeului acestuia, Amon.

Galbenul: reprezenta aurul, un material prețios simbol al nemuririi zeilor și de

aceea avea un caracter sacru, el fiind destinat numai reprezentărilor zeilor și

faraonilor. Albul: simbol al purității și bucuriei, era culoarea coroanei Egiptului de Jos.

De asemenea se utilizau simboluri stereotipe pentru reprezentarea persoanelor de origine

străină.

Arhitectura

Pentru detalii, vezi: Arhitectura în Egiptul antic.

Forturile de apărare, palatele, templele și casele particulare erau construite din piatră sau

din cărămizi uscate la soare. Executarea construcțiilor era planificată de arhitecți. Nu sefolosea mortar , de aceea pietrele trebuiau să se potrivească bine între ele. Cu toate

acestea, marile construcții monumentale egiptene au supraviețuit mai multor milenii de

istorie.

Exemple: Piramidele lui Keops, Kefren și Mikerinos (ansamblul de la

Giseh

), mastabalele din Abydos, Piramida romboidală de la Dahshur, templul

http://ro.wikipedia.org/wiki/Religie





http://ro.wikipedia.org/wiki/Seth

http://ro.wikipedia.org/wiki/Osiris

http://ro.wikipedia.org/wiki/Amon


http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectura_%C3%AEn_Egiptul_antic

http://ro.wikipedia.org/wiki/Palat

http://ro.wikipedia.org/wiki/Templu


http://ro.wikipedia.org/wiki/Piatr%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83r%C4%83mid%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Mortar

http://ro.wikipedia.org/wiki/Keops


http://ro.wikipedia.org/wiki/Khafra

http://ro.wikipedia.org/wiki/Menkaura

http://ro.wikipedia.org/wiki/Piramidele_din_Giza


http://ro.wikipedia.org/wiki/Mastaba

http://ro.wikipedia.org/wiki/Abydos,_Egipt



http://ro.wikipedia.org/wiki/Seth

http://ro.wikipedia.org/wiki/Osiris


http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectura_%C3%AEn_Egiptul_antic

http://ro.wikipedia.org/wiki/Palat


http://ro.wikipedia.org/wiki/Piatr%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Mortar



http://ro.wikipedia.org/wiki/Menkaura




http://ro.wikipedia.org/wiki/Abydos,_Egipt



reginei Hatșepsut de la Deir el-Bahri, mormântul lui Ramses al II-lea de la Abu Simbel,

templul funerar al lui Tutankamon din valea Regilor ș.a.

Piramidele

Pentru detalii, vezi: Piramidele egiptene.

Piramidele sunt construcții monumentale, destinate faraonilor și familiilor lor, construite

din blocuri enorme de piatră, la început neșlefuite, urmând ca mai târziu piramidele să fie

construie din blocuri de piatră netezite. Reprezintă mormintele faraonilor, pe care aceștia

și le ridicau încă din timpul vieții, atât pentru a-și demonstra for ța și bogăția, dar și

pentru a asigura legătura cu zeii protectori. Prima piramidă construită a fost cea în trepte

a faraonului Djeser (Zoser) de la Saqqara (Sakkarah), apoi cea de formă romboidală,

ajungându-se la forma de piramidă propriu-zisă.

Templele de cult

Temple de cult existau în toate orașele, fiecare astfel de templu fiind dedicat unui

singur zeu (sau faraon). În interior se afla statuia zeului, care reprezenta locul de oficiere

a ritualurilor de cult de către preoți.

Templele sunt construite în plan rectangular și compuse din mai multe spații. Intrarea era

flancată de doi piloni în forma de trunchi de piramidă, care conțineau reprezentări

statuare ale divinităților. La intrarea în curtea interioară se afla un obelisc, pe care,

prin hieroglife, era înscrisă viața zeului respectiv. Această curte este singurul loc unde

puteau pătrunde credincioșii; aici se aflau altare de rugăciune unde se puteau depune

ofrande adresate zeilor.

Sala hipostilă a templului, conținea o mulțime de coloane uriașe, decorate cu picturi sau

hieroglife. Sanctuarul era alcătuit din mai multe încăperi și coridoare secrete. În cea mai

întunecoasă și îndepărtată încăpere se afla statuia zeului. Aceasta era scoasă din templu

în timpul procesiunilor și sărbătorilor.

Templele de cult erau construcții monumentale, construite pe baza sistemului stâlp

(coloană) - grindă. Vechii egipteni nu cunoșteau arcul sau bolta.

Coloana egipteană era foarte înaltă și construită din piatră. Avea nu numai un rolfuncțional, acela de a susține construcția, dar și unul estetic. Coloana era viu colorată și

inscripționată cu hieroglife. Uneori fusul coloanei imita tijele florale, iar capitelul imita

floarea de lotus sau de palmier , sau capete de zeițe (Hathor , Isis).

Cele mai cunoscute temple sunt:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hat%C8%99epsut



http://ro.wikipedia.org/wiki/Deir_el-Bahri

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ramses_al_II-lea


http://ro.wikipedia.org/wiki/Abu_Simbel

http://ro.wikipedia.org/wiki/Piramidele_egiptene



http://ro.wikipedia.org/wiki/Romb

http://ro.wikipedia.org/wiki/Piramid%C4%83



http://ro.wikipedia.org/wiki/Zeu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Obelisc


http://ro.wikipedia.org/wiki/Hieroglife


http://ro.wikipedia.org/wiki/Lotus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Palmier

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hathor


http://ro.wikipedia.org/wiki/Isis


http://ro.wikipedia.org/wiki/Deir_el-Bahri



http://ro.wikipedia.org/wiki/Piramidele_egiptene


http://ro.wikipedia.org/wiki/Romb


http://ro.wikipedia.org/wiki/Zeu



http://ro.wikipedia.org/wiki/Lotus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Palmier


http://ro.wikipedia.org/wiki/Isis



Templul din Luxor : aici a existat cel mai vechi oraș egiptean, Theba. Templul a

fost ridicat în cinstea zeului Amon-Ra. Lucrările au fost începute de

faraonul Amenhotep al III-lea și încheiate de Ramses al II-lea.

Templul din Karnak , dedicat aceleiași divinități și construit de Ramses al II-lea,

are dimensiuni impresionante și este situat în incinta unui vast complex arhitectonic.

Templele funerare

Acestea erau construcții complexe, de mari dimensiuni, destinate faraonilor și membrilor

familiei regale, care îndeplineau și funcția de templu de cult și pe cea de mormânt.

În secolul al XX-lea,s-au descoperit multe morminte ale faraonilor din Valea

Regilor,dar nu s-a găsit mormântul lui Tutankamon.Un bogat englez,lordul Carnavon

a continuat săpăturile până a găsit acest mormânt în care s-a descoperit un tezaur

deosebit.Mai multe cazuri de moarte nelămurită,a celor ce au intrat în contact cu

mormântul,publicate în ziarele din 1923,au îndreptătit pe oameni să creadă într-un

blestem al faraonului.

Mormintele

Mormintele exprimă importanța pe care egiptenii o acordă vieții de după moarte. Acesteasunt locuinț e pentru eternitate, care să le servească drept adăpost în viața veșnică. Dacă

mormintele faraonilor erau piramidele, ceilalți oameni bogați își construiau mastabale.

Acestea erau niște construcții rectangulare masive din cărămidă sau din piatră ridicată

deasupra unui mormânt și care se compuneau din:

camera ofrandelor: aici se oficiau ritualurile de cult;

serdapul: aici se afla statuia defunctului.

Zona subterană era constituită din camere mortuare în care se aflau sarcofagele celor decedați și coridoare de acces. Pereții erau decorați cu picturi sau sculpturi reprezentând

diverse activități din viața defunctului.

Pictura

http://ro.wikipedia.org/wiki/Templul_din_Luxor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Teba,_Egipt

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ammon


http://ro.wikipedia.org/wiki/Amenhotep_al_III-lea


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Templul_din_Karnak&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Templul_din_Luxor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Teba,_Egipt


http://ro.wikipedia.org/wiki/Amenhotep_al_III-lea






Relieful care decorează pereții mormintelor, templelor sau coloanelor este înlocuit treptat

de pictura murală. Se practică tehnica frescei, iar scenele sunt așezate în frize pe toată

suprafața peretelui, de la sol la tavan. Tematica este foarte bogată, de la scene din viața

cotidiană (petreceri, dansuri, întreceri sportive) până la ritualuri de cult sau de

înmormântare.

Personajele sunt statice sau surprinse în diferite mișcări în funcție de acțiunea

desfășurată. Se încearcă o încadrare în peisaj și chiar o așezare pe etaje a personajelor

(perspectivă etajată) pentru a sugera adâncimea. Linia neagră conturează accentuat

formele, culorile sunt așezate în pete uniforme, fără nuanțări care să dea impresia de

volum.

În perioada Regatului de Mijloc se observă apariția unor elemente simbolice sau magice

și diversificarea paletei cromatice, folosindu-se, pe lângă culorile primare,

complementarele, contrastele de închis-deschis și griurile colorate. În perioada Regatului

Nou, când fresca ocupă locul dominant în decorarea templelor, mormintelor și palatelor,

se observă o modificare a culorilor care devin mai transparente, chiar nuanțate, ceea ce

conferă o picturalitate nemaiîntâlnită până acum.

Exemple: Gâștele de la Meidum, Pisica la pândă , Muziciene și dansatoare, Frescele de

la Beni-Hassan, Vânătoare în Deltă , Harfistul orb, Principesele pe plajă etc.

Sculptura

Sculptura se manifestă sub forma basoreliefului, altoreliefului și a statuilor . Canoanele

impuse de religie și de cultul mor ților erau:

hieratismul : lipsa de expresivitate a chipurilor și reprezentarea statică a trupurilor.

Personajele au bărbia ușor ridicată, calota craniană lăsată pe spate, ochii măriți și

privirea îndreptată la infinit. Acest calm, liniște și lipsă de expresivitate simbolizează

detașarea personajelor de viața pământeană și așteptarea judecății zeilor care să le

confere dreptul la nemurire după cântărirea faptelor bune și rele.

frontalismul : vederea din față, frontală, a personajelor, care sunt reprezentate

simetric.

supradimensionarea: zeii și faraonii sunt redați supradimensionați față de

celelalte personaje, pentru a se sublinia puterea și caracterul lor sacru.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fresc%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Friz%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Basorelief

http://ro.wikipedia.org/wiki/Altorelief

http://ro.wikipedia.org/wiki/Statuie



http://ro.wikipedia.org/wiki/Friz%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Basorelief

http://ro.wikipedia.org/wiki/Altorelief




Nu numai zeitățile, ci și faraonii aveau reprezentări statuare. Astfel de statui erau cât mai

masive, monumentale, deoarece se considera că aduc viață veșnică faraonilor

reprezentați și permit supușilor să îi vadă în formă fizică.

Printre capodoperele sculpturii egiptene se numără: marele Sfinx de la Gizeh (capul

faraonului Kefren), statuia lui Kefren, prin ul Rahotep i so ia sa, scribul, statuileț ș ț

faraonului Ramses al II-lea, masca de aur a lui Tutankamon i cele patru statui giganticeș

(20 m) din fa a templului de laț Abu Simbel.

25.Arta Romei antice.Arhitectura

Roma a lasat mostenire posteritatii opere de arta de o valoare inestimabila .

Monumentele numeroase , ramase din timpul civilizatiei romane , arata marea

varietate de forme constructiilor romane . Scara si proportiile monumentale ,impresionantele conceptii ale bazilicilor , ale termelor si monumentele funerare ,

noua tehnica constructiva a arcurilor si boltilor , constructiile rezervoarelor , a

podurilor , a apeductelor si viaductelor, a soselelor , a arcurilor de triumf , fac din

arhitectura romana “ o enciclopedie morfologica a arhitecturii “ . Constructiile

romane ilustreaza maretia , grandoarea si autoritatea republicii si a Imperiului ,

sentimentul de suprematie al romanilor asupra lumii .

Arhitectura a oferit forme de manifestare pariculare , impuse de

cerintele vietii publice de stat ale societatii Romei antice . Pietele publice , bazilicile

, amfitreatele , templele , termele , locuintele particulare , magazinele , ofereau

ansambluri incluse in conceptia urbanismului roman , care trasa reteaua strazilorsi a

artelor de circulatie , intre zona centrala si zidurile de incinta .

Forumul (forum romanum) era piata centrala care crea nucleul

important al orasului , “inima “ vietii administrativ , politice , religioase si

comerciale . De forma rectangulara , forumul era ansamblul urbanistic care grupa

institutiile administrative , bazilicile , bibliotecile , templele .

La Roma au fost construite numeroase

forumuri , de catre imparatii romani care le-au dat numele : Cezar , Augustus , Traian, Nerva , Vespasian . Cel mai important dintre acestea este Forumul lui Traian ,

construit la inceputul secolului II . Compus din doua piete cu arc de triumf , cu

statuia lui Traian , cu templul de cult al imparatului , cu bazilica Ulpia si Columna

lui Traian din Roma apare si astazi ca cel mai impresionant dintre forumurile

romane . Forumuri au fost construite de romani

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sfinx


http://ro.wikipedia.org/wiki/Giza






http://ro.wikipedia.org/wiki/Tutankamon







http://ro.wikipedia.org/wiki/Tutankamon




pretutindeni unde armatele victorioase au ramas si au trait ca forta de ocupatie ,

din vestul pana in estul continentului european , pana in Asia Mica sau nordul

Africii . Asa a fost construit si Ulpia Traiana in Dacia .Dintre toate insa , ansamblul

forumurilor imperiale din Roma ramane cel mai impresionant .

Bazilica in lumea romana era oconstructie care servea ca tribunal , curte de justitie sau bursa . Mari constructii cu

vaste sali de reuniuni avand spatiile interioare impartite prin coloane si porticuri ,

bazilicile erau locul de intalnire si tranzactie a bancherilor , negustorilor , oamenilor

de afaceri . Una dintre cele mai cunoscute bazilici din Roma este bazilica lui

Maxentiu . Senatul roman , asamblat bazilicii avea o

scara monumentala care servea accesului demnitarilor sositi la sedintele si

intrunirile oficiale . Bazilica Emiliana , care era curte de justitie , sau Bazilica Giulia

, ridicata de Cezar , sunt reprezentative pentru cladirile elegante , bogate in coloanesi sculpturi din marmura . Amfiteatrul – Colosseum-ul inaugurat in anul 80 ( in

vremea lui Titus Flavius ) , este numit si amfiteatrul Flavian , dupa numele primului

imparat al Flavienilor (Vespasian ) , care a intreprins construirea edificiului . Este

considerat cel mai mare amfiteatru roman . Construit de prizonieri evrei , cu o

arena imensa , avea subsolul ocupat de magazine , custi cu animale salbatice , cabine

ale gladiatorilor . In arena aveau loc luptele oamenilor cu animale , dueluri intre

gladiatori , curse , etc . Cu o capacitate de 50000 de oameni , cladirea putea fi totusi

evacuata in zece minute . Colosseum-ul imbina trei ordine arhitectonice clasice :

doric ionic si corintic .Colosseum-ul simbolizeaza continuitatea istorica a vietii

Romei in decursul secolelor . Se spunea inca din secolul VII “atata vreme cat

Colosseum-ul va trai , Roma va trai de asemenea “.

Termele erau complexe ansambluri

arhitectonice , ample ca suprafata , acoperind mai mult de 11ha , cu bai publice , bai

termale , piscine in aer liber , vestiare , Sali si spatii rezervate sportului-palestre ,

biblioteci , curte interioara , locuri de plimbare , Sali de conferinte . Celebre ca

frumusete bogatie sieleganta , termele erau centrul existentei citadine in caresocietatea romana isi consuma activitatea . Statuile si decoratiile

rafinate din marmura si mozaic impodobeau salile si coridoarele . Capacitatea celor

mai spatioase ansambluri de terme atingeau intre 1600 si 3000 de persoane . Daca

cele mai vechi si luxoase sunt Termele lui Agripa ( 27-25 i.Cr. ), cele mai

cunoscute la Roma sunt Termele lui Caracalla , construite in anul 212 , Termele lui

Diocletian si Termele lui Constantin .



26.Arta Greciei antice

Începuturi

Chiar i înainte de sosirea primilor greci în zonă,ș Insulele Ciclade din Marea

Egee produceau opere de artă remarcabil de fin echilibrate i statuete albe, din marmură.ș

Sculptura semiabstractă din secolul XX este marcată de asemănarea cu cea antică.

O influen ă de lungă durată a avut civiliza ia minoică dinț ț Creta. Frescele luminoase,

decorative ale cretanilor, olăritul i podoabele metalice au fost adoptate i imitate deș ș

popula ii vorbitoare de limba greacă, care s-au a ezat pe pământul grecesc, înț ș

aproximativ secolul XX î.Hr. În zilele noastre, această civiliza ie se nume te miceniană,ț ș

după un ora din nordulș Greciei, Micene, unde au fost descoperite mă ti de aur careș

acopereau fe ele conducătorilor sau regilor mor i.ț ț

Micenienii erau mai războinici decât cretanii i curând au ajuns să- i dezvolte un stilș ș

propriu, cu reprezentări ale războiului i ale scenelor de vânătoare, care erau desenate iș ș

imprimate pe cupe de aur sau pe săbii de bronz. Clădirile care au supravie uit suntț

cavouri mari i mari citadele, cum ar fi cele din Micene iș ș Tirint, compuse din blocuri

masive de piatră care erau a ezate laolaltă.ș

Umanizarea artei

După destrămarea societă ii miceniene, care a avut loc în secolul al XII-lea î.Hr., a urmatț

o lungă eră neagră de agita ie i de emigrări în masă. Acestea au dat na tere unei societă iț ș ș ț

diferite (de cetate-stat) i unui tip de artă intens umanizată, pe care mare parte aș oamenilor o asociază grecilor. Trăsătura ei distinctivă se datorează mult religiei grece ti,ș

care reprezenta zeii i zei ele drept fiin e umane superdotate. Ca urmare, era normal caș ț ț

arta greacă să se concentreze asupra figurii umane, fie că reprezenta un zeu umanizat, fie

o fiin ă asemănătoare zeilor.ț

http://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Ciclade

http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Egee


http://ro.wikipedia.org/wiki/Creta


http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia


http://ro.wikipedia.org/wiki/Micene


http://ro.wikipedia.org/wiki/Tirint

http://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Ciclade






http://ro.wikipedia.org/wiki/Tirint



Dintre reprezentările artistice practicate de greci, sculptura este cea mai bine reprezentată,

mai ales din cauza faptului că picturile lor nu au supravie uit peste timp. Sculptura deț

mari dimensiuni i de mari ambi ii (sculptura monumentală) s-a dezvoltat doar târziu, înș ț

secolul VII î.Hr., fiind, probabil, inspirată de contactele cu Egiptul. Prima perioadă a

sculpturii grece ti, cunoscută ca perioada arhaică, a durat cam până în anul 480 î.Hr.ș Tipurile ei caracteristice au fost nudul unui tânăr, în pozi ie verticală, i fecioaraț ș

îmbrăcată, ambele sculpturi fiind reprezentate cu un zâmbet larg (evident o conven ieț

fixă) pe fa ă, care, astăzi, pare ciudat, "un zâmbet arhaic".ț

Animată i vieș

Într-un timp surprinzător de scurt, aceste personaje au devenit realiste i veridice,ș

încetând să devină obiecte, ca un stâlp, cu inten ia de a fi admirate doar din fa ă. Redareaț ț

conven ională a corpului (kouros) a fost înlocuită cu una mai detaliată i de mareț ș

acurate e în ce prive te musculatura, în timp ce îmbrăcămintea purtată s-a sculptat cu totț ș

mai multă măiestrie.

Perioada clasică, care a durat cam din anul 480 î.Hr. până în anul 323 î.Hr., este, deseori,

privită ca o culme a realizărilor artistice grece ti. Inova iile în sculptură au început săș ț

apară tot mai rapid, personajele în pozi ie verticală au făcut loc personajelor surprinseț

într-o varietate de pozi ii naturale, cum ar fi "Suli a ul" (ț ț ș Doriphorus) iș Apollo cu bra ulț

întins din Templul lui Zeus din Olympia, ale căror forme par să fie dictate de originea lor,

dintr-o lespede de marmură, în pozi ie verticală.ț

Inova iiț

Inovări similare s-au produs i în sculptura basoreliefurilor (sculpturi realizate astfel încâtș

personajele ies dintr-un fundal, dar nu sunt separate de acesta) i în ansamblurile statuareș

din bronz.

Multe capodopere ale sculpturii clasice au dispărut de mult i sunt cunoscute azi doar ș

după nume. Printre acestea se află i două mari statui ale luiș Zeus iș Atena create de

maestrul atenian Fidias. Cea mai mare parte a lucrărilor în marmură care au supravie uitț

nu au fost create pentru contemplarea individuală, ci au fost gândite pentru a face partedin decorarea, de ansamblu, a unui templu (mai ales basoreliefurile care le înconjurau iș

sculpturile individuale plasate în interiorul unui fronton triunghiular, la fiecare capăt al

clădirii).

Sculptura, pictura i arhitectura au fost astfel combinate încât să creeze templeș

somptuoase i locuri pline de culoare, mult mai colorate decât ne imaginăm, deoareceș

http://ro.wikipedia.org/wiki/Egipt


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Doriphorus&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Apollo


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Templul_lui_Zeus&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Olympia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Zeus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Atena



http://ro.wikipedia.org/wiki/Fidias



http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Doriphorus&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Templul_lui_Zeus&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Olympia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Zeus





statuile grece ti, care, astăzi, par a fi o artă atât de sobră, erau, de fapt, pictate complet iș ș

erau echipate cu tot felul de podoabe, ca, de exemplu, ochi aplica i, care, probabil, leț

confereau o aparen ă strălucitoare, u or exotică.ț ș

Parthenonul

Reliefurile clasice cele mai frumoase i sculpturile din fronton făceau parte din templulș

atenian Parthenos, mai bine cunoscut sub numele de Parthenon. Cele mai multe sculpturi

apar in colec ieiț ț Elgin i se găsesc înș British Museum din Londra, însă Parthenonul însu iș

supravie uie te ca o ruină nobilă.ț ș

Parthenonul este cel mai mare dintr-o serie de temple situate pe Acropolis (citadelă), în

Atena. Toate aceste temple au fost înăl ate în a doua jumătate a secolului V î.Hr. (culme aț

perioadei clasice) pentru a înlocui clădirile distruse din timpul războaielor medice. Pe

lângă Parthenon, pe Acropolis se mai află i mai micul templu al luiș Atena Nike, Erecteum, cu cariatidele lui distinctive (stâlpi sculpta i sub formă de femei) i oț ș

mare poartă de intrare, numită Propylea.

Pericle, omul de stat atenian, a pus în aplicare acest program ambi ios al construirii deț

clădiri. Lucrările de construc ie au fost supravegheate de Fidias, care a creat i colosalaț ș

statuie a Atenei, de mult pierdută, dar care pe vremuri a fost plasată în interiorul

Parthenonului. Arhitec ii Parthenonului propriu-zis au fostț Callicratis iș Ictimus; se

cunosc pu ine despre ei, în ciuda faptului că Ictimus a mai proiectat încă un templuț

splendid, care se mai găse te, i azi, în localitateaș ș Basse din Arcadia.

Un stil simplu

Elementele unui templu grecesc sunt remarcabil de simple. Clădiri, ca Parthenonul,

constau dintr-o structură rectangulară, înconjurată de coloane i împodobită cu unș

acoperi înăl at în pantă. Diferen ele de detalii de pe columne i ariile de deasupra lor ș ț ț ș

defineau stilul arhitectural din care proveneau: simplitate, masivitate, pentru stilul doric,

cu capitelurile mari i capătul coloanei ca un sul, pentru stilul ionic, iar cel corintianș

având în capătul coloanelor un capitel decorat cu frunze de acant sculptate.

Marile realizări ale arhitecturii grece ti nu s-au datorat doar cuno tin elor tehnice, ci eleș ș ț au rezultat dintr-un sim deosebit al propor iilor i o con tientizare acută, vizuală; unț ț ș ș

exemplu caracteristic era obiceiul grecesc de a decora coloanele astfel încât să fie u or ș

bombate la mijloc, ceea ce compensa iluzia de concavitate (curbura spre interior) dată de

o coloană perfect verticală, atunci când era privită de la distan ă.ț

Arta greacă a olăritulu

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Parthenos&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parthenon



http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Elgin&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/British_Museum



http://ro.wikipedia.org/wiki/Londra



http://ro.wikipedia.org/wiki/Acropolis


http://ro.wikipedia.org/wiki/Atena_Nike


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Erecteum&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Propylea&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pericle


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Callicratis&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ictimus&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Basse&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arcadia


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Parthenos&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Elgin&action=edit&redlink=1







http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Propylea&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ictimus&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Basse&action=edit&redlink=1




Pictura grecească s-a păstrat până în zilele noastre doar pe vase care erau fabricate în

cantită i imense, cu scopul de a păstra vinul i uleiul pentru uz casnic sau pentru export.ț ș

Scenele de pe vase reprezintă una din sursele principale de informare despre felul de via ăț

grecesc. Acestea au apărut pentru prima dată (aproximativ 600 î.Hr.) în stilul ilustrării

negre, prin care obiectele erau pictate cu siluete negre pe fundalul ro u, natural, alș vasului. Detaliile interne (de exemplu, ochii pe o fa ă complet neagră) trebuiau să fieț

scobite până la materialul ro u de bază. Cam din 530 î.Hr., pictorii au început să lucrezeș

în a a numita tehnică a ilustrării în ro u, adică tehnică opusă celei dinainte, colorând înș ș

negru fundalul, lăsând personajele în culoarea naturală a vasului i pictând detaliileș

interne ale acestora. Ambele metode prezentau avantaje, dar niciuna nu se asemăna cu

picturile realizate liber, pe fundalul alb al "lekythos", o urnă elegantă, relativ rară, care

era cel mai adesea utilizată în scopuri funerare

27.Renasterea in Italia

Primele manifestări ale Rena terii au avut loc înș Italia. După Pacea de la Lodi (1454) a

intervenit un echilibru între diversele for e politice care a dus la o perioadă de relativăț

lini te i, în consecin ă, la dezvoltarea economică a ora elor din centrul i nordulș ș ț ș ș Italiei,

favorizând înflorirea artei i literaturii, încurajată i sus inută financiar de bogatele iș ș ț ș

influentele familii Medicidin Floren aț , Este din Ferrara, Sforza din Milano precum i deș

ducii de Urbino, dogii vene ieniț i de papalitateaș romană.

Literatură

Rena terea continuă opera începută deja în sec. al XIV-lea prin "ș La Divina Commedia",

monumentala crea ie a luiț Dante Alighieri (1265-1321

), sonetele i scrisorileș

lui Francesco Petrarca (1304-1374), nuvelele lui Giovanni Boccaccio(1313-1375) reunite

în volumul " Il Decamerone". Se reiau vechile genuri literare din antichitate

- epopeea, satira, epigrama, biografia - i se creează genuri noi,ș

ca sonetul iș nuvela ( Novella). Reprezentan i ai literaturii italiene renascentiste sunt:ț

Angelo Poliziano (1454-1494

), "Stanze per la giostra", " Favola d'Orfeo"; Niccolò Machiavelli (1469-1527), " Il Principe", " Istorie fiorentine", " Discorsi",

comedia " La Mandràgola", " Dell'arte della guerra" (1516 – 1520);

http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pacea_de_la_Lodi&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/1454



http://ro.wikipedia.org/wiki/Familia_Medici

http://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C8%9Ba


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_d%27Este&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Ferrara


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Francesco_Sforza&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Milano

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Urbino&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Vene%C8%9Bia


http://ro.wikipedia.org/wiki/Roma


http://ro.wikipedia.org/wiki/Dante_Alighieri




http://ro.wikipedia.org/wiki/Sonet

http://ro.wikipedia.org/wiki/Francesco_Petrarca



http://ro.wikipedia.org/wiki/Nuvel%C4%83



http://ro.wikipedia.org/wiki/Giovanni_Boccaccio



http://ro.wikipedia.org/wiki/Epopee


http://ro.wikipedia.org/wiki/Satir%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Epigram%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biografie






http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Angelo_Poliziano&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Niccol%C3%B2_Machiavelli







http://ro.wikipedia.org/wiki/Familia_Medici




http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Francesco_Sforza&action=edit&redlink=1









http://ro.wikipedia.org/wiki/Francesco_Petrarca




http://ro.wikipedia.org/wiki/Giovanni_Boccaccio





http://ro.wikipedia.org/wiki/Epigram%C4%83




http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Angelo_Poliziano&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Niccol%C3%B2_Machiavelli





Arte plastice

Dezvoltarea artei în Rena terea italiană are loc la începutul secolului al XV-leaș

în Floren aț . Filippo Brunelleschi (1377-1446

), cel mai însemnat constructor al Rena terii,ș

descoperă perspectiva liniară - caracteristică artei din această perioadă - i realizeazăș

cupola Domului din Floren aț (1436).

Lorenzo Ghiberti (1378-1455) devine cunoscut prin realizarea por ilor de bronzț

ale Baptisteriului din fa a Domului, numite, mai târziu, de cătreț Michelangelo "Por ileț

Paradisului". Donatello (1386-1466

), prin stilul său plastic, a influen at i pictura. Printreț ș

cele mai importante opere ale sale este statuia de bronz a lui David , prima sculptură care,

ca în timpurile antichită ii, prezintă din nou corpul omenesc gol, fără ve minte.ț ș

Pictura în Rena șterea timpurie

Masaccio (1401-1428

), cu motivele sale naturaliste i aplicarea perspectivei în desen, esteș

socotit deschizătorul de drum în pictura din perioada timpurie a Rena terii.ș Ciclul

de fresce în "Cappella Brancacci" din biserica "Santa Maria delle

Carmine" din Floren aț impresionează prin individualitatea i plasticitatea noului stil.ș

iȘ Paolo Uccello (1397-1475

) - "Battaglia di San Romano" , "Il Condottiere Giovanni

Acuto" - este fascinat de poten ialul perspectivei în pictură. Al i mae tri din aceastăț ț ș

perioadă sunt călugărul dominican Fra Angelico (1400-1455

), Jacopo Bellini(1400-

1470

), Piero della Francesca (1416-1492), care a scris i lucrări teoretice înș

domeniul matematicii i perspectivei.ș

Pictorii din genera ia următoare au contribuit la înnoirea redării în perspectivă aț

peisajelor, compunerea minu ioasă a tablourilor, fine ea redării figurilor. Printre ace tiaț ț ș

se numără: Antonio Pollaiuolo (1432-1498), Andrea del Verrocchio(1435-

1488), Domenico Ghirlandaio (1449-1494) - în Floren aț ; Andrea Mantegna (1431-1506

)

- în Padova;

Pictura în perioada de apogeu a Rena terii ș

În anul 1500, Leonardo da Vinci (1452-1519

) se întoarce la Floren aț , venind de

la Milano, unde pictase fresca Cina cea de Taină pentru biserica Santa Maria delle

Grazie. În acest timp, Michelangelo (1475-1564) lucrează la statuia de marmură a

lui "David" , care avea să devină semnul distinctiv al ora uluiș Floren aț .




http://ro.wikipedia.org/wiki/Filippo_Brunelleschi







http://ro.wikipedia.org/wiki/Lorenzo_Ghiberti



http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Battisterio&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Michelangelo_Buonarroti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Donatello




http://ro.wikipedia.org/wiki/Masaccio



http://ro.wikipedia.org/wiki/Naturalism






http://ro.wikipedia.org/wiki/Paolo_Uccello



http://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_dominican

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fra_Angelico




http://ro.wikipedia.org/wiki/Jacopo_Bellini




http://ro.wikipedia.org/wiki/Piero_della_Francesca



http://ro.wikipedia.org/wiki/Matematic%C4%83


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antonio_Pollaiuolo&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrea_del_Verrocchio



http://ro.wikipedia.org/wiki/Domenico_Ghirlandaio






http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrea_Mantegna




http://ro.wikipedia.org/wiki/Padova



http://ro.wikipedia.org/wiki/Leonardo_da_Vinci








http://ro.wikipedia.org/wiki/Cina_cea_de_Tain%C4%83














http://ro.wikipedia.org/wiki/Lorenzo_Ghiberti








http://ro.wikipedia.org/wiki/Masaccio






http://ro.wikipedia.org/wiki/Paolo_Uccello



http://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_dominican







http://ro.wikipedia.org/wiki/Piero_della_Francesca




http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antonio_Pollaiuolo&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrea_del_Verrocchio












http://ro.wikipedia.org/wiki/Leonardo_da_Vinci













Tiziano Vecello (1488-1576) este cel mai însemnat reprezentant al Rena terii înș Vene iaț .

El pictează i pentruș Carol Quintul, care îl nume te pictor oficial al cur ii regaleș ț spaniole.

Manierismul

Începând aprox.cu anul 1590, prevalează arta manieristă cu diverse tendin e stilistice, înț

care - în contrast cu seninătatea clasică a perioadei precedente - repertoriul formelor

devine exagerat, corpurile omene ti apar erpuitoare i crispate (ș ș ș Figura serpentinata),

tablourile sunt încărcate cu multe elemente decorative, anun ând ivirea stiluluiț "baroc".

Reprezentan i valoro i ai manierismului sunt:ț ș

Pontormo (1494-1556

), în Floren aț ;

Rosso Fiorentino (1494-1540), pictează palatul Fontainebleau din

apropierea Parisului;

Andrea Palladio (1508-1580), pictor i arhitect dinș Vicenza, ini iazăț

stilul palladianist , care va influen a arhitectura engleză din sec. al XVIII-lea;ț

Arhitectura Rena teriiș

În arhitectura Rena terii se pot deosebi două tendin e:ș ț

O primă tendin ă este caracterizată prin folosirea formelor de expresie aleț

antichită ii. Aceasta se realizează în jurul anuluiț 1500, în perioada de apogeu a

Rena terii, prin construc iile clare i armonice ale luiș ț ș Donato Bramante, i seș răspânde te în tot restulș Italiei. Se folosesc ca elemente de construc ie coloanele,ț

pila trii, capitelurile, frontonul triunghiular, arcadele, preluate din tratatul deș

arhitectură al lui Vitruviu ("De architectura" , sec. I î.Hr.), la care se adaugă cupolele

(Domul din Floren aț , Bazilica Sfântul Petru din Roma).

A doua tendin ă, proprie mai ales ărilor nordice, îmbină elementele antice cuț ț

tradi iile stilului medieval, în care predomină liniile verticale combinateț

cu ogivele gotice. Se adaugă ornamente i arabescuri (înș Spania

). Mai trii deș

construc ii sunt meseria i. Exemple: înț ș Fran aț , aripa de vest a palatului Luvrudin Paris (1550-1558

), realizată de Pierre Lescot; în Germania, castelul

din Heidelberg i primăria dinș Augsburg, construită de Elias Holl.

28.Evolutia stilurilor si miscarilor artistice in istoria artelor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tiziano_Vecello





http://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Quintul


http://ro.wikipedia.org/wiki/Spania




http://ro.wikipedia.org/wiki/Manierism


http://ro.wikipedia.org/wiki/Baroc


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pontormo&action=edit&redlink=1





http://ro.wikipedia.org/wiki/Rosso_Fiorentino



http://ro.wikipedia.org/wiki/Fontainebleau


http://ro.wikipedia.org/wiki/Paris

http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrea_Palladio



http://ro.wikipedia.org/wiki/Vicenza




http://ro.wikipedia.org/wiki/Donato_Bramante


http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitruviu





http://ro.wikipedia.org/wiki/Ogiv%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Stilul_gotic


http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba






http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pierre_Lescot&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania


http://ro.wikipedia.org/wiki/Heidelberg


http://ro.wikipedia.org/wiki/Augsburg

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Elias_Holl&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tiziano_Vecello









http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pontormo&action=edit&redlink=1




http://ro.wikipedia.org/wiki/Rosso_Fiorentino





http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrea_Palladio





http://ro.wikipedia.org/wiki/Donato_Bramante






http://ro.wikipedia.org/wiki/Stilul_gotic






http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pierre_Lescot&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Augsburg

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Elias_Holl&action=edit&redlink=1



Mi cările artistice occidentale după perioadăș

Secolele

alXI-

lea – al

XVIII-lea

Romanic · Gotic · Rena tereaș timpurie · Rena tereaș · Manierism · Baroc · Clasicism · Rococo · Neoclasicism · Roman

Secolulal

XIX-lea

Realism · Prerafaeli iiț · Academism · Impresionism · Post-impresionism · Neo-impresio

· Pointilism · LesNabis · Sintetism · Simbolism · Naturalism

SecolulalXX-lea

Modernism · Cubism · Expresionism · Expresionism abstract · Abstrac ionismț · Neue

Künstlervereinigung München · Der Blaue Reiter

· Die Brücke · Dada ·Fauvism · Neofauvism · Art Nouveau · Bauhaus · De Stijl · Art De

art · Futurism · Suprematism · Suprarealism · Color Field · Minimalism ·Instala ie (artă)ț · Postmodernism · Artă conc

art · Performance art · Artă video

· Neo-expresionism · Brutalism · Lowbrow · Artă media ·Young British Artists · Stuckisart

Secolulal

XXI-lea

Artă rela ionalăț · Videogame art

29.Pictura rusa din a II-a jumatate a sec.XIX. Creatia lui A.Savrasov, I.Sischin,I.Repin,I.Levitan etc.

Ilia Efimovici Repin(n. 5 august 1844 la Ciuguev, lângă Harkov, Imperiul Rus, în

prezent în Ucraina - d.29 septembrie 1930, Kuokkala, pe atunci în Finlanda,

astăzi Repino, Rusia) a fost un pictor realist rus, apar inând colii artisticeț ș Peredvijniki.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Romanic

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gotic


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rena%C8%99terea_timpurie&action=edit&redlink=1




http://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99terea






http://ro.wikipedia.org/wiki/Clasicism


http://ro.wikipedia.org/wiki/Rococo

http://ro.wikipedia.org/wiki/Neoclasicism

http://ro.wikipedia.org/wiki/Romantism


http://ro.wikipedia.org/wiki/Realism_(art%C4%83)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Prerafaeli%C8%9Bii



http://ro.wikipedia.org/wiki/Academism


http://ro.wikipedia.org/wiki/Impresionism


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Post-impresionism&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neo-impresionism&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pointilism

http://ro.wikipedia.org/wiki/Les_Nabis


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sintetism&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Simbolism


http://ro.wikipedia.org/wiki/Modernism

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cubism


http://ro.wikipedia.org/wiki/Expresionism_abstract

http://ro.wikipedia.org/wiki/Abstrac%C8%9Bionism


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neue_K%C3%BCnstlervereinigung_M%C3%BCnchen&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Der_Blaue_Reiter


http://ro.wikipedia.org/wiki/Die_Br%C3%BCcke

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dada

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fauvism


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neofauvism&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Art_Nouveau


http://ro.wikipedia.org/wiki/Bauhaus

http://ro.wikipedia.org/wiki/De_Stijl

http://ro.wikipedia.org/wiki/Art_Deco

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pop_art

http://ro.wikipedia.org/wiki/Futurism

http://ro.wikipedia.org/wiki/Suprematism

http://ro.wikipedia.org/wiki/Suprarealism

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Color_Field&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Minimalism


http://ro.wikipedia.org/wiki/Instala%C8%9Bie_(art%C4%83)


http://ro.wikipedia.org/wiki/Postmodernism

http://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83_conceptual%C4%83


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Land_art&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Performance_art&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Art%C4%83_video&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neo-expresionism&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Brutalism

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lowbrow&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Art%C4%83_media&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Young_British_Artists&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stuckism&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Systems_art&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Art%C4%83_rela%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Videogame_art&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/5_august



http://ro.wikipedia.org/wiki/Harkov

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Rus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ucraina

http://ro.wikipedia.org/wiki/29_septembrie




http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kuokkala&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Repino&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rusia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pictur%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Realism

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Peredvijniki&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Romanic








http://ro.wikipedia.org/wiki/Rococo

http://ro.wikipedia.org/wiki/Neoclasicism


http://ro.wikipedia.org/wiki/Realism_(art%C4%83)





http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neo-impresionism&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pointilism


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sintetism&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Simbolism


http://ro.wikipedia.org/wiki/Modernism


http://ro.wikipedia.org/wiki/Expresionism_abstract





http://ro.wikipedia.org/wiki/Die_Br%C3%BCcke

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dada


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neofauvism&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Bauhaus

http://ro.wikipedia.org/wiki/De_Stijl

http://ro.wikipedia.org/wiki/Art_Deco

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pop_art

http://ro.wikipedia.org/wiki/Futurism

http://ro.wikipedia.org/wiki/Suprematism

http://ro.wikipedia.org/wiki/Suprarealism




http://ro.wikipedia.org/wiki/Postmodernism


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Land_art&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Performance_art&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Art%C4%83_video&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neo-expresionism&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Brutalism


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Art%C4%83_media&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Young_British_Artists&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stuckism&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Systems_art&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Videogame_art&action=edit&redlink=1




http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Rus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ucraina



http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kuokkala&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Rusia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pictur%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Realism

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Peredvijniki&action=edit&redlink=1



Lucrările sale con in adesea în elesuri adânci,ț ț psihologice i exprimă tensiunile dinș

interiorul ordinii sociale existente în vremea sa. Spre sfâr itul anilor ș 1920, în Uniunea

Sovietică au început să fie publicate numeroase lucrări despre el ca, un deceniu mai

târziu, să apară chiar un cult al lui Repin, el fiind considerat un model „progresiv” iș

„realist” ce trebuia imitat de arti tii sovietici „social reali ti”.ș ș

Via a i operaț ș

Repin s-a născut în ora ul Ciuguev, guberniaș Harkov, în inima regiunii istorice denumită

Sloboda Ucraina.A luat primele lec ii de desen când a început să lucreze ca ucenicț

pentru I. M. Bunakov. Repin a putut strânge suficien i bani pentru a pleca laț Sankt

Petersburg, unde dorea să se înscrie la Academia Imperială de Arte.

Ajunge în ora înș 1863 i se înscrie laș coala de DesenȘ organizată de Societatea pentru

Sus inerea Artelor ț . Lucrând cu Ivan Kramskoi, tânărul artist face progrese rapideCălătore te prinș Europa i se stabile te laș ș Paris unde întâlne teș

pictura impresionistă franceza

De-a lungul carierei sale, el a fost atras de oamenii simpli din care se trăgea i el i aș ș

pictat frecvent oameni de la ară, atât ucrainei cât i ru i. Pe lângă ărani, Repin i-a pictatț ș ș ț

i pe reprezentan ii elitei imperiale, ai intelighen iei i aristocra iei, inclusivș ț ț ș ț Nicolae al II-

lea al Rusiei.

Între 1894-1907 predă la Academia din Sankt Petersburg. În 1900, în timpul unei călătorii

la Paris, o cunoa te pe Natalia Nordman, care va fi noua sa iubită (Repin se despăr ise deș ț prima sa so ie). Spre uimirea tuturor, artistul î i urmează marea dragoste i se stabile te înț ș ș ș

locuin a acesteia dinț Finlanda.

La scurt timp după asasinarea aruluiț Alexandru al II-lea în 1881, Repin a pictat o serie

de lucrări având ca temă mi carea revolu ionară rusă:ș ț Refuzul spovedaniei, Arestarea

unui propagandist , Întâlnirea, Nu l-au a teptat ș .

În 1885, Repin a finalizat una dintre cele mai intense picturi ale sale din punct de vedere

psihologic, Ivan cel Groaznic i fiul sauș .

Repin a relizat multe portrete ale unor compatrio i celebri precum marele scriitor ț Lev

Tolstoi, omul de tiin ăș ț Dmitri Mendeleev, oficialul imperialPobedonostsev

Dupa moartea partenerei sale de via ă, Natalia, în 1914, Repin lucrează tot mai greu, dinț

cauza atrofierii mâinii drepte. Încearcă să lucreze cu mâna stângă fără prea mare succes,

http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologie



http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83




http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=I._M._Bunakov&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sankt_Petersburg


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Academia_Imperial%C4%83_de_Arte&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98coala_de_Desen&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Societatea_pentru_Sus%C8%9Binerea_Artelor&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ivan_Kramskoi&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa




http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_al_II-lea_al_Rusiei






http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_al_II-lea




http://ro.wikipedia.org/wiki/Ivan_cel_Groaznic

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoi


http://ro.wikipedia.org/wiki/Dmitri_Mendeleev

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pobedonostsev&action=edit&redlink=1






http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=I._M._Bunakov&action=edit&redlink=1








http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ivan_Kramskoi&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa










http://ro.wikipedia.org/wiki/Ivan_cel_Groaznic



http://ro.wikipedia.org/wiki/Dmitri_Mendeleev

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pobedonostsev&action=edit&redlink=1



iar lucrările nu mai au aceea i calitate ca în trecut. În ultimii ani ai vie ii sale, artistul s-aș ț

luptat cu înver unare cu problemele financiare.ș

Casa în care locuia Repin era situată un pic mai la nord de Sankt Petersburg, in Kuokkala,

Marele Ducat al Finlandei.În 1930 Repin moare în Kuokkala, Finlanda. Dupa conflictele

armate dintre Uniunea Sovietică i Finlanda din timpul celui de-alș Doilea Război

Mondial, Kuokkala a fost cedată Uniunii Sovietice i redenumităș Repino (Regiunea

Leningrad

) în cinstea marelui pictor.

Repin este astăzi considerat cel mai important pictor rus, mul i critici din Rusia neezitândț

să vorbească despre el ca despre „artistul na ional”ț

30.Arta plastica romaneasca, sfirsitul sec XIX-XX-lea N.Grigorescu, I.Andreescu,

S.Luchian, N.Tonitza etc.

Constantin Brincusi (1876-1957), sculptor roman. A studiat la Bucuresti si Paris. Arta lui

Brincusi vadeste o desfasurata cunoastere a mestesugului, o mare capacitate de a pune in

valoare calitatile diversor material specific sculpturii. Brincusi a evoluat tot mai mult spre

o stilizare abstractizat, formalista(“Pasarea maiastra”, “Domnisoara Pogani”).

Reprezentant al muzeului de arte al Romaniei cu lucrarile “rugaciune”, “Somnul”.

31.Arta plastic basarabeana sfirsitul sec. XIX-XX-lea.

Alexandru Plamadeala(1888-1940). Fondatorul sculpturii basarabene.Menirea realista,

promovata in tot ce a creat,i-au impus artistului o tenacitate ce l-a condus, in consecinta

la o continua perseverare asupra tehnologiei si modalitatilor de executare,de finisaj. Cit

priveste particularitatea creatiei lui putem afirma ca ea sta in explorarea sculptural a

finite umame. Aceasta calitate de prêt si mereu atractiva pune in lumina potentialul, asa-

zisul exhipament moral si spiritual al artistului preocupat sa investigheze chipul uman in

forme volumetrice , sugerind o lume in framint,in univers strabatut la enigma.

•

Monumental lui Stefan cel Mare• Muncitorul

• Portretele-busturi ale scriitorilor A.Mateevici, Al.Donici, Bogdan

Petricescu-Hasdeu etc.

32.Cele 7 minuni ale lumii

http://ro.wikipedia.org/wiki/Doilea_R%C4%83zboi_Mondial





http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Leningrad









Numele construc ieițData

construc ieițConstructori

Datadistrugerii

Cauzadistrugerii

Marea Piramidă dinGiza

2550 î.Hr. egiptenii - -

Grădinile suspendateale Semiramidei 600 î.Hr. babilonienii după secolul Iî.Hr. cutremur

Templul zei ei Artemisț din Efes

550 î.Hr. lidienii, greci 356 î.Hr. incendiu

Statuia lui Zeus dinOlympia

435 î.Hr. greciisecolele V-VId-Hr.

incendiu

Mausoleul dinHalicarnas

351 î.Hr. carienii, greciînainte de1494 d.Hr.

cutremur

Colosul din Rodos 292-280 î.Hr.Greciaelenistică

224 î.Hr. cutremur

Farul din Alexandriasecolul al III-leaî.Hr.

Egiptulelenistic

1303-1480d.Hr.

cutremur

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate

http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Piramid%C4%83_din_Giza


http://ro.wikipedia.org/wiki/Egiptul_Antic

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dinile_suspendate_ale_Semiramidei


http://ro.wikipedia.org/wiki/Babilonieni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremur

http://ro.wikipedia.org/wiki/Templul_zei%C8%9Bei_Artemis_din_Efes




http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lidieni&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_Antic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Incendiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Statuia_lui_Zeus_din_Olympia




http://ro.wikipedia.org/wiki/Mausoleul_din_Halicarnas


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Carieni&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Colosul_din_Rodos

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grecia_elenistic%C4%83&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Farul_din_Alexandria

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Egiptul_elenistic&action=edit&redlink=1



http://www.referat.ro/



http://ro.wikipedia.org/wiki/Egiptul_Antic



http://ro.wikipedia.org/wiki/Babilonieni




http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lidieni&action=edit&redlink=1









http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Carieni&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Colosul_din_Rodos




http://ro.wikipedia.org/wiki/Farul_din_Alexandria




http://www.referat.ro/



Documents

Www.referat.ro Istoria Artelor