Working together for a green, competitive and inclusive ... · 2. Dezvoltarea competențelor de viață: gândire critică, comunicare asertivă, relaționare în cadrul grupului

Working together for a green, competitive and inclusive Europe

Titlul proiectului:”THE CHANGE AGENT”. Nr. contract : 2018-EY-PMIP-R1-0016

____________________________________________________________ Material realizat cu sprijinul financiar al Mecanismului Financiar al SEE 2014 – 2021. Conținutul acestuia (text,

fotografii, video) nu reflectă opinia oficială a Operatorului de Program, a Punctului Național de Contact sau a

Oficiului Mecanismului Financiar. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a

autorului/autorilor.

0

Working together for

a competitive Europe

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ALBA







1

OPŢIONAL TRANSCURRICULAR REALIZAT ÎN CADRUL PROIECTULUI:

”THE CHANGE AGENT”. Nr. contract : 2018-EY-PMIP-R1-0016

Aprobat în C.A. al ISJ ALBA din 23.04.2019

Spune DA schimbării!

Editura Universul Școlii

Alba Iulia, 2019







2

AUTORI

Prof. Borgogni-Boghici Adriana - ISJ Alba

Prof. Croitoru Felicia- ISJ Alba

Prof. Cucea Ramona- ISJ Alba

Prof. Dăncilă Alexandru- ISJ Alba

Prof. Dărămuș Eugenia Marcela- ISJ Alba

Prof. Filip Adina- ISJ Alba

Prof. Gheorghiță Delia- ISJ Alba

Prof. Negrescu Mihai- ISJ Alba

Prof. Negucioiu Constantin- ISJ Alba

Prof. Popa Laura- ISJ Alba

COLABORATORI

Prof. Teompa Aviu Ştefan- ISJ Alba

Prof. Moldovan Florina - Școala Gimnazială „Avram Iancu” Unirea

Prof. Voina Gabriela - Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Ighiu

Prof. Dioșan Alexandru - Liceul Tehnologic „Alexandru Domșa” Alba Iulia

Prof. Mucea Alexandru - Liceul Tehnologic „Alexandru Domșa”Alba Iulia

Prof. Dăescu Mihail - Liceul Tehnologic „Alexandru Domșa” Alba Iulia

Prof. Ancateu Teodora - Seminarul Teologic Ortodox Alba Iulia

Prof. Avram Marcela - Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”Alba Iulia

Prof. Tomotaș Cristina - Liceul Tehnologic „Timotei Cipariu” Blaj

Prof. Dăescu Nicoleta - Colegiul „Apulum” Alba Iulia

Prof. Barbu Daniel - Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” Alba Iulia

COORDONATORI:

Prof. Cucea Ramona

Prof. Dărămuș Eugenia Marcela

ISBN 978-606-005-044-5







3

CUPRINS

Cuvânt înainte ........................................................................................................................... 4

Descriere opţional Spune DA schimbării! ............................................................................. 5

Partea I. Suport metodologic orientativ pentru implementarea curriculum-ului ........... 12

Lecţia 1. Şi eu pot schimba lumea ........................................................................................ 13

Lecţia 2. Democraţia în şcoală .............................................................................................. 19

Lecţia 3. Fericirea de a fi copil ............................................................................................. 25

Lecţia 4. Bullying-ul printre elevi ......................................................................................... 31

Lecţia 5. Libertate şi democraţie ........................................................................................... 35

Lecţia 6. Copilul de azi, adultul de mâine ............................................................................ 43

Lecţia 7. Prime impresii şi etichete ....................................................................................... 47

Lecţia 8. Decizii .................................................................................................................... 53

Lecţia 9. Respectul şi stima de sine ...................................................................................... 58

Lecţia 10. Integrarea socială ................................................................................................. 68

Partea II. Descrierea detaliată a metodelor inovative învățate în cadrul proiectului The

Change Agent ......................................................................................................................... 74

Metoda Check in – check out ........................................................................................... 76

Metoda Colaj .................................................................................................................... 78

Metoda Commitment ........................................................................................................ 81

Metoda Lead in from any chair ........................................................................................ 83

Metoda Lego..................................................................................................................... 85

Metoda 60 seconds pitching ............................................................................................. 88

Metoda Portret .................................................................................................................. 91

Metoda Scaunul fierbinte ................................................................................................. 92

Metoda Storytelling în cinci pași......................................................................................95

Metoda Votul cu piciorul ................................................................................................. 97

Metoda Da, şi ................................................................................................................. 100

Metoda Scaffolding ........................................................................................................ 102

Bibliografie ........................................................................................................................................ 105







4

CUVÂNT ÎNAINTE

Lucrarea de faţă reprezintă rezultatul activităților proiectului „THE CHANGE

AGENT”, contract nr. 2018-EY-PMIP-R1-0016 din cadrul Programului de Educație, Burse,

Ucenicie și Antreprenoriatul Tinerilor, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Curriculum-ul

are la bază concepte dobândite în cursul de formare de tip TOT (Trainer of Trainers) denumit

„Teacher as a change agent”, care și-a propus să ajute cadrele didactice participante să

experimenteze o nouă direcție în educația copiilor sau a adulților, direcție care are la bază

creșterea motivației și a interesului pentru școală.

Obiectivul acestui curriculum este acela de a transforma profesorul într-un veritabil

agent al schimbării, care mai apoi prin motivație și inspirație să crească din punct de vedere

calitativ actul învățării în școală. Pentru creșterea calităţii educației în scoli, prezentul

curriculum reprezintă un model de bună practică propunând îmbunătățirea tehnicilor de învățare

prin instruirea diferențiată, activ-participativă, centrată pe elev, dar şi o predare integrată care

să depăşească asimilarea de cunoştinţe şi dezvoltarea de competenţe specifice unei discipline

şcolare anume şi care să realizeze transferul spre viaţa reală prin dezvoltarea competenţelor de

viaţă în concordanţă cu standardele Uniunii Europene. Reuşita în viaţa personală şi în cea

profesională depinde în mare măsură şi de aspecte legate de rezolvarea problemelor, gestionarea

emoţiilor, capacitatea decizională, lucrul în echipă şi autoreglarea în relaţiile de colaborare,

managementul situaţiilor conflictuale, atitudinea în faţa unei eşec etc.







5

OPȚIONAL Spune DA schimbării!

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT/INSTITUȚIA: Inspectoratul Şcolar Județean Alba

DENUMIREA OPŢIONALULUI: Spune DA schimbării!

CLASA :V-XII, vȃrsta de 11-18 ani

TIPUL: transcurricular/transdisciplinar

PROFESOR PROPUNĂTOR: Dǎrǎmuș Eugenia Marcela, Alexandru Dǎncilǎ, Borgogni-

Boghici Adriana, Negucioiu Constantin, Gheorghiţǎ Delia, Popa Laura, Croitoru Felicia,

Negrescu Mihai, Cucea Ramona, Filip Alexandrina

ABILITATEA PENTRU SUSȚINEREA OPȚIONALULUI:

Cei zece inspectori școlari propunători au participat la o formare de tip TOT (Trainer of

Trainers) denumit “Teacher as a change agent” ȋn cadrul mobilitǎţii la CEO al New School,

Oslo,ȋn Norvegia, curs conceput pentru a stabilii o nouǎ direcție în educația copiilor sau a

adulților, direcție care are la bază creșterea motivației și a interesului pentru școală. Expertiza

ȋmbunatǎţitǎ a inspectorilor școlari de la ISJ Alba, va fi transmisǎ profesorilor din cele 131 de școli din

judeţ și va determina, pe termen scurt, mediu si lung, modificǎri ale comportamentului și capacitǎţii

elevilor de adaptare la programul de formare iniţialǎ prin școalǎ, integrarea pe piaţa munciiși consecinţe

privind dinamica dezvoltǎrii economice a zonei, pentru ieșirea din sǎrǎcie prin educaţie. Cei zece profesori cu specializarea istorie și socio-umane au participat în calitate de

consultanți pentru elaborarea conținutului științific în prezentul curriculum. Cunoștinţele și

abilitǎţile profesorilor permit abordarea unei tematici diversificate precum: multiculturalism,

toleranţa, democraţia, drepturile copilului, discriminare, bullying.

DURATA:un semestru

ARGUMENT:

Dinamica schimbărilor la nivelul comunităților rurale și urbane din județ, unele dintre

acestea formând zone compacte defavorizate, impune găsirea unor noi soluții pentru procesul

educațional din învățământul preuniversitar. Multe dintre unitățile de învățământ din județ se

confruntă cu dificultăți de adaptare a activității de predare/ învățare la specificul elevilor

proveniți din zone defavorizate, cu probleme de adaptare la programul școlar, de integrare în

sistemul de invatamant pentru care își pierde motivația. Pentru creșterea reală a nivelului

educației în școli, profesorii trebuie: sǎ elaboreze noi surse educaționale și instructive, să-și

îmbunătățească tehnicile de instruire diferențiată, activ-participativă, să cunoască și să adapteze

metode de identificare, dezvoltare și exploatare a abilităților fiecărui copil pentru eficientizarea

procesului învățării diferențiate, să observe și să adapteze bune practici transferabile din

experiența europeană în domeniul educației, pentru a facilita elevului tranziția de la școală la







6

piața muncii. Scopul acestui curriculum este acela de a transforma profesorul într-un veritabil

agent al schimbării, care mai apoi prin motivație și inspirație să crească din punct de vedere

calitativ actul învățării în școlile județului Alba. Modalitatea prin care profesorul poate să

devină un agent real al schimbării este cea în care limitele personale tind să fie depășite, iar

implicarea este totală și personală.

COMPETENȚE CADRU:

1. Cunoașterea conceptelor privind democrația, cetățenia activă, toleranța, multiculturalism,

drepturile copilului, discriminare, anti-violență.

2. Dezvoltarea competențelor de viață: gândire critică, comunicare asertivă, relaționare în

cadrul grupului.

3. Aplicarea cunoștințelor și exersarea competențelor dobândite în împrejurări concrete ale

vieții.

COMPETENȚE DE REFERINȚĂ:

Competență Activitate de învățare

1.Cunoașterea conceptelor privind democrația, cetățenia activă, toleranța,

multiculturalism, drepturile copilului, discriminare, anti-violență

1.1.Confirmarea înțelegerii acestor concepte;

1.2.Identificarea conceptelor în situații

variate;

1.3.Distingerea comportamentelor și

atitudinilor dezirabile de cele indezirabile;

1.4.Caracterizarea diferitelor tipuri de

grupuri sociale din perspectiva specificului

acestora, precum şi a relaţiilor interpersonale

ce pot lua naştere în cadrul grupurilor;

Discuții despre grupuri şi relaţiile din cadrul

lor prin analiza de imagini, texte, cazuri date,

videoclipuri

Povestirea cu debrief pentru identificarea

rolurilor într-un grup, comportamentelor

prosociale sau antisociale,

sentimentelor/atitudinilor generate de aceste

comportamente;

Jocul de rol pentru identificarea atitudinilor;

Identificarea de către elevi, în contexte

dilematice simple, studii de caz, a necesității

unor comportamente;

Exerciții de identificare a unor

comportamente moral-civice în familie,

școală, în grupul de prieteni, în locuri

publice;

Realizarea de investigaţii, sondaje de opinie,

scrisori etc

Discutarea unor cazuri reale sau imaginare

de conflicte valorice, de respectare/încălcare

a drepturilor omului.







7

2. Dezvoltarea competențelor de viață: gândire critică, comunicare asertivă,

relaționare în cadrul grupului.

2.1.Cooperarea cu ceilalţi, pentru realizarea

unui schimb de opinii;

2.2.Rezolvarea în echipă a unor probleme

civice, prin asumarea unor responsabilităţi şi

prin relaţionarea pozitivă cu ceilalţi;

2.3. Adecvarea conduitei la diferite contexte

situaţionale;

2.4Rezolvarea unor probleme ale grupurilor

de apartenenţă şi ale comunităţii locale:

identificarea de nevoi și soluții, identificarea

factorilor resursă;

Proiecte de cercetare: observaţia,

chestionarul, interviul pentru identificarea

problemelor/opiniilor din cadrul comunităţii

şcolare/locale;

Imaginarea unor povestiri privind raporturile

interpersonale, care valorizează atitudini

pozitive față de acestea;

Realizarea în perechi de povestiri, dialoguri;

Finalizarea unor povestiri orale cu început

dat, prin care să se pună în evidență

comportamente bazate, de exemplu, pe

ajutorare, cooperare, toleranță;

3. Aplicarea cunoștințelor și exersarea competențelor dobândite în împrejurări

concrete ale vieții.

3.1 Acționarea în calitate de cetățeni

responsabili și participarea pe deplin la viața

civică și socială, pe baza înțelegerii

conceptelor și structurilor sociale,

economice, juridice și politice, precum și a

evoluțiilor și a durabilității la nivel mondial.

3. 2 Utilizarea activă a drepturilor copilului

în vederea participării la o comunitate

democratică;

3.3 Aprecierea valorilor şi capacitatea de a

face faţă unor situaţii deschise de dezacord

şi controversă;

3.4 Manifestarea unui comportament demn,

integru și responsabil;

3.5 Adoptarea unui comportament prosocial

și activ;

Simulări de atitudini şi comportamente în

cadrul grupului;

Jocuri de rol;

Rezolvarea de situaţii-problemă prin muncă

în grup;

Exersarea cooperării în grup pentru

realizarea de diverse sarcini de lucru;

Participarea la acțiuni în grupuri mici, prin

asumarea de drepturi și îndatoriri -

elaborarea unui regulament al clasei,crearea

unui grup de acţiune, elaborarea de

reguli/regulamente pe o temă dată;

Participarea la proiecte simple cu conținut

moral-civic, în cadrul clasei, al școlii sau al

comunității locale;

VALORI ŞI ATITUDINI:

• justiţie socială;

• solidaritate;

• apartenenţă la comunitatea locală, națională, europeană și globală;

• responsabilitate socială;

• responsabilitate faţă de mediu;







8

• cooperare pentru dezvoltare;

• comportament care valorizează dezvoltarea durabilă;

• respect faţă de demnitatea şi drepturile omului, faţă de Constituţie şi legi;

• toleranţă şi respect faţă de persoane şi grupuri care susţin valori, opinii şi credinţe

diferite;

• încredere în sine şi în ceilalţi;

• disponibilitate pentru dialog, relaţionare pozitivă cu ceilalţi şi cooperare;

• asumarea responsabilităţii faptelor personale şi a responsabilităţilor cetăţeneşti;

• gândire critică şi flexibilă;

• implicare civică în viaţa comunităţii;

• cetăţenie activă;

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII. ORGANIZAREA TEMATICÃ

Nr

Cr

t

TEMA

PROPUSĂ

OBIECTIVE METODE

INTERACTIVE

NOI FOLOSITE

FORMA DE

ORGANIZA

RE

MIJLOACE ȘI

MATERIALE

DIDACTICE

1. Cetățean

activ în

comunitatea

mea

-identificarea

conceptelor: cetăţean

activ; responsabilitate,

comunitate;

- descrierea instituţiilor

importante dintr-o

comunitate locală, cu

care poate colabora;

- înțelegerea rolului

implicării cetăţenilor în

problemele comunităţii.

LEAD-IN FROM

ANY CHAIR,

conversaţia

euristică,

comparaţia

succesivă,

învăţarea prin

descoperire,

Frontal, în

grupe

harta oraşului/

comunei, foi

flipchart,

markere, fişe de

lucru

2. Democrația

în școală.

Școala în

democrație

-explicarea noțiunii de

democrație

-identificarea valorilor

democrației

-aplicarea valorilor

democrației în școală

-realizarea de proiecte

-conlucrarea în cadrul

unei echipe

-acceptarea opiniei

celorlalți

-convingerea celorlalți

în ceea ce privește

opiniile proprii

conversația

euristică,

dezbaterea,

VOTUL CU

PICIORUL,

Pitching

- frontal, în

grupe

-tabla,

- flipchart-ul,

- fișe de lectură,

- fișe de lucru,

- markere

-post-it -uri

colorate







9

3. Arta de a fi

fericit

descrierea sentimentului

de fericire;

-recunoașterea stării de

fericire;

-întocmirea unei liste cu

activități care pot

induce starea de

fericire;

-elaborarea unui colaj;

-lucru în echipă și

efectuarea în mod

responsabil a sarcinilor

de lucru.

brainstorming,

COLAJUL

Ecusonul-

acrostihul

- frontal, în

grupe

coală mare de

flipchart, reviste,

ziare,

creioane/markere/

carioci, acuarele,

materiale diverse,

chiar

neconvenționale,

post-it-uri, plicuri.

4. Bullying -recunoaşterea în școală

sau în grupul de

prietenia fenomenul de

bullying

-împărtăşirea unui adult

(cadru didactic sau

părinte) dacă este

victimă sau martor al

unei acțiuni de bullying

-stabilirea de limite

ferme pentru un

comportament

inacceptabil social

-conştientizarea faptului

că orice acțiune are

consecințe asupra

propriei persoane și

asupra celorlalți

COMMITMENT,

observația, jocul

didactic,

conversația,

experimentul,

problematizarea.

- frontal, în

grupe

-fișe de diverse

culori (gri pentru

temeri și colorate

pentru aspecte

pozitive),

-imagini,

- coșuleț sau

pălărie specială,

-coș de gunoi.

5. Democrația

de mâine

-descrierea conceptului

de democrație folosind

imaginile prezentate

-argumentarea evoluției

termenului de

democrație de la cea

directă la cea

reprezentativă

-operarea cu termeni

specifici democrației.

-cunoașterea valorilor,

principiilor democrației

explicația,

conversația,

PITCHING

joc de energizare

„Fii atent, fii

responsabil!”

frontal, pe

grupe,

individual

Tabla/

whiteboard,

cretă/marker,

creioane, coli

albe, eșarfe,

plicuri, ppt,

flipchart, foi de

hârtie, post-ituri

colorate







10

-sumarizarea conținutul

temei studiate

respectând pașii indica

6. Gândire

critică și

drepturile

copiilor

1.Reconstituie imagini

și interpreteazǎ

simbolul acestora

reprezentȃnd diferite

drepturi ale copilului;

2. Diferenţieazǎ nevoile

de drepturi;

3. Cunoașterea zilelor

dedicate la nivel

mondial celebrǎrii

copiilor și a drepturilor

acestora;

4. Denumesc instituţiile

ce luptǎ pentru

drepturile copiilor;

5. Argumenteazǎ rolul

respectului ȋn

garantarea drepturilor;

6. Aprecieazǎ nivelul de

implicare a colegilor ȋn

activitǎţi și ȋncurajeazǎ

schimbarea de

comportamente;

jocul didactic

(de energizare, de

atenție-puzzel),

conversația

euristică,

demonstrația,

storytelling în cinci

pași, SCAUNUL

FIERBINTE;

pe grupe,

frontal;

-material ppt,

-foi A3,

-plicuri A3,

-scotch,

- fișe,

- plicuri A4,

-videoproiector,

-laptop

7. Stereotipuri

și

prejudecăți

Identificarea

stereotipurilor și a

prejudecăților

- precizarea cauzelor

care duc la prejudecăți

și stereotipuri;

-exersarea atitudinii

de respingere a

prejudecăților și

stereotipurilor

CHECK-IN,

CHECK-OUT,

conversația,

explicația, studiul

de caz, învățarea

prin descoperire,

expunerea,

decsrierea

-frontală,

pe grupe,

individual

-fișe, laptop,

videoproiector,

suport de curs

8. Curajul de a

spune ”DA”

sau ”NU”

-identificarea decizilor

optime personale și

angajamentul respectării

acestora

-dezvoltarea încrederii

în sine

PORTRETUL,

conversație,

explicația, munca

independentă,

învățarea prin

Frontal,

individual, în

echipe

Textul, coli de

desen, creioane

simple sau

colorate







11

-abilitatea de a acționa

independent

descoperire,

exercițiul

9. Respectă

dacă vrei să

fi respectat

-identificarea

trăsăturilor personale și

ale celorlalți

-înțelegerea

conceptelor: imagine de

sine, stima de sine;

-evaluarea atutudinii

față de sine;

-conversația

euristică,

problematizarea,

LEGO,

descoperirea, jocul

didactic,

brainstorming,

păianjenul

-frontal,

individual, în

grup

-ppt, calculator,

videoproiector,

fișe, planșe, rolă

de bandă adezivă,

piese de Lego,

coli, creioane

1

0.

Incluziune și

excluziune

socialǎ

-Identificarea grupurilor

vulnerabile;

-Crearea unor contexte

concrete de incluziune a

grupurilor vulnerabile

- acceptarea diversității;

-respectarea diferențelor

dintre oameni;

-DA ȘI…,

povestirea cu

reflecție, dialogul,

explicația, jocul

didactic

-frontal, lucru

în echipă

-stikere,

cartonașe, hârtie

colorată,

videoproiector,

laptop,

RESPECTAREA PARTICULARITĂŢILOR DE VÂRSTĂ ALE ELEVILOR: adaptarea

activităților potrivit vârstei elevilor, reducerea sau extinderea timpului alocat pentru activități.

CONCORDANŢA CU ETOSUL ŞCOLII : resursele utilizate vor fi selectate în așa fel încât să

fie în concordanță cu aspectele specifice socio-culturale, etnice, religioase ale comunității

școlare și extinse și să nu lezeze dreptul la identitate.







12

PARTEA I

SUPORT METODOLOGIC ORIENTATIV PENTRU

IMPLEMENTAREA CURRICULUM-ULUI

Prezentarea planurilor de lecție pe teme cum ar fi cetățenia activă, drepturile omului,

democrație, drepturile copilului cu integrarea metodelor inovative învățate în cadrul

proiectului THE CHANGE AGENT”. Nr. contract : 2018-EY-PMIP-R1-0016







13

Lecţia 1

TITLUL LECȚIEI: Și eu pot schimba lumea!

TEMA (MODULUL): CETĂŢEAN ACTIV ÎN COMUNITATEA MEA

TIPUL LECȚIEI: Mixtă

TIMP ALOCAT : 50-100 minute

Notă: Timpul alocat poate varia în funcţie de adaptarea activităţilor la specificul grupului ţintă

(vârstă, aspecte socio-culturale sau interrelaţionale);

CLASA : V-XII

PROFESOR :

OBIECTIVE/COMPETENȚE:

- identificarea conceptelor: cetăţean activ; responsabilitate, comunitate;

- descrierea instituţiilor importante dintr-o comunitate locală, cu care poate colabora;

- înțelegerea rolului implicării cetăţenilor în problemele comunităţii.

METODE DIDACTICE: Lead-in from any chair, conversaţia euristică, comparaţia

succesivă, învăţarea prin descoperire, Harta comunităţii - hărţi mentale, joc de comunicare

Problemele tuturor, proiectul în folosul comunităţii;

FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII: frontal, pe grupe

RESURSE MATERIALE: harta oraşului/ comunei, foi flipchart, markere, fişe de lucru,

videoproiector, laptop;

RESURSE UMANE: profesor, elevi

REZULTATE AȘTEPTATE:

• leadership adaptat situației

• colaborare eficientă și crescută între elevi/cursanți

• creșterea stimei de sine

• încurajarea autodepășirii

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI: Sistemul democratic presupune asumarea de către cetățeni

a responsabilității față de problemele comunității locale, naționale, europene. Prin crearea

situațiilor de comunicare, formularea de judecăţi de valoare privind implicarea activă, școala







14

poate oferi acel climat psihosocial bazat pe motivare internă ce asigură succesul formării unor

cetățeni activi, responsabili.

DESCRIEREA ETAPELOR LECȚIEI (pentru varianta de timp alocat de 50 de minute):

• Momentul organizatoric – 2 minute

- profesorul pregătește materialele de lucru și organizează clasa în grupe de șase elevi prin

alegerea unui nume de floare (orhidee, trandafir, lăcrămioară, liliac), la nevoie numărul grupelor

poate fi crescut.

• Anunţarea titlului şi a obiectivelor/competențelor – 1 minut

- profesorul scrie pe tablă titlul lecției și le prezintă elevilor obiectivele.

• Captarea atenţiei – 8 minute

- profesorul propune un joc pe grupe: Problemele tuturor1 fiecare elev desenează pe o coală de

hârtie un totem sau un simbol care îl reprezintă, fără să își scrie numele, de asemenea

menționează o problemă pe care a sesizat-o el în școală. Apoi dă mai departe (de la stânga la

dreapta) foaia colegilor de grupă, fiecare adăugând o posibilă soluție la rezolvarea problemei.

La final fiecare își prezintă problema sesizată și soluția optimă pe care a primit-o. Urmează apoi

un moment de reflecție în plen: Ce ați avut de făcut? Ce a fost cel mai dificil la acest joc? Cum

v-ați simțit în momentul în care ați oferit soluții problemelor? Ați putea identifica și rezolva

soluții și în comunitatea locală?

• Activități – 39 minute

a) Definirea termenilor cheie: cetăţean activ, responsabilitate:

- profesorul definește termenii: cetăţean activ (cel care participă la rezolvarea unei probleme

din comunitate ), responsabilitatea (asumarea consecinţelor propriilor fapte, formarea de

atitudini);

1 Tiberiu Culidiuc (coord), IMPACT – jocuri și povestiri, Manual de educație nonformală, ediția a II-a, 2015,

Fundația Noi Orizonturi, p 43







15

- se împarte fiecărei grupe câte o fișă de lucru conform anexei nr. 1 și se explică cum se vor

desfășura activitățile: pentru fiecare etapă de lucru se numesc câte doi lideri care vor purta

responsabilitatea totală a acțiunilor echipei, plasând responsabilitatea următorilor doi lideri

până la atingerea scopul final. La final profesorul poate, dacă consideră necesar să aducă

completări conform anexei nr. 2.

b) Cunoaşterea instituţiilor importante din comunitate: pe coli de flipchart pe grupe

se schițează harta comunității (pe harta orașului/ comunei elevii identifică posibile probleme și

principalele instituții publice sau persoane ce pot intervenii în găsirea soluțiilor). Pentru

facilitarea activității se distribuie grupelor și anexa nr. 3.

c) Cum devenim cetăţeni activi?

- se vizionează clipul CGI Animated Short Film: "Mr. Indifferent" by Aryasb Feiz2

https://drive.google.com/open?id=1GSS9IKAIPVm97g8N9rzvqX0N9lXqhTT

- reflecţie: Ce aţi văzut? Care era atitudinea personajului? Cum se simţea? Ce a cauzat

schimbarea? Cum s-a implicat în societate? Cum s-a simţit după schimbare? Cum putem să ne

implicăm noi în societate?

- profesorul propune joc de rol: se formează următoarele grupe:

✓ ”cetățeni”,din fiecare grupă câte doi elev

✓ ”Consilieri locali”, din fiecare grupă câte doi elev

✓ ”agenți economici”, dintr-o grupă patru elevi

✓ ”preotul”, dintr-o altă grupă doi elevi

✓ ”dascălii”, dintr-o altă grupă doi elevi

- tema supusă dezbaterii ”lipsa unui spațiu de joacă pentru copii”

• Evaluare și feed-back - 4 minute

- profesorul apreciază activitatea elevilor, reliefează aspectele pozitive și propune realizarea

unui proiect de serviciu în folosul comunității care să se concretizeze până la finalul semestrului

(Sunt un copil civilizat; Şcoala mea verde; Şcoala tuturor).

2 https://www.youtube.com/watch?v=qLGNj-xrgvY

https://drive.google.com/open?id=1GSS9IKAIPVm97g8N9rzvqX0N9lXqhTT

https://www.youtube.com/watch?v=qLGNj-xrgvY







16

Anexa 1

Fișa : cetățeanul activ și responsabil

Primii doi lideri stabilesc planul de lucru și repartizează sarcinile (unii scriu, alții devin

speakeri, alții corectori). Apoi alți doi elevi devin lideri și preiau sarcina de a completa tabelul:

cetățean activ / cetățean responsabil, folosindu-se și de sugestiile coechipierilor. Apoi alți doi

devin speakeri prezentând în plen fișa. Primii doi lideri redevin lideri și completează fișa grupei

cu răspunsurile colegilor din celelalte grupe. Apoi se face o analiză în plen legată de

identificarea unor răspunsuri comune sau creative.

Ce înseamnă a fi cetăţean activ şi responsabil în comunitatea mea?

Cetăţeanul activ desfăşoară evenimentele: Cetăţeanul responsabil îşi asumă

următoarele atitudini:

✓

✓

✓

✓

✓

✓

✓

✓

✓

✓

✓

✓

✓

✓

✓

✓

✓

✓







17

Anexa 2

POSIBILE RĂSPUNSURI

Ce înseamnă a fi cetăţean activ şi responsabil în comunitatea mea?

Cetăţeanul activ desfăşoară evenimentele: Cetăţeanul responsabil îşi asumă

următoarele atitudini:

✓ Se informează despre evenimentele

din localitate;

✓ Cunoaşte problemele localităţii şi se

implică în soluţionarea lor;

✓ Participă la activităţile sociale,

culturale, politice şi religioase;

✓ Se implică în dezvoltarea turismului

prin participarea la activităţile

culturale propuse de instituţiile de

cultură;

✓ Participă la evenimentele organizate

de instituţiile de învăţământ;

✓ Se implică în sărbătorirea

evenimentelor importante pentru

comunitate cum ar fi Mica Unire şi

Marea Unire;

✓ Susţine prin participare activităţile

dedicate ecologizării.

✓ Asumarea consecinţelor pentru

propriile fapte;

✓ Ocrotirea tradiţiilor valoroase pentru

comunitate;

✓ Respectarea propriei comunităţi prin

sprijinul fizic şi financiar;

✓ Cetăţeanul responsabil nu îşi

părăsește definitiv localitatea;

✓ Responsabilitatea implică şi

combaterea imoralităţii şi corupţiei;

✓ Motivarea semenilor pentru

implicarea în activităţile comunităţii;

✓ Timpul liber poate ocupat în scopuri

filantropice sau culturale, dedicate

comunităţii.







18

Anexa 3

ORGANIZAREA FIŞEI DE DOCUMENTARE

Administrația publică

➢ Deţine bugetul constituit din contribuţiile membrilor comunităţii.

➢ Cunoaşte cel mai bine oamenii şi evenimentele din comunitate.

Instituţiile educaţionale

➢ Cadrele didactice sunt membrii cei mai activi din comunitate.

➢ Poate motiva şi organiza asociaţiile de părinţi.

Agenţii economici

➢ Realizarea unor activităţi comunitare necesită resurse financiare, obţinute de la agenţii

potriviţi.

Biserica

➢ Educaţia morală şi comunitară a tinerilor şi a cetăţenilor în ansamblu este asigurată de

una dintre cele mai vechi instituţii din spaţiul românesc.

➢ Biserica iniţiază acţiunile de informare şi filantropice în cadrul comunităţii.

Spitalul judeţean sau alte clinici/ cabinete medicale/farmacii

➢ Acordarea asistenţei medicale este asigurată de instituţiile specifice.

Poliţia

➢ Cultivă comportamente prosociale, pentru prevenirea fenomenului delicvenţei juvenile.

Organizaţiile nonguvernamentale

➢ Răspund unor nevoi specifice ale comunităţii.

➢ Intervine în diferite domenii ale activităţii sociale: cultura, educaţia, protecţia mediului

ambiant







19

Lecţia 2

TITLUL LECȚIEI: Democrația în școală

TEMA (MODULUL): DEMOCRAȚIA ÎN ȘCOALĂ. ȘCOALA ÎN DEMOCRAȚIE

TIPUL LECȚIEI: Mixtă; De exersare a unor abilități comunicaționale, civice,




CLASA : V-XII

PROFESOR :

OBIECTIVE:

- familiarizarea cu noțiunea de democrație

- identificarea valorilor democrației

- aplicarea valorilor democrației în școală

- realizarea de proiecte

- conlucrarea în cadrul unei echipe

- acceptarea opiniei celorlalți

- convingerea celorlalți în ceea ce privește opiniile proprii

METODE DIDACTICE: conversația euristică, dezbaterea, VOTUL CU PICIORUL, Pitching,

metoda celor 5 C;

FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII: frontal, în grupe

RESURSE MATERIALE: tabla, flipchart-ul, fișe de lectură, fișe de lucru, markere

RESURSE UMANE: clasa de elevi, profesorul

REZULTATE AȘTEPTATE: participanții vor conștientiza importanța începerii procesului

decizional cu o atitudine pozitivă și cu o abordare centrată pe soluție, eficiență, concretizare.

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI: elevii trebuie pregătiți pentru viața într-o societate

democratică, să aibă o atitudine civică; școala trebuie să țină cont de părerile elevilor, iar aceștia

trebuie implicați în planificarea activităților școlare pentru obținerea unor rezultate pozitive în

procesul instructiv - educativ.







20


• Momentul organizatoric - 2 minute

- profesorul cere elevilor să-și așeze băncile în așa fel încât să se poată organiza în 4 grupe de

lucru. Profesorul intervine în organizarea grupelor pentru ca acestea să fie eterogene.

• Anunţarea subiectului şi a obiectivelor – 2 minute

- profesorul notează pe tablă titlul lecției și activitățile ce urmează a fi desfășurate, enunțând și

obiectivele lecției:

Titlu – Democrația în școală.

a. Înțelegerea noțiunii de democrație și a valorilor acesteia

b. Însușirea și conștientizarea valorilor democratice de dreptate, egalitate și libertate de

către elevi în cadrul școlii

c. Exersarea procesului democratic în clasă prin alegerea activităților ce vor fi planificate

în cadrul săptămânii „Să știi mai multe, să fii mai bun!”

• Captarea atenţiei – 1 minut

- profesorul le cere elevilor să reflecteze la întrebarea „Ar fi mai atractivă școala dacă s-ar ține

cont de părerile elevilor?”


a. Înțelegerea noțiunii de democrație și a valorilor acesteia

- profesorul distribuie grupelor fișa nr.1, le cere să citească informațiile și apoi, folosind metoda

conversației euristice și a dezbaterii, îi ajută pe elevi să definească noțiunea de democrație, să

identifică caracteristicile acesteia, să formulează valorile promovate, să distingă importanța și

aspectele negative ale procesului democratic.

b. Însușirea și conștientizarea valorilor democratice de dreptate, egalitate și libertate de

către elevi în cadrul școlii

- profesorul le cere elevilor să lucreze în perechi pentru a completa chestionarul de pe fișa nr.

2 în urma colaborării dintre ei, plecând de la valorile democrației și cum pot fi ele aplicate în

școală. Elevii vor citi răspunsurile care vor fi comentate de către colegii din grupă. Profesorul

joacă rol de moderator și va emite feedback pentru fiecare echipă.







21

c. Exersarea procesului democratic în clasă prin alegerea activităților ce vor fi planificate

în cadrul săptămânii „Să știi mai multe, să fii mai bun!”

Metoda folosită – „Votul cu piciorul”:

1. Profesorul va cere fiecărei echipe din cele patru stabilite la începutul orei să propună

câte o activitate, sub forma unui proiect, pentru săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!”.

Fiecare echipă are un anumit timp la dispoziție (în funcție de complexitatea temei proiectului

propus) să-și pregătească schița proiectului. Ca exemplu, se poate folosi metoda celor cinci C

după cum urmează:

• CONTEXT (problema care se vrea remediată în urma implementării proiectului,

contextul social/cultural etc.)

• CHANGE (SCHIMBARE) –(elementul de noutate, nevoia care cere implementarea

proiectului)

• CONTENT (CONȚINUT)-(ideea, conceptul de bază al proiectului)

• CAPACITY (POTENȚIAL)- (resursele umane și materiale implicate)

• COMMITMENT (ANGAJAMENT)- (beneficiile aduse celor implicați, mai ales atunci

când vorbim despre mai mulți parteneri implicați în proiect)

2. Metoda Pitching: Cele patru (sau mai multe) echipe propunătoare de proiecte își

pregătesc un speech convingător de maximum 60 de secunde. Se alege un speaker

(purtător de cuvânt).

3. Pe rând, prin tragere la sorți, cei patru purtători de cuvânt își susțin pledoaria în fața

clasei/grupei, încercând să convingă auditoriul de viabilitatea și eficiența propriului

proiect. Se sancționează prin întrerupere imediată orice secundă suplimentară folosită

față de timpul alocat de prezentare.

4. După finalizarea prezentărilor, cei patru (sau mai mulți) vorbitori sunt invitați să se

poziționeze în cele patru colțuri ale încăperii (sau mai multe puncte strategice), iar

participanților li se explică etapa următoare.

5. Timp de cinci minute, în totală liniște, fără a se folosi nicio formă de comunicare, fiecare

participant va trebui să se poziționeze alături de speakerul care a reușit să-i convingă cu

privire la proiectului prezentat. De menționat că doar două proiecte pot fi declarate







22

viabile, astfel încât participanții trebuie să aleagă, mutându-se ori de câte ori va fi

necesar în timpul exercițiului, cu respectarea timpului limită alocat (5 minute) și a

maximului de voturi admise pentru un singur speaker (care este jumătate plus unu).

a. Trainerul/profesorul avertizează participanții la jumătatea timpului disponibil

printr-un semnal sonor scurt.

b. Fiecare participant trebuie să își exprime obligatoriu votul.

c. Participanții sunt încurajați să ia în considerare în exprimarea votului lor

caracteristicile pe care un proiect câștigător ar trebui să le aibă: eficiență,

realism, creativitate, scop precis, relevanță.

6. La expirarea celor cinci minute, doar două proiecte pot fi declarate valide iar numărul

de voturi pentru fiecare dintre cele două proiecte trebuie să fie egal (aproximativ).

Aceste două activități vor fi planificate pentru săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai

bun!”.

• Evaluare și feed-back- 4 minute

- profesorul apreciază activitatea elevilor, reliefează aspectele pozitive, oferă alternative în

desfășurarea activității pentru echipele care au pierdut.







23

Anexa 1

Fișa nr.1. – Fișă de lectură

Se știe că democrația este un sistem de guvernare caracterizat prin participarea

cetățenilor la procesul de conducere. Acest regim politic se definește prin:

• separarea puterilor în stat

• alegeri libere

• pluralism

• respectarea drepturilor și libertăților oamenilor

• domnia majorității și protecția minorităților

Din punct de vedere etimologic, prin democrație se înțelege puterea poporului,

conducerea poporului de către popor.

Democrația presupune existența unor valori precum: libertatea, dreptatea și egalitatea.

Acestea reprezintă idealuri pentru care oamenii au luptat dintotdeauna, și, în același timp, repere

pe baza cărora s-au creat normele ce reglementează viața în societate.

Oamenii trebuie să trăiască în libertate, de aceea statul democratic garantează și

promovează libertățile personale, în limitele stabilite de lege. Cetățenii trebuie să aibă dreptul

la conduite și opinii proprii și, totodată, să se bucure de securitatea personală, a domiciliului și

a bunurilor pe care le posedă. Ei trebuie să își poată exercita libertatea de a se exprima, precum

și dreptul de a-și alege conducătorii și de a decide în probleme de interes politic. O democrație

nu poate funcționa de la sine, fără contribuția cetățenilor.

A fi cetățean într-un stat democratic este un lucru care se învață de-a lungul întregii

vieți, începând de la cele mai fragede vârste.

În școală, educația pentru democrație se realizează fie prin ore alocate special, fie prin

intermediul tuturor activităților care țin de viața școlii, de la organizarea unei serbări, până la

participarea elevilor în structuri reprezentative de conducere.







24

Anexa 2

Exercițiul 1

Completați rândurile libere cu enunțuri formulate individual.

Pentru mine libertatea în școală se manifestă prin :

1 ……………………………………………………….

2………………………………………………………..

3………………………………………………………..

Pentru mine dreptatea în școală se manifestă prin:

1………………………………………………………..

2………………………………………………………..

3………………………………………………………..

Susţineţi cu argumente în faţa colegilor opiniile formulate în enunţurile voastre.

Exercițiul 2

Literatura de specialitate prezintă

Avantajele democrației Dezavantajele democrației

Tratament egal

Garantarea libertăților

Schimbarea conducerii prin alegeri pașnice

Excesul de libertate

Neasumarea responsabilității

Haosul

Anarhia

Incompetența majoritară

Susţineţi/combateţi cu argumente opiniile colegilor voştri.

Exercițiul 3

Ilustraţi cu exemple avantaje ale democraţiei, aşa cum se prezintă în viaţa şcolii voastre:

1…………………………………………………………………………………………………

2…………………………………………………………………………………………………

3…………………………………………………………………………………………………

Ilustraţi cu exemple dezavantaje ale democraţiei, aşa cum se prezintă în viaţa şcolii voastre:

1………………………………………………………………………………………………

2…………………………………………………………………………………………………

3…………………………………………………………………………………………………







25

Lecţia 3

TITLUL LECȚIEI: Fericirea de a fi copil

TEMA (MODULUL): ARTA DE A FI FERICIT

TIPUL LECȚIEI: de dezvoltare a unor aptitudini practice și artistice




CLASA: V-XII

PROFESOR:

OBIECTIVE:

• descrierea sentimentului de fericire;

• recunoașterea stării de fericire;

• întocmirea unei liste cu activități care pot induce starea de fericire;

• elaborarea unui colaj;

• lucru în echipă și efectuarea în mod responsabila sarcinilor de lucru.

METODE DIDACTICE: brainstorming, COLAJUL, Ecusonul – acrostihul,

FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII: pe grupe

RESURSE MATERIALE: foaie de flipchart, reviste, ziare, creioane/markere/carioci, acuarele,

materiale diverse, chiar neconvenționale, post-it-uri, plicuri.



• dezvoltarea muncii în echipă, a abilităților de comunicare și colaborare;

• dezvoltarea intuiției și a creativității;

• dezvoltarea abilității de a gândi neconvențional, creativ;

• creșterea stimei de sine.

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI: o premisă importantă în succesul școlar o reprezintă starea

de bine a elevilor. Aceasta poate fi asigurată de cei din anturajul acestuia (părinți, profesori,







26

colegi, profesori, prieteni), însă este important ca elevul însuși să găsească căile și activitățile

care să-i asigure fericirea.



- profesorul organizează clasa în două grupe mari, plasând și băncile în așa fel încât să se

poată organiza două ateliere de lucru.

- profesorul propune un joc: Ecusonul3. fiecare elev primeşte câte o foaie de dimensiunea unei

cărţi de vizită. Pe ea fiecare elevul îşi scrie prenumele, pe verticală, cu litere de tipar după care

să realizeze acrostihul prenumelui cu propriile trăsături de caracter. În dreptul acrostihului,

elevul va realiza un desen reprezentativ pentru el. La finalul activităţii fiecare elev îşi prezintă

ecusonul în faţa colegilor.


- profesorul scrie pe tablă titlul lecției și le enumeră elevilor obiectivele și activitățile ce

urmează a fi desfășurate.

• Captarea atenţiei -2 minute

- profesorul împarte grupelor un plic cu imaginile de mai jos (anexa nr 1) și le cere să spună

care este starea emoțională a personajelor din imagine:

3 Tiberiu Culidiuc (coord), IMPACT – jocuri și povestiri, Manual de educație nonformală, ediția a II-a, 2015,

Fundația Noi Orizonturi, p 97







27


a. Folosind metoda brainstorming-ului, profesorul le solicită elevilor pe grupe

să completeze tabelul schițat pe o coală mare de flipchart (anexa 2)

Sunt fericit.....

atunci când..... dacă....

- sunt sănătos - am rezultate bune la școală

- rezultă o listă cu momente sau activități care definesc fericirea elevilor. Sunt discutate de către

elevi sub supravegherea profesorului.

b. Folosind metoda colajului profesorul le cere elevilor să reprezinte prin tehnici de decupare

și lipire pe foaia de flipchart pusă la dispoziția fiecărei echipe, un colaj cu tema „Arta de a fi

fericit”. Se cere de fapt integrarea artei și a jocului în munca de echipă, pentru elaborarea unei

planșe colective de tip colaj, care să reprezinte/descrie prin imagini sugestive tema aleasă.

Elevii sunt încurajați să folosească limbajul nonverbal, să fie creativi, să gândească reflexiv,

sintetic, fiindu-le interzisă comunicarea verbală pe toată durata exercițiului.

1. În prima etapă fiecare copil va scrie pe un bilețel două cuvinte care descriu, din punctul lui

de vedere, starea de fericire. Sarcina este inspirată din tabelul realizat anterior la activitatea

a. Bilețelele sunt lipite pe perete/tablă/flipchart, fără a fi semnate sau numerotate.







28

2. Etapa a 2-a constă în selectarea din reviste, ziare și materiale aduse la clasă, de texte,

imagini și elemente care să descrie cât mai sugestiv tema propusă.

3. A 3-a etapă este cea de execuție, care se desfășoară în liniște; toți lucrează fără să vorbească:

decupează, lipesc imaginile, textele, desenele, materialele selectate în etapa precedentă;

astfel, planșa finală va fi o compoziție colectivă de tip colaj care va descrie cuvintele de pe

bilețelele lor, scrise în prima etapă.

4. A 4-a etapă, cea de comunicare și conștientizare, este cea în care fiecare elev care a

participat la activitate va motiva alegerile personale în ceea ce privește aportul adus la

realizarea colajului, explicând celorlalți participanți simbolistica elementelor folosite. În

această etapă elevii stau in semicerc în jurul colajului expus, ascultând explicațiile oferite

de către colegii lor. Profesorul conduce discuția finală.

• Evaluare și feed-back – 5 minute

- profesorul apreciază materialele realizate de către elevi, solicitând și elevilor din cealaltă

echipă să-și expună punctul de vedere.

- fiecare elev își prezintă ”ecusonul” de la începutul activității și un lucru/ situație/ om ce îi

aduce sentimentul de fericire.







29

Anexa 1

Care este starea emoțională a personajelor din imagine?







30

Anexa 2

Sunt fericit.....

atunci când..... dacă....

- sunt sănătos - am rezultate bune la școală







31

Lecţia 4

TITLUL LECȚIEI: Bullying - ul printre elevi

TEMA (MODULUL): BULLYING

TIPUL LECȚIEI: Mixtă, De exersare a unor abilități comunicaționale, civice,




CLASA : V-XII

PROFESOR:

OBIECTIVE/ COMPETENȚE:

• Să recunoască în școală sau în grupul de prieteni fenomenul de bullying;

• Să împărtășească unui adult (cadru didactic sau părinte) dacă este victimă sau martor al

unei acțiuni de bullying;

• Să stabilească limite ferme pentru un comportament inacceptabil social;

• Să conștientizeze faptul că orice acțiune are consecințe asupra propriei persoane și

asupra celorlalți;

METODE DIDACTICE: COMMITMENT4, observația, jocul didactic, conversația,

experimentul, problematizarea, Ce simt? – joc de mimă

FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII: frontal, în grupe

RESURSE MATERIALE: fișe de diverse culori (gri pentru temeri și colorate pentru aspecte

pozitive), imagini, coșuleț sau pălărie specială, coș de gunoi

RESURSE UMANE: clasa de elevi, profesorul

REZULTATE AȘTEPTATE: participanții vor conștientiza importanța începerii procesului

decizional cu o atitudine pozitivă și cu o abordare centrată pe soluție, eficiență, concretizare.

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI: Bullying-ul5 este un comportament ostil/de excludere și de

luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” poate fi asociat cu termenii de

4Metoda commitment este explicată pe larg la sfârșitul planului de lecție, în Anexă 5Cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bullying.







32

intimidare, terorizare, brutalizare. Bullying-ul nu presupune existența unui conflict bazat pe o

problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe

alții într-o lumină proastă. Fenomenul bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în

grupuri sociale, unde persoanele interacționează unele cu altele: la școală, la locul de muncă, în

familie, în cartiere, etc. Se creează astfel o stare de conflict, care nu poate fi depășită decât dacă

se conștientizează existența fenomenului.

Bullying-ul se manifestă6:

• fizic: lovire, împingere, pocnire, ciupire, constrângerea celuilalt elev prin contact fizic

• verbal: amenințări, tachinare, insulte, bătaie de joc, șantaj, poreclire, împrăștierea de

zvonuri și minciuni

• emoțional/psihologic: excluderea intenționată a cuiva dintr-un grup sau activitate,

manipulare, ridiculizare

Victimele bullying-ului sunt adesea timide, cu stimă de sine scăzută, abilități sociale

slabe, în general mai puțin puternice din punct de vedere fizic decât colegii lor; agresorii îi aleg

după aceste criterii tocmai pentru a se pune ei în siguranță deoarece, de obicei, victimele nu se

răzbună.


• Momentul organizatoric -1 minut

- profesorul pregătește materialele, iar elevilor li se cere să își așeze scaunele în cerc.


- profesorul propune un joc Ce simt?, elevii sunt așezați în cerc. Fiecare pe rând reprezintă câte

o emoţie. Ceilalţi încearcă să ghicească emoţia înfăţişată. Persoana care o face prima reprezintă

următoarea emoţie. Se face apoi un moment de reflecție: Ce ați avut de făcut? Cum v-ați simțit

când ați mimat emoția? A fost ușor de identificat emoțiile celorlalți? Ați fost puși în situația de

a ține cont de sentimentele celorlalți? Dar ceilalți au ținut cont vreodată de sentimentele voastre?

-se prezintă titlul lecției și ceea ce se urmărește pe parcursul activității.

6Cf https://olweus.sites.clemson.edu/Training%20Materials/Miscellaneous_Resources/The_OBPP_2016.pdf.







33


- Cunoașteți fenomenul de bullying?

- elevilor li se vor arăta câteva imagini reprezentative cu situații de bullying și li se va explica

sensul și consecințele negative ale acestui fenomen.


- elevilor li se distribuie foi de hârtie de culoare GRI pe care vor scrie câte una sau mai multe

temeri pe care le au în legătură cu fenomenul de bullying: culoarea gri este asociată cu lipsa de

sens, tristețea, incertitudinea, lipsa standardelor morale. Elevii care participă niciodată nu vor

trebui să dezvăluie informații personale pe care nu vor să le împărtășească, ci pot exprima o

temere generală sau a unui prieten.

1. Foile gri sunt apoi împăturite: pentru a se păstra secretul.

2. Cadrul didactic indică apoi elevilor să arunce toate foile gri cu temeri la coșul de gunoi:

pentru a fi eliminate toate temerile puse pe hârtie.

3. Elevii sunt grupați pe perechi: munca în pereche sau grup foarte mic conduce la

ascultare activă, empatie, politețe, deschidere față de ideile celuilalt, comunicare și

evaluare (oferire de feedback).

4. Elevilor li se distribuie FOI COLORATE pe care vor scrie un lucru frumos despre ei

înșiși și un lucru frumos despre colegul din pereche: culorile variate și vii sunt asociate

cu încrederea, cooperarea, entuziasmul.

5. Foile colorate sunt apoi împăturite.

6. Toți elevii aduc foile împăturite și le pun în coșuleț sau pălăria specială.

7. Pe rând, vor veni să aleagă o foaie împăturită și să citească aspectele pozitive trecute pe

aceasta: atitudinile pozitive sunt întărite social.

8. La final cadrul didactic subliniază multitudinea de lucruri pozitive pe care le au de spus

unii despre ceilalți, ce înseamnă să empatizezi cu un alt coleg și a-i găsi trăsături

pozitive, precum și atitudinile care trebuie cultivate între colegi și prieteni.

Evaluare și feed-back- 4 minute







34

- metoda Commitment7: elevii își vor asuma, fiecare, câte un angajament ferm pentru viitor

în ceea ce privește:

• luarea de atitudine în fața acțiunilor de bullying

• curajul de a spune unui adult dacă sunt victime ale bullying-ului

• comportamentul pozitiv față de colegii de clasă

Angajamentul se va rosti în fața clasei, de către fiecare, cadrul didactic va oferi o formulare de

început: „De azi înainte, la școală, îmi iau angajamentul să spun DA atunci când.....și NU

atunci când....”.

Cadrul didactic trebuie să fie foarte atent la următoarele aspecte:

➢ Este posibil ca unii copii să aibă o legătură foarte personală cu violența sau agresiunea

(bullyingul). Este posibil ca unii participanți să fi fost supuși de către semenii lor la tachinare

dureroasă sau bullying dureros, dar să nu se fi simțit niciodată confortabil să vorbească

despre aceasta. Este posibil ca alții să fi fost nemiloși sau violenți cu o altă persoană și se

simt vinovați sau au sentimente amestecate în legătură cu acest lucru.

➢ Trebuie încurajate atitudinile pozitive, iar elevii să conștientizeze că adultul (cadrul

didactic) este un sprijin atunci când are nevoie și, mai ales, o persoană discretă care, dacă

va fi cazul, știe să păstreze un secret.

7 Metoda Commitment este expusă în partea a II-a a prezentei curricule. Cadrul didactic se va familiariza cu

aceasta anterior aplicării lecției.







35

Lecţia 5

TITLUL LECȚIEI: Libertate și democrație

TEMA (MODULUL): DEMOCRAȚIA DE MÂINE





CLASA: V – XII

PROFESOR :

OBIECTIVE/ COMPETENȚE:

• descrierea conceptului de democrație folosind imaginile prezentate

• argumentarea evoluției termenului de democrație de la cea directă la cea reprezentativă

• operarea cu termeni specifici democrației.

• cunoașterea valorilor, principiilor democrației

METODE DIDACTICE: explicația, conversația, PITCHING, joc de energizare: Fii atent, fii

responsabil.

FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII: frontal, pe grupe, individual

RESURSE MATERIALE: Tabla/ whiteboard, cretă/marker, creioane, coli albe, eșarfe, plicuri,

PPT, flipchart, foi de hârtie, post-it -uri colorate



• Să cunoască și să aplice trăsăturile unui discurs persuasiv de succes

• Să adauge valoare temei propuse printr-o prezentare de succes

• Să depășească frica de a vorbi în public

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI:

Democrația presupune acel sistem de guvernare în care cetățenii contribuie la luarea deciziilor.

Pentru a putea forma cetățeni responsabili, capabili de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea,

este necesară o educație care să asigure înțelegerea modului de funcționare a sistemului







36

democratic, principiile și valorile acestuia, exersarea unor competențe de negociere,

cunoașterea rolului echității politice și garantării libertății individului.


• Momentul organizatoric: 2 min.

- pregătirea materialelor; elevii sunt grupați alegând între numele a cinci formații cunoscute

(ex. Queen, Iris, Scorpions, Metallica, Rammstein).

• Anunţarea subiectului şi a obiectivelor: 5 min.

- așa cum alegerea personală a dus la formarea grupelor, tot așa alegerile personale pot influența

societatea.

- joc de energizare: Fii atent, fii responsabil!, profesorul împarte elevii în două grupe egale.

Echipele stau față în față ținându-se de mână și având ochii închiși. Profesorul pune câte o

eșarfă la distanță egală față de cei doi jucători din capătul liniei. Apoi se așează în celălalt capăt

al șirului și prinde mâinile primului jucător din cele două echipe. Strânge în același timp mâinile

primelor persoane din cele două grupuri. Echipa dă mai departe mâna strânsă, până la ultimul

din grup care deschide ochii și ridică eșarfa. Câștigă echipa care a ridicat prima eșarfa. Se poate

repeta. Elevii revin în grupele lor și urmează un moment de reflecție: Ce ați avut de făcut? Cum

v-ați simțit când cealaltă echipă a avut o reacție mai rapidă? Dar cei care ați câștigat? Ați simțit

aceste sentimente și în alt context?

- profesorul prezintă un PPT (Anexa 2) cu tema Libertate și democrație, la slide-ul al doilea

se prezintă tematica ce va fi urmărită pe parcursul activității.

https://drive.google.com/file/d/1m4qrPWBuWvxkHazEpxoL7cK1PdKg2fZN/view?usp=shari

ng

• Captarea atenţiei: 5 min.

- se împart fiecărei grupe câte un plic în care sunt imagini referitoare la drepturile și

libertățile individului; (Anexa 1)

- se cere fiecărei grupe să spună ce cred că reprezintă; apoi profesorul aduce clarificări:

a) prima imagine îi introduce pe elevi în viața ateniană, în urmă cu 2500 de ani când toți

cetățenii erau egali în fața legii, când libertatea cuvântului și participarea la guvernare erau

principiile de bază ale cetății.

https://drive.google.com/file/d/1m4qrPWBuWvxkHazEpxoL7cK1PdKg2fZN/view?usp=sharing

https://drive.google.com/file/d/1m4qrPWBuWvxkHazEpxoL7cK1PdKg2fZN/view?usp=sharing







37

b) a doua imagine prezintă dreptul poporului în democrație de a protesta, de a-și critica

reprezentanții aleși și de a le urmări politica de guvernare.

c) a treia imagine ne sugerează libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor, a credințelor,

a creațiilor, de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte

mijloace de comunicare.

• Activități: 28 minute

- la slide-ul al treilea profesorul provoacă elevii să găsească definiția democrației, apoi

concluzionează: democrația este mai mult decât o formă de guvernământ, ea este în primul rând

un mod de asociere, un mod de viață în care deliberăm în colectiv asupra prolemelor și

proiectelor pe care le împărtășim.

- la slide-ul al patrulea profesorul cere fiecărei grupe să aleagă o valoare a democrației și să

explice ce reprezintă pentru ei. Profesorul explică faptul că sistemul democratic funcționează

pe baza unor principii (descrise în materialul ppt).

- profesorul propune grupelor ca până la finalul prezentării PPT-ului să își aleagă un principiu.

Mai apoi pe foi de flipchart să argumenteze de ce cred ei că acest principiu este sau nu respectat

în România. La terminarea timpului acordat, fiecare grupă își desemnează un speaker care va

convinge audiența printr-un discurs de 60 de secunde. Se insistă pe următoarele aspecte

importante ale unui bun speech așa cum sunt prevăzute în anexa nr 2, anexă distribuită fiecărei

grupe.

• Evaluare: 10 min

- fiecare speaker este invitat să-și rostească pitch-ul. Se numește un responsabil cu

monitorizarea timpului, care are datoria de a anunța printr-un semnal sonor scurt scurgerea

primei jumătăți din timpul alocat.

- profesorul notează pe foaia de flipchart numele fiecărui vorbitor. La final, se oferă feed-back

după posibilitate, fie printr-o notă de la 1 la 10 unde 10 înseamnă maxim, fie cu un emoticon.

Notele/ emoticoanele se acordă individual de către toți cei prezenți, se transcriu pe post-ituri și







38

se lipesc sub numele fiecărui vorbitor de pe foaia de flipchart. În acest fel se asigură analiza și

în același timp succesul metodei.







39

Anexa 1







40







41







42

Anexa 2

Criterii ale unui speech bun:

• Coerență

• Claritate

• Adresare directă

• Timing

• Contact vizual cu audiența

• Utilizarea de analogii

• Personalizare

• Ținuta exterioară

• Atitudinea

• Tonul vocii

• Entuziasm

------------(mai pot fi adăugate)







43

Lecţia 6

TITLUL LECȚIEI: Copilul de azi, adultul de mâine

TEMA (MODULUL): DREPTURILE COPILULUI. GÂNDIREA CRITICĂ.





CLASA : V-XII

PROFESOR :

OBIECTIVE:

1. Reconstituie imagini și interpreteazǎ simbolul acestora reprezentȃnd diferite drepturi ale

copilului;

2. Diferenţiazǎ nevoile de drepturi;

3. Cunoașterea zilelor dedicate la nivel mondial celebrǎrii copiilor și a drepturilor acestora;

4. Denumesc instituţiile ce luptǎ pentru drepturile copiilor;

5. Argumenteazǎ rolul respectului ȋn garantarea drepturilor;

6. Aprecieazǎ nivelul de implicare a colegilor ȋn activitǎţi și ȋncurajeazǎ schimbarea de

comportamente;

METODE DIDACTICE: jocul didactic (de energizare, de atenție-puzzle), conversația

euristică, demonstrația, storytelling în cinci pași, SCAUNUL FIERBINTE;

FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII: pe grupe, frontal;

RESURSE MATERIALE: PPT, foi A3 pe care sunt imprimate anterior fotografiile din Anexa

nr 1, plicuri A3, scotch, fișe din anexa nr.2, plicuri A4, videoproiector, laptop;

RESURSE UMANE: elevi, profesor;


• feed-back în interiorul grupului;

• înțelegerea mai profundă a unor noțiuni/a unui rol;







44

• exersarea abilităților de analiză;

• creșterea stimei de sine;

• conștientizarea importanţei cunoașterii drepturilor/responsabilitǎţilor copiilor;

• impactul acţiunii lor ȋn transformarea ȋn cetǎţeni activi;

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI: O societate performantă este aceea în care membrii ei dețin

competențele necesare găsirii celor mai oportune modalități de rezolvare a problemelor. Punctul

de plecare îl constituie educația copiilor, prin conștientizarea de către aceștia că societatea le

datorează respectarea unor drepturi și că la rândul lor ei au responsabilități față de comunitatea,

țara în care trăiesc.


• Momentul organizatoric: 2 minute

- pregătirea materialelor

- joc de energizare: Întreaga sală își strânge mâna, profesorul cere elevilor să formeze 2 cercuri

concentrice mari – unul în interiorul altuia (sǎ fie un numǎr egal de copii ȋn cele douǎ cercuri).

Participanţii din cercul interior se întorc cu faţa la participanţii din cercul exterior, se

prezintă/salutǎ repede şi dau călduros mâna. Cercul extern se roteşte mereu spre stânga şi cercul

intern se mişcă spre dreapta până când toţi participanţii se reîntâlnesc.

- elevii numără de la 1 la 4 și formează câte o grupă în care vor lucra până la finalul activității.

Se aleg aleatoriu 5 elevi (din fiecare grupǎ) care să exprime starea de la începutul activității

(spun check-in, apoi își exprimă starea de moment) printr-un cuvânt, gest sau o melodie

(profesorul oferǎ un exemplu: „bucuros”, etc);

• Anunţarea subiectului şi a obiectivelor/ competențelor: 6 minute

- captarea atenţiei : profesorul propune un joc de atenție –Magazia buclucașă: ”Școala unde te

afli tocmai a primit prin donație o magazie nouă. O singură problemă: fostul proprietar era

foarte dezorganizat. Singurele obiecte ce le dorește a le păstra sunt câteva fotografii care se pot

găsi printre bucățile de hârtie rupte și împrăștiate într-o cutie. Trebuie să le deslușiți cât mai

repede. În scurt timp fostul proprietar sosește după ele”.







45

1. Fiecare membru al grupului primește cel puţin câte o bucată de fotografie din plicul primit

(A3), anexa nr 1.

2. Sarcina fiecărui grup de elevi este să le ordoneze cât mai repede, fără însă a comunica verbal.

3. Când un grup termină lipește foaia de perete și scrie ce reprezintă poza.

Un elev citește cu voce tare ce reprezintă fiecare fotografie-puzzle.

Profesorul indică apoi elevilor subiectul lecției : ”Copilul de azi, adultul de mâine” și

competențele vizate.

• Activități : 30 minute

- Se deschide materialul PPT:

https://drive.google.com/open?id=1pTWaYESRRyZnxHGeaTmiIC5LdY-pOM-j

După primul slide, profesorul propune grupelor să deschidă cel de-al doilea plic, în care se află

anexa nr.2 (fișa nr 2 și imaginile anterior tăiate), în care elevii vor identifica diferența dintre

nevoie și dorință.

- la cel de-al treilea slide elevii sunt provocați să găsească legătura dintre drept-responsabilitate

și condiția în care acestea pot fi garantate: respectul.

- după întrebarea ”există drepturi fără responsabilități?”, din slide-ul 4, li se propune elevilor

un joc:Rețeaua drepturilor: elevii stau într-un cerc. Un elev ține în mână un ghem și spune:

"Am dreptul să..(poate spune orice drept)”, aruncând ghemul, fără să dea drumul capătului de

ață, la orice alt coleg și spune: ”și tu ai dreptul să...” Elevul care a prins ghemul spune la rândul

său un drept și aruncă mai departe ghemul, ținând însă întins de fir. Se repetă până când toți

elevii sunt conectați la rețea. Se cere apoi de către profesor unor elevi să traga de fir, firește

mișcarea este resimțită de toți. Se numesc apoi trei elevi care să dea drumul firului și se cere

tutror să observe ce se întâmplă. Jocul este urmat de un moment de reflecție: Despre ce drepturi

au vorbit colegii? Ce credeți că reprezintă această rețea? Cum v-ați simțit în momentul în care

firele s-au mișcat? Ce credeți că reprezintă? Ați simțit vreodată că drepturile voastre, de la

școală de exemplu, sunt legate de cele ale colegilor? Ce s-a întâmplat în momentul în care

colegii au lăsat firul din mână? Ce credeți că reprezintă? S-a întâmplat să simțiți că drepturile

v-au fost încălcate? Cum v-ați simțit? Cine credeți că trebuie să vă garanteze vouă ca și copii

drepturile?

https://drive.google.com/open?id=1pTWaYESRRyZnxHGeaTmiIC5LdY-pOM-j







46

-elevii revin la locurile lor și continuă să converseze pe baza imaginilor din materialul ppt: ce

zile sunt dedicate copiilor, ce instituții militează pentru drepturile copiilor, în ce documente se

regăsesc, care sunt principalele drepturi ale copiilor

- se cere copiilor să urmărească filmulețul ” Go Blue” lansat de UNICEF în noiembrie 2018, de

promovare a zilei drepturilor copiilor.

https://drive.google.com/open?id=15mpfC9ezmHs_0O_ASVhH--TKrVEgp2QJ

Li se cere să răspundă la întrebarea: De ce este important să ne implicăm în campanii de

promovare a drepturilor copiilor, a oamenilor în general ?

-se solicită fiecărei grupe după modelul storytelling în cinci pași ( tehnici de sintetizare a

informației, facilitarea învățării, factorul ludic):

• A fost odată ca niciodată...

• În fiecare zi.....

• Într-o zi...

• De atunci înainte...

• Iar acum...

să propună schimbări în Regulamentul de Ordine Interioară din școală în ceea ce îi privește și

responsabilitățile ce le implică.

• Evaluare: 10 minute

- elevii sunt puși pe grupele în care au lucrat să facă o evaluare sub forma SCAUNUL

FIERBINTE : așezați în cerc pe scaune, în mijloc un elev așezat și el pe scaun primește din

partea fiecărui coleg spre care se îndreaptă un feed-back folosind expresiile:

• Ai ajutat grupul atunci când...

• Aș vrea să văd mai mult din...

- aleatoriu 10 elevi își exprimă starea de la finalul activității ( spun check – out apoi își exprimă

starea de moment) printr-un cuvânt, emoticon, melodie...

https://drive.google.com/open?id=15mpfC9ezmHs_0O_ASVhH--TKrVEgp2QJ







47

Lecţia 7

TITLUL LECȚIEI: Impresii şi etichete

TEMA (MODULUL): Stereotipuri şi prejudecăţi

TIPUL LECȚIEI: de transmitere de noi cunoștințe




CLASA : V-XII

PROFESOR :

OBIECTIVE:

• să identifice stereotipuri și prejudecăți în studiile de caz prezentate;

• să recunoască tipuri de stereotipuri;

• să diferențieze stereotipurile de prejudecăți;

• să precizeze cauzele stereotipurilor și ale prejudecăților;

• să descrie un caz de manifestare a prejudecăților sau a stereotipurilor;

• să argumenteze că faptele sunt cele după care trebuie judecat omul;

• să adopte o atitudine de respingere a prejudecăților;

• să rezolve cazuri simple de manifestare a stereotipurilor;

• să găsească exemple de prejudecăți și stereotipuri care pot conduce la violență sau

discriminare;

• să-și exprime părerea în timpul rezolvării studiilor de caz.

METODE DIDACTICE: metoda check-in/check-out, conversația, explicația, studiul de caz,

învățarea prin descoperire, expunerea, descrierea;

FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII: frontal, individual, pe grupe;

RESURSE MATERIALE: fișe de lucru, laptopul și videoproiectorul, manualul, caietul, tabla;

RESURSE UMANE: elevii







48

REZULTATE AȘTEPTATE: elevii vor deveni conștienți de multitudinea de stereotipii și

prejudecăți existente în societate; după descoperirea cauzelor care ne fac să adoptăm un anumit

mod de a judeca, elevii vor fi mai atenți la felul în care înțeleg atitudinile colegilor și persoanelor

din mediul lor;

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI: în viața de zi cu zi, adoptăm diferite tipare de a gândi, fără

a fi conștienți de emoțiile pe care ni le provoacă și comportamentele negative la care ne conduc.

Prin acest mod de a aborda tema, dorim să îi conștientizăm pe elevi cu privire la pericolul de a

se lăsa antrenați în a gândi eronat prin adoptarea de stereotipii și prejudecăți


• Momentul organizatoric (1 min.)

- se organizează clasa; se creează un climat cooperant.

- se pregătesc materialele necesare desfăşurării orei;

• Anunţarea subiectului şi a obiectivelor lecţiei (4 min.)

- profesorul notează titlul lecţiei şi precizează ce vor afla, ce trebuie să facă la sfârşitul lecţiei,

stabileşte reguli/comunică ;

• Activităţi

a. Captarea atenției (10 min.)

Metoda Check-In. La începutul dezbaterii temei propuse, profesorul cere elevilor să se așeze,

de preferat, sub forma unui cerc în clasă; pune întrebări clasei și provoacă elevii la răspuns:

„Exprimă-ți starea ta de acum....(printr-un desen, printr-un cuvânt, printr-o melodie, etc.)”

b. Dobândirea noilor cunoştinţe (30 min.)

• realizează o prezentare a stereotipurilor, tipurilor de stereotipuri, a prejudecăților, făcând o

schiță pe tablă;

• profesorul împarte elevii în patru grupe, apoi dă fiecărei grupe câte o fișă;

• solicită elevilor să studieze fişa, iar liderul grupului să prezinte studiul de caz al grupei sale

și care sunt stereotipurile găsite;







49

• profesorul precizează consecinţele pe care le au prejudecățile asupra vieții oamenilor, în

general; elevii sunt atenţi la expunerea realizată de profesor;

• elevii studiază textul din fişă, încercând să descopere stereotipurile care se află în studiul de

caz al fiecărei grupe;

• în continuare, profesorul îndrumă elevii spre vizionarea și comentarea unui film de 5

minute, Don’t judge a book by its cover!8, din care să deducă urmările manifestării

prejudecăților în societate; precizează la ce anume trebuie să fie atenți elevii şi pune

întrebări ajutătoare;

https://drive.google.com/open?id=1F644oaNUt0WBtRFxkXIGUIg2flNcsahC

• elevii sunt atenţi la expunerea realizată de profesor, răspund întrebărilor formulate de

profesor, răspund cerinţelor profesorului

• Evaluarea(5 min.)

- se realizează printr-o fişă de evaluare şi un chestionar de autoevaluare

- se aplică metoda check-out. Profesorul le cere elevilor: „Exprimă-ți starea ta de acum

....(printr-un desen, printr-un cuvânt.., printr-o melodie, etc.)”

8 https://www.youtube.com/watch?v=uEOQVXC67UQ

https://drive.google.com/open?id=1F644oaNUt0WBtRFxkXIGUIg2flNcsahC

https://www.youtube.com/watch?v=uEOQVXC67UQ







50

Anexa 1

Fișă grupa 1

Într-o zi, în timp ce își căuta caietul de română în ghiozdan, Luiza a observat că-i lipsește

portmoneul, în care avea o mică sumă de bani pentru a-și cumpăra o gustare de la chioșcul din

incinta școlii. S-a gândit imediat cine ar fi putut umbla în ghiozdanul său: „Cine ar putea

sustrage un obiect din geanta cuiva, în afară de Cornel, care provine dintr-o familie foarte săracă

și nu are niciodată mâncare sau bani?” Fără să se mai gândească, l-a abordat pe Cornel.

1. Ce stereotip întâlnim în acest studiu de caz?

2. A procedat corect Luiza?

3. Cum ar fi trebuit să gândească?

4. Cum ar fi trebuit să acționeze?

Fișă grupa 2

În timp ce se afla la scăldat în balta de la marginea satului, Mihai a văzut că se apropia

un copil ce locuia în cartierul de rromi din apropiere. Copilul se pregătea să intre și el în baltă,

pe când Mihai a ieșit și a plecat. Mihai era convins că acel copil nu ar trebui să facă baie în balta

în care se scălda el, deoarece este diferit de majoritatea prietenilor săi.

1. Ce stereotip întâlnim în felul de a gândi al lui Mihai?

2. Ce consecințe are acest mod de a gândi?

3. Cum ar fi trebuit să se comporte Mihai?

4. Credeți că între Mihai și acel copil s-ar putea lega o prietenie?

Fișă grupa 3

Autobuzul era atât de încărcat de persoane, încât nici un loc nu mai era liber. Alexandru

era un băiat bine crescut, dar în acea zi se simțea foarte slăbit și nu s-a ridicat de pe scaun să

cedeze locul doamnei în vârstă, care tocmai urcase. Cei care stăteau pe scaune puteau ei să

cedeze un loc, gândea el, mai ales că el avea mâna în ghips. În timp ce privea pe fereastră, se

trezi tras de mânecă și o voce autoritară îi ordonă să se ridice și să cedeze locul. Alexandru s-a

simțit nedreptățit, fiindcă doamna a început să-l acuze de proastă creștere.

1. Ce stereotipuri s-au manifestat în acest caz?







51

2. Cum ar fi trebuit să procedeze Alexandru?

3. Cum ar fi trebuit să procedeze doamna în vârstă?

4. Cine ar fi trebuit să-și ceară scuze?

Fișa grupa 4

Oricât ar fi încercat să-și domine emoțiile de la teste, Bogdan tot nu putea să se

concentreze suficient. Notele sale erau destul de mici, pe când colega sa, Antonia, era premianta

clasei și se considera cea mai bună elevă. Într-o zi, Bogdan a luat o notă de 10 la matematică,

în timp ce Antonia a luat doar nouă. Atunci Antonia l-a acuzat pe Bogdan că a copiat. Adevărul

este că Bogdan a reușit în sfârșit să-și învingă emoțiile și să se concentreze mai bine în timpul

testului.

1. Ce stereotip s-a manifestat în felul de a gândi al Antoniei?

2. Cum ar fi trebuit să reacționeze Antonia în mod normal?

3. Cum credeți că s-a simțit Bogdan când a fost acuzat de Antonia?

4. Au mai putut fi buni colegi după această întâmplare?

Fișă de evaluare

1. Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor afirmații (notați adevărul cu A, iar falsul cu

F):

Stereotipiile sunt convingeri, credințe sau idei fixe pe care oamenii le au despre anumite

persoane.

Prejudecățile sunt judecăți de valoare.

Stereotipiile pot fi negative sau pozitive.

Cu ajutorul prejudecăților judecăm oamenii după faptele lor.

2. Stereotipiile vin din:

- Familie;

- ...........

- ...........

- ...........

- ...........







52

3. Emoții și comportamente negative cauzate de prejudecăți:

- Discriminarea;

- ...........

- ...........

- ...........

- ...........

- ...........







53

Lecţia 8

TITLUL LECŢIEI: Decizii

TEMA (MODULUL): Curajul de a spune "DA" sau "NU"

TIPUL LECȚIEI: mixtă




CLASA: V-XII

PROFESOR:

OBIECTIVE:

• să identifice cele mai bune decizii personale și să se angajeze să le respecte

• să acționeze independent

• să-și dezvolte încrederea în forțele proprii

METODE DIDACTICE: conversația, explicația, munca independenta, învățarea prin

descoperire, exercițiul, metoda Portretul, rebus

FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual, în echipe

RESURSE MATERIALE: text, coli de desen albe, creioane simple sau colorate, laptop

RESURSE UMANE: elevii, profesorul

REZULTATE AŞTEPTATE:




MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI: În societatea actuală, în continuă schimbare şi care oferă o

gamă largă de posibilităţi, capacitatea de a lua decizii corecte şi în timp util este crucială. Fiecare

persoana şi parcursul ei personal şi profesional reprezintă rezultatul deciziilor luate de-a lungul

vieţii. şi în consecinţă capacitatea de a lua decizii trebuie educată în mod conştient.







54


• Moment organizatoric – 5 minute

Pentru a crea o ambianță destinsă și relaxantă profesorul/dirigentele invită fiecare elev să

adreseze clasei un gând pozitiv. Metoda induce o stare de confort și implicare. Elevii răspund

cerinței și adresează colegilor cuvinte ce exprimă starea de moment. De exemplu: „Bucurie”,

„Primăvară”, „Note mari”, „Colegi de nota 10”, „Tinerețe”, „Soare”, „Căldura”, „Joacă”, etc

• Anunţarea subiectului şi a obiectivelor lecţiei – 5 minute

Câteodată ne este mai ușor să spunem « Da » în fața unei cereri insistente, chiar dacă, de fapt,

ne-am dori și ar fi în interesul nostru să spunem « Nu ». Se întâmplă să nu putem refuza anumite

persoane, pentru că ele ne adresează cererile într-un anumit fel: ne fac să ne simțim învinovățiți

sau pur și simplu sunt persoane dragi nouă și considerăm nepotrivit să spunem NU! Pe moment

ne este mai confortabil să acceptam, dar, pe termen lung, ajungem să regretăm că nu am avut

puterea de a refuza. Și totuși, ce ne face să nu putem spune « NU » chiar și atunci când știm

deja că nu e o decizie bună? Ce ne-ar ajuta să ne ascultăm și să ne asumăm nevoile reale? Lecția

de astăzi își propune să clarifice aspectele de mai sus și să îmbunătățească disponibilitatea

elevilor de a răspunde cu NU unor cereri nerezonabile.

• Activităţi

a. Prezentarea conținutului 10 minute

Profesorul invită elevii să vizioneze un clip referitor la tema lecției: „Curajul de a spune DA

sau NU”, care prezintă cazul unei eleve care este supusă tentațiilor și la care răspunde uneori

negativ, alteori pozitiv.

Linkul către resursa video:

https://drive.google.com/file/d/1itLtB37B9xLOk8sZS0s65BtJPm0nwE8E/view?usp=sharing

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=IGX1XZb-lFY

b. Dirijarea învățării 15 minute

https://drive.google.com/file/d/1itLtB37B9xLOk8sZS0s65BtJPm0nwE8E/view?usp=sharing

https://www.youtube.com/watch?v=IGX1XZb-lFY







55

Pornind de la acest clip, profesorul schițează pe tablă cu markerul un tabel în care trasează două

rubrici: DA si NU. Invită apoi fiecare elev să noteze trăsături, sentimente pozitive și negative,

care se desprind din clip.

De exemplu:

DA NU

Prieteniei

Încrederii

Respectului

Schimbării în bine

Încurajării

Ajutorului

Colaborării

Curajului

Judecării celuilalt

Fumatului

Drogurilor

Batjocurii

Violentei

Rasismului

Răutăților, negativismului, etc.

Urii

Pentru a accentua și întări importanța prieteniei, profesorul propune rezolvarea unui rebus pe

aceasta tema cu titlul “ PRIETENIA” iar soluția rebusului este „FĂRĂ FRICĂ.

c. Asigurarea conexiunii inverse 15 minute

Pentru asigurarea feedback-ului se aplică metoda “PORTRETUL”

1. Profesorul cere elevilor să se poziționeze în încăpere, perechi, unul în fața celuilalt.

2. Apoi îi invită să folosească foaia și creionul pentru a desena portretul persoanei din fața

lor, încercând să surprindă trăsăturile definitorii și starea de spirit a acesteia; e important

ca cel care desenează să nu privească deloc foaia, ci să-l privească în ochi pe cel desenat,

accentul fiind pus nu atât pe redarea fidelă a fizicului, ci pe reprezentarea partenerului

în funcție de percepția personală a celui care desenează.

3. Execuția durează 2 minute, apoi perechile se schimbă între ele, repetându-se exercițiul

până când fiecare dintre cursanți va avea 3 portrete realizate de către alți participanți.







56

4. La final, trainerul/profesorul expune toate portretele realizate; fiecare va alege un singur

portret, cel care exprimă cel mai bine trăsături morale pozitive pe care ar dori să le aibă.

5. ,,Cum mă văd alții, cum mă văd eu?” Este momentul în care fiecare dintre cursanți

prezintă celorlalți portretul ales, motivând alegerea făcută.

Exemplu –„am ales acest portret deoarece exprimă cel mai bine faptul că sunt deschis spre

nou...”



Material realizat cu sprijinul financiar al Mecanismului Financiar al SEE 2014 – 2021. Conținutul acestuia (text, fotografii, video) nu reflectă opinia oficială a Operatorului de Program, a Punctului Național de Contact sau a Oficiului Mecanismului Financiar. Informațiile și opiniile

exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.

57

Anexa 1

REBUS PRIETENIA

1. Prieten excepțional

2. Mergând pe același drum

3. Dragoste necondiționată

4. Opusul minciunii

5. Stare de euforie

6. Sinonim pentru afecțiune

7. Sinonim pentru admirație

8. Stă în bancă cu tine

9. Loialitate

“PRIETENIE”

Rezolvarea rebusului

F A N T A S T I C

T O V A R A S I E

I U B I R E

A D E V A R U L

F E R I C I R E

D R A G O S T E

S I M P A T I E

C O L E G

A T A S A M E N T





58

Lecţie 9

TITLUL LECȚIEI: Respectul şi stima de sine

TEMA (MODULUL): Respectă dacă vrei să fi respectat !

TIPUL LECȚIEI: Mixtă - formarea de priceperi și deprinderi




CLASA : V-XII

PROFESOR :

COMPETENŢE/OBIECTIVE: Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere/intercunoaştere

şi atitudinii pozitive faţă de sine

• să stabilească caracteristicile personale şi caracteristicile colegilor

• să înţeleagă sensul conceptelor de: imaginea de sine, stima de sine

• să evalueze atitudinea sa faţă de sine

• să recunoască caracteristicile copilului cu o stimă de sine pozitivă/cu o stimă de sine

scăzută

• să identifice modalităţile de dezvoltare a imaginii de sine

• să-şi dezvolte stima de sine.

METODE DIDACTICE: Conversaţia euristică, problematizarea, LEGO, descoperirea, jocul

didactic, brainstorming, păianjenul, testul, lectura

FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII: Activitatea frontală în alternanţă cu

activitatea individuală şi în grup

RESURSE MATERIALE: proiect Power Point, calculator şi videoproiector, fişe, planşe, o

rolă de bandă adezivă, coli şi instrumente de scris, piese Lego

RESURSE UMANE: Profesor/ Elevi

REZULTATE AŞTEPTATE:

• dobândirea de competențe noi în domeniul cunoaşterii de sine şi al învăţării,





59

• respect şi încredere în sine şi în ceilalţi, aprecierea unicităţii fiecăruia ca persoană

unică şi valoroasă

Motivația alegerii temei: Am optat în alegerea temei ţinând cont de programa şcolară şi

urmărind cu precădere dezvoltarea gândirii, a inteligenţei emoţionale, a spiritului de observaţie,

exersând operaţiile de analiză, sinteză, generalizare.



- Asigurarea climatului necesar bunei desfăşurări a lecţiei.


- profesorul citeşte poezia „Salutul” de Aurora Luchian:Anexa 1. Prin întrebări succesive,

conduc elevii să descopere titlul lecției ,,RESPECTĂ DACĂ VREI SĂ FII RESPECTAT!”.

- Ce face fetiţa din poezie?(…salută)

- Când salută ea? (…dimineaţa, la prânz şi seara.)

- Cum este ea în acest caz? (…o fetiţă respectuoasă.)

• Anunţarea titlului şi a obiectivelor/competențelor – 1 minut

- profesorul scrie pe tablă titlul lecției și le prezintă elevilor obiectivele.


- Prin conversaţie se va stabili ce înseamnă a te cunoaşte. Autocunoaşterea e necesară, fiindcă

ea reprezintă primul pas spre autoeducaţie. Profesorul citeşte povestioara cu tâlc (Anexa 2). Le

propune elevilor să-şi „şteargă ochelarii„ pentru a se privi pe sine şi pe colegii săi. Elevii sunt

împărţiţi în grupe de 5 şi primesc câte o foaie A4 şi creioane colorate.

- Fiecare elev desenează conturul propriei palme pe foaie, pe care îşi va trece numele. Pe

degetul mare îşi va trece o calitate proprie (trăsături de caracter, însuşiri morale; de ex.: generos,

inteligent, simpatic, talentat etc.). Exerciţiul se continuă cu precizarea altor calităţi de către

colegii de grup – fiecare membru al grupului va scrie o calitate a colegului său pe celelalte

“degete” ale conturului palmei acestuia. În felul acesta, la sfârşit fiecare membru va avea un

contur al palmei inscripţionat cu calităţi identificate atât de el, cât şi de colegii săi. În final se

afişează toate colile cu desene pe tablă.





60

- O variantă a exerciţiului cuprinde precizarea unui comportament pozitiv (sau a mai multor

comportamente). Se insistă ca elevii să identifice calităţi (aspecte pozitive), nu defecte (aspecte

negative) ale propriei personalităţi.

Se va face o analiză comparativă între ceea ce au scris elevii despre ei înşişi şi ceea ce au aflat

despre ei de la ceilalţi.

„Cel care cunoaşte pe alţii – e învăţat.

Cel care se cunoaşte pe sine e înţelept.” Lao Tse – filosof chinez

- Profesorul le propune elevilor să completeze „păianjenul” - Căi de autocunoaştere (Anexa 3).

Imaginea personală este propria noastră părere despre ce fel de persoană suntem. Ne dăm seama

că imaginea de sine poate fi duşmanul sau prietenul nostru, depinde dacă se hrăneşte din

eşecurile din trecut pentru a ne submina în prezent, sau dacă se hrăneşte din succesele trecute

pentru a ne da curaj să trăim în prezent şi să progresăm.

Imaginea de sine este modul în care o persoană îşi percepe propriile caracteristici fizice,

cognitive, emoţionale, sociale şi spirituale. In limbaj curent, imaginea de sine este părerea pe

care o avem despre noi, despre "cine suntem noi" şi "ce putem face ".

Stima de sine reprezintă dimensiunea evaluativă a imaginii de sine şi se referă la modul în care

ne considerăm ca persoane în raport cu propriile aşteptări şi cu ceilalţi (de exemplu, mai buni

sau mai puţin buni)

- Elevii privesc un material Power Point ce conţine Scala de măsurare a stimei de sine a lui

M. Rosenberg. (Anexa 3)

https://drive.google.com/open?id=1BamhXCbIrcCYjSdzaQAAAu-dLymB6CKy

Profesorul propune ca fiecare grupă să delege un reprezentat în faţa clasei, acestora li se vor

lega ochii (ca să nu se influenţeze) şi vor răspunde la întrebările date, procedând astfel: pentru

fiecare răspuns marcat cu roşu (care i se potriveşte) va face un pas înainte, pentru un răspuns

marcat cu verde – o jumătate de pas, pentru un răspuns albastru rămân pe loc şi pentru un

răspuns negru, fac un pas în urmă.

După ce-şi vor finaliza drumul, profesorul solicită elevilor să-şi expună opinia: cauzele

înaintării, stagnării sau rămânerii în urmă a elevilor.

Profesorul afişează posterul „Vom evita să rostim”(Anexa 4):

Profesorul propune elevilor să întocmească un Cod de reguli „Creşterea stimei de sine”

https://drive.google.com/open?id=1BamhXCbIrcCYjSdzaQAAAu-dLymB6CKy





61

Elevii lucrează în grup asupra cerinţei propuse, făcând notiţe.

Stabilesc Codul de reguli.

Răspuns posibil:

• Decide ce poţi controla şi ce nu;

• Acceptă responsabilitatea;

• Orice greşeală e o oportunitate de a învăţa şi de a lua lucrurile de la capăt, mai bine;

• Fii o persoană ambiţioasă, urmează visele tale;

• Gândeşte şi vorbeşte pozitiv.

• Aleargă, cazi, ridică-te. Ridică-te şi luptă din nou.

Evaluare și feed-back (joc Lego)- 13 minute

- La finalul dezbaterii temei propuse, profesorul cere elevilor să se așeze în două grupuri,

folosind o metodă aleatorie de formare a grupului, elevii numără pe rând 1, 2, 1, 2,...etc. Atunci

când toți participanții au terminat, se formează cele două echipe după criteriul apartenenței la

unul dintre cele două numere ( toți cei care au rostit numărul 1 vor forma o echipă, toți cei care

au rostit numărul 2 vor fi parte a celei de a doua echipe).

Elevul de serviciu împarte bilețele cu sarcini individuale.

Profesorul, pregătește piesele de Lego pentru fiecare echipă.

Explică regulile exercițiului.

Fiecare membru va primi o sarcină distinctă(Anexa 5) care împreună formează rezolvarea, și

va avea datoria de a o duce la bun sfârșit înaintea expirării timpului alocat.

Va câștiga echipa în care toți membri vor reuși să îndeplinească sarcinile primite înainte de

expirarea timpului alocat. Se fac aprecieri asupra modului în care elevii au participat la

desfășurarea lecției si asupra comportamentului pe toată perioada acesteia. Se încurajează

elevii mai puțin activi pentru obținerea unor rezultate mai bune

Prin conversaţie elevii deduc, dirijaţi de profesor, că la fel cum fiecare piesă de Lego are locul

său pe tablă pentru a forma un întreg şi noi cunoscându-ne și respectându-ne atât pe noi cât și

pe ceilalți putem forma un mediu plăcut și de ce nu o lume mai bună.





62

Anexa 1

Salutul

de Aurora Luchian

Dimineaţa când eu plec,

Iată-n uşă mă opresc,

Şi salut, cald, cu plăcere:

-V-am pupat! La revedere!

Dar la prânz mă-ntorc acasă,

Mulţumită, bucuroasă!

Şi-o salut frumos pe buna:

-Buni-am venit! Sărut-mâna!

Ziua iar s-a isprăvit!

De la joacă am venit;

Soarele coboară "scara",

Şi salut cu: Bună seara!





63

Anexa 2

Povestioara cu tâlc

“- Maestre, de ce părem cu toţii la fel? De ce suntem îmbrăcaţi la fel? De ce nu avem voie

sa avem ceva diferit unul faţă de altul?” întreba discipolul pe Maestrul sau.

“- Pentru ca noi aici dorim să ne cunoaştem între noi de la suflet la suflet. Pentru că

adevăratul EU al fiecăruia este sufletul, atât şi nimic altceva. Fiind cu toţii la fel, percepţia

noastră despre ceilalţi nu este distorsionata de nici o forma exterioară. Şi aşa avem şansa

ca atunci când vorbim cuiva, să ne adresam cu adevărat acelui suflet cu care dorim sa

vorbim”

“- Pai cum are putea să distorsioneze ceea ce eu cred despre un alt discipol dacă a ar fi

îmbrăcat alt fel?”

“- Uite, am să iţi dau un exemplu care sper să te facă să înţelegi mai bine ceea ce vreau să

iţi spun.

Mai întâi de toate trebuie să confecţionezi câteva perechi de ochelari cu lentilele colorate,

fiecare lentilă în altă culoare. Să nu ştergi lentilele, să nu le cureţi. Să le laşi aşa cum ies

din mâna ta.” […]

“- Bun. Uite-te acum la această orhidee “, ii spuse Maestrul arătându-i o frumoasă orhidee

albă. Acum pune-ţi un ochelari.”

Discipolul îl asculta, lua primul ochelar, l-a pus la ochi si dintr-o dată, orhideea cea

frumoasa deveni mai urata. Cu o lentilă roşie şi una verde şi cu petele de mâini pe lentile,

imaginea era departe de ceea ce văzuse fără ochelari.

“- Ei, tocmai ţi-ai pus ochelarul care reprezintă îmbrăcămintea diferită a fiecărui discipol.

Asta dacă fiecare ar purta alt fel de haine. Mai pune un ochelar!”

Discipolul asculta şi mai puse unul. De data aceasta orhideea era strâmbă şi parcă mai

mică. Iar culorile erau de-a dreptul ciudate. Urată chiar!

“- Acum ţi-ai pus ochelarul care reprezintă corpul celuilalt discipol, gras sau slab. Mai

pune un ochelar!”

“- Acum ţi-ai pus ochelarul corespunzător meseriei. Daca e medic sau avocat, învăţător

sau pantofar, ai pune alt ochelar cu alte culori, dar tot ar trebui sa pui.”

Au continuat aşa până ce a avut toţi cei 5 ochelari puşi pe nas.

Imaginea orhideei era acum atâta de diferită faţă de ce vedea fără toţi aceşti ochelari încât

dacă nu ar fi ştiut că se uită la o orhidee nu ar fi putut nici măcar să ghicească ce ar putea

fi.

“- Iţi mulţumesc Maestre! Am înţeles. Dacă doresc să cunosc pe cineva cu adevărat trebuie

să îmi dau jos toţi aceşti ochelari! Să nu mă mai gândesc la celalalt că este gras sau slab,

că este doctor sau pantofar, că este de la oraş sau de la sat, tânăr sau bătrân, cu facultate

sau fără…. Numai aşa pot cunoaşte celalalt EU cu care stau de vorba!”





64

Anexa 3

SCALA DE MĂSURARE a stimei de sine a lui M. Rosenberg

Această probă cuprinde 10 itemi, fiecare cu câte 4 variante de răspuns, care se notează în

felul următor: 4. absolut de acord; 3. de acord; 2. nu sunt de acord; 1. categoric nu.

Însumarea punctelor, în final, va da scorul total al probei măsurate

1. Cred, simt ca sunt o persoana valoroasă, cel puţin ca alte persoane

• total de acord

• de acord

• dezacord

• total dezacord

2. Cred, simt ca am un număr de însuşiri bune

• total de acord

• de acord

• dezacord

• total dezacord

3. Una peste alta, sunt înclinat să cred că sunt un ratat

• total de acord

• de acord

• dezacord

• total dezacord

4. Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor

• total de acord

• de acord

• dezacord

• total dezacord

5. Cred, simt ca nu am cu ce sa mă mândresc prea mult

• total de acord

• de acord

• dezacord

• total dezacord

6. Am o atitudine pozitiva faţă de mine însumi

• total de acord





65

• de acord

• dezacord

• total dezacord

7. Aş dori să pot avea mai mare respect fata de mine însumi

• total de acord

• de acord

• dezacord

• total dezacord

8. Câteodată mă gândesc că nu sunt bun de nimic

• total de acord

• de acord

• dezacord

• total dezacord

9. Per ansamblu, sunt satisfăcut de mine însumi

• total de acord

• de acord

• dezacord

• total dezacord

10. Cu siguranţă, mă simt nefolositor

• total de acord

• de acord

• dezacord

• total dezacord

La cotarea rezultatelor se vor lua ca

etalon valorile cuprinse între:

10-16 puncte - stima de sine scăzută

17-33 puncte - stima de sine medie

34-40 puncte - stima de sine înaltă





66

Anexa 4

Arăţi îngrozitor

Iar ai dat-o în bară

Ti-am spus eu că se va întâmpla aşa

Ştiam eu că nu eşti în stare să faci asta

Pur si simplu nu o să reuşeşti

Eşti total inutil

Nu pot să mă bazez pe tine

Nu trebuie să faci greşeli.

Vom evita să rostim





67

Anexa 5

Lego

• Ești singura persoană care are voie să construiască primele trei rânduri ale structurii

lego.

• Trebuie să te asiguri că rândul 3 și 4 din construcția lego sunt doar din piese galbene.

• Trebuie să te asiguri că randul 2 și 6 sunt construite exact din 8 piese lego


Lego.

• Trebuie să te asiguri că rândul 3 și 4 din construcția Lego este format doar din piese

galbene.

• Trebuie să te asiguri că rândurile 2 și 6 sunt construite exact din 8 piese Lego.

• Ești singura persoană care are voie sa construiască rândul 5 și 6 din construcția Lego-

ului.

• Trebuie să te asiguri că rândul 3 și 5 au împreună maxim 8 piese.

• Trebuie să te asiguri că nu există piese de aceiași culoare una lângă cealaltă pe rândul

1, 6 și 8.

• Trebuie să te asiguri că tu și încă 2 colegi de echipă veți construi rândul al 4-lea și al 8-

lea.

• Trebuie să te asiguri că rândurile 2 și 5 conțin numai piese roșii.

• Ești liderul grupului, trebuie să te asiguri că toți participanții își îndeplinesc 100%

sarcinile.

• Trebuie să te asiguri că maxim 3 persoane și nu mai multe pun piese și construiesc

rândurile 4 și 7.

• Trebuie să te asiguri că rândul 7 conține maxim 10 piese.

• Trebuie să te asiguri că întreaga construcție Lego are maxim 10 niveluri.





68

Lecţia 10

TITLUL LECȚIEI: Integrarea socială

TEMA (MODULUL): Incluziune și excluziune socială

TIPUL LECȚIEI: De transmitere de noi cunoștințe




CLASA: V- XII

PROFESOR:

OBIECTIVE:

• Să identifice grupurile vulnerabile aflate în posibilitate de excluziune;

• Să formuleze politici (acțiuni concrete) de incluziune pentru grupurile vulnerabile;

• Să accepte diversitatea;

• Să respecte diferențele dintre persoane;

METODE DIDACTICE: Da, și…

FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII: combinat

RESURSE MATERIALE: stickere/cartonașe pe care sunt notate grupuri vulnerabile; hârtie;

RESURSE UMANE: profesorul, elevii


• dobândirea de noi informații într-o manieră atractivă

• dezvoltarea interacțiunilor pozitive între elevi

• dezvoltarea creativității

• creșterea stimei de sine și a toleranței

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI: Această temă a fost aleasă deoarece, în contextul global

actual, este extrem de importantă incluziunea socială și educarea populațiilor într-un spirit

care promovează diversitatea și toleranța, și se susține totodată egalitatea de șanse indiferent

de categoria socială de proveniență.





69


• Momentul organizatoric

• Anunţarea subiectului şi a obiectivelor

Subiectul lecției este: Incluziunea și excluziunea socială (Integrare socială) - profesorul notează

titlul lecției pe tablă;

Elevii la finalul orei o să fie capabili: Să identifice grupurile vulnerabile aflate în posibilitate

de excluziune; Să formuleze politici (acțiuni concrete) de incluziune pentru grupurile

vulnerabile; Să accepte diversitatea; Să respecte diferențele dintre persoane;

• Captarea atenţiei

Se va realiza cu următoarea poveste pe care o va citi profesorul:

„Nu ştiu cum este să creşti lângă mama ta. Eu am fost părăsită în spital, imediat după ce am

fost născută. Am înţeles că femeia care m-a adus pe lume nu avea posibilităţi să mă întreţină.

Sunt copil din flori, cum se spune. Să mă îngrijească singură îi era imposibil. Oricum, îi

mulţumesc că m-a purtat în pântece 9 luni. La puţin timp după ce a împlinit 10 ani, o nouă

schimbare majoră avea să aibă loc în viaţa Alinei. „Am fost anunţată că voi merge într-o

familie, unde voi fi îngrijită de un asistent maternal. Doamne, câte speranţe mi-am mai făcut

atunci şi câte nopţi am pierdut imaginându-mi viaţa alături de o mamă şi de un tată numai

pentru mine!”. Din păcate însă, femeia care a luat-o în plasament nu şi-a dorit o fiică, ci doar

un venit. A ajuns într-un sat, în mijlocul unei familii care a abuzat de condiţia sa de copil al

statului.”

(Ziarul de Iași, Povesti de viață impresionante: învingătorii din orfelinat, 25.08.2013)

• Activități

a) După captarea atenției, profesorul predă elevilor noile cunoștințe (lecția). Se începe cu

definirea ambilor termeni (incluziune și excluziune socială), sunt prezentați ca fiind antonime,

se precizează cele mai răspândite criterii după care se poate realiza excluziunea socială; ulterior

se numesc grupurile vulnerabile (formele/tipurile/criteriile) care sunt cele mai adesea supuse

excluziunii sociale: genul (sexul); vârsta; etnia/rasa; dizabilitatea. Ulterior, profesorul prezintă





70

importanța incluziunii sociale și a politicilor de incluziune desfășurate la nivel național și

european.

Conținutul (lecția) pe care urmează să-l prezinte profesorul este prezentat (disponibil) în

„Aneza 1- Schița lecției”. Secțiunile redactate cu italic, nu sunt dedicate elevilor de gimnaziu.

b) După predarea noilor cunoștințe, pentru a se realiza fixarea acestora și pentru a atinge

obiectivele propuse la începutul lecției se desfășoară o activitate didactică interactivă,

folosindu-se metoda: „Da, și…”. Profesorul îi împarte pe elevi în 4 grupe- începe o

numărătoare de la 1 la 4, iar grupele sunt formate astfel încât, toți cei care au fost numărul unu,

sunt constituiți în grupa 1, numărul 2 constituie grupa 2, și așa mai departe (constituindu-se

astfel grupele, ele sunt eterogene, nu sunt grupe realizate pe afinități sau pe nivelul intelectual

al copiilor, astfel sunt nevoiți să interacționeze și cu colegi cu care nu fac acest lucru frecvent).

Ulterior, profesorul atribuie fiecărei grupe, criteriile de excluziune ale grupurile vulnerabile

pentru care trebuie să se gândească măsuri de incluziune socială (să se găsească metode de

incluziune socială). La final, fiecare membru din grup trebuie să prezinte câte o măsură

(politică) de incluziune, folosind formula de început „da, și”; excepție făcând primul vorbitor

al fiecărui grup. Pentru grupul 1 criteriul de excluziune este genul (sexul), pentru grupul 2

criteriul de excluziune este vârsta, pentru grupul 3 criteriul de excluziune este etnia/rasa și

pentru grupul 4 criteriul de excluziune este dizabilitatea. Repartiția pentru fiecare grupă este

disponibilă la „Anexa 2”.

Timpul alocat pentru a se găsii soluții și pentru a se consulta între ei (în interiorul grupei) este

de 10 minute. Ulterior fiecare grupă (fiecare membru din grupă) expune soluția de integrare

găsită. Astfel, se realizează fixarea cunoștințelor și se ating obiectivele propuse la începutul

lecției.

• Evaluare

Este realizată la finalul activității de către profesor, acesta oferind feedback pozitiv (tip

sandwich) fiecărei grupe, făcând precizări individuale – feedback-ul realizându-se la ideea

exprimată și nu la persoană.

DESCRIEREA METODEI DA, ȘI… (YES, AND…) se regăsește în a doua parte a

prezentului curriculum.





71

Anexa 1

Schița lecției

Incluziune și excluziune socială

Definiție: Incluziunea socială reprezintă toate măsurile și acțiunile desfășurate cu scopul de a

asigura ca toți oamenii să fie capabili să participe în societate, indiferent de originea lor sau

de caracteristicile care-I diferențiază de ceilalți.

Definiție opțională: Procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri şi acţiuni

multidimensionale din domeniile protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii,

educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii,

destinate combaterii excluziunii sociale şi asigurării participării active a persoanelor la

toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale societăţii.

Definiție: Excluziunea socială se referă la procesele prin care indivizii pot deveni rupți de

deplina implicare în societate.

Incluziune ≠ Excluziune

Caracteristicile care pot influența incluziunea sau excluziunea socială sunt:

- etnia (rasa)

- limba

- cultura

- genul

- dizabilitatea

- statutul social

- vârsta

Din criterii rezultă cele mai răspândite grupuri sociale supuse excluziunii sociale, iar acestea

sunt:





72

- femeile/ minorități sexuale

- persoane vârstnice

- minorități etnice

- persoane cu dizabilități

Scopul principal al incluziunii sociale este cel de a combate discriminarea și excluziunea

sociala și, implicit, de a respecta drepturile tuturor persoanelor și grupurilor dintr-o societate,

acceptând diversitatea.

O societate incluzivă, prin definiție, este caracterizată de respect pentru identitatea tuturor și

echilibru între drepturile și obligațiile persoanelor și a societății în ansamblu.

Uniunea Europeană și statele naționale promovează politici de incluziune socială și protecție

socială- asigurarea unui anumit nivel de bunăstare şi securitate socială pentru întreaga

populaţie şi în mod special pentru anumite grupuri sociale. Acestea sunt realizate cu scopul

de a-i ajuta pe cei care sunt excluși să se integreze, dar si de a-i face pe ceilalți să înțeleagă

egalitatea în drepturi a tuturor persoanelor. În acest fel se încearcă combaterea și stoparea

excluziunii sociale.

Persoanele fără locuință reprezintă una dintre formele extreme ale excluziunii sociale.





73

Anexa 2

Grupa 1

Criteriul de excluziune: genul (sexul)

Grup vulnerabil: femeile/minorități

sexuale

Grupa 2

Criteriul de excluziune: vârsta

Grup vulnerabil: persoane vârsnice

Grupa 3

Criteriul de excluziune: etnie/rasă

Grup vulnerabil: minoritățile etnice

Grupa 4

Criteriul de excluziune: dizabilitate

Grup vulnerabil: persoane cu dizabilități





74

PARTEA A DOUA

DESCRIEREA DETALIATĂ A METODELOR

INOVATIVE ÎNVĂȚATE ÎN CADRUL PROIECTULUI

THE CHANGE AGENT





75

SUPORT DE CURS

METODE MODERNE DIN CADRUL PROIECTULUI „THE CHANGE AGENT”

Activitățile proiectului ,,THE CHANGE AGENT”,

contract nr. 2018-EY-PMIP-R1-0016 din cadrul Programului

de Educație, Burse, Ucenicie și Antreprenoriatul Tinerilor,

finanțat prin Granturile SEE 2014-2021, având un buget de

24.400 euro au cuprins o activitate de mobilitate in

Norvegia, Oslo, în perioada 3-7.12.2018 și 11-15.02.2019, la

care au participat două echipe formate din câte cinci inspectori

școlari din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Alba.

Cele două echipe au participat pe parcursul unei săptămâni, la cursul de formare de tip

TOT (Trainer of Trainers) denumit “Teacher as a change agent”. Doamna Mihaela Tăbăcaru,

în calitate de formator și consultant în construirea designului educațional dar și CEO al

NewSchool, Oslo, Instituția gazdă, a conceput și livrat acest curs din dorința de a ajuta cadrele

didactice participante să experimenteze o nouă direcție în educația copiilor sau a adulților,

direcție care are la bază creșterea motivației și a interesului pentru școală. Efectele scontate ale

schimbării în ceea ce privește atitudinea față de școală sunt reducerea absenteismului,

minimalizarea abandonului școlar dar și îmbunătățirea educației în spiritul valorilor

democratice, incluziunii sociale și egalității de șanse.

În cadrul cursului de formare, s-au descoperit noi abordări ale educației democratice.

Aceste abordări implementate corect și sistematic în școlile noastre, pot conduce la creșterea

calității procesului instructiv – educativ, la îmbunătățirea relațiilor profesionale între factorii

implicați în educație. Prin această activitate s-a realizat dezvoltarea de competențe privind

facilitarea predării-învățării-evaluării, într-un sistem educațional centrat pe elev într-o abordare

interdisciplinară.

În continuare veți descoperi descrierea a zece metode moderne, interactive, aplicabile

atât în activitățile de la clasă cât și în diverse activități extracurriculare, extrașcolare sau

transdisciplinare. Ele vor fi ulterior integrate în realizarea unei noi curricule destinată educației

democratice în școlile din județul Alba.





76

TITLUL METODEI: CHECK IN -CHECK OUT

TIPUL METODEI: metodă de evaluare, de obținere a feed-back-ului;

OBIECTIVE:

• să se analizeze și să se autoevalueze pentru a putea lua cele mai bune decizii

personale;

• să descrie starea de spirit;

• să-și dezvolte încrederea în forțele proprii;

• să-și dezvolte stima de sine;

FUNCȚII:

• motivatională - de a menține rapid și ușor o stare actualizată pentru orele

de curs/proiect sau pentru grupul de lucru de zi cu zi și pentru a păstra un

spirit de echipă bun;

• formativ-instructivă- de a vedea ce activități trebuie aplicate pentru a

realiza obiectivele propuse;

FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII: frontală, pe grupe;

DESCRIEREA ETAPELOR DE REALIZARE A METODEI

-context-

1. Împărtășirea cu toată lumea în cadrul grupului (sentimente, preocupări, starea de spirit)

la începutul și sfârșitul fiecărei sesiuni de lucru;

2. Analiza individuală a fiecărui participant;

-metoda propriu-zisă-

1. La începutul/finalul dezbaterii temei propuse, profesorul/trainerul cere

elevilor/cursanților să se așeze de preferat sub forma unui cerc în clasă/încăpere.

2. La începutul activității se face check-in! La sfârșitul activității se face check-out!

Este o modalitate ușoară de a cunoaște modul în care se simte grupul, de a păstra starea

de spirit bună, o modalitate bună de a păstra focalizarea pe grup și de a obține feed-

back din partea grupului, astfel profesorul/trainerul poate găsi cele mai bune soluții

pentru a finaliza activitatea propusă.





77

3. După ce toți participanții au înțeles ce trebuie să facă și s-au așezat conform cerinței,

trainerul/profesorul le cere să răspundă la întrebările pe care le va pune.

4. Întrebările de reflexie pe care le va pune trainerul/profesorul grupului vor fi la începutul

activității respectiv la finalul activității.

Exemplu

Pentru check-in:

Ce ai făcut ieri?

Ce vei face astăzi?

Are cineva nevoie de ajutor din partea grupului?

Cum te simți azi?

Exprimă-ți starea ta de acum ....(printr-un desen, printr-un cuvânt, printr-o melodie, etc.)

Pentru check-out:

Cum a fost?

Ce ai terminat astăzi?

Ce lucru ai lăsat neterminat și ce trebuie să mai faci, în raport cu planul de timp și rezultatele

așteptate?

Exprimă-ți starea ta de acum ....(printr-un desen, printr-un cuvânt.., printr-o melodie, etc.)

RESURSE MATERIALE-fișa de lucru

RESURSE UMANE-trainer/profesor, cursanți/clasa de elevi

REZULTATE AȘTEPTATE

• exersarea luării rapide a deciziilor;

• dezvoltarea intuiției;


• dezvoltarea abilității de a se autoevalua;





78

TITLUL METODEI: ,,COLAJ”

TIPUL METODEI: interactivă, metode de fixare și implementare: metode practice, lucru în

echipă

OBIECTIVE:

• Să dezvolte creativitatea

• Să utilizeze limbajul nonverbal

• Să dobândească noi cunoștințe prin recunoaștere, identificare, descriere și asociere

FUNCȚII:

• motivațională - de stimulare a interesului cognitiv, de susținere a procesului de învățare;

• formativ-educativ-compensatorie - de exersare, antrenare și dezvoltare a proceselor

psihice

FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII:

• în echipe


-context-

Această metodă poate însoți sau completa o discuție pe tema luării deciziilor independente și

rapide, conform temei propuse spre studiere. Realizarea ei presupune o sarcină de grup (un

proiect, cum ar fi reprezentarea societății văzută prin ochi de copil, propuneri de îmbunătățire

a vieții sociale, schimbări necesare la nivel de comunitate, etc) care se va duce la bun sfârșit

printr-un efort comun folosind exclusiv materialele puse la dispoziție de către trainer/profesor

(reviste, ziare, creioane/markere/carioci, acuarele, materiale diverse, chiar neconvenționale).

De asemenea, poate fi folosită ca metodă de formare a unei echipe, de încurajare a comunicării

non-verbale și de adaptare la societatea în care trăim.






79

1. La finalul prezentării temei propuse, profesorul/trainerul cere elevilor/cursanților să

se împartă în două grupuri, aplicând o metodă de selecție imparțială, la alegerea sa,

în funcție de numărul total de persoane care vor lua parte la activitate.

Exemplu-să le ceară să numere pe rând 1, 2, 1, 2,...etc. Atunci când toți participanții

au terminat, se formează cele două echipe după criteriul apartenenței la unul dintre

cele două numere ( toți cei care au rostit numărul 1 vor forma o echipă, toți cei care

au rostit numărul 2 vor fi parte a celei de a doua echipe).

2. Trainerul/profesorul solicită reprezentarea prin tehnici de decupare și lipire pe foaia

de flipchart pusă la dispoziția fiecărei echipe a temei propuse. Se cere de fapt

integrarea artei și a jocului în munca de echipă, pentru elaborarea unei planșe

colective de tip colaj, care să reprezinte/descrie prin imagini sugestive tema aleasă.

Elevii sunt încurajați să folosească limbajul nonverbal, să fie creativi, să gândească

reflexiv, sintetic, fiindu-le interzisă comunicarea verbală pe toată durata

exercițiului.

3. În prima etapă fiecare copil va scrie pe un bilețel două cuvinte care descriu, din

punctul lui de vedere, tema respectivă. Bilețelele sunt lipite pe perete/tablă/flipchart,

fără a fi semnate sau numerotate.

4. Etapa a 2-a constă în selectarea din reviste, ziare și materiale aduse la clasă, de

texte, imagini și elemente care să descrie cât mai sugestiv tema propusă.

5. A 3-a etapă este cea de execuție, care se desfășoară în liniște; toți lucrează fără să

vorbească: decupează, rup, lipesc imaginile, textele, desenele, materialele selectate

în etapa precedentă; astfel, planșa finală va fi o compoziție colectivă de tip colaj

care va descrie cuvintele de pe bilețelele lor, scrise în prima etapă.





80

6. A 4-a etapă, cea de comunicare și conștientizare, este cea în care fiecare elev care a

participat la activitate va motiva alegerile personale în ceea ce privește aportul adus

la realizarea colajului, explicând celorlalți participanți simbolistica elementelor

folosite.

În această etapă elevii stau in semicerc în jurul colajului expus, ascultând explicațiile

oferite de către colegii lor. Trainerul/profesorul conduce discuția finală.

RESURSE MATERIALE: coală mare de flipchart, reviste, ziare, creioane/markere/carioci,

acuarele, materiale diverse, chiar neconvenționale

RESURSE UMANE: trainer/profesor, cursanți/clasa de elevi


• dezvoltarea muncii în echipă, a abilităților de comunicare și colaborare?

• dezvoltarea intuiției și a creativității

• dezvoltarea abilității de a gândi neconvențional, creativ (,,în afara cutiei”)






81

TITLUL METODEI:COMMITMENT (ANGAJAMENT)

TIPUL METODEI: metodă de fixare si consolidare

OBIECTIVE:

• să formuleze și să se angajeze a respecta cele mai bune decizii personale



FUNCȚII:

• motivatională - de stimulare a interesului cognitiv, de susținere a procesului de învățare;

• formativ-educativ-compensatorie- de exersare, antrenare si dezvoltare a proceselor

psihice.

FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII:frontal, individual, în echipe


-context-

3. Discuție pe tema deciziilor independete și rapide, conform temei propuse

4. Lucru individual, fie folosind fișa de lucru, fie în echipă (problematizare cu un partener)

5. Analiză individuală sau de grup a temei propuse

-metodă propriu-zisă-

5. La finalul dezbaterii temei propuse, profesorul/trainerul cere elevilor/cursanților să se

grupeze în spatele clasei/încăperii.

6. Apoi îi invită să formuleze mental un angajament personal dezirabil pe care să se oblige

a-l respecta, după următoarea formulă:

„ De azi înainte, în viața/cariera/ocupația mea de......, voi spune DA*....și NU**....





82

*(lucrul pe care se angajează să îl îndeplinească)

**( lucrul pe care se angajează să-l evite sau să nu îl mai facă)

7. După ce toți participanții au înțeles ce trebuie să facă și s-au grupat în spatele clasei,

trainerul/profesorul îi invită să vină pe rând spre partea din față, unde sunt așteptați de

către acesta, rostind cu voce tare angajamentul asumat.

Exemplu( a se folosi exclusiv pentru înțelegerea mai bună a metodei. Dacă

trainerul/profesorul va exemplifica elevilor/participanților, aceștia vor tinde să-l

reproducă sub diferite nuanțe, pierzându-se astfel valoarea personală și individualizată

a acestei metode):

De azi înainte, în cariera mea de (medic, avocat, om al legii, funcționar

public, etc), voi spune DA respectului față de lege și NU corupției.

RESURSE MATERIALE-fișa de lucru, specifică temei studiate



• exersarea luării rapide a deciziilor, în contexte virtuale, lipsite de risc

• dezvoltarea intuiției

• creșterea stimei de sine și a abilității de a lua hotărâri





83

TITLUL METODEI:LEAD- IN FROM ANY CHAIR

TIPUL METODEI: Metodă de comunicare

OBIECTIVE:

• Să încurajeze spiritului de inițiativă

• Să asigure în cadrul grupuluiun climat psihosocial bazat pe motivare internă

• Să crească dorința de colaborare în cadrul grupului

FUNCȚII:

• motivatională - de stimulare a motivației elevilor/cursanților

• antrenare- creșterea participării la activitatea grupului


• frontal

• individual

• în grup


-context:

Dezbateri/discuții pe o temă propusă. Lucru în echipă folosind fișa de lucru specifică temei

abordate.

Toți cei implicați, elevi/cursanți,dețin alternativ rolul de conducător/lider, valorificându-și

astfel potențialul personal. Profesorul/trainerul permite elevilor/cursanților să realizeze

performanțe proprii în cadrul grupului.

Această metodă se folosește cu succes atunci când, în cadrul unei echipe, sarcina de lucru este

comună, cum ar fi:

• realizarea unui proiect educativ

• proiectarea unei activități de inițiativă cetățenească

• realizarea unei sarcini de lucru care presupune mai multe etape (dezbatere, colectare de

informații, proiectare, executare- STORMING, NORMING, FORMING,

PERFORMING)

-metoda propriu-zisă:





84

1. Se formează echipe de maxim 10 participanți, aplicând o metodă de selecție imparțială, la

alegerea trainerului/profesorului, în funcție de numărul total de persoane care vor lua parte

la activitate.

2. Pentru fiecare etapă de lucru din cadrul metodei se numesc alți doi lideri care vor purta

responsabilitatea totală a acțiunilor echipei.

3. Profesorul/trainerul explică principiul acestei metode întregii clase. Formează echipele și

cere fiecărei grupe să-și numească primii doi lideri.

4. Prima etapă constă în stabilirea unui plan de lucru, identificarea obiectivelor, a

modalităților de realizare și a rezultatelor așteptate. Primilor doi lideri le revine

responsabilitatea de a organiza planul de lucru.

5. Celelalte etape sunt conduse, pe rând, de câte alți doi lideri care trebuie să continue și să

ducă la îndeplinire sarcinile propuse, astfel încât obiectivele generale să fie îndeplinite iar

rezultatul să fie cel așteptat.

6. La final, are loc un feed-back de grup. Fiecare participant exprimă propria opinie cu privire

la punctele tari și punctele slabe ale fiecărei etape și oferă eventualesugestii de

îmbunătățire.

7. Elevii/cursanții sunt încurajați să identifice idei variate de rezolvare a sarcinilor de lucru,

și li se adresează câteva întrebări ajutătoare, dacă este cazul, pentru a le dezvolta gândirea.

Trainerul/profesorul arată respect și considerație pentru fiecare idee exprimată, oferind un

feed-back pozitiv personal fiecărui participant.

RESURSE MATERIALE : manuale, fișa de lucru



• leadership adaptat situației








85

TITLUL METODEI: ,,LEGO”

Tipul metodei- interactivă

Metode de fixare și implementare-metode practice, lucru in echipă

OBIECTIVE:

• Să dezvolte creativitatea

• Să comunice nonverbal în echipă

• Să dobândească noi cunoștințe prin recunoaștere, identificare, descriere și asociere.

FUNCȚII:

• Motivațională - de stimulare a interesului cognitiv, de susținere a procesului de învățare;


psihice.


• în echipe, individual


-context-

6. Se discută pe tema deciziilor independete și rapide, conform temei propuse. De

asemenea, poate fi utilizată atunci când se discută tehnici de abordare a lucrului în

echipă sau a formării unei echipe, după procesul celor trei C: CHAOS (haos),

CONTROL (control), COOPERATION (cooperare)

7. Analiză de grup a temei propuse în lecție/sesiune

-metodă propriu-zisă-

8. La finalul dezbaterii temei propuse, profesorul/trainerul cere elevilor/cursanților să se

așeze în două grupuri, folosind o metodă aleatorie de formare a grupului, cum ar fi să

le ceară să numere pe rând 1, 2, 1, 2,...etc. Atunci când toți participanții au terminat, se

formează cele două echipe după criteriul apartenenței la unul dintre cele două numere

( toți cei care au rostit numărul 1 vor forma o echipă, toți cei care au rostit numărul 2

vor fi parte a celei de a doua echipe).





86

9. Trainerul/profesorul, pregătește piesele de lego pentru fiecare echipă. Explică regulile

exercițiului

• fiecare membru va primi o sarcină distinctă și va avea datoria de a o duce la bun sfârșit

înaintea expirării timpului alocat.

• Este interzisă folosirea limbajului verbal. Se va păstra liniștea desăvârșită în timpul

exercițiului

• Va câștiga echipa în care toți membri vor reuși să îndeplinească sarcinile primite

înainte de expirarea timpului alocat.

10. După aceste explicații, oferă fiecărui membru câte un bilețel, care va fi citit individual,

rămânând inaccesibil celorlalți membri ai echipei. Trainerul/profesorul anunță

începerea exercițiului și timpul alocat îndepliniri sarcinilor (aproximativ 15-20 min).

11. A 3-a etapă este cea de execuție, în care toți lucrează, în perfectă liniște (se sancționează

încălcarea acestei reguli prin scurtarea timpului alocat) încercând să îndeplinească

sarcina de pe bilet.

8. La acest tip de exercițiu, se observă trei etape prin care trece echipa în încercarea

atingerii obiectivului comun- procesul celor trei C: CHAOS (haos), CONTROL

(control), COOPERATION (cooperare)

RESURSE MATERIALE-piese de lego, planșetă de lucru, bilețele cu sarcini individuale, care

împreună formeaza rezolvarea, soluția de construire a lego-ului.

RESURSE UMANE- trainer/profesor, cursanți/clasa de elevi


• exersarea muncii în echipă

• dezvoltarea abilităților de corelare strategică și cronologică, în orientarea pieselor, în

context cu tema propusă.

• dezvoltarea intuiției și a creativității.

• stimularea adaptării la situații imprevizibile din viață

• creșterea stimei de sine și a abilității de a ,,gândi în afara cutiei”.





87

EXEMPLU DE CONSTRUCȚIE LEGO- JOC CU BILEȚELE ȘI SARCINI PENTRU

ECHIPĂ.


lego.

• Trebuie să te asiguri că rândul 3 și 4 din construcția lego sunt doar din piese galbene.

• Trebuie să te asiguri că randul 2 și 6 sunt construite exact din 8 piese lego


lego.

• Trebuie să te asiguri că rândul 3 și 4 din construcția lego este format doar din piese

galbene.

• Trebuie să te asiguri că rândurile 2 și 6 sunt construite exact din 8 piese lego.

• Ești singura persoană care are voie sa construiască rândul 5 și 6 din construcția lego -

ului.

• Trebuie să te asiguri că rândul 3 și 5 au împreună maxim 8 piese.

• Trebuie să te asiguri că nu există piese de aceiași culoare una lângă cealaltă pe randul

1, 6 și 8.

• Trebuie să te asiguri că tu și încă 2 colegi de echipă veți construi rândul al 4-lea și al 8-

lea.

• Trebuie să te asiguri că rândurile 2 și 5 conțin numai piese roșii.

• Ești liderul grupului, trebuie să te asiguri că toți participanții își îndeplinesc 100%

sarcinile.

• Trebuie să te asiguri că maxim 3 persoane și nu mai multe pun piese și construiesc

rândurile 4 și 7.

• Trebuie să te asiguri că rândul 7 conține maxim 10 piese.

• Trebuie să te asiguri că întreaga construcție lego are maxim 10 niveluri.





88

TITLUL METODEI: 60 SECONDS PITCHING (tehnici de persuasiune și creșterea stimei

de sine)

TIPUL METODEI: metodă de comunicare, metodă expozitivă, metodă de apreciere a

rezultatelor

OBIECTIVE:

• să convingă audiența printr-un discurs scurt, explicit

• să demonstreze abilitatea de a sintetiza

• să identifice trăsăturile unui discurs de succes

FUNCȚII:

• motivatională - de stimulare a interesului cognitiv, de susținere a procesului de

învățare;


psihice.


• frontal, individual


-context-

Această metodă se poate folosi cu succes atunci când se combină cu elaborarea de

proiecte/planuri de echipă sau individuale care urmează a fi prezentate succint în fața

auditoriului. Ca exemplu,se poate folosi metoda elaborării de proiecte așa-numită metoda celor

cinci C, după cum urmează:


contextul social/cultural, etc)


proiectului)







89

• COMMITMENT (ANGAJAMENT)- (beneficiile aduse celor implicați, mai ales atunci

când vorbim despre mai mulți parteneri implicați în proiect)

1. După expirarea timpului alocat demarării proiectului, se cere fiecărei echipe propunătoare

de proiecte să își pregătească un speech convingător care va fi prezentat în fața întregii

audiențe, care să nu depășească maximum 60 de secunde. Se alege un speaker (purtător de

cuvânt).

2. Dacă proiectele sunt realizate individual, fiecare propunător își va pregăti speech-ul după

aceleași criterii.

3. Trainerul/profesorul definește termenul pitching, folosit pentru a face referire la speech-ul

convingător, de unde și denumirea metodei.

Un pitch sau un discurs scurt este o cuvântare de aproximativ 30 secunde - 3 minute, în

genere, aparent spontană, prin care o persoană îşi poate promova competenţele, serviciile,

ofertele sau afacerea, precum şi valoarea adaugată personală, pe care o poate oferi prin

intermediul acestora.

4. Împreună cu participanții/elevii, trainerul/profesorul enumeră, notând pe foaia de flipchart,

trăsăturile unui pitch de succes. Se insistă pe următoarele aspecte importante

• Coerență

• Claritate

• Adresare directă

• Timing

• Contact vizual cu audiența

• Utilizarea de analogii

• Personalizare

• Ținuta exterioară

• Atitudinea

• Tonul vocii

• Entuziasm

------------(mai pot fi adăugate)





90

5. Fiecare speaker este invitat să-și rostească pitch-ul. Se numește un responsabil cu

monitorizarea timpului, care are datoria de a anunța printr-un semnal sonor scurt scurgerea

primei jumătăți din timpul alocat.

6. Trainerul/profesorul notează pe foaia de flipchart numele fiecărui vorbitor. La final, se

oferă feed-back după posibilitate, fie printr-o notă de la 1 la 10 unde 10 înseamnă maxim,

fie oral, subliniind punctele tari și punctele slabe ale fiecărui discurs.

7. Notele se acordă individual de către toți cei prezenți, se transcriu pe post-ituri și se lipesc

sub numele fiecărui vorbitor de pe foaia de flipchart. În acest fel se asigură analiza și în

același timp succesul metodei.

RESURSE MATERIALE

• flipchart, foi de hârtie, post-ituri colorate

RESURSE UMANE

• trainer/profesor, participanți/elevi


• Să cunoască și să aplice trăsăturile unui discurs persuasiv de succes

• Să adauge valoare proiectului sau planului propus printr-o prezentare de succes

• Să depășească frica de a vorbi în public





91

TITLUL METODEI: ,,PORTRET”

TIPUL METODEI: metodă de fixare si consolidare

OBIECTIVE:

• să identifice cele mai bune decizii personale și să se angajeze să le respecte



FUNCȚII:


• formativ-educativ-compensatorie- de exersare, antrenare și dezvoltare a proceselor

psihice

FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII:frontal, individual, în echipe


-context-

9. Lucru individual, folosind foaia de desen

10. Analiză individuală sau de grup a temei propuse

11. Această metodă este potrivită pentru începutul unei activități/sesiuni de lucru, atunci

când se dorește facilitarea apropierii dintre participanți și stimularea dorinței de

dezvoltare personală conștientă


12. Profesorul/trainerul cere elevilor/cursanților să se poziționeze în încăpere, perechi, unul

în fața celuilalt.

13. Apoi îi invită să folosească foaia și creionul pentru a desena portretul persoanei din fața

lor, încercând să surprindă trăsăturile definitorii și starea de spirit a acesteia; e important

ca cel care desenează să nu privească deloc foaia, ci să-l privească în ochi pe cel





92

desenat, accentul fiind așadar pus nu atât pe redarea fidelă fizică ci pe reprezentarea

partenerului în funcție de percepția personală a fiecăruia.

14. Execuția durează 2 minute, apoi perechile se schimbă între ele, repetându-se exercițiul

până când fiecare dintre cursanți va avea 3 portrete realizate de către alți participanți.

15. La final, trainerul/profesorul expune toate portretele realizate; fiecare va alege un singur

portret, cel care exprimă cel mai bine trăsături morale pozitive pe care ar dori să le aibă.

16. ,,Cum mă văd alții, cum mă văd eu?”Este momentul în care fiecare dintre cursanți își

prezintă celorlalți portretul ales, motivând alegerea făcută.

Exemplu –„am ales acest portret deoarece exprimă cel mai bine faptul că sunt deschis

spre nou...”

RESURSE MATERIALE: bloc de desen A4, creioane grafit hb



• dezvoltarea abilităților de comunicare prin reprezentare grafică, după repere individuale

(dispoziția personală, emoția, sentimentele transmise)

• dezvoltarea intuiției


• stimularea dezvoltării personale





93

TITLUL METODEI: SCAUNUL FIERBINTE

TIPUL METODEI: metodă de evaluare, metodă de reflecție

OBIECTIVE:

• să dezvolte abilități de analiză a unei activități

• să câștige încredere în forțele proprii

• să ofere și să primească feed-back realist

FUNCȚII:


• formativă- de exersare a abilităților de gândire la nivel superior, câștigând o înțelegere mai

profundă a conținutului/temei


• frontal, individual, în grup

DESCRIEREA ETAPELOR DE REALIZARE A METODEI:

-context:

Metoda ,,scaunul fierbinte” îi ajută pe elevi/cursanți să pătrundă mai adânc într-un

subiect pe care îl studiază/o activitate pe care o desfășoară, fiecare asumându-și rolul în

cadrul grupului. Este potrivită ca etapă finală a unei sesiuni/lecții în care munca a fost

organizată pe echipe având ca finalitate îndeplinirea unui obiectiv comun (realizarea unui

proiect, a unei activități practice, etc)

-metoda propriu-zisă (desfășurarea):





94

1. Elevii/cursanții lucrează în grupuri pentru a studia un subiect sau pentru a realiza o

temă/proiect. După încheierea activităților, în fiecare grup are loc o analiză a

activității fiecărui membru, sub formă de feed-back.

Această analiză este realizată astfel:

2. Fiecare membru al grupului se va așeza pe rând pe ,,scaunul fierbinte” iar ceilalți

membrii îi oferă feed-back cu privire la activitatea desfășurată și la aportul pe care l-a

adus în cadrul grupului, utilizând două propoziții succinte având următorul început:

- Ai ajutat grupul atunci când...........................

- Aș vrea să văd mai mult din...........................

Nu se permite nicio altă formă de exprimare, descurajându-se în mod special folosirea

cuvintelor cum ar fi: „Mi-a plăcut atunci când.../nu mi-a plăcut atunci când...” care sunt

destul de tentante, dat fiind faptul că la finalul unei activități comune există deseori

nemulțumiri personale. Scopul acestui exercițiu este tocmai depășirea acestor stări și evitarea

stereotipurilor sau a judecăților superficiale pe care tindem să le fabricăm despre ceilalți, pe

de o parte, și confruntarea cu propria imagine pe de altă parte.

RESURSE MATERIALE - manuale, fișe de lucru, scaun

RESURSE UMANE - trainer/profesor, cursanți/clasa de elevi


• feed-back în interiorul grupului

• întelegerea mai profundă a unor noțiuni/a unui rol

• exersarea abilităților de analiză


• validarea în cadrul grupului





95

TITLUL METODEI: STORYTELLING ÎN CINCI PAȘI ( tehnici de sintetizare a

informației, facilitarea învățării, factorul ludic)

TIPUL METODEI: metodă de comunicare, metodă de fixare si consolidare, metodă de

sintetizare a informației

OBIECTIVE:

• să sumarizeze conținutul temei studiate respectând pașii indicați

• să reconstituie ideile principale ale temei studiate în etapa de predare a noilor cunoștințe

FUNCȚII:

• cognitiva - de dirijare a cunoașterii în scopul însusirii unor cunoștinte;



psihice.


• frontal, combinat, individual


-context-

Această metodă se poate folosi cu succes atunci când se urmărește sintetizarea/ consolidarea

informațiilor predate într-o nouă sesiune/lecție, fără a solicita excesiv participanții/elevii,

integrând factorul ludic, știindu-se faptul că metoda povestirii detensionează instant, făcând

trimitere la perioada copilăriei și astfel transformând învățarea în joc.

1. În etapa de fixare de cunoștințe (sau spre finalul sesiunii), trainerul/profesorul invită

audiența la un moment de reactualizare a informațiilor parcurse. Este indicată crearea

unei atmosfere propice metodei alese, cum ar fi muzică în surdină, reducerea iluminării,

etc. Atmosfera contextuală asigură în mare parte reușita acestei metode.

2. Pe tablă/whiteboard/flipchart, trainerul/profesorul notează următoarele expresii:





96

• A fost odată ca niciodată...

• În fiecare zi.....

• Într-o zi...

• De atunci înainte...

• Iar acum...

3. Le explică apoi participanților/elevilor exercițiul care urmează a fi efectuat. Fiecare

dintre aceștia, pe caiet sau pe o foaie de hârtie vor alcătui o așa-zisă poveste în cinci

pași, cu referire la conținutul temei studiate, folosind doar cinci propoziții succinte, care

să înceapă după cum este exemplificat în prealabil. Va încuraja ingeniozitatea și

creativitatea, menționând faptul că într-o poveste orice poate fi posibil atâta vreme cât

finalul este unul fericit și Binele învinge întotdeauna Răul.Timp de lucru 5-10 minute.

4. După expirarea timpului alocat, trainerul/profesorul va invita câțiva participanți/elevi

să dea citire poveștilor compuse de către aceștia. De asemenea, îi va încuraja să

folosească titluri sugestive și să fie cât mai creativi posibili.

RESURSE MATERIALE

• Tabla/whiteboard, cretă/marker

RESURSE UMANE

• Trainer/profesor, participanți/elevi


• Creșterea abilității de a sintetiza

• Fixarea cunoștințelor

• Facilitarea învățării prin integrarea factorului ludic în procesul de educație





97

TITLUL METODEI:VOTUL CU PICIORUL

TIPUL METODEI: metodă de comunicare, metodă de apreciere a rezultatelor

OBIECTIVE:

• să descopere avantajele oferite de centrarea pe soluții

• să identifice mesajele persuasive și să facă alegeri conștiente

• să-și exprime opțiunea fără echivoc

FUNCȚII:



psihice.


• frontal, individual, în grupe


-context-

Această metodă poate fi folosită ca o modalitate alternativă de exprimare a votului într-o

comunitate/clasă/grupă, atunci când trainerul/profesorul dorește să formeze două echipe care

să colaboreze în vederea dezvoltării și implementării a două proiecte sustenabile.

-etapizare-

1. Participanții se împart în patru sau mai multe echipe. Fiecare echipă are un anumit

timp la dispoziție (în funcție de complexitatea temei proiectului propus) să-și

pregătească schița proiectului. Ca exemplu, se poate folosi metoda celor cinci C după

cum urmează:


contextul social/cultural, etc)





98


proiectului)



• COMMITMENT (ANGAJAMENT)- (beneficiile aduse celor implicați, mai ales

atunci când vorbim despre mai mulți parteneri implicați în proiect)

2. Cele patru (sau mai multe) echipe propunătoare de proiecte își pregătesc un speech

convingător de maximum 60 de secunde. Se alege un speaker (purtător de cuvânt).

3. Pe rând, prin tragere la sorți, cei patru purtători de cuvânt își susțin pledoaria în fața

clasei/grupei, încercând să convingă auditoriul de viabilitatea și eficiența propriului

proiect. Se sancționează prin întrerupere imediată orice secundă suplimentară folosită

față de timpul alocat de prezentare.

4. După finalizarea prezentărilor, cei patru ( sau mai mulți) vorbitori sunt invitați să se

poziționeze în cele patru colțuri ale încăperii (sau mai multe puncte strategice) iar

participanților li se explică etapa următoare.

5. Timp de cinci minute, în totală liniște, fără a se folosi nicio formă de comunicare,

fiecare participant va trebui să se poziționeze alături de speakerul care a reușit să-i

convingă cu privire la proiectului prezentat. De menționat că doar două proiecte pot

fi declarate viabile, astfel încât participanții trebuie să aleagă, mutându-se ori de câte

ori va fi necesar în timpul exercițiului, cu respectarea timpului limită alocat (5 minute)

și a maximului de voturi admise pentru un singur speaker (care este jumătate plus

unu).

Trainerul/profesorul avertizează participanții la jumătatea timpului disponibil printr-

un semnal sonor scurt.

Fiecare participant trebuie să își exprime obligatoriu votul.

Participanții sunt încurajați să ia în considerare în exprimarea votului lor

caracteristicile pe care un proiect câștigător ar trebui să le aibă: eficiență, realism,

creativitate, scop precis, relevanță.





99

6. La expirarea celor cinci minute, doar două proiecte pot fi declarate valide iar numărul

de voturi pentru fiecare dintre cele două proiecte trebuie să fie egal (aproximativ).

Acesta va fi implementat/dezvoltat în continuare de către noua echipă astfel formată.

RESURSE MATERIALE

• flipchart, sala de clasă

RESURSE UMANE

• Participanți/elevi, trainer/profesor


• Participanții vor conștientiza importanța începerii procesului decizional cu o atitudine

pozitivă și cu o abordare centrată pe soluție, eficiență, concretizare.





100

TITLUL METODEI: ,,DA, ȘI...”

TIPUL METODEI: metodă de evaluare, metodă de reflecție, metodă de fixare a cunoștințelor

OBIECTIVE:

• să asigure interacțiuni pozitive între elevi/cursanți

• să dezvolte încrederea în forțele proprii

• să încurajeze creativitatea în grup

FUNCȚII:


• formativă - antrenare și dezvoltare a proceselor psihice și a creativității


• frontal, individual


-context:

Elevii/cursanții interacționează unul cu celălalt și participă la discuții dirijate, pe o temă

atractivă, semnificativă și interesantă aleasă de către trainer/profesor. Toate ideile sunt

valorificate. Trainerul/profesorul nu emite judecăți de valoare cu privire la ideile cursanților,

indiferent de consistența sau superficialitatea acestora. Astfel elevii/cursanții se simt apreciați

și au ocazia de a-și asuma riscuri creative în timp ce învață un conținut nou (învățarea din

greșeli)

-metoda propriu-zisă (desfășurarea):

Este un exercițiu care permite membrilor echipei să interacționeze unul cu celălalt într-un mod

ușor, creativ, amuzant.

1. Elevii/cursanții stau într-un cerc. Primul participant emite o părere personală cu privire

la tema dezbătută anterior (de exemplu: eu cred că e bine ca, din când în când, să

greșești). Apoi restul participanților, pe rând, adaugă câte o propoziție care trebuie să

înceapă cu „Da, și...” Fiecare propoziție nou adăugată trebuie să se refere la afirmația

anterioară și să aibă același început „Da, și...”





101

2. Profesorul/trainerul poate lua în considerare această activitate pentru a examina orice

conținut asupra unui subiect studiat, inclusiv o evaluare sumativă a unei lecții.

Indicații

• Elevii/cursanții sunt invitați să iasă din zona lor de confort și să-și împărtășească ideile

într-o discuție prietenoasă și respectuoasă. Dacă cineva uită să înceapă propoziția cu

"Da, și. . . " grupul se unește și spune pe un ton prietenos“Buzzzz”, doar pentru a-i

aminti colegului să-și înceapă propoziția cu “ Da,și . . . “

• Chiar dacă cineva nu este de acord cu afirmația spusă anterior, acea persoană trebuie

să înceapă cu "Da, și.... " apoi să adauge completările pe care el sau ea crede că ar

trebui să le facă.

• Profesorul/trainerul sau un elev/cursant servește drept moderator pentru a se asigura că

exercițiul decurge cu respect, iar toți participanții urmează procedurile. Când toată

lumea a avut o intervenție (exercițiul poate dura atâta timp cât se dorește - dar fiecare

elev/participant ar trebui să aibă cel puțin o intervenție) moderatorul spune: "Acesta

este sfârșitul acestei povești."

• Unul dintre elevi/cursanți poate înregistra video,audio sau în scris conținutul poveștii

create.

RESURSE MATERIALE- manuale, suport de curs

RESURSE UMANE - trainer/profesor, cursanți/clasa de elevi


• dobândirea de noi informații într-o manieră atractivă

• dezvoltarea interacțiunilor pozitive între elevi/cursanți

• dezvoltarea creativității






102

TITLUL METODEI: SCAFFOLDING

TIPUL METODEI: metodă de transmitere de cunoștințe, de fixare și de formare a

deprinderilor;

OBIECTIVE:

• să dobândească noi cunoștințe;

• să efectueze și să demonstreze ceea ce a dobândit;

• să-și formeze deprinderi și priceperi în ceea ce a învățat;

• să persevereze și să-și dezvolte încrederea în forțele proprii;

• să-și dezvolte stima de sine;

FUNCȚII:

• cognitivă: de a dirija informațiile în scopul însușirii de noi cunoștințe;

• motivatională - de a menține rapid și ușor o stare actualizată pentru orele de curs/proiect

sau pentru grupul de lucru de zi cu zi și pentru a păstra un spirit de echipă bun;

• formativ-instructivă- de exersare, antrenare si dezvoltare a proceselor psihice;

FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII: frontal, în echipe, individual.


-context-

1. Unul dintre scopurile principale ale metodei este acela de a reduce emoțiile negative și falsele

percepții de sine pe care elevii le pot întâmpina atunci când sunt frustrați, intimidați sau

descurajați sau când încearcă o sarcină dificilă fără ajutorul și îndrumarea

profesorului/trainerului.

2. Trainerul/profesorul oferă niveluri succesive de sprijin temporar care ajută participanții să

atingă niveluri mai înalte de înțelegere și de dobândire de competențe pe care nu le-ar putea

obține fără asistență.

3. Strategiile de susținere sunt îndepărtate treptat atunci când nu mai sunt necesare, iar

trainerul/profesorul transferă progresiv elevului/cursantului din ce în ce mai multă

responsabilitate asupra procesului de învățare.

Această metodăpromovează învățarea prin dialog, feedback și împărtășirea responsabilității.

Prin experiențele de învățare, de susținere și de provocare obținute din învățarea atent





103

planificată, trainerul/profesorul poate ajuta elevii să devină independenți/autodidacți pe tot

parcursul vieții.


1. Primul pas în abordarea acestei metode este că profesorul începe să predea la nivelul

pe care elevii/participanții îl pot înțelege, le transmite informația într-o formă simplă

și apoi se bazează pe înțelegerea respectivă.

2. Al doilea pas - profesorul trece la un nivel superior celui dobândit anterior, acordând

suficient timp de înțelegere și exersare/practică a noilor cunoștințe transmise, până când

acestea sunt stăpânite și aplicate cu ușurință.

3. Al treilea pas – elevii/participanții lucrează singuri, pe baza informațiilor dobândite

și rezolvă sarcini cu grad de dificultate sporit.

4. Al patrulea pas - este etapa în care se lucrează în grupuri mici sau echipe la dezvoltarea

unui proiect de amploare în care sunt folosite cunoștințele individuale, viziunea și

originalitatea tuturor participanților.

Exemplificare

Cu ajutorul jucăriilor de tip YO-YO se poate aplica această metodă cu mari șanse de reușită.

• Se împart tuturor participanților aceste jucării și timp de 4 minute sunt invitați să

petreacă timp singuri, descoperind funcționalitatea acestora (se mizează pe faptul că

există persoane care nu au trăit această experiență anterior)

• Următoarele 4 minute participanților li se cere să se străduiască să atingă nivelul

următor în ceea ce privește dexteritatea folosirii acestei jucării. În funcție de dinamica

participanților, cei mai puțin îndemânatici au ocazia ca prin exemplu celorlalți să se

perfecționeze încurajând astfel învățarea de la egal la egal.

• Etapa a treia constă într-o provocare. Alte 4 minute vor fi petrecute încercând ca

fiecare participant să dezvolte ceva nou, inovator, excepțional și ieșit din comun cu

ajutorul aceluiași YO-YO.

• Ultima etapă, cea de consolidare, este dedicată muncii în echipă. Se formează grupuri

de 4/5 participanți, la alegere. Timp de 10 minute echipa va trebui să dezvolte, în

sincron, un exercițiu în care să demonstreze inovație, originalitate și măiestrie în





104

mânuirea jucăriei YO-YO. Fiecărei echipe i se acordă 2 minute pentru a evolua în fața

întregii audiențe și a-și prezenta numărul.

RESURSE MATERIALE-fișa de lucru



• reducerea emoțiilor negative și a falselor percepții de sine pe care elevii le pot întâmpina

atunci când sunt frustrați, intimidați sau descurajați atunci când încearcă o sarcină

dificilă fără ajutorul, îndrumarea sau înțelegerea pe care trebuie să o completeze;

• dezvoltarea priceperilor și deprinderilor de a învăța și de a executa o anumită lucrare;


• încrederea în forțele proprii;

• Angajarea elevilor în discuții semnificative și dinamice;

• Motivează elevii să devină elevi mai buni (învățând cum să învețe);

• Oferă oportunitatea de a învăța de la egal la egal.





105

BIBLIOGRAFIE

Cărți:

CULIDIUC, Tiberiu (coord), IMPACT – jocuri și povestiri, Manual de educație nonformală,

ediția a II-a, 2015, Fundația Noi Orizonturi

GIDDENS, A. (2010), Sociologie- ediția aV-a, Bucureşti, Editura ALL, pp. 348-371

*** INSERT – împreună pentru o societate inclusive, editat de SC INFO GRUP SRL

Giurgiu, Septembrie 2014

http://societateinclusiva.ro/wpcontent/uploads/2014/11/pliante_promovare_incluziune/pliant

%20incluziune%20sociala%20Europa.pdf

*** Legea nr. 292/2011 - Legea asistenţei sociale, art. 6 lit. Cc

Resurse on-line:

http://societateinclusiva.ro/wpcontent/uploads/2014/11/pliante_promovare_incluziune/pliant

%20incluziune%20sociala%20Europa.pdf)

http://www.unicef.ro/pagina-copiilor/drepturi/drpturile-copilului

http://www.salvațicopiii.ro/ce-facem/drpturile-copilului

https://www.echr.coe.int/Documents/Handbook_rights_child_Ro

http://www.europarl.europa.eu/at-your-service/ro/be-heard/coordinator-on-children-rights/

http://childrightsmanifesto.eu/wp-content/uploads/2014/05/Manifesto-2014-template-

romanian

http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/drepturile -copiilor-pe-întelesul-lor

http://www.irdo.ro/copii-tineri.php

https://www.youtube.com/watch?v=fjrQ4YmORy

https://www.canada.ca/en/public-health/services/health-promotion/childhood-

adolescence/national-child-day/children-s-rights-activity-guide.html#activity-4

http://educatiecudragoste.ro/wp-content/uploads/2017/02/drepturile-omului-pentru-copii.pdf

Olweus bullying prevention program - https://olweus.sites.clemson.edu/ training%

20materials /miscellaneous_resources/the_obpp_2016.pdf.

Strategii pentru o clasă fără bullying - http://listen.animusassociation.org/wp-content

/uploads/2016/ 09/manual-rom-web.pdf.

Unicef: fenomenul bullying - http://www.unicef.ro/media/fenomenul-bullying-cum-il-

depistam -si-cum-il-combatem-pentru-scoli-mai-sigure/.

CGI Animated Short Film: "Mr. Indifferent" by Aryasb Feiz


https://ro.wikipedia.org/wiki/Bullying

https://olweus.sites.clemson.edu/Training%20Materials/Miscellaneous_Resources/The_OBP

P_2016.pdf

https://www.youtube.com/watch?v=uEOQVXC67UQ Don’t judge a book by its cover!

http://societateinclusiva.ro/wpcontent/uploads/2014/11/pliante_promovare_incluziune/pliant%20incluziune%20sociala%20Europa.pdf

http://societateinclusiva.ro/wpcontent/uploads/2014/11/pliante_promovare_incluziune/pliant%20incluziune%20sociala%20Europa.pdf

http://www.unicef.ro/pagina-copiilor/drepturi/drpturile-copilului

http://www.salvațicopiii.ro/ce-facem/drpturile-copilului

https://www.echr.coe.int/Documents/Handbook_rights_child_Ro

http://www.europarl.europa.eu/at-your-service/ro/be-heard/coordinator-on-children-rights/

http://childrightsmanifesto.eu/wp-content/uploads/2014/05/Manifesto-2014-template-romanian

http://childrightsmanifesto.eu/wp-content/uploads/2014/05/Manifesto-2014-template-romanian

http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/drepturile

http://www.irdo.ro/copii-tineri.php

https://www.youtube.com/watch?v=fjrQ4YmORy

https://www.canada.ca/en/public-health/services/health-promotion/childhood-adolescence/national-child-day/children-s-rights-activity-guide.html

https://www.canada.ca/en/public-health/services/health-promotion/childhood-adolescence/national-child-day/children-s-rights-activity-guide.html

http://educatiecudragoste.ro/wp-content/uploads/2017/02/drepturile-omului-pentru-copii.pdf

https://olweus.sites.clemson.edu/%20Training%25%2020Materials%20/Miscellaneous_Resources/The_OBPP_2016.pdf

https://olweus.sites.clemson.edu/%20Training%25%2020Materials%20/Miscellaneous_Resources/The_OBPP_2016.pdf

http://listen.animusassociation.org/wp-content%20/uploads/2016/%2009/manual-rom-web.pdf

http://listen.animusassociation.org/wp-content%20/uploads/2016/%2009/manual-rom-web.pdf

http://www.unicef.ro/media/fenomenul-bullying-cum-il-depistam%20-si-cum-il-combatem-pentru-scoli-mai-sigure/

http://www.unicef.ro/media/fenomenul-bullying-cum-il-depistam%20-si-cum-il-combatem-pentru-scoli-mai-sigure/


https://ro.wikipedia.org/wiki/Bullying

https://olweus.sites.clemson.edu/Training%20Materials/Miscellaneous_Resources/The_OBPP_2016.pdf

https://olweus.sites.clemson.edu/Training%20Materials/Miscellaneous_Resources/The_OBPP_2016.pdf

https://www.youtube.com/watch?v=uEOQVXC67UQ