A N

N A T U R E A N D C A U S E S

WEALTH OF NATIONS.

D . AND F. OF AND EDINBURGH i

ONE OF THE COMMISSIONERS OF HIS SCOTLAND

FORMERLY PROFESSOR OF MORAL P H I L O S O P H Y IN T H E U N I V E R S I T Y OF

T H R E E V O L U M E S .

I .

T H E F I F T H

for A. T . in the

THE

OF THE

Y

AVUŢIA

NAŢIUNILOR C E R C E T A R E A S U P R A N A T U R I I C A U Z E L O R

I

Chişinău Universitas

1992

5c comanda Asociaţiei din

Traducerea din limba a

HALLUNGA

originalul operei An. Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of de Adam Smith, ediţia V - a (1789), ultima din timpul vieţii autorului,

text reprodus de Edwin ediţia V - a , Londra, edit. Methuen 8r Co Ltd, vol. I.

S 68 Avuţia asupra naturii şi cauzelor ei: In două I

din AL Hallunga. 356 p. ISBN

Lucrarea de 5 va apâ*rea volume. Volumul cuprinde primele 3 tul a

multitudinea de probleme tratate lucrare unele se la istoria economice, altele privesc evoluţia de gîndirea economica*. Problemele care fac obiectul şi dau principal de idei probleme de prin a abordare mod pentru se cerceteze întreg sistemul de legi economice.

Ediţia este destinata* specialiştilor economie studenţilor de superioare cu profil economic.

ISBN

Volumul se tipăreşte după Avuţia naţiunilor. Cercetare asupra naturii şi cauzelor ei. Bucureşti, editura Academiei Republicii Populare 1965.

Prezentare grafică N. Burilov, 1992

Trecerea, mai bine zis revenirea Moldovei la economia de piaţă, de fapt la economia ce se

dezvoltă pe principii fireşti, bazate pe interesele economice şi pe posibilităţile potenţial egale

de realizare pentru agenţii economici, poate fi transpusă în viaţă numai condiţiile pregătirii

şi perfecţionării continue atît a specialiştilor şi conducătorilor de diferite ranguri din domenii

deosebite de activitate, cît a populaţiei în general.

După o perioadă egală cu medie a omului, socialismul în aproape toate

variantele sale a recunoscut facto" şi incapacitatea sa de a face faţă

cerinţelor elementare, şi general umane. Aşadar, popoarele revin la starea social-

economică firească.

Această revenire nu decurge deloc uşor. Este evident că şi în timp ea nu poate fi

prea scurtă. Experienţa care au lipsa de perspectivă a economiei

demonstrează că reîntoarcerea, reînvierea ei durează 10-15-20 de ani.

nul concret depinde de relaţiile reale de producţie, de nivelul general de dezvoltare a ţării,

de dorinţa şi de capacitatea fiecărui popor de a se reînnoi, de influenţa factorului extern,

inclusiv al ajutorului interesat ort dezinteresat, de locul al statului respectiv ş.a.

In Moldova poate fi considerat anul 1990, cînd Parlamentul a adoptat

privire la concepţia trecerii la economia de (25 iulie

Pentru prima etapă problema revenirii la economia de piaţă va fi în mare măsură un

proces nou atît pentru o bună parte a populaţiei din Moldova, cît şi pentru majoritatea specia­

liştilor care urmează să fie pregătiţi. Cu regret, e necesar să recunoaştem că în prezent şi în

viitorii ani economiştilor din Moldova le va fi greu să pregătească lucrări fundamentale

în domeniul economiei, aceasta fiind posibil numai peste un timp oarecare. Perioada apropiată

nu poate să cu un vacuum de cunoştinţe

In aceste condiţii, cînd trebuie să aproape de la zero, Asociaţia Economiştilor din

(A.E.M.) consideră important şi necesar reeditarea în limba română a unor lucrări

economice ori economico-juridice ale unor economişti cunoscuţi, primul din Europa,

lucrări ce au fost editate deja în România şi care trebuiesc cunoscute. In anii apropiaţi

să edităm de asemenea cîteva cărţi fundamentale destinate tuturor categoriilor de

mişti: teoreticieni, practicieni, conducători ai organelor locale, de gospodării,

ministere şi departamente, aspiranţi, studenţi ai facultăţilor economice, lectori universitari şi

de licee specializate, lucrători ai structurilor nestatale, specialişti bancari pentru toţi cei

care se interesează de teoria şi de practica economică, financiară, bancară, de dreptul economic

(naţional şi internaţional), de statistică, de istorie a economiei şi doctrinele economice etc.

Printre ele au incluse, în primul următoarele opere:

Charles "Opere economice";

"Opere alese";

T.Schatteles "Metode moderne";

Ion "Drept internaţional privat";

"Acumularea primitivă a capitalului în

"Dicţionar de asigurări" etc.

A.E.M. consideră că aceste lucrări, precum şi cele ulterioare, vor fi studiate cu interes şi

vor contribui la familiarizarea economiştilor cu noi şi originale opinii economice, cu cele

Aducem sincere mulţumiri academicianului N.Constantinescu, preşedinte al Asociaţiei

Economiştilor din România, profesor secretar general al Senatului Parla­

mentului României, care ne-au acordat ajutorul necesar la editarea operelor

Preşedintele

Asociaţiei Economiştilor din

Moldova

Minai Patraş

I N T R O D U C E R E P L A N U L

Munca a oricărei naţiuni constituie fondul dintotdeauna o aprovizionează cu toate bunurile necesare şi de înlesnire a traiului, pe care le consumă anual şi care constau totdeauna, fie în produsul imediat al acestei fie în ceea ce se cumpără cu acest produs, de la alte

Deci, după cum acest produs, sau ceea se cumpără cu el, reprezintă o pro­porţie mai mică sau mai mare faţă cu numărul celor care urmează consume,

va fi mai bine sau mai slab aprovizionată cu toate bunurile necesare şi de înlesnire a traiului, de care duce lipsă.

Dar această este negreşit determinată la fiecare de două împrejurări în primul de priceperea, îndemînarea şi cu care este în general înfăptuită munca şi, în al doilea rînd, de raportul dintre numărul celor care sînt într-o muncă folositoare şi numărul celor care sînt astfel Oricare ar fi solul, clima sau întinderea teritoriului unei oarecare, sau aprovizionării ei anuale depinde desigur, în fiecare caz în parte, de cele împrejurări.

sau insuficienţa acestei aprovizionări pare de asemenea să de­pindă mai mult de prima, decît de ultima din aceste două împrejurări. La po­poarele sălbatice de vînători şi pescari, fiecare individ în stare de a munci este

mai mult sau mai puţin într-o muncă folositoare şi încearcă să-şi procure, pe cît îi e cu bunurile necesare şi de înlesnire a traiului, pentru el cît şi pentru cei din familia sau din tribul său, care fie prea fie prea tineri, fie prea neputincioşi ca să poată merge la vînătoare sau la pescuit. Asemenea popoare însă, sînt aşa de mare sărăcie încît numai din cauza lipsei sînt adeseori silite ori, cel puţin, se cred uneori silite, ca dreptul să extermine iar alteori să-şi părăsească copiii şi pe cei de boli grele de lungă durată, astfel să piară de foame sau să fie de fiarele sălbatice. La naţiunile civilizate şi prospere, dimpotrivă, deşi o mare parte din oameni nu lucrează de loc şi dintre aceştia consumă un produs al unei munci adesea de o sută de ori mai mare decît ceea ce consumă cea mai mare parte din cei ce lucrează, totuşi produsul întregii munci a este atît de mare încît oamenii sînt adesea aprovizionaţi din belşug, iar un muncitor, chiar din categoria cea mai de jos şi mai săracă, dacă este chibzuit şi harnic, poate să se bucure de o mult mai mare cantitate de bunuri necesare şi de înlesnire a traiului, decît i-ar fi posibil unui sălbatic să dobîndească.

Cauzele acestei perfecţionări a productive ale muncii şi ordinea po­trivit căreia produsul ei este în mod natural distribuit între diferitele clase şi categorii sociale constituie subiectul primei cărţi a acestei cercetări.

Oricare ar fi starea reală de pricepere, şi cu care se efectuează munca de către naţiune oarecare, sau insuficienţa

4 INTRODUCERE PLANUL

vizionării ei anuale va depinde, atîta vreme persistă această stare, de dintre numărul celor care sînt întrebuinţaţi anual într-o muncă

de numărul celor care nu sînt Numărul muncitorilor folositori şi productivi, după cum vom vedea mai tîrziu, este pretutindeni în

cu fondul de capital pentru a le da de lucru şi cu felul în care el este întrebuinţat în acest scop. Cartea a deci, tratează despre natura fondului de capital, despre modul în care acesta se acumulează treptat şi despre diferitele de muncă pe care le pune în mişcare, potrivit duri în care este

destul de înaintate în privinţa priceperii, şi în aplicarea muncii, au urmat căi foarte conducerea sau

generală a acestei munci. Dar aceste căi s-au dovedit a nu fi toate de dezvoltării ei. Politica unor a dat o extraordinară economice săteşti politica altora, economice orăşeneşti. Aproape nici o naţiune nu a tratat egal şi toate felurile activitate economică. De la căderea imperiului roman, politica Europei a fost favorabilă meseriilor, manufacturilor şi comerţului — activitate a oraşelor — agriculturii — activitate a satelor. care par a fi introdus şi această politică, sînt lămurite în cartea a

Deşi, poate, aceste procedee au fost introduse la început de interesele ticulare şi anumitor categorii de oameni, fără nici o sau prevedere de urmările lor asupra prosperităţii generale a societăţii, ele au dat prilej la teorii foarte diferite de economie politică, dintre care

activităţii de la oraşe, iar altele a celei de la teorii au avut o influenţă considerabilă, nu numai asupra părerilor

dar şi asupra felului de guvernare a principilor şi a oamenilor de stat. străduit, în cartea a să lămuresc, pe cît de complet şi de clar

fost cu aceste diferite teorii şi efectele principale pe care ele produs în epoci deosebite şi la diferite

A lămuri în ce a constat venitul majorităţii covîrşitoare a populaţiei care a fost natura acelor fonduri, care, în epoci deosebite şi la diferite au asigurat consumul lor anual, formează obiectul acestor prime patru Cartea a V-a şi cea din urmă, tratează despre venitul suveranului sau al

cartea aceasta am încercat să arăt, mai întîi, care sînt cheltuielile necesare suveranului sau statului care dintre aceste cheltuieli trebuiesc acoperite de con-j

generală a întregii şi care din ele numai de o anumită sau de anumiţi membri ai acestei în al doilea care sînt metode prin care întreaga societate poate fi făcută să contribuie la J cheltuielilor ce incumbă întregii societăţi şi care sînt principalele avantaje şi

ale fiecăreia din aceste metode iar în al treilea şi ultimul rînd. care sînt motivele şi cauzele care au determinat aproape toate guvernele moderne să ipotecheze o parte din acest venit, sau să contracteze datorii şi care au urmările acestor datorii asupra bogăţiei reale, asupra produsului anual al pă - j mîntului şi al muncii societăţii.

NOTELE TRADUCĂTORULUI

CARTEA I

1 . P r i m a m o n e d ă l a R o m a , în t i m p u l lu i Se rv ius T u l l i u s , s e n u m e a

Smi th î n s ă t r a n s c r i e ac i d e n u m i r e a m o n e d e i ca f i ind pondo ( sau asu l ) r o m a n , p r o b a b i l in f lu ­e n ţ a t de e x p r e s i a l a t i n ă u z u a l ă pondo ( g r e u t a t e a de o l i v r ă ) , c a r e a r a t ă c o n ţ i n u t u l m o n e d e i , o l i b r a r o m a n ă d e a r a m ă .

2 . Avoirdupois e s te un s i s t em de g r e u t ă ţ i uz i t a t î n A n g l i a p e n t r u c î n t ă r i t o r ice a f a r ă de m e t a l e p i e t r e p r e ţ i o a s e ş i m e d i c i n a l e . L i v r a avoirdupois

con ţ ine 7000 u n g r a i n e c h i v a l î n d c u a p r o a p e 0,065 g r a m e .

3 . E s t e v o r b a de r e f o r m a m o n e t a r ă d i n 1774, e f e c t u a t ă în A n g l i a ş i a con ­s ta t d i n b a t e r e a d i n n o u a m o n e d e l o r de a u r u z a t e ş i a l t e r a t e .

4 . e d i ţ i a I , S m i t h s c r i a c a p i t a l u l u i cons t i t u i e o s u r s ă d e loc d e „ p r o f i t u r i l e c a p i t a l u l u i cons t i t u i e o p a r t e c a î n e d i ţ i a V .

5 . M a t t e w H a l e a fost m e m b r u a l p a r l a m e n t u l u i l u i C r o m w e l l ş i o m a r e a u t o r i t a t e în l u m e a j u r i d i c ă î n p e r i o a d a r e s t a u r a ţ i e i . A i c i es te c i t a t c a p r e ş e d i n t e a l C u r ţ i i d e j u s t i ţ i e a ş i c a a u t o r de l u c r ă r i j u r i d i c e î n c ă p r e ţ u i t e î n t i m p u l c î n d sc r i a S m i t h . D i n e r o a r e , î n o r i g i n a l ă , d e d o u a or i p e aceeaş i p a g i n ă , n u m e l e este scris H a l e s î n loc d e H a l e .

6 . alia s a u la e r a un i m p o z i t p u s în F r a n ţ a în p e r i o a d a f e u d a l ă pe v e n i t u l t u t u ­ro r p e r s o a n e l o r c a r e n u a v e a u c a l i t a t e a d e n o b i l i , d e c le r ic i , s au c a r e n u e r a u scu t i t e d e el . D e n u m i r e a de taille p r o v e n e a de l a ob ice iu l co lec to r i lo r de i m p o z i t e de a î n s e m n a pe un r ă b o j a c iopl i ) c o n t r i b u ţ i a î n c a s a t ă .

7 . A c e s t s t a t u t e m i s în t i m p u l l u i H e n r i c ( r ege a l A n g l i e i de l a 1509 l a 1547) a a v u t î n f a p t e fec tu l de a l e g a l i z a d o b î n d a c a r e s e u r c a s e p î n ă l a 10 l a s u t ă .

8 . E d u a r d VI ( r e g e a l A n g l i e i de l a 1547 l a 1553). a a b r o g a t s t a t u t u l d e c r e t a t de t a t ă l său , H e n r i c V I I I , ş i a in te rz i s c o m p l e t o r ice î m p r u m u t c u I n p r e a m b u l u l t u t u l u i s e a f i r m ă c ă aces t s t a t u t a l l u i H e n r i c V I I I n u i n t e n ţ i o n a n i c i d e c u m s ă d o b î n d a , c u m îşi î n c h i p u i a u u n i i , c i u r m ă r e a n u m a i să e v i t e o c r e ş t e r e a e i m a i m a r e dec î t cea u z u a l ă î n ace l t i m p . f ap t , e fec tu l n o u l u i s t a t u t n - a fost a l t u l , dec î t a c e l a de a m ă r i efecte le d e z a s t r u o a s e a l e c a m e t e i .

9 . P r i n s t a t u t u l u i d i n t i m p u l d o m n i e i E l i s a b e t e i ( r e g i n ă a A n g l i e i de l a l a 1603) s-a a b r o g a t s t a t u t u l d a t d e E d u a r d V I .

336 NOTELE

10. S t a t u t u l p r i v i t o r l a d o b î n d ă , d i n t i m p u l lu i I ( r ege a l A n g l i e i de l a 1603 l a 1625), c o n s i d e r a d o b î n d ă a t î t de r i d i c a t ă ca 10 l a d ă u n a ş i m e r ţ u l u i ş i de a c e e a o r e d u c e a l a m a x i m u m de 8 l a s u t ă p e n t r u v i i to r .

11 . S t a t u t u l a ce s t a d i n t i m p u l d o m n i e i r e g i n e i A n a s e r e f e r e a l a t a j e l e p e n t r u c o m e r ţ ş i a g r i c u l t u r ă c a r e a u d i n r e d u c e r i l e a n t e r i o a r e l a s a rc in i l e pe ca re r ă z b o i u l i m p u s p r o p r i e t a r i l o r f u n c i a r i , ş i l a comer ţu lu i e x t e r i o r c a u r m a r e a d o b î n z i l o r u z u r a r e , î m p r e j u r ă r i c a r e i m p u n e a u r e d u c e r e a cifrei d o ­b înz i i l a u n n i v e l m a i a p r o p i a t d e e x i s t e n t ă î n s t a t e l e s t r ă i n e .

12. î n seco le le X V I I ş i X V I I I , î n A n g l i a , u n v e h i c u l p r e v ă z u t c u u n scaun, p u r t a t p e u n fel d e p r ă j i n i d e c î te doi

13 . co l ibaş i (de la cottage co l ibă , b o r d e i ) .

14. Curtea de Record. A c t e l e aces te i cu r ţ i , scr ise pe p e r g a m e n t , t r e b u i a u p ă s t r a t e veci . D e ac i n u m i r e a r e c o r d ( r eg i s t ru , a r h i v ă ) .

15. de la c u v î n t u l f r ancez c o r e s p u n z ă t o r în f e u d a l i s m te r ­m e n u l u i r o m î n e s c calfă.

16. In F r a n ţ a , i n t e r v a l u l de c inci a n i , cî t t i m p o ca l f ă t r e b u i a să l uc reze ca m u n c i t o r cu z iua , î n a i n t e de a p u t e a d e v e n i m a i s t r u , se n u m e ş t e

17. î n sens c ă n u e r a u î n f i i n ţ a t e p r i n t r - o o b l i g a ţ i e i m p u s ă d e s ta t .

18. o r d i n a l u n e i i n s t a n ţ e s u p e r i o a r e de t r i m i t e r e , s p r e r e j u d e c a r e . a f o n d u l u i u n u i ac t , l a o i n s t a n ţ ă i n f e r i o a r ă .

19. King's cel m a i î n a l t t r i b u n a l de d r e p t c o m u n d i n A n g l i a , n u m i t as t fe l p e n t r u c ă l a aces t t r i b u n a l o b i ş n u i a s ă j u d e c e r e g e l e î n p e r s o a n a .

20 . D r u m u r i c u şosele c o n s i d e r a t e p e a t u n c i b u n e , b i n e c u b a r i e r e ( tu rn iche te ) d e - a l a t u l b a r i e r e , l a c a r e cei c e t r e c e a u t r e b u i a u s ă p l ă ­t ească o a n u m i t ă t a x ă , c a r e se a f i r m a că se rveş te p e n t r u î n t r e ţ i n e r e a ace lo r

2 1 . es te u n a u t o r deseo r i c i t a t î n ace l t i m p , i a r i a r e f e r i n ţ e l e d e mai sus de la un a l t a u t o r , c a r e c i t e ază d i n l u c r a r e a lu i D u p r e i n t i t u l a t ă Essai sur monnaies.

D i n e r o a r e n u m e l e lu i e s t e r e d a t î n o r i g i n a l u l eng lez c u a c c e n t g r a v

2 2 . E s t e v o r b a d e c u c e r i r e a A n g l i e i d e c ă t r e n o r m a n z i , l a

2 3 . S t a t u t u l co t ig i i şi al s t î l pu lu i i n f a m i e i ( s t a t u t u l and pillory) a fost d e c r e t a t p r o b a b i l î n 1267, î n o r i ce caz î n t i m p u l lu i H e n r i c I I I ( r ege a l A n g l i e i d e l a 1216 l a 1272), s -a emis ş i o r d o n a n ţ a s u s a m i n t i t ă a s u p r a p î i n i i ş i a b e r e i . E l p r e v e ­d e a , c a i n s t r u m e n t e de t o r t u r ă p e n t r u cei c e c o n t r a v e n e a u leg i i , s t î l pu l ş i cot iga.

s e sc r i a c ă m i n e l e d i n Po to s i fuseseră d e s c o p e r i t e c u m a i m u l t d e a n i î n u r m ă , î n loc d e e d i ţ i a I I . c o r e c t a r e a s-a f ă cu t e r a t ă .

A u t o r u l s e r e f e r ă l a m i n e l e d e a r g i n t d i n Bo l iv i a , d e l a P o t o s i , az i s ecă tu i t e .

2 5 . Se fo losea d e n u m i r e a de „ m ă r f u r i cu b u c a t a d i n î n c o m e r ţ u l colonial eng lez , p e n t r u d e b u m b a c , in , o r i m ă t a s e , c a r e s e v i n d e a u c u b u c a t a , d u p ă m ă r i m e a ace s to r a , i a r n u d u p ă m e t r a j .

26 . T e x t u l d i n t r e p a r a n t e z e d r e p t e a fost a d ă u g a t t r a d u c ă t o r p e n t r u c u t i t lu l c o m p l e t , a s t fe l c u m e t r e c u t în Cuprins în e d i ţ i a o r i g i n a l ă .

2 7 . H i s p a n i o l a e r a v e c h i u l n u m e a l insu le i H a i t i .

2 8 . v î n ă t o r i de bo i

29 . T o t a l u l a c e s t a e c a l c u l a t g r e ş i t î n o r i g i n a l ă . E l a r t r e b u i s ă f ie

NOTELE 337

CARTEA li

1 . C i f r a a c e a s t a de zece m i i de l i r e i n d i c ă b ă n c i i de a p ă s t r a t o t d e a u n a în casă, în a u r ş i a r g i n t , m o n e d e un d i n e m i s i u n e a e i de b i l e t e .

2 . P l a n u l Mississipi es te d e n u m i r e a d a t ă p r o i e c t u l u i de b a n c ă ş i de n e g o c i e r i de a c ­ţ iuni î n t o c m i t de J o h n L a w şi e x p u s de el î n t r - o l u c r a r e i n t i t u l a t ă Moneda şi cu

un mijloc de a aproviziona ţara cu p r e z e n t a t ă în p a r l a m e n t u l Scoţ ie i în P ro i ec tu l e r a b a z a t pe i d e e a că e pos ib i l a se m u l t i p l i c a , a p r o a p e f ă r ă b a n i i de h î r t i e .

3. S t u d i u l l u i du V e r n e y a r e în o r i g i n a l du livre

politiques sur Finances et le ( H a g a , 1740).

•4. P r i n a c e a s t ă c a t e g o r i e , d e n u m i t ă tenants at se î n ţ e l e g e a c u l t i v a t o r i i c a r e d e p i n ­d e a u d e v o i a p r o p r i e t a r i l o r , î n ceea c e p r i v e ş t e d u r a t a fo los i r i i p ă m î n t u l u i ş i a l t e condi ţ i i .

5 . 1765, î n F r a n ţ a , o r a ş e l e sed i i de p a r l a m e n t e e r a u P a r i s , T o u l o u s e , G r e n o b l e , B o r d e a u x , R o u e n , A i x , R e n n e s , P a u , M e t z , ş i D o u a i . î n

sub vech iu l r e g i m p î n ă l a 1789, e r a u e c h i v a l e n t e cu cu r ţ i l e de j u s t i ţ i e d i n ace l t i m p d i n A n g l i a .

6. P r i n bunuri de moartă se î n ţ e l e g b u n u r i l e c o m u n i t ă ţ i l o r r e l i g ioase , a l e s p i t a ­le lo r ş i a l e a l t o r a s e m e n e a ins t i tu ţ i i , b u n u r i i n a l i e n a b i l e ( d e s t i n a t e a pe vec ie l a ace iaş i p r o p r i e t a r i ) , n e a d m i ţ î n d u - s e a se face în p r i v i n ţ a l o r n ic i o m u t a ţ i e . I a r p r i n actele

de moartă se i n t e r z i cea p r o p r i e t a r i l o r de a d i s p u n e de o p a r t e d i n a v e r e a lo r .

7 . Legi somptuare. S u b aces t t e r m e n se î n ţ e l e g l e g i l e c a r e a v e a u ca scop luxu lu i şi a che l t u i e l i l o r e x a g e r a t e .

8 . H u m e a e x p u s a c e a s t ă i dee în eseul Of ( D e s p r e d o b î n d ă ) c u p r i n s în l u m u l s ău i n t i t u l a t Political po l i t i ce ) , 1752.

CARTEA

1. P r i n tenură se î n ţ e l e g e m o d u l s a u t i t lu l de d e ţ i n e r e a u n e i poses iun i în f e u d a l i s m .

2. C u l t i v a t o r i i cons t i t u i e o c a t e g o r i e dc d i j m a ş i d i n Sco ţ i a . Steel (oţel) i n d i c ă n a t u r a c o n t r a c t u l u i i a r a r a t ă c u p r i n s u l c o n t r a c t u l u i , p r i n c a r e i se ţ e ază c u l t i v a t o r u l u i , p e ş i a l t e b u n u r i .

3 . c u mic i p r o p r i e t ă ţ i î n A n g l i a f e u d a l ă , f o r m î n d p ă t u r a d e j o s a ( ţ ă r a n r l iber i ) i a r p r i n yeomanry se î n ţ e l e g e c l a sa i n t e r m e d i a r ă î n t r e m i c a n o b i l i m e ş i şe rb i .

4. of right es te o n o ţ i u n e în d r e p t u l p r o c e d u r a l eng lez e x i s t e n t în 1776 ca cons t i t u i a o a c ţ i u n e a s e m ă n ă t o a r e cu posesor ie d i n d r e p t u l c iv i l m o d e r n .

5 . Writ of entry, a s e m ă n ă t o a r e cu a c ţ i u n e a p e t i t o r i e d i n d r e p t u l c iv i l m o d e r n .

6 . Freehold, p o s e s i u n e cu c a r a c t e r de p l i n ă p r o p r i e t a t e .

7. Tallage şi es te v o r b a de impoz i t u l f r ancez la taille, v. c a r t e a I, n o t a 6.

8 . m a r e l e c a d a s t r u a l A n g l i e i , î n t o c m i t d i n o r d i n u l l u i W i l h e l m

C u c e r i t o r u l î n a n u l 1086.

9 . Şerif, f u n c ţ i o n a r eng lez d i n f r u n t e a unu i comi t a t .

338

10. Miliţie e r a d e n u m i r e a u n u i co rp de oas te în F r a n ţ a , în t i m p u l L u d o v i c cel G r o s ( rege de la 1108 la 1137).

g eog ra f i c ă d a t ă în a n t i c h i t a t e ş i la î n c e p u t u l evu lu i m e d i u r e g i u n i l o r d i n Af r i ca de n o r d , s i t ua t e l a vest de E g i p t M a r o c u l , A l g e r i a , T u n i s u l ş i

s a rc in i f e u d a l e a s u p r a u n u i d o m e n i u , pe t i m p m a i î n d e l u n g a t , în scopul de a î m p i e d i c a sau î n g r e u i a d o m e n i u l u i .

1. E s t e v o r b a de S p a n i a ş i P o r t u g a l i a .

2 . t r a d u c e r e „ P i u s Ques tu s e r a cel m a i aşeza t ş i cel m a i p u ţ i n i nv id ios ş i cei c a r e s înt a n g a j a ţ i î n a c e a s t ă a c t i v i t a t e , cei m a i p u ţ i n g î n d i t o r i l a

CARTEA IV

V

şi

CARTEA I

DESPRE PRODUCTIVE A L E MUNCII DESPRE ORDINEA POTRIVIT P R O D U S U L ACESTEIA ESTE IN M O D

N A T U R A L DISTRIBUIT DIFERITELE CLASE SOCIALE

C A P I T O L U L I . Despre diviziunea muncii C A P I T O L U L I I . Despre principiul care dă loc la diviziunea muncii C A P I T O L U L I I I . Diviziunea muncii este limitată de pieţei 16 C A P I T O L U L I V . Despre originea banilor C A P I T O L U L V. Despre preţul real şi preţul nominal al mărfurilor sau

despre preţul lor în muncă şi preţul lor în bani C A P I T O L U L V I . Despre părţile care alcătuiesc preţul mărfurilor 36 C A P I T O L U L Despre preţul natural al mărfurilor şi lor pe piaţă 41 C A P I T O L U L V I I I . Despre salariul muncii 47 C A P I T O L U L I X . Despre profiturile C A P I T O L U L X. Despre salariu şi profit în diferitele utilizări ale muncii

şi ale capitalului I . I n e g a l i t ă ţ i ce r e z u l t ă d i n însăş i n a t u r a 71

p r i c i n u i t e d e po l i t i ca d in E u r o p a

C A P I T O L U L X I . renta 102 Partea 1 . D e s p r e p r o d u c ţ i a so lu lu i c a r e î n g ă d u i e t o t d e a u n a o r e n t ă Partea II. D e s p r e p r o d u c ţ i a so lu lu i ca re uneo r i î n g ă d u i e , i a r a l t eo r i

nu î n g ă d u i e r e n t ă

342 CUPRINS

Partea D e s p r e v a r i a ţ i i l e în r a p o r t u l v a l o r i l e a l e

ace lu i fel de p r o d u s ca re t o t d e a u n a r e n t ă ş i a le ace lu i a ca re c î t e o d a t ă î n g ă d u i e şi c î t e o d a t ă nu î n g ă d u i e r e n t ă l i

D i g r e s i u n e p r i v i t o a r e l a v a r i a ţ i i l e va lo r i i î n decursu l u l t i m e l o r p a t r u secole P e r i o a d a în t î i 125 P e r i o a d a a d o u a P e r i o a d a a t r e ia

V a r i a ţ i i în r a p o r t u l d i n t r e v a l o r i l e a r g i n t u l u i

T e m e i u r i a l e b ă n u i e l i i că v a l o a r e a a r g i n t u l u i c o n t i n u ă să s c a d ă 158

D i f e r i t e efecte a l e cursu lu i p e r f e c ţ i o n ă r i l o r a s u p r a r ea l a t re i

de d i fe r i t e p r o d u s e b r u t e

C a t e g o r i a înt î i C a t e g o r i a a

a

E fec t e l e p e r f e c ţ i o n ă r i l o r a s u p r a or

Concluzia capitolului I

CARTEA II

DESPRE NATURA, ACUMULAREA ŞI CAPITALULUI

I. Despre diviziunea capitalului C A P I T O L U L I I . Despre bani, consideraţi ca o ramură specială a

capital al societăţii sau despre de întreţinere a

capitalului naţional ... C A P I T O L U L I I I . Despre acumularea sau despre munca

tivă şi munca neproductivă 223 C A P I T O L U L I V . Dspre capitalul împrumutat cu 236 C A P I T O L U L V. Despre întrebuinţări ale capitalurilor

CARTEA

DESPRE CREŞTEREA LA DIFERITE

C A P I T O L U L I . Despre creşterea firească a belşugului

C A P I T O L U L I I . Despre descurajarea agriculturii în vechea a Europei

căderea imperiului roman

CUPRINS

Pag.

C A P I T O L U L I I I . Despre creşterea şi şi oraşelor după

căderea imperiului 267 C A P I T O L U L I V . Cum a contribuit comerţul oraşelor la propăşirea

nomică a rurale 275

CARTEA IV

DESPRE SISTEMELE DE ECONOMIE POLITICA

287

C A P I T O L U L I. Despre principiul sistemului comercial sau mercantilist 288

C A P I T O L U L I I . Despre restricţii la importul din ţări a acelor

pot fi produse în ţară

C A P I T O L U L Despre restricţiile de

aproape toate acele ţări cu care se

a ar fi

Partea I. D e s p r e a b s u r d i t a t e a aces to r res t r ic ţ i i , ch i a r s e a m a de p r i n c i p i i l e s i s t emulu i comerc i a l

D i g r e s i u n e cu p r i v i r e l a b ă n c i l e de depoz i t , p r i v i n d în spec ia l pe a c e e a d in A m s t e r d a m 320

tea II. D e s p r e a b s u r d i t a t e a aces tor res t r ic ţ i i e x t r a o r d i n a r e pe baza a l t o r p r i n c i p i i 326

•

Hotele traducătorului

greutăţi şi alte unităţi de măsură 3 3 9