CVCRGDCIIINOSUIt

Volumul IEdifa a treia

Transliterare, diortosire, revizuire

dupi edilia greceasc[ 9i note: .

$rnrlN VonoNc-l

Carte tiP[rit[ cu binecuvintareaPreasfi nlitului Plrinte

GALACTIONEpiscopul Alexandriei qi Teleormanului

ObIIIUNA CCUMCHITA

CUPRINS

Prolog ....................-.9

Predoslovie ................ .............19

Pricina intdiCd nu se cuoine sd se dezndddjduiascd cinerta

pe sine oreodatd, mdcar qi multe de ar gregi,

ci prinpocdinld sd ndddjduiascd milntuirea ..........----37

Pricina a douaCd se cursine ca tn ttremea aceasta de fald a facebinele, qi nu a-l amina pentru cea aiitoare,

qicddupdmoartenuestetndreptare............... ......-..-.66

Pricina a treiaDespre cum se cuoine a ne pocdi ..-.........69

Pricina apatraCd celor neputinciogi cuoiincios lucru este

cAtu pulin a intra tn lucrdrile pocdinlei ...............-.----75

Pricina a cinceaCd se cuoine pururea a ne aduce aminte de moarte gi de

judecata ce oa sd frc; cd cei ce pururea pe acestea nu le

agteaptd ginule socotesc, de oameni culesnire septrind ...........----77

Pricina a SaseaCd neasemuitd este rteselia ce este tn ceruri gi

slaaa cea tnaistieritd sfinfilor; pentru acessta trebuie

552 Cuprins

ca de aceasta a dori cu toatd inima; qi cd nimic din cele

ce sunt sau se fac de noi nu sunt rtrednice de acestea . ................. .. 88

Pricina a gaptea

Cd, de multe ori, sufletele celor tmbundtdtiti,la moarte, cu oarecare dumnezeiascd umbriremilngilindu-se, a7a din trup se desjugd ......................94

Pricina a optaDespre cei ce lipsesc din trup gi iardgi se tntorc, cddupd oareqicare iconomie Dumnezeiascd se face aceasta;gi cd pdcdtogii de multe ori, tncd suflind, add pedepsele cele

diniad, gi de draci se cutremurd, qi aga se despart de trup .........107

Pricina a nouaArdtare despre locul unde se duc sufbtelecelor ce se sfdrgesc qi cum sunt dupd despdrlire ..... 118

Pricina a zeceaDespre aceea cd sufbtul, dupd iegire, primeqte o

tnfricogdtoare judecatd, pe care sufbt, duhurile cele

rele, tntilmpindndu-lpe dAnsul, ti opresc suireape cale .............129

Pricina a unsprezeceaCd cei asemenea cu cei

asemenea se rdnduiesc dupd moarte .... 135

Pricina a douisprezeceaDespre aceea cd se cuoine ndscdtorilor iubitori de

Dumnezeu a sebucura gi a mulfumi pentru ispitele fiilorlor pentru Domnul; tncd Ei a tndemna pe copiii lor spre

neooinlele giprimejdiile cele pentru faptabund ..... 140

Pricina

lumecu

sunt

PricinaDetnom

PricinaCduinu*flu

Pricinae

Pricinaudde

PricinaCd*ilsuntla ei

din cele

cd

aceasta;

cele

de trup .........107

118

ocele

W c.ale ............. 129

de

itele fiilor

88

Cuprins 553

Pricina a treisprezeceaDespre aceea cd se cuoine ca cei ce se leapddd de

lume sd se tnstrdineze, qi care este strdindtatea cea

cu socoteald, qi folosul cel din aceasta, qi care locurisunttndemilnafice [potritsite] spreneaoinld ...........154

Pricina a paisprezeceaDe unde se face fricalui Dumnezeu qi dragostea

tn omintrutnceput, qi spre cdt este cu datorie .....L66

Pricina a cincisprezeceaCd cei ce se leapddd de lume, de nersoie este a

nu se amesteca cu rudeniile cele dupd trupsau cupatimd cdtre dilngii a se afln ......L67

Pricina a gaisprezecea

Despre aceea cd nu se cuzsine a iubi pe ceilalli frali deopotriadcu rudeniile cele trupegti, ci numai dacd qi aceia urmeazdaceea1i aie[uire, iar dacd pe cea potrfunicd, se cuoine sd

ne tntoarcem dinspre dfrngii ca de nigte ztiltdmdtori ....................179

Pricina a gaptesprezecea

Cd cel ce se leapddii de lume se cuoine sd se lepede

de toate, gi despre cum se cuoine a iconomisipartea sa, gi cum cd celor din obgte agoniseala cea

deosebitd [tdinuitd] eodditpierzare [a sufletului] .......................182

Pricina a optsprezeceaCd se cuoine ca cel ce ooiegte sd se mdntuiascdsd odneze [caute] aorbirile celor tmbundtdtili, ca cele ce

sunt folositoare foarte, qi a tntreba pe dilnqii qi a tnadfa de

la ei cele de mkntuire cu mare poftd gi cu dor fierbinte ............... 186

Ior spre

554 Cuprins

Pricina a nouf,sprezeceaCd supunerea este [un lu*u] de nmoie; qi care este

folosul acesteia, gi cum setndrepteazd [dobkndegte] ...................194

Pricina a douizeceaCd nu se cuoine ca cineoa sd creadd luiqi, ci din sfdtuireaPdrinlilor sd se tmpdrtdgeascd tn toate, gi pe cele ascunse

aleinimii curat alemdrturisi, fdrd, ascunde ceoa ..................... 203

Pricina a doulzeci gi unaDespre aceea cd celor cu dreaptd-socoteald dintre Pdrinfini se cuztine a spune gilndurile, gi nu celor ce ajung sd

creadd (loruqi); gi cum cd se cuoine a mdrturisi gi a

intreba; qi cu cel fel de credinfd a primi rdspunsurile

Pdrinfilor; qi cum cdprin aceasta se ajutoreazd ...........................224

Pricina a douizeci gi douaCd se cuaine a ne abate de la aorbirile oamenilor ce nuiau aminte qi de la gilbeai, gi cum cd celui ce aoiegte a se

milnfui de neaoie ti este tnstrdinarea cea dinspre mireni ...........247

Pricina a douizeci gi treiaCd se cuoine a ne dEdrta de toli cei ce ne aatdmd,

mdcar de aor fiprieteni sau oom aoea oarece nersoie de ei ...........262

Pricina a douizeci gi patraSe cuoine ca cel ce s-a lepddat de lume sd nuse amestece nicidecum cu iconomiile lumeqti,chiar de se oor pdrea cd au ceuabinecuodntat, ci sd

dea lo c D umnez eieg tii P r onii qi in unele ca aceste a .................... 266

Pricina a douizeci gi cinceaCd rdutatea este [se face] cu lesnire, qi mulli sunt cei ce

o aleg pe aceasta, mai oirbs acum; qi cdbundtatea este

oslq

wqI

PricinqG4*q4srq

Prici4Cf;"?1wra,cu$firqdsffi{dlrlnfi4

:,1

Pricitr{

ryddHarl-1rrq"*{ct

lPrici{LL(--tSerliniffi

te

I ...... ............ 1e4

lhireagTtnse

203

Ddrinti

'8 stt

a

ile

224

e nl.i

ttaseireni ...........247

de a ...........262

266

y, ctesie

Cuprins 555

ostenicioasd,qi pulini sunt cei ce o urmeazd pe aceasta;

p e car e qi tr ebuie a-i r Azmi, iar la cei mulli a nu lu a aminte ....... 27 6

Pricina a doulzeci qi gasea

Cd pe cei ce se apropie de aiala cdlugdreascd

se cuztine a-i primi cu multd cercare; cdci, de cele

mai multe ori, cei primili cu cercare, aceia se facqiiscusili; qi despre ce se cuoine aporuncilor .............................286

Pricina a douizeci qi gaptea

Cd gi lepdddrile de lume cele primejdioasenu sunt de lepddat cu totul; gi cum cd pe tot cel ce

zLine la obgte gi cere cu fierbinleald a locui tmpreundcu fralii, nu se cuaine ca de tndatd sd-l izgonim,mai-nainte adicd de a cunoagte cu deadinsul cele

despre el gi a-l cerca qi ispiti dupd cele scrise; iar de r.ta

stdrui tn ooinla sa gi dupd ispitire, se cuaine a-l primi,dar numai dacd lucrului acesta [cercdrii gi primirii]nu-iztaurmaceoaopritdedumnezeiegtilelegi .......309

Pricina a douizeci qi optaDespre cum se cuoine a incepe neaoinla (cdlugdreascd), gi

cd cei ce incep au trebuinld de rdbdare gi de sild, pentru cd

fapta bund la inceput pare a fi asprd, din pricina patimilor gi

a deprinderilor, iar mai pe urmd se afli netedd; gi cum cd

tnceputul temeinic prea mult folosegte; gi cum cd cu neputintdeste a urma lui Hristos gi a tndrepta areo faptd bund cel

ce mai-nainte nu s-a gdtitpe sineqi spre moarte .....31,6

Pricina a douizeci qi nouaCd, celui ce se neaoiegte, gi dracii cu tdrie i se tmpotriaescgii dau rdzboi; iar de cei ce se leneaesc, ca de unii ce sunttn mdna lor, nu le pasd; gi cum cd cei ce uoiesc binele, ajutorofup, Dumnezeu, Cel ce qi rdzboaiele le sloboade spre folos .....329

556 Cuprins

Pricina a heizeceaCd nu se cuaine a da aina pe draci in toate cele ce gregim,ci pe noi tnqine, pentru cd pe cei ce iau aminte, mare fiindajutorul cel de la Dumnezeu, dracii nu-i pot odtdrna; gi cum

cd D umnezeu slob o ade r dzb o aie dup d puter ea o amenilor .......... 341,

Pricina a treizeci gi unaSe cuaine ca cel ce se apropie de nersoinla cdlugdreascd,

dupd ce din destul se aa iscusi spre faptele bune, atuncisd se tmbrace cu hainele cdlugdregti; gi cd schima

cinstitd este, de sufbt-folositoare gi de milntuire ......................... 348

Pricina a treizeci qi douaSe cuaine ca cel credincios sd arate aiald cuoiincioasdschimei sale; iar cel ce nu petrece dupd schimd nueste credincios; gi cd nu din ureme, ci din ndrao

seinsugesc cdruntelele cele dupdDumnezeu ..........354

Pricina a treizeci qi treiaCd se cuaine ca cel credincios, pe cele de lapdrintele lui duhoanicesc a le primi cu osirdie,ca pe unele ce sunt de folos, mdcar de oor fitntristdcioase gi dureroase; cdci pentru scopul

lui se dau gi milalui Dumnezeu, qi necazurile ............................373

Pricina a treizeci gi patraCd se cursine ca pind la moarte a ne supune celor intruDomnul egumeni, gi a-i iubi pe dilngii, gi a ne teme de ei ...........391,

Pricina a treizeci gi cinceaCd se cuaine tntru simplitate a ne supune celor tntruDomnul egumeni, gi judtcdlile lor ca de la Dumnezeu

ftrd iscodire a le primi, qi a nu le cerceta pe ele sau

a le tndrep ta, chiar dacd uneori nu p ar a fi folositoare ................ 398

Care reteDomnulfia gdia stai,

Pricina a

Anu*lucruila ilascdlici tntruoiEi

Pricina aPeatru dQilaon flwncele anoiicugetiitotil"a oricine

Pricina a

fu cuoincpe sine, cipdrinE xsprcffi

Pricina aCdnu *ducc dina se sftryiculesniry

gregim,

ftrd: gi cum

Cuprins 557

Pricina a treizeci gi qasea

Care este osinda neascultdrii gi a cArilrii cdtre cei intruDomnul tnodldtori; qi cd se cade ca creqtinul nicidecuma grdi tmpotriod sau tn cuoAnt a se indreptdfi, ci tntru toate

a staimpotriaa aoii sale, qi aqa a iubi mustrarea gi a nu o urt ....407

Pricina a treizeci gi gaptea

Cd nu se cade a osfrndi pe inrsdfdtor, mdcar de ar facelucruri potrianice celor pe care le tnaafd; cdci mulli ucenici,

la dascdli leneaoqi incredin[Andu-se, neosilndindu-i pe dfrnqii,

ci tntru Domnul supunAndu-se, s-au mhntuit, iar de multe

ori gi pricind de milntuire se fdcurd tnadldtorilor lor .................. 410

Pricina a treizeci gi optaPentru cd cei ce iau aminte dz sinegi

gi la Pronia lui Dumnezeu, harul de multeori qi prin mojici qi necunoscdtori ti tnaaldcele cuaiincioase, qi cum cd cei smeritcugetdtori nu se leapddd ainod[a nici de

la oncine peste care setnffimpld a da ................ ........41,6

Pricina atreizeci gi nouaSe cuoine credinciosul sd nu se bizuiepe sine, ci a crede cdprin duhoonicescul sdu

pdrinte se mkntuiegte gi se tmputernicegte

spre toatdbundtatea, gi aga a se sdrgui

la rugdciunile sale, cd mult pot ............ 424

Pricina a patruzecea

Cd nu se cuaine cu lesnire sd se mute cineaa, sau a se

duce din mdndstirea in care a fdgdduit lui Dumnezeu

a se sfdrgi; cdci Pdrinlii nici din chilie nu se mutau

cu lesnire, tntru care pricind nu pulin folos au af\nt.................. 438398

558 Cuprins

Pricina apatruzeci qi unaCd celor nedeprinqi a fi singuri,alocuisingurielucruprimejdios ...468

j

Pricina a patruzeci gi douaCd nu se cuoine a grdi impotrktd cu pricire,nici tntru cele ce par a fibune, ci a ne supune

aproapelui, pentru Dumnezeu, tn toate ................... 483

Pricina apatruzeci qi treiaToate cele ce se fac, cu dreptatealui Dumnezeu se fac;pentru aceea se cuoine ca credinciosul sd ulmeze Proniei,qi a nu cduta ooia sa, ci pe cea a lui Dumnezeu; cd cel ce

aQa pe toate le face gi le primegte, acela se odihnegte .................... 493

Pricina a pakuzeci gi patraCd smerita cugetare cu totul neprddatd de draci este,

qi care este nagterea smeritei cugetdri Ei puterea ei;gi cum cd mai presus dccilt fuate faptele bune este

smerenia, qi singurd degrab poate mdntui pe otn ......................... 497

Pricina apafuuzeci gi cinceaCd osebit lucru al celui ce cugetd smeriteste a se prihdni pe sineqi, gi a se defdima,gi a socoti ca nimic bundtdlile cele

filcute de sine; gi care sunt tnsugirile

smeritei cugetdri gi care sunt roadele .......................506

Pricina a patruzeci gi qasea

Despre ce dobdndd aoem de pe urma prihdnirii de sine.............. 533

Pricina a patruzeci qi gaptea

Cd nu se cuaine a cduta cinste gi a dori

-f

I

I

Cuprins 559

locurile dintdi; cd cele ce la oameni suntcinstite,laDumnezeu sunt nesuferite .....................537

Pricina apatruzeci gi optaCd smerit a cuzsdnta ftrd de oreme

sau filrd mdsurd nu e folositor, ba qi

odtdmdtor este; gi ce trebuie a facecdtre cei ce ne laudd, gi cd, pe cel ce ia

aminte, laudele nu-l oatdrnd cu nimic ...................... 540

Pricina a patruzeci gi nouaDespre cum se cuoine qi pfrnd undz trebuie a folosi chtmaacoperdmdntul trupului, gi de ce fel trebuie sdfie aceasta;

gi cum Pdrinlii gi tntru tmbrdcdtninte iubeau ticdloEirea,

pe care intru toate cel credincios se cuoine autma .....................il2

Pricina a cincizeceaCd nu se cuaine cdtre aeselie sau

dintr-o o rdondpdtimagd aface ceoa ............. ............547

PROIIOG'

Mintea2 cea mai-nainte de veci gi mai presus infiinfa-td, ceea ce este mai presus decAt toatd intelegerea3 celor ceinfeleg, chiar gi neinfelegdndu-se, din cele inlelese a fi se

crede; ca ceea ce este Incepdtoare de bundtatea, gi prin firea binelui lucrdtoare, din nimic, din ceea nu era nicidecum,zidindu-le pe toate, cu CuvAntul implinindu-le qi cu Duhullui Cel de viald fdcdtor desdvArgindu-le, cu oarecari hotaregi legi a voit sd le hotdrniceascd. Iar fiintele cele prea-de-susgi gAnditoares, cu oarecari legi mai presus de lume prin bu-ndtate le chivernisegte; dupd care legi, prin dumnezeiascdalcdtuire gi mdsurare migcAndu-se, cele ce sunt mai sus seindulcesc de strdlucirile cele dupd putinfd. Iar in trupuri-le cele ce sunt in lumea aceasta materiald a sddit oarecariputeri in-fiinfate6, care gi legi ale firii de toli se numesc; cade dAnsele qi dup5 dAnselez migcAndu-se gi mAnAndu-se,in rdnduiald ale lor lucrdri sd le sdvArqeasc5; ca aea, cu ade-vdrat, sd poatd fi numitd 1ume8. Iar in om, deodatd, o oare-

1 Numele SfAntului Nicodim Aghioritul nu apare nicdieri in edi-tia 1783, insd ucenicul s5u, monahul Eftimie, noteazd: ,,De asemenea,a diortosit gi Er:erghetinosul, irnpodobindu-l cu un preafrumos prolog"(n. NLrc6brlpog Mnr,l"aAr1q, O llqrrot6turcoq Btoq tou Oolou NLrcobrlpouroi Ayoqelrou, Ayrov Oeoq, A0r1va, 2007, p.10).

2 A Tatdlui.3 Sau ,,gAndirea".a Sau ,,obArgia binelui".s ingerii.6 Sau ,,fiinfiale" .

7 Sau ,,potrivitlor".8 Llf. cosmos, adicd lumea rafional qi frumos rAnduitd.

10 Prolog

care putere cuvAntdtoare [rafionald] gi de-sine-socotitoarea semdnat, gi poruncd ca ajutor i-a dat, care gi lege a ndra-vurilor [morald] se numegte; ca dupd dAnsa gi cdtre dAnsaindreptAndu-se ca gi cdtre un hotare prea-drept, de toatdr5utatea (ceea ce se abate de la indreptarea legii celei a nd-ravurilor) sd se instrdineze cu toatd puterea, gi de toatd bu-ndtatea gi de toati fapta bund cu cuvAnt [in chip ra]ional]sd se tind, cdci aceasta este scopul filosofiei ndravurilor, zicadicd bundtatea.

Oare ce voiegte sau ce negul5toreqte dintru acestea Min-tea cea ndscdtoare de lume? Fdrd decAt negregit ca, din mig-carea tuturor cea bine-rAnduitd gi prea-alcdtuite dupd legilecele puse, sldvirea Sa sd-gi logodeasc5. Cdci f6pturile au orifapt5 bun5, ori rdutate; cu aceasta sau il sldvesc, sau il necin-stesc pe Fdcdtorul. Pentru aceea a qi zis oaregiunde despredAnsele SfAnta Scripturd: Cerurile spun slaaa lui Dumnezeu(Psalmii 18,1), iar pentru orn Ca sd andd, zice, faptele ooas-tre cele bune gi sd sldoeascd pe Tatdl vostru cel din ceruri (Matei5,'1.6).Iar dacd [fdpturile] celelalte toate (afarfl de oarecari)poruncii Ziditorului plecAndu-se, inlduntrul hotarelor saleau stdfut - cd, Hotar ni pus, zice, pe care nu-l aor trece (Psalmii103, 10) - gi prin buna 1or versuire cea mult rdsundtoare, cacu nigte glasuri negrdite, atAt cAt se putea dinspre dAnsele, ilsldveau pe Dumnezeu, omul - dar, o! cum fXrd lacrimi voitrece cuvdntul? - este singurul din cele de pe pdmAnt cares-a imgdrtdgit Puterii celei de sine-insdgi stdpdnitoare [ale-gerii]. Insd el, prin pizma diavolului amdgindu-se, asupraZiditorulai sdu ridicdndu-gi grumazul, s-a abdtut de la calearaliunii celei drepte, a celei semdnate irtru dAnsul. $i a lepd-dat gi legile ndravurilor cele date lui in felurite vremi, uitAnd

toatii fapta bunecelor cu milioaneceea ce era sd separtea sa, p€

UnuI-Ndscutcelealecideriimai de pe urmerilor 9i maicea ndrdvelniciprinzitoare gi cutii, preafmmos i

l" puCa urmAndtori sd ne aritirrUstr-L slivirru cadintai sE ne i

Dar ins6,rev a poruncitcAnd ca o mlidipa qrori,lea hsatiubirea deaceasta

19,12\, iarcelui Vedd dc,&d n nmi

AcesEa 4asine pe topale filosofiei semaffiuticii sauinvititurile

Iltar

e ln original , ,,dteptz!" sau ,,canon". .hiprl nirav

Prolog

toatd faptabund qi bundtatea,iar rdutdlii - vai! - qi patimilorcelor cu milioane de rdutdfi a stdtut lucrdtor. De aici, slavaceea ce era sd se lucreze printr-insul nesocotind-o dinsprepartea sa, pe Dumnezeu a-L necinsti a ajuns.

Unul-Ndscut Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu-CuvAntul,cele ale cdderii acesteia mult-pdtimitoare ludnd, in zilele celemai de pe urmd fdcAndu-Se om, pe acele legi ale ndravu-rilor qi mai-nainte agezate le-a innoit. $i, adic5, pe filosofiacea ndrdvelnicd [morald] a Evangheliei cu canoane mai cu-prinzdtoare gi cu hotare mai desdvArgitoare decAt cele din-tdi, preafrumos impodobind-o, gi pe Dumnezeu sl5vindu-Lprintr-insele pe pdmdnt, aqa gi noud pe dAnsa ne-a dat-o.Ca urmAnd urmelor Aceluia, a tot felul de fapte bune lucrd-tori sd ne ardtdm, qi printr-insele, dupd urmare, pe Ziditorulsd-L sldvim; ca aqa sd ne fie noud cu putintd gi la scopul celdintAi sd ne intoarcem.

Dar insd, intru aceastd a ndravurilor filosofie Dumne-zeu a poruncit celor mulli a petrece fdrd despdrtire, cres-cAnd ca o mlddild intr-aceasta, iar celor ce pot gi mai departea spori, le-a trdsat a adduga la cele puse inainte cAte pentruiubirea de Dumnezeltvor avea rAvnd sX fac5. $i a insemnataceasta mai adAnc, una adicd zicdnd pentru scopirea ceatainicd a fecioriei: Cel ce poate cuprinde, sd cuprindd (Matei19,1.2), iar cealaltd pentru cei doi dinari - al LegdmAntuluicelui Vechi zic, gi al celui Nou: $i orice aei mai cheltui, eu,

cfrnd md rsoi tntoarce tfi ooi da fie (Luca 10, 35).Acestea aga aflAndu-se, gi filosofia Evangheliei c[tre

sine pe tofi chemAndu-i, unii - nu gtiu cum! - cu alte chipuriale filosofiei se indeletnicesc; unii dintre aceqtia cu chipulmatematicii sau al fizicii, iar allli cu cel al metafizicii gi cuinvdtdturile gramaticilor toatd viata gi-o petrec; iar fatd dechipul ndravurilor, mdcar cd mai de nevoie este, qi cu rAn-

11

sine-socotitoaree ;i lege a ndra-n gi calre dAnsadrept, de toatdr legii celei a nd-r, gi de toatd bu-rn chip rational]nirar urilor, zic

rtru acestea Min-regit ca, din mig-tuita dupd legileifapturile au oriesc. sau il necin-regiunde despreru i:,: Duntnezeudce, .;,i!.tele ooas-din :,-':,,ri (Mateiara ie oarecari)rl hr-rtarelor salewr trece (Psalmii:ri-sundtoare, canspre dinsele, ilfira tracrimi voipe pamant careipdnitoare [ale-fndu-se, asuprabatut de la calealansul. gi a 1ep5-hr-remi, uitAnd

Prolog

duial5 inaintea celorlalte merge, foarte cu lenevire se afla.

Iar acegtia nu prididesc a iscodi qi cele despre cer 9i pdmant,

gi despre celeLlte toate, cum cu bund-intocmirese afld', dar

pe ei ingigi cum, prin buna podoabd a obiceiurilor, la ca1e10

ie t" pund gi adevdrate fapte bune sd invele, foarte p-ulini

se sArguiesc; neqtiind, precum se vede, cd cu mult mai buna

este sdrguinta cea pentru noi ingine decAt pentru cele strd-

ine, 9i cX cunogtinfa singurd 9i fdrd de faptd', fdrd fiinld [te-mei] este, gi cu nimic mai prejos decAt ndlucirea - precum

zicesfAntul Maxim: ,,Cd' ce dobAndd mi s-a fdcut mie dinfilosofia celorlalte, sufletul nefilosofegte 9i mojiceqte tulbu-rAndu-se cu patimile? Eu nimic nu vdd [a dobAndi]"' Deci

se cuvine mai vartos gi de filosofia naravurilor a purta griid,

ca nu cumva de partea cea mai bund sd fim lipsifi'Acegtia sunt deci aqa. Iar sfinlita ceatd a cuvioqilor Pd-

rinli cele mai bune sfdtuindu-se, gi cu ochii cei iuli ai minliiau'vdzutcat folos este din chipul acesta al filosofiei 9i cum,

de se vor face intru deprinderea acesteia, cu lesnire le-ar figi peste celelalte sd seluie. Cu toate acestea, incd, fiindcdgi de cdnd sunt oamenii pe pamdnt este filosofia ndravu-

iilor (precum mai-nainte s-a zis) gi mai Presus de celelalte

chipuii ale filosofiei, de celelalte toate nicidecum ingrijin-du-se, numai de aceasta singurd s-au lipit. $i, deci, i:t pus-

lietdli, gi in munli, 9i in pegteri, in crlpdturile pdmAntului

- dupe Pavel zicdnd (cf. Earei 11, 38) - pe ei inchizAndu-se

9i linigte fdrd de grijd alegandu-gi, scopul cel prea-vechi l-au

pus lAngd sine; ia aga cu iscusinld sd afle pricinile cele in-

iai-ir,."patoare ale patimilor, gi pe acestea desdvdrgit sd 9i

le taie; iar la fapta-buna nu numai intru alezate singurd sau

prin iscusinld intamplStoare sd vina (cdci aceasta fiecaruia

este cu lesnire), cidoua fire, qi cufelureascd,lmpreunl imbatragata nevoinp; cEcigheliei, cele pentmcuvAntul, ca pe nile-au pus de a lorau cugetat, apoiparte legi aleacele legi; asffel, cugi cu cele de lare a trupului gi

s-au tescuit; dupicrat adici toateintei celeila Evangheliefolosindu-se de iporunci si se afle,

$i argintulE burE, p[eflrm aslivit adi, prinpEecum s-a zb, cdptueau ird $icPa forusiti aadmaEEa" citne lu<rareepildi prea-potririrddelrricesc cu

10 Adicd ,,in rAnduiald"c PrirEipii de

u lener-ire se afl5.

ipre cer gi pdmAnt,ocmirese afld, dar,iceiurilor,la calelovete, foarte pufinicu mult mai bund

rt penlru cele strd-pta, fara fiintd [te-ilucirea - precums-a facut mie din

;i mojicegte tulbu-a dobandi]". Decinilor a purta grijd,rr Lipsiti.ti a cur-iogilor Pd-fi cei iuti ai minliiil filcsoriei 9i cum,, cu ,esnire le-ar fistea. rnca, fiindcd: fllt sotia naravu-,resus de celelalteicidecum ingrijin-it" 5i. deci, in pus-rturile pimAntuluie ei inchizAndu-secel prea-vechi l-aue pricinile cele in-ga desdvArgit sd qi

lezare singur6 saui aceasta fiecdruia

Prolog

este cu lesnire), ci intru deprindere vArtoasdll, ca intr-o adoua fire, gi cu totul sd se amestece cu faptele bune qi sd se

felureascd, impreund de o vdrstd fdcAndu-se ele cu ddngii gi

impreund imbdtrAnind prin multe osteneli gi prin indelun-gata nevoinld; cdci legile cele mai cupinzdtoare ale Evan-gheliei, cele pentru faptele bune, precum a apucat sd aratecuvAntul, ca pe niqte incepdtoare intAielnicel2 mai-naintele-au pus de a lor filosofie, qi intru acestea ziua gi noapteaau cugetat, apoi aqa, prin acestea, le-au despdrlit in cele dinparte legi ale faptelor bune, ce se pot socoti pe scurt dinacele legi; astfel, cu multe ispite - cu cele de la oamerti, zic,gi cu cele de la draci - au fost ddrdciti, qi cu multd infrAna-re a trupului gi cealaltd rea-pdtimire a trupului gi infrAnares-au tescuit; dupd, aceste multe stadii ale nevointelor au lu-crat adicd toate faptele bune gi intru deprinderea cunogti-intei celei prea-iscusite a acestora s-au fdcut, gi au addogitla Evanghelie addugire vrednicd de laudd cei ce au minte,folosindu-se de indestularea voirii, cAt nu numai pAnd laporuncd sd se afle, ci, iatd, gi peste poruncd sd facd.

$i argintul dAndu-l StdpAnului cu dobAndd prin fap-te bune, precum a cerut de la dAngii (cf. Mntei 25, 27), L-ausldvit adicd prin ei inqigi pe Dumnezeu (care lucru a fost,precum s-a zis, cel de demult sfat al lui Dumnezeu). impdr-titu-ne-au incd gi nou5, ca unor zarafi buni, din cunogtintacea iscusitd a faptelor bune prin scrisorile lor; ca de pildeleacelora folosindu-ne, sd ne sculdm gi noi, pe cAt ne este pu-terea, cdtre lucrarea desdvdrgirii, a faptei bune. $i, ca dintr-opildd prea-potrivitd sd ardt totul, zic cd,, precum cei ce se

indeletnicesc cu fiziologia, prin miriade de mdiestrii, gi cu

11 rcsO' E(r( salt ,,la mdsura deplindtdtii" , ,,ca state deplind"12 Principii de temelie sau primordiale.

I

a

L4 Prolog

nenumerate cercdri gi cu topiri umezealnicel3, gi cu multefeluri de osteneli de veacuri iscodesc deosebirile trupurilor,tot intr-acest chip gi acegtia, prin miriade de ispite gi prinmulte cercdri cu fapta qi prin indelungafi ani (cdci se poatea se vedea la dAnqii undeva gi un singur cuvAnt in cincizecide ani, cercat fiind). lnca gi prin povdtuirea lumindtoruluiDuh, adAncurile filosofiei ndravurilor le descoperd gi faptelebune le curdtesc de covArgiri gi de lipsiri dinspre amdndoudpdrlile, gi aqa in chip indoitl4 il inva!5 nepdtimirea cea impd-trit51s, ascultarea cea fdcdtoare de desdvArqire, smerenia ceaprea-bund, dreapta-socoteald cea de-Dufirnezeu-strdlucit5,rdbdarea cea mulpmitoare, milostivirea cea care urmeazdlui Dumnezeu, milostenia cea de suflet mAntuitoare, rugd-ciunea cea necurmatd, pocdinfa cea zdrobitd, mdrturisireacea adevdratd, congtiinla cea neosAnditd, dragostea cea deDumnezeu fdcdtoare gi tot lanful de aur al faptelor bune.

Mai invald gi care dintr-insele sunt trupeqti, qi care su-fletegti, qi care gAnditoare [ale min]ii]; gi cum, gi cAt, qi pen-

13 Diverse experimente chimice.1a Ca cel ce e gi suflet, gi trup.1s Despre acestea a scris Sf. Maxim Mdrturisitorul: ,,,.Prima nepd-

timire este infrAnarea desivArgitd de la pdcatele cu fapta, constatatd lacei trcepdtori. A doua nepdtimire este lepddarea totald a gdndurilorcare consimt la pdcate; aceasta o gdsim la cei care cultivd virtutea curafiune. A treia este nemigcarea totali a poftei spre patimi; ea e propriecelor ce contempld in chip spiritual ?nfdtigarea lucrurilor vdzuteinra-liunile lor. A patra este curdfirea totald chiar gi de inchipuirea simpld apatimilor; aceasta o afldm la cei ce gi-au fdcut mintea prin cunogtinld gi

contemplafie, oglindd curatd gi strdvezie a lui Dumnezeur. Fiecare din-tre aceste patru trepte ale nepdtimirii se manifestd potrivit gradului depurificare duhovniceascd a omului" (cf. Mitropolit Hierotheos Vlachos,Psihoterapia ortodoxd: gtiinla Sfintilor Pdrinfi, fradtcere de Irina LuminilaNiculescu, Ed. invierea, Arhiepiscopia Timigoare i, 1998, pp. 3a5-3aQ.

hl cE,

caredintrreiar, sunt celecumcrnevascurt zicarr&tlristos cuac€s;ta este, cectrtuite cu simphbogatecupotpleca. Ce defeludte scripturilcuvint sau fapAclzAndu-le,tras pe asculfiinlrivelnicd6 aretele P5rintilor(dar cum str zic?),lnainte dinvtrrului. Dar gr

alerg6nd? Unh - tncAt, adicil,Ptrrintilorsofiei.

Dect acesbvel acela,cinstiEioe senumegte

rSau-rmealta7Sau,,e! ZcelS for