Violenţa în familie(1) Dacă faptele prevăzute în art. 188,art. 189 şi art. 193-195 sunt săvârşite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.(2) În cazul infracţiunilor prevăzute în art. 193 şi art. 196 săvârşite asupra unui membru de familie, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu. Împăcarea înlătură răspunderea penală.

Art. 200Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă(1) Uciderea copilului nou-născut imediat după naştere, dar nu mai târziu de 24 de ore, săvârşită de către mama aflată în stare de tulburare psihică se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.(2) Dacă faptele prevăzute în art. 193-195 sunt săvârşite asupra copilului nou-născut imediat după naştere, dar nu mai târziu de 24 de ore, de către mama aflată în stare de tulburare psihică, limitele speciale ale pedepsei sunt de o lună şi, respectiv, 3 ani.

Pentru o mai bună înţelegere a opţiunii legiuitorului Codului penal de a redacta astfel acest text legal considerăm oportună o incursiune în prevederile Codului penal anterior relative la tematica analizată. Astfel, putem afirma că variantei descrise la alin. (1) al art. 200 C.pen. îi corespunde art. 177 C.pen. anterior, în care era descrisă infracțiunea de pruncucidere.

Este adevărat că varianta descrisă în alin. (2) al art. 200 C.pen. nu are corespondent în Codul penal anterior. Considerăm oportună crearea acestei variante normative deoarece dacă legiuitorul a ales să aplice un tratament sancţionator mai blând mamei care, aflată într-o stare de tulburare pricinuită de naştere, îşi ucide copilul nou-născut, cu atât mai mult trebuie să i se aplice o pedeapsă mai redusă dacă, în aceleaşi condiţii relative la starea sănătăţii sale psihice, produce o vătămare copilului nou-născut imediat după naştere.

Relativ la prevederile art. 200 C.pen. considerăm că legiuitorul a optat pentru includerea în acelaşi articol din Codul penal a două infracţiuni distincte, şi anume: infracţiunea de ucidere a nou-născutului săvârşită de către mamă, în alin. (1) al art. 200  şi infracţiunea de vătămare a nou-născutului săvârşită de către mamă, în alin. (2) al art. 200.

În această ipoteză urmarea imediată a infracţiunii de ucidere a nou-născutului săvârşită de către mamă, prevăzută în art. 200 alin. (1) C.pen. este reprezentată de decesul nou-născutului în viaţă, iar la infracţiunea de vătămare a nou-născutului săvârşită de către mamă, prevăzută în art. 200 alin. (2) C.pen., urmarea imediată este reprezentată de vătămarea nou-născutului.

2. Consideraţii cu privire la sintagma ,,imediat după naştere dar nu mai târziu de 24 de ore"

Deşi opiniile medicale cu privire la starea de nou-născut nu sunt unitare, în literatura de specialitate s-a afirmat că această stare durează un interval relativ scurt, şi anume de la momentul finalizării naşterii prin tăierea cordonului ombilical până la 10-14 zile, cât încă se mai păstrează pe corpul copilului semnele naşterii.

Într-o altă opinie s-a afirmat că din punct de vedere juridic ,,imediat după naştere" are semnificaţia perioadei cât încă se mai păstrează pe corpul copilului semnele recente ale naşterii şi care poate fi de cel mult trei zile de la naşterea sa, deşi din punct de vedere medical calitatea de nou-născut a copilului se păstrează în primele 28 de zile de viaţă extrauterină a copilului. Or, în contextul Codului penal, în literatura de specialitate s-a afirmat că starea de nou-născut durează doar în primele 24 de ore ulterioare nașterii. Acest interval temporal constituie de fapt o condiţie de timp pentru comiterea infracţiunii.

Având în vedere limita temporală maximă de 24 de ore ulterioare naşterii, dacă mama aflată în stare de tulburare psihică îşi ucide copilul nou-născut la 30 de ore de la naştere, ne-am afla în situaţia în care fapta s-ar încadra în prevederile art. 199 C.pen., relative la descrierea infracţiunii de violenţă în familie, iar tratamentul sancţionator ar fi mult mai sever decât cel prevăzut în art. 200 C.pen.

3. Consideraţii cu privire la sintagma ,,stare de tulburare psihică"În Codul penal anterior, la art. 177, regăseam sintagma ,,stare de tulburare pricinuită de

naştere". După cum s-a arătat în doctrină, această stare care trebuia constatată în condiţiile concrete ale fiecărui caz dedus judecăţii în parte, excludea situaţiile în care starea de tulburare era preexistentă sau apărută ulterior naşterii din considerente precum teama de reacţia părinţilor, de oprobriul public, lipsa mijloacelor de subzistenţă, separarea mamei copilului nou-născut de tatăl acestuia etc.

Tulburările psihice pricinuite de naştere se pot prezenta ,,sub forma stărilor confuzionale, de anxietate, delirante" ajungându-se la negarea maternităţii şi comiterea faptei, iar aceste stări caracterizează perioada post-partum care durează până la 42 de zile. Toate aceste aspecte constatate în practica judiciară au determinat legiuitorul Cod penal să opteze pentru sintagma ,,stare de tulburare psihică".

Considerăm că sfera de cuprindere a acestei noţiuni este prea vastă deoarece putem crede că orice tulburare psihică a mamei, chiar de natură patologică, dar care doar să îi diminueze discernământul, poate fi considerată ca făcând parte din noţiunea introdusă de legiuitor în Cod penal. În ipoteza în care în momentul săvârşirii faptei prevăzute de legea penală, persoana în cauză nu a putut să îşi dea seama de acţiunile sau inacţiunile sale ori nu a putut să le controleze fie din cauza unei boli psihice, fie din alte cauze, atunci operează iresponsabilitatea.

Suntem de acord cu opinia, exprimată în doctrină, conform căreia noţiunea în cauză este ,,strâns legată de sarcină şi de procesul naşterii, precum şi de implicaţiile pe care acestea le au asupra femeii însărcinate din punct de vedere psihologic şi social".

Legea penală este de strictă interpretare şi aplicare, iar pentru eliminarea echivocului din exprimare şi în susţinerea explicaţiilor doctrinare cu privire la sensul noţiunii în discuţie, propunem de lege ferenda completarea sintagmei astfel: ,,stare de tulburare psihică generată de sarcină în ansamblul ei".