Vaccinarea antigripalaVaccinul antigripal este un vaccin produs pe ou embrionate de gin ce conine 3 componente antigenice (dou din tipul A i unul din tipul B). Sunt cuprinse tulpinile de virus care au circulat n sezonul anterior.

Exist 2 tipuri de vaccinuri antigripale:unele ce conin proteine capsidare (purificate) cu potenial antigenic;altele denumite vaccinuri subvirionice sau vaccinuri scindate (split virus) n care antigenul de suprafa este purificat i scindat de componenta lipidic a componentei capsidare. Numai aceste vaccinuri cu antigen de suprafa purificat i scindat se pot administra la copilul < 13 ani deoarece au efectele secundare cele mai reduse.

Vaccinare antigripala

Eficacitate Protecia antigripal realizat prin vaccinare este de 70-80%; Eficacitatea antigripal este aparent mai mic la copil din cauza incidenei mai mari a IACRS de alte etiologii ce mimeaz o stare gripal i mascheaz efectul protector al vaccinului; Chiar dac gripa apare i la persoanele vaccinate, ansa evoluiei spre forme complicate este mult mai mic.

Care este durata proteciei vaccinale ? n mod obinuit, eficacitatea vaccinrii se apreciaz pe parcursul unui sezon gripal anual (15 noiembrie-martie).

Care sunt grupele cu risc care trebuie vaccinate ?

OMS recomand ca vaccinarea s se fac anual, cu prioritate pentru grupele cu risc crescut (ncepnd cu vrsta de 6 luni); Copiii i adolescenii cu risc care necesit vaccinarea antigripal sunt cei care prezint: astmul bronic, FK, boli cardiace, imunodeficiene (inclusiv HIV), anemii hemolitice, colagenoze (AINS cresc riscul pentru S. Reye ca urmare a gripei) Adulii cu indicaie special pentru vaccinare: persoane > 65 ani cu boli cronice, personal medico-sanitar, personal care lucreaz n nvmnt, studeni care locuiesc n cmine, etc.

Clasificarea virusurilor gripale

Familia Orthomyxoviridaein functie de nucleoproteina (NP) si de proteina matrix (M) virusurile gripale se impart in 3 tipuri imunologice: A, B, C

In functie de hemaglutinina (H) si de neuraminidaza (N), virusurile gripale de tip A se clasifica in 16 Subtipuri H si 9 subtipuri N.Toate cele 16 subtipuri H si 9 subtipuri N se gasesc la pasarile acvaticeH1N1, H3N2 si virusul gripal B sunt tulpinile care circula la oameni in prezent

Gazdele virusurilor gripaleVirus gripal A: om, pasari, porci, cai, mamifere acvatice cea mai obisnuita cauza a gripei produce bolile cele mai severeVirus gripal B: in cea mai mare parte la oameni o cauza mai putin obisnuita pentru gripaVirus gripal C:in cea mai mare parte la oameni, porcide obicei infectii subclinice

Subtipurile virusurilor gripale A

Subtipuri umane: H1N1, H1N2, H3N2

Nature Reviews Micobiology

Nomenclatura virusurilor gripaletip A, B, Coriginea gazdei, daca nu este omullocatia geografica : oras, taranumarul probei/tulpiniiAnulsubtipul H si N

Nomenclatura virusurilor gripaleA/California/04/2009 (H1N1)A/Bangkok/1/1979 (H3N2)A/Thailand/1(KAN-1)/2004 (H5N1)A/swine/MI/PU243/04 (H3N1)B /Ann Arbor /1/ 86

Originea virusului

Structura virusului A H1N1 pandemicwww.wikipedia.org

Variatia antigenica

Modificrile constante, permanente i mici ale compoziiei antigenice a virusurilor gripale A materializeaz noiunea de drift antigenic. Alt caracteristic ngrijortoare a virusurilor gripale A este c ntr-o coinfecie pot schimba/reasorta unul sau mai multe segmente din genom. Procesul de reasortare, shiftul antigenic, se soldeaz cu un subtip diferit de tulpinile virale parentale, dac cel puin una din cele dou gene codante pentru glicoproteinele de suprafa (hemaglutinina i neuraminidaza) sunt schimbate.Shiftul antigenic a generat pandemii nalt letale.

Pandemiile Anul Tulpina virala Subtipul Denumire

1918 H1N1 pandemic of "Spanish" flu

1957 A/Singapore/57 H2N2 pandemic of "Asian" flu

1968 A/Aichi/68 H3N2 pandemic of "Hong Kong" flu

1976 A/New Jersey/76 H1N1 swine flu in recruits

2009 A/California07/2009 H1N1 swine flu

Intervale interpandemice 01231883*

Perioada de incubatie

este necunoscuta ar putea fi cuprinsa intre 1 si 7 zile pentru majoritatea cazurilor este foarte posibil sa fie cuprinsa intre 1 si 4 zile

Perioada de contagiozitate

Durata contagiozitatii persoanelor infectate cu noul virus H1N1 este necunoscuta Durata estimata pentru raspandirea virala se bazeaza pe informatiile referitoare la infectiile cu virus gripal sezonierPersoanele infectate sunt suspectate de eliminare a virusului din ziua anterioara debutului bolii pana la disparitia simptomelorPersoanele infectate cu noul virus H1N1 trebuie sa fie considerate potential cotagioase pana in ziua a 7 dupa debutul boliiPersoanele care continua sa fie bolnave pe o perioada mai lunga decat cele 7 zile dupa debutul bolii trebuie sa fie considerate potential contagioase pana la disparitia simptomelorCopiii (in special copiii mici) si persoanele imunosupresate sau imunocompromise, ar putea fi contagioase pe perioade mai lungi

Probele biologice: Pentru toate cazurile suspecte de infectie cu H1N1 trebuie sa fie colectate probe din tractul respiratorLa cazurile decedate se pot recolta fragmente de organ (plaman, creier, etc).Seruri perechi (din perioada acuta si de convalescenta)

Probele preferate:Aspirat/exsudat nazal si faringian, sau aspirat/spalatura nazala. Se pot accepta si un exsudat nazal sau orofaringian. Probele mentionate se vor recolta in primele 3-4 zile dupa debutul bolii.

La pacientii intubati, se va recolta un aspirat endotraheal. Sputa si spalatura bronho-alveolara sunt acceptabile

Probele trebuie descarcate in mediu de transport viral steril (VTM) si pastrate pe o durata scurta la +4C (frigider) inainte de a fi transportate la laborator.

TRANSMISIA Datele disponibile pana-n prezent indica o cale similara de transmitere cu gripa sezoniera - aerogena: directa , principala prin picaturi de secretii respiratorii cu diametrul > 5 mc si picaturi mici ( nuclei ) cu diametrul < 5 mc , expulzate prin tuse si /sau stranut de persoanele aflate in perioada de contagiozitate distanta maxima de contaminare < 2m intre sursa si recipientindirecta, secundara prin contactul cu suprafetele/ obiectele contaminate de secretiile respiratorii ale bolnavilor

MANIFESTARILE CLINICE Din datele disponibile pana in prezent simptomele cele mai frecvente sunt urmatoarele :

febra = 94% ; tuse = 92%dureri in gat = 75%coriza = 72%dureri de cap = 42 %diaree = 25%voma = 25%astenie = 15%asimptomatici = 2% ( contacti )

FORME SI EVOLUTIE CLINICA

marea majoritate a cazurilor sunt usoare sau medii 50% din internari ( SUA) si 46% din decese ( Mexic ) au aparut la cei cu boli cronice ( astm , boli pulmonare , diabet ,obezitate morbida ,boli cardiovasculare , afectiuni neurologice ) boli autoimune , terapii imunosupresive , sarcina 54% din decese ( Mexic ) au aparut la persoane anterior sanatoase din grupa de varsta 20-59 ani . Timpul mediu de la debut la deces a fost de 10 zile ( 2-33 zile ) . Cursul clinic al cazurilor fatale a fost :pneumonie severa cu infiltrate multifocale ( opacitati bazale si noduli alveolari ) , coinfectii bacteriene 24 % din cazuri sindrom de detresa respiratorie rapid progresiva (ARDS ) si insuficienta multi-organ 87% din decesele cu pneumonie severa au fost la persoane cu varste intre 5-59 ani din care multi pacienti au fost anterior sanatosi SUA -din 20 gravide cu gripa H1N1 confirmata , 3 au necesitat internare , iar una a decedat

Cursul natural al gripeiPilaipan Puthavathana Ph.D

GRUPE LA RISC PENTRU COMPLICATII IN PANDEMIE

GravideleCopiii < 5 ani Persoanele > 65 ani Copiii si adolescentii ( 6 luni 18 ani ) care primesc terapie cu derivati de acid acetil salicilic pe termen lung(sindrom Reye )Adultii si copiii cu boli cronice ( pulmonare , cardiovasculare , hepatice , hematologice , neurologice , neuromusculare , sau afectiuni metabolice ( Inclusiv diabetul )Adultii si copiii cu imunosupresie ( terapeutica sau HIV )Rezidentii din institutiile de ingrijire pe termen lung

Exsudatele

Recoltare In mod ideal, probele trebuie sa fie recoltate cu un tampon din material sintetic (polistiren sau dacron) si o tija de plastic sau de aluminiu. Tampoanele din bumbac si tija de lemn sunt mai putin recomandate. Probele colectate cu tampoane confectionate din alginat de calciu nu sunt acceptabile.

Tuburile de prelevare a probelor trebuie sa contina 2-3 ml de mediu de transport (care sa contina stabilizator proteic[gelatina], antibiotice pentru a impiedica multiplicarea bacteriilor si antifungice, si solutie tampon)

Pastrarea probelor clinice

Toate probele respiratorii trebuie sa fie tinute la 4C, dar nu mai mult de 4 zile

Prelevarea unui tampon nazofaringian

Prelevarea unui tampon din gat

Transportul probelor biologice

probele biologice trebuie transportate pe gheata sau in containere frigorifice

toate probele trebuie sa fie etichetate clar si sa fie insotite de un buletin de trimitere completat corespunzator.

probele cazurilor suspectate vor fi transportate de la laboratoarele de sanatate publica sau spitalele de boli infectioase la CNG din INCDMI Cantacuzino.

Dezinfectanti recomandati

Clorul, alcoolul, peroxidul de hidrogen, detergentii, iodoforii, sarurile cuaternare de amoniu, si compusii fenolici, sunt eficienti impotriva virusurilor gripale umane. Se vor respecta recomandarile producatorului privind concentratia si timpul de contactSuprafetele de lucru si echipamentul ar trebui sa fie decontaminate cat mai curand posibil dupa ce probele sunt procesate. Virusurile gripale pot supravietui pe suprafete si in mediul inconjurator timp de 2-8 ore dupa eliminarea secretiilor respiratorii de la persoana infectata.

Procesul de productie a vaccinului pandemic si calendarul activitatilor (OMS 6 august 2009)Activitatile centrelor colaboratoare OMSIdentificarea noului virusPregatirea tulpinii pentru vaccin (virusul vaccinal)Verificarea tulpinii vaccinalePregatirea reactivilor de referinta pentru testarea vaccinului

Activitatile producatorilor de vaccin

Optimizarea conditiilor de crestere a virusuluiPrepararea vaccinului in vracControlul calitatiiRepartizarea vaccinului si punerea la dispozitieStudiile preclinice si clinice

Activitatile de la nivelul institutiilor de reglementare-licentiere

Masurile de sanatate publica medicale si non-medicaleMedicaleTerapia antiviralaVaccin pandemicNon-medicaleDistantarea sociala (autoizolarea)Masuri in colectivitati de invatamantRestrictionarea activitatilor de masa

1. Medicalea. prevenirea imbolnavirilor, reducerea complicatiilor si a deceselor:- vaccinarea antigripa pandemica, optiuni in functie de disponibilitatile de vaccin:populatie selectata: 25% din populatie (varianta minima)50% din populatie (varianta optima)100% a populatiei (varianta ideala) - chimioprofilaxie cu antivirale utilizare:- contacti bolnavi: 7-10 zile persoane vaccinate: 2 saptamani (4)-perioada de gol vaccinal: 8-12 saptamani (16) optiuni in functie de disponibilitatile de antivirale:-populatie selectata: 12,5% (varianta minima); 25% din populatie (varianta optima); > 50% din populatie (varianta ideala)

Prevenirea imbolnavirilorb. tratarea cazurilor severe/complicate:- medicamente: specifice (antivirale, antibiotice) nespecifice (simptomatice ale gripei, adecvate unei boli cronice preexistente compensate/ decompensate )- terapie intensiva - ventilatie - optiuni: toate cazurile

Vaccinul antigripal pandemic

Exista doua tipuri de vaccin:Vaccin cu virus viu, administrat sub forma de spray intranazalVaccin cu virus purificat, fragamentat si inactivat, administrat intramuscular (Cantgrip)

Efecte adverse (Cantgrip)foarte frecvente: durere la locul injectariifrecvente: cefalee, oboseala, febra, frison, dureri musculare sau articulare, ameteli, edem palpebralrare: angioedem, trombocitopenie, vasculite, nevrite, encefalomielita, sindrom Guillain-Barre

Contraindicatii:alergie la ou, neomicina, sucrozasarcina in primul si ultimul trimestrutulburari de coagulare

Masuri Nemedicale

scopuri: intirzierea cresterii exponentiale a cazurilor pentru castigarea de timp necesar productiei si distributiei de vaccin pandemic scaderea maximului epidemicreducerea numarului total de cazuri si implicit a complicatiilor si a mortalitatii

b. tipuri: izolare la domiciliu a bolnavilor (adulti si copii)carantina voluntara la domiciliu a contactilor din familie a bolnavilor distantarea sociala a copiilor: intreruperea activitatilor scolare/universitare si a tuturor programelor educationale suspendarea activitatilor culturale/sportive adresate copiilor distantarea sociala a adultilor: reducerea contactelor profesionale: teleconferinte, lucru la domiciliu suspendarea: spectacolelor artistice, conferintelor, competitiilor sportive reducerea utilizarii mijlloacelor de transport in comun crearea de stocuri la domiciliu de: alimente neperisabile, medicamente, obiecte/ materiale pentru igiena pentru evitarea aglomerarii din magazine/farmacii, etc.

Impacturi economice posibile ale unei pandemii de gripa

Eforturile de evitare a infectiilor au cele mai mari costuri in timpul unei pandemii

**117311200-1500 seven outbreaks recorded which can not be evaluated1510215571158031600-99 five to eight outbreaks recorded which can not be evaluated17293176111781317881179921833318472185711889319003191831946119573196832

1: epidemic, 2: probable pandemic, 3: pandemicPotter, C.W: Textbook of Influenza by Nichols, Webster, Hay, Blackwell Science 1998

*