8/17/2019 argumente refuz vaccinare

http://slidepdf.com/reader/full/argumente-refuz-vaccinare 1/16

ARGUMENTE RATIONALE in sprijinul dreptului parintilor de a

REFUZA VACCINAREA COPIILOR: “A încredin a statului dreptul deț

a decide asupra beneficiilor de care trebuie să se bucure trupul

nostru înseamnă a acorda un cec în alb oricarui dictator real sau poten ial”ț   !in nou despre !EZA"TRUL pro#o$at tinerelor din

!ANEMARCA de ad%inistrarea VACCINULUI ANTI&'PV GAR!A"IL29-01-2016 17 minuteSublinieri  Print

“Nu îmi neglijez i nici nu îi abuzez nevaccinându-i, în ciuda faptului ș

că se încearcă din nou imprimarea acestei imagini în mintea

 publicului.Nu, am încetat să-mi vaccinez copiii pentru că îi iubesc atât 

de mult încât mi-am dat seama că mai întâi e nevoie să cercetez un subiect atât de important – unul care a distrus deja vie ile multor ț 

familii”.

***

Vedeti si: Bataia de joc a VACCIA!I"#! #B"I$A%#!II

continua& In noul 'roiect al (inisterului Sanatatii) criteriile

SAC%I*I"#! P+%!* PA!I%I sunt ambi,ue) dar masurile

8/17/2019 argumente refuz vaccinare

http://slidepdf.com/reader/full/argumente-refuz-vaccinare 2/16

*!+:C#I%I#A!+A ISC!I+!II "A SC#A"A SI AC*.A!+A

/!+"+"#! %!A%A(+%+

***

Anacronic:

Da’ tu de ce nu-i vaccinezi?

%raducere de $abriel Vlsan du' !" don#t "ou vaccinate , (att

3on4er)$inner for %!oug!t 

Am 5ost ntrebat de curnd care este motiul 'entru care nu miaccine8 co'iii&

Mi s-a pus întrebarea asta de multe ori. E o întrebare de în eles, venind de laț

cei care sunt oca i să afle că există oameni care sunt împotriva sistemuluiș ț

medical actual i a infamului program de vaccinare.ș  Pentru unii) s-ar 'utea

s 'ar ca un 5el de rene,at al 8ilelor noastre) un 5el de aiduc rtcind

'rin marea jun,l a lumii 5armaceutice. Presupun că sunt diferit, de i înș

general nu simt asta. Ceea ce mă diferen iază pe mine i pe milioane de al iț ș ț

oameni! este modul în care am a"uns la această decizie.u eist un sin,ur moti 'entru o'rirea accinrii co'iilor mei; sunt

multe motie&

Am cercetat acest subiect de mult tim' <motiat de o reac ie adersț

'e care a aut-o 5eti a mea la accinarea de 12 luni= i am ajuns laț ș

conclu8ia c realitatea este mult mai 'ro5und dect reali8ea8

majoritatea oamenilor. #m multe motive pentru a nu avea încredere în

tiin a comună a vaccinurilor, dar există zece motive pe care mă văd nevoitș ț

să le invoc de fiecare dată c$nd vine vorba despre acest subiect.10& Productorii de accinuri sunt scuti i de orice rs'undere&ț

8/17/2019 argumente refuz vaccinare

http://slidepdf.com/reader/full/argumente-refuz-vaccinare 3/16

#cest lucru înseamnă că ei nu 'ot 5i tra i la rs'undere n ca8ul n careș

accinurile dunea8 'acientului sau n ca8ul n care o 'ersoan

com'let accinat contractea8 o boal de care ar 5i trebuit s 5ie

'rotejat& %acă scaunul auto al copilului tău se rupe, dai în "udecată

producătorul i prime ti o compensa ie pe măsură. &u acela i lucru seș ș ț ș

 înt$mplă cu vaccinurile.

'ede i,ț  'rin 19>6) 'roductorii de accinuri amenin au cu ncetareaț

5abricrii lor din cau8a 'roceselor 'e care le tot 'ierdeau& Co'ii iș

adul i se mbolneau sau mureau) iar industria 5arma 'ltea& A a cț ș

au 5cut o n ele,ere cu ,uernul) 'rin care urmau s 5ie scuti i deț ț

rs'underea 'entru 'rodusele lor& (uvernul a înfiin at un )ribunal alț

'accinurilor+, care nu era ciar un tribunal, i la care oricum era extrem deș

dificil să a"ungi i la fel de dificil să )c$ tigi+.ș ș  ar ciar i n aceste condi iiș ț

restrictie) mai mult de ? miliarde de dolari s-au 'ltit 5amiliilor cu

co'ii a5ecta i@deceda i&ț ț  rmătorul grafic arată cu exactitate c$t s-a plătit

din /0/ încoace.

9& Stimulentele 5inanciare i con5lictele de intereseș

Ca8urile 'roductorilor de accinuri) care 5ac 'ro5ituri de miliarde de

dolari anual) al CC <Centrul 'entru Controlul i Preenirea Bolilor ș

a,en ie ,uernamental american= i al #(S <#r,ani8a ia (ondialț ș ța Snt ii= care 5ac la rndul lor ni te 'ro5ituri uria e 'entruț ș ș

8/17/2019 argumente refuz vaccinare

http://slidepdf.com/reader/full/argumente-refuz-vaccinare 4/16

cercetarea i s'rijinirea lor) ciar m reoltș . Cred că cei mul i dintreț

oameni, fără prea mult efort sau căutări, pot vedea că eist un con5lict de

interese imens n sistemul medical de a8i& (uvernul prin intermediul

C%C! 1 prin cercetări discutabile, prin subiectivism, prin statistici îndulcite iș

minciuni 1 ine spatele companiilor farma, care, la r$ndul lor, îl răsplătesc.ț

Medicii î i primesc ordinele de la (uvern 1 (uvern care, evident, recomandăș

o grilă de vaccinare ridicolă, în ciuda lipsei de epidemii ce ar putea "ustifica-o,

i în ciuda unei grave penurii de studii legitime cu privire la siguran a iș ț ș

eficacitatea lor. +duca ia des're accinuri o5erit medicilor este unaț

s'onsori8at de com'aniile 5arma; cu alte cuinte) o educa ie etremț

de 'rtinitoare) n care accentul 'e riscuri i 'ericole se 'une 5oarteș

'u in sau deloc&ț

(edicii sunt) de asemenea) 'uternic tenta i i motia i 5inanciar sț ș ț

administre8e accinurile con5orm ,rilei& (ul i dintre ei ajun, att deț

disonan i co,niti 'n la momentul n care 'ot lua deci8ii nct esteț

a'roa'e im'osibil s-i conin,i c ntre,ul 'roces la care 'artici'

este att de 'ericulos& #l patrulea aspect al acestei paradigme a

vaccinurilor în care ne găsim este media. (edia sunt 'ltite cu bani ,rei

'entru a 5ace reclam accinurilor n acord cu 'rotocoalele 5arma iș

s'eci5ica iile de'artamentului de sntate@CC& %ot ce a i 8ut nț ț

media cu 'riire la accinuri a 5ost 'ltit de o entitate cu o a,endclar. 'ă rog să face i o cercetare în amănunt înainte de a-mi pune repedeț

eticeta de )bolnav de teoria conspira iei” ț   sau altă denumire la fel de stupidă.

>& Vaccinurile nu sunt att de e5iciente 'recum ar trebui s credem&

*nele accinuri 'recum cele m'otria tusei conulsie) ,ri'ei)

oreionului sau menin,itei sunt u or de identi5icat ca 5iindș

ine5iciente; nu e neoie dect s aruncm o 'riire la 'rocentul 5oarte

mare de oameni accina i care n continuare contractea8 acesteț

boli& Ciar i C%C-ul admite, ezitant, că unele dintre ele nu sunt at$t deș

eficace precum se spune în reclame. #ltele sunt mai greu de urmărit,

deoarece focarele au devenit rare în 2tatele nite. n ca8ul 'oliomielitei)

'ojarului) di5teriei i tetanosului) 'utem obsera lim'ede cum rata deș

 mbolnire era deja n scdere nainte de introducerea accinurilor)

a a c este a'roa'e im'osibil de doedit c accinurile sunt cele careș

ne-au sc'at de i8bucnirea acestor e'idemii&

e i cred c accinurile 'ot) ntr-o anumit msur) s ,enere8e unș

rs'uns imunitar la o anumit boal <n ca8ul unora dintre oameni=)

/imuni8nd 'e cei accina i) nu este corect s s'unem c accinurileț

8/17/2019 argumente refuz vaccinare

http://slidepdf.com/reader/full/argumente-refuz-vaccinare 5/16

ne salea8 de boli& 'accinurile nu fac dec$t să intească o parte dinț

sistemul imunitar stimularea anticorpilor!, ocolind alte două aspecte foarte

importante ale acestuia.

3n literatura de specialitate, sunt semnalate numeroase a'ari ii deț

5ocare n comunit i com'let accinate) iar oamenii care au 5ostț

accina i com'let nc se mbolnesc atunci cnd sunt e'u i&ț ș  Mai

tim, de asemenea, căș  nu toat lumea are o reac ie imun la accinuri&ț

Se estimea8 c circa 0D din 'o'ula ie nu este imun la bolile /ț care

 pot fi prevenite prin vaccinuri” & Pute i accesa cu u urin ă studiile despreț ș ț

care vorbesc pe PubMed. %r. et4ana 5bu6an4c, doctor în imunologie, are

de oferit informa ii extraordinare despre acest subiect, dacă sunte i interesa i.ț ț ț

7& u cred c accinurile au eliminat bolile&

2au cel pu in nu în maniera în care ni se tot spune asta.ț  ac studiem,ra5icele istorice cu ratele morbidit ii i mortalit ii cau8ate deț ș ț

aceste boli) e destul de lim'ede c cele mai multe dintre bolile

 m'otria crora ne accinm noi ast8i erau deja ntr-un declin

'uternic dinainte ca accinurile s 5ie introduse 'e scar lar, . e iș

asta este 'robabil m'otria a tot ceea ce a i 5ost n ati) -a ru,aț ț ș

s cerceta i mai atent nainte de a lua acest lucru n derdere& A aț ș

cum s-a doedit) i,iena@salubritatea au jucat cel mai im'ortant rol n

reducerea rs'ndirii acestor boli& %in nou, cred că vaccinurile au "ucat într-o oarecare măsură un rol în reducerea focarelor, dar nu le acord

 încrederea mea completă, a a cum mul i oameni o fac, fără ca măcar săș ț

studieze faptele.

6& Am sc'at de e'idemii i de imunitatea natural) dar am dat 'esteș

e'idemiile neurolo,ice i autoimune i 'este imunitatea arti5icial iș ș ș

tem'orar&

Co'iii nu mor din cau8a bolilor e'idemice; acum mor de moarte

subit) cancer) conulsii seere i alte cau8e necunoscute i toateș ș

acestea ntr-un numr mai mare dect nainte& (ul i a5irm cț

aceast corela ie nu nseamn i cau8alitate& Acesta este un 5el deț ș

ar,ument i'ocrit) de reme ce aceia i oameni acord accinurilorș

credit 'entru eliminarea bolilor) 5r a aea doe8i su5iciente c

accinurile ar 5i jucat un rol ca'ital& Ciar dac sunt con tient cș

accinurile nu sunt sin,ura cau8 a autismului) astmului) maladiilor

auto-imune i com'lica iilor intestinale)ș ț  nu sunt 'rost i nu suntș

'ro ti nici sutele de mii de oameni care au 8ut cum co'iii lor auș

enit normali i snto i la consulta ie i au ie it de acolo cu totulș ș ț ș ș

8/17/2019 argumente refuz vaccinare

http://slidepdf.com/reader/full/argumente-refuz-vaccinare 6/16

di5eri iț & Vaccinurile 'rooac o imensitate de 'robleme de sntate

e un 5a't 'e care nu l 'o i contesta dac ciar ai cercetat subiectul&ț

& Imunitatea de ,ru' nu eist&

2au, ai să o spun altfel7 există atunci c$nd un anumit procent al popula ieiț

este imun în mod natural. Ceea ce înseamnă că un anumit procent acontractat boala în mod natural, a învins-o, iar acum este imun pe

via ă.ț  %ermenul de /imunitate de ,ru' a 5ost breetat n 19??) mult

 nainte ca marea majoritate a accinurilor de a8i s 5ie inentate& #

fost observat tiin ific că, dacă dintr-o comunitate, 809 sunt imuni natural laș ț

po"ar, izbucnirea lui încetează, iar restul popula iei răm$ne prote"at.ț  n acea

'erioad) imunitatea la boli nc 5unc iona ca la nce'utul lumii&ț

Imunitatea de ,ru') a a cum o tim noi <adic un 'rocent 5oarte mareș ș

din 'o'ula ie s 5ie accinat) 'entru a-i 'roteja i 'entru ceiț ș

neaccina i= nu eist 'entru c tim deja c majoritatea 'o'ula ieiț ș ț

nu 're8int reac ia imunitar a te'tat la accinuri& i ciar dac arț ș Ș

5ace-o) imunitatea este doar tem'orar i scade n 5unc ie de 5iecareș ț

'ersoan n 'arte&

Acum este recunoscut i admis i de CC 5a'tul cș ș , n cel mai bun

ca8) un om 'oate dobndi imunitate din accin 'entru o 'erioad de

maim 10 ani& :a începutul campaniilor de vaccinare în masă, toată lumea

se bătea cu pumnii în piept că o singură in"ec ie î i garantează imunitatea peț țvia ă. #cest lucru a fost de"a dovedit ca fals 1 de aceea a apărut acum, brusc,ț

o grabă în a convinge adul ii să- i facă rapelurile.ț ș  %esigur, la ce bune aceste

rapeluri de vreme ce "umătate dintre adul i oricum nu au avut reac ii nici laț ț

prima vaccinare; 3nsă întrebarea care se pune e următoarea7 de ce nu

asistăm în continuare la epidemii în ciuda popula iei care este, în mare parte,ț

 )neprote"ată+;

E& In,redientele din accinuri m s'erie de mor&

u numai 'entru c sun n5rico torș  &mercur, aluminiu,

formalde!idă, glutamat monosodic, agent de antiîng!e , '$N străin,ț 

virusurile(bacteriile însele), dar) 'e msur ce cau i in5orma iiț ț

des're ele) a5li c multe dintre in,redientele comune) necesare

accinurilor) sunt n alte utili8ri dect accinurile considerate

toice) canceri,ene) muta,ene sau 'ericuloase& %e asemenea, mă

uime te c$t de mul i oameni nu cunosc diferen a dintre in"ec ie iș ț ț ț ș

ingestie. Injectm aceste in,rediente <la o scar mai mare dect

oricnd= n co'iii no tri) nu doar ocolind sistemul lor di,esti) ciș

asaltnd rinicii lor nematuri8a i nc adic 5iltrul lor natural deț

8/17/2019 argumente refuz vaccinare

http://slidepdf.com/reader/full/argumente-refuz-vaccinare 7/16

toine& e i ar,umentul obi nuit este c aceste in,rediente sunt doarș ș

 n cantit i in5inite8imale) aderul este cu totul di5erit&ț  2ă luăm ca

exemplu mercurul, care încă se folose te pentru conservarea vaccinurilorș

antigripale anuale în doze multiple. S-a doedit tiin i5icș ț

c mercurul, ciar n do8e in5inite8imale) distru,e celulelecerebrale& 'luminiul  este unul dintre cele mai rs'ndite metale de

'e 'lanet) dar tim c 'oate 5i destul de 'ericulos dac este in,eratș

 n cantit i mari& Acum ,ndi i- cț ț  accinul anti-e'atita B)

administrat n 'rima 8i de ia ) con ine limita 8ilnic admisț ț  de FA

<A,en ia 'entru Controlul Granei i (edicamentelor=ț ș  'entru un adult

sntos <20 mc,=&

(ajoritatea celorlaltor accinuri care con in aluminiu ca adjuantț

con in i mai mult dect att) inclusi %aP <di5terie) tetanos) tuseț ș

conulsi=) care este administrat la 2) E i 6 luniș & umeroase studii

tiin i5ice au conclu8ionat c aluminiul 'oate inter5era cu neuronii& Ceș ț

le 5acem co'iilor no triHș

Formaldehida nu este folosită doar pentru îmbălsămarea cadavrelor, dar iș

pentru a ucide virusurile sau bacteriile din vaccinurile neactivate. # fost

declarată cancerigenă în alte domenii, dar noi tot ne-o in"ectăm în corp.

%esigur, o pară poate con ine cam aceea i cantitate de formaldeidă ca unț ș

singur vaccin, dar c$nd a fost ultima oară c$nd i-ai in"ectat o pară în vene,țsau i-ai dat-o unui sugar de < luni; Concluzia este că nu a fost testată pentru

sugari. &u ave i dec$t să verifica i, face i-o.ț ț ț  Ciar i 'e 'ros'ecte scrieș

clar c accinurile nu au 5ost testate 'entru e5ecte canceri,ene sau

muta,ene& A i remarcat e'idemia de cancer la co'iii din 8ileleț

noastreH u) ei n-au nici cea mai a, idee de unde 'roine&

?& umeroase accinuri con in A animal strin&ț

E incontestabil faptul că fiecare vaccin con ine anumite tipuri de #%& străin.ț

Este nevoie de esuturi ale unor animale pentru a cultiva virusuri iț ș

bacterii. u eist studii de si,uran cu 'riire la injectarea A-uluiț

strin i a e5ectelor sale asu'ra cor'ului&ș

u mi surde ideea de a-mi injecta co'iii cu A de 'orc) ac)

maimu ) oarece) ie'ure i cine; nu m interesea8 c toat lumeaț ș ș

s'une c e cea /n a5ara oricrui 'ericol&

=unul sim îmi spune că, at$ta vreme c$t nu există studii cu privire la acesteț

efecte, discu ia se opre te aici. &u, mersi.ț ș

2& umeroase accinuri sunt create 5olosind esuturi ale 5e ilorț țaorta i ca mediu de cultiare&ț

8/17/2019 argumente refuz vaccinare

http://slidepdf.com/reader/full/argumente-refuz-vaccinare 8/16

%e i nu există esut fetal în vaccinuri o neîn elegere frecventă!,ș ț ț  n

numeroase accinuri eist urme de celule 5etale@A uman strin&

u eist studii de si,uran medical care s doedeasc 5a'tul cț

acest lucru nu este 'ericulos sau c nu 'rooac e5ecte

aderse& Există însă studii care găsesc o corela ie dintre înmul irea cazurilorț ț

de autism i introducerea vaccinurilor care con in celule fetale umane.ș ț

e asemenea) am o mare 'roblem cu aorturile) i nu 'ot sus ine oș ț

'ractic medical care bene5icia8 de 'e urma lor. >ndiferent care sunt

părerile voastre cu privire la avort, trebuie să admite i că există o bre ă înț ș

această practică. %e asemenea, nu tim nimic despre efectele #%&-ului străinș

asupra sistemului circulator.

1& + ale,erea (+A

ici ,uernul) nici ,i,an ii industriei 5arma) nici de'artamentul deț

sntate) nici doctorul meu) nici tu nimeni nu decide cum s mi

cresc co'iii) n a5ar de mine& u mi ne,lije8 i nici nu i abu8e8ș

neaccinndu-i) n ciuda 5a'tului c se ncearc din nou im'rimarea

acestei ima,ini n mintea 'ublicului& u) am ncetat s-mi accine8

co'iii 'entru c i iubesc att de mult nct mi-am dat seama c mai

 nti e neoie s cercete8 un subiect att de im'ortant unul care a

distrus deja ie ile multor 5amilii&ț

%e"a i-am spus nouă motive pentru care am ot$r$t încetarea vaccinăriițcopiilor mei. # fi putut pur i simplu să spun că nu e treaba ta i să-mi vădș ș ș

de ale mele. # fi putut să r$d i î i spun că e ti un lene fără creier careș ș ț ș ș

crede doar ce îi spune televizorul să creadă. # fi putut să î i spun că e tiș ț ș

 îngust la minte c$nd i-ai dat ocii peste cap citind lista de mai sus.ț

%ar nu am făcut-o i uite de ce7ș  trebuie s tii de ce nu mi mai accine8ș

co'iii&

%rebuie s tii de ce tot mai mul i 'rin i decid s nu- i mai accine8eș ț ț ș

co'iii&%rebuie s tii c 5eti a mea neaccinat este cu mult mai sntoasș ț

i mai de8oltat dect 5ra ii si accina i&ș ț ț

%rebuie s a5li des're sutele de mii de 'rin i ai cror co'ii au autț

reac ii aderse la accinuri unele 'e toat ia a&ț ț

%rebuie s tii c mul i 'rin i i-au 'ierdut co'iii lor iubi i din cau8eș ț ț ș ț

/neidenti5icate) la ctea 8ile sau ciar ore du' accinrile de

rutin&

8/17/2019 argumente refuz vaccinare

http://slidepdf.com/reader/full/argumente-refuz-vaccinare 9/16

rebuie să tii despre aceste riscuri. rebuie să tii despre aceste pericole. #iș ș

nevoie să iei o decizie în cuno tin ă de cauză, pentru că adevărul e că nuș ț

prime ti de la pediatrul tău ceea ce trebuie să prime ti.ș ș

Cinea trebuie s- i s'un asta nainte ca accinarea uniersal sțdein obli,atorie) iar deci8ia s nu- i mai a'ar in&ț ț

%re8e te-te& Pune mna i cite te& i ia o deci8ie n cuno tin deș ș ș Ș ș ț

cau8&

ttp7??@@@.immunize.org?pac6ageinserts?

***

Ninel Ganea: !e $e s( ne #a$$in(%)

Problema accinurilor a luat cu asalt S*A i +uro'a) iar canaleleș

o5iciale de comunica ie au condamnat /isteria celor care se o'un&ț  Ca

de obicei) eticetele au nlocuit ar,umentele) iar /teoria cons'ira ieiț

i /5undamentalism reli,ios au ocu'at locuri de cinste& S-au 'ro'usș

msuri concrete 'entru de' irea im'asului) iar una dintre ele i8aș

im'unerea cu 5or a a accinurilor&ț  3n limba"ul edulcorat al recomandărilor

nu se vorbe te nimic de constr$ngere, ci de eliminarea excep iilor personaleș ț

sau religioase din legile specifice domeniului, dar ideea era clară. Pe leau)ș

se s'une c 5r o accinare unanim eist 'ericolul unei e'idemii

de 'ro'or ii) a a c toat lumea trebuie s se ncolone8e la doctor&ț ș  2-

au adus în discu ie i studii tiin ifice, mai precis o celebră cercetare efectuatăț ș ș ț

 în %anemarca, în urma căreia )s-a demonstrat+ că nu există conexiune între

8/17/2019 argumente refuz vaccinare

http://slidepdf.com/reader/full/argumente-refuz-vaccinare 10/16

autism i vaccinul A5A. 3nsă toată desfă urarea de for e retorice răm$ne,ș ș ț

cred, neconvingătoare i am să argumentez de ce lucrurile stau a a.ș ș

%e i în aparen ă o problemă fără mari implica ii filozofice, cestiuneaș ț ț

vaccinurilor relevă o descenden ă în dispute metafizice serioase.ț  Cel mai

re8onabil ar,ument naintat de sus intorii accinrii obli,atorii 5aceț

recurs la e'erti8a oamenilor de tiin &ș ț  n 5a't) ni se s'une c un

,ru' de s'eciali ti cu o com'eten s'eci5ic ar trebui s aibș ț

'uterea de a- i im'une deci8iile 5r niciun 5el de alte considera iiș ț

morale sau 'olitice. Succesul tiin ei i al a'lica iilor tenolo,ice dinȘ ț ș ț

ultimii 20 de ani constituie mrturia im'lacabil n 5aoarea acestei

'ers'ectie& Cine se o'une) rmne un 'ri8onier al do,melor

reli,ioase sau tribaliste. 3n fine, dacă mergem mai departe în decelarea

rădăcinilor filozofice, descoperim că acest succes se bazează pe autonomiara iunii discursive 1 credin a tipic modernă că toate problemele pot fiț ț

rezolvate prin aplelul exclusiv la solu ii )geometrice+.ț  Ciar i n ca8urileș

unde di5icult ile trenea8) este de a te'tat ca !a iunea sau tiin aț ș ț Ș ț

s ne i8beasc mai dereme sau mai tr8iu& #cum problemele acestei

viziuni sunt legiune, de la mascarea presupozi iilor etice de ce ar trebui săț

accept un enun logic, fără nicio altă considera ie morală în calcul! sauț ț

metafizice p$nă la fundăturile inevitabile revelate de un (odel sau Buine.

#rgumentul meu nu vizează însă neaparat problema particulară a vaccinurilor,ci arată ubre8enia edi5iciului 'e care st recomandarea cu 'ricinaș . Cu

alte cuinte) nu eist niciun moti 5oarte constrn,tor care s

derie din a5irma iileț   *oamenii de tiin ă au declarat”, * tiin a aș ț ș ț  

dovedit”   i multe altele asemntoare) de i ca strate,ie deș ș

mani'ulare ele sunt 5olositoare& (etoda tiin i5ic a 'rodusș ț

numeroase reali8ri) dar absoluti8area a adus de8astre i nu eistș

niciun moti 'entru care situa ia nu s-ar 'utea re'etaț . #sta mai ales

dacă avem în vedere conexiunea necesară între ideea că ra iunea din păcate,ț

niciodata nu este explicat foarte clar acest concept! ar trebui să guverneze iș

tirania inevitabilă a elitelor tiin ifice+.ș ț  “+ând ra iunea este etinsăț 

 pentru a include observarea sistematică a naturii, adică metoda

tiin ifică, atunci o for ă redutabilă se dezlăn uie asupra lumii. &)ș ț ț ț  

 'stfel, credin a în suficien a ra iunii conduce, în mod direct i fărăț ț ț ș

ecep ie, la domina ia birocra ilor sau a te!nocra ilor  ț ț ț ț  

 pregăti i ț    tiin ific i eper i în te!nologie” ș ț ș ț    , explică filozoful american

Clar6 Carlton. # adar,ș  su'rema ia ra iunii tiin i5ice este inetricabilț ț ș ț

le,at de un model totalitar al societ iiț   i nu este o int$mplare căș

8/17/2019 argumente refuz vaccinare

http://slidepdf.com/reader/full/argumente-refuz-vaccinare 11/16

figurile mai sincere, dar nu mai pu in reprezentative ale paradigmei, precumț

=ertrand Aussell, au sus inut în mod manifest o organizare totalitară aț

statului.

#l doilea argument provine din sfera filozofiei politice i are de-a faceș

cusus'iciunea ti'ic liberal la adresa oricarei autorit i n8estrate cuț

'uteri att de mari asu'ra indii8ilor& A ncredin a statului dre'tul deț

a decide asu'ra bene5iciilor de care trebuie s se bucure tru'ul

nostru nseamn a acorda un cec n alb oricarui dictator real sau

'oten ial& ac statul trebuie s ne asi,ure sntatea de ce s seț

o'reasc doar la accinuriH e ce nu ar trebui s ne 5ie stabilit un

re,im alimentar ri,id) un 'ro,ram 8ilnic de eerci ii 5i8ice i ore deț ș

somn stricte 'entru ca oamenii s se bucure de o ia mai lun, iț ș

s eite bolileH  tim cu to ii că dieta, sportul i odina fac bine, iar într-oȘ ț ș

oarecare măsură a dovedit-o i tiin a.ș ș ț  e asemenea) nu trebuie ne,lijate

stimulentele care decur, dintr-o le,i5erare 'entru com'aniile

'roductoare; n acel ca8) ele ar aea tot interesul s- i etindș

n8rile asu'ra unei 'ie e deja ca'tie)ț  după cum a subliniat Aon Paul,

folosind exemplul statului exas.

&u în ultimul r$nd, n toat discu ia des're accinuri se uit cu 'reaț

mare u urin istoria destul de controersat a com'aniilorș ț

'roductoare i a studiilor tiinti5ice le,ate de 'resu'useleș șbine5aceri. Ciar iș  faimoasa cercetare daneza, referin a primordială aț

sus inătorilor unei vaccinări obligatorii, nu a fost scutită deț  probleme, mai

ales după ce a fost revelat că e5ul inesti,a iei a 5raudat o 'arteș ț

semni5icati din suma de o't milioane de dolari alocat

inesti,a iei&ț  %e asemenea, doi dintre autorii studiului lucrau 'entru

cea mai mare com'anie 'roducatoare de accinuri din anemarca&

3n sumă, e greu de făcut recomandari i evaluări într-un domeniu cu un gradș

ridicat de complexitate, însă strate,ii 'recum obli,atiitatea accinrii

sau 'ro'a,anda de ti'ul tiin a a doedit res'ir un aerș ț

inci8itorial im'osibil& Ca în toate celelalte probleme, solu ia constă înț

delegarea puterii de decizie la un nivel la care oamenii pot controla c$t mai

u or i transparent lucrurile. >ar acel nivel elementar este familia.ș ș

Publicat simultan pe Daramazov

***

8/17/2019 argumente refuz vaccinare

http://slidepdf.com/reader/full/argumente-refuz-vaccinare 12/16

Vedeti si: /F+%+"+ VACCIA%+ documentar dane8 des're

+F+C%+"+ #CIV+ ale VACCI*"*I GPV& (edicii s-au alaturat

in,rijorarilor e'rimate de 5amilii& “rofitul nu trebuie sa

 primeze in fata sanatatii/” 

Stiri 'entru Viata: Furtun $ardasil n anemarca

3n Martie <F, un post naGional de televiziune danez a transmis un

documentar des're tinere care au aut de su5erit din cau8a accinului

anti GPV $ardasil& Imediat du' transmiterea 5ilmului) au nce'ut s

a'ar Ji alte 5ete cu e'erienKe similare& e 'rinci'iu) toate aeau de

s'us aceeaJi 'oeste&

#u început să aibă probleme medicale serioase la scurt timp după vaccinarea

cu (ardasil, astfel înc$t au a"uns la doctor. Conform spuselor :uisei

Huellund, cei mai mulKi doctori le-au s'us c accinul $ardasil nu are

e5ecte aderse serioase Ji au su,erat c unele 'robleme 'siolo,ice

ar 'utea 5i cau8a sim'tomelor nou-a'rute&

"uise ar trebui s Jtie) 5iica ei este una din cele a5ectate ,ra Ji nu

'oate 5i lsat sin,ur acas din cau8a cri8elor 8ilnice Ji a orelor

 ntre,i de stare inconJtient& u' de8luirea noilor sim'tome

 ncercate du' $ardasil) a 5ost trimis ctre ealuare 'siolo,ic&

Psiiatrii au anali8at-o Ji a 5ost dia,nosticat cu sindromul taicardiei

8/17/2019 argumente refuz vaccinare

http://slidepdf.com/reader/full/argumente-refuz-vaccinare 13/16

'ostural ortostatice) un e5ect secundar 'resu'us al accinurilor

contra GPV&

Conform lui Peter la Cour, directorul Centrului pentru tulburări funcGionale din

Copenaga, 'ractica de a re5u8a 5etelor 'osibilitatea eaminrii Ji a

tratamentului medical 'e ideea c 'roblemele 'siolo,ice 'ot cau8aaceleaJi sim'tome) este cea ,roa8nic& El declară7

0etele pe care le-am văzut nu sufereau de vreo boală mintală, ci erau

foarte slăbite 1i afectate fizic . Nu putem pur şi simplu să respingem

oamenii pe presupunerea că sunt bolnavi mintal. Niciunul dintre noi nu ştie

nimic despre motivul pentru care sunt atât de bolnave. retinsa cunoa1tere

a unor motive psi!ologice este o scandaloasă asasinare a acestor 

tinere femei.

Rea$*ii ad#erse serioase atin+ , din -.. de /e%ei

%anemarca este divizată în F regiuni de îngri"ire medicală. Pe >unie,

guvernul a stabilit un singur punct de intrare în fiecare din aceste regiuni,

unde să se primească Ii să se examineze femeile suspecte de a avea reacGii

negative la (ardasil. Aezultatul a fost copleIitor.

Fluul de 5ete enite s cear n,rijire a 5ost cu 60D mai mare dect

aJte'trile) su,ernd c e5ectele duntoare au 5ost mai mari dect

au 're8ut autoritKile dane8e. P$nă pe / >unie, lista de aIteptare pentruevaluare era de cel puGin 8 p$nă la / luni. %ouă din cele cinci centre nici nu

Itiau c$t vor avea fetele de aIteptat. Hesper Melsen de la spitalul

24n6opecenteret at Jrederi6sberg este unul din specialiItii care are gri"ă de

aceste fete. El a declarat7

+redeam că rata cazurilor de reac2ii adverse serioase este de o

 persoană la 34.444 care au reac2ii adverse. 'cum reiese că sunt cel 

 pu2in 5 cazuri la 34.444. 6-a dublat brusc.

in 'cate) aalanJa de 5ete cutnd dia,nostic Ji tratament medical

du' accinarea cu $ardasil continu s creasc&

%oar < zile mai t$rziu, pe >unie, doctorul Hesper Melsen a trebuit să

revizuiască numărul fetelor afectate, declar$nd7

0O estimare realistă este că una din 500 de fete sau 000 din

500!000 vaccinate au parte de efecte adverse serioase1

octorul (elsen a ajutat la cercetarea accinului contra GPV Ji a

accinat 'ersonal ?&000 de 5ete& Acum conduce centrul re,ional de

intrri din Frederi4sber, Ji a 5i la conducerea actiitKii 'e ntrea,a

8/17/2019 argumente refuz vaccinare

http://slidepdf.com/reader/full/argumente-refuz-vaccinare 14/16

Kar& +l a menKionat c din 11 Iunie ?60 de 5ete au 5ost trimise la

eaminare&

r& Sti, $erdes se teme c acesta este doar r5ul aisber,ului&  El a

declarat7

Nu mă va surprinde nici dacă am ajunge la câteva mii de bolnave.+!iar am oprit administrarea 7ardasil în urmă cu câ iva ani, dupăț 

vaccinarea a aproimativ 344 de paciente.

*nele dintre ele s-au mbolnit mbolnit du' accin& (ai multe

dintre ele 5oarte) 5oarte serios i com'let deastate&ș

"e 2a3ea3( si+uran*a #a$$inului $ontra 'PV pe si%pla presupunere)

Ministrul 2ănătăGii danez, &ic6 Kae66erup i Consiliul &a ional deș ț

2ănătatecontinu s a'ere utili8area accinului GPV $ardasil  n ciuda

a mai mult de 600 de 5ete tinere sus'ectate de a se 5i mbolnit ,ra

de la accin& #mbele părGi încă sus in că vaccinul este sigur Ii că beneficiileț

depă esc riscurile.ș

Exper ii care lucrează cu fetele afectate nu sunt de acord. Coordonatorulț

gidului pentru vaccinarea anti KP' din cadrul 2ocietăGii daneze de 5bstetrica

Ii (inecologie, ginecologul Heppe 2croll declară7

ur i simplu nu putem face afirma2ii, pentru că nu tim. 8ste atât ș ș

de multă incertitudine în studiile care s-au făcut pe vaccin încât este pură presupunere. 6e poate foarte bine ca ei &autorită ile dinț 

6ănătate) să aibă dreptate, dar s-ar putea la fel de bine să fie

opusul.

5pinia sa este întărită de %r. %iane Karper, care a contribuit la dezvoltarea

(ardasil pentru Merc6 Ii care afirmă7

Nu eistă date care să dovedească faptul că beneficiile ar depă1i 

riscurile. 'devărul este că tim foarte pu ine despre efecteleș ț 

 secundare ale vaccinului 9:.%r. 2croll sugerează că analiza posibilelor efecte adverse grave făcută de

compania Merc6 se bazează pe un cestionar pe care participantele la studiul

clinic l-au completat la două săptăm$ni după administrarea vaccinului. 3n anii

următori, femeile sunt întrebate dacă au apărut noi situaţii medicale.+ 

Con5orm r& Scroll) acesta o5er un ,rad ridicat de incertitudine&

*nele 5emei se 'ot mbolni n 'rimele 1E 8ile) dar 5emeile care

dein bolnae mai tr8iu 'oate nu asocia8 boala cu accinul&

8/17/2019 argumente refuz vaccinare

http://slidepdf.com/reader/full/argumente-refuz-vaccinare 15/16

%r. 2croll a găsit că o altă sursă de eroare este faptul că, în ultimul studiu

ma"or danez ? suedez printre un milion de fete, s-au uitat doar la cele cu un

diagnostic, nu neapărat la cele cu o list de sim'tome cum ar 5i 'arali8ia

debilitant a bra elor i 'icioarelor) dureri) oboseal cronica) le inț ș ș

subit 8ilnic) mi,rene Ji ameKeli 8ilnice) cum au mai mult de 600 de5ete dane8e 'ro'use n 're8ent 'entru ealuare&

Potrivit %r. Heppe 2croll7

+red că motivul pentru care nu s-au găsit efecte secundare în studii 

este că ei nu le-au căutat. 

E4per ii $5nt(res$ politi$a de #a$$inare 'PVț

Medicii de familie danezi cred că cineva ar trebui să examineze aceste multe

fete bolnave suspectate de a fi avut reac ii adverse la (ardasil înainte a lua înț

calcul introducerea vaccinului (ardasil /.

'icepre edintele 5rganizaGiei Medicilor PracticanGi i membru al comitetului deș ș

vaccinare din Consiliul 2ănătă ii, &iels ric Kolm, este de acord, declar$nd7ț

tim prea pu in despre efectele secundare. Ne temem în primul rând Ș ț 

că 7ardasil ; ar putea avea mai multe efecte secundare decat 

7ardasil, care are efecte secundare mai mari decât alte vaccinuri. <n

al doilea rând, credem că ar fi prudent să a teptăm ca investiga iileș ț 

care au loc în prezent în toate regiunile să afle despre bolile 1i 

 simptomele pe care le-am constatat la un număr de fete, cauzate

 poate de vaccin. rin urmare, trebuie să a teptăm înainte de aș

introduce noul vaccin 9:, care este aprobat pentru utilizarea in

$anemarca, până ce cele cinci noi centre regionale 9: vor studia

fetele bolnave care au primit vaccinul curent în mod corespunzător.  

Purtătorul de cuv$nt al Partidului Popular 2ocialist, 5zlem Ce6ic, a susGinut,

de asemenea, cererea doctorilor de familie ca principiul moralizator să fieaplicat, atunci c$nd a declarat7

Nu în eleg de ce +onsiliul Na ional de 6ănătate este atât de dornic ț ț 

de a lansa un nou vaccin 9:. +red în general că agen ia s-aț 

comportat proste te în acest caz, unde au reac2ionat prea lent.ș

utem vedea că multe fete este posibil să sufere de efecte secundare

 severe. 'ceste lucruri trebuie să fie investigate în totalitate. 

8/17/2019 argumente refuz vaccinare

http://slidepdf.com/reader/full/argumente-refuz-vaccinare 16/16

Ea a declarat, de asemenea, că Partidul Popular 2ocialist va analiza din punct

de vedere politic problema vaccinului KP', după alegeri i va solicita o analizăș

mai ad$ncă în documenta ia care stă la baza vaccinului.ț

Aaportorul de sănătate :iselott =lixt de la Partidul Popular %anez a fost unadintre cei care au condus efortul de a ob ine introducerea vaccinului (ardasilț

 în %anemarca în <0. 3l vrea acum abolit. Ea afirmă7

0aptul că avem atât de multe, probabil până la =.444 de femei tinere

care devin dintr-o dată atât de bolnave trebuie să aibă drept 

consecin ă, pur i simplu, oprirea vaccinului.ț ș  'm fost prima care a

 spus un mare “da”, dar acum voi fi, de asemenea, prima pentru a fi 

eliminat, pentru că noi, politicienii, trebuie să ne asumăm

responsabilitatea de a asigura oamenii în privin2a adoptării 

vaccinului. +u atât mai mult în lumina faptului că nu avem de fapt nici 

o op2iune de tratament de oferit celor mai bolnave&

S s'erm c autorit ile din anemarca or urma s5atul e'er ilor iț ț ș

se or asi,ura c sntatea 5emeilor tinere nu mai este sacri5icat

'entru 'romisiunea unui bene5iciu de cincis're8ece 'n la dou8eci

de ani de acum&

ici o 5emeie sntoas tnr nu ar trebui s- i sacri5ice sntateaș

'entru a edea dac un e'eriment de 'reenire a cancerului a5unc ionaLț