V. General Approaches to Assessing the Older Adult p. 43-47

8/15/2019 V. General Approaches to Assessing the Older Adult p. 43-47

1/6

Privarea de somn asociată cu tulburare poate afecta aten ia sus inută si memoria de lucru,ț ți să aibă impact asupra abilită ii de a în elege inform iile, de a aprecia importan aș ț ț ț ț

inform iei i motivul cu informa iile relavanet în timpul unui episod maniacal.ț ș țDeasemenea, comportamentele ca atare, cum ar fi cheltuitul în exces poate influen ațdirect capacitatea- ca abilitatea de a administra o afacere.

Rolul Interviurilor Paralele

Clinicienii obi nui i să lucreze cu vârstnicii tiu dea să evalueze prin realizareaș ț șinterviurilor paralele cu scopul de a stabili perspectiva i domeniile de interes aleșacestora. !n capacitatea interviului, aceste interviuri capătă importan a adăugată ca sursă aț poten ialelor date obiective privind abilită ile func ionale ale vârstnicilor. "embri aiț ț țechipei multidisciplinare pot servi ca i colaterali. #ste necesar ob inerea permisiuniiș țvârstnicului pentru interviurilor paralele.

$ricum, în orice caz particular, pot fi membri ai familiei cu păreri i motiveș puternic diferite privitoare la evaluarea rezultatului. De exemplu, în cazurile care implică

poten iala tutelă, ar putea exista câ iva membri ai familiei care să se opună unei asemeneaț țmăsuri i al ii care o sus in. #ste rolul clinicianului să stabilească motivele membrilorș ț țfamiliei care iau parte la caz i implica iile pentru datele paralele. De exemplu, uneoriș țmembrii familiei devin preocupa i de administrarea financiară a unui părinte dacă unțcopil %deobicei tutorele& pare să beneficieze financiar de pe urma aranamentului. !nschimb, tutorele care locuie te în casă este cel care are informa ii cu privire la un declinș țcare conduce procedura în ciuda lipsei de îngriorare din partea copilului adult. !n problemele penale, adultul care depinde de copil sau de un tuture plătit pot fi suspec iț presupu i în cazurile de abuz financiar i ace tia au motive de a sus ine în mod eronatș ș ș ț prezentarea.

Post evaluare

Cum va fi folosit raportul meu de capacitate?

'n raport de capacitate este subiectul a mai multor moduri de folosire. Poate fi curol informativ i consultativ, poate avea ac iune directă clinică sau poate fi folosit caș țeviden ă la o udecată sau audiere. Pe durata fazei de pre-evaluare, cu speran a căț ț psihologul va determina cine va servi ca i client i unde va fi prezentat raportul. $ricum,ș șeste posibil ca unele cazuri să evolueze i raportul să fie obiectul pentru utilizărișsuplimentare. (aportul pe care l-a început trebuia folosit cu scop informa ional s-ar puteațdovedi până la sfâr it că va fi folosit ca eviden ă într-un cadru udiciar. #valuareaș țcapacită ii poate de asemeanea să ofere un plan de informare pentru vârstnic i poate fiț șfolosit specific ca i plan de tutela dezvotat de către un tutelar pentru vârstnic.ș

Voi folosi o formă specială?

!n unele state, un formular mandatat legal suplimentar trebuie sa fie completatdacă acest raport este pentru tutelă. )ceste formulare trebuie să fie complete suplimentar pentru a completa o evaluare clinică i pot fi prezentate împreună.ș


2/6

Voi depune mărturie?

!n cele mai frecvente cazuri, un raport scris este suficient. $cazional, în caz decontestare a raportului de evaluare psihologică sau în cazuri de materie penală, unui psiholog i se poate cere să depună mărturie în instan ă. *ugestii pentru pregătirea ca iț ș

martor expert sunt oferite în capitolul +.Cum integrez informa ia?ț

Ca i completare a evaluării, psihologul trebuie să î i formeze o părere cu privireș șla capacitatea indidului. Pentru a face asta, psihologul va lua în considerare o gama largăde probe, incluzând i abilită ile func ionale relevante pentru capacitatea luată în discu ie,ș ț ț țfunc ionarea cognitivă, psihiatrică, diagnosticul i prognosticul medicală, valorileț șindividului i situa iile de risc relevante capacită ii. )ceasta presupune o cântărire atentă aș ț țfactorilor pentru atingerea, dacă este posibil, a unei opinii de genul danu în ceea ce prive te capacitatea. $ricum, vor fi ocazional cazuri la limită în care clinic cele mai buneș

udecă i vor fi găsirea aț capacită ii marginale. /ăsirea capacită ii marginale are valoriț țatât timp cât are sunt bazate pe probe i nu pe reticen a clinicianului de a oferi o părereș țcleară despre problema în cauză. $ instan ă %dacă este implicată& va fi capabilă sățconsidere o constatarea clinică a capacită ii marginale în calculul său global în vedereațluării unei hotărâri de capacitate uridică.

!n cântărirea a diferitelor surse a probelor, cel mai bine pentru clinician este să seconcentreze ini ial pe probele care au legătură cu abilită ile func ionale compenente aleț ț țcapacită ii, deoarece aceasta este dovada că este cea mai mare capacitate specifică.ț 0ivelul secundar al probelor include func ionalitatea cognitivă i psihiatrică, iț ș șdiagnosticul i prognosticul medical, fiecare fiind relevantă pentru capacitate dar nu prinșele însele dispozitive în legătură cu problema capacită ii. $ricum, ele sunt evidentțrelevante pentru udecata capacită ii clinice, particular în evaluarea non 1 retrospectivățunde fundamentarea problemelor de diagnostic pot altera abilită ile func ionale iț ț șriscurile asociate din viitor. Ca i parte a formulării udecă ii de capacitate, trebuie luateș țîn considerare i valorile individului i rela ii cu comportamenul luiei i deasemenea iș ș ț ș șriscurile specifice proprii la situa ia capacită ii. #ste deasemenea important să descriiț țmiloacele disponibile de consolidare a capacită ii unui individ dacă asemenea miloacețsunt disponibile i realizabile.ș

Ca i exemplu, în cazul evaluării capacită ii consi ământului la tratament, unș ț țclinician ar trebuie mai întâi să evalueze abilită ile func ionale componente la aceastăț țcapacitate. )cestea ar fi abilită ile pacientului de a exprima o alegere a tratamentului, sățîn eleagă situa ia tratamentului i op iunile, să udece alegerile tratamentului iț ț ș ț șriscurilebeneficiile respective, i să evalueze consecin ele personale ale unei decizii deș țtratament. )tunci clinicianul ar trebui să considere această probă func ională în rela ie cuț țcondi iile medicale ale pacientului, prognoză, func ionarea cognitivă %de exemplu,ț ț performan a la testul neuropsihologic& i func ionarea psihiatrică %de exemplu, interviulț ș țclinic i psihiatric sau informa iile de la testarea personalită ii&. !n formularea udecă ii,ș ț ț țtoate aceste probe ar trebui luate în calcul în lumina sistemului de valori ale pacientului ișde asemenea în rela ia cu riscurilebeneficiile relative ale tratamentului i situa iei sociale.ț ș ț2udecata i analiza globală a clinicianului ar trebui să ia forma valorilor puternice aleș


3/6

pacientului %de exemplu, dorin a de a evita să fie o povară pentru ceilal i& ra ia de riscț ț ț beneficiu a situa iei medicale i a tratamentului propus %de exemplu, o opera ie de biopsieț ș țcu risc crescut versus risc scăzut&.

(ezultatele clinice i udecata capacită ii ar trebui încadrate în contextul general alș țaplicabilită ii standardelor legale, astfel încât să garanteze că rezultatele clinice suntț

strâns legate de cadrul decizi ional i procesate de către 3nstan ă. !n acela i timp, atestareaț ș ț șrezultatelor i udecă ilor clinice, clinicianul trebuie să fie atent să nu invadeze regiuneaș ț3nstan ei, i să identifice clar decizia sa i rezultatele ca i clinician i nu probleme legaleț ș ș ș șde capacitate.

Cum prezint informa iile într-un raport?ț

4iecare psiholog va folosi propriul format de raport scris. #xemple de rapoarte- ișforme diferite 1 apar în capitolul 5. $ sec iune de concluzii a unui raport de capacitate vațaborda probabil mai multe probleme.

Impresii dianostice. 'n psiholog poate începe un raport de concluzii prin

abordarea diagnosticului- destul de probabil într-un referat clinic tipic. De exemplu, poateinclude rezultate cognitiveneuropsihologice i rezultate de personalitate iș școncluzionează cu formatul celor 6 axe din D*".

Părerea capacită iiț . 'rmătoarea sec iune sau sec iunii poate reprezenta părereaț țclinicianului a capacitătilor psihologice a vârstnicului. )ceastă sec iune ar trebui sățabordeze în mod deosebit problematica capacită ii i atunci când este posibil să ofere oț ș udecată clară de tip danu în ceea ce prive te părerea sa.ș

Recomandări. !n sfâr it, clinicianul poate detalia recomandări specifice care potșauta la optimizarea deciziei de a îmbunătă i îngriirea clinică.ț

Exemple de cazuri de conzluzii

'rmătoarele exemple de caz sunt pentru a demonstra cum se aunge la odeclara ie specifică de capacitate. )ceste exemple au menirea de a arăta punctele cheie dețcum s-a auns la o udecată clinică. )ceste exemple nu reprezintă un raport întreg, carecel mai probabil include informa ii detaliate despre istoria personală, interviul clinic,țtestarea standardizată, istoricul medical, etc. "ai multe exemple detaliate sunt oferite insec iunea Capitolului 5.ț

Exemplul cazului

Primul exemplu ne arată un caz unde unui psiholog îi este cerut să î i dea o părereșîn ceea ce prive te capacitatea vârstnicului de a- i administra partea financiară dintr-unș ș punct de vedere retrospectiv.. 7ârstnica are o istorie de cuno tin e adecvate i abilită i înș ț ș ț

ceea ce prive te tranzac iile financiare, dar acestea au scăzut în mod semnificativ în aniiș țrecen i. Psihologul este întrebat despre capacitatea ei a face o mare tranzac ie financiarăț țîn trecutul recent.#ste părerea psiholgul că doamna *mith nu a avut capacitatea de a- i administrașindependent finan ele simple i complexe i nu a fost capabilă să desfă oare acesteț ș ș șresponsabilită i financiare din 3ulie 899: până în prezent. Diagnosticul ei prezentț%demen ă de tip )lzheimer, stadiu moderat& i func ionalitatea cognitivă %memorie gravț ș țafectată& arată că pierderea de memorie are loc de acum 8-; ani. Pe mai departe, doamna


4/6

*mith a ob inut puncta scăzut la o sarcină proiectată să evalueze capacitatea s-ațfinanciară. #ste părerea examinatorului că doamna *mith nu a fost capabilă să faca miciachizi ii, să scrie cecuri, sau să citească sau să în eleagă declara iile sale bancare fărăț ț țasisten ă în prezent. Pe mai departe, ea nu este capabilă să administreze complexitateațfinan elor sale, echilibrul carnetului de cecuri sau să semneze acorduri impobiliare.ț

Exemplul cazului !

'rmătorul exemplu prezintă un caz a abilită ii unui vârstnic de a continua sățadministreze finan ele în fa a declinului clar cognitiv. )re un puternic istoric deț țcuno tin e i abilită i în această arie i până acum nici o probă de erori în administrareaș ț ș ț șfinanciară. #l a delegat explicit aceste responsabilită i i poate continua să gestioneze cuț șautor.

#ste părerea psihologului că domnul 2ones este capabil să î i administrezeșindependent situat ia financiară simplă i complexă. Diagnosticul său actual, u oareț ș șleziuni traumatice ale creierului au fost rezultatul memoriei alterată moderat iș

func ionarea executivă. $ricum, el a ob inut scor ridicat la evaluarea capacită ilorț ț țfunc ionale financiare. Domnul 2ones are abilită i destul de bine conservate , în ceea ceț ț prive te managementul financiar secundar pregătirii sale în contabilitate. Pe mai departe,șdomnul 2ones are setat cont bancar atfel încât să î i administreze facturile lunare i chiriaș șdirect din bunurile sale. Pentru mai multe tranzac ii complexe, cum ar fi administrareaț poftofoliului său de investi ii, domnul 2ones poate beneficia de asisten ă. Protec ia actualăț ț țîn vigoare, cu fiul său care are împuternicire i un sfătuitor de investi ii care să ofereș țasisten ă cu venitul său de pensionare, sunt standarde necesare.ț

Exemplul cazului "

!n acest exemplu, vârstnicul se prezintă tot cu tulburări cognitive moderate clare.$ricum, clintul nu are un istoric puternic de abilită i în această arie i există dovezi deț șabuzuri financiare recente. #xemplul arată cum un psiholog va aunge la o părere clinicădiferită când va lua în considerare obiectivul de date în lumina contextului iș particularită ile cazului.ț#ste părerea psihologului că domnul (oberts nu are capacitatea de a adminitra finan ețsimple i complexe de unul singur. Diagnosticul său actual, demen ie vasculară, a avut caș țrezultat tulburari de memorie moderate i de func ionare executivă. Domnul (oberts aș țob inut scor mediu la o evaluare func ională a abilită ilor sale finaciare, capabil să facăț ț țopera ii simple de calcul dar incapabil să facă mai multe tranzac ii pas cu pas. Domnulț ț(oberts a fost dea victima unei în elăciuni. #l părea să- i amintească faptul că el aș șsemnat un anumit tip de documente, dar nu a apreciat natura sa permanentă i riscurileșasupra bunurilor sale. Domnul (oberts este predispus la fraudă i exploatare în starea sașactuală i ar putea beneficia de un custode pentru a-i protea bunurile.ș

Exemplul cazului #


5/6

Cazul arată cum un psiholog ar putea aunge la o decizie când un vârstnic se prezintă cu afectare minimă i are abilită ile adecvate pentru administrarea tranzac iilor.ș ț ț#xemplul arată considerarea datelor testului în lumina valorilor i istoriei persoanei.ș


6/6

)xa 33 0ici un diagnostic)xa 333 Bulburări vizuale bilaterale)xa 37 7ictima unei fraude- ac iune în usti ie în desfă urareț ț ș)xa 7 /)4 E9

Concluziile capacită iiț(ezultatele testării func ionării descrise anterior, combinate cu lucrurile dințrapoarte, evaluarea terapiei ocupa ionale i luate în considerare în lumina suportuluiț ștestării neuropsihologice arătăm următoarele rezultate.

Capacitatea financiară% )vând în vedere deficien ele memoriei de la moderat lațsever ale domnuui >ro?n, i evaluarea directă a capacită ilor financiare %scalaș țadministrării banilor a *calei traiului independent&, este părerea examinatorului cădomnul >ro?n nu are capacitatea de a administra situa ia simplă sau complexă a banilorțde unul singur.

Capacitatea de a avea gri&ă de el însu iș F având în vedere deficien ele memorieițde la moderat la sever i ale func ionării executive ale domnului >ro?n i din evaluareaș ț ș

directă a udecă ii asupra sarcinilor de trai independent, părerea examinatorului este cățdomnul >ro?n este în prezent predispus la un risc crescut de a se răni singur. )re oîn elegere limitată cu privire la capacită ile i leziunile sale. Domnul >ro?n are nevoie deț ț șîngriire 8E de ore pe zi în prezent i pentru viitorul previzibil.ș

Recomandări

Deficien ele de memorie i ale func ionării executive ale domnului >ro?n auț ș țefect asupra procesului de luare a deciziilor simple i complexe. 7a continua să aibășnevoie de asisten ă atât pentru deciziile personale cât i pentru cele financiare.ț ș

A. Ga acest interviu, depresia era evidentă. (egimul său de tratament pentru depresieva trebui analizat i poten ia austat.ș ț

8. Domnul >ro?n are A8 luni de la rănire. Cea mai mare parte din recuperare a avutloc, astfel încât în acest punct ar trebui să fie considerată o trecere de la untratament la o formare compensatorie.

;. Domnul >ro?n încă î i poate exprima preferin ele iar acestea ar trebui îndepliniteș țatunci când sunt adecvate.)tunci când este stabil, domnul >ro?n ar fi încântat să primească vizitatori. 3-ar plăcea vizite cu câinele său, dacă institu ia are aceastățop iune. "ulte institu ii au disponibile terapii cu animale.ț ț

Documents

V. General Approaches to Assessing the Older Adult p. 43-47