utilizarea metodelor moderne de explorări imagistice în ortodonție

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE"GRIGORE T. POPA" IASI

FACULTATEA DE MEDICINÃ DENTARÃ

REZUMATTEZĂ DE DOCTORAT

Utilizarea metodelor moderne de explorãri imagistice în ortodonţie

Coordonator stiintific: Prof. Univ. Dr. HABA Danisia

Doctorand: Dr. LÃDUNCÃ (RUSU) Oana – Florina

Iaşi2014

Investeşte în oameni!

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

AXA PRIORITARĂ 1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”

DOMENIUL MAJOR DE INTERVENŢIE 1.5 “Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării”

Titlu Proiect: “PARTENERIAT INTERUNIVERSITAR PENTRU CRESTEREA CALITATII SI INTERDISCIPLINARITATII CERCETARII DOCTORALE MEDICALE PRIN ACORDAREA DE BURSE DOCTORALE – DocMed.net”

Cod Contract: POSDRU/107/1.5/S/78702

Beneficiar: UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE “IULIU HATIEGANU” CLUJ-NAPOCA

Partener 1: UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE "GR. T. POPA" IASI

i

CUPRINS

Cuprins I

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

Capitolul 1

TELERADIOGRAFIA 1

1.1 Aplicaţiile cefalometriei în ortodonţie 2

1.2 Dezvoltarea analizei cefalometrice 2

1.3 Analize cefalometrice 7

1.3.1 Analiza Downs 7

1.3.2 Analiza Tweed 9

1.3.3 Analiza Wits 10

1.3.4 Analiza Steiner 10

1.3.5 Analiza Ricketts 12

1.3.6 Analiza McNamara 13

Capitolul 2

PROGRAME CEFALOMETRICE COMPUTERIZATE 2D 16

2.1 Porgramul Romexis Planmeca 16

2.2 Porgramul Vistadent (GAC) 17

2.3 Porgramul TotalCeph 18

2.4 Porgramul Ax. CEPH 18

Capitolul 3

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA CU FASCICUL CONIC (CBCT)

20

3.1 Aplicaţiile CBCT – ului în ortodonţie 21

3.1.1 CBCT-ul şi dinţii incluşi 22

3.1.2 CBCT-ul şi articulaţia temporo-mandibularã 23

3.1.3 CBCT-ul şi modelele digitale 3D 25

3.1.4 CBCT-ul şi analiza spaţiului respirator 26

3.1.5 CBCT-ul şi cefalometria 3D 27

ii

3.1.6 CBCT-ul şi superimpoziţiile 3D 29

3.1.7 CBCT-ul şi fotografiile faciale 3D 30

3.2 CBCT-ul versus CT convenţional 32

3.2.1 Performanţa imaginilor 33

3.2.2 Doza de iradiere 34

3.2.3 Mãrime şi cost 35

3.3 Software cefalometrice şi programe de predicţie cefalometricã

3D 36

3.3.1 Programul 3D Romexis Planmeca 36

3.3.2 Programul 3D Maxilim 39

3.3.3 Programul 3D Invivo5 Anatomage 44

CONTRIBUȚII PERSONALE

Capitolul 4

MOTIVAȚIA ȘI OBIECTIVELE STUDIILOR DOCTORALE 48

Capitolul 5

FIABILITATEA SI ACURATETEA A TREI SOFTURI

CEFALOMETRICE COMPUTERIZATE 2D

5.1 Introducere 50

5.2 Materiale și metode 50

5.3 Rezultate 58

5.4 Discuții 102

5.5 Concluzii 106

Capitolul 6

FIABILITATEA SI ACURATETEA A TREI SOFTURI

CEFALOMETRICE COMPUTERIZATE 2D SI ANALIZA

CEFALOMETRICA MANUALA

6.1 Introducere 108

iii


6.3 Rezultate 116

6.4 Discuții 119

6.5 Concluzii 121

Capitolul 7

EVALUAREA ACURATETII SI REPRODUCTIBILITATII

MASURATORILOR CEFALOMETRICE OBTINUTE PRIN

UTILIZAREA A DOUA VERSIUNI DIFERITE DE ROMEXIS

7.1 Introducere 122


7.3 Rezultate 123

7.4 Discuții 129

7.5 Concluzii 129

Capitolul 8

EVALUAREA CT A UNUI CAZ RAR DE CANIN INCLUS

TRANSMIGRAT LA NIVEL MANDIBULAR

8.1 Introducere 130

8.2 Caz clinic, metode şi rezultate 130

8.3 Discuții 134

8.4 Concluzii 134

Capitolul 9

ROLUL UTILIZARII CBCT-ULUI IN LOCALIZAREA CANINULUI

INCLUS SI IN DETERMINAREA RESORBTIEI RADICULARE LA

NIVELUL DINTILOR ADIACENTI, IN POPULATIA ROMANA

9.1 Introducere 136

iv


9.3 Rezultate 136

9.4 Discuții 148

9.5 Concluzii 148

Capitolul 10

ACURATETEA SI FIABILITATEA SOFTURILOR DE ANALIZA

IMAGISTICA 3D PENTRU REGIUNEA RESPIRATORIE

SUPERIOARA

10.1 Introducere 149


10.3 Rezultate 155

10.4 Discuții 177

10.5 Concluzii 179

Capitolul 11

CONCLUZII GENERALE 180

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 182

ANEXA 1. LUCRĂRI PUBLICATE ÎN TIMPUL STAGIULUI

DOCTORAL 195

STADIUL ACTUAL AL CUNOA Ṣ TERII

Capitolul 1

TELERADIOGRAFIA

Succesul unui tratament ortodontic depinde ȋn principal de un diagnostic atent şicorect. Examenele complementare necesare în ortodonţie pentru emiterea unuidiagnostic cât se poate de precis sunt examenele radiografice. Teleradiografia şiortopantomografia reprezintã esenţialul radiografic la începerea unui tratamentortodontic. Analiza cefalometrica este esentiala in diagnosticarea problemelor dentare siskeletale (1,2). De la aparitia sa pana in prezent, radiografia cefalometrica a fost utilizatain mod constant pentru studiul analizei faciale, avand o contributie majora indezvoltarea si stabilirea diagnosticului şi a planului de tratament. Un alt beneficiu majoral acestei tehnici de radiografie este acela de a evidenţia progresele tratamentelorortodontice cat si cresterea craniofaciala, de a prezice cresterea individuala fiecaruipacient, gasindu-si însã utilitate si în evaluarea altor dezechilibre de la nivelul sistemuluistomatognat ce pot fi remediate prin diferite tratamente ortodontice (3).

Prima analiza cefalometricã publicatã a fost realizatã, la câţiva ani dupãintroducerea teleradiografiei in lumea medicalã, de cãtre Lucien de Coster în anul 1939.

Analizele cefalometrice oferă sprijin în evaluarea, compararea, exprimarea siprezicerea relaţiilor spaţiale între: osul mandibular şi maxilar cu baza craniului, osulmandibular cu maxilarul, dentiţia mandibulară cu dentiţia maxilarulã, proeminenţabărbiei cu dentiţia mandibulară, relaţiile incisivilor mandibulari şi maxilari cu oaselemaxilare şi baza scheletală şi proporţiile faciale.

De la începuturi şi pânã astãzi, numeroase analize cefalometrice au fostdezvoltate cu scopul stabilirii unor criterii si referinte standardizate, ce pot defini unideal al proportiilor faciale şi ocluzale. Autorii acestor analize cefalometrice au incercatde-a lungul timpului sã perfecţioneze şi sã determine structurile craniofaciale de interesprincipal, gãsindu-le utilitatea şi perfecţiunea pentru emiterea unui diagnostic şi pentruevaluarea tratamentului, a creşterii şi a dezvoltãrii. Aceştia au reuşit sã identifice şi sãdefineascã valorile normale ale mãsurãtorilor lineare şi angulare. Pe baza mãsurãtorilorunghiulare şi lineare putem descrie baza craniului, relaţia verticalã şi cea sagitalã abazelor scheletale maxilarã şi mandibularã, relaţiile acestora cu structurile dentare,relaţiile interdentare, precum şi evaluarea ţesuturilor moi.

Printre analizele elaborate de-a lungul timpului cu utilitatea cea mai frecventã senumãrã analiza lui Downs (1948, 1952, 1956), Tweed (1953, 1954), Steiner (1953,1959, 1960), Ricketts (1960, 1981), McNamarra şi Wits în 1967.

1

Capitolul 2

PROGRAME CEFALOMETRICE COMPUTERIZATE 2D

Apariţia pe piaţa medicalã, a diferitelor variante de software-uri, au reuşit sãrevoluţioneze aplicaţiile medicale şi sã facã mult mai ușorã fiecare etapă în parte (etapade diagnostic, cea de planificare terapeuticã), permiţând stocarea într-o manierã ușorã șisigurã a datelor fiecãrui pacient.

In domeniul ortodontic, software-urile computerizate permit analiza modelelorde studiu, analiza cephalometricã, realizarea previziunile de creștere și a predicțiilor desucces a diferitelor metode terapeutice.

Odata cu trecerea anilor şi cu perfecţionarea programelor de cefalometriecomputerizatã, aceste sisteme ajung sã fie caracterizate prin douã mari avantaje, şianume: posibilitatea limitãrii erorilor de interpretare şi rapiditatea cu care se pot realizaaceste interpretãri.

Astãzi, software-urile cefalometrice computerizate sunt într-un numãrconsiderabil de mare, printre cele cu utilitatea cea crescutã se regãsesc : Dolphin, JiffyOrthodontic Evaluation (JOE), Romexis Planmeca, Vistadent, TotalCeph, AX.Ceph,Dentofacial Planner, Quick Ceph, Orthalis, Facad, etc.

2.1 ROMEXIS PLANMECARomexis este utilizat de medicii ortodonţi pentru achiziţionarea, vizualizarea şi

prelucrarea imaginilor 2D sau 3D. Noul modul de achiziţii a analizelor cefalometrice2D, permite ortodonţilor sã creeze analize cefalometrice, superimpoziţii ale imaginilorcefalometrice efectuate pe parcursul tratamentului, permite realizarea de fotografiifaciale cât şi imagini ale arcadelor dentare în întregime.

2.2 VISTADENT (GAC)Vistadent este un software cefalometric ce permite localizarea rapidã a reperelor

ortodontice, urmând ca programul sã traseze automat contururile osoase şi dentare.Vistadent permite realizarea superimpoziţiilor, atât pentru trasãrile efectuate pe filmelede telaradiografie cât şi pe imaginile obţinute în urma simulãrilor de tratament virtuale.

2.3 TOTAL CEPHTotalCeph este un sistem modern şi avansat, proiectat pentru a veni în ajutorul

specialiştilor ortodonţi, chirurgi oro-maxilo-faciali şi plasticieni prin realizarea deanalize cefalometrice, planificarea tratamentului sau simularea acestuia.

2.4 AX. CEPHAudax, Ljubljana, Slovenia oferã programul de analizã cefalometricã Ax. CEPH.

Ax. CEPH include instrumente necesare pentru crearea de analize cefalometrice,superimpoziţii şi planificarea tratamentului ortodontic.

2

Capitolul 3

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATÃ CU FASCICULCONIC (CBCT)

Imagistica craniofacială este o componentă crucială a fişei ortodontice a unuipacient. Standardul de aur pentru fişa ortodontică este încercarea de a obţine o replicăexactă a structurilor anatomice reale sau a „adevărului anatomic”. De curând s-a pus mai mult accent pe tehnologia CBCT, imagini 3D şi modelelevirtuale. Principalul avantaj al CBCT este faptul că clinicianul poate obţine date multmai precise dintr-o singură explorare imagisticã decât din asocierea mai multorradiografii 2D tradiţionale (5).

Studiile efectuate, precum şi utilizarea în practica clinicã a acestor sisteme deimagisticã, demonstreazã în continuare faptul cã pot mări în mod considerabilcapacitatea de diagnosticare a medicului ortodont. Ele oferă o evaluare cuprinzătoare adentiţiei şi este foarte folositoare pentru identificarea anormalităţilor, precum:anodonţiile, supranumerarii, tulburările de erupţie existente, poziţia necorespunzătoare adinţilor şi/sau neregularităţi ale rădăcinilor care ar putea întârzia sau împiedica evoluţiadinţilor, etc.

În anul 1994, autori precum Jacobson şi Gereb au dezvoltat analiza cefalometricã3D. Analiza 3D este generatã digital şi vizualizatã pe monitorul unui computer,superimpozatã ulterior pe o reconstrucţie cranio-facialã 3D; în acest mod, imaginileputând fi examinate şi studiate din orice perspectivã doritã de clinician. Mai mult, oricepunct anatomic de interes poate fi identificat în spaţiu, fiind atribuit coordonatelor X, Yşi Z. Aceastã metodã permite mãsurarea distanţelor dintre punctele craniometrice, aunghiurile dintre planuri, precum şi mãsurarea volumelelor. Un beneficiu major alacestei metode este analiza independentã a pãrţii dreapta şi stânga, fãrã suprapunereastructurilor adiacente sau bilaterale.

Majoritatea reperelor anatomice utilizate în analiza 2D nu pot fi folosite înanaliza 3D, întrucât acestea au fost create prin suprapunerea structurilor din diferiteplanuri, motiv pentru care s-au definit puncte craniometrice noi cu aplicabilitate uşoarãşi rapidã de identificare 3D.

Identificarea punctelor craniometrice prin analiza 3D genereazã în mod automatobţinerea unor mãsurãtori lineare, angulare, proporţionale şi ortogonale, reconstrucţiile3D fiind sursa obţinerii unor imagini cu acurateţe deosebitã a reperelor anatomice de lanivelul masivului facial.

Un program de cefalometrie computerizatã este instrumentul ce poate facilitaactivitatea specialistului ortodont, fãcând posibiliã furnizarea rapidã a datelor, astfel,clinicianul putând ulterior sã stabileascã un diagnostic corect şi sã stabileascã un plan detratament corespunzãtor.

3

Capitolul 3TOMOGRAFIA COMPUTERIZATÃ CU FASCICUL CONIC (CBCT)

Gama de programe disponibile pe piaţã medicalã este într-o permanentãascensiune, dezvoltare şi îmbunãtãţire, medicului ortodont rãmânându-i doar sã facãalegerea potrivitã cazului studiat.

Printre cele mai cunoscute programe de cefalometrie 3D putem preciza :Romexis Planmeca, Maxilim (Medicim, K.U. Leuven, Belgium), In Vivo 5 Anatomage.

ROMEXIS PLANMECACu un set complet de instrumente de vizualizare, de sporire şi de mãsurare a

imaginii, Planmeca Romexis îmbunãtãţeşte valoarea diagnosticã a radiografiilor.Software-ul include module diferite, putându-se alege în funcţie de de necesitãţile şinevoile clinicianului.

Software-ul Planmeca Romexis 3D oferã o imagine de ansamblu imediată, cepoate fi vizualizatã din diferite proiecţii şi unghiuri sau poate fi transformatã în imaginipanoramice, cefalometrice sau multiple secţiuni transversale.

MAXILIMMaxilim permite clinicianului sã creeze din imagini de CBCT modele 3D. Este

foarte important pentru clinician ca în momentul în care realizeazã etapizarea unui plande tratament, sã fie corect instituit, acest lucru obţinându-se prin examinarea în comun aţesutului dur, a ţesutului moale şi a ocluziei. Astfel, pornind de la imaginile de CBCT şiamprentele maxilare şi mandibulare, programul poate crea suprafaţa 3D cranio-facialã.

INVIVO5 ANATOMAGE DENTALInvivo 5 este un soft complex, cu capacitatea de a cuprinde şi acoperi întreaga

activitate stomatologicã, având astfel aplicabilitate în domenii precum implantologie,CAD/CAM, ortodonţie, chirurgie oralã şi maxilo-facialã, parodontologie, proteticã,radiologie.

4

CONTRIBU II PERSONALEȚCapitolul 4

MOTIVA IA I OBIECTIVELE STUDIILOR DOCTORALEȚ Ș

Ortodonţia este ramura medicinei care poate fi imparţitã în trei categorii, înfuncţie de natura şi momentul în care se intervine terapeutic, astfel: preventivã,interceptivã şi corectivã. Ultimele douã categorii menţionate, aduc la cunoştinţãpacientului eventualele probleme existente, precum şi necesitatea instituirii unuitratament ortodontic, care sã reducã sau sã elimine dezechilibrele create.

Efectuarea unui tratament ortodontic corect instituit, are la baza emitereaunui diagnostic corect si complet, integrat in statusul general de sanatate alpacientului, reducand astfel la minimum dezechilibrele cantitative si directionale,implicatiile functionale cat si cauzele determinate.

Un prim moment deosebit de important în domeniul ortodonţiei a constat înintroducerea teleradiografiei în practica medicalã, oferindu-se astfel posibilitateaidentificãrii şi cuantificãrii relaţiilor aparatului dento-maxilar în totatlitatea sa.Introducerea, cunoaşterea şi punerea în practicã a diferitelor metode cefalometrice,manuale dar şi computerizate, s-a dovedit a fi o realã necesitate şi utilitate înpractica ortodonticã.

Concomitent cu dezvoltarea disciplinei de ortodonţie şi a celei de imagisticãmedicalã au avut loc şi progrese ale tehnologiei informatice; prin coroborareatuturor progreselor obţinute au apãrut astfel programe cefalometrice computerizatespecializate în domeniul ortodonţiei, creditate cu un grad de acurateţe similar cumetodele manuale de interpretare; realul avantaj prezentat de aceste programe esteconstituit de economia de timp.

Introducerea radiografiei digitale directe şi indirecte, a CBCT-ului şi aprogramelor de cefalometrie computerizatã 3D au permis specialiştilor radiologi şiortodonţi sã studieze şi sã analizeze structurile cranio-faciale în toate cele 3 aspectespaţiale, cu o precizie mult crescutã. Astfel, utilizarea imaginilor de CBCTîmpreunã cu programele specializate permit obtinerea de reprezentaţii 3D corecte,fãrã distorsiuni sau modificãri ale structurilor cranio-faciale, asigurând un bagaj deinformaţii cu valoare diagnosticã; mai mult, imaginile de CBCT au avantajul de a fiîmbunãtãţite.

CBCT-ul are capacitatea de a analiza anomaliile cranio-faciale şi/sau aevaluãrii creşterii şi dezvoltãrii masivului facial, în identificarea eroziunilorprezente la nivelul corticalei condiliene apreciindu-se afectiunile ATM-ului, însãutilitatea cea mai comunã a CBCT-ului este aceea de a permite ortodonţilor sãvizualizeze cu o precizie de 100% poziţia unui dinte supranumerar sau inclus.

5

Capitolul 4 MOTIVA IA I OBIECTIVELE STUDIILOR DOCTORALEȚ Ș

În teza de faţã, partea generală a lucrării face o trecere în revistă a metodelorclasice de prelucrare a teleradiografiei, fiind evidenţiate elementele de noutate aduse decătre fiecare analiză. De asemenea a fost efectuată o sinteză privind cele mai utilizateprograme informatice de cefalometrie, fiind subliniate elementele ce le diferenţiază şicare evidenţiază progresul marcat. În final, sunt prezentate aplicaţiile de bază alecomputer-tomografiei în ortodonţie şi chirurgia ortognatică.

Cu mai mult de 43 de sisteme diferite de tomografie computerizată cu fasciculconic (CBCT) acum disponibile pe piaţa mondială, de la 20 de companii comercialedisponibile, doze de radiaţie mai mici, (6, 7, 8, 9) şi costuri mai reduse, (1) radiografia3D pare ca devine mai obişnuită în practica dentară, demonstrând o acurateţe mult maivastă decât radiografia 2D şi un domeniu mai larg de aplicaţii.(2, 10, 11).

Cele mai des utilizate sisteme de obţinere a imaginii CBCT sunt 3D Accuitomo(J. Morita, Kyoto, Japonia), CB MercuRay (Hitachi Medical Corporation, Osaka,Japonia), iCAT (Imaging Sciences International, Hatfield, PA), Galileos (Sirona DentalSystems LLC, Charlotte, NC), New-Tom 3G (QR srl, Verona, Italia), Scanora 3D(SOREDEX, Milwaukee, WI), and Kodak 9500 (Kodak Dental Systems, Rochester, NY).Scopul lucrării prezente este axat pe două direcţii; prima, de a investiga beneficiulutilizarii sistemului CBCT în domeniul ortodonţiei ca si examen imagistic şi doi, de acompara precizia diferitelor tipuri de programe cefalometrice 2D şi 3D, realizate pentrumăsurători lineare şi unghiulare cât şi pentru măsurători ale spaţiului aeric.

6

Capitolul 5

EVALUAREA FIABILITǍ II I ACURATE II A TREI SOFTURIȚ Ș ȚCEFALOMETRICE COMPUTERIZATE 2D

5.1 INTRODUCERE

Scopul şi obiectivele urmãrite prin acest studiu retrospectiv este de ainvestiga şi evalua aportul a trei programe de cefalometrie computerizatã, prinprisma investigãrii comparative a repetabilitãţii datelor obţinute cu ajutorul a douãmetode de analizã cefalometricã, Steiner şi Tweed.

5.2 MATERIALE I METODEŞ

În vederea efectuãrii studiului prezent, au fost selectate 39 de teleradiografiiiniţiale, imagini obţinute cu acelaşi aparat radiologic Planmeca ProMax3D Mid(Planmeca, Helsinki, Finland). 11 subiecţi sunt de sex masculin şi 28 subiecţi suntde sex feminin., cu vârste cuprinse între 7 şi 33 de ani.

Pentru realizarea imaginilor de teleradiografie lateralã, toţi pacienţii au fostpoziţionaţi în cefalostat într-o poziţie naturalã (natural position – NHP). Ulterior,radiografiile obţinute au fost stocate într-o baza de date computerizatã, urmând a fiimportate în programele cefalometrice specializate: Planmeca Romexis® (Romexis3.2.0., Helsinki, Finland), Orthalis (France) şi AxCeph (A.C 2.3.0.74, Ljubljana,Slovenia). Inaintea trasãrii punctelor cefalometrice, imaginile au fost calibrate cuscopul de a minimaliza orice distorsiune iniţiatã de program. Dupã indeplinireaacestei condiţii, pentru fiecare program în parte s-a realizat identificarea reperelorcraniometrice utilizând un mouse de calculator.

Pasul urmãtor este acela în care programul de analizã cefalometricãcalculeazã în mod automat toate mãsurãtorile generate de punctele craniometricealese, efectuându-se astfel un raport aferent fiecãrei analize în parte, de cãtreoricare din cele trei programe utilizate în acest studiu.

Au fost cumulate un numãr de 24 de mãsurãtori cefalometrice, 13 unghiulareşi 11 lineare, mãsurãtori frecvent utilizate în analiza relaţiilor dento-faciale. Toţiparametrii au fost înregistraţi pentru fiecare radiografie în parte, mãsurãtori realizateîn toate cele trei programe de cefalometrie computerizatã.

Pentru a se putea evalua repetabilitatea, imaginile de teleradiografiecomputerizatã au fost reinterpretate de cãtre acelaşi autor, la un interval de douãsãptãmâni, pentru fiecare software în parte.Mãsurãtorile utilizate în studiu sunt prezentate în Tabelul 5.1, acestea fiind împãrţite înparametrii scheletali (în numãr de 12), dentoalveolari (în numãr de 9) şi de ţesut moale(prezenţi în numãr de 3).

7

Capitolul 5EVALUAREA FIABILITǍ II I ACURATE II A TREI SOFTURI CEFALOMETRICE COMPUTERIZATE 2D Ț Ș Ț

Tabel 5.1 Mãsurãtorile cefalometrice utilizate în studiu.

Parametrii scheletali Parametrii dento-alveolari Parametrii ţesutului moale1 - SNA 13 – 1u – NA (mm) 22 – Upper lip thickness

2 – SNB 14 – 1l – NB (mm) 23 – Total chin thickness3 – ANB 15 – AO-BO 24 – Z-Angle4 – Occlusal plane 16 – Interincisal angle5 – SN – GoGn 17 – Holdaway Ratio (PO AND I TO NB) (mm)6 – Anterior facial height (AFH) 18 – Incisor-mandibular plane angle7 – Posterior facial Height (PFH) 19 – Frankfort-mandibular incisor angle 8 – S – L (mm) 20 – Max1-NA (angle incisive superior)9 – S -E (mm), 21 – Mand -NB (angle incisive inferior)10 – Frankfort-mandibular plane angle11 – SND angle

12 – Pog -NB (mm)

5.3 REZULTATE

În ansamblu, studiul de faţã, dintr-un total de 24 de mãsurãtori, a identificat 16 caavând semnificaţie semnificatovã statistic. Astfel, SNA, SNB, ANB, AO-BO, Z-angle,Upper lip thickness, Total chin thickness, SND, Posterior facial height, SN-OcP, SN-GoGn, Mand-NB, 1u-NA, 1l-NB, Pog-NB, PO şi I – NB, S-E, au prezentat nivelescãzute de repetabilitate atunci când au fost comparate cele douã metode de analizãcefalometricã între ele sau atunci când au fost comparate cele trei tipuri de programe deanalizã cefalometricã între ele.

Rezultatele analizei statistice aratã diferenţe semnificative din punct de vederestatistic între Romexis (consideratã în aceastã cercetare ca fiind de referinţã – metodagold standard) şi Ax. CEPH pentru 7 variabile : Frankfort-mandibular plane angle,ANB, Occlusal plane, Z-angle, Upper lip thickness, Total chin thickness, S-E. Deasemenea, analiza statisticã evidenţiazã diferenţe semnificative statistic şi întreprogramul de analizã Ax. CEPH atunci când este comparat cu Orthalis, pentru 9variabile: SNA, ANB, Z- angle, SND, SN – GoGn, 1u – NA, 1l – NB, Pog – NB, S-E.

In studiul de fata au arãtat diferenţe semnificative statistic când s-au comparatmãsurãtorile dintre Romexis şi Ax. CEPH, coeficientul de corelaţie Pearson fiind de r =0.50; de asemenea, am constat cã nu existã diferenţe semnificative statistic lacompararea Romexis şi Ax. CEPH, coeficientul de corelaţie Pearson fiind de r = 0.76.

Toate datele obtinute sunt reprezentate sumar in tabelul 5.2 şi tabelul 5.3, pentrufiecare analiza in parte, evidentiindu-se astfel parametrii semnificativi din punct devedere statistic.

5.5 DISCU IIŢ

Repetabilitatea şi reproductibilitatea mãsurãtorilor cefalometrice, au fost şi suntun subiect controversat şi permanent cercetat de cãtre numeroşi autori, scopul studiilorfiind acelaşi, însã designul era diferit (12-26).

8


Tabel 5.2 Valoarea medie, deviația standard (SD), compararea perechilor bazate pe estimarea mediilor grupateîn funcţie de programele de analiză cefalometrică.

Mean±SD*p-value

(95%CI)

Multiple Comparisons - p values

ROMEXIS A.C.CEPH ORTHALIS ROMEXIS/ACC

ACC/ORTHALIS

ROMEXIS/ORTHALIS

TWEED ANALYSIS

Frankfort-mand incisor angle 63.02±8.68 63.78±9.64 64.45±9.69 0.8 0.93 0.95 0.78

Frankfort-mand plane angle 21.97±6.89 20.82±5.81 21.84±6.58 0.69 0.71 0.77 1

Incisor-mand plane angle 95.01±10.18 95.04±10.3 91.26±18.02 0.33 0.99 0.37 0.44

SNA 80.59±3.35 80.01±3.12 78.97±4.17 0.142186 0.761917 0.419340 0.125512

SNB 77.55±4.24 77.81±4.33 77.24±4.52 0.848600 0.963206 0.835005 0.948017

ANB 3.04±4.05 2.20±3.88 1.74±5.05 0.421361 0.679902 0.888662 0.397201

AO-BO -0.71±5.07 -0.91±4.96 -0.29±5.20 0.862660 0.984799 0.855938 0.929439

Occlusal plane 8.09±4.10 6.60±3.47 7.18±4.18 0.257661 0.231726 0.796954 0.577669

Z-Angle 79.14±7.9 76.38±7.89 76.50±9.05 0.265177 0.318596 0.997695 0.351996

Upper lip thickness 10.42±2.30 11.10±1.88 10.24±1.97 0.163460 0.328605 0.167036 0.919140

Total chin thickness 11.31±2.37 12.41±1.94 11.58±2.42 0.090153 0.088948 0.247834 0.860478

Posterior facial height 37.87±6.91 38.44±5.77 36.18±5.17 0.238839 0.911131 0.234555 0.440606

Anterior facial height 55.85±9.63 57.23±6.14 56.89±6.56 0.711083 0.707889 0.979417 0.821110

Facial height index 68.32±8.71 67.37±8.97 - 0.639644 - - -

STEINER ANALYSIS

SNA 80.77±3.16 80.09±3.25 79.58±3.01 0.259382 0.613530 0.762549 0.230531

SNB 77.81±4.36 77.82±4.39 77.42±4.65 0.906228 0.999999 0.921643 0.922126

ANB 2.95±4.25 2.27±3.85 2.16±3.98 0.650767 0.741940 0.992128 0.668047

SND angle 75.08±4.53 75.01±4.58 74.63±4.89 0.902673 0.997617 0.933226 0.907008

Interincisal angle 128.4±12.2 128.2±12.3 129.1±12.3 0.933897 0.997431 0.935075 0.957776

SN-OcP 16.06±4.57 15.96±4.17 16.39±4.23 0.901322 0.994737 0.901161 0.939679

SN-GoGn 30.93±5.8 30.99±5.76 32.74±5.58 0.297119 0.998605 0.381700 0.353999

Max1-NA 24.22±8.94 24.56±8.91 25.13±9.81 0.91 0.99 0.96 0.9

Mand-NB 24.4±7.42 24.95±8.03 24.05±7.33 0.874138 0.947181 0.864332 0.978120

1u-NA 3.67±3.36 4.58±2.94 5.87±2.17 0.004518 0.352039 0.125689 0.003235

1l-NB 3.97±2.32 3.99±2.06 4.74±1.94 0.203957 0.999146 0.279053 0.260483

Pog-NB 1.40±1.8 1.14±2.24 1.951.47± 0.157296 0.817027 0.143941 0.402605

Holdaway Ratio 2.58±3.55 2.86±3.82 0.61±1 0 1 0 0

S-L 43.88±10.1 46.26±8.47 44.87±8.47 0.514740 0.485346 0.780304 0.881659

S-E 17.37±4.02 18.53±3.18 18.39±3.07 0.282216 0.313534 0.984781 0.401513

9

Capitolul 5EVALUAREA FIABILITǍ II I ACURATE II A TREI SOFTURI CEFALOMETRICE COMPUTERIZATE 2DȚ Ș Ț

Tabel 5.3 Media diferenţelor, intervalul de variaţie al diferenţei, compararea perechilor bazate pe estimareadiferenţei mediilor grupate în funcţie de programele de analiză cefalometrică şi raportate la ROMEXIS

ROMEXIS / ACC ROMEXIS / ORTHALIS

Difference mean(95%CI for difference*)

p-value(95%CI)

r* Difference mean(95%CI for difference**)

p-value(95%CI)

r

TWEED ANALYSIS

Frankfort-mand incisor angle -0.761 (-1.98÷0.457) 0.21 0.92 -1.426 (-2.91÷0.06) 0.06 0.88

Frankfort-mand plane angle 1.156 (0.56÷2.257) 0.04 0.87 0.13 (-0.814÷1.074) 0.78 0.91

Incisor-mand plane angle -0.395 (-1.447÷0.657) 0.45 0.95 3.743 (-1.215÷8.701) 0.14 0.55

SNA 0.577 (-0.042÷1.197) 0.067 0.8329 1.614 (0.408÷2.820) 0.010 0.5423

SNB -0.261 (-1.009÷0.486) 0.483 0.8591 0.312 (-0.137÷0.76) 0.167 0.9534

ANB 0.839 (0.339÷1.333) 0.002 0.9276 1.302 (0.260÷2.344) 0.016 0.7789

AO-BO 0.195 (-0.496÷0.885) 0.571 0.9125 -0.425 (-1.011÷0.161) 0.150 0.9401

Occlusal plane 1.482 (0.388÷2.576) 0.009 0.6244 0.903 (-0.722÷2.528) 0.268 0.2871

Z-Angle 2.763 (0.576÷4.95) 0.015 0.6453 2.638 (0.386÷4.890) 0.023 0.6809

Upper lip thickness -0.675 (-1.199÷-0.152) 0.013 0.7275 0.185 (-0.387÷0.756) 0.517 0.6783

Total chin thickness -1.101 (-1.716÷-0.486) 0.001 0.6393 -0.270 (-1.154÷0.613) 0.539 0.3710

Posterior facial height -0.566 (-2.462÷1.331) 0.549 0.5993 1.686 (-0.298÷3.669) 0.093 0.5330

Anterior facial height -1.384 (-3.779÷1.010) 0.249 0.6538 -1.045 (-3.379÷1.290) 0.370 0.6748

Facial height index - - 0.8498 ÷ - -

STEINER ANALYSIS

SNA 0.681 (-0.065÷1.1426) 0.072 0.7498 1.187 (0.601÷1.773) 0.000 0.8339

SNB -0.001 (-0.789÷0.787) 0.997 0.8500 0.394 (-0.013÷0.800) 0.057 0.9644

ANB 0.682 (0.184÷1.180) 0.009 0.9346 0.793 (0.371÷1.215) 0.001 0.9533

SND angle 0.071 (-0.672÷0.814) 0.847 0.8768 0.451 (0.024÷0.873) 0.039 0.9649

Interincisal angle 0.196 (-1.112÷1.504) 0.763 0.9479 -0.793 (-2.678÷1.092) 0.399 0.8918

SN-OcP 0.098 (-0.516÷0.712) 0.749 0.9124 -0.334 (-1.428÷0.761) 0.541 0.7159

SN-GoGn -0.068 (-0.528÷0.393) 0.767 0.9706 -1.811 (-2.343÷-1.273) 0.000 0.9601

Max1-NA -0.342 (-1.414÷ 0.730) 0.522 0.9333 -0.914 (-2.166÷0.337) 0.147 0.9217

Mand-NB -0.547 (-1.478÷0.383) 0.241 0.9359 0.350 (-0.357÷1.055) 0.322 0.9676

1u-NA -0.911 (-1.636÷0-0.185) 0.015 0.7622 -2.203 (-3.177÷-1.229) 0.000 0.4950

1l-NB -0.020 (-0.363÷0.322) 0.906 0.8935 -0.764 (-1.056÷-0.472) 0.000 0.9286

Pog-NB 0.259 (-0.064÷0.582) 0.112 0.9036 -0.552 (-1.051÷-0.054) 0.031 0.5864

Holdaway Ratio -0.279 (-0.690÷0.131) 0.176 0.9451 1.972 (0.547÷3.393) 0.008 -0.734

S-L -2.387 (-5.071÷0.295) 0.080 0.6258 -0.993 (-3.343÷1.357) 0.397 0.7166

S-E -1.156 (-2.153÷-0.159) 0.024 0.6672 -1.024 (-2.01÷-0.033) 0.042 0.6716

10


Orientarea studiului, a fost de a testa şi evalua repetabilitatea, prin prismacomparãrii mãsurãtorilor obţinute de cele trei software-uri, aceastã strategie conducândulterior clinicianul în obţinerea unui rezultatul final raţional şi corect cu privire ladiagnosticarea cazului clinic. Mai mult, studiul prezent expune o evaluare comparativã adouã metode diferite de analizã cefalometricã, analiza Steiner şi analiza Tweed.

Este evident faptul cã metoda computerizatã reduce, discret, posibilitatea deapariţie a erorilor, aceastã metodã fiind consideratã în mod clar mult mai sigurã decâtmetoda clasicã. Studiul actual, nu a comparat cele trei programe de analizãcomputerizatã cu metoda tradiţionalã, însã relevanţa lui este existenţa diferenţelordemonstrate prin analiza statisticã între cele trei software-uri.

Punctele A, B şi N sunt considerate în urma a numeroase studii ca fiind puncte cedefinesc contururi osoase cu localizare mult inferioarã, demonstrându-se faptul cãmetoda computerizatã este mult mai fidelã în identificarea lor decât metoda manualã(27).

Parametrii 1u-NA şi 1l-NB, ce au necesitat localizarea punctelor A şi B au arãtatdiferenţe semnificative statistic în studiul prezent când s-au comparat mãsurãtoriledintre Romexis şi Ax. CEPH; de asemenea, am constat cã nu existã diferenţesemnificative statistic la compararea Romexis şi Ax. CEPH. Alte studii, relateazã pentruaceste douã mãsurãtori diferenţe semnificative statistic atunci cãnd au comparat metodamanualã cu cea computerizatã (28), şi când au comparat trasãrile manuale obţinute decãtre Observatorul 2 cu cele computerizate obţinute de cãtre Observatorul 1 (12);

Parametrul angular SNGn, este un alt un parametru ce implicã identificareapunctului N, reper considerat ca fiind dificil de identificat. Referitor la acest parametru,unele studii anterioare susţin cã nu existã diferenţe statistice atunci când comparãrezultatele obţinute prin cele douã metode de analizãcefalometricã (29-30).

Parametrii Upper lip thickness, Total chin thickness şi Z-Angle prezintã înstudiul de faţã diferenţe semnificative; aşadar, pentru Upper lip thickness, coeficientulde corelaţie Pearson a fost cu mult mai scãzut (Mean Difference = -0.675, p = 0.013) r =0.73 pentru valorile dintre Romexis şi Ax. CEPH, în timp ce mãsurãtorile dintre Ax.CEPH şi Orthalis au fost gãsite cã fiind mult mai mari (Mean Difference=0.86,p<<0.01).

Pentru parametru Total chin thickness valoarea obţinutã prin Ax. CEPH a fostgãsitã ca fiind mult mai scãzutã în comparaţie cu valoare din Romexis; pentru unghiulZ, valorile au prezentat diferenţe semnificative pentru toate cele trei programecomputerizate; astfel, între Romexis şi Ax. CEPH şi între Romexis şi Orthalis diferenţeleau fost evidente, rezultând cã valorile unchiului Z din Romexis sunt cu mult maicrescute decât celelalte.

Valorile cu un coeficient de corelatie Pearson mai mare de 0.8 s-au considerat cafiind valori puternice,pentru valorile cuprinse intre [0.5, 0.8], corelatia poate fi

11

Capitolul 5EVALUAREA FIABILITǍ II I ACURATE II A TREI SOFTURI CEFALOMETRICE COMPUTERIZATE 2DȚ Ș Ț

considerata ca fiind moderata, iar pentru valori mai mici de 0.5, corelatia poate ficonsiderata slaba (insignifianta).

Astfel, figura 5.1 si figura 5.2, ilustreaza concordanta dintre valorile obtinute cucele trei programe cefalometrice diferite pentru analiza Tweed si respectiv pentruanaliza Steiner. Parametrii situati sub linia rosie reprezentand valorile consideratemoderate sau nesemnificative.

Fig. 5.61 Corelatia Pearson pentru valorile obtinute cu analiza Tweed, masurate cu Ax. CEPH siOrthalis, raportate la Romexis.

Fig. 5.2 Corelatia Pearson pentru valorile obtinute cu analiza Steiner, masurate cu Ax. CEPH siOrthalis, raportate la Romexis.

12


5.6 CONCLUZII

Concluzia de ansamblu în urma rezultatelor obţinute din analiza statisticã, esteaceea cã s-au gãsit diferenţe semnificative din punct de vedere statistic întremãsurãtorile efectuate pentru 16 parametri : SNA, SNB, ANB, AO-BO, Z-angle, Upperlip thickness, Total chin thickness, SND, Posterior facial height, SN-OcP, SN-GoGn,Mand-NB, 1u-NA, 1l-NB, Pog-NB, PO şi I – NB, S-E.

În concordanţã cu rezultatele studiului prezent, mãsurãtorile obţinute prinprogramele de analizã cefalometricã 3D Romexis şi Ax. CEPH sunt mult mai precisedecât cele obţinute prin programul de analizâ cefalometricã Orthalis. Astfel,amplitudinea diferenţelor înregistrate între Romexis şi Ax. CEPH este prezentã pentruurmãtorii parametri : Upper lip thickness (mm), Total chin thickness (mm), Anteriorfacial height (mm), Posterior facial height (mm), 1u-NA (mm), S-L (mm), S-E (mm),Occlusal plane, Z-Angle, diferenţe considerate semnificative statistic având o corelaţiemoderatã. Relevanţa acestor diferenţe variazã în funcţie de obiectivele şi scopul fiecãruiclinician în parte.

13

Capitolul 6

FIABILITATEA ŞI ACURATEŢEA A TREI SOFTURI DECEFALOMETRIE COMPUTERIZATĂ 2D ŞI ANALIZA

CEFALOMETRICĂ MANUALĂ

6.1 INTRODUCERE

Obiectivul acestui studiu a fost de a determina, evalua şî compara acurateţea şireabilitatea mãsurãtorilor liniare şi angulare, pe imagini de cefalometrie convenţionalã,imagini obţinute utilizând: trei programe diferite de realizare a cefalometriilor digitaledirecte 2D [Vista Dent OC (4.2.44, GAC International Inc, Bohemia, NY), PlanmecaRomexis® (Romexis 3.2.0., Helsinki, Finland), TotalCeph (Torc Software Ltd., Istanbul,Turkey)] şi tehnica manualã de analiza cefalometricã realizatã pe teleradiografiiconvenţionale printate.


121 de radiografii cefalometrice pre-tratament au fost selectate din arhiveleUniversităţii „Near East”, Facultatea de Medicinã Dentarã, Departamentul deRadiologie şi Diagnostic Oral, pentru a desfăşura un studiu care să indice acurateţea şifiabilitatea măsurătorilor angulare şi lineare pentru trei programe, specializate înimagistica 2D, precum şi mãsurãtorile realizate manual.

Identificarea reperelor şi realizarea măsurătorilor pentru analiza cefalometrică2D şi analiza cefalometrică manualã au fost îndeplinite de cãtre un singur observator. Întotal au fost identificate 39 de măsurători (17 lineare şi 22 angulare).

Pentru a determina variabilitatea şi exactitatea preciziei intraobservatorului(LOF), toate mãsurãtorile realizate în studiu au fost refãcute integral la un interval de celpuţin doua saptãmâni.

Imaginile digitale au fost stocate în baza de date în cadrul programului propriu alproducătorului (Dimaxis pro, versiunea 4.0.5, Planmeca, Helsinki, Finlanda), corectatepentru mărire şi transferate cãtre analiza cefalometricã prin utilizarea programelor VistaDent OC 4.2.44 (GAC International Inc, Bohemia, NY), Planmeca Romexis® (Romexis3.2.0, Helsinki, Finland) şi TotalCeph (Torc Software Ltd., Istanbul, Turkey). Înainteadigitizării reperelor cu programele specializate, filmele au fost calibrate prin stabilirea adouă puncte pe rigla aflatã în caseta digitală, care este o funcţie automată a programelorcegalometrice.

Observatorului i s-a permis ajustarea imaginii folosind funcţiile de mãrire,luminozitate şi contrast, oferindu-i uşurinţă în stabilirea şi identificarea repereloranatomice, măsurătorile fiind generate automat de catre fiecare soft in parte (Figura 6.1– 6.3).

Pentru tehinca manuală, reperele craniometrice au fost trasate de către acelaşi

14

Capitolul 6 FIABILITATEA I ACURATE EA A TREI SOFTURI DE CEFALOMETRIE COMPUTERIZATĂ 2D I ANALIZAŞ Ţ Ş


examinator pe hartie de calc, folosind un creion cu diametrul de 0,3 milimetri, iar pentrumăsurãtori o riglă şi un protractor (Figura 6.4).

Atât în cazul trasãrilor computerizate cât şi în cazul celor manuale, observatorulnu a efectuat mai mult de 10 radiografii într-o zi pentru a evita erorile datorate oboselii.

Fig. 6.1 Determinarea punctelor craniometrice şi amãsurãtorilor cefalometrice utilizate în studiu cu

ajutorul software-ului Planmeca Romexis® (Romexis3.2.0., Helsinki, Finland) - Analiza Downs (imagine

din arhiva personalã)


ajutorul software-ului TotalCeph (Torc Software Ltd.,Istanbul, Turkey) – Analiza Downs (imagine din

arhiva personalã)


ajutorul software-ului Vista Dent OC 4.2.44 (GACInternational Inc, Bohemia, NY) -

Analiza Downs (imagine din arhiva personalã)

Fig. 6.4 Reperele anatomice şi mãsurãtorilecefalometrice utilizate în studiu (tehnica manualã -

imagine din arhiva personalã)

Fiabilitatea intra-observatorie a fost estimată prin calcularea coeficienţilor decorelare intraclasă (ICC); pentru compararea celor trei metode cefalometrice 2D şi aînregistrãrilor manuale au fost folosite testele Kruskall–Wallis şi Wilcoxon H.

6.3 REZUTATE

Datele obținute în acest studiu au fost evaluate cu SPSS 20. Pentru examinareadiferenţelor dintre cele 4 grupe studiate s-a folosit testul Kruskal-Wallis H, cu o corecțieBonferroni.

15

Capitolul 6 FIABILITATEA ŞI ACURATEŢEA A TREI SOFTURI DE CEFALOMETRIE COMPUTERIZATĂ 2D ŞI ANALIZA


Atunci când s-a testat diferența dintre cele două măsurători pentru fiecarevariabilã în parte s-a utilizat testul Wilcoxon.

La examinarea diferențelor dintre grupuri, nivelul de semnificație de 0,05 a fostfolosit astfel: p <0.05, în cazul în care există o diferență semnificativă între grupuri, şirespectiv p> 0.05, în cazul în care există este indicatã o diferență semnificativă întregrupurile analizate.

Cele 4 metode de analizã cefalometricã au fost comparate, gasindu-se astfeldiferențe semnificative din punct de vedere statistic (p <0,05) pentru urmãtoriiparametri: NA-Apg, AB / NPg, GoMe / FH, Oc / FH, l1 / Mand, Na Perp – A, FH /GoMe, BaN / PtMGn, PtGn / BaN, UM – PtV, SNA, u1 – NA, Oc / SN (Tabel 6.1 şi6.2).

Tabel 6.1 Evaluarea statisticã a celor 4 grupe, comparate între ele cu ajutorul testului Kruskal-Wallis H.

NrMAS. CEF. PLANMECA

ROMEXIS TOTALCEPH VISTA DENT OC

4.2.44 METODA

MANUALAmed min max med min max med min max med min max

Analiza Downs1 NPG/FH (°) 88,3 80,8 97,2 88,0 79,4 95,5 87,7 80,0 96,0 87,9 81,0 97,52 NA/ Apg (°) 4,9 -12,2 19,7 -76,9 -180 179,2 4,7 -12 21,0 3,2 -16 18,03 AB / NPg (°) -2,6 -10,5 6,4 -5,5 -15,0 5,2 -5,4 -14 7,0 -4,4 -14 10,04 GoMe / FH (°) 23,4 7,6 37,2 23,9 8,1 36,8 24,3 8,0 35,0 26,0 13,0 38,55 SGn / FH (°) 58,6 49,6 68,4 58,6 49,1 67,3 58,9 49,0 69,0 58,7 49,0 85,06 Oc / FH (°) 13,5 0,5 179,6 6,6 -2,6 16,4 6,8 -3,0 16,0 7,8 -2,0 32,07 u1 / l1 (°) 128 99,3 168,3 126,9 94,5 166,9 126 96,0 167 127 97,5 169

8 l1 / Oc (°) 21,7 4,5 45,3 23,5 3,5 46,2 23,7 4,0 45,0 21,7 2,0 44,09 l1 / Mand (°) 5,9 -17,2 30,4 6,2 -15,7 33,5 6,2 -16 29,0 2,9 -19 30,010 u1 – APg (mm) 5,8 -2,2 13,0 5,8 -1,9 13,1 5,9 -2,0 13,0 6,5 -5,7 67,5

AnalizaMcNamara

11 Na Perp – A(mm)

1,2 -14,9 12,3 0,1 -10,7 7,1 -0,2 -9,0 6,0 -1,0 -10 5,1

12 Co – Gn (mm) 106 91,5 134,3 106,1 89,3 124,8 106 80,0 128 106 89,4 12613 Co – A (mm) 80,4 65,3 93,4 79,8 63,2 93,6 79,9 61,0 99,0 80,5 63,9 95,614 Max – Mand

diferenţã (mm)26,4 13,0 42,2 26,3 14,6 42,8 26,1 2,0 42,0 25,4 10,6 41,4

15 ANS – Me(mm)

62,5 51,6 80,3 62,6 52,2 81,7 62,4 49,0 81,0 63,0 51,9 82,8

16 BaN /PtMGn (°) 90,8 77,8 101,1 88,1 78,1 101,6 88,3 78,0 101 -1,8 -12 12,017 Pg – Na Perp

(mm)-2,1 -33,3 19,0 -3,6 -19,8 9,9 -4,3 -20 12,0 -3,8 -18 94,5

18 u1 – A (mm) 4,2 -3,6 10,2 4,2 -3,7 11,2 4,0 -3,0 10,0 4,6 -1,7 10,219 l1 – Apg (mm) 2,6 -5,7 9,0 2,6 -5,8 8,7 2,5 -6,0 9,0 2,7 -7,2 9,6

AnalizaRicketts

20 PtGn / BaN (°) 89,5 79,0 103,7 87,5 77,6 101,9 87,8 77,7 101 88,3 78,0 10121 NPg / FH (°) 88,4 80,5 96,9 88,0 79,4 95,5 87,6 79,7 96,1 87,5 25,5 97,522 GoGn / FH (°) 23,2 7,9 37,2 23,8 8,1 36,8 24,3 8,1 35,3 23,5 10,5 36,023 NPg – A (mm) 2,1 -5,1 8,9 2,1 -5,6 9,9 2,1 -5,5 9,0 1,4 -7,8 10,424 l1 – APg (mm) 2,5 -5,7 8,1 2,6 -5,8 8,7 2,5 -5,8 8,8 2,8 -4,7 9,625 UM– PtV (mm) 7,9 2,0 17,4 14,4 5,9 23,9 14,5 6,8 26,6 15,7 7,2 25,226 l1 / APg (°) 25,3 8,2 41,0 25,6 9,5 40,8 25,7 8,6 40,4 25,3 8,5 48,027 l lip – E plane

(mm)-1,7 -8,4 6,2 -1,4 -7,6 8,2 -1,4 -7,9 7,6 -1,3 -9,6 9,1

Analiza Steiner28 SNA (°) 81,0 72,3 90,9 80,8 72,2 90,4 80,2 72,4 89,8 79,4 70,0 89,029 SNB (°) 78,1 70,1 87,6 77,7 69,4 87,0 77,2 67,9 87,2 77,2 69,0 87,0

16

Capitolul 6 FIABILITATEA I ACURATE EA A TREI SOFTURI DE CEFALOMETRIE COMPUTERIZATĂ 2D I ANALIZAŞ Ţ Ş


30 ANB (°) 2,9 -4,2 9,0 3,0 -4,4 12,2 3,0 -4,7 8,7 2,3 -8,0 9,031 u1 – NA (mm) 3,9 -5,2 10,0 5,2 -3,1 9,9 4,1 -2,0 10,0 4,9 -1,8 13,832 u1 / NA(°) 22,2 -3,5 39,4 22,9 -3,4 40,0 23,3 0,5 39,0 24,1 2,5 43,033 l1 / NB (°) 4,7 -1,6 11,0 5,3 0,5 12,3 4,8 -1,0 12,0 4,8 -2,4 13,834 l1 – NB (mm) 27,4 4,8 49,1 27,2 5,2 49,5 27,4 4,1 49,9 25,9 2,0 49,035 Po – NB (mm) 1,1 -5,2 6,4 1,6 -2,8 7,3 1,5 -3,0 7,0 1,4 -2,6 5,936 Po, l1 – NB

diferenţã (mm)3,7 -8,0 12,8 3,7 -6,8 12,1 3,9 0,0 12,0 3,3 -8,2 12,6

37 Oc / SN (°) 17,7 5,7 33,6 18,7 7,2 30,9 18,9 6,8 30,5 17,4 6,5 31,038 GoGn / SN (°) 32,0 18,0 50,2 32,0 18,7 50,5 32,7 19,1 50,6 33,0 20,5 50,0

Analiza Wits39 AO – BO (mm) -0,8 -10,0 7,8 -1,3 -12,3 7,9 -1,0 -12 9,0 -0,8 -13 6,6

Tabel 6.2 Evaluarea statisticã a celor 4 grupe, comparate între ele cu ajutorul testului Kruskal-Wallis H.

Nr. MASURATORICEFALOMETRICE

Total Kruskal Wallis HTest (valoarea lui p)

Semnificaţie statisticã

media min maxAnaliza Downs

1 NPG/FH (°) 88,0 79,4 97,5 0,579 nesemnificativ2 NA/ Apg (°) -16,0 -179,9 179,2 0,000 1-3 / 2-3 / 3-43 AB / NPg (°) -4,5 -15,0 10,0 0,000 1-4 / 2-4 / 3-44 GoMe / FH (°) 24,4 7,6 38,5 0,002 1-3 / 1-45 SGn / FH (°) 58,7 49,0 85,0 0,806 nesemnificativ6 Oc / FH (°) 8,7 -3,0 179,6 0,028 3-47 u1 / l1 (°) 127,3 94,5 169,5 0,582 nesemnificativ8 l1 / Oc (°) 22,6 2,0 46,2 0,064 nesemnificativ9 l1 / Mand (°) 5,3 -19,0 33,5 0,004 1-2 / 1-3 / 1-410 u1 – APg (mm) 6,0 -5,7 67,5 0,810 nesemnificativ

Analiza McNamara11 Na Perp – A (mm) 0,1 -14,9 12,3 0,000 1-3 / 1-4 / 2-412 Co – Gn (mm) 106,3 80,0 134,3 0,966 nesemnificativ13 Co – A (mm) 80,2 61,0 99,0 0,769 nesemnificativ14 Max – Mand diferenţã

(mm)26,0 2,0 42,8 0,454 nesemnificativ

15 ANS – Me (mm) 62,6 49,0 82,8 0,712 nesemnificativ16 BaN / PtMGn (°) 66,4 -12,0 101,6 0,000 1-2 / 1-3 / 1-4 / 2-4 / 3-417 Pg – Na Perp (mm) -3,5 -33,3 94,5 0,062 nesemnificativ18 u1 – A (mm) 4,2 -3,7 11,2 0,222 nesemnificativ19 l1 – Apg (mm) 2,6 -7,2 9,6 0,953 nesemnificativ

Analiza Ricketts20 PtGn / BaN (°) 88,3 77,6 103,7 0,001 2-4 / 3-421 NPg / FH (°) 87,9 25,5 97,5 0,358 nesemnificativ22 GoGn / FH (°) 23,7 7,9 37,2 0,376 nesemnificativ23 NPg – A (mm) 1,9 -7,8 10,4 0,209 nesemnificativ24 l1 – APg (mm) 2,6 -5,8 9,6 0,845 nesemnificativ25 UM – PtV (mm) 13,1 2,0 26,6 0,000 1-2 / 1-3 / 1-4 / 2-4 / 3-426 l1 / APg (°) 25,5 8,2 48,0 0,772 nesemnificativ27 l lip – E plane (mm) -1,4 -9,6 9,1 0,842 nesemnificativ

Analiza Steiner28 SNA (°) 80,3 70,0 90,9 0,011 1-3 / 1-429 SNB (°) 77,6 67,9 87,6 0,257 nesemnificativ30 ANB (°) 2,8 -8,0 12,2 0,253 nesemnificativ31 u1 – NA (mm) 4,5 -5,2 13,8 0,000 2-3 / 3-432 u1 / NA(°) 23,1 -3,5 43,0 0,202 nesemnificativ33 l1 / NB (°) 4,9 -2,4 13,8 0,147 nesemnificativ34 l1 – NB (mm) 27,0 2,0 49,9 0,274 nesemnificativ35 Po – NB (mm) 1,4 -5,2 7,3 0,134 nesemnificativ36 Po, l1 – NB diferenţã

(mm)3,7 -8,2 12,8 0,695 nesemnificativ

37 Oc / SN (°) 18,2 5,7 33,6 0,002 1-2 / 1-3 / 1-4 / 2-438 GoGn / SN (°) 32,4 18,0 50,6 0,307 nesemnificativ

Analiza Wits39 AO – BO (mm) -1,0 -13,1 9,0 0,583 nesemnificativ

17

Capitolul 6 FIABILITATEA ŞI ACURATEŢEA A TREI SOFTURI DE CEFALOMETRIE COMPUTERIZATĂ 2D ŞI ANALIZA


6.4 DISCUŢII

Erorile obţinute prin metoda clasicã apar din achiziţia radiografiei, identificareapunctelor craniometrice, din mãsurãtori, precum şi din experienţa observatorului (16,31-33). Un studiu recent a concluzionat că diferențele dintre măsurătorile scheletale şicele dentare derivate de pe radiografiile cefalometrice originale și acelea identificate peimaginile lor digitale au fost semnificative din punct de vedere statistic, dar acceptabiledin punct de vedere clinic (23).

Majoritatea surselor de eroare în cazul analizei cefalometrice convenţionale ţinde mãrirea, trasarea, mãsurarea, înregistrarea şi identificarea reperelor (15, 16, 34, 35).Cu scopul de a elimina aceste erori, studiul de față s-a realizat cu radiografii digitale, şinu cu radiografii scanate.

În 2007 Sayinsu şi colab. (36) au descoperit o diferenţã între metoda tradiţionalãşi cea convenţionalã pentru urmãtoarele mãsurãtori analitice: înãlţimea maxilarului,adâncimea maxilarului, axa de creştere, FMA, unghiul nazio-labial, şi distanţã Nperpendicular. În alt studiu, 23 de mãsurãtori dintr-un total de 26 au fost gasite ca fiinddiferite statistic între mãsurãtorile manuale şi cele digitale. Astfel, s-a concluzionat cãrezultatele dintre cele douã metode pot fi comparabile (37). Cu toate acestea, numeroasestudii au raportat o diferenţã în erorile aceluiaşi reper, atât pe direcţie orizontalã cât şi pedirecţie verticalã (12, 38).

În literatura de specialitate, unghi nazolabial a fost singurul parametru care ademonstrat un nivel scazut de reproductibilitate (36, 39, 35).

Rezultate similare au fost raportate şi pentru gonion, porion, orbitale, şi respectivapexul incisivului inferior, care face ca aceste puncte sã fie inconstante și nesigure,indiferent de metoda utilizată (12).

6.5 CONCLUZII

În concluzie, cele 4 metode de analiza cefalometrica au fost comparate, gasindu-se astfel diferențe semnificative din punct de vedere statistic (p <0,05) pentru urmatoriiparametri: NA-Apg, AB / NPg, GoMe / FH, Oc / FH, l1 / Mand, Na Perp – A, FH /GoMe, BaN / PtMGn, PtGn / BaN, UM – PtV, SNA, u1 – NA, Oc / SN.

18

Capitolul 7

EVALUAREA ACURATEṬII ṢI REPRODUCTIBILITĂ IIŢMĂSURATORILOR CEFALOMETRICE OB INUTE CUŢ

DOUĂ VERSIUNI DIFERITE ALE PROGRAMULUISPECIALIZAT ROMEXIS

7.1 INTRODUCERE

Scopul studiului de faţã a fost acela de a determina acurateţea şireproductibilitatea mãsurãtorilor cefalometrice angulare şi lineare obţinute cu douãversiuni diferite ale software-ului Planmeca Romexis.


În prezentul studiu s-au folosit 48 de radiografii digitale pre-tratament, imaginipreluate din arhiva unui centru de radiologie privatã din Iaşi, Romania. Distribuţiapacienţilor a fost astfel: 21 de sex masculin şi 27 de sex feminin, având vârsta cuprinsãîntre 7 şi 33 de ani.

Toate imaginile radiografice au fost evaluate şi analizate de cãtre doi observatori,aceştia utilizând software-ul Romexis Planmeca. Fiecare observator a efectuatmãsurãtorile în douã versiuni diferite ale programului Romexis, utilizând pentru fiecareîn parte douã tipuri de analize cefalometrice: Analiza Steiner şi Downs.

Mãsurãtorile cefalometrice au fost realizate utilizând versiunea 3.2.0 a software-ului Romexis, şi versiunea 3.6.0 R actualizatã în anul 2014. Observatorii nu au trasat maimult de 10 radiografii cefalometrice într-o singurã zi.

Pentru realizarea studiului prezent au fost selectate 13 mãsurãtori angulare şi 11liniare comune pentru analiza relaţiilor dentofaciale.

Dupã identificarea reperelor anatomice, realizatã cu un mouse pe imagini deradiografie digitalã, mãsurãtorile cefalomterice au fost generate în mod automat de cãtresoftware, acesta eliberând un document excel pentru fiecare analizã în parte.

7.3 REZULTATE

Analiza statisticã a fost realizatã pe baza testului Scheffe, pentru un interval deconfidenţă de 95% (nivel de semnificaţie p=0.05). Rezultatele au fost prezentate camedie ± SD.

Rezultatele studiului prezent au arãtat diferenţe semnificative din punct devedere statistic atât pentru analiza Steiner cât şi pentru analiza Tweed. Astfel, înanaliza Tweed, reproductibilitatea interobservatorie pentru varianta de Romexis 3.2.0a fost interpretatã ca fiind semnificativã statistic pentru parametrii AO-BO, Z-Angleşi Facial height index, iar pentru versiunea de Romexis 3.6.0 R reproductibilitatea

19

Capitolul 7 EVALUAREA ACURATEṬII ṢI REPRODUCTIBILITĂ II MĂSURATORILOR CEFALOMETRICE OB INUTE CUŢ Ţ

DOUĂ VERSIUNI DIFERITE ALE PROGRAMULUI SPECIALIZAT ROMEXIS

interobservatorie a fost gãsitã cu semnificaţie statisticã pentru parametrii SNA şi Facialheight index. Atunci când s-a comparat cele douã versiuni de software între ele, analizastatisticã a evidenţiat diferenţe semnificative statistic pentru mãsurãtorile AO-BO şi Z-Angle (Tabel 7.1).

Tabel 7.1 Valoarea medie, deviația standard (SD), compararea perechilor bazate pe estimarea mediilor grupateîn funcţie de programele de analiză cefalometrică (analiza Tweed)

TWEEDANALYSIS

Mean±SD* p-value (95%CI)Scheffe TestPlanmeca Romexis 3.2.0 Planmeca Romexis 3.6.0 R

observer 1 observer 2p-valueScheffeTest


V3.6.0.R vs. V 3.2.0

observer1

observer2

Frankfort-mandibularincisor angle

61.94±9.20 62.42±9.30 0.998560 63.16±7.3 64.27±8.6 0.982863 0.977565 0.927573

Frankfort-mandibularplane angle

23.41±6.90 21.85±5.89 0.886009 20.61±6.2 21.53±5.4 0.973487 0.557650 0.998711

Incisor-mandibularplane angle

94.65±8.30 95.73±8.64 0.980721 96.23±7.3 94.20±7.8 0.887520 0.942557 0.948230

SNA 80.97±1.66 80.42±2.20 0.853919 81.83±2.1 79.97±1.8 0.034591 0.588577 0.908251

SNB 77.00±4.07 77.24±3.98 0.998373 77.53±4.3 77.14±4.0 0.993066 0.982476 0.999902

ANB 3.97±3.86 3.19±4.14 0.937554 4.30±3.79 2.82±3.67 0.693505 0.994968 0.993112

AO-BO 0.83±4.67 0.26±4.94 0.048581 0.64±4.73 -0.28±4.50 0.943538 0.036049 0.031383

Occlusalplane

9.48±4.43 7.60±3.72 0.986132 7.60±3.83 8.10±3.04 0.981437 0.999509 0.987678

Z-Angle 75.53±8.93 80.38±9.13 0.038978 77.80±8.3 76.83±8.7 0.989102 0.010667 0.04

Upper lipthickness

10.76±2.13 11.04±2.02 0.975155 10.24±2.1 10.93±2.1 0.719828 0.858268 0.998639

Total chinthickness

12.04±2.29 11.68±2.36 0.951708 11.94±1.8 12.43±2.1 0.886748 0.998964 0.685024

Posteriorfacial height

40.50±5.94 38.53±5.92 0.713875 41.39±5.9 39.00±5.7 0.568798 0.962713 0.994585

Anteriorfacial height

56.41±6.84 56.63±6.96 0.994034 56.36±6.5 56.47±6.7 0.998606 0.983852 0.941552

Facialheight index

71.96±7.80 68.32±8.61 0.036782 73.86±9.7 69.22±7.6 0.020093 0.480404 0.736326

Pe de altã parte, pentru cea de a doua analizã cefalometricã utilizatã în studiu,analiza Steiner, reproductibilitatea interobservatorie pentru Romexis 3.6.0 R aratãdiferenţe semnificative statistic pentru parametrii Interincisal angle, Max1-NA şi Max1-SN. Atunci când realizãm o comparare între cele douã versiuni de Romexis, valorilearatã diferenţe semnificative pentru Observatorul 1 în ceea ce priveşte mãsurãtorileparametrilor Interincisal angle, Max1-NA şi Max1-SN (Tabel 7.2).

Pentru analiza Steiner nu s-a remarcat nicio diferenţã semnificativã din punct devedere statistic între cei doi observatori.

În concluzie, atunci când comparãm diferenţele semnificative obţinute pentruversiunea Romexis 3.2.0 cu cele obţinute pentru versiunea Romexis 3.6.0 R, prezentulstudiu susţine, pe baza rezultatelor statistice, faptul cã Romexis 3.2.0 are o valoare de

20

Capitolul 7 EVALUAREA ACURATEṬII ṢI REPRODUCTIBILITĂ II MĂSURATORILOR CEFALOMETRICE OB INUTE CUŢ Ţ

DOUĂ VERSIUNI DIFERITE ALE PROGRAMULUI SPECIALIZAT ROMEXIS

reproductibilitate mai importantã.

Tabel 7.2 Valoarea medie, deviația standard (SD), compararea perechilor bazate pe estimarea mediilor grupateîn funcţie de programele de analiză cefalometrică (analiza Tweed).

STEINER

ANALYSIS

Mean±SD* p-value (95%CI)Scheffe TestPlanmeca Romexis 3.2.0 Planmeca Romexis 3.6.0 R



V3.6.0.R vs. V 3.2.0

observer1

observer2

SNA 81.29±2.25 80.40±2.11 0.596740 81.37±2.55 80.11±2.05 0.296334 0.999599 0.976720

SNB 77.30±4.17 77.26±4.09 0.976449 77.24±4.26 77.04±3.91 0.876004 0.999018 0.984153ANB 4.00±3.64 3.15±4.08 0.92 4.13±3.86 3.08±3.82 0.860921 0.999644 0.999950SNDangle

75.24±4.54 74.82±4.430.990444

74.04±4.29 74.58±4.430.980578 0.827383 0.998327

Interincisal angle

131.6±11.7 130.47±120.746098

126.82±10.8 132.51±11.460.030701 0.028594 0.841133

SN-OcP 16.11±4.58 16.18±4.54 0.998897 16.04±4.64 16.17±4.07 0.995560 0.958813 0.994061SN/GoGn

30.50±6.01 30.77±5.850.885104

31.05±6.02 31.14±5.910.959731 0.954734 0.979141

Max1-NA

20.2±8.6 21.9±9.20.55

23.3±9.0 21.0±9.80.036483 0.028254 0.759781

Max1-SN

101.4±8.83 101.9±9.360.881440

104.67±9.41 101.14±9.750.028409 0.031071 0.812174

Mand-NB

24.19±6.34 24.47±6.370.882246

25.75±4.88 23.38±5.950.256215 0.438041 0.589052

1u-NA 2.66±2.97 3.41±3.47 0.492575 2.83±2.65 3.39±3.28 0.570205 0.862940 0.9820381l-NB 4.44±2.09 4.05±1.92 0.531269 4.57±2.09 4.04±1.84 0.454010 0.846705 0.990004Pog-NB 2.50±3.36 1.70±2.06 0.404319 2.87±3.23 1.98±2.36 0.354014 0.680308 0.754217Holdaway Ratio

1.95±4.47 2.35±3.390.762413

1.89±4.19 2.12±3.370.858282 0.962216 0.857346

S-L 46.17±9.95 45.37±8.82 0.779472 45.30±8.63 45.13±8.75 0.952012 0.777889 0.939360

S-E 18.04±2.79 18.68±2.98 0.569997 18.13±3.92 18.68±2.93 0.585006 0.932217 0.999390

7.4 DISCU IIŢ

În lucrarea noastrã, comparaţia dintre versiunile Romexis 3.2.0 şi 3.6.0 R aratãfaptul cã variabilele SNA, Interincisal angle, Max1-NA, Max1-SN, AO-BO, Z-Angle şiFacial height index sunt semnificative din punct de vedere statistic; unele dintre acesteaprezentând o micã diferenţã, însã care este consideratã semnificativã statistic. Celelaltevariabile nu au prezentat semnificaţie statisticã atunci când s-au comparat versiunileîntre ele.

O posibilã explicaţie pentru aceste diferenţe dintre versiuni ar putea fi cauzatã dedificultatea de identificare a punctelor craniometrice A, N, Pg’ şi a planului de ocluzie.Rezultate similare au fost evidenţiate şi de cãtre alţi autori (6, 7).

7.5 CONCLUZII

Comparând rezultatele obţinute pentru Romexis 3.2.0 cu cele obţinute pentruRomexis 3.6.0 R, analiza statistcã susţine o mai bunã precizie şi reproductibilitate pentruprima versiune de Romexis.

21

Capitolul 8

EVALUAREA CBCT A UNUI CAZ RAR DE CANIN INCLUSTRANSMIGRAT LA NIVEL MANDIBULAR

8.1 INTRODUCERE

Scopul acestui studiu a fost de a aduce la cunostinta existenta unor situatii clinicede exceptie, prin raritatea dar si prin incercarea de a alege planul terapeutic optimsituatii clinice.

8.2 CAZ CLINIC, METODE I REZULTATEŞ

SA, o fata in varsta de 8 ani, prezinta o disarmonie dento-maxilara cu inghesuirebimaxilara, Clasa II Angle subdiviziunea 1.

Examenul ortopantomografic, realizat in data de 23/10/2007 evidentiaza: versiacategorica a lui 32, tipar de eruptie inversat 33, 34, 43, 44 si tendinta de transpozitie 32-33, 33 fiind orientat oblic intre 31 si 32.

Dupa doi ani si jumatate, la un nou examen imagistic de ortopantomografie,realizat in data de 28/04/2010, putem observa dincolo de linia mediana transmigrareacaninului 33.

Examenul Dental CT a fost analizat in plan axial evidentiind pozitia caninuluiinclus 33, localizat oblic catre vestibul, avand varful radacinii in partea dreapta aapexului incisvului lateral, precum si varful cuspidului caninului gasindu-se in contactcu sacul folicular si incisivii centrali 31 si 41.

Examenul ortopantomografi realizat in data de 22/11/2011, se evidentiazanivelarea lui 33 (Figura 8.1), coroana fiind plasata intre 41 si 42. Toate aceste conditii aucondus la indepartarea chirurgicala a caninului transmigrat 33.

Fig. 8.1 Radiografie panoramica ce sugereaza alinierea lui 33 avand coroana plasata intre 41 si 42 (imaginepreluata din arhiva personala).

8.3 DISCU IIŢ

Incidenta caninului transmigrat este de asemenea neobisnuita, conform lui Javid(43) doar un singur canin transmigrat a fost evidentiat dintr-un total de 1000 studenti, in

22

Capitolul 8 EVALUAREA CBCT A UNUI CAZ RAR DE CANIN INCLUS TRANSMIGRAT LA NIVEL MANDIBULAR

timp ce Zvolanek (44) dintr-un total de 400 de pacienti nu a gasit niciunul cu canintransmigrat, iar Aydin (40) a gasit 14 canini inclusi transmigrati atat la nivel maxialar catsi mandibular dintr-un total de 4500 de pacienti examinati.

De-a lungul timpului, foarte putine cazuri de canin transmigrat s-au solvat cucorectie ortodontica (41, 42).

8.4 CONCLUZII

Dupa nenumarate sudii, in anul 2002, Mupparapu (45) prpune o clasificare acaninului mandibular transmigrat in cinci grupe. Stuaţia clinicã a caninului transmigratîn studiul prezent este în concordanţã cu tipul 1 = caninul inclus mezio-angular ce atrecut de linia medianã, în directie labialã sau lingualã, avand coroana langa liniamediana.

23

Capitolul 9

ROLUL UTILIZĂRII CBCT-ULUI ÎN LOCALIZAREACANINULUI INCLUS I ÎN DETERMINAREAŞ

RESORB IEI RADICULARE LA NIVELUL DIN ILORŢ ŢADIACEN I, ÎN POPULA IA ROMÂNĂŢ Ţ

9.1 INTRODUCERE

Scopul acestui studiu este de a utiliza cea mai recenta tehnologie din domeniulimagistic-CBCT, pentru evaluarea pozitiei caninului inclus la nivel maxilar si pentru adetermina severitatea resorptiei radiculare prezenta la dintii adiacenti.


Esantionul inclus in studiu este constituit din 230 de pacienti (132 femei si 98barbati, cu varste cuprinse intre 11 si 42 de ani).

Fiecare pacient a fost supus unei explorari CBCT cu utilizare dento-alveolara.

9.3 REZULTATE

Dintr-un numar de 364 de canini inclusi, 92 erau bilateral, 97 erau la nivelulhemiarcadei drepte si 87 la nivelul arcadei stangi.

Caz clinicPacientul de sex masculin, P.A., cu vârsta de 26 de ani, efectueazã un examen

CBCT la nivel maxilar. Incluzia caninilor 1.3 şi 2.3 se evalueazã ca fiind cu apexurileîn zona de vecinatate a foselor nazale, iar coroana dentara gasindu-se ca fiind tagentã la1/3 superioarã a rãdãcini incisivului lateral drept şi respectiv 1/3 superioarã a incisivuluicentral stâng. Incisivul lateral stâng se gãseşte a fi fãrã rizalizã patologicã la nivelulapexurilor (Figura 9.1, 9.2).

Fig. 9.1 Reconstrucţia 3D şi secţiunea coronalã

evidenţiazã incluzia caninilor incluşi la nivel maxilar(imagini preluate din arhiva personalã).

Fig. 9.2 Reperele panoramice utilizate, acestea fiindplasate la o distantã de 1 mm (imagine preluatã din

arhiva personalã).

24

Capitolul 9ROLUL UTILIZĂRII CBCT-ULUI ÎN LOCALIZAREA CANINULUI INCLUS I ÎN DETERMINAREAŞ

RESORB IEI RADICULARE LA NIVELUL DIN ILOR ADIACEN I, ÎN POPULA IA ROMÂNĂŢ Ţ Ţ Ţ

Tabel 9.1 Distribuţia lotului de pacienţi în funcţie de categoria de vârstã şi de poziţia caninului inclus.

Vãrsta grupului 11-18 19-26 27-34 35-42Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

Localizarea caninului Pe linia arcadei 21 22.1 9 14.1 5 11.6 3 10.7 palatinal 42 44.2 30 46.8 23 53.5 14 50

Bucal 32 33.7 25 39.1 15 34.9 11 39.2

Contactul cu incisivul lateral Cu contact 81 85.3 53 82.2 38 88.4 22 78.5 Fãrãt contact 14 14.7 11 17.2 5 11.6 6 21.4Resorbţia radicularã a incisivului lateral Fãrã resorbţie 42 44.2 29 45.3 23 53.5 11 39.2 O uşoarã resorbţie 31 32.6 21 32.8 13 30.2 13 46.4 O resorbţie moderatã 21 22.1 11 17.2 7 16.3 3 10.7 Resorbţie severã 1 1 3 ³.6 0 0 1 3.6Localizarea resrobţiei radiculare la incisivului lateral Cervical 9 9.3 4 6.2 1 2.3 2 7.2 Median 18 19.3 16 25 7 16.2 7 25 Apical 26 27.1 15 23.4 12 27.9 8 28.6Contactul cu incisivul central Cu contact 20 10.5 14 21.8 9 20.9 7 25 Fãrãcontact 75 89.4 50 78.1 32 79.1 21 75Resorbţia radicularã a incisivului central Fãrã resorbţie 79 83.1 51 79.6 27 62.7 22 78.5 Uşoarã resorbţie 8 8.4 6 9.4 5 11.6 5 17.8

Moderatã resorbţie 3 3.1 3 ³.7 6 13.9 1 3.6 Resorbţie severã 5 5.3 5 7.8 5 11.6 0 0

Localizarea resorbţiei radiculare la incisivul central Cervical 1 1 2 2.9 0 0 0 0 Median 5 5.3 3 4.4 1 2.3 0 0 Apical 10 1 9 13.1 15 34.8 6 21.4

9.4 DISCU IIŢ

In prezentul studiu, resorptia radiculara de la nivelul incisivilor laterali a fostgasita in 54.37 % si 24.29 % la incisivii centrali. Daca ar fi sa comparam cu studiulcondus de catre Ericson si colaboratorii, vom observa un procent mai mic, de doar 38 %pentru incisivii laterali. Walker si colaboratorii raporteaza un procent de 66.7 %, decimai ridicat decat cel estimat de noi. Pe de alta parte, resorptia incisivului central a fostmai mare decat cea enuntata de Ericson si Kurol, 9 % sau decat cea enuntata de Walkersi colaboratorii, 11.1 %.

9.5 CONCLUZII

CBCT-ul combinã perfect analiza cefalometricã 2D şi 3D a cazurilor de canininclus la maxilar şi poate ajuta la reducea dozei de iradiere şi a timpului de expunere.

25

Capitolul 10

ACURATE EA I FIABILITATEA SOFTURILOR DE ANALIZĂŢ ŞIMAGISTICĂ 3D PENTRU REGIUNEA RESPIRATORIE

SUPERIOARĂ

10.1 INTRODUCERE

Scopul acestui studiu a fost de a evalua și de a compara precizia, acuratețea șifiabilitatea a douã programe specializate în imagistica CBCT, în măsurarea volumuluinazofaringelui, orofaringelui și a hipofarigngelui.


100 de pacienți cu vârsta cuprinsă între 9 și 73 ani au fost selectaţi pentru aceststudiu retrospectiv din arhiva de la Universitatea Near East, Facultatea de MedicinaDentara, Clinica de Diagnostic și Radiologie Oralã şi Dentarã.

Prima condiţie de includere a pacienţilor în acest studiu, a fost ca fiecare pacientsă aibă efectuatã câte o scanare de dimensiunea de 12", imaginea în CBCT avândposibilitatea ca la aceastã dimensiune sã arate toate structurile craniofaciale. În plus,pacientii ce au suferit o intervenție chirurgicală orthognathic, sau au fost diagnosticat cuun sindrom, au fost deasemenea excluşi din studiu. Toate scanările CBCT s-au realizatfolosind NewTom 3G (Quantitative Radiology s.r.l., Verona, Italy). Imaginile obținute în studiul prezent, au folosit un câmp de 12 inch (FOV de 12‘')pentru a asigura includerea întregului masiv facial. Imaginile axiale au fost exportate înfişiere în format DICOM, producătoare de o matrice de 512x512. Fișierele DICOMcorespunzãtioare fiecãrui pacient au fost încărcate în software-ul InVivoDental(Anatomage, San Jose, California) şi respectiv Romexis Planmeca. Aceste imagini aufost transformate în imagini volumetrice, obținându-se reconstrucţii sagitale, axiale,coronale și modelele de reconstrucţie 3D.

Zona aerianã faringianã este formatã din trei părți: nazofaringe, orofaringe, șihipofaringe.

În actualul studiu, am măsurat volumul şi aria nazofaringelui, orofaringelui șihipofaringelui (46). Delimitarea cailor aeriene superioare (nazofaringe, orofaringe șihipofaringe), a fost realizatã într-o fazã inițială prin analiza reconstrucției în plan sagital.

Pentru a evalua suprafaţa zonei nazofaringelui, a orofaringelui şi a hipofaringeluis-au folosit: șapte planuri transversale în plan axial; s-a masurat suprafaţa cea mai micã,cea mai mare și alte cinci secţiuni alese la întâmplare pentru fiecare zonã a spațiuluifaringian.

Mai mult decât atât, pentru a evalua zona căilor respiratorii au fost folosite încășapte planuri, de data aceasta în plan sagital precum urmeazã: secțiunea de mijloc, fiindreprezentatã de linia medianã, dupã care s-au realizat 3 secțiuni în partea dreaptã și 3

26

Capitolul 10ACURATE EA I FIABILITATEA SOFTURILOR DE ANALIZĂ IMAGISTICĂ 3D PENTRU REGIUNEAŢ Ş

RESPIRATORIE SUPERIOARĂ

secțiuni în partea stângã.Măsurătorile au fost calculate în mod automat.Volumul căilor respiratorii faringiene a fost măsurat în mod manual de către

același examinator (R.O) folosind software-ul InVivo 5 (Anatomage). Două săptămânidupă prima evaluare, toate măsurătorile au fost refacute de cãtre acelaşi examinator.

10.3 REZULTATE

Pentru analiza statistica în studiul prezentat s-a fãcut o comparaţie întremãsurãtorile realizate cu softurile InVivo şi Romexis, şi de asemenea s-a comparatmãsurãtoril obţinute în funcţie de sex şi vârstã. Deoarece baza noastrã de date a fost unalimitatã, am decis de a clasifica pacienţii în doar douã subgrupe de vârstã: între 15-35ani şi peste 35 de ani. De asemenea, pentru a realiza o asociere intraoperatorie s-a fãcuto comparaţie între prima şi cea de a doua mãsurãtoarea.

Într-o primã etapã s-a testat dacã pacienţii au fost distribuiţi normal, adicã dacãnumãrul în funcţie de sex, precum şi cel în funcţie de vârstã a fost distribuit normalconform testului de statisticã Levine. * diferenţele dintre femei şi bãrbaţi au fost testate utilizãnd testul Paired t, testulWilcoxon Signed Ranks şi testul Mann-Whitney.* diferenţele de vârstã dintre grupele de femei şi bãrbaţi au fost testat cu ajutorul testuluiPaired t şi testului Wilcoxon Signed Ranks.* modelul liniar general a fost utilizat pentru a evalua diferenţele dintre cele douagrupuri, analizând-se în funcţie de sex şi vârstã, precum şi în conformitate cu zonelenazo, oro, hipofrainge.* analiza regresiilor multiple a fost utilizatã pentru a determina relaţia dintre sex şivârstã.* testul Paired t a fost utilizat pentru a estima erorile sistemice apãrute, determinându-secã toate mãsurãtorile analizate au fost libere din punct de vedere sitemic.* diferenţele inter-investigator pentru mãsurãtorile analizate au fost evaluate cu testulpaired t şi testul Wilcoxon Signed Ranks cu P<0.05, obţinându-se cã nu existã diferenţesemnificative din punct de vedere statistic.

Într-o a doua etapã, rezultatele obtinute sugereazã cã între prima mãsurãtoare şicea de a doua mãsurãtoare nu sunt diferenţe, concluzionând cã diferentele apãrute suntdependente de softul în sine.

În consecinţã, analiza statistica nu evidentiaza semnificaţie statisticã între sexe,grupe de vârstã pentru programul Romexis şi respectiv InVivo, analizate separat. Pe dealtã parte, existã diferenţe semnificative statistic, în mod special între masurãtorilevolumetrice ale celor douã programe de imagistica CBCT 3D utilizate in studiu. Maimult, nu existã difrenţe semnificative statistic între prima şi a doua trasare realizatepentru fiecare program specializat in parte, insã existã semnificaţie statisticã între

27



mãsurãtorile celor douã programe analizate comparativ intre ele.

10.4 DISCU IIŢ

Dezvoltarea anormalã a cãilor aeriene superioare este legată de constricția căilorrespiratorii, și relația între reducerea funcției respiratorie și creșterea craniofacialã; acestlucru a fost mult timp studiat, devenind de interes pentru medicii ortodonţi (47-49, 50-52).

onform rezultatelor putem remarca valori considerate nesemnificative din punctde vedere statistic pentru ambele grupe utilizate in studiul prezent, barbati sau femei,precum:

aria obtinuta prin compararea primei si celei de a doua trasari, masuratorirealizate cu programul InVivo; aria obtinuta prin compararea celor doua trasari, masuratori realizate cuprogramul Romexis; volumul obtinut prin compararea valorilor celor doua trasari, masuratorirealizate cu programul InVivo; volumul obtinut prin compararea valorilor celor doua trasari, masuratorirealizate cu programul Romexis; aria obtinuta prin compararea primei si celei de a doua trasari, masuratorirealizate cu programul InVivo, pentru grupul de barbati, grupul de femei sirespectiv grupul femei-barbati prin comparatie, avand varsta cuprinsa intre 15-35 ani;aria obtinuta prin compararea primei si celei de a doua trasari, masuratorirealizate cu programul InVivo, pentru grupul de barbati, grupul de femei sirespectiv grupul femei-barbati prin comparatie, avand varsta peste 35 ani;aria obtinuta prin compararea primei si celei de a doua trasari, masuratorirealizate cu programul Romexis, pentru grupul de barbati, grupul de femei sirespectiv grupul femei-barbati prin comparatie, avand varsta cuprinsa intre 15-35 ani;aria obtinuta prin compararea primei si celei de a doua trasari, masuratorirealizate cu programul Romexis, pentru grupul de barbati, grupul de femei sirespectiv grupul femei-barbati prin comparatie, avand varsta peste 35 ani;media obtinuta pentru sectiunea axiala, realizate cu programul InVivo;volumul obtinut prin compararea valorilor primei trasari trasari, masuratorirealizate cu programul Romexis si respectiv InVivo;volumul obtinut prin compararea valorilor celei de a doua trasare, masuratorirealizate cu programul Romexis si respectiv InVivo;

Valorile considerate semnificative din punct de vedere statistic in studiul de fata

28



sunt pentru:aria obtinuta prin compararea masuratorilor, obtinute in urma primei trasari,realizate cu programul InVivo si Romexis, pentru grupul de barbati, grupul defemei si respectiv grupul femei-barbati prin comparatie;aria obtinuta prin compararea masuratorilor, obtinute in urma celei de a douatrasari, realizate cu programul InVivo si Romexis, pentru grupul de barbati,grupul de femei si respectiv grupul femei-barbati prin comparatie;aria obtinuta prin compararea valorilor primei trasari, cu programul InVivo siRomexis, pentru grupul de barbati, grupul de femei si respectiv grupul femei-barbati prin comparatie , avand varsta cuprinsa intre 15-35 ani;aria obtinuta prin compararea valorilor primei trasari, cu programul InVivo siRomexis, pentru grupul de barbati, grupul de femei si respectiv grupul femei-barbati prin comparatie , avand varsta peste 35 ani;aria obtinuta prin compararea valorilor celei de a doua trasari, cu programulInVivo si Romexis, pentru grupul de barbati, grupul de femei si respectivgrupul femei-barbati prin comparatie , avand varsta cuprinsa intre 15-35 ani;aria obtinuta prin compararea valorilor celei de a doua trasari, cu programulInVivo si Romexis, pentru grupul de barbati, grupul de femei si respectivgrupul femei-barbati prin comparatie , avand varsta peste 35 ani;

10.5 CONCLUZII

Tehnologia CBCT permite evaluarea reală a volumului total de la nivelul căilorrespiratorii, cât și a zonelor minime axiale, astfel contribuind la îmbunătățireadiagnosticului (53, 54, 48-49, 55).

29

Capitolul 11

CONCLUZII GENERALE

1) Teza intitulatã “Utilizarea metodelor moderne de explorãri în ortodonție”propune publicului, un subiect de actualitate, axat pe analiza utilizãrii tehnologiei CBCTîn domeniul ortodontic, insistand asupra beneficiilor aduse de cãtre acesta noua metodade exploare imagistica. Mai mult, se prezinta tehnologia CBCT care pune la dispoziție omultitudine de programe de analiza cefalometrica, menite sã îmbunãtãțeascãdiagnosticul, planul de tratament, şi implicit rezultatele finale în urma tratamentuluiortodontic aplicat.

2) Cercetãrile din aceastã tezã sunt axate pe mai multe direcții, precum:✔ Un studiu ce are drept scop evaluarea acurateţii şi fiabilitãţii a trei softuri

diferite utilizate pentru realizarea analizei cefalometrice.✔ Un studiu ce realizeazã o evaluare a acurateţii şi fiabilitãţii a trei programe de

cefalometrie 2D şi a tehnicii manuale de analizã cefalometricã.✔ Un studiu ce realizeazã o analizã statisticã obţinutã cu douã versiuni diferite de

Romexis.✔ Un studiu ce realizeazã evaluarea examenului CBCT alãturi de tehnicilor

imagistice clasice, realizate pe un caz rar de canin inclus transmigrat prezent lanivel mandibular.

✔ Un studiu retrospectiv ce a avut ca scop evaluarea utilizãrii CBCT-ului înlocalizarea caninului inclus şi în determinare resorbţiei radiculare la niveluldinţilor adiacenţi.

✔ Un studiu realizat prin colaborarea cu Universitatea "Near East",Departamentul de Diagnostic şi Radiologie Clinicã şi Dentarã, are ca scopanaliza programelor de imagisticã 3D pentru evidenţierea regiunii cãilorrespiratorii superioare, aflate în interdependenţã cu dezvolatarea sistemuluidento-maxilo-alveolar.

3) Analiza statisticã realizatã pentru trei programe cefalometrice 2D,Romexis, Ax. CEPH şi Orthalis, evidențiazã prezența unor diferenţe semnificative dinpunct de vedere statistic pentru 16 parametri, dintr-un total de 24: SNA, SNB, ANB, AO-BO, Z-angle, Upper lip thickness, Total chin thickness, SND, Posterior facial height,SN-OcP, SN-GoGn, Mand-NB, 1u-NA, 1l-NB, Pog-NB, PO şi I – NB, S-E.

4) Mãsurãtorile obţinute cu Romexis şi Ax. CEPH au valori asemãnãtoare, intimp ce mãsurãtorile obţinute cu programul de analizã cefalometricã Orthalis diferãatunci cand sunt comparate cu celelalte doua programe cefalometrice.

5) Astfel, pentru analiza Tweed, rezultatele aratã diferenţe semnificative dinpunct de vedere statistic între Romexis (consideratã în aceastã cercetare ca fiind dereferinţã – metoda gold standard) şi Ax. CEPH pentru 7 variabile: Frankfort-

30

Capitolul 11CONCLUZII GENERALE

mandibular plane angle, SNA, ANB, Occlusal plane, Z-angle, Upper lip thickness, Totalchin thickness. Pentru analiza Steiner, rezultatele aratã diferenţe semnificative din punctde vedere statistic între Romexis şi Ax. CEPH pentru 2 variabile: ANB şi S-E. 6) Pentru analiza Tweed, rezultatele aratã diferenţe semnificative din punct devedere statistic între Romexis şi Orthalis pentru 3 variabile: SNA, ANB şi Z-angle.Pentru analiza Steiner, rezultatele aratã diferenţe semnificative din punct de vederestatistic între Romexis şi Ax. CEPH pentru 8 variabile: SNA, ANB, SND angle, SN –GoGn, 1u – NA, 1l – NB, Pog – NB, şi S-E. 7) Indiferent dacă metoda aleasă este mecanicã sau digitalã, este esențial caaceasta sã fie corectă, precisă și sã arate o rată mare de reproductibilitate în analizamãsurãtorilor, pentru a se asigura astfel că erorile sunt menținute la un nivel minim.Studiul a evaluat fiabilitatea și reproductibilitatea măsurătorilor cefalometrice obținuteprin utilizarea a trei programe computerizate digitale directe 2D și metoda manualã deanalizã cefalometricã. Niciunul din cele trei programe alese nu au fost evaluate anteriorimpreunã. 8) Cele 4 metode de analizã cefalometricã au fost comparate, gãsindu-se astfeldiferențe semnificative din punct de vedere statistic (p <0,05) pentru urmãtoriiparametri: NA-Apg, AB / NPg, GoMe / FH, Oc / FH, l1 / Mand, Na Perp – A, FH /GoMe, BaN / PtMGn, PtGn / BaN, UM – PtV, SNA, u1 – NA, Oc / SN. 9) Analiza statisticã realizatã pentru doua versiuni diferite (Romexis 3.2.0 siRomexis 3.6.0 R) ale programului cefalometric 2D Romexis, evidențiazã prezența unordiferenţe semnificative din punct de vedere statistic pentru urmatorii parametrii: SNA,Interincisal angle, Max1-NA, Max1-SN, AO-BO, Z-Angle şi Facial height index. 10) Conform rezultatelor obtinute, versiunea Romexis 3.2.0 evidentiaza masuratorimai exacte si mai reproductibile. Astfel, pentru versiunea Romexis 3.2.0 s-au gasitdiferente semnificative statistic doar pentru 3 parametrii, in timp ce pentru Romexis3.6.0 R diferentele semnificative statistic au fost gasite pentru 5 parametri analizati. 11) Tehnologia CBCT poate fi considerată tehnica de elecţie pentru examinareaşi localizarea dinţilor incluşi, a relaţiile acestora cu rădăcinile dintilor adiacenti sau custructurile anatomice importante, ca sinusul maxilar sau canalul mandibular; mai mult,CBCT-ul este util in planificarea expunerii chirurgicale şi supravegherea ortodonticăurmatã acesteia. 12) Mult mai recent, tehnologia CBCT a fost introdusã ca fiind cea mai eficientămetodă de diagnostic în evaluarea căilor respiratorii superioare. Aceastã tehnologiepermite evaluarea reală a volumului total de la nivelul căilor respiratorii, contribuindastfel la îmbunătățirea diagnosticului.

31

Capitolul 11CONCLUZII GENERALE

13) În studiul nostru, analiza statistica arata ca nu existã semnificaţie statisticãîntre sexe, grupe de vârstã pentru masurãtorile realizate cu programul Romexis şirespectiv InVivoDental, dar existã diferenţe semnificative statistic atunci cand secompara masurãtorile volumetrice realizate cu cele douã programe specializate. Deasemenea, existã difrenţe semnificative statistic între prima şi a doua mãsurãtoare,realizate de catre observator pentru ambele programe specializate, insã nu existãsemnificaţie statisticã între mãsurãtorile de arie realizate cu programul Romexis şiInVivoDental.

32

REFERIN E BIBLIOGRAFICE SELECTIVEŢ

1. Downs WB. Variations in facial relationships; their significance in treatmentand prognosis. Am J Orthod 1948; 34:812-40;

2. Steiner CC. Use of cephalometrics as an aid to planning and assessingorthodontic treatment. Report of a case. Am J Orthod 1960; 46:721;

3. Grewal H, Sidhu SS, Kharbanda OP. Cephalometric appraisal of thecraniofacial pattern in Indo-Aryans. J Indian Orthod 1995; 26:434;

4. Athanasiou A.E. Orthodontic Cephalometry, Mosby Edit., 1995;5. Mah, J.& Hatcher, D. () Craniofacial imaging in orthodontics. In: Graber, TM.,

Vanarsdall, RL. & Vig, KWL., editors. Orthodontics, current principles andtechniques. 2005; 4th ed. St Louis: Mosby;

6. Pacini AJ – Roentgen ray anthropometry of the skull, J Radiol 1922; 3:230-231;

7. Jacobson A.- The Signifiance Of Radiographic Cephalometry; 8. Broadbent B, Jr. A New X-Ray Technique and Its Application to Orthodontia.

The Angle Orthodontist 1931; 1:2-24;9. Broadbent BH. A new X-ray technique and its application to orthodontia.

Angle Orthod. 1931; 1: 45–66. 10. Hofrath H. Bedeutung der rontgenfern und abstands aufnahme fur die

diagnostik der kieferanomalien. Fortschr Orthod 1931; 1: 231–258;11. Quintero JC, Trosien A, Hatcher D, Kapila S. Craniofacial imaging in

orthodontics: historical perspective, current status, and future developments.Angle Orthod 1999; 69:491-506;

12. Chen Y J, Chen S K, Chang H F, Chen K C. Comparison of landmarkidentification in traditional versus computer-aided digital cephalometry. AngleOrthodontist 2000; 70: 387–392;

13. Houston WJB. The application of computer aided digital analysis toorthodontic records. European Journal of Orthodontics 1979; 1:71-79;

14. Houston WJB. A comparison of the reliability of measurement ofcephalometric radiographs by tracing and direct digitization, Sweed Dent JSuppl 1982; 15:99-103;

15. Houston WJB. The analysis of errors in orthodontic measurements, AmericanJournal of Orthodontics 1983; 83:382-390;

16. Houston WJB, Maher RE, McElroy D, Sherriff M – Sources of error inmeasurements from cephalometric radiographs. European Journal ofOrthodontics 1986; 8:149-151;

17. Richardson A. A comparison of traditional and computerized methods ofcephalometric analysis. European Journal of Orthodontics 1981; 3(1):15-20;

18. Oliver RG. Cephalometric analysis comparing five different methods. Br JOrthod. 1991; 18:277–283;

33


19. Ahlqvist J, Eliasson S, Welander U – The effect of projection errors oncephalometric angular measurements, Eur J Orthod 1988; 10:353-361;

20. Macrì V, Wenzel A. Reliability of landmark recording on fi lm and digitallateral cephalograms . European Journal of Orthodontics 1993; 15 : 137 – 148;

21. Nimkarn Y., Miles P.G. – Reliability of computer generated cephalometrics. IntJ Adult Orthodon Orthognath Surg 1995; 10(1);43-52;

22. Rudolph DJ, Sinclair PM, Coggins JM. Automatic computerized radiographicidentification of cephalometric landmarks. Am J Orthod Dentofacial Orthop.1998; 113:173– 179;

23. Chen J., Chen S., Chung J., Chang H. The effects of differences in landmarkidentification on the cephalometric measurements in traditional versus digitizedcephalometry. Angle Orthod 2004; 74:155-161;

24. Liu J.K., Chen Y.T., Cheng K.S. Accuracy of computerized identification ofcephalometric landmarks. Am J Orthod Dentofacial Orthop 2000; 118:535-540;

25. McClure S., Sadowsky L., Ferreira A., Jacobson A. Reliability of digitalversus conventional cephalometric radiology : a comparative evaluation oflandmark identification error. Semin Orthod. 11:98-110;

26. Ongkosuwito E.M., Katsaros K, Hof M.A., Bodegom J.C. The reproducibilityof cefalometric measurements : a comparison of analogue and digital methods.European Journal of Orthodontics 2002; 24: 655-665;

27. Richardson A. An investigation into the reproducibility of some points, planes,and lines used in cephalometric analysis. Am J Orthod. 1966; 52(9):637-651;

28. Trajano FS, Pinto AS, Ferreira AC, Kato CMB, Cunha RB, Viana FM. Estudocomparativo entre os métodos de análise cefalométrica manual ecomputadorizada. Rev Dental Press Ortod Ortop Facial 2000; 5(6):57-62;

29. Ferreira JT, Telles C de S. Evaluation of the reliability of computerized profilecephalometric analysis. Braz Dent J. 2002; 13(3):201-204;

30. Vasconcelos MHF. Avaliação de um programa de traçado cefalométrico. [Tese].Universidade de São Paulo (SP); 2000;

31. Forsyth DB, Shaw WC, Richmond S, Roberts CT. Digital imaging ofcephalometric radiographs, Part 2: Image quality. Angle Orthod. 1996; 66:43–50;

32. Forsyth DB, Shaw WC. Digital imaging of cephalometric radiology. Part I:advantages and limitation of digital imaging. Angle Orthod. 1996; 66:37–42;

33. Björk A, Solow B. Measurement on radiographs. Journal of Dental Research1962; 41: 672–683;

34. Baumrind S, Frantz RC, Frantz RC. The reliability of head film measurements1. Landmark identification. Am J Orthod. 1971; 60: 111–127;

35. Baumrind S, Frantz R C. The reliability of head fi lm measurements 2.

34


Conventional angular and linear measures. American Journal of Orthodontics1971; 60 : 505 – 517;

36. Sayinsu K, Isik F, Trakyali G, Arun T. An evaluation of the errors incephalometric measurements on scanned cephalometric images andconventional tracing. European Journal of Orthodontics 2007; 29 : 105 – 108;

37. Chen SK, Chen YJ, Yao CC, Chang HF. Enhanced speed and precision ofmeasurement in a computer-assisted digital cephalometric analysis system.Angle Orthod. 2004; 74(4):501-507;

38. Hohlweg-Majert, B. & Schon, R. Verification of clinical precision aftercomputer-aided reconstruction in craniomaxillofacial surgery. Oral Surg OralMed Oral Pathol Oral Radiol Endod 2007; 104:e1;

39. Kublashvili T, Kula K, Glaros A, Hardman P, Kula T. A comparison ofconventinal and digital radiographic methods and cephalometric analysissoftware: II. Soft tissue . Seminars in Orthodontics 2004. 10 :212 – 219;

40. Aydin U, Yilmaz H H, Yildirim D. Incidence of canine impaction andtransmigration in a patient population. Dentomaxillofacial Radiology, 2004; 33:164–169;

41. Trakyali G, Cildir SK, Sandalli N. Orthodontic treatment of a transmigratedmandibular canine: a case report. Aust Orthod J, 2010; 26 : 195-200;

42. Wertz RA. Treatment of transmigrated mandibular canines. Am J OrthodDentofacial Orthop, 1994; 106 : 419-427;

43. B. Javid, Transmigration of impacted mandibular cuspids, InternationalJournal of Oral Surgery, 1985; 14:547–549;

44. Zvolanek JW. Transmigration of an impacted mandibular canine. Ill Dent J,1986; 55:86-87;

45. Mupparapu M. Patterns of intra-osseos transmigration and ectopic eruption ofmandibular canines: review of literature and report of nine additional cases.Dentomaxillofac Radiol, 2002; 31:355-360;

46. Shrout PE, Fleiss JL. Intraclass correlations: uses in assessing rater reliability.Psychol Bull. 1979; 86(2):420-424;

47. Aboudara CA, Hatcher D, Nielsen IL, Miller A. A three-dimensional evaluationof the upper airway in adolescents. Orthod Craniofac Res 2003; 6:173-175;

48. Iwasaki T, Hayasaki H, Takemoto Y, Kanomi R, Yamasaki Y. Oropharyngealairway in children with Class III malocclusion evaluated by cone-beamcomputed tomography. Am J Orthod Dentofacial Orthop 2009; 136:318.e1-9;

49. Kim YJ, Hong JS, Hwang YI, Park YH. Three-dimensional analysis ofpharyngeal airway in preadolescent children with different anteroposteriorskeletal patterns. Am J Orthod Dentofacial Orthop 2010; 137:306.e1-11;

50. Hong JS, Kim DS, Oh KM, Kim YJ, Park YH. Three dimensional analysis ofthe upper airway and facial morphology in children with Class II malocclusion

35


using cone-beam computed tomography. Korean J Orthod. 2010; 40:134–144;51. Hwang CJ, Ryu YK. A longitudinal study of nasopharynx and adenoid growth

of Korean children. Korean J Orthod. 1985; 15:93–103;52. Jeans WD, Fernando DC, Maw AR. How should adenoidal enlargement be

measured? A radiological study based on interobserver agreement. Clin Radiol.1981; 32:337. 22. Kim YI, Kim SS, Son WS, Park SB. Pharyngeal airwayanalysis of different craniofacial morphology using cone-beam computedtomography. Korean J Orthod. 2009;39:136–145;

53. Aboudara, C., Nielsen, I. & Huang, J. Comparison of human airway spaceusing conventional lateral headfilms and three-dimensional reconstruction fromconebeam computed tomography. Am J Orthod Dentofac Orthop 2009;135:468-479;

54. Lenza, M., Lenza, MM., Dalstra, M., Melsen, B. & Cattaneo, PM. An analysisof different approaches to the assessment of upper airway morphology: aCBCT study. Orthod Craniofac Res 2010; 13:96-105;

55. Grauer D, Cevidanes LSH, Styner MA, Ackerman JL, Proffit WR. Pharyngealairway volume and shape from cone-beam computed tomography: relationshipto facial morphology. Am J Orthod Dentofacial Orthop 2009; 136:805-814;

36

Documents

utilizarea metodelor moderne de explorări imagistice în ortodonție