2 Topic In fostul judet Vlaca (Toponimia romdneascd, p. 428).

5 Const. C. Giurescu, Un vechi oral al Tdrii Romdnefti: Corndlelul, Bucure

ti, 1957, 36 p. in 8 (Extras din Studii fi articole de istorie, II).

2 const. C. Giurescu, Doud monum,ente religioase din veacul al XIV-lea:

Nucetul sau Cozia din -Mea fi Nucetul din Dlmbovita, In Mitropolia Olteniei, XIII (1961)

1-4, p. 38-49.

www.dacoromanica.ro

28 ISTORIA RADURII ROMANESTI

galbena, vie, In timp ce restul padurii e inca negru, neinfrunzit, sau privelistea

cirePor salbatici, cu frunzele roii, de un rou aprins toamna, ca aceia

de pe Suba, la poalele magurei OdobeOilor. Aceti padureti pe care unii

iubitori de oameni fi altoiesc citeodata, facindute ca alturi de cei obinuiti

ale caror fructe Iti strepezesc dintii, s gaseti, In mijlocul padurii, cite un mar

sau un par Cu fructe bune, aidoma celor din gradina explica multimea

topicelor peri : unul, de pilda, In Ilfov, altul in Transilvania, cu diminutivul

lor perior 1 - dar i peret, cu sufixul latin meri 2, scoruget sau padure

de scorui In codrul Scorugetului au cautat adapost Horia i Clora, la

sfiritul toamnei anului 1784, cu gindul sal reia, in primavara, mimarea.

Aadar, o puternica, predominant, motenire latina, In terminologia

privind padurea, paralel cu aceea privind agricultura, viticultura i creterea

vitelor 3.

1 Un sat Periforul al mAnlistirii Colma sub Mihai Viteazul: Monahia Irina Gavrilfi,

Danii fficute de Mihai Viteazul mdndstirii Cofuna Bucoodl, In Mitropolia Olteniei, XXIV

(1972), 9-10, p. 792 Satele Periforul i Stejariul, In judetul Mehedinti, in documentul

din 1627, ianuarie 10 (Documente B, vol. XXI, p. 306).

2 Vezi asemenea topice In Toponimia romdneascd, p. 427.

3 Pentru aceste din urm4 domenii, vezi Cons t. C. Giur es c u, Dinu Gi ur

ese u, Istoria Romdnilor, Bucureli, 1971, p. 141-144.

www.dacoromanica.ro

PADUREA IN EPOCA MIGRATIILOR. ROLUL El SUB RAPORTUL

CONTINUITATII POPULATIEI ROMANICE IN TINUTUL

CARPATO-DANUBIAN

Nu retragerea la munte, ci retragerea la peiclure

()data cu parasirea Daciei de catre administratia i armata romana, o

noua perioada incepe in viata dacoromanilor. Marea majoritate a acestora,

adica taranii deci plugarii, pastorii, crescgtorii de vite 0 orapnimea

saraca i mijlocaqa meseriai, mici negustori au ramas pe loo; n-au

plecat decit cei bogati care, cu banii lor, puteau trai oriunde. S-a putut stabili

relativ upr un modus vivendi" Intre dacoromanii ram* pe loc i noii stapini

migratorii deoarece aceOia din urma aveau nevoie de grinele fi produsele

animate ale celor dintii. Mai ales ca intre primii veniti In Dacia, au fost i

carpii adica dacii liberi din estul qi nordul Moldovei, rude bune, de singe, Cu

cei din fosta provincie romana. Oraele au avut mai mult de suferit, deoarece

ele atrggeau mai mult prin stralucirea i bogatia lor ; mu4i oraeni s-au retras

prin satele vecine ; au mai ramas Ina' unii in casele modeste qi in bordeiele

de la margine, aa cum arata sapaturile arheologice de la Alba Iulia, de la

Sarmizegetusa, de la Porolissum i din alte centre. Satele n-au avut prea

mult de suferit: tkanii 1i luau putinele lucruri i, mininduli oile i vitele

avutia principala intrau In pdurile vecine unde se adgposteau pint)."

treceau iureul, primul impact. Casele i bordeiele daca fusesera arse sau

risipite i le refaceau repede : lemn era din belpg iar muruiala nu lua

mult timp.

In indelungatul rastimp circa un mileniu care separa parasirea Daciei

de formarea Statului Tarii Romneti sau Munteniei, pcidurea a jucat un rol

de ceipetenie in continuitatea populatiei romanice a stramoilor noqtri nemijlocild

In stinga Dungrii, In tot tinutul carpato-danubian, de la Tisa

ping la tarmul marii. S-a vorbit mult i se vorbete Inca de retragerea la

munte", de adpostul pe care l-au oferit Carpatii In tot timpul acestui mileniu ;

trebuie s se precizeze insa ca muntele a fost insemnat in primul rind prin

peidurile sale care lnsemnau nu numai adapost, dar i, aa cum am aratat,

hrang variata. lar cum padurea acoperea nu numai muntii, dar i dealurile

www.dacoromanica.ro

30 ISTORIA RXDURII ROMANESTf

0 o build parte a cimpiei, rezultatul a fost Ca' romanicii s-au putut pstra

deopotrivd i la deal i la yes. Este semnificativ faptul cd slavii migratorii

cei mai 'lumen* i din care o parte s-au aezat In tinutul carpato-danubian,

amestecindu-se prin cdsdtorii cu romanicii i fiind, in cele din urmd, asimilati

de cdtre acetia au dat numele de Vlas,.ca, adicd de tara Vlahilor sau romnilor

unei regiuni de ces i anume pddurii uriae dintre stepa Bdrdganului

aceea a Burnazului. I-au zis ap, deoarece aici In acest tinut acoperit de

intinse pduri, strldtut de ape Colentina; Dimbovita, Argepl, Cilni0ea,

Pociovalitea etc. i presrat cu lacuri i bli Snagovul, CdIddruanii,

Greaca, iazurile Colentinei i Mosti0ei etc. au gsit pe romanici, pe vlahi,

In mare numr, facind agriculturd in poieni, crescind vite, prinzind pe0e,

avind prisci, mori i iazuri i vinzind ce le prisosea in tIrguri 1. E foarte

probabil ca i celdlalt nume dat de slavi, Vldsia care se referd la pdurea sau

codrul intins de la nord de Bucure0i, sd aibd acela0 inteles, de tara a vlahilor ;

sub forma vlasi intilnim pe romni atit In documentele din Muntenia, clt

i in acelea din Peninsula Balcanicd 2 Addogdm apoi imprejurarea c i

In Transilvania de miazdzi e amintit In documentul din 1224 dat sa0lor,

pddurea romanilor 0 a pecenegilor" (sylva Blacorum ci Bissenorum" ) 3,

ardtind iard0 legdtura Mtre ai no0ri i pddure ; cIt despre pecenegi crescdtori

de vite dar oameni de stepil e probabil c Indelungata conlocuire

Cu romnii circa trei veacuri i jumdtate i va fi deprins i pe ei cu

folosul pdurii in care se pot adposti nu numai oamenii dar i vitele

principala boglde i pentru ai no0ri, dar i pentru ei. kadar, nu retragerea

la munte, ci retragerea la pddure 4.

Vezi Cons t. C. G iur es c u, Formarea poporului roman, Craiova, 1973, p. 125.

A fost o eroare a comisiei de propuneri suprimarea numelui de Vlaca la ultima reformd

administrativa', intrucit acest nume este o dovada concludenta de existenta populatiei

romanice in cimpia munteand, in epoca venirii slavilor i a coabitdrii i asimilrii lor.

Eroarea se poate indrepta prin adaogirea numelui de Vlaca la acela de Ilfov, a5a incit

pe viitor, judetul sd se numeascd Ilfov-Victfca, Cu nume compus, dupti pilda judetelor

Cara-Severin i Bistrita-Ndsud (Vezi i cele ce am spus in privinta aceasta in Magazin

Istoric, VII (1973) 8, p. 31-32.

2 Astfel, in documentul din c. 1481 (rdspunsul dat de locuitorii din judetele Braila,

Buzau i Rimnicul-Sdrat lui Stefan cel Mare) rumdnii sint numiti vlasi (I. Bogdan, Brafovul,

p. 282-284). Pentru vlasii din Peninsula Balcanica vezi N. Drdgan, Romanii in

veacurileXXIV pe baza toponimiei i a onomasticei, Bucureti, 1933, p. 17-18, 616;

Silviu Dragomir, Vlahii din nordul Peninsulei Bakanice in evul mediu, Bucureti, 1959,

p. 13, 24, 25, 55.

3 Documente privind istoria Romeiniei, C. vol. I, BucurWi, 1951, p. 209.

4 La finele secolului al XVI-lea, Giovanni Antonio Magini spune despre casele rom

anilor a nu sint de piatrd i nici impodobite, cdci romanul se multumete sd stea In

case de valdtuci i sa traiascd in munti i in codri" (Ceileitori streiini, IV, p. 581). intrebarea

lui H. H. Stahl, Studii de sociologie istoricei, Bucureti, 1972, p. 64, dacd populatia

www.dacoromanica.ro

PADUREA nsi EPOCA MIGRATIILOR 31

Din conlocuirea cu ii i asimilarea lor de cdtre inainta0i nqtri, a

r'mas in limba romnd o serie de termeni in legdturd cu pddurea. In primul

rind, clteva nume de copaci: stejar (bg. steier), girneat (granica, pronunt

granita), scortq (bg. skoruga), apoi cring (vechi slavul krongu), precum i

nume designind feluri de pdduri: 1) Bucovind care inseamnd pdure de

fag" i deriv. din buk" fag. Din acest nume comun i documentele moldovene

ale secolului al XV-lea amintesc adesea de bucovinele" din partea

de nord a tdrii au fdcut austriacii, dup anexiunea din 1775, numele

propriu care a rmas pind astdzi. 2) Dambravd Insemnind pddure de stejar" ;

rdcina termenului e vechiul slay Ax,st. adicd stejar ; de aci se trage i numele

riului Dimbovita: apa stejarilor, care curge printre pdduri de stejar", i

apoi, de la ap, numele judetului ; de asemenea numele riului Dimbovnic.

3) Zeivoi Insemnind pdure de luncd, de pe marginea rlului. 4) Huciu, pAdure

deas, din ucraineanul hug6a, desi.

Din nurnele slay al arinului sau aninului, elha, s-a format adjectivul

elhov care insemna cu arini", arini", iar din elhov numele, romnesc,

libo, dat unui riu i apoi, de la rlu, judetului. La fel din numele slay al

artarului, kl6n, s-a format adjectivul klnov, de artar sau cu artar, de uncle

topicul rornanesc Cleanov, dup cum de la numele slay al cornului, drn

s-a format drnov, de corn, al cornului, de unde romnescul Dranov 2 Tot

aa, de la rugii de mure de pe malurile lui In vechea slav tut Insemna mure

s-a format numele riului Tutova care s-a dat apoi judetului respectiv.

Ungurii spuneau arinului eger, de aci egeres, pAdurice de arini, de unde

topicul transilvnean Aghire, ; de asemenea egerbegy, arini, care a dat

Agirbiciul nostru 3.

De la ultimii migratori, pecenegii i cumanii, care au stat in tinuturile

noastre circa trei secole i jumdtate (circa 900circa 1241) a rdmas numele

pdurii mari care acoperea odinioard partea de sud-vest a Munteniei, T eleormanul

(teli orman pdure nebund); de la pddure luat numele

riul respectiv i apoi, la intemeierea statului, i judetul.

bdtinag s-a putut mentine In cImpia Trii Rom Aneti *i a Moldovei", oricit am admite

c s-ar fi adApostit i in ochiuri de pdure" e nejustificatd, deoarece nu e vorba de ochiuri

de padure" ci de masive imense ca acela dintre stepa Bardganului i aceea a Burnazului

sau de masivul teleormAnean, cel olLean i de Intin*ii codri moldoveni. De altfel, Stahl

admite continuitatea de-a lungul Dundrii (p. 64); de ce n-o admite de-a lungul riurilor

care strdbat amintitele masive?

2 Erau bucovine mari" care se Intindeau de la Carpati pind la Siret i o bucovind

!ilia." de la Siret la Prut (H urmuzaki-DensuOan u, Documente, I, 2,

p. 485). intr-un document moldovean din 1518, citim, In legdturd Cu hotarnica satului

Mihuceni: dupd hotarul vechi, pe unde din veac au folosit, iar In bucovind clt vor putea

deschide i curati (Documente VI A, vol. I, p. 128-129).

2 Toponimia romdneasca , p. 52 i 357.

3 Idem, p. 50.

www.dacoromanica.ro

32 ISTORIA PADURII ROMANESTI

In toata aceasta perioad a migratiilor, de un mileniu, suprafata padurii

nu credem c s-a micorat rata de ceea ce era la p.'rasirea Daciei romane.

Populatia era Inca rara i. loe era destul. S-au facut, e adevarat unele curturi,

runcuri sau lazuri, jariti i arite, cu toporul, Cu securea, cu sapa i cu focul,

dar, In schimb, padurea s-a intins In unele locuri unde altadata erau ogoare

sau finete. N-avem documente scrise contemporane care sa ateste acest

dublu proces, dar exista termenii In limba i exista documente posterioare

care ne arata cum s-a procedat in privinta curAturi/or.

Runc e de origine latina (din runcus) i inseamna loe defriat din padure;

operatiunea se facea aadar inca din timpul Daciei romane i a continuat

i dupa parasirea ei. Prin documentul din 1560 aprilie 9, Alexandru Lpu-

neanu Intarete nepoatelor lui Hila andru ocina lor in care se cuprinde i

o a patra parte din Vagieti, parte din cara apa Trotuplui i cu poenile

anume Podena i Runcul, ce este terebejul [. curatura I] lor cari sint piste

apa Trotuplui .1 a patra parti din poeni Borilei". Harta statistica din 1835,

intocmita pe baza recensamintului din 1828-1832 arata o serie Intreaga

de sate cu acest nume: astfel Runcul In judetul Arge, Runcu In judetele

Vilcea, Dimbovita i Buzu, Runcu-Rediu i Runcpru In Mehedinti 2 Laz

este de origina slava (din laz) 3 i are exact acelai Inteles ca i runc ; vechii

slavi care au coabitat cu dacoromanii i au fost, dupa citva timp, asimilati

de acetia, au practicat aadar i ei defriarea. La 16 septembrie 1628 are

loe o vinzare de ocia. la Coteti (judetul Rimnicul S'rat) i am dat i lazul

de la Guleti" (azi Goleti 1), citim In act 4. lar lntre I septembrie 1632 i

31 august 1633, mai multi moneni vind jupinului Neagu un lazu care iaste

mnastirea p acel lazu, s cheama acel lazu al Poaaii, drept bani 900" 5.

Aceeai harta statistica amintita mai sus india satul Lazurile din judetall

Dimbovita . Iar un act din Braov, datat 6/18 iulie 1840, referindu-se la

satul Simbata de Sus, arata c acum au lazuit (i)obagii i p'dure de 50

de cara de finu cu paguba curtii" 7. Curdturd i seiciiturd (seatura) sint termeni

formati mai tirziu, dupa formarea limbii romne, i au acelai inteles

ca i runc i laz ; primul arat ca s-a curtit padurea, facindu-se loe de fineat

sau aratura ; cel de al doilea c s-a secat pdurea adia, tot aa, s-a curatit.

Dar sacatua (sectura) india. i tehnica special& Intrebuintat anume cojirea

circular a copacilor pe o anumit ltime, asa incit circula-Va sevei

Documente, A, XVI, vol. II, p. 145.

2 Principatele ronuine, p. 211, 219, 224, 249 si 285.

3 Diclionarul limbii romdne mod,erne, sub laz.

4 Documente, B, XXII, p. 323-4.

5 ldem, XXIII, p. 613.

6 Principatele romdne ..., p. 223.

7 N. I or g a, Acte romdnefti f i cetepa Bucuresti, 1932, p. 244.

www.dacoromanica.ro

PADUREA TN EPOCA MIGRATIILOR 33

se intrerupea. In consecint6, copacii se uscau In picioare" i apoi erau taiati,

lemnul uscat putind fi Intrebuintat imediat pentru cherestea sau pentru

cordectionarea a tot felul de lucruri. La Inceputul secolului al XIX-lea existau

satele Curatura in judetele Mehedinti i Ia0 i Blidari Curdtura in Rimnicul

Srat, precum i Vasuiu (Sdatura ) i Pdrosu (Sdcdtura), ambele In Putna 1.

JariVe i arMei au o acceptiune specialL loe din Odure curd-tit prin foc,

arzindu-se copacii; e binecunoscut satul de podgorie Jaritea din fostul

tinut al Putnei, azi In judetail Vrancea.

Facem s urmeze acum o sam6 de documente din secolele XVXIX

privind actiunea de defriare ; ele ne lumineaz6 asupra felului cum se proceda

In lungul mileniu al migratiilor, deoarece procedeele erau acelea0, nu exista

alt tehnic6. La 15 aprilie 1498, Radu oel Mare int6rete nfdstirii Govora

livezi i din vadul Slatinei de /a Trestioar i din jos i din sus, cu livezile

i cu pgdurea, i eit este curtat In padure" 2. La 7 aprilie 1518, Neagoe Basarab

intArete jupanului Danciul i altora o pklure la Aninoasa, fiinda

Danciul cu ai lui au cerut de la domnia mea aceast6 ocin, Odurea toat,

ca s'a curete acel loe cu foc i cu securea" 3. Printr-un act din 20 martie 1543,

dat In Bucure0i, Radu Paisie voievod Intdrete lui Mircea i feciorilor lui

s'd le fie mo0e la Poenile Zltarului" numele e semnificativ ; and a

cump'arat Mircea aceast6 mo0e, cu 750 de aspri, au fost plira de pdure

i de copaci i au curtit Mircea acea mo0e cu securea i cu tirnAcopul i

cu foc i cu mult sudoare i osteneal" 4. La 14 iulie 1538, la Tirgovite,

Radu Paisie voievod IntArete slugii sale Cana i fratilor acestuia ocin'd

in Nego0na, cinci pgrti de cilia', fiindc6 le este veche 0 dreaptg ocina dedin4

5 0 curAtit cu securea 0 cu foc i cu munc6 in ar00, Ine in zilele lui

Dan voievod cel bdtrin" 6. Sapte ani mai tirziu, la 6 iunie 1545, Mircea Ciobanul

le-o Intre0e din nou, precizind eh' o stdpineau inch' din zilele fa'posatului

Dan voievod ; i au cur`alat cu securea i cu sapa 0 cu focul In pdurea

deas6 i tare" 7. 0 intArire similard d'a' Alexandru voievod, la 7 iunie

1571, lui Vladul 0 lui Baico 0 altora, pentru ocina lor din Poeni numele

e iar0 semnificativ lug loe de pdure", cumprat de bunicii lui Vladul

i Baico cu 500 de aspri. Si au curdtit-o cu securea i cu sapa 0 cu foc i

cu mult chin". 8. Un act similar este acela din 18 iulie 1587 prin care Mihnea

1 N. Iorg a, Acte romdnefti fi diem grecefti..., p. 189 i 261 Pentru s6cAtur" vezi

*i H. H. S tah 1, Paysages et peuplement rural en Roumanie, In Nouvelles tudes d'histoire,

III, 1965, p. 73.

2 Documente, B, vol. I, p. 460.

3 Idem, Veacul XVI, 1, p. 134.

4 Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 297.

5 Inseamn5. ocinl strArnwascA", moie mWenit din moi-strAmoi.

6 Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 248 E vorba de Dan I (1384-1386).

7 Documente B Veacul XVI, vol. II, p. 328-329.

8 Idem, vol. IV, p. 27.

www.dacoromanica.ro

voievod int'rind mn'stirilor Motn'u, Agaton i Ioan Bogoslovul ocina din

jurul lor, spune: Pentruc aceast6 mai sus zis ocia a fost ocin domneasc

si a fost Odure intreagh" i necurlat, ci au cuetat-o elug'rii de la mnstirile

care sint mai sus zise, cu securile si cu foc i cu mult" trud" IatI

acum citeva documente moldovene. La 25 octombrie 1683 feciorii lui Stefan

Budgescul And lui Dima pircAlabul, intre altele, o curAtur de fin la Cremenet"

2, in actualul judet Vrancea. La 15 aprilie 1702, Neculai Vilcan

feciorii lui, veniti din Muntenia, se inteleg cu r'z'sii din N'ruja, ca, fkindu-

si dou'a" bordeie la Chee, in Simion, s6 drn pe anu cite trii lii btuti

pe cite scturi i curAturi vom face, s' le pPtim cite seizci de parale pe

cite vom put descurca din pgdurea m'runt" 3. In loe de a curati sau a

lzui se mai intrebuinta citeodat si a destupa, dovad actul din 15 martie

1718, prin care Mihai Racovit voievod hotArAste lui Vasilie Danciul i fiului

acestuia s fie volnici lima ale sale drepte ocini i mosii, a le destupa

din codru si a le opri de car toti rzesii; aceste mosii li se cuvin de pe Bodiman,

unul din Mtrinii" satelor Poiana-Ndruja 4. Interesant si sub raportul

inceputurilor m'ngstirii Agafton, este cartea domneasc' (lath' de

Grigore Ghica voievod, la 1 octombrie 1729, lui Agafton slastrul" care

au mers in codrul ce este pe locul domnscu la ocolul BotAsenilor si au curgtit

pAdure i s-au Meut m'dstioar cu chilii i s-au pus pometi pe ling'

chilii". I se d si o poeni0", tot pe loc domnesc", 1111g sihAstria lui 5. De

asemenea interesant pentru faptul c arat6 cum o sealturg'" abandonat

devine iarsi pdure dup cit'va timp, este diata din 1863 a Mtrinului vrincean

Poiad pentru o poiang cu fineat" pe Dealul Secturei. Avind eu

arat unchiasul dreapt secaur' rcutl cu topor din codru meriu de taiamiu,

din vremea robiei i apoi am l'sat-o si al doile iar a umplut-o pdure.

am zis fratilor mei s.' mergem s o secgm. Fratii i nepotii nu au vrut,

zicind: cine a seca pdure, va stpini. Apoi m-am sculat impreud cu feciorii

mei si am tgiat pgdure i i-am dat foc si am f'cut sec'turi de iznoavg din

pAdure mere, opt MI6, care aceast sec'tur' se numeste Dealul Seaturii".

Arat hotarele ei i le face feciorilor fiindc eu am ars ochii i miinile

pir am fcut sec'tur'" 7.

2 Documente B. Veacul XVI B, vol. V, p. 316.

2 Aur el S av a, Documente putnene I, Focsani, 1929, p. 26.

Idem, p. 57; cf. Simion Iltrnea, Locuri Fi legende vrincene, Baclu, 1972, p. 143.

Aurel Sava, op. cit., I, p. 64.

5 N. I org a, Studii gi documente, V, p. 232.

Adicl de pe clnd Vrancea Inapuse pe nedrept In stapinirea marelui boier Rosnovanu,

cu care vrIncenii au purtat un Indelungat i, pinl la urma, biruitor proces.

7 Simion HIrnea, op. cit., p. 125-126.

34 ISTORIA PDURZI ROMANESTI

www.dacoromanica.ro

PADUREA IN EPOCA MIGRATIILOR 35

Pentru Transilvania citdm scrisoarea In latinete din 1.549 august 7,

a lui Ilia Vod al Moldovei atre bistriOni cerindu-le s lase pe locuitorii

din Feldru, supuii si, s-i stpineasc6 pminturile pe care le-au avut din

vechime i s-i fac In pdurea deas curturi

In privinta jarivilor, citIm un act din 7 iulie 1526, Tirgovite, prin care

Radu de la Afumgi druiete lui Frtat clucer o bucat de loe din locul

domnesc; ca punct de hotar e indicat Jardtea" 2.

La 5 iunie 1560, Alexandru Lpuneanu intrete slugii sale Vasco

nite curAturi i cu prisaa i cu grdini, lug In pdure, In afar de cimp,

ce li-au curAtit ei (Vinzgtorii1) In ocina lor i le-au ars 3. Interesant e actul

din 20 martie 1584 prin care Petru *chiopul latrete lui Bratul pitar, intre

altele, In mijlocul bucovinei", adia a pdurii de fagi o poian." ce se nume

te Pojarna, pe Bic, i cu piraiele ei de moar", cumprat cu 160 de zloti

ttreti 4. Numele Pojarna arat a e vorba de o poian Melia de mina

omului, nu natural, dindu-se foc pdurii. lar la 26 aprilie 1632, logortul

Goran cumpr de la Anghel i Vlad 12 flci de ocin la Srcineti ins

spre Seatur flcile, la Jarte, unde i-au fost viia" 5.

Cit despre arfire, iat citeva zapise vrincene: La 20 decembrie 1736

Solomon Jipieanul dimpreun cu fratili su Mafteiu vinde o ari0., ci

chiam Aritele Jipienilor din pirlul Tojanilor, lui Ursu Gegea drept 1.6 lei

bani" 6. Tot Gegea cumpr, la 10 mai 1751, de la Ion Maftei, o ari0 ce se

cheam Arita Lung, din virful Tojanului pin in apa Tojanului i la vale

pia. In Zbala, cu 4 lei noi 7. La 2 aprilie 1.766, Ion Puflea cu femeia sa

arat c, vInzind lui Stefan Taful Ariita, s-a sculat nepotu-su Iftimie

i mergind la vornicul Carp, acesta i-a dat dreptate, obligind pe vinztori

sa intoara lui Tafulea pretul: trii capre cu ezi" 8. Uncheaul Mihul Dalica

i cu ginerele ski Cristea .1 cu alii recunosc, la 3 august 1.785, ca au mincat

ei Aria Jichienilor cu vitile lor", fiind aceast ari0 loc de coas" ; trebuie

deci sa plteasa stpinului aritei, preotului Neagu Gegea 9. La 18 Mai 1792,

se alege partea de ocin a lui Vasile sin Nicoara: Si i-am dat lui parte de la

1 Hur mu zaki-I or g a, Documente, XV, 1, p. 474: Queruntur nobis subditi

nostri de Feldra quomodo eadem eos ex iustius metis et pratis terminorum terrarum eorum,

id quod semper possederunt et ad eos concernent, eos prohibet ne quidquam iuris illic

habeant et se inde abstineant inter densam silvam si campum limpidare curaverunt".

2 Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 22.

8 Documente, A, XIV, vol. II, p. 153.

4 Documente A, XVI, vol. III, p. 239. Cf. Pojorfta, In judetul Suceava.

5 Documente B. XXIII, p. 553.

Aurel Sava, op. cit., I, p. 76.

7 Idem, p. 82.

8 Idem, p. 87.

Idem, p. 119.

www.dacoromanica.ro

vale de Ar01,5, Ora in Petic" 1 lar In februarie 1808, intr-un act scris la

Birs0i, e amintit, In hotarul Topetilor, Fundu Ar0tii" 2 In Marele Dictionar

Geografic, volumul I, aprut In 1898, slut nu mai putin de 47 (patruzeci

i apte) de topice cu numele Arfita simplu sau compus (Aria Ascuns,

Ar0ta Baieescu, Aria Cretalui, Aria lui Toader etc.), o samil din ele

dup' numele celui ce Meuse aria. Relev'm ,,Aria pdure pe mo0a Sinuti,

comun Tureatca, judetul Dorohoi" i Arita, pdure de fag pe mo0a

Probota, comuna Dolhasca judetul Suceava".

In Transilvania i, uneori, i dincoace de Carpati, in Moldova, se intrebuinteaz,

In loc de curAturd, termenul oaf care vine din maghiarul ovas

(ayas) 3. Tara 0aului este deci tara curturii sau a runcului, din pricina

curAturilor fcute pe vremuri in marile pduri de aici. Faptul a. se Intrebuinteaz5

un termen maghiar, nu scade Ins intru nimic caracterul strvechi

romanesc al acestui tinut, dup cum nu scade caracterul italian al Lombardiei,

numele ei, de origine germanic4, caracterul francez al Burgundiei

Normandiei, numele acestora, tot de origine germanic, sau, In sfir0t, caracterul

romnesc al Transilvaniei, cind i se spune i Ardeal.

Toate aceste poiene fcute de mina omului runcuri, curturi, sk4-

turi, lazuri, jariti, ar0te serveau fie ca ogoare i finete, fie pentru a planta

vie, a face prisci, mori sau gr'dini cu pomi, a Intemeia vreun 1ca bisericesc

sau locuiate care, lnmultindu-se, deveneau &Maine, i apoi sate. Iat

citeva documente In acest sens: La 30 aprilie 1555, Alexandru Lpuneanu

intre0e starostelui Pogan o poian sub Mgura, anume Poiana lui Nichifor,

cu moara pe Putna", cumpArat de la Zlate vtaf cu 100 de zloti tt'reti 4.

Mgura e Mgura Odobetilor, acoperit ping azi Cu o lntins p'dure de

stejar ; poiana fusese fAcut pentru a se ridica moarg pe ea. UrmeazA actul

din 13 aprilie 1560 care are i o valoare istoric': Alexandru L'puneanu

ddruie0e mnstirii sale 111ca satul Pop e0i, la obsir0a Vasluiului cu prigene

i cu poenile", sat care a fost a Lupului biv paharnic, nepot Tutului

i pe care 1-a pierdut in vremea vicleniei sale, chid s-au ridicat domn asupra

capului domniei mele i cu alti vicleni, cind au i perit Intru vinovtiile sale" 5.

Tot In 1560, in luna mai, clugrul Marchel, pustnic In locul numit Tolici,

inchin. mnstirii Neamt, locul s'u de prisaca pe care singur 1-a curlat

Aur el Saya, op. cit. p. 126 Peticul e un plrlu ce se vars6 In Zaala, In

comuna NAruja.

Idem, p. 158. Pentru Arsita, coast de deal pe partea nordicg a satului Birsesti,

... pe vremuri acoperit de padure" cAreia oamenii i-au dat foc de si-au deschis

locuri de culturl, Odurea fiind frd valoare In acele vremuri" vezi Simion Hirnea, op. cit.

sub voce.

3 Toponimia romdneascd, p. 23.

4 Documente A, XVI, vol. II, p. 83.

3 ldem, XVI, vol. II, p. 150.

36 ISTORIA PADURII ROMANESTI

www.dacoromanica.ro

5 Documente A. XVI, vol. II, p. 151.

Idem, XVI, vol. III, p. 226-227.

2 Idem, XVI, vol. III, p. 255.

Documente B, XXIII, p. 366.

4 Idem, XXIII, p. 506-507.

5 Idem, XXII, p. 432.

PADUREA IN EPOCA MIGRATIILOR 37

Cu munca sa i a fcut i poian i singur a curtat" 5. Din 6 august 1.583

este hotarnica mnstirei Sucevita In care slut mentionate i poiene cu flneata".

Dintre punctele de reper ale hotarnicei: la stina Ursului rediul

Sdcdrei poiana Mrului dealul Homorului ce este pentru vratec

unde iese drumul din pdure poiana lui Hirea ... la cornul Brdtelului"

La 15 mai 1.584, Teofan mitropolitul Sucevei ddruiete mnstirii Galata

nite chilii pe care le-am fcut eu ling mnstire i cu locul pe care 1-am

curtat cu oamenii i cu banii mei In p'durea intreag6 i deas i am Ingrdit

cu gard acele chilii i cu locul" 2. Urmeaz dou acte privind via ridicat

pe loe de pclure. Primul este din 1631 aprilie 17: Leon Toma intrete lui

Nedelco, Intre altele dou pogoane de pdure", cumpArate de la popa Saya

pentru 400 de aspri gata, s fac vie" 3. Cel de al doilea act, din 28 ianuarie

1632, este tot de la Leon Toma; el intrete mnstirii Dealul vinriciul

domnesc de pe ocina ei, Solomon, adogind totdeodat : oamenii care vor

fi slpat i vor fi Valet stejari In pdurea intreag, fie satul Glodeni sau alti

oameni ca s fac vie pe (Ada' mnstirii, tot s fie In pace" de zisul vinrici

domnesc 4. Ultimul act, din 1629, privete ogoarele sau holdele fcute pe

loe de pdure: Ion cel Schiop druiete mnstirii Cozia partea sa de ocin

din satul Voineasa pre nume 20 de holde din pdure" 5.

www.dacoromanica.ro

PADUREA ROMANEASCA IN SECOLELE XIVXVIII

(PINA LA PRIMELE LEGI SILVICE). ROLUL PADURII IN APARAREA

TARII SI CA LOC DE REFUGIU

Chid au fose leii in rara domniei mele, fara toatel

fugise in codri"

(Document din 26 septembrie 1617, de la Radu

Mihnea, voievodul Moldovei)

Rolul padurii In apfirarea rii i ea foe de refugiu. Ndurea a jucat

un rol important in luptele pentru aprarea trii, fiind un aliat de seam

al armatelor romne0i. Fat de superioritatea numericd obipuitd a armatelor

adverse fie cele turce0i, fie cele ungare sau polone sau chiar cele ttre0i

superioritate care nu permitea o lupt cu sorti de izbind pe cimp

deschis, unde disproportia de forte era imediat vizibil, marii notri voievozi

au fAcut apel la sprijinul pdurii ; cu ajutorul acesteia, disproportia

de forte nu mai era vizibil. ; surpriza atacului devenea posibil, aprarea

mai uwar iar In caz de retragere, aceasta era protejat. Am reprodus mai

Inainte dou mrturii din secolul al XVI-lea artind in general rolul pdurii

In apararea trii; vom indica acum o seam de cazuri concrete care justific

afirmatia de mai sus.

Ne referim In primul rind la btlia decisiv de la Posada (1330), cea

care a asigurat independenta tinrului stat muntean intemeiat de Basarab I

Inceptorul dinastiei Basarabilor. Nu sint bine cunoscute cauzele care au

dus la rzboiul dintre voievodul muntean i Carol Robert, regele Ungariei;

se pare Ins c vinovati au fost doi sfetnici ai acestuia din urm care doreau

s aib pentru ei tara lui Basarab sau mcar banatul de Severin. Rzboiul

a lneeput toamna ; armata ungark Inaintind printr-o tar unde, dup

vechiul obicei, se fcuse pustiul in fata dumanului, nu se putea aproviziona ;

lneepu deci a suferi de foamea cea mare", dup ins0 expresia cronicii

ungure0i. Aa Incit, ajuns In fata cettii de la Arger e vorba de Curtea

de Argq regele trebui s dea ordinul de intoarcere. Aci, In drum spre

cash', pe chid armata ungarh se angajase intr-o vale lung i strima, cu coastele

repezi acoperite de pdure, osta0i lui Basarab, care ocupaser

Inchiseser cu kianturi i valuri de pmint atit ie0rea, eft i intrarea vii,

incepur s prvleasc6 bolovani i copaci tiati i s trag cu sgetile In

grmad. Prpdul a tinut patru zile (9-12 noiembrie 1330). A ckut atunci

www.dacoromanica.ro

IADUREA ROMANEASdi IN SECOLELE XIV-XVIII 39

multime nenumrat din ostasii lui Carol Robert ; s-a pierdut sigiliul regatului;

regele 1nsui, ca s. scape, si-a schimbat hainele cu unul din credinciosii

s'i i abia a putut iei asa, neobservat, din vlm'sagul acela. O prad

foarte bogat czu in mlinile ostasilor nostri. tim toate aceste am'nunte

dintr-o cronic ungar contemporan, numit Cronica pictatd de la Viena

(Chronicon Pictum Vindobonense); i se spune asa din cauza miniaturilor

care-i Impodobesc textul si din care dou' se refer chiar la lupt

Nu se stie sigur unde s-a dat aceast memorabil' btlie, care a dovedit

puterea noului stat romanesc si In acelasi timp i-a asigurat o dezvoltare

Unii istorici cred c6 ea a avut loe Intre Cimpulung si Bran, la punctul numit

Posada. Dar de la cetatea Arzesului", unde ajunsese armata ungark drumul

cel mai scurt de Intoarcere nu e prin Cimpulung, Bran si Brasov, ci prin

Lovistea i apoi Valea Oltului, spre Sibiu. E mai probabil deci ca lupta

fi avut loe pe aici, asadar Intre Curtea de Arges si Sibiu, probabil prin Lovistea.

O lupt asemnltoare a avut loe dui:4 cileva decenii, In timpul domniei

lui Vladislav I sau Vlaicu Vod'. Si de data aceasta, armata ungar a fost

cea care a atacat. In toamna anului 1368, dup. 13 octombrie, aceast armat,

alatuit, potrivit Cronicii lui loan de Kiikiill, din nobili", din secui

din multi ostasi dintre cei mai de seam", i comandat de voevodul Transilvaniei,

Nicolae Lackfi, a trecut muntii spre a ataca din spate pe Vlaicu

care avea de infruntat o a doua armat ungar ce voia s treac Dun'rea 2

Impotriva armatei care cobora din munti, Vlaicu trimisese pe pirclabul

de Dimbovita, Dragomir. Acesta, dup' o prim ciocnire care-i fusese defavorabil,

se retrage, atrglnd armata advers lntr-o regiune p'duroasa, cu

locuri tari. S &din aici cuvintul cronicii sus-amintite: Dar dupg aceea,

Inaintind fr grij mai departe prin pduri dese, clnd se Infundase pe

niste poteci foarte Inguste", Nicolae Lackfi" a fost atacat de multimea romnilor

din pduri si din munti si a r'mas mort, Impreun cu vrednicul

brbat Petru, vice-voievodul su, cu Deseu zis Vas, cu Petrus Ruffus, castelanul

Cettii de Balt, cu secuii Petru i Ladislau, brbati viteji, i cu alti

numero0 ostasi i nobili de seam. Si dupa ce ungurii, prsind oastea, d'.-

dur' dosul si o rupser la fug, ajungind prin locuri noroioase i mlstinoase...,

multi dintre ei fur ucisi de romani; numai citiva au scpat , cu mare primejdie

pentru persoana lor i cu pagube In avut. Iar trupul voievodului

Nicolae, scotindu-1 cu lupt grea din mlinile romanilor, 1-au adus In Ungaria,

Chronicon Pictum V indobonense, In Scriptores .Rerum Hungaricarum, I, ed. G. I.

S chwandtner, Viena, 1746, p. 496-498.

2 Maria Holban, Contribujii la studiul raporturilor dintre Tara Romeineascd

Ungaria angevinit ..., In Studii f i materiale de istorie medie, vol. I (1956), p. 41-42.

www.dacoromanica.ro

40 ISTORIA PADURII ROMANESTI

s-1 inmormInteze la Strigoniu" 3. Nici locul btliei din 1.368 nu e cunoscut ;

In once caz, el este Intr-o regiune pduroas. din Muntenia, poate la limita

dealurilor cu cimpia, dat fiind urrarirea in locuri noroioase vi ml4tinoase".

Cronicarul bizantin Laonicos Chalcocondylas, povestind rzboiul lui

Baiazid cu Mircea cel Btrin nu se poate preciza dac e vorba de razboiul

din 1394 sau de cel din 1.400 spune c dup ce Mircea a pus In sigurant

femeile vi copiii in munti, dup aceea se lima vi dinsul cu armata pe

urma lui Baiazid prin pdurile de stejar ale trii, care slut multe vi acoper

in toate prtile tara, s nu fie uvor de umblat pentru duvmani vi nici lesne

de cucerit" 1.

A treia mare lupt dat la adpostul pdurii a fost aceea a lui Bogdan

voievod, tatAl lui Stefan cel Mare, Impotriva polonilor care voiau s readuc

domn in Moldova pe Alexandru voevod, devotat lor. Ea a avut loe, la 6 sep.

tembrie 1450, in codrul Crasnei, marea pclure ce se Intindea la sud de Vaslui,

In preajma localittii Crasna. Drumul pe care venea oastea polon trecea

prin aceast pdure; aci i-a avteptat oastea lui Bogdan. Iat ce povestevte

cronica moldovean: Deci chid au fost la mijlocul pdurii, fcut-au nval

oastea lui Bogdan Vod la carde levilor, ci aprIndu-se levii, abia

au scpat cu mult paguba, vi peire. Deci vrind s intre vi ceilalt oaste

leveasc, atuncea s-au ivit toata oastea lui Bogdan vod, cu multe steaguri

vi buciume vi fr clrime, mult pedestrime. Vzind aceasta, levii s-au

tocmit de rzboi vi au bAgat In mijloc pe Alexandru vod ... vi s-au btut

mai Inainte de apusul soarelui pina au Inoptat, perind de amindou prtile,

pin au nvlit vi gloatele de pedevtri, carii au fAcut la strimtoare mare moarte

In levi, tind cu coasele vinele cailor ; unde hatmanii levevti, vrind s Imbrbteze

pre ai si, vi-au pus vi ei capetele, ales Piotru Odrivoz vi Nicolae Poraya

vi Buciatskii" 2 Merit s fie subliniat precizarea cronicei privind

oastea lui Bogdan Voda: fr clrime, multe pedestrime". Calarimea nu era

de folos In lupta In pdure ; nu se putea mica uvor, nici desfAvura, iar un atac

grupat era imposibil din cauza copacilor. In schimb, pedestrimea, luptind la

adpost, trgind cu arcul aparati de trunchiurile copacilor, era redutabil

vi avea un net avantaj asupra adversarului. La lupta de la Crasna credem a a

luat parte gi fiul lui Bogdan, tinrul Stefan, care avea, dup vapte ani,

s ocupe tronul Moldovei; el ivi va aduce aminte de lupta din -Liner* cu pri-

3 Ioan de K ii k il II 6 (de Tirnave) In Scriptores Hungaricarum veteres ac genuini,

Tyrnaviae, ed. Schwandtner, 1765, pars I, p. 311-313.

1 Laonic Chalcocondi I, Expuneri istorice..., in romneste de Vasile Grecu,

Bucuresti, 1958, p. 64 nota 2.

' Letopisetul Tcirii Moldooei pinci la Aron Vocki, ed. C. Giuresc u, Bucuresti,

1916, p. 38-39.

www.dacoromanica.ro

PADUREA ROMANEASCA tisr SECOLELE XIVXVIII 41

lejul rkboiului pe care-I va purta el Insui Cu polonii, in 1497, rdzboi in care

va aplica o metod similarg, devenitd. clasic.

Intr-adevr, reprezentativ pentru lupta in pdure este aceea din codrul

Cosminului, purtat de oastea lui Stefan cel Mare impotriva oastei lui loan

Albert, regele Poloniei. Acesta din mind intrase in Moldova cu ginduri du-

mnoase i asediase, dar MA succes, cetatea Sucevei. Stefan poruncise,

urmind vechiul obicei al pmintului nostru, sd se ascund proviziile i furajul,

iar ceea ce nu putuse fi ascuns, fusese ars. In acelai timp, fuseserd

inchise drumurile spre miazdnoapte, astfel cd alimente i nutre t nu puteau

sosi nici din Polonia. In curind, oastea lui loan Albert Incepu s sufere de

foame. Aa inch craiul fu bucuros s primeasa mijlocirea voievodului Transilvaniei

care sosise, Intre timp, cu 12 000 de oameni In ajutorul lui Stefan

spre a face pace. Ea se incheie, dar cu conditia lmurit ca polonii s se

retrag tot pe unde veniserg, iar nu prin alt parte, ca s nu fac alte stricAciuni.

Pe unde venisera nu mai era insd nimic de mincat, astfel c ei trebuir

s ja un alt drum, prin oraele Siret i Cernuti, drum care trecea prin

codrul Cozminului. Chid oastea polon fu In mijlocul pdurii, moldovenii

prvlied asupra ei copacii mninati asta lnseamn cd se tineau numai

intr-o margine a trunchiului, restul fusese tiat i-i atacar cu putere

(1497, octombrie 26). Neavind unde s fug, neputindu-se desfura din

pricina locului strimt, leii fur zdrobiti, ca odinioard ungurii lui Carol Robert.

Regele putu, cu mare greutate, ad-0 facd. drum Odd' la Cernuti, unde

avu loe o nou luptd.; infrinti i de data acesta, putini dintre soldatii lui loan

Albert 1i mai vdzur rara. Prada luat de moldoveni fu enorm In ce

privete pe prizonieri traditia consemnat de loan Neculce In 0 samd de

cuvinte spune c Stefan ar fi poruncit B fie pui ad are mai multe locuri intinse

pe care le-a semdnat apoi cu ghind i aa au crescut dumbravi pentru

pomenire ca sd nu se mai acoliseasa (s' se lege) de Moldova: Dumbrava

Roie la Botoani i Dumbrava Roie la Cotnar i Dumbrava Roie mai

gios de Roman" 2. Unii se indoiesc de veracitatea acestei traditii; noi socotim

1 Pentru lupta din codrul Cozminului vezi Letopiselul anonim In Cronicile slavoromiine

din sec. XVXVI publicate de Ion Bogdan, editie de P. P. P an ai t es c u, Bucure

ti, 1959, p. 21. Iata pasajul respectiv: Si la 19 ale lunii Octombrie, joi, s-a Intors

craiul lepsc i nu a pornit pe aceea*i cale pe care venise, ci a pornit pe alta cale, pe unde

era tara Intreaga. Deci s-a miniat Stefan voievod i a gonit pe urma lor cu otenii sai i

cu dou mii de turci. i i-a ajuns la marginea fagetului Cozminului i i-a lovit, joi, luna

Octombrie 26 i ... a biruit atunci, domnul Stefan voievod i i-a batut. i apoi i-a gonit

prin fagetul Cozminului, omorindu-i i taindu-i i au fost luate toate schiptrele craiegli

au cazut acolo multi boieri i voievozi lei mari i a cazut acolo multa oaste i toate

tunurile cele mari, cu care batusera In cetatea Sucevii, au fost luate atunci i altele mici

i mai mici, multe, pe care nu este Cu puling a le nOra."

2 I o an Neculc e, Letopisetul Tdrii Moldopei, ed. Iorgu Iorgu, p. 11-12.

www.dacoromanica.ro

flag c nimic nu ne impiedic s-o admitem. Detaliile pe care ni le d Neculce

asupra tratamentului la care eran supugi acei prizonieri nu par de loe a fi

inventate. Dealtfel, s-a arltat, nu demult, intr-un studiu, c numeroase

traditii din cele consemnate de Neculce corespund realittii istorice sau

au mcar un simbure de adevr 1

In urma luptei de la Baia (15 decembrie 1467), regele Ungariei Mateiag

Corvin, rnit in spate de o sgeat cu trei virfuri, a trebuit s se retrag.

In grabg.. Dar ajungind In munti, povestegte cronicarul polon Dlugosz

el afl drumul Inchis cu arbori tiati". Atunci el dete foc carelor i bagajelor

sale i ingrop cincizeci de tunuri ca s nu cad In nalinile moldovenilor 2.

Amintirea luptei din codrul Cosminului era inc6 vie In Polonia dup

aproape gapte decenii. Cind, in octombrie 1563 un detagament polon, condus

de Laski, care voise s. ajute pe Despot Vod, se retrage prin acelagi codru,

el e ingrijorat deoarece spune un izvor contemporan dinuia vie din

amintirea printilor lor marea infringere suferit de regele Ioan Albert al

Poloniei din partea moldovenilor condugi de Stefan, regele lor neinfricat

neobosit". Grija lui Laski e cu atit mai mare cu cit aflase c in amintitul

codru se taie pdurea i sint culcati la pmint copaci uria0 cu care s. fie

inchise drumurile i impiedicat. trecerea". Operatiunea aceasta se fcea

adaug izvorul fie din porunca lui Stefan Toma, care inlocuise la domnie

pe Despot, fie din propriul imbold al tranilor care lucran Cu insufletire

sirguint. Dar, de data aceasta, tragedia nu se repet: gratie msurilor pe

care le ja, Laski poate trece prin codru fr. pierden i 3.

Si In alt mare biruint a lui Stefan cel Mare, aceea de la Vaslui (ianuarie

1475), pdurea joac un rol insemnat. Locul ales de voievod era intr-o regiune

pduroas i avind intr-o coast o pdure de lunch', mlgtinoas. In dosul

acestei pduri a agezat Stefan un detagament, Cu trimbite i Burle, ca s

atrag pe dugman, intr-acolo, in mlagtin% Aga s-a i intimplat. Si In timp

ce oastea turceasc6 silea intr-acolo, luptind cu noroiul i impotmolindu-gi

tunurile, un corp de oaste moldovean, ascuns in pdurile vecine, a atacat

din flanc, iar un al treilea corp din spate, determinind retragerea lui Soliman

Hadimbul (Eunucul 1), retragere care s-a transformat in derut 4. Urmrirea

Const. C. Giurescu, Valoarea ictericia a tradiiiilor consemnate de loan Neculce,

in Studii de folclor fi literatura, Bucuresti, 1967, p. 439-495.

2 Ieannis Dlugossi sea Longini Historias Polonicae, t. II, Leipzig, 1712, p. 418.

a Grazian i, in Calatori stra'ini despre 'apile romane, II, Bucuresti, 1970, p. 621.

Iat5. cum povesteste letopisetul lupta de la Vaslui: *tefan vod5. tocmise putini

oameni despre lunca Blrladului ca amAgeascti cu buciume i Cu trimbite, dind semn

de razboi. Atuncea oastea turceasca intordndu-se la glasul buciumelor, i Impiedecindu-iapa

si lunca, i acoperindu-i i negura, tAind lunca i sfArimind ca sa treac6 la glasul

bucinilor, iar5 dind5rAt *tefan Voda cu oastea tocmitl i-au lovit, Joi, Ghenarie 10 zilei

unde niei era loe de a-si tocmire oastea, nici dela se Indireptare, ci asa, ei tu de sineIt5..

42 ISTORIA PXDURII ROMANESTI

www.dacoromanica.ro

PADUREA ROMANEASCA IN SECOLELE xIvxviti 43

a durat patru zile, de marti pin vineri noaptea", pe un mare noroi", cum

arata letopisetul. Unii dintre fugan i s-au inecat in apa Siretului, altii in Dunre ;

pe multi i-au luat prizonieri. Rareori s-a vzut o infringere mai dezastruoas.

O recunosc 1nii cronicarii turci. Astfel, unul dintre ei, Seadedin, spune:

Cei mai multi dintre soldatii islamici au murit multi viteji au pierit pe

cimpul de btlie ; Hadimbul ... a scpat cu greu de la nenorocirea pieirii"

Tot ling6 o pdure i anume 11110 dumbrava de la Lipinfi sau Lipnic,

aproape de Nistru, are loo biruiata lui Stefan cel Mare asupra ttarilor care

veniser s prade Moldova (20 august 1470) 2 Iar la R'zboieni, unde lupta

s-a dat pe un platou impdurit, la rsrit de Valea ADA, ai novtri luptind cu

desradejde i fiind in cele din urm striviti literalmente stropviti" cum

spune eronica retragerea s-a fcut la adclpostul peiclurii, (26 iulie 1476) 3.

Semnificativ, pentru salvarea pe care o oferea pdurea in caz de retragere

este episodul luptei de la Popricani intre drbanii lui Gheorghe

Stefan, noul domn al Moldovei, i cazacii lui Timuv Hmielnitki care aduceau

indrt pe Vasile Lupu. In acea lupt vzind atacul dvalnic al clretilor

cazaci, darabanii au plecat fuga de la vad (vadul Jijiei 1) la deal, spre rdiu"

; i-au ajuns ins pre coasta Popricanilor clretii lui vi au cklzut

acolo multe trupuri den bietii drlani. Altii, carii au hlkluit pin in rdiu,

vi-au scutit viata cu pdurea" 4.

Si Mihai Viteazul a tinut searra de avantajul pe care il putea aduce

pdurea. La alugreni, in spatele pozitiei alese de domn, erau mici

acoperite de pduri, formind un adpost natural; in fat5, valea mlvtinoas

a Neajlovului; drumul ducea peste riu pe un pod de lemn, vi continua apoi

indu-se, multi pierira, multi prinsi de pedestrime au fost, ce i pre aceia pro toti i-au taiat,

unde apoi migle de cei morti au shins. Si multi pasi i sangeagi au perit puscile /

= tunurile 1 / le-au dobindit i steaguri mai mult de 100 au luat" (Letopiselul Teirii Moldovei

pind la Aron Vodei, ed. C. Giurescu, Bucuresti, 1916, p. 57-58.

Cronici turce.,sti privind leirile romdne, I, ed. Mihai Guboglu i Mustafa Mehmet,

Bucuresti, 1966, p. 322.

2 Const. C. Giuresc u, Istoria romdnilor, H, editia a IV-a, Bucuresti, 1943,

p. 60. Lipnic deriva din termenul slay Lipneac" care inseamna padure de tei, teis.

Dumbrava venea la 5 km la sud de actualul sat Lipnic si la circa 8 km de Nistru:

D. Ur zic A, Beitdlia din Dumbrava de la Liping, Iasi 1937, p. 17-24 si 28; Al exandru

V. Boldur, ,,Stefan cel Mare, voievod al Moldovei, 1970, p. 196.

3 Idem, p. 69 Cronicarul turc Seadedin, relatind preliminariile luptei de la Razboieni,

arat5. ca Stefan cu ostasii si se tinea ascuns prin desisurile unui codru, a carui

intrare o astupase cu copaci uriai, asa Incit sultanul in zadar Il cauta, cad nu putea gasi

urmele..." .lar la sfirsitul luptei domnul Moldovei, iesind din padure pe o carare ascunsa"

se retrase la munte cu putini de ai sal". (A lexandru V. Boldu r, ,,Stefan cel Mare,

voievod al Moldovei, p. 213).

6 Miron Costin, Letopiseiul rdrii Moldovei, in Opere, editia P. P. Panaitescu,

Bucuresti, 1958, p. 146).

www.dacoromanica.ro

44 ISTORIA PADUA!' ROMANESTI

Intre inAltimi, arp incit armata turceascA nu putea inainta decit sub formA

de coloank cu un front redus. In timp ce Mihai, in fruntea oastei sale, respinge

printr-un contra-atac fulgerAtor, pe turci, care trecuserk peste pod, un deta

ament de patru sute de soldati, sub comanda cApitanului Cocea, atacA,

protejati de pAduri, din spate. Turcii, cuprin0 de panicA, incep o retragere

dezordonatA, In care era s piar chiar Sinan pava, zvirlit de pe pod In mla-

fink daa nu-1 scpa, luindu-1 in spate, un veteran din Rumelia 1.

Tot in legAtur cu expeditia turceascA impotriva lui Mihai Viteazul,

relevAm citeva detalii privind pAdurea, gratie unui martor ocular, spaniolul

Diego Galn. AflAm de la acesta c' Sinan pava ordonase flotei de 4 fregate

de sub conducerea lui Mami pap &A coboare pe Dundre in jos ca s'A ja la bord

pe hanul tAtarilor ce venea &A ajute pe turci, han care se temea de primejdii/

e pe care ar fi trebuit s'A le intimpine In numeroasele pAduri ce InfrumuseteazA

tara aceasta". La intoarcere flota a fost vestit CA in amonte de

Silistra, romnii au pregAtit o ambuscadd, cu muschete i douAzeci de piese

de artilerie, intr-un des4 de copaci" ; de acolo s-a tras intr-adevAr asupra

galerelor, care avind pierden i 0 in primej die de a fi scufundate, s-au retras

In dosul unei insule spre malul drept al DunArii; apoi, dupA trei zile, au ajuns

la Rusciuk 2. Cit privete locul bAtAliei de la CAlugAreni, cronicarul turc Selaniki

spune cA era foarte strimt, pAduros 0 mltinos" 3, alt cronicar turc

Naima aratA ea pdurea era de stejar", iar spaniolul Diego Galn o calificA

drept foarte deas6"; In aceast 'At:lure, adaog6 el, statea ascuns Mihai

cu putinii oameni de care dispunea i cu douAsprezece piese de artilerie" 4.

0 pretioas6 mArturie despre rolul pAdurii ca loo de adApost in timp de

rAzboi este mrturia unui iezuit, privind calamitltile din Moldova in 1.653.

Aceti oameni nenorociti, ingrijindu-se doar sA scape cu viat, au umplut

pAdurile, muntii i pe0erile, In aa fel, incit p'rea sA se fi adus In aceste

ascunziuri < adevArate > colonii i numai cei mai indrAzneti mai obinuiau

s ias6 de prin pAduri s'A-0 revadA casele pustiite". Oamenii sufereau i din

partea tilharilor care cercetau pAdurile 0 atacau oamenii ce se ascundeau

acolo" 5.

Tot in pAdure 0 anume in codrul Cotrocenilor 0-a aflat scApare in 1678

erban Cantacuzino pe care domnul In scaun, Gheorghe Duca, 11 simtise cA

vrea sA-i ja locul i hotArise sA-1 prind'A. Prevenit de soia lui Duca, ce-i era

ibovnicA", erban a fugit noaptea, impreung cu un nepot al sAu, ai trecind

1 Const. C. Giurescu, Dinu Giurescu, Istoria romcinilor, Bucureti,

1971, p. 372.

2 Caltaori strecini, III, Bucureti, 1971, p. 525-526 si 528.

3 Cronici turcefti ... I, p. 371.

4 Cillatori strini, III, p. 529.

5 ldem, V, p. 501.

www.dacoromanica.ro

ADUREA ROMANEASCA. IN SECOLELE 45

apa DImbovitei, s-a ascuns la Cotroceni unde atunci era o mare i deasa

padure. A ezut trei zile ca s nu-i poata gasi urma cei trimii in toate

dupa el gonaci. Apoi, aflind de la casa lui ca s-au intors gonacii, atunci

iar noaptea, plecind din pdure, a doua zi dimineata au trecut Dunarea

pe la Giurgiu i s-a dus la Tarigrad" 1, de unde s-a Intors domn, Duca fiind

mutat in Moldova.

Relevam, In sfirit, rolul pe care-1 avea codrul Tigheciului, in lupta

de aparare impotriva tatarilor, rol pe care-1 subliniaza Dimitrie Cantemir

In Descriptio Moldaviae". Cealalta padure spune invatatul domn

qezata dincolo de Prut, la marginile Basarabiei i numita Tigheci are jur

imprejur aproape 30 de mile italiene. Ea este cel mai puternic bastion al

Moldovei contra scitilor / = tatarilorl / pe care acetia de mai multe ori au

Incercat, dar niciodata nu 1-au putut cuceri. Copacii grit totui atit de dei,

incit nici macar un om care merge pe jos nu poate inainta decit pe poteci

cunoscute doar celor din partea locului. Odinioara se aflau acolo mai mult

de douasprezece mii de locuitori, cei mai vajnici oteni din toata Moldova;

azi dupa atitea lupte i mceluri din amindou partile, au rmas de-abia

cloud' mii. Ei au o Invoiala cu tatarii din Bugeac, vecini cu ei, prin care s-au

legat sa le dea In fiecare an un anumit numar de trunchiuri, fiindca Basarabia

duce foarte mare lipsa de paduri. Aceasta invoiala ei o tin i astazi cu strict*