Embed Size (px)
Citation preview
1
UNIVERSITATEA “ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRATIVE
DOMENIUL: ECONOMIE
FINANCIAL INSTRUMENTS FOR CROSSBORDER ECONOMIC DEVELOPMENT.
SHAPING THE NEW TENDENCIES AT THE EUROPEAN LEVEL
INSTRUMENTE FINANCIARE DE DEZVOLTARE ECONOMICA
TRANSFRONTALIERA. MODELAREA NOILOR TENDINTE DE EVOLUTIE LA
NIVEL EUROPEAN
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Prof.univ.dr. Gabriela PRELIPCEAN
DOCTORAND:
Marcela ȘLUSARCIUC
Suceava
2013
2
”Această teză de doctorat a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carieră atractivă în cercetare", număr de contract POSDRU/107/1.5/S/77946, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în Oameni!”
3
Cuvinte cheie:
finanțări europene, cooperare transfrontalieră, Politica Europeană de Vecinătate, România-
Ucraina-Republica Moldova
Cuprins rezumat
Cuprinsul tezei de doctorat ........................................................................................................ 5
Introducere ................................................................................................................................. 8
Metodologie .............................................................................................................................. 10
Structura tezei .......................................................................................................................... 14
Cadrul teoretic ilustrat de trei ipoteze care converg într-un model ........................................ 16
Concluzii ale analizei în teren .................................................................................................. 21
Caracteristicile unui nou instrument financiar de cooperare transfrontalieră ....................... 23
Instrumente flexibile și îmbunătățite pentru dezvoltarea economică a zonei transfrontaliere
cercetate din Romania-Ucraina-Republica Moldova .......................................................... 23
Recomandări pentru îmbunătățirea eficienței instrumentului financiar transfrontalier în
aria cercetată ....................................................................................................................... 28
Documentul comun de programare, documente, evenimente ......................................... 28
Procesul și regulile de implementare ............................................................................. 29
Sistemul institutțional ..................................................................................................... 31
Abordarea unui parteneriat de succes în cadrul noului instrument financiar ............... 35
Recomandări pentru aplicanți/ beneficiari în vederea creșterii eficienței instrumentului
financiar .......................................................................................................................... 36
Elementul inovator pentru o intervenție economică accelerată a instrumentului financiar -
subschema de finanțare nerambursabilă transfrontalieră pentru IMM-uri ........................ 37
Concluzii ................................................................................................................................... 41
Contribuția proprie.............................................................................................................. 46
Utilitatea lucrării ................................................................................................................. 47
Noi direcții de cercetare ...................................................................................................... 48
4
5
Cuprinsul tezei de doctorat
Lista abrevierilor 4
Lista tabelelor, figurilor și graficelor 5
Introducere 8
Capitolul I. Literatura de specialitate și cercetările examinate referitoare la tema
lucrării 17
I.1. Modele economice relevante pentru tema de cercetare 17
I.1.1. Modele gravitaționale 19
I.1.2. Modelul centru- periferie 25
I.1.3. Teoria prospectivă în cazul deciziilor în condiții de risc 28
Concluzie 31
I.2. Modele și teorii cu privire la dezvoltarea regională și la politicile regionale 31
I.2.1. Teoria spațială a prețurilor 34
I.2.2. Teoriile de localizare 40
I.2.3. Modele pentru determinarea ocupației și veniturilor la nivel regional 42
I.2.4. Modele utilizate în creșterea economică regională 47
Concluzie 58
I.3. Abordări multi-disciplinare relevante în literatura de specialitate 59
I.3.1. Abordarea geopolitică centru-periferie în aria cercetată 59
I.3.2. Frontierele, granițele și efectele lor 59
I.3.3. Alte abordări relevante în literatura de specialitate 60
Concluzie 66
I.4. Trecerea în revistă a studiilor de caz pentru conceptul transfrontalier în literatura de
specialitate 66
I.4.1. Caracteristicile cooperării transfrontaliere 66
I.4.2. Modele de cooperare transfrontalieră în Europa 69
I.4.2.1. Modele de cooperare transfrontalieră în interiorul granițelor Uniunii
Europene 69
I.4.2.2. Modele de cooperare transfrontalieră la granițele Uniunii Europene 71
I.4.3. Modele de cooperare transfrontalieră în țările din fosta URSS 74
Concluzie 80
I.5. Caracteristicile unui model economic în zona transfrontalieră – modelul3H 80
I.5.1. Ipoteza 1 – “Picături de ploaie” 81
I.5.2. Ipoteza 2 – Sistemul complex 85
I.5.3. Ipoteza 3 – Efectul de histerezis 86
I.5.4. Trei ipoteze care converg într-un model 87
Capitolul II. Politici și programe de cooperare transfrontalieră ale Uniunii Europene
92
II.1. Politica de Vecinătate a Uniunii Europene 92
II.1.1. Emergența Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene 92
II.1.2. Cadrul de reglementare și structura Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene
93
II.1.3 Obiectivul de dezvoltare economică ilustrat în Politica de Vecinătate a Uniunii
Europene 96
II.1.4. Scenarii pentru viitorul Uniunii Europene și al vecinilor săi estici 98
Concluzie 105
6
II.2. Parteneriatul și cooperarea în zonele transfrontaliere din Europa 106
II.2.1. Premise și etape pentru o cooperare transfrontalieră de succes 106
II.2.2. Rolul granițelor și cooperarea transfrontalieră 107
II.2.3. Tipuri de parteneriat transfrontalier și cooperare în Europa 109
II.2.4. Principii aplicabile în cooperarea transfrontalieră 110
II.2.5. Provocări și puncte-cheie ale parteneriatului transfrontalier 112
Concluzie 113
II.3. Programele de cooperare transfrontalieră din aria cercetată 113
II.3.1. Programele de cooperare transfrontalieră la frontierele UE 113
II.3.2. Începuturile proiectelor transfrontaliere finanțate de UE în aria cercetată 116
II.3.3. Oportunități economice care se încadrează în cooperarea transfrontalieră prin
intermediul Programelor de Vecinătate, în aria cercetată 118
II.3.4. Programele transfrontaliere actuale la frontiera de est a UE 122
II.3.5. Influența economică specifică generată de programele transfrontaliere actuale în
aria cercetată 125
II.3.6. Demersuri pentru un nou instrument financiar de cooperare transfrontalieră cu
vecinii UE 130
Concluzie 134
Capitolul III. Repere economice din aria cercetată - România-Ucraina-Republica
Moldova 135
III.1. Cadrul economic general în aria cercetată 135
III.2. Piața forței de muncă, nivelurile de ocupare și șomaj 144
III.3. Competitivitate și investiții străine directe 149
III.4. Inovație și cercetare 152
III.5. Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) 153
III.6. Probleme legate de comerț, piață și reformă legislativă 155
III.7. Fluxurile de migrație în aria cercetată 160
Concluzie 164
Capitolul IV. Analiza programelor transfrontaliere implementate în aria cercetată 165
IV.1. Analiza intervenției transfrontaliere prin Programele de Vecinătate 165
IV.1.1. Dimensiunea financiară a fondurilor transfrontaliere 165
IV.1.2. Beneficiile pentru dezvoltarea economică prin implementarea proiectelor
transfrontaliere în aria cercetată 168
IV.1.3. Primele lecții transfrontaliere, repere pentru viitoarele instrumente financiare
169
IV.1.4. Observații cu privire la impactul transfrontalier și la particularitățile economice
172
Concluzie 173
IV.2. Analiza actualelor programe transfrontaliere 174
IV.2.1. Provocările transfrontaliere de-a lungul frontierei de Est a Uniunii Europene - o
abordare cumulativă între trei programe 174
IV.2.2. Opinia beneficiarilor de granturi transfrontaliere din aria cercetată 184
IV.2.2.1. Rezultatele preliminare ale sondajului 184
IV.2.2.2. Consulatarea publică 187
IV.2.2.3. Constatări rezultate din interviurile beneficiarilor 191
IV.2.2.4. Analiza SWOT a programului curent 206
IV.2.3. Opinia experților 216
IV.2.4. Concluzii A’WOT 229
7
Capitolul V. Caracteristici ale unui nou instrument financiar transfrontalier 232
V.1. Instrumente flexibile și îmbunătățite pentru dezvoltarea economică a zonei
transfrontaliere cercetate din Romania- Ucraina- Republica Moldova 232
V.2. Recomandări pentru îmbunătățirea eficienței unui instrument financiar transfrontalier
în aria cercetată 237
V.2.1. Documentul comun de programare, documente și evenimente 237
V.2.2. Procesul și regulile de implemetare 238
V.2.3. Sistemul instituțional 240
V.2.4. Abordarea unui parteneriat de succes în cadrul noului instrument financiar 244
V.2.5. Recomandări pentru aplicanți/ beneficiari în vederea creșterii eficienței
instrumentului financiar 245
V.3. Elementul inovativ pentru o intervenție economică accelerată a instrumentului
financiar- subschema de finanțare nerambursabilă transfrontalieră pentru IMM-uri 246
Concluzii și noi direcții de cercetare 250
Bibliografie
Anexe
8
Introducere
Așa cum istoria a dovedit, orice extindere supraestimată a unei structuri produce
dezarticulare și o creștere a presiunii asupra granițelor sale. Pe de altă parte, economia
produce efecte integrative de-a lungul frontierei, în ciuda semnificației originale de separare,
pe care o are frontiera. Politicile transfrontaliere ale Uniunii Europene, ca un actor regional,
sunt menite să contribuie la construirea structurii economice și la sporirea stabilității în
interiorul și în afara Uniunii. Crearea cadrului normativ pentru relațiile transfrontaliere este
un domeniu foarte actual, fiind obiect de studiu și cercetare la nivelul tuturor organismelor
Uniunii, în cadrul guvernelor statelor membre, țărilor candidate precum și în rândul
beneficiarilor relațiilor cu Uniunea. Acest cadru normativ este menit să propulseze creșterea
economică și să îmbunătățească standardele de viață în țările vecine. De-a lungul frontierei, se
produc fenomene complexe, unele dintre ele mai ușor de cuantificat, de tipul celor
economice, altele mai dificile sau care nu pot fi controlate, de tipul celor sociologice, cum ar
fi cele de culturalitate, de identitate sau emoționale. Pe de altă parte, cooperarea
transfrontalieră are potențialul de a transforma frontiera într-o posibilitate de dezvoltare, în
special în cazul regiunilor de la granițele externe ale UE. Lucrând împreună, aceste regiuni
pot identifica și aborda în comun provocările și oportunitățile specifice zonei de frontieră.
Politicile transfrontaliere pot fi aplicate cu succes cu scopul de a susține și dezvolta avantaje
specifice pentru cadrul actual, care vizează o nouă ordine mondială. Dintre acestea, sunt de
menționat următoarele: reducerea constrângerilor în schimburile economice internaționale,
interesul agenților economici fiind axat pe producția de înaltă calitate, la prețuri cât mai
reduse ca și condiție pentru piețe echilibrate; dispariția obstacolelor în schimburile
economice, care va determina, în timp, o specializare a procesului de producție pe anumite
tipuri de produse și creșterea productivității muncii; extinderea pieței interne, stimularea
competitivității și atragerea unui număr mare de producători și consumatori, precum și
diversificarea produselor și beneficiarilor; dispariția prețurilor de monopol, mai mari decât în
mediul competitiv; redistribuirea capitalului investit și optimizarea investițiilor de capital în
interiorul comunității; libera circulație a forței de muncă, utilizarea rațională și eficientă a
acesteia. Cadrul menționat este relevant pentru cercetarea actuală și pentru actualitatea temei
propuse.
Interesul personal în domeniul cercetării este dat de opt ani de muncă în cadrul
programelor de cooperare în zona transfrontalieră România- Ucraina- Republica Moldova, de
nevoia unei abordări științifice multidisciplinare, cu accent pe componenta economică din
zonă și pe perspectiva unei îmbunătățiri, care poate fi în beneficiul părților interesate
implicate.
Scopul cercetării este de a contura un instrument financiar adecvat pentru dezvoltarea
economică a zonei cercetate, frontiera de est a Uniunii Europene, folosind ca punct de plecare
programele actuale și cadrul geopolitic și economic prezent.
Aria cercetată cuprinde unități administrative din zone de graniță România- Ucraina –
Republica Moldova, după cum urmează: în România, județele Suceava, Botoșani, Iași, Vaslui,
Galați, Tulcea și, în Ucraina, oblasturile Odessa și Chernivetska și Republica Moldova,
integral. Există câteva motive pentru această alegere: în primul rând, acesta este un spațiu
aflat într-o metamorfoză structurală și funcțională, la confluența a două poli de influență
puternică: Uniunea Europeană și Rusia; în al doilea rând, zonele transfrontaliere au o evoluție
specifică, datorată amestecului de identități și istorie comună, în al treilea rând, datorită
experinței mele profesionale, dispun un contact frecvent și direct cu realitățile acestei zone.
Lucrarea conține cinci obiective, reflectate în capitolele care conturează cadrul pentru
un nou instrument financiar de cooperare transfrontalieră economică la granița de est a
Uniunii Europene. Primul obiectiv este identificarea de modele și teorii în literatura de
9
specialitate, care pot fi adaptate temei și zonei cercetate. Al doilea obiectiv este crearea
cadrului de cooperare transfrontalieră la granița de est a Uniunii Europene. Al treilea obiectiv
este cel de a explora repere economice în aria cercetată și anume zona transfrontalieră
România-Ucraina-Republica Moldova. Al patrulea obiectiv este analizarea programelor
implementate anterior și în prezent în aria cercetată, prin diferite metode de cercetare. Al
cincilea obiectiv este de a propune caracteristici pentru instrumentele financiare
transfrontaliere cu impact economic asupra zonei cercetate.
Obiectivele propuse provin din întrebări de cercetare, cum ar fi:
Care sunt factorii care împiedică și cei care acționează ca și acceleratori pentru utilizarea
eficientă a finanțării în aria cercetată?
Ce propuneri se pot face pentru a se depăși piedicile și a se utiliza acceleratorii?
Cum contribuie programele transfrontaliere la dezvoltarea economică a zonei cercetate?
Există o perspectivă de viitor pentru dezvoltarea economică prin programele
transfrontaliere în zona cercetată?
Este necesar ca programele actuale să fie îmbunătățite? Cum?
În demersul nostru am folosit câteva ipoteze de lucru:
Fondurile europene reprezintă un aflux de surse financiare în regiune, menit să
îmbunătățească, în primul rând, la viața economică.
În cazul unui sistem necorespunzător sau un sistem deficient, cheltuirea banilor din grant
va avea o eficiență scăzută din cauza a cel puțin două motive: banii nu vor fi cheltuiți
pentru a se atinge obiectivele corecte (A) sau vor fi cheltuiți prea mulți bani pentru
atingerea obiectivelor propuse. Întrebându-ne care ar putea fi motivele care duc la o
scădere a eficienței ne-am dat seama că, pentru a găsi răspunsuri, în cazul A trebuie să
verificăm pista de programare și în cazul B, ar trebui să verificăm pista de implementare.
O creștere a eficienței se poate realiza, în primul rând, din aplicarea lecțiilor învățate din
experiențele anterioare sau prezente.
S-a constatat o lipsă de modele și criterii specifice transparente și aduse la cunoștința
tuturor părților implicate, încă de la începutul programului, aplicabile în evaluarea
impactului fondurilor transfrontaliere.
Este dificil de evaluat impactul programului actual, din cauza decalajului temporal dintre
sfârșitul implementării financiare și momentul impactului real și în plus, ciclurile de
programare sunt continue și suprapuse (vezi Tabel1). De aici provin unele limitări în
cercetare.
Tabel1. Calendarul programării, implementării și impactului programelor
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
PR1
PR2
PR3
PP1 PP2 PP3
PR1 program 1 PP1 Perioada de programare 1 Pregătirea programului (programare)
PR2 program 2 PP2 Perioada de programare 2 implementareaprogramului
PR3 program 3 PP3 Perioada de programare 3 impactulprogramului
În ceea ce privește prima ipoteză și tema de cercetare în cauză, sunt necesare unele
clarificări conceptuale. În opinia Uniunii Europene, "instrumentele financiare înseamnă
măsuri ale Uniunii, de sprijin financiar, furnizate pe bază complementară de la buget, în
scopul de a aborda unul sau mai multe obiective politice specifice ale Uniunii. Astfel de
instrumente pot lua forma unor investiții de capital sau de cvasi- capital, împrumuturi sau
10
garanții sau alte instrumente de preluare a riscului, care pot fi combinate cu granturi1,dacă este
cazul". Prin urmare, granturile sunt văzute diferit față de instrumentele financiare, în cazul
cărora finanțarea este rambursabilă – revolving, este menită să creeze o activitate de investiții
care altfel nu s-ar realiza - adiționalitate, și atrage finanțare privată suplimentară, alături de
finanțarea publică - mecanism/ efect de multiplicare. Cu excepția primei caracteristici, de
rambursare, se poate considera că fondurile transfrontaliere, chiar dacă sunt de tip grant, au
caracteristici similare cu cele ale instrumentelor financiare și dacă sunt implementate corect,
pot crea niveluri mai mari de finanțare pentru beneficiarii finali, similare cu instrumentele
financiare. Mai mult decât atât, în unele cercetări2, asistența externă nerambursabilă, care
înseamnă, de asemenea, utilizarea în comun a granturilor de către persoanele implicate în
proces, este considerată un fenomen economic distinct care înseamnă un transfer
nerambursabil internațional de resurse, în anumite condiții, de la emitenți mai dezvoltați din
punct de vedere economic și influenți politic, la primitorii mai puțin dezvoltați sau cu
dificultățile economice, politice, militare sau umanitare. Având în vedere cele de mai sus, în
lucrare, am luat în considerare programele transfrontaliere anterioare și actuale, denumite
generic "programe" și un viitor program propus, care ar trebui să aibă o componentă de tip
revolving și pe care îl vom numi "instrument financiar", chiar dacă este un program de grant,
datorita țintei economice menite să ajute activitatea de investiții care altfel nu s-ar produce și
să atragă finanțare privată suplimentară, eventual finanțe publice.
Metodologie
Metodologia pe care am folosit-o în cercetare a fost specifică stadiului de cercetare și
am folosit diferite tipuri de date – literatură secundară, documente politice, relaționale,
statistice, date financiare calitative și cantitative. Abordarea unui astfel de fenomen complex a
necesitat o "metodă mixtă" de cercetare, de triangulație, care înseamnă combinarea mai
multor metode de cercetare pentru studierea temei propuse. Ele se suprapun oarecum, fiind
complementare uneori sau contrare alteori. Acest lucru crează un efect de echilibrare a
fiecărei metode și sperăm, rezultate cât mai aproape de adevăr. Prin urmare, am triangulat trei
grupuri de date și metode asociate: un grup reprezentat de literatura de specialitate, un grup
reprezentat de actele normative, comunicări oficiale, analiza discursurilor, comunicate de
presă, și un al treilea grup, care include date despre programe și anume, analiza datelor și
analiza financiară, interviuri, chestionare și opiniile publice înregistrate și de asemenea, o
analiză cumulativă a studiilor de caz.
1 Art 2 al Regulamentului nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare
aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al
Consiliului. 2ConstantinLianu, Asistența externă nerambursabilă în contextul integrării economiei românești în structurile
europene, Ed. Economică, București, 2004, p.16
11
Figura1. Triangulația metodelor de cercetare utilizate în lucrare
În cele ce urmează, vom prezenta, mai detaliat, metodele utilizate. Prima abordare a
fost de revizuire a literaturii științifice legate de temă și am început cu modele generale și
teorii și apoi ne-am concentrat pe modele de dezvoltare regională datorită faptului că zona
cercetată eate o regiune transfrontalieră iar literatura de specialitate a identificat acest tip de
regiune și apoi am luat în considerare o perspectivă multidisciplinară, bazându-ne pe câteva
teorii din domenii conexe. Un al doilea pas în studierea literaturii de specialitate a fost să ne
concentrăm pe una dintre caracteristicile specifice temei și anume conceptul transfrontalier și
pe modele. La finalul acestei abordări, ne-am propus să utilizăm un model teoretic incipient,
bazat pe teoriile și modelele analizate și pe o teorie din fizică. Analiza literaturii de
specialitate ne-a ajutat să creăm cadrul teoretic al temei. În cea de a doua abordare, am
analizat cadrul politicilor din documente oficiale, regulamente, comunicatele oficiale sau
comentarii de presă în ceea ce privește cele trei fațete ale cooperării transfrontaliere, atât
generale, cât și specifice pentru zona cercetată: politica de vecinătate, parteneriatul și
programele transfrontaliere de cooperare. În această abordare am luat în considerare, de
asemenea, situația trecută și prezentă, dar și câteva scenarii de viitor. Analiza ne-a ajutat să
identificăm oportunitățile și amenințările în analiza SWOT a programului actual. A treia
abordare a fost mult mai complexă și în primul rând, am stabilit cadrul economic al zonei de
cercetare, pornind de la nivel european, mergând apoi la nivelul celor trei țări și în final, în
aria cercetată pentru a obține seturile de date disponibile. Cea de a doua parte a fost
constituită, în principal, din cercetarea în teren și analiza rezultatelor și am considerat că
abordarea în etape ar fi cea mai bună, de la colectarea datelor generale până la o cercetare din
ce în ce mai amănunțită. Prin urmare, am inceput cu un sondaj preliminar, în cadrul căruia a
fost aplicat un chestionar potențialilor beneficiari și aplicanți care au participat la sesiunile de
informare pentru al doilea apel de propuneri de proiecte, desfășurate în toate cele trei țări
participante în program. Rezultatele au constituit punctul de plecare pentru următorii doi pași,
primul, o consultare publică cu privire la îmbunătățirea programului actual de cooperare
transfrontalieră și al doilea, o serie de interviuri cu părțile interesate ale programului și anume
persoane implicate în sistemul decizional și beneficiarii de grant. Am folosit rezultatele
aplicării acestor instrumente pentru o parte a analizei SWOT a programului actual, și anume
stabilirea punctelor tari și a punctelor slabe. Consultarea publică este utilizată atunci când se
inițiază sau se schimbă politicile publice și este, în mare parte, un instrument de advocacy, cu
scopul de a-i chestiona pe cei afectați de politici despre nevoile lor. Chiar dacă nu este o
metodă de cercetare, am decis să utilizăm consultarea publică pentru a aduna feedback
calitativ și propuneri de îmbunătățire și creștere a eficienței. O explicație detaliată a
conținutului și a numărului de persoane implicate pot fi găsite în secțiunile care se referă la
rezultatele cercetării, secțiunile IV.2.1, IV.2.2. În urma realizării analizei SWOT, am pregătit
un chestionar pe care l-am propus experților în tema cercetată, cu scopul de a prioritiza
elementele analizei SWOT și pentru a stabili intervenția principală referitoare la modificarea
cadrului actualului instrument transfrontalier într-unul mai simplu și mai flexibil. În secțiunea
Literatura de specialitate
Analiza datelor și cercetarea
în teren
Documente oficiale,
legislație, declarații
12
IV.2.3 pot fi găsite explicații detaliate cu privire la conținutul chestionarului și la grupul
experților. În cercetarea noastră, am decis să avem un chestionar pentru experți care a conținut
întrebări de ierarhizare, realizat după metoda Delphi3, dar în loc să utilizăm comparația
itemilor SWOT în grupuri am preferat utilizarea ierarhiei aşa cum a reieşit din opinia
experţilor. Am decis să utilizăm această abordare simplă, datorită numărului mare de
elemente în fiecare fereastră de SWOT și datorită faptului că schimbările recomandate pentru
instrumentele financiare se referă la grupuri de zone de intervenție. Intr-o lucrare4 din 2008,
T. Grisham descrie metoda Delphi, care necesită colaboratori cunoscători și experți care să
răspundă individual la un chestionar care conține câteva întrebări și să prezinte rezultatele
unui coordonator central. Coordonatorul procesează contribuțiile ținînd cont de tendințele
centrale și extreme și de raționamente și după aceasta, rezultatele sunt trimise înapoi la
experții respondenți. Mai târziu, aceștia trebuie să-și prezinte din nou punctul de vedere, în
funcție de datele furnizate de coordonator. Procesul continuă până se ajunge la consens.
Tehnica este destinată eliminării confuziilor care ar putea să apară, eventual, atunci când se
întâlnesc diverse grupuri de experți, deoarece, în tehnica Delphi, experții nu se cunosc între ei,
în timpul procesului. În cercetarea noastră, această tehnică a fost aplicată doar pentru a
evidența tendințele centrale și pentru a lua în considerare și alte contribuții, la fel de utile, în
vederea modificării viitorului instrument financiar, fără a ne focaliza pe consens. Pentru a fi
utilă și pentru a oferi rezultate semnificative calitative, metoda trebuie să respecte câțiva pași5:
identificarea problemei de cercetat, de înțelegerea procesului de către echipa de cercetare,
selecția experților și informarea acestora cu privire la problemă și proces precum și despre
fluxul de lucru și rezultate așteptate, analiza datelor - colectarea opiniilor și apoi procesul de
determinare a celor mai importante probleme, opinii de management, și în cele din urmă, de
prezentare și interpretare. Pentru următoarele etape, am decis să utilizăm metoda A'WOT6 în
formă simplificată, în scopul de a ierarhiza elementele SWOT, pe baza opiniilor centralizate
ale experților. În metoda A'WOT, Procesul Analitic de Ierarhizare (AHP) este integrat cu
analiza SWOT. Scopul aplicării acestei metode hibrid este de a îmbunătăți informațiile
cantitative de bază pentru procesele de planificare strategică. Conexiunea AHP cu
prioritizarea analitică, determinată prin SWOT, transformă factorii incluși în această analiză
în date comensurabile. În plus, prin aplicarea AHP, pot fi evaluate, în raport, alternative
decizionale pentru fiecare factor SWOT. Deci, SWOT oferă cadrul de bază în care să se
efectueze o analiză a situației decizionale, iar AHP ajută în aplicarea analizei SWOT mai
analitic și în elaborarea analizei, astfel încât pot fi prioritizate deciziile strategice alternative.
Așa cum este prezentat în sursa7 menționată, metoda hibrid A'WOT acționează după cum
urmează:
Analiza SWOT este realizată. Factorii relevanți ai mediului extern și intern sunt
identificați și incluși în analiza SWOT.
S-au realizat comparațiile dintre factorii SWOT, analizându-i separat, doi câte doi,
în cadrul fiecărui grup SWOT.
Este determinată importanța reciprocă a grupelor SWOT. Există mai multe
posibilități cu privire la modul de a realiza acest lucru. De exemplu, poate fi ales,
din fiecare grupă, factorul cu cea mai mare prioritate, iar acești patru factori să fie
apoi comparați doi câte doi și prioritățile lor relative se bazează pe acestă
3 Vezi descrierea în secțiunea IV.2.3 a tezei. 4 T. Grisham, The Delphi technique: a methodfor testing complex andmultifaceted topics, International Journal
of ManagingProjects in Business, Vol. 2 No. 1, Emerald Group Publishing Limited (2009) 5 Idem. 6 Jyrki Kangas, Mauno Pesonen, Mikko Kurttila, Miika Kajanus, A'WOT: Integrating the AHP with SWOT
Analysis, Proceedings – 6th ISAHP 2001 Berne, Switzerland, Berne, 2001 7 Idem.
13
comparație. După aceea, ceilalți factori sunt analizați în funcție de valorile priorității
în cadrul fiecărui grup. O altă posibilitate este de a compara direct importanța
grupelor întregi. Dacă se dorește, pot fi aplicate proceduri mai complicate, în plus
față de aceste două modalități simple.
Alternativele strategiei sunt evaluate în funcție de fiecare factor SWOT ca și în
analiza AHP.
Prioritățile globale pot fi acum calculate pentru a obține alternativele strategiei, în
conformitate cu ierarhia generală a deciziei A'WOT.
Așa cum am menționat anterior, A'WOT ne-a ajutat să priorizăm elementele SWOT și
să determinăm intervenția principală, cu scopul de a modifica, pe viitor, cadrul actual al
instrumentului transfrontalier într-unul mai simplu și mai flexibil.
Am luat în considerare metodele de mai sus, datorită complexității zonei cercetate, atât
ca temă cît și ca amestec de domenii științifice, fundament teoretic, domeniu politic și
realități. Am combinat toate cele trei abordări pentru a obține un rezultat coerent, fundamentat
științific, în conformitate cu cadrul politic actual și de perspectivă, ținând cont de experiențele
trecute și actuale, pentru a promova cele mai bune practici și pentru a găsi soluții în
surmondarea obstacolelor apărute.
Limitările cercetării decurg din următoarele aspecte:
Caracterul aleatoriu de aplicare a chestionarului preliminar - acest aspect a fost
contrabalansat de numărul mare de chestionare completate, peste 250 și de
reprezentativitate, prin acoperirea zonei de cercetare, toate cele trei țări paticipante
în program, în 12 locații, precum și de gradul de acoperire a diversității potențialilor
aplicanți: administrații și instituții publice, organizații non-guvernamentale,
universități etc.
Consultarea publică presupune participarea liberă a părților interesate și voința
liberă în exprimarea opiniilor și recomandărilor și este riscant să nu existe
reprezentativitate, atât ca număr și de acoperire structurală. Cercetarea nu se
bazează, în principal, pe rezultatele obținute cu ajutorul acestui instrument, opiniile
și recomandările fiind corelate cu rezultatele altor instrumente folosite.
Suprapunerea statutelor cercetătorului- ca persoană oficială implicată în
implementarea programului precedent și a celui actual, dar și ca doctorand. Această
problemă este posibil să fi afectat, eventual, modul în care unele persoane
intervievate au răspuns la întrebări mai ales pentru că a fost aplicată metoda
interviului față în față. Ca urmare a relației bune stabilite cu părțile interesate, am
putut avea un dialog deschis și chiar și aspectele negative au fost aduse în discuție
într-un mod constructiv. De asemenea, statutul oficial al persoanei implicate în
proces poate împiedica obiectivitatea cercetătorului, dar utilizarea mai multor
metode de cercetare și corelarea rezultatelor obținute după aplicarea acestora a
sprijinit eliminarea punctelor de vedere subiective, cât mai mult posibil. Pe de altă
parte, experiențele din interiorul sistemului au înlesnit identificarea aspectelor
sensibile și calea de urmat în cercetare.
Referitor la chestionarul aplicat experților, majoritatea respondenților au preferat să
evite răspunsul la întrebările deschise și să le abordeze doar pe cele închise. Oricum,
chiar dacă s-a primit un număr mai mic de răspunsuri la întrebările deschise, acestea
au fost de bună calitate și s-au dovedit utile pentru cercetare, în mare parte datorită
expertizei bogate a respondenților.
Lipsa disponibilității datelor statistice oficiale financiare sau economice, a diferitelor
serii de date, valori diferite uneori pentru același indicator, obținute din două surse
diferite - analiza care a folosit acest tip de date nu este parte esențială a cercetării, ci
14
schițează un cadru general, iar impactul acestei limitări, la nivelul întregii cercetări,
nu este ridicat.
Interviurile pentru beneficiari nu s-au aplicat tuturor beneficiarilor selectați în urma
primului apel de propuneri de proiecte, dar grupul de respondenți a fost
reprezentativ din cel puțin trei puncte de vedere: reprezentativitatea legată de țară -
din toate cele trei țări, prioritate a programului și tip de beneficiar – administrație
publică, universitate, organizație non-guvernamentală și alte instituții publice.
Numărul de beneficiari intervievați a depășit 10% din totalul beneficiarilor de grant,
de la momentul cercetării.
În ciuda limitărilor menționate mai sus, contribuția noastră metodologică constă în
varietatea metodelor utilizate, în caracterul adecvat al metodelor aplicate segmentului de
cercetare, utilizarea a două metode relativ noi - Delphi și A'WOT și adaptarea acestora și a
cadrului de cercetare, fără a se pierde scopul metodei, utilizarea graduală a metodelor atât
pentru diversificarea și pentru rafinarea rezultatelor cercetării și utilizarea unui nou instrument
de investigație cantitativă - consultarea publică, împrumutat din zona de advocacy, în
condițiile în care ne propunem, în această lucrare, o schimbare a problemelor legate de
politici.
Structura tezei
Firul metodologic este reflectat în structura lucrării de cercetare, care cuprinde cinci
capitole, după cum urmează:
Primul capitol prezintă o analiză a literaturii de specialitate și a cercetărilor legate de
tema lucrării și are cinci secțiuni principale- prima secțiune se referă la abordarea modelelor
economice relevante pentru zonă, cum ar fi: modelul gravitațional, modelele de centru-
periferie și teoriile de perspectivă; a doua secține descrie modele și teorii cu privire la
dezvoltarea regională și politicile regionale care descriu economia regională și iau în
considerare creșterea economică regională; a treilea secțiune are în vedere multi-
disciplinaritatea domeniului cercetat utilizându-se elemente din geopolitică, geografie, științe
administrative și altele. În a patra secțiune vom explora mai adânc un concept esențial care dă
specificitate temei de cercetare - conceptul transfrontalier, iar a cincea secțiune reprezintă
zona de fructificare a modelelor găsite în literatura de specialitate într-un cadru teoretic, care
descrie influențele din domeniu de cercetare și pe care l-am numit "modelul 3H" și constituie
o deschidere pentru cercetări mai detaliate și precise și pentru testarea empirică, în viitor.
Contribuția noastră în acest capitol se bazează pe trei puncte - diversitatea modelelor
identificate ca fiind legate de tema de cercetare, o abordare multi- discipinară care aduce
valoare adăugată punctului de vedere economic, modelarea cadrului teoretic pentru a se afla
cât mai aproape de realitate și propunerea unui cadru teoretic bazat pe cele trei ipoteze. Acest
capitol oferă o bază științifică temei de cercetare.
Al doilea capitol oferă cadrul legal și politic al temei prin explorarea politicilor publice,
normelor și programelor de dezvoltare economică a zonei transfrontaliere. Fără a lua în
considerare această parte, oricărui efort i-ar lipsi legitimitatea și oportunitatea într-un context
viitor. Acest capitol are trei secțiuni, prima, ca și prim cadru general, are în vedere politica de
vecinătate și evoluția sa, trecând prin etapele de elaborare a aceasteia și o colecție de puncte
de vedere cu privire la viitoarele scenarii. Cea de a doua secțiune investighează din nou
cooperarea transfrontalieră dar nu ca și concept, ca în capitolul anterior, ci ca și cadru de
reglementare, principii, provocări și modele experimentate. A treia secțiune limitează
demersurile și se concentrează pe programele transfrontaliere care au existat de-a lungul
15
timpului și pe obiectivele lor de dezvoltare economică. Acest capitol oferă datele de intrare
pentru analiza SWOT ulterioară, cu referire la oportunitățile și amenințările rezultate din
instrumentele financiare actuale și potențiale pe care le propunem în această lucrare și de
asemenea, stabilește legăturile cu cadrul politicilor, fără de care nici un instrument viitor
prospectat nu va avea șansele să devină realitate. Contribuția noastră este legată, în primul
rând, de luarea în considerare a acestei abordări pentru concretizarea instrumentului financiar
propus pentru dezvoltarea economică transfrontalieră într-un context real și viabil și de
începere a explorării, pornind de la politici și ajungând la instrumente de punere în aplicare a
acestora.
Al treilea capitol stabilește jaloane importante în zona cercetată - România- Ucraina-
Republica Moldova și este obligatoriu, atât timp cât influența economică specifică trebuie să
ia în considerare evoluția anterioară și situația actuală din aria cercetată dar și din imprejurimi.
Am luat în considerare, în primul rând, indicatorii economici generali și apoi zonele
economice specifice care pot fi influențate prin intermediul unui instrument financiar de
dezvoltare economică transfrontalieră. Acest capitol oferă tabloul economic al zonei cercetate,
contribuția noastră fiind progresivă în timp, pornind de la contextul european la cel național și
în final, la aria cercetată.
În al patrulea capitol se prezintă analiza multi-cadru a programelor implementate în
zona cercetată și se bazează pe analiza datelor și pe cercetări în teren, folosind diferite metode
de investigare a mai multor tipuri de părți interesate și conține două secțiuni, una dedicată
programelor transfrontaliere anteriore și una consacrată programului transfrontalier curent. În
ceea ce privește programele anterioare, analiza s-a axat pe aspectele financiare, pe câteva
rezultate oficiale, pe lecțiile învățate și pe concluziile de impact. A doua secțiune este mai
dezvoltată și constă, în principal, în cercetările în teren, parte în care sunt concentrate cele mai
multe dintre metodele de cercetare. Se subînțelege că am început cu o abordare cumulativă a
celor trei programe, care au, ca zone eligibile, țările partenere comune, pentru a identifica
similitudini în probleme sau în modul în care funcționează implementarea și pentru a
identifica practici sau soluții care pot fi replicate în domeniul cercetării. Grupul țintă de
investigare s-a constituit din reprezentanții sistemului de implementare a programelor la
nivelul organelor executive, respectiv Secretariatul Tehnic Comun și la nivelul Comisiei
Europene. Mai departe, ne-am concentrat asupra beneficiarilor de granturi care sunt cei mai
afectați de structura programului și care constituie, prin urmare, grupul țintă principal, atât
pentru instrumentul european de cooperare transfrontalieră, cât și pentru cercetarea noastră.
Am folosit mai multe niveluri de investigare, atât cantitative cât și calitative și am luat în
considerare toate aspectele critice și propunerile, care provin din experiențele acestora.
Această parte a cercetării a ne-a oferit datele de intrare pentru analiza SWOT a programului,
adică punctele tari și punctele slabe. Pe baza rezultatelor cercetărilor de până acum, am reușit
să realizăm analiza SWOT a programului actual și să pregătim contextul pentru o propunere
strategică. Pe baza analizei, am elaborat un chestionar pe care l-am trimis unui grup de experți
din toate cele trei țări, aparținând unor diferite tipuri de organizații- administrația locală și
regională, entități naționale, universități, organizații neguvernamentale și organizații de
afaceri. Rezultatele pe care le-am primit, au fost utilizate pentru a prioritiza elementele SWOT
și pentru a configura baza de intervenție viitoare în analiza A'WOT. Concluziile finale ale
analizei A'WOT ne-au oferit datele de bază pentru propunerea finală a noului instrument
financiar. Contribuția noastră se bazează pe analizele și cercetarea pe teren și de asemenea, pe
o abordare graduală și segmentată de cercetare.
Al cincilea capitol este rezultatul triangulației celor trei grupuri de date și metode
asociate: un grup reprezentat de literatura de specialitate, un grup reprezentat de actele
normative, comunicările oficiale, analiza discursurilor, comunicatele de presă și un al treilea
grup, care include date despre programe, adică date și analize financiare, interviuri,
16
chestionare și opiniile publice înregistrate și în plus, o analiză cumulativă a studiilor de caz. În
acest capitol, propunem un nou instrument financiar pentru cooperarea transfrontalieră în aria
cercetată, România - Ucraina - Republica Moldova și am structurat propunerea noastră în trei
domenii: primul - prezentare generală a elementelor principale care ar trebui să fie utilizate
pentru a contura modelul, al doilea- recomandări pentru îmbunătățirea eficienței unui
instrument financiar transfrontalier simultan cu principalele abordări care ar trebui să fie luate
în considerare, iar al treilea - accentul pe elementele inovatoare care transforma programul
actual transfrontalier orientat spre acordarea de granturi într-un potențial instrument financiar.
În cele din urmă, în cadrul lucrării, am ajuns la o serie de concluzii provenite din
întreaga cercetare care, în primul rând, oferă ocazia fructificării cercetării efective și în al
doilea rând, deschide noi teme de cercetare în legătură cu aceasta.
Cadrul teoretic ilustrat de trei ipoteze care converg într-un model
Toate cele trei ipoteze descrise în secţiunea I.5 au în vedere că dinamica zonei
transfrontaliere cercetare urmează modelul "picăturilor de ploaie" și este un sistem complex,
sub rezerva efectului de histerezis. Toate considerațiile sunt bazate pe modelele anterioare
descrise de literatura de specialitate. Din prima ipoteză obținem un sistem de ecuații și un
posibil model care pornește de la o ecuație care poate descrie diferite puncte din zonă, situat la
interferența a mai mult de două mișcări "oscilatorii". Cea de a doua ipoteză ne conduce la
acceptarea faptului că ecuațiile menționate nu pot fi liniare, deoarece descriu un sistem
complex. Conform celei de a treia ipoteze, vom include în ecuație trecutul istoric al
sistemului, pentru influența semnificativă pe care o are.
În această secțiune s-au luat în considerare trei ipoteze separate care pot caracteriza
economia din zona transfrontalieră cercetată: pornind de la centru, prima ipoteză este
modelul periferic pe care F. Braudel îl utilizează în descrierea sistemelor economice în
evoluție în Europa și are în vedere o similitudine între fenomenul fizic al ”picăturilor de
ploaie” care cad pe suprafața apei și influențele din zona țintă, care constituie o periferie
pentru centrele economice externe; a doua ipoteză are în vedere noile abordări din literatura
economică și anume faptul că economia din zona transfrontalieră este un sistem complex și se
caracterizează printr-o dinamică neliniară; a treia ipoteză aduce în atenție fenomenul de
histerezis care poate fi identificat în viața economică din zona transfrontalieră.
Dacă pornim de la sistemul de ecuații:
UE – fEU(v11, v12,…, v1n)
Rusia – fR(v21, v22,…, v2n)
România – fRo(v31, v32,…, v3n)
Ucraina – fUa(v41, v42,…, v4n)
Republica Moldova – fMd(v51, v52,…, v5n)
și considerăm, într-o primă etapă, că UE și Rusia, ca și centre, oscilează conform
ecuației undelor, atunci vom avea următoarele ecuații:
)cos( tAf EUEUEU (44)
)cos( tAf RRR
De asemenea, considerăm ca oscilație orice eveniment cu impact major care afectează
toată zona de influență, cum ar fi politicile economice, evenimente economice sau dinamice,
17
etc. Pentru simplificare, considerăm cele două centre oscilante, cu aceeași viteză unghiulară,
ω.
În plus ar trebui să considerăm că următoarele capitale: București, Kiev și Chișinău sunt
punctele P: PB, PK și PC, influențate de unde. Pentru simplificare, considerăm că PB este
influențată de UE exclusiv, PK și PC sunt influențate de Rusia în exclusivitate. De asemenea,
considerăm că λ are aceeași valoare și distanțele x nu sunt distanțele geografice, ci variabile
care măsoară legăturile și relațiile dintre țări. De aceea, oscilațiile celor trei puncte pot fi
descrise utilizând următoarele ecuații:
)2
cos( BEUEUP xtAyB
)2
cos( KRRP xtAyK
(45)
)2
cos( CRRP xtAyC
La pasul următor, considerăm că oscilațiile dau amplitudinea celor trei capitale în
ecuația de undă, pentru a influența periferiile țării și anume zonele transfrontaliere.
Prin urmare,
𝐴𝑅𝑜 = 𝑦𝑃𝐵, 𝐴𝑈𝑎 = 𝑦𝑃𝐾, 𝐴𝑀𝑑 = 𝑦𝑃𝐶 (46)
În cazul Republicii Moldova, din cauza dimensiunii reduse a țării, putem considera că
între Chișinău și zona transfrontalieră nu există diferențe de oscilatie și în plus, țara este
inclusă în întregime în programele transfrontaliere.
În celelalte două cazuri avem următoarele ecuații:
)cos( tAf RoRo
)cos( tAf UaUa (47)
)2
cos( CRRMd xtAf
Înlocuind ARo and AUa, considerăm că următorul sistem de trei ecuații descrie oscilația
ariei cercetate și anume zona transfrontalieră România-Ucraina-Republica Moldova, în cazul
producerii oricărui eveniment cu impact major care afectează zona, generat de UE și Rusia, în
condiții de influență singulară:
)cos()2
cos( txtAf BEUEURo
)cos()2
cos( txtAf KRRUa
(48)
)2
cos( CRRMd xtAf
O reprezentare vizuală a modelului descris poate fi găsită în Figure 2:
18
Figure 2. 3H –modelul simplificat de influență în aria cercetată, respectiv zona transfrontalieră România-
Ucraina-Republica Moldova
Pentru a fi cât mai realist, modelul simplificat prezentat ar trebui să ia în considerare
următoarele elemente:
amplitudinile fiecărei funcții de bază fEU și fR variază pe perioade lungi de timp (un
an, de exemplu) pentru că, în centrele sursă, apar diferite evenimente care pot
perturba mișcarea sursei;
funcțiile de start ar trebui să se concentreze pe un anumit eveniment care generează
o viitoare oscilație, pentru a se putea determina valori clare pentru amplitudini. Dacă
există mai multe evenimente, atunci complexul de funcții va imprima surselor, UE și
Rusia, o mișcare oscilatorie complexă;
o funcție este dependentă de mai mulți factori decât o simplă mișcare oscilatorie;
punctele PB, PK și PC nu au o singură influența, Kievul și Chișinăul sunt și sub
influența UE prin intermediul negocierilor și elaborării Acordurilor de Asociere;
funcțiile care descriu mișcarea punctelor PB, PKși PC sunt influențate de decizii
interne și procese politice, care afectează, de asemenea, forma celor trei funcții;
între UE și Rusia, ca și centre, există o relație de tatonare, așa cum este descris în
cap. II al documentelui, care generează reacții de o parte și de alta la anumite
decizii;
fiecare din punctele din zona transfrontalieră are propria sa mișcare, care se află sub
influență de histerezis și care poate fi considerat ca fiind factorul h, cu cu mai multe
componente, una în funcție de evenimentele istorice vechi de înainte de perioada
comunistă, una în funcție de evenimentele istorice din perioada comunistă și una în
funcție de evenimentele de după perioada de cădere a comunismului. Ca factor de
corecție, ar trebui să fie luat în considerare gradul de aducere aminte, care ar trebui
explorat sociologic.
19
Această structură ar trebui completată cu elemente care definesc ecuațiile iar factorii pe
care îi luăm în considerație, în acest moment, pot fi grupați astfel: factorii clasici - numărul și
ponderea IMM-urilor din zonă, PIB-urile de pe diferitele părți ale frontierei, ratele șomajului,
etc și eventualele disparități între valorile lor pe diferite părți ale graniței, factorii specifici -
permeabilitatea frontierelor, gradul de interculturalitate, numărul și adâncimea conflictelor
istorice, distanța față de principalul centru economic, etc și noi factori care sunt generați de
evoluțiile recente în domeniul tehnologiei informației și de comunicare sau de noi fenomene
caracteristice vremurilor actuale.
Modelul propus este, în mare parte, intuitiv și deschide calea pentru cercetări viitoare,
care ar trebui să dea o formă mult mai realistă sistemului de ecuații și care ar trebui verificat
cu date reale. Concluziile relevante pentru studiul nostru sunt în legătură cu complexitatea
straturilor de influență în zona cercetată, care provine de la cei doi poli principali, UE și
Rusia, din țările proprii, care guvernează granițele dar și din trecut. O abordare viitoare ar
trebui să înceapă de la ecuațiile simple, care explorează influențele de bază și pas cu pas, să
adăuge alți factori de influență.
Un pas mai complex în proiectarea modelului 3H ar trebui să ia în considerare influența
polilor economici care acționează indirect în aria cercetată, de exemplu, Statele Unite ale
Americii sau China, ca și pol economic emergent. În acest caz, ar trebui să fie luată în
considerare o explorare a diferitelor scenarii, inclusiv analiza geopolitică și a politicilor
economice, pe baza unei expertize reale. Într-o abordare simplistă, putem presupune că
oricare dintre cele două forțe economice vor cuprinde în zona de influență oricare dintre cele
două părți sau acestea influențează zona cercetată sau doar una va prelua o parte, în sensul că
se va dezvolta un parteneriat politic și economic pe un termen lung. De asemenea, s-ar putea
dezvolta scenarii care pot afecta stabilitatea în regiune, așa cum este descris în Tabel 2. Nu
vom lua în considerare scenarii mai complexe ale altor țări sau poli economici de intervenție
din aria cercetată.
Tabel 2. Scenarii pentru SUA și China, având parteneriate economice cu UE sau Rusia
UE Rusia Impact posibil
S1 SUA China Cu cât devine mai puternică fiecare parte, cu atât
ruptura dintre cele două arii principale, UE și Rusia,
între Vest și Est, devine mai profundă iar tensiunile
vor deveni mai mari în zonele periferice și de graniță
comună.
S2 China SUA Un scenariu mai puțin plauzibil din cauza posibilității
reduse de constituire a unui parteneriat american- rus,
real și angajat.
S3 SUA
China
- O situație dezechilibrată, care va crește șansele de
cele două țări din zona cercetată, Ucraina și
Republica Moldova, să fie atrase de către polul UE +
și va lăsa Rusia singură, în căutare de alți aliați
potențiali.
S4 - SUA
China
Un scenariu mai puțin plauzibil din cauza posibilității
reduse de consituire a unui parteneriat american-rus,
real și angajat.
S5 - - Mai mult sau mai puțin situația reală sau situația
simplă din zona cercetată, așa cum este descrisă
inițial.
S6 SUA SUA Un scenariu mai puțin plauzibil din cauza posibilității
20
China China reduse de consituire a unui parteneriat american-rus,
real și angajat.
S7 SUA - O situație dezechilibrată, care va crește șansele ca
Ucraina și Republica Moldova să fie atrase de polul
UE + și va lăsa Rusia singură și în căutare de
potențiali aliați, poate China, ceea ce conduce la
scenariul S1.
S8 China - O situație dezechilibrată, care va crește șansele ca
Ucraina și Republica Moldova să fie atrase de UE +
și va lăsa Rusia singură și în căutare de potențiali
aliați în apropierea geografică. Un alt efect ar fi
aderarea Statelor Unite ale Americii la parteneriat,
ceea ce conduce la scenariul S3, fie găsirea altor
aliați.
S9 - SUA Un scenariu mai puțin plauzibil din cauza posibilității
reduse de consituire a unui parteneriat american-rus,
real și angajat.
S10 - China Un scenariu posibil, având în vedere că atât Rusia,
cât și China au modele economice asiatice similare
așa cum este descris în I.1. O situație dezechilibrată,
care va crește șansele ca Ucraina și Republica
Moldova să fie atrase de polul Rusia- China iar
mentalitatea cu privire la aderarea la UE să se
schimbe. Ruptura între între Vest și Est va crește, iar
tensiunile vor deveni mai mari în zonele periferice și
de graniță. UE ar putea căuta aliați, cum ar fi SUA,
fapt ce conduce la scenariul S1.
Parcurgând inventarul scenariilor posibile de adăugarea a forțelor economice în
modelului 3H se observă că, pentru zona cercetată, datorită periferiei și plasării între doi poli
principali, situația nu poate deveni mai facilă în ceea ce privește influența forțelor exterioare.
Există două scenarii care nu sunt incluse în tabel, unul în care oricare dintre forțele noi de
atragere, SUA sau China, ar interveni direct în aria cercetată pentru dezvoltarea economică,
fără a avea un parteneriat cu oricare dintre ceilalți doi poli existenți, și altul în care UE și
Rusia să aibă un parteneriat real, pe termen lung, pentru zona dintre ele, și anume aria
cercetată. Referitor la primul caz, considerăm că este mai puțin plauzibil ca oricare dintre cele
două țări, SUA sau China, să intervină într-o zonă în care deja acționează alte forțe. În al
doilea caz, scenariul este posibil, UE și Rusia având deja un dialog pentru parteneriat și
lucrează împreună pentru o formulă bilateral acceptată, dar timpul necesar pentru a ajunge la
o întelegere va fi destul de lung.
Dincolo de abordarea simplistă descrisă mai sus, subliniem că modelul 3H poate fi
explorat la diverse niveluri de complexitate, în ceea ce privește domeniul de cercetare al
lucrării propuse și poate fi tradus și abordat similar pentru orice altă zonă geografică de
interes.
21
Concluzii ale analizei în teren
În etapa finală a cercetării pe teren am decis utilizarea metodei A'WOT8 într-o formă
simplificată, în vederea ierarhizării elementelor SWOT, conform opiniei colective a
experților. În A'WOT, Procesul Analitic de Ierarhizare (AHP) este integrat cu analiza SWOT.
Scopul aplicării acestei metode hibrid este de a îmbunătăți informațiile cantitative de bază a
proceselor de planificare strategică. Conexiunea AHP cu analiza SWOT a determinat analitic
prioritizarea factorilor incluși în analiza SWOT, aceștia devenind măsurabili. În plus, deciziile
alternative pot fi evaluate în raport cu fiecare factor SWOT prin aplicarea AHP.
În cercetarea noastră, am decis să aplicăm un chestionar, pe baza căruia am ierarhizat
întrebările realizate, conform metodei Delphi9, în loc să utilizăm compararea grupurilor
SWOT și am ierarhizat grupurile de elemente prezentate în analiza SWOT. Am decis să
utilizăm această abordare simplă, datorită numărului mare de elemente din fiecare fereastră
SWOT și datorită faptului că schimbările recomandate pentru instrumentele financiare se
referă la grupuri de intervenție.
Prin urmare, aplicând ierarhizarea la opiniile dominante ale experților cu privire la
grupurile de analiză SWOT ale programului actual din zona cercetată, și anume zona
transfrontalieră România- Ucraina- Republica Moldova, am obținut următoarea bază de
intervenție- Figura 15:
Figura3. Schema A'WOT simplificată pentru schimbările strategice de bază într-un viitor instrument financiar în
aria cercetată
Așa cum s-a prezentat în figura de mai sus, abordarea elaborării unui nou instrument
financiar ar trebui să înceapă de la prevederile punctelor tari din Ghidul Aplicanților, regulile
de implementare a proiectului și menținerea sistemului instituțional și să se ia în considerare
modificările prin care se poate reduce influența punctelor slabe identificate la nivelul
obiectivelor programului, al prevederilor Ghidului Aplicanților și al consultării beneficiarilor.
Pentru a avea un impact economic, la nivel de obiective, cadrul strategic al noului instrument
financiar ar trebui să folosească oportunitățile de parteneriat și cooperare care decurg din
statutul transfrontalier, cadrul Uniunii Europene și oportunitățile economice și să depășească
8 Jyrki Kangas, Mauno Pesonen, Mikko Kurttila, Miika Kajanus, A'WOT: Integrating the AHP with SWOT
Analysis, Proceedings – 6th ISAHP 2001 Berne, Switzerland, Berne, 2001 9Vezi descrierea în secțiunea IV.2.3.
• Amenințări• OPORTUNITĂȚI
• PUNCTE SLABE
• PUNCTE TARI1. Prevederile
Ghidului Aplicanților
2. Reguli de implementare pentru proiect
3. Sistemul institutional
1. Obiectivele programului
2. Prevederile Ghidului
Aplicanțilors
3. Consultarea beneficiarilor
1. Diferențe care provin din statutul
legal transfrontalier
2. Aparteneța la două structuri supranaționale
diferite
3. Diferențe economice
1. Parteneriat și cooperare provenite
din statutul legal transfrontalier
2. Cadrul Uniunii Europene
3. Oportunități economice
22
sau trateze, cu prioritate, diferențele care provin din statutul transfrontalier, din apartenența la
două structuri supranaționale diferite și din decalajele economice, după caz. Avem în vedere
specificul programelor transfrontaliere, axat mai mult pe parteneriat și cooperare, unde
probleme economice de dezvoltare sunt în primplan. Se acordă prioritate construirii
parteneriatului care înseamnă un bun pas și care ar trebui să faciliteze cooperarea viitoare și să
ajute părțile interesate să se concentreze mai mult pe strategii și proiecte economice.
În ceea ce privește influența economică directă, privind tabelul comparativ al zonelor de
intervenție și ierarhia contribuției, putem concluziona că, parțial, programele anterioare,
Programele de Vecinătate, au contribuit într-o măsură relativă la rezolvarea problemelor
economice, intervențiile economice vizate fiind foarte dispersate, fiind dificil să se obțină
rezultate concentrate și să se măsoare impactului. Programul actual are o abordare mai
concretă, pe care o vom urmări și analiza.
Tabel 3. Tabelul comparativ al sectoarelor economice de intervenție propuse de programul care acționează în
aria cercetată și ierarhia contribuției
Sectoarele propuse în programele
anterioare și contribuția evaluată de experți
Sectoarele propuse în programulactual și
contribuția evaluată de experți10
Consolidarea cooperării transfrontaliere în
domeniul politicilor economice și sociale
Dezvoltarea potențialului turistic existent
dezvoltarea resurselor umane pentru activități-
cheie locale îmbunătățirea infrastructurii regionale prin
modernizarea rețelelor de transport și energie
extinderea și îmbunătățirea ofertei de servicii
turistice
sprijinirea creșterii IMM-urilor
integrarea mai aprofundată a țărilor vecine în
cooperarea europeană
creșterea atractivității zonei pentru investițiile străine
directe
dezvoltarea competențelor profesionale în
domeniul managementului IMM-urilor
îmbunătățirea performanțelor economice
comerț și sectoare integrate transfrontaliere îmbunătățirea competitivității economice, în special
de cercetare și dezvoltare
stimularea sectoarelor locale care prezintă un
avantaj competitiv
facilitarea modernizării ecologice echilibratea
agriculturii
promovarea cooperării în domeniile
transporturilor și energiei
creșterea fluxurilor comerciale și de investiții
Referitor la cele două instrumente dedicate turismului și văzând rezultatele prezentate
parțial în secțiunea IV.1.2., este recomandată limitarea, în mare măsură, a intervențiilor
viitoare în acest domeniu. De asemenea, considerăm că îmbunătățirea infrastructurii regionale
prin modernizarea rețelelor de transport și energie ar trebui să fie abordată prin proiecte
majore de investiții convenite la nivel național, cu scopul de a avea un impact economic
transfrontalier real. Accentul principal ar trebui să concentreze asupra sprijinirii IMM-urilor,
asupra creșterii atractivității zonei pentru investițiile străine directe, a îmbunătățirii
performanțelor economice și a competitivității economice, în special pentru cercetare și
dezvoltare. În această abordare, domeniu major de intervenție se referă la IMM-uri, ca
beneficiari ai intervenției financiare. De acum, IMM-urile ar putea deveni beneficiarii de
proiecte și nu beneficiari finali ai granturilor, prin intermediul proiectelor implementate de
asociațiile de afaceri în primul rând, universități, în al doilea rând și rareori, instituții publice.
10 Chestionarul a fost aplicat la mijlocul perioadei de implementare a programului. Situația va fi diferită, mai
bună, dacă acest chestionar va fi aplicat în 2015, la sfârșitul perioadei de implementare.
23
Caracteristicile unui nou instrument financiar de cooperare
transfrontalieră
Instrumente flexibile și îmbunătățite pentru dezvoltarea economică a zonei
transfrontaliere cercetate din Romania-Ucraina-Republica Moldova
Obiectivele principale ale cooperării transfrontaliere și baza pentru un nou instrument
de vecinătate și parteneriat pentru perioada 2014- 2020 trebuie construite astfel încât să
susțină dezvoltarea durabilă pe ambele părți ale frontierei, să ajute la diminuarea diferențelor
standardelor de viață de-a lungul acestor frontiere și să abordeze provocările și oportunitățile
rezultate ca urmare a extinderii UE sau de altă natură, de exemplu, apropierea între regiuni și
frontierele maritime. Pentru a susține obiectivele principale, obiectivele strategice trebuie, cel
puțin, să promoveze dezvoltarea economică și socială în regiunile de pe ambele părți ale
graniței, să abordeze provocările comune în domenii ca protecția mediului, sănătatea publică
și combaterea criminalității, să promoveze condiții și modalități mai bune de asigurare a
mobilității persoanelor, bunurilor și capitalului și să promoveze, pe mai departe, inițiativele de
cooperare inter-umană ”people-to-people”, ca un element important în sprijinirea atingerii
acestor obiective.
Considerăm că, în conformitate cu elementele descrise până acum, există un fundament
foarte bun pentru crearea un nou instrument financiar și în plus, este momentul potrivit pentru
prezentarea rezultatelor cercetării, cu atât mai mult cu cât a început procesul de programare
pentru programele transfrontaliere viitoare. Vom aborda cadrul noului instrument pentru aria
cercetată în două programe operaționale comune finanțate prin Instrumentul European de
Vecinătate, în conformitate cu planificările UE (vezi II.3.6) și anume România- Ucraina și
România– Republica Moldova, dar caracteristicile prezintă similarități iar recomandările pot
fi aplicate prin analogie. Motivele luate în considerare pentru schimbarea cadrului în aria
transfrontalieră sunt:
o transformarea graduală actuală și viitoare a frontierei de la o linie de separație
într-un loc de comunicare între vecini;
o dorința de depăși animozitățile și prejudecățile istorice dintre locuitorii din
regiunile de frontieră;
o depășirea statutului de periferie națională și izolare;
o promovarea creșterii economice, dezvoltării și îmbunătățirea nivelului de trai;
o o mai bună utilizare a experiențelor anterioare.
Propunerea noastră se bazează pe două arii principale de intervenție: prima, care
presupune îmbunătățirea cadrului actualului program luând în considerare experiențele
anterioare și curente pentru a crește flexibilitatea, transparența și eficiența intervenției
financiare și cea de-a doua care constituie elementul inovativ, de legătură între actualele
programe orientate spre acordarea de granturi și un instrument financiar proiectat să
îmbunătățească situația economică și socială în aria cercetată și anume sub-schema pentru
IMM-uri. Fiecare arie de intervenție va fi detaliată separat în următoarele secțiuni, dar, în
proiectarea intervenției financiare globale în aria cercetată, considerăm importante
următoarele aspecte generale: consultarea părților interesate pe toată perioada implementării
programului, tipurile de beneficiari, sursele de finanțare ale programului și evaluarea acestuia.
În ceea ce privește documentele de program, acestea rezultă din procesul de programare
ca o oglindă a nevoilor zonei și părților interesate, așa cum este descris în secțiunea de
consultare a părților interesate.
Având în vedere că cercetarea noastră cuprinde investigarea doar a unui eșantion din
părțile interesate, orice propunere de documente, cum ar fi ghidul solicitantului sau cererea de
24
finanțare, nu are fi completă și nici adecvată realităților. Cu toate acestea, am făcut
recomandări care se bazează pe cercetarea în teren și pe experiență, care sunt detaliate în
secțiunea V.2 a tezei.
Consultarea părților interesate
Pentru o abordare de jos în sus și o adaptare potrivită a caracteristicilor instrumentului
financiar la nevoile ariei de interes sunt necesari anumiți pași, cel mai important fiind
consultarea părților interesate și anume sistemul instituțional la nivel național, regional și
local, beneficiarii actuali și potențiali de finanțare nerambursabilă transfrontalieră dar și
solicitanții, pentru a contura principalele priorități și măsuri care să fie incluse în faza de
programare, în documente și în procesul de implementare de mai târziu. Se recomandă să nu
se limiteze consultarea doar la o întâlnire ci să se realizeze consultări de grup și să se utilizeze
diferite metode de investigare, de la chestionare la întâlniri și dialog direct. Consultarea
părților interesate trebuie să se realizeze pe întreaga perioadă de implementare a programului,
cel puțin înainte de fiecare apel de propuneri de proiecte și de fiecare dată când se inițiază o
modificare în proces sau în procedură. De asemenea, în perioada de programare ar trebui să
fie luate în considerare cel puțin trei etape de consultare: o primă colectare generală de puncte
de vedere, un prim proiect de program și acceptarea finală a acestuia. Includerea unui nou
grup țintă de beneficiari, IMM-urile, necesită, de asemenea, consultări separate cu IMM-uri
sau reprezentanți ai acestora, asociatii de afaceri, autorități din țările participante în programul
următor, posibile părți interesate private, și nu în ultimul rând, cu Comisia Europeană. O
reprezentare grafică a procesului de consultare poate fi vizualizată în Figure 4.
Figure 4. Schema de intervenție pentru consultarea părților interesate
•Subiect: Obiectivele programului, priorități și măsuri, liniile generale ale programului
•Documente: documentul comun de programarePerioada de programare
•Subiect: regulile apelului de propuneri de proiecte
•Documente: ghidul aplicanților, cererea de finanțare
Înainte de apelul de propuneri de proiecte
•Subiect: Regulile contractuale, regulile de implementare
•Documente: contractul și anexele, procedurile de implementare
Înainte de contractarea și implementarea proiectelor
•Subiect: îmbunătățirea procesului de implementare
•Documente: regulile de implementareÎn timpul implementării
•Subiect: evaluarea procesului de implementare a programului
•Documente: documentele utilizate în etapele anterioare
După finalizarea implementării
25
Consultarea permanentă va permite o îmbinare eficientă între nevoile părților interesate,
documentele programului și fluxul procesului și va crește transparența programului, eficiența
și flexibilitatea acestuia, legitimând astfel procesul decizional.
Tipuri de beneficiari
Tipurile de beneficiari sunt similare celor menționate în programele curente cu
recomandarea că acestea trebuie să fie mai specifice pentru fiecare măsură propusă și să aibă
o legătură directă cu acestea. Descrierea potențialilor aplicanți trebuie să fie clară, să nu aibă
dublu înțeles și să fie inteligibilă. Trebuie să fie avute în vedere diferențele între legislațiile
din țările participante. Lista potențialilor aplicanți trebuie să fie în conformitate cu actualele
nevoi, dar trebuie să aibă un anumit grad de flexibilitate pentru anumite situații. Categoriile de
aplicanți eligibili trebuie să fie foarte bine corelate cu domeniile de intervenție și cu
rezultatele așteptate (vezi domeniul de dezvoltare a IMM-urilor, afaceri, investiții străine).
De asemenea recomandăm introducerea unei noi categorii de beneficiari, IMM-urile
pentru prioritatea sau măsura care va contribui la dezvoltarea economică a zonei eligibile.
detalii despre acest tip de beneficiari se găsesc în secțiunea dedicată surselor de finanțare și în
cea care se referă la acest aspect inovativ.
Aspectul principal al programului transfrontalier este că parteneriatul între organizații
din țările participante este considerat obligatoriu și nu este un program dedicat IMM-urilor,
care reprezintă un tip nou de beneficiar care nu este încă obișnuit cu structura programului. O
altă caracteristică, din acest punct de vedere, este că parteneriatul cu un beneficiar de grant ar
putea fi obligatoriu (ex: universități, asociații de afaceri, camere de comerț sau alții) deoarece,
prin experința dobândită de acești ”vechi beneficiari”, s-ar putea reduce riscul cheltuirii
alocării financiare fără a se obține rezultatele așteptate prin implementarea proiectului. De
asemenea, sub-schema ar trebui să ia în considerare anumite stimulente, în scopul de a
încuraja unele afaceri specifice, de exemplu afacerile inovatoare, sau parteneriatul IMM-urilor
din țările participante în program, prin acordarea de puncte suplimentare în procesul de
evaluare.
Sursele de finanțare ale programului
Având în vedere gradul de conștientizare și principala sursă, fondurile europene, acest
tip de finanțare ar trebui menținut, ceea ce înseamnă că principalele surse publice sunt:
Uniunea Europeană, România, în calitate de stat membru, Ucraina și Republica Moldova, ca
țări partenere, chiar dacă în programul actual cele două țări partenere nu contribuie în mod
direct, ci prin intermediul beneficiarilor de finanțare nerambursabilă și ar trebui ca zona
transfrontalieră România-Ucraina-Republica Moldova să consituie o zonă pilot, cu două
programe care se vor implementa prin instrumentul financiar următor - Romania -Ucraina și
România-Republica Moldova.
Sursele de finanțare private s-ar putea constitui din contribuțiile beneficarilor pentru
cofinanțarea cheltuielilor eligibile și pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile. În timpul
implementării programului, dacă se va considera potrivit, băncile pot fi incluse în sub-schema
detinată IMM-urilor. Un nivel propus al contribuțiilor potențiale poate fi vizualizat în Tabelul
4, ciclul financiar începând cu apelul de propuneri de proiecte și terminându-se cu
implementarea acestora.
26
Tabelul 4. Sursele de finanțare pentru următorul instrument financiar și abordarea graduală a implicării
EU România Ucraina/Republica
Moldova
Bănci
Primul ciclu
financiar
85% 10% 5% -
Al doileaciclu
financiar
80% 12% 8% -
Al treileaciclu
financiar
70% 15% 10% 5%
Al
patruleaciclu
financiar (dacă
este cazul)
65% 15% 10% 10%
Abordarea graduală și implicarea țărilor participante în constituirea surselor de finanțare
va crește angajamentul țărilor partenere în atingerea obiectivelor programului și
implementarea eficientă a acestuia.
In ceea ce privește regulile de finanțare, recomandăm o abordare graduală și protectivă a
fondurilor, având în vedere următoarele aspecte:
trebuie să se organizeze cel puțin 3 apeluri de propuneri de proiecte pentru a se îmbunătăți
fiecare ciclu financiar și pentru a perminte o anumită flexibilitate referitoare la alocarea
financiară pe măsuri, pentru a se urmări dacă sunt în concordanță cu schimbările mediului
economic;
Cofinanțarea din partea beneficiarilor ar trebui mărită gradual și în conformitate cu tipul
de proiect și tipul de beneficiar. Prin urmare, cofinanțarea pentru beneficiarii din țările
partenere poate fi mai mică, din cauza capacității lor instituționale slabe și de asemenea,
ONG-urile pot avea o contribuție mai mică decât instituțiile publice, care dispun de
sprijin regulat de la buget. De asemenea, proiectele orientate în sfera socială pot avea o
rata de cofinanțare mai mică decât cele de infrastructură. În ceea ce privește IMM-urile,
acestea vor avea o rată mai scăzută de co-finanțare în primul apel, dar mai mare decât cea
a beneficiarilor publici, iar acestă rată va crește de la un apel la altul.
De asemenea, dacă se va considera adecvat, în al doilea apel și dacă nu, atunci cu
siguranță în al treilea apel de propuneri de proiecte, va fi introdusă o cotă de rambursare a
fondurilor pentru IMM-uri, care va constitui, în timp, un fond de rulment.
În Table 5 se poate vizualiza o potențială împărțire a grantului și confinanțării, pe tipuri
de beneficiari și gradual de la un ciclu financiar la altul.
Table 5. Surse de finanțare pentru proiecte pe tipuri de beneficiari
Tip de beneficiar Instituție publică/
Administrație
publică
ONG-uri sau alte
tipuri de
organizații non-
profit
IMM-uri
Sursa de finanțare
în bugetul total al
proiectului
Grant Cofinanțare Grant Cofinanțare Grant Împrumut Cofinanțare
Primul ciclu
financiar
80% 20% 90% 10% 80% - 20%
27
Al doilea ciclu
financiar
75% 25% 85% 15% 70% 10% 20%
Al treilea ciclu
financiar
70% 30% 80% 20% 65% 10% 25%
Al patrulea ciclu
financiar (daca va
fi cazul)
70% 30% 75% 25% 60% 15% 25%
Componenta de împrumut se va consitui ca și fond de rulment și este zona în care
băncile pot deveni o importantă sursă privată de finanțare.
Abordarea graduală, în sensul diminuării ponderii fondurilor publice acordate prin
intermediul programului, va determina beneficiarii să găsească mai multe surse și să aibă o
gândire economică ghidată și dinamică, privindu-și proiectul ca o investiție pentru viitor, în
loc de o gândire statică și mai puțin orientată.
Propunerea noastră se bazează, în primul rând, pe implicarea țărilor în susținerea
bugetului programului, în al doilea rând, pe o abordare graduală, care permite o bună
flexibilitate a instrumentului financiar, în al treilea rând, pe creșterea implicării financiare a
beneficiarilor și în al patrulea rând, pe componenta de împrumut, care transformă programul
transfrontalier dintr-un program orientat spre finanțări nerambursabile către un instrument
financiar. Având în vedere cadrul politic, economic și strategic actual, așa cum este descris
anterior în această lucrare, considerăm că, la acest moment, propunerea noastră poate fi
considerată fezabilă, în condiții de voință și angajament din partea țărilor partenere, de muncă
în zona parteneriatului transfrontalier și cu condiția unei stabilități economice pe termen
mediu. Structura de finanțare propusă va transforma țările participante în program și
beneficiarii din primitori statici ai fondurilor externe nerambursabile, fără un angajament real
și responsabilitate față de rezultate, în parteneri dinamici care inițiază și modelează
programul, ca instrument financiar adecvat pentru nevoile zonei transfrontaliere în contextul
unei dezvoltări economice inteligente.
Evaluarea programului
Această problemă este legată de două aspecte pe care dorim să le luăm în considerare ca
intervenție pentru schimbare – un aspect este legat de indicatorii pe baza cărora se va face
evaluarea finală, iar al doilea îl constituie procesul de evaluare în sine.
În ceea ce privește primul aspect, programul actual are, în documentele sale de
programare, indicatori specifici pentru fiecare nivel de intervenție, și anume indicatori de
impact, de rezultat și de output, pentru fiecare prioritate și măsură. Recomandăm păstrarea
acestui cadru, în perspectiva evaluării. Pe de altă parte, ca și schimbare, recomandăm ca
alocările de fonduri între măsuri să fie flexibile de la un apel de propuneri de proiecte la
următorul în sensul că, în cazul măsurilor pentru care indicatorii vor atinge valoarea țintă
ținând cont de proiectele aflate în implementare, suma disponibilă pentru următorul apel de
propuneri de proiecte ar trebui să fie diminuată iar pentru măsurile care nu au fost suficient de
atractive pentru aplicanți, să se majoreze alocarea financiară. În cadrul actual, în scopul de a
se obține indicatorii care au fost mai puțin adresați, în procesul de evaluare, s-a luat în
considerare selectarea cu prioritate a proiectelor care vor conduce la obținerea, în final, a
acestor indicatori. Acțiunea ar trebui să fie dublată în sensul recomandării noastre de mai sus,
ceea ce va conduce la creșterea competiției pentru granturi, în cazul intervențiilor care au
contribuit la obținerea rezultatelor și de asemenea, vor fi luate în considerare cele mai bune
proiecte care vor conduce la obținerea de rezultate peste cele indicative. În cazul intervențiilor
care au nevoie de proiecte implementate pentru a fi eficiente, chiar dacă există riscul de a avea
28
un număr mic de propuneri, în ciuda volumului mare disponibil, există cel puțin două măsuri
suplimentare care pot fi aplicate simultan: una ar fi să se relanseze un apel scurt, doar pentru
acest tip de intervenție, iar alta ar fi să se organizeze întâlniri cu potențiali aplicanți din
domeniu pentru a-i sprijini să depună proiecte corespunzătoare, în sensul obținerii
indicatorilor în cauză. Numai în cazul în care acest lucru nu reușește, instituțiile de
management ale programului trebuie să ia în considerare o actualizare a documentului de
programare și o revizuire a indicatorilor sau a ariilor de intervenție. Oricum, am considerat că
indicatorii stabiliți la începutul programului ar trebui să fie realiști, bazați pe nevoile și
potențialul zonei. După cum am arătat în propunerea noastră, acest aspect ar oferi flexibilitate
programului.
Al doilea aspect, procesul de evaluare a programului în sine, așa cum se derulează la
acest moment, nu este suficient de clar tuturor părților interesate și nu este suficient de
transparent față de acestea. Din acest punct de vedere, credem că, prin consultarea părților
interesate de-a lungul procesului de implementare și la sfârșitul fiecărui ciclu financiar, așa
cum este detaliat mai sus, s-ar oferi tuturor o transparență rezonabilă, un angajament și un
feedback util despre program și totodată va oferi acestuia flexibilitate.
Recomandări pentru îmbunătățirea eficienței instrumentului financiar
transfrontalier în aria cercetată
Pornind de la modelele de parteneriat și de la propunerile celor intervievați, putem
formula propuneri privind un viitor instrument financiar. Modificările propuse vizează nu
numai instrumentul financiar în sine, ci și cadru extern care oferă oportunități dar și
amenințări, în scopul de a crește eficiența instrumentului financiar. Recomandările sunt legate
de prioritizarea elementelor SWOT identificate în analiza A'WOT iar documentul comun de
programare trebuie să vizeze documente și evenimente, procese și reguli de implementare și
descrierea sistemului instituțional. Secțiuni separate sunt dedicate consultării părților
interesate/ beneficiari , abordarea unui parteneriat în cadrul unui nou instrument financiar și
recomandări pentru aplicanți/ beneficiari în vederea creșterii eficienței instrumentelor
financiare.
Documentul comun de programare, documente, evenimente
Perioada de pregătire (programare) trebuie neapărat redusă, dacă ne gândim la următorul
program.
În stabilirea obiectivelor programului ar trebui să existe o abordare mai specifică, bazată
pe studiile despre aria programului iar formularea obiectivelor să fie cât mai specifică,
astfel încât, după șapte ani de implementare a programului, să fie posibil să se
concluzioneze care nevoi au fost acoperite integral sau parțial de program.
Analiza nevoilor ar trebui să debuteze cu analiza strategiilor de dezvoltare ale
comunităților situate de-a lungul frontierelor și identificarea punctelor de interes comun.
Să se identifice proiectele majore de investiții de la bun început și să fie menționate în
programului operațional comun, deoarece experiența din actuala perioadă de programare
ne-a arătat că se produc mari întârzieri în pregătirea documentelor necesare semnării
contractului de grant dar și în implementarea acestora.
Să se restrângă prioritățile iar în cadrul apelurilor de proiecte să fie luate anumite măsuri
pentru a limita organizațiile eligibile să trimită mai multe propuneri de proiecte și să se
29
limiteze numărul de propuneri primite la nivel de program și la nivel de apeluri de
propuneri de proiecte.
Prioritățile și măsurile programului trebuie să fie mai bine detaliate și mai specifice.
Să se ia în considerare principiul proporționalității deoarece, uneori, nu are nici un sens să
se aplice reguli foarte stricte pentru că, în final, nu se obține nici un beneficiu. O anumită
flexibilitate trebuie să fie aplicată pentru ca munca să devină mai ușoară.
Planificarea de instruiri separate în cadrul componentei de asistență tehnică pentru
creșterea capacității potențialilor aplicanți. Acest tip de formare ar trebui să fie aplicată și
pe durata perioadei de programare, nu numai în timpul apelului de propuneri de proiecte.
Ar fi utilă elaborarea unui formular de cerere de finanțare simplu, ușor de înțeles și de
completat de către aplicanți.
În următoarea perioadă de programare ar trebui acordată o atenție deosebită impactului
transfrontalier.
Ghidul aplicanților ar trebui să includă toate condițiile și cerințele programului, inclusiv
procedurile de verificare a cheltuielilor eligibile.
Prevederile Ghidului Aplicanților trebuie să fie clare în privința problemelor de
eligibilitate.
Ar trebui să se stabilească o strategie de implementare chiar de la începutul perioadei de
programare.
Ar trebui să crească transparența și eficiența în alocarea și cheltuirea fondurilor.
Ar trebui să se aibă în vedere o bună consultare a tuturor părților interesate, înainte de
aprobarea documentelor de programare sau a celor tehnice.
Ar trebui introdus un sistem electronic online, care să faciliteze chestiunile legate de
prezentarea documentelor în toate etapele și clarificările cu privire la procedurile de
program.
Să se elaboreze ghiduri pentru potențialii beneficiari care să le prezinte acestora greșelile
frecvente care au condus la respingerea proiectelor în apelurile de propuneri de proiecte
anterioare.
Instrucțiunile trebuie să fie clare și să aibă același înțeles pentru toate structurile
programului.
Procesul și regulile de implementare
Cererea de finanțare
Să existe posibilitatea de a transmite on-line cererea de finanțare utilizând un format
completat electronic, așa cum există în alte programe europene.
Să se aloce și să se distribuie anual fonduri beneficiarilor sau cel puțin, să se lanseze mai
des apeluri de propuneri de proiecte.
Să se prevadă plafoane de prețuri pentru cheltuielile eligibile în conformitate cu piața.
Evaluare
Modul în care sunt tratate contestațiile atunci când sunt respinse trebuie să fie mai
transparent, menționându-se motivul respingerii; altfel, totul se va transforma într-un
proces de contestații fără sfârșit, care se vor întoarce iar și iar.
30
Să se asigure publicarea de informații complete despre proiectele selectate și etapele de
contractare și să se publice în timp util rezultatele fiecărei etape de evaluare a cererilor de
finanțare.
Să existe posibilitatea de a se transmite electronic documentele în timpul etapei de
evaluare sau pe parcursul întregului proces, până la sfârșitul perioadei de implementare.
Să se elaboreze criterii de evaluare a capacității financiare a aplicantului cât mai clare.
Creșterea transparenței procesului de evaluare din punct de vedere al postării de informații
pe site despre proiectele recomandate și respinse este o chestiune importantă pentru
aplicanți, deoarece, în timpul procesului de evaluare, au existat perioade lungi de timp fără
ca aceștia să aibă noutăți despre cererile lor.
Contractare
Ar trebui să se definească mai clar scopul etapei de contractare precum și garanțiile
relevante sau necesare, înaintea semnării contractului de grant.
În cazul proiectelor de infrastructură, autorizația de construcție ar trebui să fie solicitată în
etapa de contractare. După semnarea contractului, beneficiarului îi sunt necesare șase luni
pentru obtinerea acestei autorizații și în acest timp, nu se pot implementa activitățile
importante ale proiectului din cauza lipsei acestui document, care este obligatoriu în cazul
acestui tip de proiecte. Chiar dacă etapa de contractare va fi mai mare, implementarea va
fi mult mai eficientă.
Să se introducă obligația de a include în echipa de proiect un expert de achiziții publice,
de preferință absolvent de drept.
Procedurile de trimitere a documentelor să fie mai flexibile.
Să se identifice punctele cele mai dificile din contractul de grant prin organizarea de
sesiuni de informare în etapa de pre-contractare, iar aceste puncte să se detalieze și să se
clarifice în varianta finală a contractului.
Să se organizeze sesiuni de lucru și de instruire în perioada de transmitere a documentelor,
conform cerințelor programului.
Să se elaboreze o terminologie comună și criterii de clasificare a documentelor care
trebuie autentificate la notariat.
În cazul unei perioade de evaluare lungi, având în vedere perioada semnificativă de timp
dintre momentul depunerii aplicației și momentul contractării, ar trebui să fie permise
schimbări minore în buget.
În etapa de contractare, prezența partenerului ar trebui să fie obligatorie, în special în
cazurile în care bugetul este împărțit. Fiecare partener trebuie să fie responsabil de
activitățile menționate în cerere și de gestionarea bugetului aferent și în cazul în care unul
dintre parteneri a greșit, ceilalți parteneri nu ar trebui considerați răspunzători.
Implementarea
Procedurile de implementare trebuie să fie clare și specifice. Ar fi bine ca toate aceste
detalii să fie cunoscute de aplicanți în etapa de pregătire a cererilor de finanțare.
Ar trebui să se armonizeze legislațiile și procedurile din țările participante în program cu
privire la achizițiile publice, prin notificari, instrucțiuni, norme, aceasta însemnând
elaborarea unui pachet personalizat de reguli speciale pentru acest program. Procedura de
achiziții publice ar trebui să se ralieze legislației europeane, iar legislațiile naționale ale
celor trei țări ar trebui să fie simple, clare și constante pe parcursul implementării
programului.
31
Să se elaboreze un dicționar tehnic comun pentru achizițiile publice în limba oficială a
programului, adică în limba engleză.
Să se utilizeze proceduri de verificare a cheltuielilor și audit similare pentru toți partenerii
sau, ca și alternativă, să se îmbunătățească standardele sau cerințele pentru companiile de
audit care efectuează verificarea cheltuielilor pentru beneficiarii sau partenerii din Ucraina
și Republica Moldova.
Să existe corespondență oficială și clarificări cu privire la armonizarea normelor de
trezorerie ucrainene și creșterea eficienței în contractarea și implementarea granturilor cu
beneficiarii sau partenerii din Ucraina.
Să se realizeze o platformă comună de soluții pentru problemele apărute în implementare,
care să poată fi accesată de beneficiari utilizând un nume și o parolă.
Să se utilizeze sitemul on-line de monitorizare – raportare, dublat de o singură copie
tipărită.
Să se îmbunătățească sistemul on-line de comunicare a informațiilor cu privire la
procedurile programului.
Implementarea instrucțiunilor trebuie să fi foarte clară și să nu fie subiect de interpretare a
structurilor de monitorizare și control, indiferent de instituția care realizează controlul
documentelor, STC sau CPN, sau orice persoană din aceste structuri.
Regulile administrative cu privire la documente, ordine acestora, formate specifice și
altele ar trebui să fie aceleași de la începutul până la finalul implementării.
Ar trebui să existe o flexibilitate cu privire la actele adiționale pentru a se permite ca
economiile realizate în implementare să fie utilizate în scopul proiectului.
O propunere pentru următoare perioadă de programare ar fi să se acorde mai multă
independență financiară beneficiarilor, de exemplu, să existe posibilitatea de a transfera
fonduri între liniile bugetare în limita a 15% fără notificare, așa cum permit alte contracte
europene.
Procedurile de achiziții secundare trebuie să se clarifice de la începutul programului
pentru a se evita greșelile, întârzierile și pierderile.
Ar trebui să fie stabilită o procedură pentru transferurile internaționale în țările partenere,
de exemplu, în Ucraina, pentru a se permite transferurile de granturi în conturile
beneficiarilor.
Regulile din perioada de implementare ar trebui să fie în concordanță cu procedurile și
informațiile furnizate beneficiarilor în etapa de contractare, în special cele legate de liniile
bugetare și cheltuieli, documente justificative pentru activități, etc, astfel încât necesitatea
unui act adițional să fie cât mai redusă.
Raportul financiar trebuie să fie verificat de către aceleași persoane care verifică raportul
tehnic, deoarece acestea sunt interconectate și cel care verifică ar trebui să aibă o imagine
completă.
Sistemul institutțional
În ceea ce privește sistemul instituțional în cauză, ar trebui să existe o articulare
puternică a sistemului instituțional extern al programului - o structură care să acționeze alături
de cadrul instituțional al programului, care să construiască o cooperare pe termen lung,
separată formal de sistemul instituțional programului, care acționează numai în legătură cu
instrumentul financiar. În cazul în care sistemul instituțional extern devine foarte stabil și
angajat pe termen lung, mai târziu, structura programului trebuie să aibă instituții separate în
32
mod formal, doar pentru activitățile de implementare. Relația descrisă poate fi găsit în Figura
5.
Figura 5. Relații externe - interne în sistemul programului
Principalul motiv pentru abordarea celor două părți ale sistemului instituțional ar fi
faptul că, în prezent, sistemul instituțional al programului reunește părțile interesate care au
avut ca scop implementarea programului și există câteva parteneriate tradiționale în afara
programului sau proiectelor comune auto-finanțate sau finanțate din alte surse. Ne propunem
să schimbăm perspectiva și să contribuim la întărirea parteneriatelor pe termen lung din afara
programului, pentru ca, pe viitor, instrumentul financiar de cooperare transfrontalieră să
devină un instrument pentru implementarea strategiilor din zona transfrontalieră.
Forma actuală
Forma de perspectivă
Figura 6. Schimbarea perspectivei în relația externă- internă în sistemul programului
Sistemul instituțional extern
O restructurare la diferite nivele, dimensiunea verticală - guvernele naționale, autoritățile
regionale de pe ambele părți ale graniței, euroregiunile și administrațiile locale și
dimensiunea orizontală - în cadrul a două instrumente financiare (România-Ucraina și
România-Republica.
Nivelul național
o stabilirea și actualizarea tratatelor de cooperare concentrate pe o listă de probleme
scurtă și specifică, discuții, negocieri și pregătirea proiectelor majore de investiții,
care ar trebui să fie incluse în instrumentul financiar;
o tratatul de liber schimb, care contribuie semnificativ la cooperarea economică
dintre cele două state, a fost perceput diferit în cele două țări în ceea ce înseamnă
dezvoltarea comerțului;
Sistem extern
National
Regional
Local
Sistem intern
CCM
AN
STC
OA
Beneficiari
Parteneri
Structurile interne ale programului
Structurile externe ale
programului
Structurile externe ale programului
Structurile interne ale programului
33
o să se faciliteze obținerea vizelor, prin stabilirea unei proceduri speciale pentru
reprezentanții instituțiilor implicate în cooperarea transfrontalieră, echipele de
proiect și participanții în proiecte.
Nivelul regional
o acorduri axate pe un număr limitat de domenii clare și prioritare de dezvoltare și
pregătirea unui portofoliu de proiecte mari pentru a fi prezentate imediat cum este
lansat primul apel de propuneri de proiecte.
o Să se utilizeze mai mult cadrul euroregiunilor, dându-se acestora o formă legală
sau folosirea întâlnirilor din acest cadru pentru dezbateri reale cu rezultate
concrete.
o Să se stabilească proceduri politice și tehnice inițiale de lucru –respectiv pentru a
stabili o structură de conducere politică, care s-ar putea constitui într-un grup
informal transfrontalier cu întâlniri la intervale regulate pentru a revizui progresul
implementării programului și pentru a se asigura că acesta este în conformitate cu
obiectivele stabilite inițial.
o să se stabilească o structură decizională regională flexibilă în abordarea
parteneriatului transfrontalier, cu monitorizarea efectelor specifice contextului.
Nivelul local
o instituirea unui acord cuprinzător, pe termen lung, ceea ce ar înseamna un
angajament comun, politic și puternic al aleșilor locali;
o realizarea unei evaluări ex-ante cu scopul de a identifica problemele comune și de
a decide cu privire la obiectivele comune de cooperare care ar putea duce la
proiecte specifice care îndeplinesc nevoile și așteptările oamenilor care trăiesc în
zonele transfrontaliere, pentru început sub forma unei strategii comune, de
exemplu, sub forma unei ”carte albe”;
o De asemenea, perimetrul este stabilit pe trei niveluri, implicând reprezentanții
aleși, care trebuie să clarifice ce este în interesul comunității, specialiștii tehnici,
care contribuie la analiza oportunității sau la diviziunea muncii, oamenii care au
experiența zonei de zi cu zi;
o Crearea și inițierea de evenimente tradiționale comune bilaterale (de exemplu -
edițiile Festivalului Internațional de Folclor "Întâlniri bucovinene" au loc anual la
următoarele date și locații: în Polonia, în luna mai Jastrowie și Pila, în Slovacia, în
iunie, la Turčianske Teplice, în România, în iulie, la CampulungMoldovenesc în
Ungaria, în august, la Bonyhad, în Ucraina, în octombrie, la Chernivtsi. Obiectivul
principal al acestor evenimente culturale anuale este promovarea Bucovinei ca și
posibil model de înțelegere și colaborare armonioasă prin păstrarea propriilor
identități culturale și naționale);
o Să se valorifice relațiile și legăturile dintre marile orașe - Iași - Chișinău, Suceava -
Cernăuți, Galati - Odesa, etc pentru rezolvarea problemelor specifice și stricte de
cooperare, crearea poli-pereche de cooperare;
o Să se depășească decalajele și diferențele;
o Dezvoltarea unui cadru și a unui portofoliu de proiecte comune, în paralel cu
dezvoltarea programului.
Sistemul instituțional intern
O problemă care ar trebui să fie analizată și determinată cu grijă este împărțirea
responsabilităților între structurile de program, pentru a evita suprapunerea. Este de
așteptat ca sistemul instituțional să se simplifice și să aibă mai puține legături sau niveluri
de verificare, atât timp cât acestea verifică aceleași aspecte și nimic mai mult.
34
Se recomandă ca, în toate structurile programului, să nominalizeze persoane cu expertiză
similară, în scopul facilitării comunicării specifice.
Programul ar trebui să includă mai multe sarcini pentru AN iar acestea să se implice mai
mult. Autoritățile Naționale ar trebui să ofere un sprijin mai mare ACM în ceea ce
presupune implementarea programului și anume să furnizeze informații cu privire la unele
chestiuni naționale specifice, de exemplu, nivelul de armonizare a legislației naționale cu
legislația UE sau condițiile de eliberare a unei autorizații de construcție în țările partenere,
și să se implice mai mult în elaborarea normelor de implementare a programului.
Ar trebui să existe o distribuție mai clară și mai echilibrată a responsabilităților și
sarcinilor între ACM, ca nivel superior și Secretariatul Tehnic Comun ca un nivel aproape
de beneficiari și în cea mai mare parte organ executiv, care, în anumite situații, este
necesar să fie implicat mai mult în managementul programului, cel puțin ca și organ
consultativ.
În documentele programului, AN ar trebui să fie desemnată ca responsabilă de
îndeplinirea unor anumite sarcini.
Ar trebui să se evite ca aceleași instituții și aceleași persoane să reprezinte atât ACM cât și
statul membru din punct de vedere național; din punct de vedere profesional, ACM trebuie
să reprezinte toate țările implicate în program și să coordoneze sau să direcționeze țările în
mod egal, iar AN ar trebui să reprezinte interesul național. Prin urmare, este dificil ca
aceeași instituție să îndeplinească atribuții de ACM și AN, în același timp, pentru că ar
însemna încălcarea mandatului de reprezentare.
Abordarea luată în considerare a fost cea de ”shared management”, care permite
programelor stabilirea de reguli proprii, respectând, desigur, o serie de principii stabilite în
regulile de implementare ale noilor programe.
Din punctul de vedere al implementării și al calității și stabilității persoanelor din
structurile programului și la nivel de CE, ar trebui să existe o abordare mai atentă.
Este necesar să se mărească descentralizarea și capacitatea decizională la nivelul celor
două Birouri Regionale pentru Cooperare Transfrontalieră care găzduiesc Secretariatul
Tehnic Comun al programului.
Ar trebui să existe o mai bună comunicare între structurile de program, iar informațiile ar
trebui să fie furnizate beneficiarilor printr-un singur canal și anume STC. Sistemul trebuie
să se simplifice și să se utilizeze experiența organismelor care au sprijinit implementarea
programelor anterioare și de asemenea, să se păstreze un singur centru în relația cu
beneficiarul.
Într-un program viitor, va fi util să folosească precedente deja create în comunicarea cu
instituțiile din Ucraina care intră în contact cu beneficiarii ucraineni și să se încerce să se
simplifice anumite proceduri, cum ar fi deschiderea de conturi, scutirea de TVA sau alte
similare.
Alte instituții implicate, ministerele și trezoreriile naționale nu au stabilite reguli proprii în
conformitate cu acordurile semnate de țările participante. Instituțiile implicate, menționate
anterior, ar trebui să fie invitate la instruirile pentru beneficiari, în scopul de a se obișnui
cu procedurile sau de a cunoaște documentele necesare sau de a fi informați despre
aprobările pe care trebuie să le dea beneficiarilor.
De asemenea, este util să existe o bună colaborare cu Ministerul Finanțelor din România,
care este, de asemenea, implicat în programele operaționale finanțate din FEDR, în cadrul
căruia procedurile și prevederile contractului de finanțare nerambursabilă sunt mai bune,
mai clare și mai ușor de implementat. De exemplu, în cazul programelor finanțate de
FEDR, prevederile referitoare la TVA sunt anexate contractului de grant. Un al doilea caz
este cel al conturilor proiectelor, prevederile cu privire la procedura de ENPI fiind foarte
35
clare la nivelul Ministerului de Finanțe, dar la nivelul ACM aceste dispoziții nu au fost
cunoscute.
Oficiile antenă ar trebui să fie mai angajate și insistente în relațiile cu beneficiarii și cu
alte instituții naționale de stat implicate în procesul de implementare a proiectului, cum ar
fi deschiderea de conturi de trezorerie, scutirea de TVA sau altele.
Sistemul de Control de Prim Nivel ar trebui revizuit în ceea ce privește responsabilitățile,
procedurile și termenele, în sensul scurtării procesului de verificare. De asemenea, ar
trebui ca în cazul în care acest tip de control va exista în continuare, să se cunoască clar
unde va funcționa acesta, separat, în cadruil ministerului, sau la birourile regionale
transfrontaliere ca și în cazul altor programe, cum ar fi POC România-Bulgaria, România-
Ungaria sau România-Serbia.
Ca o sinteză a recomandărilor, în Figure 7 este prezentată o schemă de intervenție
instituțională
Figure 7. Schema de intervenție instituțională
Abordarea unui parteneriat de succes în cadrul noului instrument financiar
În cadrul sistemului, parteneriatul ar trebui să reproducă structura acestuia - un
parteneriat pe verticală, pe ambele părți ale frontierei și un parteneriat pe orizontală de-a
lungul frontierelor. Parteneriatele verticale se referă la relaționarea cu și între UE, instituții
naționale și regionale/ locale de pe ambele părți ale frontierei. Organizațiile verticale și
structurile care sunt create în acest scop ar trebui să le completeze pe cele deja în existente, nu
să le concureze sau să le înlocuiască. Parteneriatele orizontale se referă la relațiile dintre
acești parteneri (organizații/ structuri) de pe ambele părți ale frontierei. Acest principiu se
bazează pe egalitatea dintre parteneri, indiferent de mărimea țării, importanța ei fizică sau
economică, sau indifierent de alte caracteristici, cum ar fi populația.
Structura de parteneriat ar trebui să debuteze de la început, de la pregătirea propunerii de
proiect care ar trebui să fie elaborată în comun iar partenerii trebuie să se întâlnească
NIVELUL INSTITUTIONAL
Sistemul Extern Sisemul Intern
National
tratate bilaterale
acorduri de liber schimb
facilitati pentru obtinerea vizelor
impartirea responsabilitatilor
implicarea mai mare a AN
portofoliu de PMI
Regional
acoduri concentrate
folosirea cadrului euroregiunilor
proceduri de lucru
structuri de decizie regionale
nivel inalt si similar de expertiza
echilibrarea responsabilitatilor cu
nivelul national
Local
acorduri
evaluarea nevoilor comune
portofoliu de proiecte comune
instruire
consolidarea capacitatii
facilitareaparteneriatului
36
înainte de trimiterea cererii de finanțare și cu siguranță, implementarea proiectului se va
realiza în comun.
Când măcar o parte din condițiile de mai jos sunt îndeplinite, atunci avem un parteneriat
bun:
o Pregătirea comună a proiectului/ programului
o Implementarea comună a proiectului/ programului
o Echipa de proiect comună
o Finanțare comună a proiectului/ programului
o Parteneriatul este generator de noi idei și proiecte
o Există deja o tradiție comună de multă vreme
o O bună comunicare
o Suport reciproc
o Încredere reciprocă
o Experiențe similare
o Deschidere și disponibilitate de a ajuta
o Existența unui interest comun
o Implicare și angajament
o Corectitudine
o Toleranță
Recomandări pentru aplicanți/ beneficiari în vederea creșterii eficienței
instrumentului financiar
Aplicantul ar trebui să participe împreună cu partenerul la sesiunile de instruire.
Aceeași echipă care a pregătit proiectul ar trebui să fie implicată în etapele de contractare
și implementare, în caz contrar noua echipă va pierde timp de implementare pentru a se
familiariza cu proiectul și uneori, cu cerințele programului.
Ar trebui să se definească problemele comune de pe ambele părți ale frontierei, sau o
problemă urgentă de pe o singură parte, care poate fi rezolvată folosind experiența sau
expertiza partenerului de pe cealaltă parte a graniței.
În perioada de elaborare a proiectului, în echipă trebuie cooptate persoane care au
cunoștință despre specificul temei și a grupului-țintă, cu scopul de a formula soluțiile cele
mai potrivite pentru nevoile beneficiarilor finali ai proiectului.
Planificarea proiectului ar trebui să înceapă de la nevoile reale ale grupurilor țintă,
angajamentul partenerilor și interesul reciproc în beneficiul atât al partenerilor cât și al
grupurile țintă. De asemenea, grupul țintă și beneficiarii finali ai proiectului ar trebui să fie
implicați în pregătire iar nevoile lor ar trebui să fie luate în considerare.
Un exemplu de bună practică care ar trebui să fie menținut în pregătirea unui nou proiect
este coerența și structura, metoda de analiză a problemei și a grupului țintă.
Un element care trebuie luat în considerare în elaborarea unui proiect este politica
națională în domeniul proiectului și modul în care proiectul abordează această politică,
crescând astfel șansele de sustenabilitate a rezultatelor.
Aplicantul însuși ar trebui să fie implicat în pregătirea proiectului, să nu accepte un anumit
proiect realizat de firme de consultanță neimplicate, pentru a se evita discrepanțele între
realitate și planificare dar și bugetarea sau planificarea activităților în mod eronat.
Aplicantul trebuie să includă cu atenție toate cheltuielile necesare în buget încă de la
început, deoarece mai târziu, nu se pot introduce noi categorii de cheltuieli în buget, iar
cheltuielile neincluse vor fi suportate de beneficiar ca și cheltuială neeligibilă.
37
Abordarea unor beneficiari este de a avea un proces continuu de pregătire a proiectelor,
pornind de la nevoile comunității, de aceea, atunci când există un apel de proiecte de
proiecte aceste sunt deja pregătite și nu invers, atunci când se lansează un apel proiect
începe pregătirea proiectului. Există o preferință de a pregăti proiectul în interiorul
instituției și să nu se contractează consultanți externi, deoarece beneficiarii cunosc cel mai
bine nevoile instituției și ale comunității.
În timpul apelului de propuneri, comunicarea cu partenerul și implicarea sa în fiecare
etapă de pregătire reprezintă elemente importante pentru definirea activităților, implicarea
fiecărui partener și responsabilitățile fiecărei părți, principalele rezultate așteptate,
valoarea adăugată care poate să fie adusă în proiect de fiecare parte.
O lecție învățată este că faptul trebuie de citit cu mare atenție Ghidul Aplicanților și dacă
este cazul, să se solicite clarificări pentru o mai bună înțelegere a acestuia.
Trebui să se acorde o atenție deosebită citirii și pregătirii documentelor și de asemenea,
verificării și completării acestora, de-a lungul întregului proces, indiferent dacă este vorba
de aplicant sau de partener.
Partenerii din proiect trebuie să se asigure că au la dispoziție suficient timp să planifice
împreună cererea de finanțare, bugetul, împărțirea activităților și responsabilitățile, pentru
că altfel apar erori sau omisiuni.
Elementul inovator pentru o intervenție economică accelerată a instrumentului
financiar - subschema de finanțare nerambursabilă transfrontalieră pentru IMM-uri
Abordarea noastră de la Documentul Intreprinderilor Mici11, care este cadrul principal
în susținerea dezvoltării Intreprinderilor Mici și Mijlocii și care propune un set de 10 principii
ce ghidează conceperea și implementarea politicilor la nivelul UE si la nivelul Statului
Membru. Aceste principii au ca scop aducerea de plusvaloare la nivelul UE, crearea unui
mediu egal pentru IMM-uri și îmbunătățirea mediul legislativ și administrativ în UE.
Menționarea acestor principii este importantă datorita faptului că unele activități folosite în
implementare pot fi utilizate și în zona transfrontalieră și pot contribui la accelerarea
implementării regulilor europene în țările partenere. Principiile sunt: crearea unui mediu în
care antreprenorii și afacerile de familie pot înflori și în care antreprenoriatul este răsplatit, iar
antreprenorii onești care au intrat în faliment primesc repede o a doua șansă, dezvoltarea de
reguli conform principiului “Prima dată gândește la scară redusă”, administrațiile publice
trebuie să fie preocupate de nevoile IMM-urilor, adaptarea politicilor publice la nevoile IMM-
urilor: facilitarea participării IMM-urilor la achizițiile publice și mai buna utilizare a
componentei Ajutor de Stat pentru IMM-uri, facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare și la
dezvotarea unui mediu legal de afaceri care promoveaza efectuarea plăților la timp în
tranzacțiile comerciale, sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia cât mai mult de
oportunitățile oferite de Piața Unică, promovarea dezvoltării aptitudinilor în cadrul IMM-uri
și accesul la toate formele de inovației, sprijinirea IMM-urilor în transformarea provocărilor
din mediu de afaceri în oportunități, încurajarea IMM-urilor să beneficieze de creșterea
piețelor.
Oportunitățile de finanțare pentru IMM-urile europene în cadrul UE sunt multiple12. O
parte din măsurile asumate de statele membre în Documentul Întreprinderilor Mici13 pot fi
11European Commission, “Think Small First” - A “Small Business Act” for Europe, COM(2008) 394 final,
Brussels, 2008 12European Commission, Thinking Big for Small Businesses. What the EU does for SMEs, Brussels, 2011,
http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/files/thinking_big_en.pdf
38
implementate de țările partenere, iar un număr semnificativ poate fi de asemenea inclus în
programe comune ce vizează IMM-urile. Aceste măsuri pot sprijini proiecte prin care:
Se asigură că importanța antreprenoriatului este reflectată în mod corect în
instruirea profesorului;
Se asigură îndrumarea și sprijinul pentru transferurile în afaceri;
Se asigură tratamentul egal al celor care reîncep o afacere și al celor care sunt
debutanți, inclusiv în schemele de sprijin de asemenea;
Se sprijină înființarea unui punct de contact prin care cei interesați pot comunica
reguli sau proceduri considerate a fi disproporționate și/ sau care constituie piedici în
activitățile IMM-urilor;
Se asigură implementarea la timp și completă a Directivei Serviciilor, incluzând
crearea punctelor unice de contact, prin care se pot obține toate informațiile relevante și pot
încheia toate procedurile și formalitățile electronic;
Se înființează portaluri electronice pentru a se lărgi accesul la informații despre
achizițiile publice cu valori mai mici decât pargurile UE;
Se încurajează dialogul constructiv și înțelegerea reciprocă între IMM-uri și marii
cumpărători prin activități ca informarea, instruirea, monitorizarea si schimbul de bune
practici;
Se reconcentrează politica de Ajutor de Stat pentru o mai bună adresare a nevoilor
IMM-urilor, incluzând conceperea de măsuri mai eficiente;
Se dezvoltă unor programe care să se adreseze lipsei de finanțare între €100 000 și
1 milion €, mai ales în ceea ce privește instrumentele ce combina trăsături ale datoriei și
echității, repectându-se, în același timp, regulile Ajutorului de Stat;
Se sprijină folosirea în totalitate a fondurilor disponibile în cadrul programelor
politicii de coeziune și Fondului European pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală, în
domeniul IMM-urilor;
Se acordă consultanță IMM-urilor, inclusiv sprijin pentru a se apara de practici
comerciale incorecte;
Se încurajează eforturile IMM-urilor de a se internaționaliza și de a deveni
intreprinderi mai mari și de a participare la clustere inovative;
Se promovează dezvoltarea competențelor IMM-urilor în domeniul cercetării și
inovației, de exemplu, prin simplificarea accesului la infrastuctura publică de cercetare,
folosirea serviciilor R&D, recrutarea unor muncitori calificați și instruirea lor, așa cum este
permis în noul Cadru Comunitar pentru Ajutor de Stat în domeniul cercetării, dezvoltării și
inovării;
Se deschid noi programe naționale de cercetare în beneficiul IMM-urilor din alte
State Membre, care permit accesul IMM-urilor la activități de cercetare transnaționale, de
exemplu, prin programul comun ce sprijina dezvoltarea unei identități electronice pentru
afaceri, încurajând e-facturarea si e-tranzactiile guvernamentale;
Se încurajează instruirea IMM-urilor ce către companiile mari pentru a le introduce
pe piața internațională.
Pentru a indentifica cea mai bună metodă pentru includerea IMM-urile ca și beneficiare
de grant nu doar ca posibil grup țintă, într-o schemă de grant proiectată mai mult pentru
organizații non-profit cum sunt administrațiile publice, organizațiile non-guvernamentale,
instituții ca universitățile, camerele de comerț sau asociații de afaceri non-profit, trebuie să
luăm în considerare pașii de dezvoltare a unui IMM și soluțiile de finanțare utilizate, la
13 European Commission, “Think Small First” - A “Small Business Act” for Europe, COM(2008) 394 final,
Brussels, 2008
39
început, fondurile personale, prietenii și familia sau alți investitori și mai tarziu, atragerea de
surse mai profesionale precum capitalul de risc sau fondurile private de capital14.
Figura 8.Pașii de dezvoltare a unei IMM și soluțiile asociate de finanțare
Sursa: G.Prelipcean, M. Boscoianu, Strategii optime de invistiții pentru IMM-uri în perioada critică și tulbure,
2012
Intervenția inițială adecvata a unei surse de tip grant ar fi trebui să se regăsească, în
principiu, la nivelul de început, datorită sumei mai mici de care este nevoie în comparație cu
sumele necesare perioadei de dezvoltare si datorită “profilului sămânță” a granturilor. Grantul
nu va înlocui Fondul Familie si Prieteni (FFP) sau soluțiile de finantare prin Ingerii Afacerilor
(IA)dar va ajuta IMM-urile să se pregatească pentru accesarea acestor soluții(instruirea,
colaborarea, strângerea de fonduri,etc.). Construirea unei noi scheme de granturi ce include
IMM-urile alaturi de beneficiarii clasici ar trebui săînceapă de la caracteristicile existente
îmbunătățiteși ar putea avea forma unei sub-scheme într-un program mai mare sub forma unui
Parteneriat Public Privat- Fondul Fondurilor (PPP- FF)15.
Contextul actual permite pe de-o parte, scheme de granturi pentru IMM-uri în Statele
Membre prin fondurile structurale, iar pe de alta parte scheme de grant în contextul cooperării
transfrontaliere în zona România-Ucraina-Republica Moldova prin Instrumentul European de
Vecinătate și Parteneriat, însă doar pentru asociațiile non-profit, fără a se permite vreun
amestec între cele două abordări.
Propunem o nouă abordare, bazată atât pe includerea IMM-urilor ca și potențiali
beneficiari ai unei scheme clasice de granturi cât și pe cooperarea transfrontalieră. Existența
unei astfel de scheme ar putea ajuta la creșterea activității economice transfrontaliere în zona
dezvotării IMM-urilor, considerate motorul economiei, iar parteneriatul economic se va
concentra mai mult pe zona privată și antreprenorială decât pe cea instituțională. Analiza
stabilirii inițiale a unei viitoare scheme de grant pentru IMM-uri a început de la cadrul
economic european actual avându-se în vedere și cadrul legal european privind IMM-urile,
mediul economic din zona țintă, schemele de grant existente în cooperarea transfrontalieră din
zona țintă care vizează diferiți beneficiari și specificitatea instrumentelor financiare dedicate
14Prelipcean Gabriela, Boscoianu Mircea, Optimal investment strategies for SMEs in critical and turbulent
period, African Journal of Business Management Vol.6 (1), July, 2012 http://www.academicjournals.org/AJBM 15Prelipcean Gabriela, Boscoianu Mircea, Flexible Architectures for Innovative Investment Instruments
Dedicated to Small and Medium Enterprises in Emerging Markets, 2012
40
IMM-urilor. Caracteristicile propuse combină o schemă de grant clasică, proiectată pentru
beneficiarii non-profit, cu specificitatea de finanțare a sectorului IMM-urilor, încercând să
minimalizeze riscurile utilizării deficiente a unui grant dar care să valorifice experiența
câștigată de beneficiarii anteriori ai fondurilor transfrontaliere.
Propunerea noastră, asa cum a fost prezentată în noiembrie 2012, la o conferință
internațională și detaliată în următorul capitol, are ca punct inovativ includerea IMM-urilor în
lista debeneficiari eligibili și mai mult decât atât, un parteneriat obligatoriu cu beneficiarii
anteriori, între care se regăsesc universitățile, ca stâlpii în cercetare și dezvoltare. Această
abordare este, de asemenea, sprijinită de o inițiativă UE din iulie 201316 reprezentată de un
program de 10 milioane de euro pentru susținerea IMM-urilor și a oportunităților de comerț în
țările din Parteneriatul Estic. Acest nou program, care este una dintre cele mai importante
inițiative ale Parteneriatului Estic, acordă sprijin instituțiilor din țările partenere pentru a
concepe și implementa reforme politice și administrative în sprijinul IMM-urilor, ca și
extindere a proiectului East-Invest, care sprijină organizațiile Business Support din țările EaP
și promovează oportunitățile de comerț între companiile europene și EaP, consolidând astfel
capacitățile de audit și raportare a IMM-urilor în vederea îmbunătățirii accesului acestora la
finanțare, în țările EaP. Proiectul a început în a doua jumatate a anului 2013.
Mai mult decât atât, în aprilie 2013 a fost organizat un workshop la nivelul UE, cu
scopul de a facilita luarea deciziilor de către programele de Cooperare Teritorială Europeană
cu privire la nivelul de implicare a IMM-urilor în perioada de programe 2014-202017. Pe
parcursul celor patru workshop-uri interactive, programele CTE au lucrat împreună cu experți
externi și cu Comisia Europeană pentru a se determina cel mai bun mod de accesare a
Ajutorului de Stat, a Dreptului Proprietății Intelectuale și a veniturilor generate din proiecte,
pentru a dezvolta soluții viabile care pot ajuta la includerea IMM-urilor ca beneficiari, în
viitor. Fundamentul evenimentului a fost faptul că, pe parcursul ultimilor ani, programele
CTE au raportat faptul că implicarea sectorului privat, Ajutorul de Stat, Dreptul Proprietății
Intelectuale și veniturile din proiecte au constituit cele mai mari provocări în implementarea
programelor. Procesul de programare 2014-2020 a început, iar programele CTE discută acum
despre noi strategii, obiective și metode care vor fi aplicate în viitor, în scopul atingerii
obiectivelor Europa 2020.
Introducerea acestui element inovativ va transforma programul dintr-unul de tip grant
într-un program de tip instrument financiar, în zona cercetată, respectiv zona transfrontalieră
România- Ucraina- Republica Moldova. Instrumentele financiare pentru IMM-urile din zonă
ar trebui introduse gradual, luând în considerare contextul economic, capacitatea financiară și
operațională a potențialilor aplicanți, în baza parteneriatului, mai intai de-a lungul granițelor
dar și parteneriatele de tip PPP, care aduc împreună sectorul public, sectorul privat-nonprofit
și cel generator de profit dar și centrele de cercetare localizate, în principial, în universități.
Așadar, considerăm că aceasta este o soluție viabilă pentru dezvoltarea economică a zonei
folosindu-se capitalul uman, transferul de cunoștințe care vor conduce la depățirea
stereotipului că zonele de la graniță/ țările Partenere sunt periferice, că le lipsesc elemente
importante, ca: clusterele regionale, antreprenoriatele, conexiunile și rețelele, dezvoltarea
creativității încurajată de multiculturalitate.
16 http://www.enpi-info.eu/maineast.php?id_type=1&id=33713&lang_id=450 17 http://www.interact-
eu.net/interact_newsflash/operational_aspects_of_programming_involvement_of_smes_in_etc_programmes_20
14_2020_10_11_april_2013_luxembourg/188/13595
41
Concluzii
Pe parcursul atingerii obiectivelor menționate mai sus, am ajuns la o serie de concluzii
valoroase pentru domeniul cercetării și pentru scopul nostru de a schița un instrument
financiar adecvat pentru dezvoltarea economică a zonei de frontieră de est a Uniunii
Europene, folosind ca punct de plecare real programele și cadrul geopolitic și economic de
astăzi. Concluziile sunt prezentate în paginile următoare.
1. O primă concluzie are în vedere necesitatea și rolul cooperării transfrontaliere
pentru susținerea și dezvoltarea de avantaje specifice pentru cadrul actual care are ca obiectiv
o nouă ordine mondială. Atâta timp cât țările și-au transformat economiile după căderea
Cortinei de Fier și după extinderile succesive ale Uniunii Europene, cererea de cooperare
transfrontalieră a crescut. Cooperarea transfrontalieră, în funcție de specificul relației dintre
țările vecine, poate contribui la dezvoltarea economică a fiecărei țări participante, chiar dacă
drumul parteneriatului nu este întotdeauna fără conflicte sau amintiri istorice. Dar, în cazul în
care țările partenere se unesc și se concentrează asupra motivațiile principale, și anume
dorința de îmbunătățire a standardului de viață, asigurarea unui cadru durabil și armonios,
ștergerea barierelor, restricțiilor, cooperarea transfrontalieră aduce beneficii pe termen lung
pentru comunități.
2. În ceea ce privește modelele regionale și teoriile, putem considera zona cercetată
ca fiind o regiune de planificare în care cel puțin câteva dimensiuni pot fi considerate ca fiind
prioritare: dimensiunea economică, dimensiunea socială, dimensiunea turistică, dimensiunea
ecologică, culturală, artistică și dimensiunea sportivă, în funcție de specificul de
parteneriatului transfrontalier. Celelalte dimensiuni pe care le propune literatura de
specialitate și anume: urbanism și planificare teritorială și serviciile publice, nu sunt mai puțin
importante, dar pot fi gestionate mai puțin adecvat într-un cadru transfrontalier. De asemenea,
există multe abordări economice, care pot fi utilizate exclusiv pentru o cercetare în
profunzime și mai concentrată a fenomenelor economice. Având în vedere, de asemenea,
sistemul de modele identificate în literatura de specialitate se pot observa asemănările și se
pot dezvolta idei interesante, având în vedere că vorbim în această cercetare de trei sisteme
naționale, încercând să găsim un sistem adecvat care să li se potrivească.
3. Având în vedere teoriile economice generale, putem concluziona că zona cercetată
și anume zona transfrontalieră România- Ucraina- Republica Moldova, se caracterizează prin
confluența a două modele economice principale - cel european și cel asiatic, primul venind
din imediata apropiere a Uniunii Europene iar al doilea de la apropierea de Rusia. Când
mergem mai departe cu modelele gravitaționale legate de modelele de centru-periferie, putem
concluziona că zona cercetată este una multi-periferică, un strat – în primul rând la periferia
Uniunii Europene, în al doilea rând la periferia fostei URSS, astăzi în influența Rusiei-,
celălalt strat - periferiile țărilor naționale, România și Ucraina, Republica Moldova fiind o
excepție, datorită faptului că acesta este în întregime inclusă în domeniul cercetării.
4. Abordarea multi- disciplinară a domeniul cercetat este foarte importantă, deoarece
oferă o dimensiune suplimentară a fenomenelor din zona transfrontalieră România - Ucraina -
Republica Moldova, care este un sistem complex. Partea geopolitică plasează zona în
mișcarea generală de influențe mondiale de putere și decizie, nu numai în domeniul economic,
dar și în crearea unor structuri supra-naționale, a unui parteneriat bazat pe interese sau pe
apropiere sau ambele, prin urmare, creându-se centre și periferii. De asemenea, o specificitate
profundă a zonei de cercetare este factorul frontieră, în cadrul căruia cooperarea în orice
domeniu poate fi încurajată sau descurajată, fenomene cauzate mai mult de diferențele
formale, decât de asemănările informale. Zona transfrontalieră are un potențial semnificativ
pentru transferul de cunoștințe și în acest sens, am găsit în literatura de specialitate modele
42
care iau în considerare modelele culturale și stilurile cognitive ale partenerilor de pe toate
părțile granițelor. Având în vedere apartenența diferitelor structuri supra-naționale, cu reguli,
culturi și sisteme diferite, modelul identificat poate ajuta la construirea unui nou instrument
financiar în zona transfrontalieră. Având în vedere sistemele de abordare inovative regionale,
putem considera zona de cercetare, ca fiind în stadiul I - sistem slab integrat, dar pe cale să
ajungă la stadiul II, la un sistem semi- integrat. Prin urmare, literatura de specialitate ne oferă
o soluție cu privire la modul de a transforma zona transfrontalieră România - Ucraina -
Republica Moldova într-un sistem puternic integrat, nu numai în domeniul economic, ci și în
cel social, cultural și instituțional, profund corelate cu cel economic. În plus, în literatura de
specialitate din domeniul științelor administrative, am găsit un concept, care poate fi luat în
considerare în proiectarea viitorului economic al zonei cercetate, cea de colaborare
guvernamentală ca formă de organizare, care este în curs de dezvoltare la nivel local dar nu și
la nivel guvernamental, în special în regiunile unde proiectele sunt implementate și este
nevoie de un nivel optim de rezonanță în rândul părților interesate.
5. Conceptul transfrontalier este dezbătut în literatura de specialitate, cu privire la
abordarea celor mai bune practici de către diferite structuri interguvernamentale și în
explorarea modelelor practice din viața reală. Existența cadrului teoretic al parteneriatului și
exemplele suficiente sau diverse de cooperare transfrontalieră sunt instrumente utile pentru
accelerarea procesului de cooperare între zona transfrontalieră cercetată, micșorarea duratei
etapelor, alegerea celor mai bune soluții deja implementate de alte țări și adaptarea acestora
printr-un proces judicios și bine structurat. Comparând modelele Uniunii Europene, atât în
interior cât și la frontiere, cu modelele anterioare din țările URSS, putem considera că
modelele europene au o evoluție mai bună și parteneriatul este implemetat și mult mai orientat
spre obiective și spre învățare, fapt care oferă o varietate de practici de cooperare, cele mai
multe dintre ele ghidate pe un cadru structurat.
6. Referitor la asemănarea dintre procesele economice din zona transfrontalieră și
alte fenomene naturale, aceasta zonă este marcată de complexitate și de histereză, chestiuni
care ar trebui să fie luate în considerare în orice proiecții viitoare și intervenții financiare.
Țările partenere pot învăța din istoria trecută și își pot modifica stările în consecință, viața
economică transfrontalieră fiind influențată de factori ca permeabilitatea frontierelor, gradul
de interculturalitate, numărul și mărimea conflictelor istorice, distanța față de principalul
centru economic, etc și de factori generați de evoluțiile recente în domeniul tehnologiei
informației și comunicațiilor
7. Modelul propus teoretic, 3H, un model bazat pe o varietate de modele științifice
identificate în literatura de specialitate, este, în cea mai mare parte, intuitiv și consituie o cale
deschisă pentru cercetări viitoare care ar trebui să dea o formă mult mai realistă sistemului
matematic și ar trebui să fie verificat cu date reale. Concluziile relevante pentru studiul nostru
sunt legate de complexitatea straturilor de influență din zona cercetată care provin de la cei
doi poli principali, UE și Rusia, din țările care guvernează granițele și din trecutul istoric. O
abordare viitoare ar trebui să înceapă de la ecuațiile simple, care explorează influențele de
bază și pas cu pas, să se adăuge alți factori de influență.
8. În cadrul economic și politic actual, este dificil să se aleagă un scenariu ”posibil să
se întâmple” în ceea ce privește o nouă extindere spre est a Uniunii Europene. Există cel puțin
doi factori care blochează aderarea Ucrainei și Republicii Moldova: lupta internă pentru a
salva zona euro cumulată cu munca epuizantă pentru extindere și apropierea de Rusia, care
încă mai este o putere economică, dar nu are suficientă influență politică pentru a atrage cele
două țări în zona sa de influență, pe termen lung. Între timp, Uniunea Europeană trebuie să
găsească stimulente suficient de puternice pentru menținerea motivației pentru cooperarea cu
cele două țări. O primă încercare a fost Politica Europeană de Vecinătate, care, în forma
inițială, s-au dovedit a nu fi adaptată la toate zonele învecinate, subliniind că "o singură
43
mărime nu se potrivește tuturor". Acesta a fost motivul pentru Parteneriatul Estic, care
vizează o abordare specifică pentru țările ex-sovietice de la granița Uniunii Europene, dar care
este încă la începutul implementării.
9. Având în vedere problema cooperării regionale în vecinătatea UE, este de
remarcat că, chiar dacă, în forma inițială, Politica Europenă de Vecinătate s-a axat pe
reformele economice și politice și mai puțin pe cooperarea dintre țările vecine, în ultimii ani,
componenta transfrontalieră a devenit mult mai importantă, aprofundarea cooperării între
vecinii fiind un pas firesc al PEV. Într-o analiză a punctelor tari și a limitelor acestei politicii,
se poate formula un punct de vedere, așa cum au identificat și alți cercetatori. Astfel, punctele
tari sunt considerate a fi: oferta substanțială a politicii care depășește domeniul economic, o
abordare diferențiată, care poate duce la un progres mai rapid în unele țări, complexitatea,
flexibilitatea și dinamismul instrumentelor financiare, componenta multilaterală de dezvoltare
prin Parteneriatul Estic și Uniunea pentru Mediterana, care completează abordarea bilaterală.
Pe de altă parte, limitele politicii de vecinătate sunt date de lipsa de omogenitate între statele
partenere, imposibilitatea implicării statelor vecine în procesul decizional la nivelul UE –
acestea doar vor aplica reguli și standarde impuse iar bugetul alocat este sub nivelul nevoilor
reale ale țărilor partenere. Perspectivele PEV se bazează pe faptul că perioada de evaluarea
efectelor și a impactului în țările partenere este de cel puțin zece ani de la aplicarea unei
măsuri concrete sau de la implementarea unui program. Pe de altă parte, UE ar trebui să aibă
metode de evaluare și monitorizare foarte structurate și specifice pentru a putea măsura
îndeplinirea obiectivelor stabilite inițial. Pe termen lung, statele vor prefera întotdeauna o
formă de cooperare în loc de nimic, de asemenea, este puțin probabil să se renunțe la politica
de vecinătate și este de așteptat ca noul cadru de cooperare să se îmbunătățească, să se
adapteze și să se transforme, având în vedere contextul geopolitic și rezultatele deja obținute.
În ceea ce privește cele două țări estice partenere, Ucraina și Republica Moldova, procesul de
negociere a Acordurilor de Asociere, care includ acorduri aprofundate și cuprinzătoare despre
liberul schimb, este finalizat și termenul pentru semnarea cu Ucraina este luna noiembrie
2013, la Vilnius. De asemenea, putem considera că un viitor instrument financiar pentru zona
cercetată poate fi proiectat în cadrul previzibil al Politicii Europene de Vecinătate.
10. Considerăm că parteneriatul și cooperarea în zona transfrontalieră are multe fațete,
pornind de la o premisă bună, fiind într-o continuă schimbare pentru a se adapta la noile
realități care decurg de la extinderi și de la noul cadru economic, care are întotdeauna motive
de dezvoltare. Principiile stabilite pentru parteneriatul transfrontalier, după mulți ani de
experiență, ajută la abordarea provocărilor cu accent continuu asupra punctelor-cheie precum
flexibilitatea, înțelegerea complexității frontierelor, integrarea cunoștințelor locale, specificul
regional, recunoașterea experiențelor istorice, interesul în construirea unui cadrul politic
comprehensiv și continuarea monitorizării efectelor contextuale.
11. Programele transfrontaliere din aria cercetată și anume zona transfrontalieră
România-Ucraina-Republica Moldova, așa cum sunt definite în cadrul actual de programare,
au introdus treptat modificări, de la un program la altul: condițiile de finanțare, ariile eligibile,
valoarea grantului, alocarea financiară aprogramului, implicarea țărilor partenere. Intervenția
financiară în zona cercetată și anume zona transfrontalieră România- Ucraina- Republica
Moldova, a fost construită treptat, în primul rând printr-o intervenție pilot, apoi prin programe
bilaterale de vecinătate și în prezent printr-un program trilateral care implică toate cele trei
țări. De asemenea, alocarea financiară a crescut de la un program la altul și s-au diversificat
tipurile de proiecte finanțate. Primul program - Inițiativa pentru Granițe Externe - a fost un
program de testare pentru granturi mici, menite să construiască relații între potențialii
beneficiari din țările respective, al doilea - de tip Phare-Tacis a fost mult mai complex,
incluzând primele proiecte cu activități economice și de infrastructură, iar programul actual
este programul transfrontalier real, cu activități și reguli complexe. Următorul cadru, care se
44
concretizează acum, are o abordare inițială de întoarcere la bilateral, dar cu prevederi mult
mai complexe, principiul aplicat fiind "more for more", fiind mult mai concentrat, flexibil și
adaptat. Această abordare ne permite să utilizăm în cercetare fundamentele teoretice,
experiența unora dintre părțile interesate și cadrul plitic pentru a schița un instrument financiar
viitor.
12. Există fundamente solide pentru parteneriate care au fost formate în programele
anterioare, care au finanțat activități în sfera economică și care pot fi utilizate în programul
actual. A fost menționat de multe ori că un parteneriat, care are o istorie, are mari șanse să fie
unul bun și pe viitor. Primul exercițiu de parteneriat transfrontalier în cadrul proiectelor
finanțate de către Uniunea Europenă, nu a realizat un proces comun real, dar a creat premise
pentru următoarea intervenție financiară prin Programul Operațional Comun România-
Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, prin aplicarea experienței în context transfrontalier,
lucrând într-un parteneriat obligatoriu. Lucrul în parteneriat este dificil, în general, chiar și
atunci când vorbim despre parteneri din aceleași țări, iar principiile care guvernează
companiile sunt, în mare parte, identice cu parteneriatele din proiecte. Toate acestea conduc la
concluzia că, dacă se dorește dezvoltarea economică a zonei transfrontaliere la granița de est a
Uniunii Europene, este nevoie de o bună cooperare, răbdare, organizare, bună înțelegere a
principiilor de parteneriat, a valorilor partenerilor și a intențiilor acestora. Fără cele
menționate mai sus, orice încercare de "crearea unei zone de prosperitate și de prietenie în
vecinătate" așa cum propune comunicarea "Europa lărgită" este sortită eșecului, și va fi foarte
costisitoare.
13. Următoarea concluzie se referă la potențialul economic al zonei transfrontaliere
România-Ucraina-Republica Moldova. Factorii cumulativi care afectează în mod negativ
potențialul de dezvoltare al zonei sunt: dubla periferie –la periferiile țărilor (cu excepția
Republicii Moldova, care este în întregime în zona cercetată) și la periferiile Uniunii
Europene și Rusiei, precum și recenta criză economică. În ciuda acestor factori, există
potențial economic în zonă și există și sprijinul Uniunii Europene, atât financiar, cât și
instituțional. Ca și echilibru, voința de cooperare și angajamentul celor trei țări partenere
poate ajuta la formarea portofoliului optim de proiecte. Parcurgând indicatorii economici și
principalele domenii economice, cum ar fi creșterea economică, piața forței de muncă,
competitivitatea și investițiile străine directe, inovare și cercetare, zona întreprinderilor mici și
mijlocii, problemele legate de comerț și fluxurile de migrație putem concluziona că aria
cercetată se comportă ca o periferie economică a Uniunii Europene, concentrată în Franța sau
Germania și care a avut urcușuri și coborâșuri similare cauzate de criza economică generală.
Pe de altă parte, am identificat că există o perioadă de stabilitate sau de lipsă de dinamică și
un potențial de creștere economică și stabilitate pentru următorii ani. Acest lucru oferă o bază
bună pentru orice intervenție financiară de tip subvenție sau de tip instrument financiar care să
aducă valoare adăugată și să relanseze economia transfrontalieră regională.
14. O concluzie pozitivă este legată de programele transfrontaliere actuale de la
granița de est a UE, care includ Ucraina și Republica Moldova: Programul Operațional
Comun Polonia-Belarus-Ucraina, Programul Operațional Comun Ungaria-Slovacia-România-
Ucraina și Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova. Toate cele
trei programe trebuie să facă față unor provocări similare, cum ar fi normele privind achizițiile
publice sau regula de origine, sau diferite, în funcție de specificul programului, trilateral sau
cvadrilateral, care cuprind un stat membru sau mai multe. De asemenea, există lecții și modele
care pot fi replicate în alte programe. Recomandările și aspectele semnalate pot fi luate în
considerare indiferent de țările partenere angrenate în programul viitor.
15. Elaborarea unui nou instrument financiar ar trebui să înceapă de la punctele tari
care se găsesc în Ghidul Solicitantului, în regulile de implementare ale proiectului și în
sistemul instituțional actual, dar să se opereze modificări pentru a se corecta punctele slabe la
45
nivelul obiectivelor programului, al prevederilor din Ghidul Solicitantului și al consultărilor
beneficiarilor. Pentru a se obține impact economic, la nivel de obiective, cadrul strategic al
noului instrument financiarar trebui să folosească oportunitățile de parteneriat și cooperare
transfrontaliere, cadrul Uniunii Europene și oportunitățile economice și sădepășească sau să
trateze cu prioritate diferențele care provin din statutul transfrontalier, care reunește două
structuri supranaționale diferite dar și decalajele economice, după caz.
16. Dacă avem în vedere specificul programelor transfrontaliere, acestea se
concentrează în mare parte pe parteneriat și cooperare, iar primul subiect este dezvoltarea
economică pentru dezvoltare. Se acordă prioritate construirii parteneriatelor care înseamnă un
bun pas, care ar trebui să faciliteze cooperarea viitoare și să constituie sprijin pentru părțile
interesate să se concentreze mai mult pe strategii și proiecte economice.
17. În ceea ce privește influența economică directă, putem concluziona că, parțial,
programele anterioare, Programele de Vecinătate, au contribuit într-o manieră relativă la
rezolvarea problemelor economice, intervenția economică vizată fiind mai mult dispersată, și
astfel a fost dificil să se obțină rezultate concentrate și să se măsoare impactul. Programul
actual are o abordare concentrată și astfel vom putea avea o analiză mai concretă.
18. Cele două programe anterioare au vizat sectorul turismului, domeniu care ar trebui
limitat, în mare măsură, în intervenția viitoare. De asemenea, considerăm că îmbunătățirea
infrastructurii din regiune prin modernizarea rețelelor de transport și energie ar trebui să fie
abordată prin proiecte majore de investiții convenite la nivel național, cu scopul de a avea un
impact economic transfrontalier real. Accentul principal ar trebui să fie sprijinirea IMM-
urilor, creșterea atractivității zonei pentru investițiile străine directe, îmbunătățirea
performanțelor economice și îmbunătățirea competitivității economice, în special prin
cercetare și dezvoltare. În această abordare, domeniul major de intervenție se referă la IMM-
uri, ca beneficiari ai intervenției financiare. Până acum aceștia au putut fi beneficiari de
proiecte și nu beneficiari de grant, principalul canal de intervenție fiind asociațiile de afaceri
în primul rând, universitățile în al doilea rând și rareori prin intermediul instituțiilor publice.
19. Cercetarea din teren ne conduce la o concluzie care se referă la beneficiarii
Programului Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007 -2013, pentru că
s-a realizat o investigare mai profundă a acestora. Beneficiarii sunt o sursă foarte bună de
colectare a feedback-ului cu privire la problemele care scad eficiența cheltuirii fondurilor,
lecțiile învățate și recomandările pentru o eficiență sporită a unui program de viitor. Orice
etapă de programare trebuie să pornească de la nevoile grupurilor țintă și ale beneficiarilor și
de la experiențele lor anterioare, cu atât mai mult cu cât aceștia sunt dornici să ajute la
îmbunătățirea programelor ce le vor fi adresate.
20. Sistemul instituțional și decizional al programului are caracteristici demne de a fi
luate în considerare, dar există și câteva lucruri care ar trebui schimbate și pentru aceasta este
nevoie de o mai bună comunicare între structurile de management și stabilirea unui limbaj
comun între parteneri, fie că este vorba de partenerii la nivel de program sau de parteneri la
nivel de proiect.
21. Rezultatele cercetării oferă o bună premisă pentru conturarea unui instrument de
finanțare mai eficient pentru proiectele transfrontaliere din zona România-Ucraina-Republica
Moldova, pentru dezvoltarea economică și cooperarea pe termen lung.
22. Propunerea unui program viitor care să includă un instrument financiar trebuie să
se bazeze pe două domenii principale de intervenție: primul, care presupune îmbunătățirea
cadrului programului actual, având în vedere feedback-ul din experiențele trecute și actuale,
în scopul de a spori flexibilitatea, transparența și eficiența intervenției financiare, și un al
doilea, elementul inovator care face legătura între programele actuale ți poate conduce la un
instrument financiar conceput pentru a îmbunătăți viața economică și socială a zonei cercetate
și anume sub-schema pentru IMM-uri. În cadrul general al unui viitor program, considerăm că
46
proiectarea intervenției financiare globale trebuie să ia în considerare cel puțin consultarea
părților interesate, de-a lungul întrgului proces de implementare a programului, tipurile de
beneficiari, sursele de finanțare, precum și evaluarea programului.
23. În ceea ce privește documentele de program, acestea ar trebui să rezulte din
procesul de programare, ca oglindă a nevoilor zonei și părților interesate așa cum este
menționat în secțiunea de consultare a părților interesate. Atât timp cât cercetarea noastră
include în eforturile de investigație doar o parte a părților interesate, orice propunere
potențială a unui document, cum ar fi ghidul aplicanților sau formatul de cerere de finanțare
nu ar fi complet și nici adaptat realităților. Cu toate acestea, am făcut recomandări care se
bazează pe experința și cercetarea în teren.
24. Consultare permanentă va permite o adaptare între nevoile părților interesate,
documentele programului și fluxul de proces și va face programul mai transparent, mai
eficient și flexibil, oferind legitimitate procesului decizional.
25. Abordarea graduală și implicarea țărilor prin contribuția la sursele de finanțare va
crește angajamentul țărilor partenere pentru atingerea obiectivelor programului și
implementarea eficientă a acestuia. Mai mult decât atât, abordarea graduală în sensul
diminuării ponderii fondurilor publice prin intermediul programului va determina beneficiarii
să identifice mai multe surse de finanțare și să aibă o gândire economică ghidată și dinamică a
proiectului ca o investiție pentru viitor, în locul unei gândiri statice și mai puțin orientată spre
viitor.
26. În ceea ce privește evaluarea oricărei intervenții viitoare printr-un program care
include un instrument financiar în aria cercetată și anume România-Ucraina-Republica
Moldova, cel puțin două aspecte ar trebui să fie luate în considerare ca fiind intervenții pentru
schimbare - primul este evaluare finală bazată pe indicatorii de program, iar a doilea este
reprezentată de procesul de evaluare în sine. Primul aspect ar trebui să constituie o bază
flexibilă în alocarea de fonduri de-a lungul timpului și al doilea ar trebui să permită o creștere
a transparenței față de toți actorii implicați în program.
27. Introducerea elementului inovator, prin includerea IMM-urilor ca beneficiari și
componenta de împrumut ca și instrument financiar în cadrul programului, va face tranziția în
aria cercetată și anume zona transfrontalieră România-Ucraina- Republica Moldova, de la un
program de tip grant la un program de tip instrument financiar. Instrumentele financiare
pentru IMM-uri ar trebui să fie introduse treptat, avându-se în vedere contextul economic și
capacitatea financiară și operațională a potențialilor aplicanți, pe baza parteneriatului, în
primul rând de peste graniță și parteneriatele de tip PPP, care aduc împreună sectorul public,
sectorul privat-nonprofit și cel generator de profit și centrele de cercetare localizate, în
principial, în universități. Așadar, considerăm că aceasta este o soluție viabilă pentru
dezvoltarea economică a zonei folosindu-se capitalul uman, transferul de cunoștințe prin care
se va depăși stereotipul că zonele de la graniță/ țările partenere sunt periferice, că le lipseste
elemente ca: clusterele regionale, antreprenoriatele, conexiunile și rețelele, dezvoltarea
creativității încurajată de multiculturalitate.
Contribuția proprie
Contribuția noastră se bazează pe mai multe aspecte din cadrul metodologic utilizat,
trecând prin zona teoretică bazată pe analiza literaturii științifice, apoi pe cercetarea de teren și
a analizelor și în final, am ajuns la propunerea unei noi forme de intervenție financiară care ar
trebui să stimuleze dezvoltarea economică în aria cercetată și anume România-Ucraina-
Republica Moldova. Prin urmare, în ciuda limitărilor menționate mai sus, contribuția noastră
metodologică constă în varietatea de metode utilizate, caracterul adecvat al metodelor utilizate
47
în segmentul cercetat, utilizarea a două metode relativ noi - Delphi și A'WOT și adaptarea
acestora la cadrul de cercetare, fără a se pierde scopul metodei, utilizarea treptată a metodelor
pentru diversificarea și rafinarea rezultatelor cercetării și utilizarea unui nou instrument de
investigație cantitativă - consultarea publică, împrumutat din zona de advocacy, în condițiile
în care, prin această lucrare, propunem o schimbare la nivel de politici. Am creat, de
asemenea, un pachet de instrumente de investigație: chestionarul preliminar, trei ghiduri de
interviu - specifice pentru fiecare grup țintă, și un chestionar pentru experți. În ceea ce
privește cadrul teoretic, contribuția noastră se bazează pe trei puncte - diversitatea modelelor
identificate ca fiind legate de tema de cercetare în secțiunile I.1, I.2 și I.3, o abordare multi-
discipinară care aduce valoare adăugată din punct de vedere economic, la fel ca în secțiunea
I.4 și conturarea zonei teoretice mai aproape de realitate și propunerea unui cadru teoretic care
se bazeaza pe cele trei ipoteze, 3H, în secțiunea I.5. O altă contribuție este legată, în primul
rând, de luarea în considerare a acestei abordări pentru a contura instrumentul financiar
propus pentru dezvoltarea economică transfrontalieră într-un context real și viabil și
explorarea de la politici la instrumentele de implementare a acestora. Am urmărit și analizat
evoluția cadrului politic în secțiunea II.1, cadrul parteneriatului în secțiunea II.2, și am
analizat programele transfrontaliere, cele anterioare, actuale și prognozate, în secțiunea II.3.
Mai departe, am identificat și analizat datele economice în capitolul III, am pregătit graficele
și a făcut interpretarea necesară pentru conturarea peisajului economic în aria cercetată. În
ceea ce privește cercetarea în teren, contribuția noastră se bazează pe analizele și cercetarea în
teren pe care le-am dezvoltat și de asemenea, pe o abordare treptată și segmentată de
cercetare. Prin urmare, am aplicat chestionarul preliminar, am făcut parte din organizarea
consultării publice și am lucrat la raportul de consultare publică. Am intervievat reprezentanți
ai Secretariatelor Tehnice Comune, Comisia Europeană, beneficiari și alți experți. Am
structurat rezultatele anchetei descrise și am analizat datele. Rezultatele pot fi găsite în
secțiunile IV.1 și IV.2. Pe baza rezultatelor am realizat o analiza SWOT, am pregătit
chestionarul pentru experți și l-am aplicat. După colectarea chestionarului aplicat experților,
am centralizat, structurat și analizat datele de lucru cu analiza A'WOT. Punctul central al
contribuției noastre este rezultatul triangulației date de cele trei grupuri de date și metode
asociate: un grup reprezentat de literatura de specialitate, un grup reprezentat de actele
normative, comunicări oficiale, analiza discursurilor, comunicate de presă și o al treilea grup
care include date despre programe și anume: analiza financiară și de date, interviuri,
chestionare și opiniile publice înregistrate și de asemenea, o analiză cumulată a studiilor de
caz. La etapa finală a cercetării, am pregătit modelul narativ al unui nou program
transfrontalier, care are o structură îmbunătățită ca și flexibilitate, inovație si eficiență.
Rezultatul final este proiectarea unui nou instrument financiar pentru cooperarea
transfrontalieră în aria cercetată și anume România - Ucraina - Republica Moldova și am
structurat propunerea noastră în trei domenii: în primul rând, prezentarea generală cu
principalele elemente care ar trebui să fie utilizate pentru forma modelului, în al doilea rând,
recomandările pentru îmbunătățirea eficienței unui instrument financiar transfrontalier cu
principalele abordări care ar trebui să fie luate în considerare și în al treilea rând, accentul pe
elementul inovator care transformă programul transfrontalier actual într-un instrument
financiar potențial prin introducerea IMM-uri ca beneficiari și componenta de împrumut ca
instrument financiar.
Utilitatea lucrării
Lucrarea de față oferă o contribuție valoroasă pentru toți actorii politici implicați, mai
ales că va începe etapa de programare pentru cadrul financiar 2014-2020 și are valoare
48
adăugată în ceea ce privește abordarea economică. În primul rând, structura instituțională a
programul actual, care va fi implicată în procesul de programare va identifica feedback-ul pe
care l-am obținut despre programul actual, ca proces, documente, instituții și alte elemente,
pentru a putea construi viitoare programe mai flexibile, transparente și eficiente. Aplicanții
sau beneficiarii ca și părți interesate, la nivel național, regional și local, pot găsi recomandări
care vor îmbunătăți parteneriatele actuale și viitoare și idei structurate de identificare a
intereselor, nevoilor și modalităților orientate spre parteneriat, pentru a le materializa. De
asemenea, aceștia pot deveni conștienți că sunt parte a procesului prin implicarea constructivă
în toate etapele acestuia. De asemenea, structurile programului pot lua în considerare o
participare mai activă, care să-i plaseze mai aproape de beneficiari finali, care sunt sursa de
dezvoltare și beneficiarii principali ai fondurilor.
În cadrul academic, lucrarea de față oferă informații valoroase cercetătorilor care au ca
scop cercetarea Politicii Europene de Vecinătate, dezvoltarea economică a zonei
transfrontaliere România-Ucraina-Republica Moldova sau programele transfrontaliere care
vizează, printre prioritățile lor, dezvoltarea economică.
Noi direcții de cercetare
Lucrarea de față oferă noi oportunități pentru inițiative viitoare, cum ar fi cercetări
transfrontaliere prin intermediul Centrului Comun de Cercetare Transfrontalieră sau prin
rețele în zona România- Ucraina- Republica Moldova și oferă noi deschideri pentru subiecte
de cercetare viitoare. Câteva subiecte propuse pentru continuarea prezentei cercetării sunt:
dezvoltarea unui model teoretic de influențele economice și de dezvoltare în zona
transfrontalieră pornind de la modelul de 3H, extinderea modelului 3H la una mai profund, în
formă matematică, rolul histerezisului în intervențiile financiare, scenarii de modelare pentru
dezvoltarea economică într-o anumită zonă, în cazul în care acordarea de granturi s-ar stopa
sau ritmul ar scădea.
Propunem un instrument util și relevant pentru cercetări ulterioare, care să continue
cercetarea de față și anume analiza impactului economic al fondurilor transfrontaliere în zona
transfrontalieră România-Ucraina-Republica Moldova, astfel cum este definită în introducere.
Tema este complexă și ar trebui să răspundă la întrebarea –vor avea fondurile transfrontaliere
un impact economic semnificativ în zona transfrontalieră? Grupul interesant de investigație ar
trebui să înceapă de la grupul de bază investigat în prezent de cercetare, care ar trebui să fie
extins cu mai multe tipuri de părți interesate implicate în cadrul economic, cum ar fi
organizațiile de afaceri, IMM-uri, organisme decizionale în problemele economice sau
similare. Un impact așteptat al fondurilor la care s-a facut referire este impactul
transfrontalier, aspect care face diferențierea în raport cu fondurile structurale, prin urmare, în
cercetarea propusă ar trebui să ia în considerare relațiile economice și influențele dintre țările
participante în program și rolul impactului economic general al fondurilor.
49
BIBLIOGRAFIE
Aitmakhanov Nurzhan, Crossborder Cooperation of the Republic of Kazakhstan and Russian
Federation, s.a., http://e-crossborder.home.pl/autoinstalator/wordpress/wp-
content/uploads/2013/03/kazakhstan-russia.pdf
Alupului Ciprian, Governance Processes in Cross-border Cooperation Projects in Dialogue
between peoples and cultures. East European cross border actors in the dialogue, Ed. Stef,
Iași, 2012
Anderson James E., The Gravity Model, Annual Review of Economics, vol. 3, 2011,
https://www2.bc.edu/~anderson/GravityModel.pdf
Anderson James E., van Wincoop Eric, Gravity with Gravitas: A Solution to the Border
Puzzle, The American Economic Review, Vol. 93, No. 1, pp. 170-192,
http://www.jstor.org/stable/3132167
Angelescu Coralia, Socol Cristina, Socol Aura Gabriela, Politici economice, Ed. Economică,
București, 2009
Antonescu, Mădălina Virginia, Uniunea Europeană, imperiile antice și imperiile medieval.
Studiu comparativ, Lumen, Iași, 2008
Association of European Border Regions, Practical Guide to Cross-border Cooperation, 3rd
Edition, European Commission, 2000,
http://www.aebr.eu/files/publications/lace_guide.en.pdf
Barbič Ana, Perceptions of New Realities along the Slovenian-Croatian Border in Vera
Pavlovich-Kochi, Barbara J. Morehouse, Doris Eastl-Walter, Challenged Borderlands:
Transcending Political and Cultural Boundaries, Ashgate Publishing Limited, England, 2006,
p.216--235
Bhagat Rabi S., Kedia Ben L., Harveston Paula D., Triandis Harry C., Cultural Variations in
the Cross-Border Transfer of Organizational Knowledge: An Integrative Framework, The
Academy of Management Review, vol.27, No.2, 2002, pp.204-221
Bindi Federiga, The Foreign Policy of the European Union: Assessing Europe’s Role In The
World, Brookings Institution Press, Washington, D.C., 2010
Branyi Béla, Euroregions along the Eastern Borders of Hungary: A Question of Scale? in
James Wesley Scott, EU Enlargement, Region Building and Shifting Borders of Inclusion and
Exclusion, Ashgate Publishing Limited, England, 2006, p.150-161
Braudel Fernand, Timpul lumii, București, Meridiane, vol. I, 1989
Ciok Stanisław, Raczyk Andrzej, Implementation of the EU Community Initiative INTEREG
III A at the Polish-German border. An attempt at evaluation in Leibenath Markus, Korcelli-
Olejniczak Ewa, Knippschild Robert, Crossborder Governance and Sustainable Spatial
Development: Mind the Gaps!, Springer Verlag, Berlin, 2008, p.34-47
Commission Regulation (EC) No 2760/98 of 18 December 1998
50
Daniela Luminița Constantin, Elemente fundamentale de economie regională, Ed. ASE,
București, 2004
Consultation paper on the future of ENPI CBC Programmes, www.interact-
eu.net/downloads/4287/INTERACT_Factsheet_Consultation_paper_on_the_future_of_ENPI_
CBC_Programmes_02_2011.doc
Council of Europe, Practical Guide to Transfrontier Cooperation, 2006, http://www.espaces-
transfrontaliers.org/en/studies/practical_guide_en.pdf
Council Regulation (EC) No 1260/1999 of 26 June 1999 and the INTERREG III Guidelines,
OJ C143, 23 May 2000
Council Regulation (EC) No 2666/2000 of 5 December 2000
Council Regulation (EC) No 2698/2000 of 27 November 2000
Council Regulation (EC, Euratom) No 99/200 of 29 December 1999
Cross Rod, Darby Julia, Ireland Jonathan, Piscitelli Laura, Hysteresis and unemployment: a
preliminary investigation, University of Strathclyde and University of Glasgow, 1998
Cross Rod, McNamara Hugh, Pokrovskii Alexei, Kalachev Leonid, Hysteresis in the
fundamentals of macroeconomics, Strathclyde, Discussion papers in economics, No. 10-08,
1993
Cross-border Cooperation Programme Poland - Belarus - Ukraine 2007 2013, http://www.pl-
by-ua.eu
Degórski Marek, Environmental dimension of tranboundary spatial development – driving
forces in environmental regionalism. A case study on the Polish-German borderland in
Leibenath Markus, Korcelli-Olejniczak Ewa, Knippschild Robert, Crossborder Governance
and Sustainable Spatial Development: Mind the Gaps!, Springer Verlag, Berlin, 2008, p.161-
173
Düvell Franck, Ukraine – Europe’s Mexico?, Research Resources Report 1/3: Country
Profile, Central and East European Migration, Centre on Migration, Policy and Society,
http://www.compas.ox.ac.uk/fileadmin/files/Publications/Research_Resources/Flows/Ukraine
_Country_Report_1of3.pdf
Emerson Kirk, Nabatchi Tina, Balogh Stephen, An Integrative Framework for Collaborative
Governance, Journal of Public Administration Research and Theory, Vol.22, No.1, Oxford
University Press, 2012 pp.1-29
Ernst&Young, Ukraine FDI Report, 2011,
http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/Ukraine-FDI-Report-2011-Eng/$FILE/Ukraine-
FDI-Report-2011-Eng.pdf
European Commission, A Strong European Neighbourhood Policy, Communication, 2007,
http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/com07_774_en.pdf
51
European Commission, “Think Small First” - A “Small Business Act” for Europe,
COM(2008) 394 final, Brussels, 2008
European Commission, A New Response to a Changing Neighbourhood. A Review of
European Neighbourhood Policy, Brussels, 2011
European Commission, Annual Growth Survey 2013, COM(2012) 750 final, Brussels, 2012,
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/ags2013_en.pdf
European Commission, Annual report on SME’s in the EU 2011/2012, ECORYS, 09/2012,
2012Brussels, http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-
review/files/supporting-documents/2012/annual-report_en.pdf
European Commission, European Neighbourhood Policy, Strategy Paper, Communication,
2004, http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/strategy/strategy_paper_en.pdf
European Commission, European Neighbourhood Policy. Strategy Paper, Brussels, 2004,
ec.europa.eu/world/enp/pdf/strategy/strategy_paper_en.pdf
European Commission, EU-Ukraine SUMMIT 25 February 2013, Bruxelles. MEMO from 21
February 2013, Brussels, 2013, http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-13-129_en.htm
European Commission, EU-Ukraine SUMMIT 25 February 2013, Bruxelles. MEMO from 21
February 2013, Brussels, 2013, http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-13-129_en.htm
European Commission, Joint Staff Working Document. Implementation of the European
Neighbourhood Policy in Ukraine. Progress in 2011 and recommendations for action,
Brussels, 2012
European Commission, On Strengthening the European Neigbourhood Policy,
Communication to the Council and the European Parliament, 2006,
http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/com06_726_en.pdf
European Commission, On Strengthening the European Neighbourhood Policy, Brussels,
2006, ec.europa.eu/world/enp/pdf/com06_726_en.pdf
European Commission, Paving the way for a New Neighbourhood Instrument, Brussels, 2003,
ec.europa.eu/world/enp/pdf/com03_393_en.pdf
European Commission, Paving the way for a New Neighbourhood Instrument, Brussels, 2003,
http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/com03_393_en.pdf
European Commission, Proposal for a Regulation of the European Parliament and of the
Council establishing a European Neighbourhood Instrument, Brussels, 7.12.2011,
http://ec.europa.eu/world/enp/docs/2011_prop_eu_neighbourhood_instrument_reg_en.pdf
European Commission, Thinking Big for Small Businesses. What the EU does for SMEs,
Brussels, 2011, http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/files/thinking_big_en.pdf
European Commission, Wider Europe— Neighbourhood: A New Framework for Relations
with our Eastern and Southern Neighbours, Communication to the Council and the European
Parliament, 2003, http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/com03_104_en.pdf
52
European Commission, Working towards a Stronger Partnership, Brussels, 2013,
ec.europa.eu/world/enp/docs/2013_enp_pack/2013_comm_conjoint_en.pdf
European Commisssion, Joint staff working document. Implementation of the European
Neighbourhood Policy in Ukraine. Progress in 2012 and recommendations for action,
Brussels, 20.3.2013,
ec.europa.eu/world/enp/docs/2013_enp_pack/2013_progress_report_ukraine_en.pdf
European Commisssion, Joint staff working document. Implementation of the European
Neighbourhood Policy in Republic of Moldova. Progress in 2012 and recommendations for
action, Brussels, 2013,
ec.europa.eu/world/enp/docs/2013_enp_pack/2013_progress_report_moldova_en.pdf
Expert Grup – Centru Analitic Independent, Impact of Foreign Direct Investments on
Moldovan Economy, Study prepared under the project „Strengthening the National Statistical
System”, UNDP Moldova, Chisinau, 2010,
http://www.undp.md/presscentre/2010/Statistics_27JUly/iis_eng_www.pdf
Financing Memorandum for 2003 External Border Initiative Programme for Romania signed
on 19.12.2003, 2003/005-778,
www.mdrl.ro/_documente/cbc/2003/ebi/memorandum_ebi_2003.pdf
Fingleton Bernard, Equilibrium and Economic Growth: Spatial Econometric Models and
Simulation, Journal of Regional Science, No. 02, 2001, pp. 117-147,
http://www.researchgate.net/publication/4993605_Equilibrium_and_Economic_Growth_Spati
al_Econometric_Models_and_Simulations/file/79e415076d81990e4f.pdf
Foucher Michel, Fronts et frontières, Fayard, Paris, 1991
Gabriela Prelipcean, Restructurare și dezvoltare regională, Ed. Economică, București, 2001
Giusti Serena, Penkova Tomislava, EU Policy toward Ukraine and Belarus: Diverging
Paths? In Bindi Federiga, The Foreign Policy of the European Union: Assessing Europe’s
Role In The World, Brookings Institution Press, Washington, D.C., 2010, p. 137-139
Gorun Gheorghe, Raportul centru – periferie şi identitatea culturală. Dilemele dezvoltării
regionale published in Györgyjakab Izabella și Kukla Krisztián (eds.), Centru şi periferie.
Perspective în zonele transfrontaliere. Regionalism cultural. Cultură vizuală, pp.43-60,
www.cepevit.eu/knyit/cepevitRO_web.pdf
Gorzelak Grzegorz, Normalizing Polish-German Relations: Crossborder Cooperation in
Regional Development in James Wesley Scott, EU Enlargement, Region Building and Shifting
Borders of Inclusion and Exclusion, Ashgate Publishing Limited, England, 2006, p.195-205
Grisham Thomas, The Delphi technique: a method for testing complex and multifaceted
topics, International Journal of Managing Projects in Business, Vol. 2 No. 1, Emerald Group
Publishing Limited (2009)
Guidelines for applicants for Joint Small Projects Fund,
www.mdrl.ro/_documente/cbc/2003/ebi/ucraina/pachet_info_U_ro.exe and
www.mdrl.ro/_documente/cbc/2003/ebi/moldova/pachet_info_MO_ro.exe
53
Gunja Alexej, Bausch Thomas, Opportunities for transnational and cross-border cooperation
in the Caucasus – a contribution to the International Year of the Mountains 2002, Final
Report, http://www.alpenforschung.de/downloads/publikationen/14_de.pdf
Hajdu Zoltan, Renewal of Crossborder Cooperation along the Hungarian-Croatian Border in
Vera Pavlovich-Kochi, Barbara J. Morehouse, Doris Eastl-Walter, Challenged Borderlands:
Transcending Political and Cultural Boundaries, Ashgate Publishing Limited, England, 2006
Harris, John R., & Todaro, Michael P., Migration, unemployment and development: a two
sector analysis, American Economic Review, 60, 1970
Haukala Hiski, The European Union as a Regional Hegemon: The Case of European
Neighbourhood Policy, in R.G.Whitman: Normative Power Europe, Empirical and
Theoretical Perspectives, Palgrave Macmillan, 2011, p. 45-64
High Representative of The Union For Foreign Affairs And Security Policy and the European
Commission, A New Response to a Changing Neighbourhood. A review of European
Neighbourhood Policy, Brussels, 2011, http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/com07_774_en.pdf
High Representative of The Union For Foreign Affairs And Security Policy and the European
Commission, Eastern Partnership: A Roadmap to the autumn 2013 Summit, Brussels, 2012,
ec.europa.eu/world/enp/docs/2012_enp_pack/e_pship_roadmap_en.pdf
High Representative of The Union For Foreign Affairs And Security Policy and the European
Commission, European Neighbourhood Policy: Working towards a Stronger Partnership,
Brussels, 2013, ec.europa.eu/world/enp/docs/2013_enp_pack/2013_comm_conjoint_en.pdf
Horodnic Adrian Vasile, Modele centru – periferie: Myrdal și Friedman in Gabriela Carmen
Pascariu, Ramoda Frunză, Ciprian Alupului (eds.), Romania and the European Union.
Dynamics of the Integration Process, Ed. Universității ”Al. I. Cuza”, Iași, 2011, pp.107-113
Hudak V., Building a New Europe – Transfrontier Cooperation in Central Europe, Institute
for EastWest Studies, Prague, 1996
Huntigton Samuel P., Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, trad. Radu Carp,
Ed. Samizdat, București, n.a.
Iancu Aurel, Dezvoltarea intensivă și specializarea națiunilor, Ed. Economică, București,
2003
Ionescu Claudia, Toderaș Nicolae, Politica de dezvoltare regională, Tritonic, București, 2007
Janschitz Susanne, Kofler Andrea Ch., Protecting Diversities and Nurturing Commonalities
in a Multicultural Living Space in Vera Pavlovich-Kochi, Barbara J. Morehouse, Doris Eastl-
Walter, Challenged Borderlands: Transcending Political and Cultural Boundaries, Ashgate
Publishing Limited, England, 2006, p.193-213
Jaššo Matej, Crossborder cooperation challenges: Positioning the Vienna-Bratislava region
in Leibenath Markus, Korcelli-Olejniczak Ewa, Knippschild Robert, Crossborder
Governance and Sustainable Spatial Development: Mind the Gaps!, Springer Verlag, Berlin,
2008, p.88-100
54
Joint Operational Programme Hungary-Slovakia-Romania-Ukraine, www.huskroua-
cbc.net/en/file_download/1
Joint Operational Programme Poland-Belarus-Ukraine, http://pl-by-ua.eu/upload/en/PL-BY-
UA_ENG.pdf
Joint Operational Programme Romania-Ukraine-Republic of Moldova, www.ro-ua-
md.net/images/stories/File/Joint_Operational_Programme.pdf
Joint Programming Document for the Neighbourhood Programme Romania-Ukraine, July
2005, mdrl.ro/_documente/cbc/2004_2006/RoUa/programare/JPD_ro_ua.pdf
Joint Programming Document for the Neighbourhood Programme Romania-Republica
Moldova, July 2005,
www.mdrl.ro/_documente/cbc/2004_2006/RoMo/programare/JPD_ro_mo.pdf
Kahneman Daniel, Tversky Amos, Prospect Theory: An Analysis of Decision under Risk,
Econometrica, 47(2), 1979, pp. 263-291
Kangas Jyrki, Mauno Pesonen, Kurttila Mikko, Kajanus Miika, A'WOT: Integrating the AHP
with SWOT Analysis, Proceedings – 6th ISAHP 2001 Berne, Switzerland, Berne, 2001
Korcelli-Olejniczak Ewa, Functional complementarity a basis for inter-metropolitan
collaboration and networking. A case study on cultural activities in Berlin and Warsaw in
Leibenath Markus, Korcelli-Olejniczak Ewa, Knippschild Robert, Crossborder Governance
and Sustainable Spatial Development: Mind the Gaps!, Springer Verlag, Berlin, 2008, p.118-
130
Krok Katarzyna, Smętkovski Maciej, Local and Regional Crossborder Cooperation between
Poland and Ukraine in James Wesley Scott, EU Enlargement, Region Building and Shifting
Borders of Inclusion and Exclusion, Ashgate Publishing Limited, England, 2006, p.177-191
Kuhlmann M., Mechanisms in Dynamically Complex Systems, in McKay Illari, P., Russo, F.,
and J. Williamson (eds.): Causality in the Sciences, Oxford University Press, 2011,
http://philsci-archive.pitt.edu/8442/1/Kuhlmann2011-FINAL.pdf
Kyivpost, EU leaders: Ratification of Association Agreement and DCFTA depends on
settlement of Tymoshenko-Lutsenko issue, 20 July 2012,
http://www.kyivpost.com/content/politics/eu-leaders-ratification-of-association-agreement-a-
310272.html
Kyivpost, EU leaders: Ratification of Association Agreement and DCFTA depends on
settlement of Tymoshenko-Lutsenko issue, 20 July 2012,
http://www.kyivpost.com/content/politics/eu-leaders-ratification-of-association-agreement-a-
310272.html
Lang Kai-Olaf, European Neighbourhood Policy: Where Do We Stand – Where Are We
Heading? in Varwick Johannes, Lang Kai Olaf, European Neighbourhood Policy: Challenges
for the EU-Policy Towards the New Neighbours, Barbara Budrich Publishers,
Opladen&Farmington Hills, 2007, pp.15-23
55
Leibenath Markus, Exploring the Gaps: Sustainability as a Challenge for Crossborder
Governance in Central Europe in Leibenath Markus, Korcelli-Olejniczak Ewa, Knippschild
Robert, Crossborder Governance and Sustainable Spatial Development: Mind the Gaps!,
Springer Verlag, Berlin, 2008, p.1
Leibenath Markus, Korcelli-Olejniczak Ewa, Knippschild Robert, Crossborder Governance
and Sustainable Spatial Development: Mind the Gaps!, Springer Verlag, Berlin, 2008
Lianu Constantin, Asistența externă nerambursabilă în contextul integrării economiei
românești în structurile europene, Ed. Economică, București, 2004
List of awarded grants for Romania-Ukraine border, January 2005, RO 2003/005.778.02.01,
www.mdrl.ro/_documente/cbc/2003/ebi/ucraina/Contracte%20de%20grant%20RO-UK-
site.pdf
Lundquist Karl-Johan, Trippi Michaela, Distance, Proximity and Types of Cross-Border
Innovation Systems: A Conceptual Analysis, Regional Studies Journal, Vol. 47, Issue 3, 2013,
pp. 450-460
Makarycev Andrey, Deviatkov Andrey, Eastern Partnership: Still a Missing Link in EU
Strategy?, CEPS Commentary, 13 January 2012, p.1-5
Marin Dinu, Socol Cristian, Marinaș Marius, Economie europeană. O prezentare sinoptică,
Ed. Economică, București, 2004
Martínez Valeriano, Bengoa Marta, Sánchez-Robles Blanca, Foreign Direct Investment and
Trade: Complements or Substitutes? Empirical Evidence for the European Union,
Technology and Investment, vol. 3, 2012, pp.105-112, http://www.SciRP.org/journal/ti
Mitchell Melanie, Complex systems: Network thinking, Science Direct, 1194, 2006
Mitchell Melanie, Complexity – a Guided Tour, Oxford University Press, USA, 2009
Mitze Timo, Empirical Modelling in Regional Science. Towards a Global Time – Space –
Structural Analysis, XIII, Springer Verlag, 2012, http://www.springer.com/978-3-642-22900-
8
Mocanu Oana Mihaela, Politica europeană de vecinătate. Realizări și perspective, Nomina
Lex, Bucuresti, 2010, p.275
Moisescu Gheorghe, Politici transfrontaliere ale Uniunii Europene, PhD thesis, Universitatea
Liberă Internațională Moldova, mansucript, Chișinău, 2008
Mrisnka Olga, The Impact of EU Enlargement on the External and Internal Bordes of the
New Neighbours: The Case of Ukraine in James Wesley Scott, EU Enlargement, Region
Building and Shifting Borders of Inclusion and Exclusion, Ashgate Publishing Limited,
England, 2006, p.82-93
Narmania Davit, Grigoryan Sargis, Crossborder Co-operation between Georgia and the
Republic of Armenia. Existing Problems and Challenges, CARE International in the
Caucasus, 2010,
http://www.entwicklung.at/uploads/media/20101115_Cross_Border_Study__FINAL.pdf
56
Neguț Silviu, Geopolitica – universul puterii, Metero ress, București, 2008
Norris C. Clement, Economic Forces Shaping the Boderlands in Vera Pavlovich-Kochi,
Morehouse Barbara J., Eastl-Walter Doris, Challenged Borderlands: Transcending Political
and Cultural Boundaries, Ashgate Publishing Limited, England, 2006, p.50-51
Operational Programme IPA Slovenia-Croatia 007-2013, http://www.si-hr.eu
Organisation for Economic Cooperation and Development, International Migration Outlook
2012, OECD Publishing, http://dx.doi.org/10.1787/migr_outlook-2012-en
Orley M. Amos Jr., Ronald K. Miller, Sunhoo Kim, Regional Economic Integration and the
Formation of Global Trading Blocs: A Historical Analysis of the 1980s, Modern Economy,
vol.3, 2012, p.210-217, Scientific Research, http://www.SciRP.org/journal/me
Ottino Julio M., Complex systems, AIChE Journal, 292, 2003
Oxley L., D.A.R. George, Economics on the edge of chaos: Some pitfalls of linearizing
complex systems, Science Direct, 582, 2006
Pascariu Gabriel, Analiză regională și urbană – instrumente ale dezvoltaii regionale și
spațiale,
http://www.cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suporturi_curs/III_Analiza_regionala_%20si_u
rbana.pdf
Pavlakovich-Kochi Vera, Stiperski Zoran, The Croatian-Slovanian Border: Thee Local
Experience in Vera Pavlovich-Kochi, Barbara J. Morehouse, Doris Eastl-Walter, Challenged
Borderlands: Transcending Political and Cultural Boundaries, Ashgate Publishing Limited,
England, 2006, p.238-250
Pavlovich-Kochi Vera, Morehouse Barbara J., Eastl-Walter Doris, Challenged Borderlands:
Transcending Political and Cultural Boundaries, Ashgate Publishing Limited, England, 2006
Petrakos George, Kallioras Dimitris, Anagnostou Ageliki, A Generalized Model of Regional
Economic Growth in the European Union, „Dynamic Regions in a Knowledge-Driven Global
Economy. Lessons and Policy Implications for the EU” Working papers, 2007,
http://www.esri.ie/research/research_areas/international_economics/dynreg/papers/Working_
Paper_No._12.pdf
Popa Nicolae, Frontiere, regiuni transfrontaliere și dezvoltare regională în Europa mediană,
Ed. Universității de Vest, Timișoara, 2006
Popa Nicolae, Regiunile de cooperare transfrontaliere, surse de stabilitate sau de conflict?,
paper published in Geopolitica, IV, nr.20, Bucharest, Top Form, 2006, p.23-34
PRAG - Practical Guide to contract procedures for European Union external actions,
http://ec.europa.eu/europeaid/prag/document.do
Prelipcean Gabriela, Boscoianu Mircea, Flexible Architectures for Innovative Investment
Instruments Dedicated to Small and Medium Enterprises in Emerging Markets, 2012
57
Prelipcean Gabriela, Boscoianu Mircea, Optimal investment strategies for SMEs in critical
and turbulent period, African Journal of Business Management Vol.6 (1), July, 2012
http://www.academicjournals.org/AJBM
Prelipcean Gabriela, Restructurare și dezvoltare regională, Ed. Economică, București, 2001
Public presentation within the Conference for closing Neighbourhood Programme Romania-
Ukraine, held in Suceava, on 4th of June 2010
Pușcașu Violeta, Dezvoltarea regională, Ed. Economică, București, 2000
Ratzmann Nora, Moldova and the EU: Liberalizing or Securitising Migration?,
Research Resource Report 4, Centre on Migration, Policy and Society,
https://www.compas.ox.ac.uk/fileadmin/files/Publications/Research_Resources/Flows/Ratzm
ann_Moldova_and_the_EU.pdf
Regulation No 966/2012 of the European Parliament and the Council on the financial rules
applicable to the general budget of the Union and repealing Council Regulation No 1605/2002
Rusu M., Nistor M., Fizică. Manual pentru clasa a XI a, Corint, Bucharest, 2006
Scott James Wesley, EU Enlargement, Region Building and Shifting Borders of Inclusion and
Exclusion, Ashgate Publishing Limited, England, 2006
Shumylo-Tapiola Olga, Ukraine at the Crossroads: Between the EU DCTFA & Customs
Union, IFRI, Russie.Nei.Reports No.11, April 2012, p.1-25
Sláma J., Gravity Model And Its Estimations For International Flows Of Engineering
products, Chemicals And Patent, in Acta Oeconomica, Vol. 30, No. 2, 1983, p. 241-253
Akademiai Kiado, http://www.jstor.org/stable/40728993
Șlusarciuc Marcela, Challenges of the cross-border cooperation programmes at the Eastern
border of the European Union, in “The EU as a model of soft power in the Eastern
neighbourhood”, Editura Universitatii ”Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, 2013
Șlusarciuc Marcela, Partnership and cooperation models in cross-border areas, Acta
Universitatis Danubius. Œconomica, Vol 9(4), Universitatea Danubius, Galați, 2013,
http://journals.univ-danubius.ro/index.php/oeconomica/issue/view/158
Șlusarciuc Marcela, Phare crossborder grants and changes in the crossborder economy, The
USV Annals of Economics and Public Administration, vol. 11, issue 2(14), Universitatea
„Ștefan cel Mare”, Suceava, 2011, pp. 110-118, http://annals.seap.usv.ro/
Șlusarciuc Marcela, Prelipcean Gabriela, Economic crossborder areas as complex systems,
paper presented at the 6th International Workshop on Multi-Rate Processes and Hysteresis
held in Suceava, May 2012
Șlusarciuc Marcela, Prelipcean Gabriela, Grant schemes for SME’s - an opportunity for
Eastern crossborder areas in the actual economic landscape, The USV Annals of Economics
and Public Administration, Vol. 13(17), Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava, 2013,
http://annals.seap.usv.ro/
58
Șlusarciuc Marcela, Risk and uncertainty in the companies from the crossborder area
Romania-Ukraine-Republic of Moldova, Economy Transdisciplinarity Cognition Journal, vol.
XV(2), George Bacovia Publishing House, 2012,
http://www.ugb.ro/etc/etc2012no2/Index.htm
Șlusarciuc Marcela, The role of economic policies for external crossborder areas in shaping
the new European Union, CES Working Papers, Vol.IV(2), Center for European Studies, Iași,
2012, http://www.ceswp.uaic.ro/CESWP2012_IV_2.htm
Solow Robert M., A Contribution to the Theory of Economic Growth, Quarterly Journal of
Economics, vol.70, 65-94, 1956,
http://faculty.lebow.drexel.edu/LainczC/cal38/Growth/Solow_1956.pdf
Soros George, The Tragedy of the European Union and How to Resolve It, New York Review
of Books, 10 September 2012, http://www.georgesoros.com/articles-
essays/entry/the_tragedy_of_the_european_union/
Ștefan Maria Cristina, Dezvoltare regională și locală, Ed. Economică, București, 2008
Study of Prognosys of the Crossborder Economic Environment, realized in the project
”Crossborder Expertize and Competitiveness for Export” financed by Phare 2004/016-942,
published by ”Ștefan cel Mare” University Suceava, 2008
Tassilo Herrschel, Borders in Post-socialist Europe: Territory, Scale, Society, Ashgate
Publishing Limited, Surrey, England, 2011
The Romanian National Strategic Reference Framework 2007-2013,
eu.finantare.info/Documente/CNSR.pdf
Tversky Amos, Kahneman Daniel, Judgment under Uncertainty: Heuristics and Biases,
American Association for the Advancement of Science, New Series, Vol. 185, No. 4157,
1974, pp. 1124-1131, http://www.jstor.org/stable/1738360
Valeriano Martínez, Marta Bengoa, Blanca Sánchez-Robles, Foreign Direct Investment and
Trade: Complements or Substitutes? Empirical Evidence for the European Union,
Technology and Investment, vol. 3, 2012, p.105-112 , Scientific Research,
http://www.SciRP.org/journal/ti
Varwick Johannes, Lang Kai Olaf, European Neighbourhood Policy: Challenges for the EU-
Policy Towards the New Neighbours, Barbara Budrich Publishers, Opladen&Farmington
Hills, 2007
Vera Pavlovich-Kochi, Barbara J. Morehouse, Doris Eastl-Walter, Challenged Borderlands:
Transcending Political and Cultural Boundaries, Ashgate Publishing Limited, England, 2006
Vergatti Radu Ștefan, Regiuni transfrontaliere: Regiunea Bihor-Hajdu-Bihar, in Geopolitica,
Year IV, Issue 20, București, 2006, pp.85-98
Volkhart Vincentz, The European Neighbourhood Policy: An Economic Perspective in
Varwick Johannes, Lang Kai Olaf, European Neighbourhood Policy: Challenges for the EU-
Policy Towards the New Neighbours, Barbara Budrich Publishers, Opladen&Farmington
Hills, 2007, pp.117-128
59
Wallerstein Immanuel, Sistemul mondial modern, Vol. III, Ed. Meridiane, Bucharest, 1993
Whitman R.G., Normative Power Europe, Empirical and Theoretical Perspectives, Palgrave
Macmillan, 2011
Wilson O. Simon, Centre-Periphery Relationship in the Understanding of Development of
Internal Colonies, International Journal of Economic Development Research and Investment,
Vol. 2 No. 1, 2011, pp. 147-156
Wright Bruce A. and Pavlovich-Kochi Vera, Epilogue: Implications for Policy- and Decision-
Making in Vera Pavlovich-Kochi, Barbara J. Morehouse, Doris Eastl-Walter, Challenged
Borderlands: Transcending Political and Cultural Boundaries, Ashgate Publishing Limited,
England, 2006, p.295-296
carpathianfoundation.eu
ec.europa.eu/eurostat
ec.europa.eu/trade/policy/countries-and-regions/countries/moldova/
http://www.transparenta.ro
www.brctsuceava.ro/download.html.
www.cv.ukrstat.gov.ua
www.enpi-info.eu
www.epfound.org
www.interact-eu.net
www.interact-eu.net/news/interact_enpi_consultation_future_final_results/369/10828
www.mdrt.ro
www.od.ukrstat.gov.ua
www.ro-ua-md.net
www.statistica.md
